172666708-PASAPORT-CATRE-SUCCES-Ann-Vernon-doc pdffffffffffffffffffffff.pdf

8/16/2019 172666708-PASAPORT-CATRE-SUCCES-Ann-Vernon-doc pdffffffffffffffffffffff.pdf

1/47

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

GHID PRACTIC PENTRU ORELE DE

CONSILIERE SI ORIENTARE

INSTRUMENT DE LUCRU PENTRU DIRIGINTI SICONSILIERI SCOLARI

1


2/47

Argument

Aflati la varsta cautarii propriei identitati, adolescentii au nevoie, in aceasta perioada

a vietii lor, de sprijinul si indrumarea noastra, a cadrelor didactice, care avem bucuria

de a lucra in acest domeniu foarte important de activitate.

Prezentul ghid se adreseaza, in principal, profesorilor diriginti si psihologilor scolari,

dar poate fi folosit de catre toate cadrele didactice implicate in lucrul cu elevii de liceu .

Orele de „Consiliere si Orientare” constituie un cadru potrivit desfasurarii activitatilor

de grup cu elevii, in vederea autocunoasterii si dezvoltarii lor din punct de vedere

emotional, social, cognitiv si comportamental.

Ghidul cuprinde activitati preluate din cartea autoarei Ann ernon! Programul

„Pa"aport pentru succes” #n $ezvoltarea %mo&ional', (ocial', Cognitiv' "i Personal' a

adolescen&ilor din clasele )* + *)), %ditura -(, prelucrate si adaptate astfel incat sa

raspunda necesitatilor activitatilor concrete cu elevii la clasa.

Cu speranta ca acest ghid se va constitui intr!un suport util pentru activitatile de

„Consiliere si orientare” il recomand cu entuziasm tuturor cadrelor didactice.

Dezvoltarea inteligentei emotionale


3/47

Compleitatea mereu cresc/nd' a societ'&ii contemporane face ca inteligen&a probat' #ncontet educa&ional s' fie insuficienta pentru mul&i dintre noi pentru rezolvarea problemelor cotidiene.(unt bine cunoscute cazurile a numero"i elevi0 studen&i geniali a c'ror performan&' pe durata"colariz'rii dep'"e"te sensibil reu"itele colegilor lor, dar care nu reu"esc mai apoi s' #"i valorifice

poten&ialul, e"u/nd, uneori lamentabil, #n plan profesional1 presta&iile lor la locul de munc' le tr'deaz'lipsa deprinderilor practice "i a celor sociale. Pe de alt' parte, nu pu&ine sunt persoanele care, de"imodest dotate intelectual, dovedesc o bun' adaptare social' la o mare varietate de contete, fiindconsidera&i oameni de succes. $esigur, nu trebuie omis faptul c' #n cele dou' medii, educa&ional "isocial, problemele cu care ne confrunt'm sunt calitativ diferite. 2ediul educa&ional ne supunerezolv'rii, prioritar, probleme bine definite, adic' probleme pentru care, de regul', eist' un singurr'spuns corect1 prin contrast, problemele vie&ii cotidiene sunt slab definite, ceea ce permite abordarealor din mai multe perspective, iar pentru ele nu eist' niciodat' o solu&ie perfect'. $in dorin&a de adep'"i acest aparent prado, cercet'torii au introdus o serie de termeni noi. 3nt/lnim, astfel, tot maifrecvent, sintagme precum inteligen&a social', inteligen&a practic', inteligen&a emo&ional' etc. -oateacestea se refer' la abilit'&i cognitive ce sunt necesare pentru a solu&iona problemele cu care neconfrunt'm #n via&a de zi cu zi4 rezolvarea conflictelor de munc', dificult'&ile muncii #n echip',

adaptarea la un nou contet cultural, social sau la un nou loc de munc' etc.%ist', desigur, mai multe defini&ii pentru „inteligen&a emo&ional'”, sintagm' foarte vehiculat'#n ultimii zece ani. 3ntr!o prim' accep&iune 5(alove6 7 2a6er, 899:;, termenul se refer' la abilit'&ile#n baza c'rora un individ poate discrimina "i monitoriza emo&iile proprii "i ale celorla&i, precum "i lacapacitatea acestuia de a utiliza informa&iile de&inute pentru a!"i ghida propria g/ndire "i ac&iune. $ou'lucruri esen&iale sunt accentuate #n aceast' defini&ie. 2ai #nt/i, se face referire la procesele cognitivece permit monitorizarea "i discriminarea emo&iilor pe care cei doi autori le separ' de proceselecomportamentale la care oamenii apeleaz' atunci c/nd, utiliz/nd diverse surse 0 resurseinforma&ionale, #"i ghideaz' propria g/ndire "i ac&iune. 3n al doilea r/nd, defini&ia distinge procesele

prin care sunt monitorizate emo&iile proprii de cele implicate #n monitorizarea emo&iilor celorlal&i.Aceast' ultim' subliniere ne trimite la o distinc&ie pe care a propus!o #n anii 89ard Gardner,

autorul teoriei inteligen&elor multiple. Gardner f'cea diferen&' #ntre inteligen&a intrapersonal',referindu!se la abilitatea de a recunoa"te "i a eticheta propriile emo&ii "i, respectiv, inteligen&ainterpersonal', cu referire la competen&a de a #n&elege emo&iile "i inten&iile celorlal&i.

O defini&ie ceva mai recent' propus' de $aniel Goleman 5899?;, prin con&inutul "i accentelesale, se dovede"te a fi mai apropiat' de preocup'rile noastre. Conform acestuia, inteligen&a emo&ional'desemneaz' o capacitate de control "i autocontrol al stresului "i emo&iilor negative1 o meta!abilitate,care determin' "i influen&eaz' modul "i eficien&a cu care ne putem folosi celelalte capacita&i "i abilit'&i

pe care le posed'm, inclusiv inteligen&a educa&ional'. ealitatea ne demonstreaz' c' persoanele care#"i cunosc "i #"i st'p#nesc bine emo&iile "i care decripteaz' "i abordeaz' eficient emo&iile celorlal&i sunt#n avantaj #n orice domeniu al vie&ii, fie c' e vorba de rela&ii sentimentale, fie de respectarea regulilornescrise ce determin' reu"ita #n diverse arii de activitate. Altfel spus, cei ce posed' capacit'&i

emo&ionale bine dezvoltate au mai multe "anse de a fi eficien&i "i mul&umi&i #n via&', deoarece #"i potcontrola abilit'&ile mintale ce le sus&in productivitatea. 3n schimb, cei cu pu&ine resurse de controlemo&ional sunt epu"i la nenum'rate conflicte interne, ajung/nd astfel s'!"i submineze propriul

poten&ial.

Inteligenţa educaţională vs inteligenţa emoţională

O problem' delicat' r'm/ne totu"i cea legat' de distinc&ia dintre inteligen&a educa&ional' "iinteligen&a emo&ional'. 3ntr!o accep&iune larg acceptat', conceptul de inteligen&' poate fi descris ca oabilitate general', #n mare m'sur' mo"tenit', de a transforma informa&iile preeistente #n noi concepte"i deprinderi. 3n majoritatea lor, teoreticienii inteligen&ei emo&ionale consider' c' inteligen&aeduca&ional' "i cea emo&ional' sunt dou' forme distincte de inteligen&'. %le au, desigur, "i lucruri #ncomun. Ambele forme de inteligen&' opereaz' cu cuno"tin&e declarative "i factuale "i ambele aplic'


4/47

aceste cuno"tin&e #ntr!o manier' fleibil'. Cuno"tin&ele declarative vizeaz' #n&elegerea naturii unorsitua&ii particulare, pe c/nd cele procedurale se refer' la ceea ce trebuie realmente f'cut #n situa&iispecifice. A fi fleibil #n aplicarea cuno"tin&elor declarative "i procedurale #nsemn' s' #n&elegi ce se#nt/mpl' #ntr!o situa&ie nou' "i necunoscut' "i, respectiv, s' "tii ce trebuie f'cut #n asemenea situa&ii.Ceea ce diferen&ieaz' #ns' eplicit cele dou' forme de inteligen&' este dat de contetele "i modalit'&ile#n care ele fac apel "i aplic' cunostin&ele. Astfel, inteligen&a educa&ional', a"a cum am mai men&ionat,este implicat' #n mod uzual #n rezolvarea problemelor bine definite, adic' cele pentru care se potspecifica complet starea ini&ial', starea final', precum "i pa"ii ce trebuie urma&i pentru a trece de lastarea ini&ial' la cea final'. Pentru aceste probleme, totdeauna eist' o solu&ie care poate fi considerat'cea mai bun'. Prin contrast, inteligen&a emo&ional' este implicat' #n rezolvarea problemelor slabdefinite, adic' acelea ce pot fi interpretate #n diferite moduri "i pentru care nu eist' o solu&ie optim'obiectiv'1 cu toate acestea, diferitele abord'ri pot conduce la rezultatul dezirabil. Cele mai multedintre problemele cu care ne confrunt'm sunt de natur' social' "i este unanim accceptat faptul c'inteligen&a emo&ional' are o mult mai puternic' valoare predictiv' pentru succesul social dec/t ceaconferit' de inteligen&a educa&ional'. O serie de cercet'ri au dovedit c' tinerilor ce manifest' tulbur'ride comportament social 5agresivitate, devian&' criminal'; le lipsesc deprinderile de monitorizare "iinterpretare a emo&iilor celorlal&i. %i nu sunt capabili, de eemplu, s' ofere o interpretare corect' a

epresiilor faciale ale partenerilor sociali, ceea ce probeaz' absen&a inteligen&ei emo&ionale. $easemenea, s!a demonstrat c' aprecierile asupra competen&ei sociale 5un indicator fidel al inteligen&eiemo&ionale; care provin de la prieteni, p'rin&i, educatori "i profesori sunt mult mai buni predictori aisuccesului social dec/t scorurile inteligen&ei educa&ionale. 3n baza unor atari descoperiri se presupunec' inteligen&a emo&ional' ar fi #n m'sur' s' prezic' variabilitatea succesului social mult mai eactdec/t tr's'turile de personalitate. 3n fapt, e demn de re&inut c', de"i inteligen&a emo&ional' este unconstruct circumscris de cadrul mai larg al inteligen&ei, datele eperimentale probeaz' o leg'tur'mult mai str/ns' #ntre inteligen&a emo&ional' "i dimensiunile personalit'&ii dec/t #ntre inteligen&aemo&ional' "i cea educa&ional'. Astfel, studii corela&ionale au relevat rela&ii semnificative #ntreinteligen&a emo&ional' "i @ dintre cei ? factori ai modelului ig Bive 5etraversiune, agreabilitate,stabilitate emo&ional' "i autonomie; 5aren 7 (chaDel, E::E;.

Impactul inteligenţei emoţionale asupra comportamentului şi al performanţei

%mo&iile negative sunt #ntotdeauna 58; rezultatul discrepan&ei dintre a"tept'rile persoanei "ievenimentele de via&', sau 5E; rezultatul discrepan&ei dintre diferitele valori "i convingeri pe care

persoana le are. 3n mod firesc, prezen&a emo&iilor negative nu este dorit' astfel c' individul, care nueste o „bil' inert'” va #ncerca s' fac' fa&' acestor tr'iri "i s' le modifice pe c/t posibil.

Aflat #ntr!o situa&ie de via&' negativ' + care contravine scopurilor "i dorin&elor sale + individul poate ac&iona #n mai multe moduri pentru a reduce discrepan&a "i a rezolva problema ap'rut'. Astfel,acesta poate alege s' modifice situa&ia negativ' pentru a o aduce #n concordan&' cu dorin&ele sale. Oreu"it' #n acest sens se finalizeaz' cu eliminarea emo&iilor negative. (pre eemplu, un elev nemul&umit

de nota mic' pe care a ob&inut!o pe un proiect poate ruga profesorul s' #i permit' s' refac' proiectul.$ac' va lua nota dorit', atunci nemul&umirea sa va disp'rea. $e multe ori #ns' fie situa&iile concretenu pot fi modificate cu u"urin&' 5e. e"ecul la un eamen de admitere;, fie modificarea situa&iei

practice reclam' lipsa emo&iilor "i a comportamentelor dezadaptative 5e. rezolvarea ne#n&elegerilordintre colegi presupune lipsa furie "i a agresivit'&ii, efortul de a #nv'&a pentru a corecta o not'

presupune lipsa dezgustului pentru materia respectiv';. )nteligen&a emo&ional' desemneaz' tocmaicapacitatea de a!&i gestiona emo&iile astfel #nc/t acestea s' nu interfereze cu deciziile luate "icomportamentele adoptate.


5/47

ACTIVI TATE DE GRU! Ce este important pentru mine"CFA(%F% )*!*

Argument

Pe m'sur' ce adolescen&ii #"i urmeaz' drumul spre g'sirea propriei identit'&i, ace"tia

#ncearc' #n mod constant s' clarifice ce este important pentru ei. $eoarece influen&a prietenilor este at/t de puternic' #n acest stadiu de dezvoltare, este deosebit deimportant pentru adolescen&i s'!"i clarifice propriile valori "i convingeri, astfel #nc/t s'nu fie influen&a&i negativ de prieteni.

Obiective )dentificarea propriilor valori "i convingeri ! )erarhizarea valorilor personale

!ateriale 4 O copie a Bi"ei de ierarhizare „Ce este important pentru mineH "i creion pentru fiecare elev.

Proce"ur#8. (e #ncepe activitatea prin a cere elevilor s' ofere eemple de lucruri pe care le valorizeaz' sau de

convingeri importante pe care le au. (e indic' faptul c' #n timpul adolescen&ei aceste convingeri "ivalori sunt puse uneori la #ncercare ca rezultat al presiunii prietenilor, al dorin&ei de a eperimentasau al imboldului de a reac&iona #mpotriva p'rin&ilor sau a altor adul&i. (copul acestei lec&ii este s'!iajute s'!"i clarifice aceste valori "i convingeri.

E. (e distribuie c/te o copie a Bi"ei de ierarhizare „Ce este important pentru mineHfiec'rui elev. (e cere elevilor s' ierarhizeze itemii de la cel mai important p/n' la cel mai pu&inimportant, #n func&ie de valorile lor.

I. $up' ce elevii au realizat acest lucru,vor fi #mp'r&i&i #n grupuri de c/te patru pentru a discutaierarhiile lor.

@. (e discut' #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare.Di$cu%ii

3J-%K) $% COJL)JM-8. C/t de dificil a fost pentru voi s' ierarhiza&i itemii de pe list'E. Ce procese a&i utilizat pentru a ordona itemiiI. Cum v!a&i sim&it c/nd a&i #mp'rt'"it ierarhia cu ceilal&i

@. )erarhiile voastre au fost similare cu ale celor din grupul vostru ?. A&i fost surprin"i de c/t importan&i sau c/t de lipsi&i de importan&' a&i

considerat anumi&i itemi 5#ncuraja&i discu&ii pe aceast' tem'.;

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. Ce face&i pentru lucrurile care sunt importante pentru voiE. Alege&i vreodat' s' compromite&i lucrurile importante pentru voi $ac' da, #n ce

situa&ii face&i astaI. Crede&i c' pe m'sur' ce ve&i cre"te ve&i considera alte lucruri ca fiindimportante $e eemplu, crede&i c' a&i fi ordonat la fel itemii acum un an

@. Ce a&i #nv'&at despre voi din aceast' activitate

Activitate "e &nc'eiere( (e cere elevilor s' construiasc' propria list' cu itemi adi&ionali care sunt importan&i pentruei. (unt invita&i s'!"i prezinte lista #n grupuri de c/te doi, cer/nd partenerilor s' ierarhizeze itemii.

Ce este important pentru mine"


6/47

)I*+ DE IERARHI,ARE

Jume4 $at'4

Instrucţiuni! Citiţi cei #$ itemi de pe listă şi ierar%i&aţi'i conform gradului de importanţă pentru voi(#) cel mai important* #$ ) cel mai puţin important+*

A fi non!violent

A merge la biseric'0 A!mi practica religia

A avea performan&e bune la sport, muzic' sau teatru

A!mi petrece timpul cu prietenii

eputa&ia mea

A apar&ine unui grup

A avea libertatea de a face ceea ce vreau

A nu bea sau a nu lua droguri

%galitatea rasial'

anii

%galitatea dintre b'rba&i "i femei

A avea performan&e bune la "coal'

A fi popular

ela&ia mea cu p'rin&ii

A avea un iubit sau o iubit'


7/47

ACTIVITATE DE GRU! ,anagementul emoţiilor CFA(%F% )*!*

Argument

(ui"urile "i cobor/"urile emo&ionale din adolescen&' se datoreaz' modific'rilor

hormonale care au loc #n organism. Adolescen&ii se simt adesea lipsi&i de puterea de acontrola aceste modific'ri emo&ionale, sim&indu!se adesea cople"i&i "i descuraja&i c/ndnu #"i pot realiza managementul emo&iilor. Biind cople"i&i "i descuraja&i pot ajungeu"or s'!"i eprime emo&iile #n modalit'&i nes'n'toase sau pot avea comportamenteimpulsive, cu consecin&e pe termen lung. %ste crucial ca ei s' fie #nv'&a&i s'!"irealizeze managementul emo&iilor.

Obiective

(' identifice strategii eficiente pentru managementul emo&iilor (' disting' #ntre strategii s'n'toase "i nes'n'toase de management al emo&iilor

!ateriale

=/rtie, creioane, o foaie de poster "i un marDer pentru fiecare grup de patru elevi O rol' de band' izolant' O Bi"' de sortare „2anagementul emo&iilorH "i un plic cu Carduri de joc „2anagementul

emo&iilorH pentru fiecare grup de patru elevi.

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea cu o discu&ie despre informa&iile din „Argument”. (e #mpart elevii #n grupuride c/te patru "i se distribuie c/te o foaie de poster "i un marDer pentru fiecare grup de patru elevi.

Biecare grup va desemna o persoan' care s' noteze ideile pe poster. (e cere elevilor s' discute ce facei pentru a!"i controla emo&iile. $up' ce au terminat, se solicit' grupurilor s'!"i #mp'rt'"easc' ideile.(unt afi"ate posterele cu listele de sugestii pentru a putea fi v'zute ulterior.

E. (e ofer' fiec'rui grup Bi"a de sortare „2anagementul emo&iilorH "i un plic cu Carduri de joc„2anagementul emo&iilorH. (e eplic' faptul c' membrii grupului vor citi c/rdurile din plicuri "i levor sorta pe spa&iile din fi"a de sortare. (e ofer' timp pentru a realiza activitatea "i apoi se discut'#ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare.

Di$cu%ii

3J-%K) $% COJL)JM-

8. !a fost dificil s' identifica&i lucrurile pe care le face&i pentru a v' controlaemo&iile )deile voastre au fost similare cu cele identificate de alte grupuriE. A fost dificil s' decide&i unde s' plasa&i sugestiile pentru managementul emo&iilor

pe fi"a de sortare Care dintre ele au fost mai u"oare Care dintre ele au fost maidificil de sortat A&i fost de acord cu cei din grupul vostru #n leg'tur' cu sugestiile

pe care s' le pune&i #n fiecare spa&iu8. G/ndi&i!v' la itemii pe care i!a&i pus #n spa&iile pentru consecin&e negative.$e ce crede&i c' oamenii #ncearc' aceste lucruri pentru a se sim&i mai bine Chiar func&ioneaz' petermen lung

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. A&i #ncercat vreuna din aceste idei pentru a v' controla emo&iile Care dintre ele au

func&ionat cel mai bine pentru voi


8/47

E. Care dintre idei pare mai logic de #ncercat data viitoare c/nd ve&i eperien&ia sui"uri"i cobor/"uri emo&ionale

I. A&i #ncercat vreodat' ceva care s' v' ajute s' v' sim&i&i mai bine pe termen scurt,dar care a avut consecin&e negative pe termen lung 5)nvita&i!i s' ofere eemple.;

@. Ce a&i putea face pentru a evita s' #ncerca&i lucruri care ar putea avea consecin&enegative pe termen lung, chiar dac' a&i considera c' pe termen scurt v' pot face s'v' sim&i&i mai bine

?. Fa ce v' ve&i putea g/ndi pe baza informa&iei #nv'&ate #n aceast' lec&ie

,angementul emoţiilor


9/47

)I*A DE SORTARE

Instrucţiuni! Cit iţi cardurile din plic şi sortaţi'le pe cele cinci spaţii de pe această fişă*

)oarte util

Oarecum util

Inutil Inutil-con$ecin%e negative

Ar .utea $# /ie util $au inutil

,anagementul emoţiilor

CARDURI DE 0OC

Instrucţiuni pentru lider! Copiaţi şi tăiaţi- oferiţi un plic cu carduri la fiecare grup de patru elevi*Ascult' muzic' tare )a medicamente prescrise, de eempluantidepresive

(crie poezii2odific'!&i modul de a g/ndi astfel #nc/t s' nufaci presupuneri false care s' te supere (crie scrisori oamenilor care te!au sup'rat

B' activit'&i fizice4 jogging, baschet sau plimb'ri #ncearc' s' te sinucizi

-aie!te 5automutilare; Ju mai m/nca 5#nfometeaz'!te;

'zbun'!te pe al&i oameni 2'n/nc' #ntr!un mod compulsiv 5m'n/nc' "iiar m'n/nc'; Pleac' din acea situa&ie

(pune cuiva )m bat'!te sau drogheaz'!te

Fove"te ceva, o pern' orbe"te cu unul dintre p'rin&i

Fove"te ceva, o u"' sau un perete orbe"te cu un profesor sau cu un consilier

Mit'!te la - sau cite"te pentru a!&i distrageaten&ia orbe"te cu un prieten

ACTIVITATE DE GRU! Caruselul emoţiilor CFA(%F% )*! .


10/47


11/47

Jume4 $at'4

Instrucţiuni! Citiţi această povestire adevărată/ apoi răspundeţi 0ntre1ărilor de la final*

Am 8? ani. #n ultimele c/teva luni am avut multe modific'ri ale st'rii de dispozi&ie.C/teodat' m' trezesc diminea&a foarte entuziasmat' c' merg la "coal' s' #mi v'd

prietenii, dar chiar #nainte s' ies din cas' cad intr!o dispozi&ie proast'. Poate s' fie ceva

at/t de nesemnificativ precum faptul c' nu #mi st' bine p'rul sau c' nu #mi place cumm!am #mbr'cat. $ar de cele mai multe ori m' simt sup'rat' f'r' nici un motiv evident1nu pare s' eiste ceva semnificativ care s' m' fac' s' m' simt astfel. Oh, uneori poatem' cert cu o prieten' sau m' #nfurii pe mama deoarece nu m' las' s' fac ceva ce vreaueu, dar de obicei emo&iile apar f'r' nici un avertisment. Odat' ce ajung la "coal' poateies din acea stare, dar dac' nu, nici m'car nu vreau s' vorbesc cu cineva.

Partea proast' este c' atunci c/nd m' simt sup'rat', m' sperii . Mneori mi se pare c' acesteemo&ii negative nu vor trece niciodat' "i #mi vine s' renun&. C/nd sunt sup'rat' am tendin&a de a m' g/ndila lucruri care m' fac s' m' simt "i mai sup'rat' "i devine tot mai r'u. 2' simt confuz' pentru c' m' simtat/t de r'u "i apoi trec brusc la alt' stare, sim&indu!m' foarte bine "i fericit'. A"a mi!ar place s' m' simttot timpul. Atunci pot r/de, pot face lucruri distractive cu prietenele "i m' pot sim&i bine.

Mneori c/nd sunt sup'rat' devin foarte cert'rea&'. (trig la mama sau m' iau de prietenii mei f'r' motiv.$up' o vreme m' simt vinovat' deoarece m!am comportat a"a. $ata trecut' eram cu tat'l meu "i amstrigat la el #n restaurant. Oamenii au #nceput s' se uite la mine "i m!am sim&it jenat'. Ju este de parc' a"fi pl'nui s' m' comport a"a, dar sim&eam c' nu am nici un control. (ingurul lucru care m' ajut' s' ies dinaceste st'ri este s' m' for&ez s' ies afar' "i s' fac ceva. %ste nevoie de mult efort, dar dac' fac acest lucrude obicei m' simt mai bine. Rtiu c' atunci c/nd stau f'r' s' fac nimic #ncep s' m' g/ndesc la lucruri carenu m' ajut' s' m' simt altfel, a"a c' trebuie s' #ncerc s' m' simt bine centr/ndu!mi aten&ia pe altcevadec/t pe propria persoan'. Aceasta nu este o garan&ie c' starea de bine va dura, dar cel pu&in m' ajut' pentru o vreme. $e asemenea, m' ajut' s' fac diverse lucruri cu prietenii. Je putem distra petrec/ndtimpul #mpreun'.

Ju vreau s' sune de parc' a" avea o via&' groaznic' sau de parc' a" fi deprimat' tot timpul. Ju este a"a.Cred c' sunt o adolescent' normal'. $ar c/teodat' oric/t de mult #ncerc, tot m' cuprind emo&iile negative.Rtiu c' mul&i dintre prietenii mei se simt "i ei a"a. Cred c' nu avem ce face altceva dec/t s' intr'm #n„caruselH "i s' #ncerc'm s' nu le l's'm cople"i&i de aceste emo&ii. %u #ncerc s'!mi tot reamintesc c' acestlucru nu va dura pentru totdeauna "i asta m' ajut'.

!Fiz, 8Q ani

Caruselul emoţiilor

PO1ESTIRE PAGINA 3


12/47

8. Crezi c' emo&iile acestei fete constituie o parte normal' a adolescen&ei

E. Crezi c' se sperie c/nd #ncepe s' se simt' a"a

I. Crezi c' func&ioneaz' s' te for&ezi s' faci lucruri de"i nu ai chef

@. Ai avut emo&ii similare cu cele descrise #n povestire $ac' da, cum le!ai f'cut fa&'

ACTIVITATE DE GRU! 2uria este*** CFA(%F% )* +*


13/47

Argument

Buria este o emo&ie frecvent' la adolescen&i, de"i mul&i "i!o eprim' #n modalit'&i inadecvate.%ste foarte important pentru dezvoltarea lor emo&ional' ca ei s' fie ajuta&i s' #n&eleag' cum s'fac' fa&' #n mod eficient furiei.

Obiective

(' descrie stare de furie "i originea acesteia (' eerseze modalit'&i eficiente de a!i face fa&'

!ateriale

O tabl' de scris O copie a Bi"ei de lucru „Buria este...H pentru fiecare elev O copie a poeziei „Buria este H pentru fiecare elev Creion pentru fiecare elev

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea prin a distribui Bi"a de lucru „Buria este...H fiec'rui elev. (e cere elevilor s'citeasc' fi"a "i s' decid' rapid dac' sunt de acord sau nu cu fiecare item. $up' ce au terminat, li sesolicit' s'!"i discute r'spunsurile #mpreun' cu un partener "i apoi s' discute cu grupul itemii la careau notat acord0dezacord.

E. (e distribuie poezia „Buria este...H fiec'rui elev. %levii sunt ruga&i s' o citeasc' "i s' scrie un scurtcomentariu la sf/r"itul paginii. (e ini&iaz' o discu&ie despre aceste comentarii.

I. %levii sunt invita&i s' g'seasc' parteneri cu care s' fac' brainstorming pentru a g'si modalit'&ieficiente de a face fa&' furiei. (e solicit' perechilor s' #"i #mp'rt'"easc' r'spunsurile cu grupul mare,iar r'spunsurile sunt notate pe tabl'.

@. Fi se eplic' elevilor c' furia este o emo&ie puternic' "i uneori scap' de sub control.%ste subliniat' ideea c' dac' oamenii reu"esc s' treac' de la furie intens' la iritaresau furie medie, au o probabilitate mai mic' de a spune lucruri pe care nu le cred saude a face lucruri care pot avea consecin&e negative. %levii sunt invita&i s' fac' unelecomentarii asupra acestei perspective4

Buria ia na"tere din convingerea c' lucrurile trebuie s' stea #ntr!un anume fel, iar c/nd ele nustau astfel, consider'm c' situa&ia este oribil' "i c' nu o putem suporta. Prin disputarea acestorconvingeri "i prin admiterea faptului c' lucrurile nu stau #ntotdeauna a"a cum credem c' trebuies' stea 5"i c' acest lucru de obicei nu este sf/r"itul lumii;, ne putem reduce intensitatea furiei. $easemenea, este util s' ne #ntreb'm dac' furia ne ajut' la ceva. $e obicei strig'tele, cearta sau jignirile ajut' sau d'uneaz' unei rela&ii Pot eista modalit'&i mai eficiente de eprimare a furiei

dac' intensitatea acesteia este mai redus' "i avem control asupra ei.?. $iscuta&i #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare.

Di$cu%ii

3J-%K) $% COJL)JM-8. Crede&i c' este posibil s' evita&i furia $e ce sau de ce nuE. Crede&i c' furia se afl' sub controlul vostru $ac' nu, ce pute&i face pentru a o

#mpiedica s' v' controleze ea pe voiI. Crede&i c' este util s' te #nfurii $e ce sau de ce nu

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. ' sim&i&i des furio"i


14/47

E. Care a fost cel mai eficient lucru pe care l!a&i f'cut vreodat' pentru a v' controlafuria

I. A&i #ncercat vreodat' s' v' reduce&i furia prin schimbarea modului #n care g/ndi&i$ac' da, c/t de eficient a fost acest lucru pentru voi

@. Ce idei a&i #nv'&at din aceast' lec&ie pe care le!a&i putea aplica data viitoare c/nd v'sim&i&i furio"i

Activitate "e inc'eiere

)nvita&i elevii s' scrie propriile poezii despre furie.

2uria este***

)I*+ DE LUCRU


15/47

Jume4$at'4

Instrucţiuni*Citiţi următoarele afirmaţii* entru fiecare/ indicaţi acordul (A+ sau de&acordul (D+*

8. Buria este o emo&ie care #&i poate controla via&a.

E. Buria poate varia de la a fi pu&in iritat la a fi etrem de furios "i violent.

I. C/nd devii violent, ai nevoie de ajutor pentru a!&i controla furia.

@. #&i po&i controla furia.

?. Buria este frecvent' la adolescen&i.

444444 56 Buria te poate face puternic.

S. %ste mai bine s' te sim&i furios dec/t trist.


16/47

CFA(%F% )*! .

Argument

Fa aceast' v/rst', prietenii continu' s' joace un rol important pentruadolescen&i. $ac' au ajuns #n stadiul formal opera&ional, rela&iile lor vor fi maimature. -otu"i, pentru mul&i adolescen&i, prieteniile pot fi #nc' instabile,caracterizate de certuri care au ca rezultat emo&ii negative. $eoarece prieteniiconstituie o parte semnificativ' a vie&ii adolescen&ilor, ei au nevoie de abilit'&i

pentru a face fa&' problemelor din rela&iile interpersonale.

Obiective

(' identifice motivele pentru care se ceart' cu prietenii (' eerseze abilit'&i de a face fa&' conflictelor cu prietenii

!a ter ia le =/rtie "i creion pentru fiecare elev O rol' de band' izolant', un marDer "i c/teva foi de poster pentru fiecare

grup de patru elevi.

Proce"ur#8. (e #ncepe activitatea prin a cere elevilor s' scrie trei cuvinte pe care le!ar folosi pentru a

descrie un prieten "i se discut' cele scrise pe scurt, cu #ntreg grupul. Apoi se solicit' elevilors' scrie cel pu&in cinci motive pentru care prietenii se ceart'.

E. %levii sunt #mp'r&i&i #n grupuri de c/te patru "i se cere fiec'rui grup s' desemneze o persoan' care s' scrie. (unt distribuite posterele, banda izolant' "i marDerele fiec'rui grup.(e eplic' faptul c' sarcina grupului este s' ia #n considerare motivele de ceart' scrise defiecare persoan' "i s' ajung' la un acord asupra a trei motive pentru care prietenii se ceart'.Apoi, membrii fiec'rui grup vor discuta despre cele mai bune modalit'&i de a face fa&'acestor probleme cu prietenii "i persoana responsabil' cu scrisul va nota p/n' la "ase sugestiispecifice pe poster.

I. (e cere apoi fiec'rui grup s' desemneze o persoan' care s' prezinte grupului mare ceea ces!a scris "i oferi&i timp suficient pentru ca patru grupuri s' reu"easc' s' prezinte. (unt afi"ate posterele cu acele sugestii prin clas', pentru a putea fi v'zute ulterior.

8. (e discut' #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare.

)J- E7+RI $% COJL)JM-8. A&i ajuns repede la un consens cu grupul #n ceea ce prive"te motivele pentrucare prietenii se ceart'

E. A&i ajuns repede la un consens cu grupul #n ceea ce prive"te modalit'&ile #ncare se poate face fa&' acestor probleme cu prietenii Care idei vi s!au p'rutcele mai rezonabile

I. Crede&i c' certurile cu prietenii constituie o problem' semnificativ' laaceast' v/rst'

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. A&i utilizat vreuna din ideile prezentate pentru a face fa&' certurilor cu

prietenii $ac' da, cum au func&ionat

E. ' certa&i mult cu prietenii $ac' da, a&i prefera s' nu face&i asta Cumcrede&i c' pute&i reduce timpul pe care #l petrece&i cert/ndu!v' 5)nvita&i elevi


17/47

care nu se ceart' at/t de mult cu prietenii lor s' #mp'rt'"easc' motiveleacestui lucru.;

Activitate "e &nc'eiere(e solicit' fiec'rui elev s' selecteze "i s' implementeze una din ideile prezentate. Fi se ofer'timp s' discute ulterior despre cum a func&ionat acest lucru.

ACTIVITATE DE GRU! resiunea prietenilor

CFA(%F% )*! *


18/47

Argument

$eoarece la aceast' v/rst' adolescen&ii sunt #nc' #n c'utarea accept'rii sociale, prietenii continu' s' joace un rol foarte important. Presiunea prietenilor este unfactor important #n multe rela&ii "i este adesea vehicolul pentru includere "iacceptare.

Obiective

(' eamineze aspectele pozitive "i negative ale presiunii pretenilor (' identifice consecin&ele rezisten&ei la presiunea prietenilor

!ateriale

O tabl' de scris =/rtie "i creion pentru fiecare elev Mrm'toarele 8E cuvinte sau propozi&ii scrise 5pe c/te un card; pe carduri 4

A consuma alcool0bere A

fuma &ig'riA face seA consuma marijuana0stimulante0cocain'A furaA #n"elaA!i min&ii pe p'rin&iA te furi"a afar' din cas'A lua note buneA nu consuma alcoolA nu consuma droguriA participa la activit'&i sportive, muzicale, teatrale

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea prin a scrie epresia presiunea prietenilor pe tabl'. )ni&ia&i o discu&iecu elevii referitoare la semnifica&ia acestui termen "i invita&i!i s' ofere eemple de presiune pozitiv' "i negativ'.

E. (e #mpart elevii #n grupuri de c/te patru "i oferi&i fiec'rui grup una sau dou' c/rduri scrise.(e cere fiec'rui grup s' discute despre cum consider' c' prietenii eercit' presiune asupraaltora pentru a se angaja #n activit'&ile indicate pe c/rduri. (e cere s' desemneze c#te o persoan' care s' scrie aceste idei pe spatele c/rdurilor.

I. (e ofer' timp pentru a #mp'rt'"i aceste idei #n cadrul grupului mare. Apoi angaja&i elevii#ntr!o discu&ie despre ce cred ei c' pot face pentru a rezista presiunii prietenilor "i despre

consecin&ele acestui lucru.@. (e cere elevilor s' ia h/rtia "i creionul "i apoi s' scrie fiecare un eemplu

personal de presiune a prietenilor 5pozitiv' sau negativ'; "i s' #l descrie pescurt, #n plus, elevii vor descrie cum s!au sim&it #n acea situa&ie "i cum i!auf'cut fa&'.

5Accentua&i ideea c' aceste lucruri nu vor fi #mp'rt'"ite altora.; Ca "i concluzie,se cere elevilor s' identifice consecin&ele rezisten&ei sau lipsei de rezisten&' la

presiunea prietenilor #n situa&ia indicat'.?. (e discut' #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare

Di$cu%ii

3J-%K) $% COJL)JM-


19/47

8. Crede&i c' presiunea prietenilor este bun' sau rea %ist' presiune „bun'H a prietenilor

E. Crede&i c' eist' mult' presiunea din partea prietenilor pentru angajarea #nactivit'&i ca fumatul, consumul de alcool sau seul

I. Care crede&i c' este cel mai dificil lucru legat de rezisten&a la presiunea prietenilor

@. C/nd v' g/ndi&i la presiunea prietenilor, v' este team' ca dac' opune&i

rezisten&' nu ve&i mai avea prieteni Chiar crede&i c' se va #nt/mpla acestlucru sau este doar o presupunere Chiar dac' acei prieteni nu vor mai vreas' petreac' timpul cu voi, asta #nseamn' c' nimeni nu va mai vrea

?. ezisten&a la presiunea prietenilor afecteaz' rela&ia cu ace"tia #n mod pozitivsau negativ

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. $ac' a&i tr'it presiunea prietenilor, cum v!a&i sim&it #n leg'tur' cu acestlucruE. $ac' a&i tr'it presiunea prietenilor "i i!a&i cedat, v!a&i g/ndit la consecin&e

#nainte

I. $ac' a&i tr'it presiunea prietenilor, cum v!a&i sim&it #n leg'tur' cu modul #ncare i!a&i f'cut fa&'

Activitate "e &nc'eiere

(e cere fiec'rui elev s' scrie o scrisoare „$rag' prietenH despre o problem' curent' legat' de presiunea prietenilor "i un r'spuns care s' sugereze modalit'&i de a!i face fa&'.

2eed1ac3 din partea prietenilor C4A5E4E I. ' .

Per$.ective "evelo.mentale

$eoarece prietenii joac' un rol important #n via&a adolescen&ilor, feedbacD!ul pecare #l primesc de la ace"tia poate avea un impact major. $in nefericire,


20/47

adolescen&ilor le lipsesc adesea abilit'&ile necesare pentru a oferi "i pentru a primi #n mod adecvat feedbacD.

Obiective

(' identifice diverse stiluri de a oferi "i de a primi feedbacD (' #"i dezvolte abilit'&ile de a oferi "i de a primi feedbacD

!ateriale

Chestionarul „BeedbacD din partea prietenilorH 5Bi"a 8E;, Bi"a informativ'„BeedbacD din partea prietenilorH 5Bi"a 8I; "i (itua&iile „BeedbacD din partea

prietenilorH 5Bi"a 8@; pentru fiecare elev Mn creion pentru fiecare elev

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea prin a cere elevilor s' defineasc' termenul de feed1ac35un proces

prin care oamenii ofer' "i primesc informa&ii despre comportament "iatitudini;.)ni&ia&i o discu&ie cu elevii despre cum se simt c/nd primesc feedbacD "i cumse simt c/nd ofer' feedbacD. #ncuraja&i!i s' identifice modalit'&i variate #ncare oamenii ofer' feedbacD "i (e cere!le s' se g/ndeasc' dac' modul #n care

prime"ti feedbacD!ul depinde #n parte de modul #n care el este oferit.E. $istribui&i fiec'rui elev Chestionarul „BeedbacD din partea prietenilorH5Bi"a 8E;. (e cere!le s' completeze chestionarul "i s'!"i #mp'rt'"easc'r'spunsurile unui partener. Apoi distribui&i Bi"a informativ' „BeedbacD din

partea prietenilorH 5Bi"a 8I; despre stilurile de feedbacD. (e cere elevilor s' ociteasc' "i s' completeze spa&iile goale.I. $istribui&i fiec'rui elev (itua&iile „BeedbacD din partea prietenilorH 5Bi"a8@;. #mp'r&i&i apoi elevi #n triade. Acorda&i fiec'rui membru c/te un rol4transmi&'tor, receptor sau observator. #ncep/nd cu situa&ia 8, (e ceretransmi&'torilor s' ofere feedbacD receptorilor, practic/nd ceea ce au #nv'&atdin fi"a informativ'. (e cere observatorilor s' noteze cum a fost oferit "i

primit feedbacD!ul "i s' le spun' transmi&'torilor "i receptorilor ce au notat.(e cere!le apoi s'!"i schimbe rolurile "i s' repete procesul, utiliz/nd (itua&iile E "i I. $up'ce fiecare participant a avut toate rolurile, discuta&i despre eperien&a de a oferi "i primifeedbacD "i compara&i comentariile elevilor cu informa&ia din Bi"a informativ' „BeedbacD din partea prietenilorH.

E. $iscuta&i #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare.

Di$cu%ii3J-%K) $% COJL)JM-8. Ce a&i #nv'&at despre voi #n"iv' din completarea chestionaruluiE. Ce a&i #nv'&at despre cele trei modalit'&i de a primii feedbacD (unte&i de

acord cu aspectele men&ionate #n fi"'I. Ce a&i #nv'&at despre modalit'&ile de a oferi feedbacD

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. Care este stilul vostru de a primii feedbacD!ul Cum func&ioneaz' acest stilE. Care este stilul vostru de a oferi feedbacD Ce p'rere ave&i despre acest stil

I. Pe baza a ceea ce a&i #nv'&at din aceast' lec&ie, este ceva ce a&i dori s'

schimba&i la modul #n care primi&i0oferi&i feedbacD 5)nvita&i!i s' ofereeemple.;


21/47

Activitate "e /ollo8u.

(e cere elevilor s' lucreze #n grupuri mici pentru a scrie situa&ii similare celor din (itua&iile„BeedbacD din partea prietenilorH 5Bi"a 8@;. (tr/nge&i situa&iile astfel construite "i apoi (e cereelevilor s' formeze grupuri noi, #n care s' eiste c/te un transmi&'tor, un receptor "i unobservator. $istribui&i situa&iile "i (e cere elevilor s' practice oferirea "i primirea feedbacD!ului.

2eed1ac3 din partea prietenilor

CHESTIONAR

Jume4$at'4

Instrucţiuni! Citiţi itemii şi apoi 1ifaţi răspunsul care vă descrie cel mai 1ine* Discutaţirăspunsurile voastre cu un partener*


22/47

8. C/nd un prieten #mi ofer' feedbacD iau #n serios ce!mi spune "i #ncerc s' fac ceva pentru aschimba situa&ia, dac' prietenul meu crede c' este nevoie de acest lucru.

2i se potrive"te 9 2i se potrive"te uneori D Ju mi se potrive"te

E. C/nd ofer feedbacD unui prieten, #ncerc s'!mi imaginez cum se simte el "i #i transmitmesajul#ntr!o manier' sensibil'.

2i se potrive"te T 2i se potrive"te uneori Ju mi se potrive"te

I. C/nd cineva #mi ofer' feedbacD negativ, presupun imediat c' eu sunt de vin' "i c' estecevane#nregul' cu mine.

2i se potrive"te T 2i se potrive"te uneori T Ju mi se potrive"te

@. C/nd ofer feedbacD, spun eact ce am #n minte "i nu m' g/ndesc la cum va reac&iona cealalt' persoan'.

2i se potrive"te T 2i se potrive"te uneori T Ju mi se potrive"te U

?. C/nd primesc feedbacD negativ, de obicei m' simt sup'rat.

2i se potrive"te T 2i se potrive"te uneori T Ju mi se potrive"te

Q. $e obicei nu ofer feedbacD prietenilor deoarece #mi este team' c' nu m' vor mai pl'cea

ulterior.

2i se potrive"te T 2i se potrive"te uneori T Ju mi se potrive"te T

S. C/nd primesc feedbacD, de obicei devin defensiv.

2i se potrive"te T 2i se potrive"te uneori T Ju mi se potrive"te T


23/47

(e g/ndesc la ce s!a spus, resping p'r&ile care nu sunt adev'rate "iaccept' ceea ce consider' c' merit'.

%ist' un pericol #n ceea ce prive"te primul stil. (' presupunem c' prime"tifeedbacD de la o persoan' care #&i spune c' e"ti insensibil. Presupui imediatc' ceea ce #&i spune persoana este adev'rat "i te superi, #ncepi s' te evalueziglobal negativ 5ceea ce #nseamn' c' #&i formezi o imagine negativ' despre

propria persoan'. Ju te g/nde"ti c' este doar p'rerea unei singure persoane.$e"i poate s' fie adev'rat 5cel pu&in uneori, doar cu acea persoan';, crezi c'toat' lumea g/nde"te la fel despre tine "i devii foarte sup'rat.

%ist' un pericol "i #n cazul celui de!al doilea stil. (' revedem eemplulanterior. C/nd prime"ti feedbacD de la o persoan' care #&i spune c' e"tiinsensibil, desconsideri imediat acest feedbacD. Presupui c' este doar opiniaacelei persoane "i crezi c' ea nu "tie nimic. Pericolul este urm'torul4 poates' fie adev'rat faptul c' e"ti insensibil cu aceast' persoan' 5cel pu&inuneori, cu aceast' persoan';. $ac' desconsideri mesajul, comportamentult'u nu se va schimba.

Al treilea stil este, evident, cel preferat. Prime"ti un feedbacD "i te g/nde"tila el obiectiv. -e #ntrebi4 „%ste adev'rat acest lucruH Poate s' fie adev'rat,caz #n care po&i alege s'!&i schimbi comportamentul dac' nu vrei s' mai

prime"ti acest feedbacD. (au, dac' opinia acestei persoane nu conteaz' pentru tine, po&i alege s' desconsideri feedbacD!ul. Avantajul acestui stileste c', de"i po&i recunoa"te c' feedbacD!ul acelei persoane este adecvat, nu#&i formezi o opinie negativ' despre tine, presupun/nd c' toat' lumea credela fel sau presupun/nd c' e"ti insensibil "i, a"adar, nu e"ti bun de nimic.

2eed1ac3 din partea prietenilor )I*+ IN)OR!ATI1+ PAGINA 3

Je!am centrat pe feedbacD!ul negativ. $ar uneori oamenii desconsider' feedbacD!ul pozitiv, presupun/nd c' este doar opinia unei persoane "i c' aceasta nu prea "tienimic. $e aceea este mult mai util' adoptarea celui de al treilea stil4 eaminezi ceeace crezi c' este acurat, dar faci acest lucru f'r' a te desconsidera sau f'r' a considerac' feedbacD!ul este fals, cel pu&in p/n' nu ai reflectat asupra lui.


24/47

Care este stilul t'u de a primi feedbacD!ul

2odul #n care oferi feedbacD!ul este de asemenea important de luat #n considerare.%"ti at/t de direct #nc/t cealalt' persoan' devine defensiv' sau se sup'r' pentru ceeace #i spui Ceea ce spui poate s' fie foarte acurat, dar modul #n care transmi&i

feedbacD!ul are un impact foarte puternic asupra modului #n care persoana vareac&iona la el. $e eemplu, s' presupunem c' vrei s'!i spui unui prieten c'eagereaz' #n cazul unei probleme cu prietena lui. Po&i s' oferi un mesaj care s'#nceap' cu „-MH, asem'n'tor celui care urmeaz'4 „-u e"ti prea defensiv #n ceea ce o

prive"te pe prietena ta. #ntotdeauna ai o reac&ie eagerat' la ceea ce face ea.Calmeaz'!te.H (au po&i s'!i transmi&i un mesaj care s' #nceap' cu „%MH, asem'n'torcelui care urmeaz'4 „%u cred c' tu eagerezi uneori cu privire la ceea ce face

prietena ta "i poate dac' nu ai proceda a"a, voi doi v!a&i #n&elege mai bine.H

ede&i vreo diferen&' #ntre aceste stiluri Care dintre ele crede&i c' ar fi cel maieficient $epinde cu totul de tipul de rela&ie pe care o ai cu persoana %ist' o a

treia op&iune4 po&i s' taci "i s' nu spui nimic. $ar #n acest caz pericolul este c' dac'taci, uneori, #n func&ie de situa&ie, sentimentele tale legate de acea presoan' vordeveni tot mai negative, p/n' #n punctul #n care nu vei mai dori s' o vezi, ceea ce #&iva pune #n pericol rela&ia cu ea.

Care este stilul t'u de a oferi feedbacD

2eed1ac3 din partea prietenilor

SITUA:II

Instrucţiuni! Utili&aţi aceste situaţii pentru a e8ersa primirea feed1ac3'ului* 4iderulvostru vă va oferi instrucţiuni mai detaliate*

Situa%ia 8

-imp de c/teva s'pt'm/ni, prietenul t'u a fost nepoliticos "i cert're& ! nu doar cu tine, ci "icu al&ii colegi. Crezi c' acest lucru #i afecteaz' rela&iile "i decizi s' #i spui ceva.


25/47

-ransmi&'tor4 Ofer' mesajul.eceptor4 eac&ioneaz'0r'spunde la mesaj.Observator4 Joteaz' cum este transmis mesajul "i cum acest lucruafecteaz' modul #n care este receptat. $e asemenea, noteaz' cum r'spundereceptorul.

Situa%ia E

Auzi c/&iva colegi vorbind despre faptul c' unul dintre prietenii t'i a #nceput s' ias' cu ungrup de copii cu reputa&ie proast'. -u nu ai nici o leg'tur' cu acest grup "i e"ti #ngrijorat

pentru prietenul t'u. $ecizi s'!i spui ceva.

-ransmi&'tor4 Ofer' mesajul.eceptor4 eac&ioneaz'0r'spunde la mesaj.Observator4 Joteaz' cum este transmis mesajul "i cum acest lucruafecteaz' modul #n care este receptat. $e asemenea, noteaz' cum r'spundereceptorul.

Situa%ia ;

Abia po&i suporta s' stai #n preajma colegului cu care #&i #mp'r&i dulapul deoarece #idemoralizeaz' #ntotdeauna pe ceilal&i "i are o atitudine negativ' #n orice situa&ie. $ecizi s'#i spui ceva.

-ransmi&'tor4 Ofer' mesajul.eceptor4 eac&ioneaz'0r'spunde la mesaj.

Observator4 Joteaz' cum este transmis mesajul "i cum acest lucruafecteaz' modul #n care este receptat. $e asemenea, noteaz' cum r'spundereceptorul.

G6ndeşte/ 5imte/ Acţionea&ă

C4A5E4E I. ' .


#n func&ie de rata de maturizare, adolescen&ii de 8? ani #ncep s' g/ndeasc' maiabstract, fapt care le permite s' priveasc' lucrurile dintr!o perspectiv' mai bun'"i s' se g/ndeasc' mai serios la consecin&e. $ac' #n&eleg leg'tura dintreg/nduri, emo&ii "i comportamente, ei pot face fa&' mai eficient stresorilorsitua&ionali "i developmentali.

Obiective


26/47

(' #nve&e despre modul #n care g/ndurile influen&eaz' emo&iile "icomportamentele

!ateriale

O tabl' de scris O copie a Bi"ei de lucru „G/nde"te, (imte, Ac&ioneaz'H 5Bi"a 8?; "i creion

pentru fiecare elev

Proce"ur#

8.

36

Citi&i elevilor urm'torul scenariu "i (e cere!le unora dintre ei s' spun' cum s!arsim&i #n acea situa&ie.

Asear' ai #nv'&at mult timp pentru eamen. Ju este una dintre cele maiu"oare materii. Azi este ziua eamenului. Profesorul intr' "i spune c'testul va fi am/nat p/n' m/ine.

$up' ce a&i ob&inut c/teva r'spunsuri de la elevi 5care se presupune c' vor fidiferite;, #ntreba&i!i de ce unii dintre ei s!ar sim&i u"ura&i, al&ii dezam'gi&i, "ia"a mai departe. Ar'ta&i!le c' ceea ce g/ndesc despre eveniment leinfluen&eaz' emo&iile4 $ac' ei cred c' mai au nevoie de timp pentru a#nv'&a, av/nd #n vedere c' este un subiect dificil "i vor s' aib' o not' bun',se vor sim&i u"ura&i. $ac' vor doar s' dea testul, ei se pot sim&i dezam'gi&i.$ac' nu le pas', aceast' indiferen&' le va afecta de asemenea "i emo&iile.(ublinia&i coneiunea dintre g/nduri "i emo&ii "i (e cere elevilor s' ofere "ialte eemple. %plica&i c' atunci c/nd oamenii au emo&ii negative puternice,se g/ndesc de obicei c' ceva este groaznic, c' ei nu pot suporta aceasitua&ie, c' ceea ce se #nt/mpl' nu este corect sau c' nu ar fi trebuit s' se

#nt/mple, c' ceva nu este #n ordine cu ei, c' ei sunt lipsi&i de valoare sauvinova&i. Aplica&i aceast' eplica&ie scenariului anterior4 dac' unii dintreelevi s!au g/ndit c' este groaznic c' acel test a fost am/nat deoarece nu potsuporta anietatea #nc' o zi, ei vor fi mai sup'ra&i dec/t dac' s!ar fi g/nditc' am/narea este doar un incovenient "i nimic mai mult. (ublinia&i ideea c'modul #n care o persoan' se simte #i influen&eaz' comportamentul. (e cere fiec'rui elev s' se g/ndeasc' la o ocazie recent' #n care a fost furios. #ntreba&i!i cum secomport' c/nd sunt furio"i "i scrie&i diversele

comportamente pe tabl'. 5$e eemplu, unii poate au strigat la alte persoane,unii poate "i!au ascuns furia #n'untru "i al&ii poate au lovit alte persoane sau

lucruri.;@. $istribui&i Bi"a de lucru „G/nde"te, (imte, Ac&ioneaz'H 5Bi"a 8?; fiec'rui

elev. Apoi (e cere!le s' completeze fi"a "i s'!"i discute r'spunsurile #mpreun' cu al&i doicolegi.

?. $up' ce au avut suficient timp de discu&ie, ar'ta&i!le c' pot schimba modul #n care se simt "imodul #n care se comport' prin a schimba modul #n care g/ndesc. Bace&i referire )a primasitua&ie de pe fi"a de lucru. %plica&i c' dac' elevul ar fi fost sup'rat deoarece nu a fost ales prim instrumentist, el s!ar fi putut g/ndi probabil c'situa&ia a fost nedreapt', caz #n care s!ar putea #nfuria "i ar putea striga la profesoar'. (auacest elev s!ar putea sim&i f'r' valoare, ar putea deveni tot mai deprimat "i s!ar putea#ndep'rta de ceilal&i. Pentru a!"i schimba aceste emo&ii "i comportamente, elevul ar trebui s'

se #ntrebe4 „(unt oare complet lipsit de valoare dac' nu am devenit prim instrumentist$oar pentru c' nu am reu"it acest lucru, asta #nseamn' c' nu am nici un talentH $up'aceste #ntreb'ri, elevul ar trebui s' aib' o perspectiv' mai bun' asupra situa&iei. $e"i


27/47

emo&iile negative ar putea persista, elevul nu se va mai sim&i la fel de lipsit de valoare "i nuar mai fi la fel de deprimat. $ac' elevul s!ar fi g/ndit c' profesoara a fost nedreapt',#ntreb'rile utilizate pentru disputare ar trebui s' fie diferite. „Pot eu oare s' controlez ceface profesoara Chiar dac' eu cred c' este nedrept, probabil c' ea are motivele ei. Cred c'lucrurile nu sunt #ntotdeauna corecte, dar la ce m' ajut' s' m' sup'r din aceast' cauz'H $innou, de"i emo&iile negative ar putea persista, elevul s!ar sim&i mai pu&in furios dup' ce "i!adisputat g/ndurile. Biind #ntr!o stare mai calm', mai pu&in sup'rat, el ar putea discuta despre

acea situa&ie cu profesoara, #ntr!o modalitate asertiv', mai degrab' dec/t #ntr!una agresiv'.Q. (e cere elevilor s' lucreze cu grupurile lor pentru a identifica #ntreb'ri de disputare pentru

a doua situa&ie "i pentru situa&ia scris' de ei "i s' prezic' modul #n care aceste #ntreb'ri le!arschimba emo&iile "i comportamentele.

S. $iscuta&i #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare

Di$cu%ii

3J-%K) $% COJL)JM-8. A&i avut vreo dificultate #n a identifica g/ndurile, emo&iile "i

comportamentele din eemplele de pe fi"'

8. Care este leg'tura dintre modul #n care g/ndim, ne sim&im "i ne comport'mE. Ce a&i #nv'&at c/nd a&i lucrat cu grupul la #ntreb'rile de disputare ede&icum adresarea acestor #ntreb'ri poate schimba modul #n care v' sim&i&i "i v'comporta&i

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. G/ndi&i!v' la situa&ia personal' pe care a&i scris!o pe fi"'. C/t de dificil a fost

s' identifica&i g/ndurile, emo&iile "i comportamenteleE. !a&i aflat vreodat' #ntr!o situa&ie #n care v!a&i schimbat g/ndurile "i apoi, ca

rezultat, emo&iile "i comportamentele voastre s!au schimbat 5)nvita&i!i s'ofere eemple.;

I. Cum crede&i c' pute&i aplica ce a&i #nv'&at despre g/nduri, emo&ii "icomportamente la propriile probleme


(e cere fiec'rui elev s' identifice g/nduri, emo&ii "i comportamente pentru cel pu&in cincisitua&ii din s'pt'm/na care urmeaz'. Apoi (e cere!le s' #"i adreseze #ntreb'ri de disputare pentru a!"i schimba g/ndurile, emo&iile "i comportamentele. (e ofer' timp pentru a raportamodul #n care acest proces a func&ionat #n cazul lor.


28/47

G6ndeşte/ 5imte/ Acţionea&ă

)I*+ DE LUCRU

Jume4 $at'4

Instrucţiuni! Citiţi primele două scenarii şi identificaţi posi1ilele emoţii şi comportamente* Apoi g6ndiţi'vă la o situaţie din propria viaţă şi faceţi acelaşi lucru*

Situa%ia 2

C/n&i la vioar' #n orchestra "colii "i ai #ncercat s' ajungi prim instrumentist. $up' ultima lec&ie,

profesoara #&i spune c' nu e"ti suficient de bun pentru a fi prim instrumentist. Orchestra estefoarte important' pentru tine.

8. Ce ai g/ndiE. Ce ai sim&iI. Cum te!ai comporta Ce ai face cu emo&iile tale

Situa%ia 3

Ai dat o prob' pentru rolul principal #n sceneta "colii "i nu ai reu"it. A doua zi dup' ce ai aflatc' nu ai luat rolul principal, auzi dou' prietene vorbind despre tine #n vestiar. %le spun c'meritai s' nu prime"ti rolul deoarece p'reai a"a de sigur' c' #l vei avea.

8. Ce ai g/ndi


29/47

E. Ce ai sim&iI. Cum te!ai comporta Ce ai face cu emo&iile tale

Pro.ria $itua%ie

8. Ce ai g/ndiE. Ce ai sim&iI. Cum te!ai comporta Ce ai face cu emo&iile tale

Re&ultate gro&ave

C4A5E4E I. '.


$e"i adolescen&ii sunt adesea capabili s' identifice consecin&ele probabile aledecizilor lor, ei le ignor' deoarece nu le pas' sau deoarece vor s' vad' dac' potsc'pa basma curat'. $in nefericire, unele dintre deciziile lor pot aveaconsecin&e negative de lung' durat'. %ste important ca ei s' fie ajuta&i s' seg/ndeasc' #nainte "i cu seriozitate la consecin&e.

Obiective

(' evalueze decizii "i s' identifice consecin&e (' #nve&e modalit'&i de modificare a comportamentelor negative

!ateriale O copie din Povestirea „ezultate grozaveH 5Bi"a 8Q; "i c/te un creion pentru

fiecare elev

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea prin a cere elevilor s' se g/ndeasc' la decizii foarte bune pe care ei sau alte persoane le!au luat. Apoi (e cere!le s' se g/ndeasc'la decizii foarte slabe pe care ei sau alte persoane le!au luat. )ni&ia&i odiscu&ie despre tipuri de decizii bune sau rele. #ncerca&i s' identifica&i ce faceca o decizie s' fie bun' sau rea, accentu/nd importan&a consecin&elor de

lung' "i scurt' durat'.E. $istribui&i Povestirea „ezultate grozaveH 5Bi"a 8Q; fiec'rui elev. (ecere elevilor s' citeasc' povestirea "i s' sublinieze fiecare decizie. $up' ce


30/47

au terminat de citit vor scrie cel pu&in opt consecin&e ale deciziei pe spatelefi"ei.I. #mp'r&i&i elevii #n grupuri de c/te patru "i (e cere!le s' discute #ntre eidespre deciziile pe care le!au identificat "i despre consecin&ele scrise. (ecere!le ca apoi s' discute despre ceea ce consider' ei c' 8!a determinat pe adolescentul din povestire s' se r'zg/ndeasc' "i s' nu mai ia decizii care au consecin&e negative.

8. $iscuta&i #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare

Di$cu%ii

3J-%K) $% COJL)JM-8. Care au fost unele dintre deciziile luate de adolescentul din povestireE. Crede&i c' el s!a g/ndit la consecin&e #nainte s' decid' s' se comporte astfelI. Ce crede&i c' 8!a determinat #n final s' se g/ndeasc' la alegerile pe care lef'cea

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. ' asuma&i vreodat' riscuri doar pentru a vedea ce se #nt/mpl', la fel ca "i

adolescentul din povestire $ac' da, ce consecin&e au eistatE. A&i luat decizii pe care ulterior le!a&i regretat $ac' da, acest lucru v' vainfluen&a comportamentul #n viitor

I. Ce a&i #nv'&at din aceast' lec&ie "i a&i putea aplica #n propria via&'


(e cere elevilor s' scrie propriile povestiri despre rezultate grozave, inspirate din via&a lor saudin via&a prietenilor lor.


31/47

Re&ultate gro&ave

PO1ESTIRE PAGINA 2

Jume4 $at'4

Instrucţiuni! Citiţi povestirea şi su1liniaţi fiecare deci&ie*

Aveam 8@ an "i m' sim&eam mizerabil. 2' g/ndeam c' mai bine a" muri. Am #ncercat s' #mi pun cap't vie&ii lu/nd multe pastile, dar tot ce am reu"it cu asta a fost c' mi s!a f'cut foarte r'u.Apoi am #nceput s'!mi tai venele "i s' privesc cum #mi curge s/nge, dar asta nu a fost suficient,a"a c' am decis s' fac ceva care s' aib' un rezultat rapid "i eficient. Am mers #n camera tat'luimeu, am luat una dintre pu"tile sale "i am #nc'rcat!o. $ar dup' ce am #nc'rcat!o le!am spus ladoi dintre prietenii mei, iar ace"tia m!au convins s' nu fac acest lucru. Acum m' bucur c' au

f'cut!o, #ns' atunci m!am g/ndit c' m!au oprit ei, dar voi #ncerca eu alt' dat'.$eoarece m' sim&eam #n continuare at/t de r'u, am #nceput s' iau droguri pentru a!mi ameliorasuferin&a. Apoi am #nceput s' chiulesc de la "coal'. Am fost prins de c'tre administrator "i amfost pus absent nemotivat "i avertizat s' nu mai fac acest lucru. Am mai chiulit, iar "i iar, dar nuera suficient. roiam s' v'd p/n' unde pot merge dac' m' joc #n continuare cu sistemul "colii.#n final sistemul m!a ajuns "i am fost suspendat p/n' la sf/r"itul anului "colar.Apoi a venit vara de iad. )!am trecut prin multe pe p'rin&ii mei. Ju veneam acas' p/n' la E4::,I4:: diminea&a. 2ama era etrem de #ngrijorat'. Credea c' sunt mort pe vreo margine de "an&deoarece nu "tia niciodat' unde "i cu cine #mi petrec timpul pentru c' refuzam s'!i spun. Rtiamc' pl/nge p/n' adoarme, dar nu #mi p'sa prea mult de asta atunci. $e obicei eram beat saudrogat. Am eperimentat multe droguri "i credeam c' acestea m' fac s' par cea mai grozav'

persoan'. C/nd eram drogat credeam c' toat' lumea vrea s' m' cunoasc' "i s' petreac' timpulcu mine, dar nu era a"a. #n realitate, multor persoane le pl'cea mai mult de mine c/nd nu m'drog'm. $ar atunci nu!mi p'sa ce credeau. A #nceput anul "colar "i am decis s' nu chiulesc dela ore. 2!am g/ndit c' #mi va fi bine. $ar #n prima zi am chiulit de la a cincea or' deoarece erachiar dup' masa de pr/nz "i nu aveam chef s' m' #ntorc la "coal'. Cei din clasa a )*!a nicim'car nu aveau voie s' ias' din cl'dire pentru a lua masa, dar eu am ie"it. 2' g/ndeam c' nuvoi fi prins. Apoi am #nceput s' chiulesc de la mai multe ore doar pentru a m' droga "i luam c/tde multe droguri puteam pentru a trece prin restul zilei. Chiar am mers la o or' drogat "i am statacolo ame&it, #ncerc/nd s' ascult.$up' c/teva luni, administratorul "i!a dat seama ce fac "i m!a prins. 2i!au oferit trei "anse s'm' redresez. -at'l meu chiar a venit la "coal' "i m!a urm'rit pentru a fi sigur c' merg #n clas'.

Asta a fost jenant. Am decis s' m' adun "i nu am mai chiulit 1imp de dou' s'pt'm/ni, dar apoiam #nceput din nou. $e aceast' dat' am fost dat afar' "i trimis la un centru de disciplin' "colar'.Mram acel loc. Puteai s' faci deten&ie pentru cel mai mic lucru. %ram un elev bun "i puteam


32/47

ar'ta destul de inocent, a"a c' mul&i dintre profesori se #ntrebau de ce eram acolo. $ar #n final i!am f'cut s'!"i schimbe p'rerea deoarece am fost prins fum/nd "i am fost suspendat pentru o zideoarece #mi tot aduceam &ig'ri la "coal'. $up' asta, nu am mai dus &ig'ri la "coal' niciodat'.

Re&ultate gro&ave

PO1ESTIRE PAGINA 3

#n final am decis s' m' lini"tesc, s'!mi v'd de treab' "i s' nu mai intru #n buclucuri. $irectorul mi!a spus c' dac' fac asta, m' vor l'sa s' merg #napoi la"coala mea. #mi era dor de prietenii mei "i de grupul #n care eram. A"a c' ammuncit foarte mult "i dup' trei luni am reu"it s' merg #npoi. A fost grozav s'!mi pot vedea prietenii pe care nu #i mai v'zusem de mult timp. Acum sunt#napoi la vechea "coal' de nou' s'pt'm/ni "i nu am chiulit niciodat'.

Jici nu pl'nuiesc s' chiulesc. Ju vreau s' ajung iar la centrul de disciplin' "inu cred c' via&a mea avea o direc&ie bun' #nainte.

Privesc #napoi la deciziile pe care le!am luat #n ultimii doi ani "i m' g/ndesc lac/t de prost eram. Biecare alegere f'cut' mi se pare f'r' sens acum. Ju maichiulesc de la "coal' "i, de"i se #nt/mpl' s' m' droghez ocazional, nu o mai facnici pe departe at/t de frecvent ca "i #nainte. Am trecut de toate problemele cuajutorul familiei "i prietenilor mei care nu s!au #ndoit nici o clip' de mine "icare mi!au fost #ntotdeauna al'turi "i la bine "i la r'u. A" vrea s' le mul&umesc

pentru asta "i acum "tiu c' #ntr!adev'r m' pot baza pe ei. Chris, 8? ani

9glindă/ oglin7oară de pe pereteCFA(%F% )*!*


33/47


$e"i p/n' #n acest stadiu de dezvoltare adolescen&ii cap't' #ncredere #n sine "i#ncep s' #"i stabileasc' individualitatea #n cadrul unui grup, la aceast' v/rst' ei#"i eprim' aceast' individualitate prin modul de a se #mbr'ca sau de a!"i aranja

p'rul. Atunci c/nd se privesc #n oglind' ei nu se mai consider' copii, ci se#ntreab' cine vor fi ca adul&i. $e"i pot g/ndi mai abstract, ei au #nc' tendin&a de

a se evalua fie pozitiv, fie negativ, nereu"ind s' se evalueze ca persoane care auat/t tr's'turi pozitive c/t "i negative.

Obiective

(' disting' #ntre evaluarea de tip „totul sau nimicH "i evaluarea tr's'turilor

!ateriale

O oglind' 5dac' grupul este mare pot s' fie necesare mai multe; =/rtie "i creion pentru fiecare elev

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea prin a trece oglinda prin clas' "i a cere elevilor s' se priveasc' pentruscurt' vreme. 5$ac' realizarea acestui lucru #n cadrul unui grup mare pare s' fie nepl'cut' pentru ei, &ine&i oglinda ridicat' "i (e cere!le s'!"i imagineze c' se privesc #n ea.;

E. (e cere fiec'rui elev s' scrie repede patru lucruri pozitive pe care le!a v'zut c/nd s!a uitat#n oglind'.

I. (e cere elevilor s' se g/ndeasc' la toate #nsu"irile lor, nu doar la modul #ncare arat'. #nc' o dat', (e cere!le s' identifice patru aspecte pozitive 5bun

patinator, bun ascult'tor, bun lider, etc.;@. -rece&i oglinda prin clas' din nou 5sau (e cere!le s'!"i imagineze acest

lucru;, dar de aceast' dat' (e cere!le s' identifice patru lucruri care nu le!au pl'cut atunci c/nd s!au privit #n oglind'. Apoi (e cere!le s' scrie aspecte negativecare nu sunt rela&ionate cu modul #n care arat' 5nu sunt buni la sport, nu se descurc' lamatematic', etc.;

?. $up' ce au terminat de scris, (e cere!le s' #ntoarc' foaia, s' deseneze un cerc mare "i s'marcheze c/teva plusuri 5V; "i minusuri 5!; #n cerc.

Q. (e cere!le s' scrie unele din tr's'turile identificate #nainte l/ng' plusurile "i minusurile dincercul lor.

S. $iscuta&i despre faptul c' oamenii au tendin&a de a se evalua #n mod „totul sau nimicH, c/ndde fapt, #n realitate, to&i suntem fiin&e umane cu plusuri "i minusuri. Putem lucra pentru a#mbun't'&i unele dintre aceste minusuri, dar, chiar dac' nu facem acest lucru, suntem #n

continuare persoane valoroase. Accentua&i c/t este de important s' nu se evalueze ca persoane bune sau rele pe baza unei singure tr's'turi.


34/47

E. Pe care dintre tr's'turile negative v!a&i dori cel mai mult s' o schimba&i Crede&i c' este posibil s' face&i acest lucru, "i dac' da, cumI. ' pute&i g/ndi la un moment #n care v!a&i evaluat fie ca fiind persoane bune, fie cafiind persoane rele pe baza unei singure tr's'turi $e eemplu, v!a&i g/ndit vreodat' c'sunte&i persoane rele pentru c' a&i avut o performan&' slab' la un joc de baschet sau la uneamen #n realitate, chiar sunte&i persoane rele 5)nvita&i!i s' ofere eemple.;@. Care au fost consecin&ele negative ale faptului c' v!a&i evaluat global negativ pe bazaunei singure tr's'turi sau pe baza c/torva dintre tr's'turile voastre?. Ce mesaj ave&i nevoie s' v' transmite&i vou' #n"iv' #n leg'tur' cu propria persoan' !sunte&i persoane bune sau rele


(e cere elevilor s' scrie povestiri „2' accept pe mine #nsumi ca persoan' care...H, #ncorpor/ndtr's'turile pe care le!au identificat #n activitate sau alte tr's'turi.

Eu sunt o persoană care***

C4A5E4E I.'.


35/47


$ezvoltarea identit'&ii este o sarcin' major' #n timpul acestei faze dedezvoltare. Ju este neobi"nuit ca adolescen&ii s' #"i schimbe interesele,

planurile "i prietenii "i s' adopte maniWrisme sau convingeri diverse #n timpul acesteic'ut'ri a identit'&ii. -oat' aceast' eperimentare este o parte important' a dezvolt'rii tinerilor.

Obiective

(' clarifice aspecte ale propriei identit'&i

!a ter ia le

O copie a Bi"ei de sortare „%u sunt o persoan' care...H 5Bi"a 8; "i un plic cu bile&ele cu propozi&ii „%u sunt o persoan' care...H 5Bi"a E; pentru fiecare elev

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea prin a cere elevilor s' r'spund' prin gesturi4 s' ridice m/inile #naer "i s' le fluture dac' ei consider' c' "tiu cine sunt ca persoane. (' #"i lase m/inile jos "i s'le mi"te dac' nu le este clar cine sunt "i s'!"i scoat' palmele #n fa&' dac' au o oarecare ideedespre cine sunt.E. $istribui&i o copie a Bi"ei de sortare „%u sunt o persoan' care...H 5Bi"a 8;"i un plic cu bile&ele cu propozi&ii „%u sunt o persoan' care...H 5Bi"a E; pentrufiecare elev. (e cere!le s' citeasc' bile&elele cu propozi&ii "i s' le sorteze #n func&ie decategoriile de pe fi"a de sortare.I. $up' ce elevii au terminat de sortat, invita&i!i s' #"i #mp'rt'"easc' rezultatele cu un partener.

@. $iscuta&i #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare.

Di$cu%ii


36/47

5unt o persoană care***

)I*A DE SORTARE

Jume4 $at'4

Instrucţiuni! Citiţi 1ileţelele cu propo&iţii* Apoi plasaţi'l pe fiecare 0n categoria care descriecel mai 1ine măsura 0n care respectiva propo&iţie vi se potriveşte*

!i $e .otrive=te /oarte bine

!i $e .otrive=te

!i $e .otrive=te oarecum

Nu mi $e .rea .otrive=te

Nu mi $e .otrive=te "eloc


37/47

5unt o persoană care***

7ILE:ETE CU PROPO,I:II

unt o persoan' de #ncredere.Y (unt o persoan' care munce"te din greu.Z (unt o persoan'eia #i place s'!"i asume Y riscuri.i (unt o persoan' f'r' griji.

(unt o persoan' responsabil'.i (unt o persoan' care cedeaz' la presiunea Z prietenilor.i (untersoan' care este atent' la sentimentele i celorlal&i.(unt o persoan' care crede c' trebuie s'perfect'.i (unt un lider.(unt o persoan' nesigur'.[ (unt o persoan' care #i urmeaz' peal&i.(unt o persoan' care #"i pune o „masc'H "i nu sunt multe persoane care s' m' cunoasc'a bine.4 (unt o persoan' sportiv'.(unt o persoan' mult mai sensibil' dec/t las s' se vad'.Ynt o persoan' care este onest' cu p'rin&ii.(unt o persoan' care se #nfurie foarte repede.i (untersoan' preocupat' de performan&a Z "colar'.(unt o persoan' care se simte inadecvat #n i

ua&ii sociale.\ (unt o persoan' care se #ngrijoreaz' mult #n leg'tur' cu p'rerea celorlal&i.(unt osoan' care #"i realizeaz' bine i managementul timpului.(unt o persoan' care se #ngrijoreaz'

ntru viitor.(unt o persoan' c'reia #i este ru"ine de unele 4 lucruri f'cute #n trecut.(unt osoan' care #"i face prieteni cu u"urin&'.(unt o persoan' respectat' de al&ii.(unt o persoan'e se adapteaz' cu u"urin&' la situa&ii noi.(unt o persoan' mul&umit' de propria via&', j(unt o persoan' care #"i sus&ine drepturile.(unt o persoan' care poate face gre"eli f'r' a iepe s' se desconsidere.(unt o persoan' preocupat' de propria reputa&ie.(unt o persoan'ependent'.

truc&iuni pentru lider4 Copia&i "i t'ia&i. Oferi&i c/te un set fiec'ruiv.


38/47

: mi urăsc greutateaC4A5E4E I. ' .


(tereotipurile imaginii corporale perfecte eercit' mult' presiune asupra

adolescen&ilor. #n #ncercarea de a se conforma standardelor de frumuse&e, totmai mul&i adolescen&i risc' s' dezvolte tulbur'ri de comportament alimentar.Aceste tulbur'ri sunt tot mai frecvente printre tinerii b'ie&i, #n special #n r/ndulcelor care practic' unele sporturi care necesit' o greutate corporal' mare 5ceicare fac lupte;. Aceste tulbur'ri de comportament alimentar sunt foarteserioase, dar pentru c' adolescen&ii nu se g/ndesc de obicei la consecin&ele delung' durat', ei pot deveni victime #nainte s'!"i dea seama ce se #nt/mpl'.

Obiective

(' #nve&e mai multe despre anoreie "i bulimie

(' identifice problemele sociale, emo&ionale, cognitive "i fizice asociate cutulbur'rile alimentare

!ateriale

O tabl' de scris O copie din Bi"a informativ' „#mi ur'sc greutateaH 5Bi"a I; "i din Povestirea

„#mi ur'sc greutateaH 5Bi"a @; Mn creion pentru fiecare elev

Proce"ur#

8. (e #ncepe activitatea prin a scrie termenii anore8ie "i 1ulimie pe tabl'.(e cere elevilor s' defineasc' ace"ti termeni, scriind c/t mai multecaracteristici posibile.E. $istribui&i Bi"a informativ' „#mi ur'sc greutateaH 5Bi"a I; "i (e cereelevilor s' o citeasc'. $up' ce au terminat, (e cere!le s' scrie la sf/r"itul foiitrei lucruri pe care le!au #nv'&at despre fiecare din aceste tulbur'ri. Mlterior#"i vor discuta r'spunsurile cu un partener.I. $istribui&i Povestirea „#mi ur'sc greutateaH 5Bi"a @; fiec'rui elev. $up'ce au avut suficient timp s' o citeasc', (e cere!le s' identifice patru efecteale anoreiei care i!au impresionat cel mai mult. (e cere!le s'!"i #mp'rt'"easc'impresiile cu partenerii lor.

@. $iscuta&i #ntreb'rile de Con&inut "i Personalizare

Di$cu%ii

3J-%K) $% COJL)JM-8. Ce a&i #nv'&at despre anoreieE. Ce a&i #nv'&at despre bulimie

I. Care sunt unele dintre consecin&e de scurt' durat' ale tulbur'rilor decomportament alimentar@. Care sunt unele dintre consecin&e de lung' durat' ale tulbur'rilor decomportament alimentar

?. Care sunt impresiile voastre despre lupta pe care adolescenta a dus!o#mpotriva tulbur'rii ei alimentare Care au fost consecin&ele de lung' durat' pentru ea


39/47

3J-%K) $% P%(OJAF)NA%8. A&i avut 5voi sau alt' persoan' pe care o cunoa"te&i; probleme legate devreo tulburare de comportament alimentar $ac' da, care au fost efecteleacestui lucru, #n cazul vostru sau #n cazul respectivei persoane

E. Ce a&i #nv'&at din aceast' lec&ie care s' v' fie util vou' sau altor persoane


)nvita&i un specialist #n tulbur'ri de comportament alimentar sau o asistent' cares' vorbeasc' despre semnele "i simptomele acestor tulbur'ri. $ac' este posibilinvita&i o persoan' care a avut o astfel de tulburare "i s!a tratat, pentru a le vorbielevilor despre eperien&a ei.


40/47

$ezvoltare personal' Activitatea I

:mi urăsc greutatea)I*+ IN)OR!ATI1+ PAGINA 2

Anoreia "i bulimia sunt dou' dintre cele mai serioase tulbur'ri alimentare.

Persoanele cu anoreie se #nfometeaz' deoarece au o fric' puternic' de a se#ngra"'. %le au distorsiuni severe ale imaginii corporale "i consider' c' suntgrase chiar "i atunci c/nd au devenit etrem de subponderale. Anoreiciidevin obseda&i de m/ncare1 se #ngrijoreaz' #n leg'tur' cu ce "i c/t potm/nca. Acest lucru interfereaz' cu via&a lor social' "i cu activit'&ile "colaredeoarece ei pot s' nu doreasc' s' m'n/nce #n public de team' s' nu fieobserva&i "i tachina&i. Anoreia este o tulburare foarte serioas'. Po&i muri caurmare a acestei tulbur'ri deoarece nu m'n/nci suficient "i unele organemajore ale corpului se pot opri din func&ionare.

ulimia este diferit' de anoreie. Mn bulimic consum' cantit'&i foarte maride m/ncare odat'. Acest lucru este adesea denumit m/ncat compulsiv. $up'ce au m/ncat, bulimicii #"i provoac' voma sau folosesc laative. Mneemplu de m/ncat compulsiv este consumul unei pungi mari de chipsuriurmat' de c/teva sand>ich!uri, un pachet de pr'jituri "i dou' shaDe!uri.$eoarece bulimicii nu vor s' se #ngra"e, ei doresc s' scape de aceast'm/ncare, comportament denumit purgare. Comportamentul bulimic nutrebuie confundat cu a m/nca mult c/nd &i!e foame. $ac' doar #&i place s'm'n/nci mult, nu vei consuma etrem de mult pentru ca apoi s'!&i provocivoma sau s' faci alte comportamente de purgare "i nici nu vei fi secretos #nleg'tur' cu ce "i c/t m'n/nci.

ulimia este adesea practicat' de lupt'torii care #ncearc' s' c/"tige #n

greutate. ulimicii m'n/nc' impulsiv "i pot fura bani ca s' cumperem/ncare. Fa fel ca "i anoreia, bulimia este o tulburare foarte sever', dareste mai u"or de detectat datorit' comportamentelor de m/ncatcompulsiv0purgare.

@:

Clasa a *!a


41/47

:mi urăsc greutatea

)I*+ IN)OR!ATI1+ PAGINA 3

(emne "i simptome ale AnoreieiPierdere sever' #n greutate

Fips' de satisfac&ie pentru imaginea corporal' "i distorsiuni ale acesteia

ealizarea multor eerci&ii fizice

#ngrijor'ri intense legate de m/ncare ! c/nd, ce "i c/t s' m'n/nci

estric&ie sever' a consumului alimentar ! eisten&a unei liste cu „alimentesigureH care de obicei nu include dulciuri sau gr'simi

$ismenoree1 posibil' infertilitate permanent'

(entimente de vinov'&ie #n urma consumului alimentar sporit sau #n urmanerealiz'rii eerci&iilor fizice

etragere de la activit'&ile sociale sau "colare

(chimb'ri de dispozi&ie4 depresie, sfidare, iritabilitate

(tim' de sine sc'zut'

Fipsa energiei

(emne "i simptome ale ulimici

Cre"teri "i sc'deri bru"te #n greutate

Ascunderea comportamentelor de m/ncat compulsiv "i de purgare Cicatrici

pe degetele folosite pentru provocarea vomei Jemul&umire "i distorsiuni

severe legate de imaginea corporal' Provocarea vomei sau utilizarea

laativelor (tim' de sine sc'zut'

)ritabilitate, furie, vinov'&ie, depresie, singur'tate


42/47


43/47


44/47

$ezvoltare personal' Activitatea I$up' ce am f'cut tratament cam o lun' de zile, am reu"it s' conving pe toat' lumea, inclusiv pemine #ns'mi, c' eram mai bine. #n ie"irile din >eeD!end m/neam perfect. %ram compliant' latratament. 2!au eternat #nainte s' ating greutatea ideal'. %ram speriat' c' r'm/n de unasingur'. -ratamentul fusese un spa&iu sigur, dar acum m/ncatul era responsabilitatea mea dinnou.

2!am descurcat bine p/n' c/nd a #nceput "coala #n toamn'. Am #nceput s' fiu foarte ocupat' "i

asta #mi provoca stres. Practicarea obiceiurilor mele alimentare era singurul mod #n care "tiams'!mi reduc stresul, a"a c' am f'cut acest lucru p/n' #n c/nd, #n clasa a *!a, problema s!aagravat. #n acel an a trebuit s' fiu internat' din nou. %ram furioas'. #mi promisesem c' nu voimai reveni la aceast' tulburare. %"uasem at/t #n fa&a mea c/t "i #n fa&a familiei. $ezam'gisem

pe toat' lumea. Ju mai vroiam s' fiu o anoreic', dar #n acela"i timp, nu vroiam s' renun&.Cine a" fi fost f'r' acest lucru %ram a"a din clasa a )l)!a. Cum ar fi fost via&a f'r' o tulburarede comportament alimentar Ju eram preg'tit' s' renun& deoarece #mi era at/t de familiar',dar, #n acela"i timp, #mi doream acest lucru.

-ratamentul nu m!a ajutat prea mult #n clasa a *!a iar #n clasa *l!a fost "i mai r'u. Pe l/ng'faptul c' eram anoreic', devenisem deprimat' "i obsesiv'. Ju vroiam s' m' trezesc diminea&a"i de abia rezistam ziua la "coal'. Adormeam la orice or'. Profesorii #mi tot sunau p'rin&ii "itoat' lumea era sup'rat' pe mine. #mi restric&ionam alimenta&ia la un bol de orez "i o sticl' deap' pe zi. Ju m/neam dec/t dup' ce #mi terminam de sp'lat hainele sau alte lucruri pe care leaveam pe list'. Ju puteam m/nca p/n' nu realizam eerci&iile fizice zilnice, care constau #ntr!oalergare de ?!< Dilometrii, @: de minute pe banda de alergare, @: de minute pe o biciclet'static' "i 8Q:: de genofleiuni. Ju "tiu cum reu"eam s' scap de calorii pe care nici m'car nu leaveam. Am inventat noi reguli pentru mine. 2eritam s' m'n/nc doar dac' reu"eam s' realizezmulte. Am devenit tot mai strict' "i mai strict'. Am ajuns #ntr!un punct #n care era ora 88 seara"i eu nu m/ncasem nimic deoarece nu terminasem suficiente sarcini p/n' la acea or'. -rebuias' #mi sp'l vasele ! chiar dac' #nainte fuseser' sp'late #n ma"ina de sp'lat, s' fac du" "i s' aspir

pentru a sim&i c' lucrurile sunt destul de curate "i pot m/nca.

Fucrurile au continuat s' se #nr'ut'&easc'. Odat' nu am m/ncat nimic timp de @< de ore. Am#nv'&at cum s' ignor foamea. Mneori chiar dac' m' pr'bu"eam pe jos nu era destul ca s'!midovedeasc' mie #ns'mi c' am nevoie de m/ncare "i de odihn'. $e fiecare dat' c/nd cedam "im/neam, m' sim&eam etrem de vinovat'. 2' g/ndeam c' sunt un porc care nu merit' s'm'n/nce, a"a c' f'ceam c/t de multe eerci&ii puteam pentru a sc'pa de m/ncare.

: mi urăsc greutateaPO1ESTIRE PAGINA >

@@

Clasa a *!a


45/47

Am reu"it s' fac acest lucru timp de trei luni. $ar am pierdut S Dilograme "i am fost internat' #nspital din nou. $e aceast' dat' doream s' merg acolo "i s' m' fac bine, dar "tiam c' nu pot faceacest lucru de una singur'. Rtiam acum c' trebuie s' m' fac bine pentru mine, nu pentru p'rin&isau doctori. Am ob&inut mai mult #n urma acestui tratament dec/t #n urma celor dou' anterioarecombinate. %ram #n sf/r"it preg'tit' s'!mi schimb vechile mele obiceiuri #n care m' sim&eam #nsiguran&'. Ju mai puteam duce o via&' de anoreic', dac' s!ar fi putut numi via&'. 2!am luptatcu faptul c' acum, pe l/ng' faptul c' fusesem diagnosticat' cu o tulburare de comportament

alimentar, eram etichetat' ca depresiv' "i obsesiv!compulsiv'. Acum eram "i mai ciudat' dec/tcredeam. Acum aveam trei tulbur'ri cu care s' m' lupt. Credeam c' sunt nebun', mai ales c/nddoctorii mi!au prescris Prozac. $ar trebuia s' recunosc c' aveam nevoie de ajutor "i a trebuits'!8 accept.

2' simt mult mai bine de la acea internare. Ju mai sp'l vasele de dou' ori "i nu mai fac du" defiecare dat' #nainte de a m/nca. Pot s' aspir o dat' pe zi "i s' stau o zi #ntreag' f'r' a "terge

praful. Ju #mi mai ia I: de minute s' aleg un m'r din standul cu fructe. Pot m/nca #nainte de amerge la servici "i pot m/nca la "coal'. $e c/nd am #nceput s' iau Prozac nu m' mai simtdeprimat'. Pot s' stau cu prietenele mele "i s' m' distrez. Am energie s' fac diverse lucruri.Acum am o greutate mai mare dec/t am avut vreodat', dar m' "i simt mai bine dec/t m!am

sim&it vreodat'.2/ncarea "i greutatea sunt #nc' lucruri importante pentru mine, dar acum este mai important

pentru mine s' fiu fericit' dec/t s' fiu slab'. Rtiu c' vreau s'!mi revin, a"a c' ar fi bine s' #ncepacum. A"tept fiecare nou' zi "i, cu toate c' #nc' fiecare mas' este o provocare, le fac fa&' unac/te una.

$e cur/nd am aflat c' una dintre prietenele mele care era #n tratament deodat' cu mine a muritdin cauza anoreiei. Avea 8E ani. Acest lucru m!a f'cut s' #mi dau seama c/t fusesem de

proast'. egret ce am f'cut. Ri regret ce i!am f'cut corpului meu. Ju voi putea avea copiideoarece nu am avut menstrua&ie niciodat'. 2!am #nfometat at/t de mult timp #nc/t nivelulcolesterolului meu este etrem de mare. Ju voi cre"te #n #n'l&ime deoarece m!am #nfometat #ntimpul perioadei de cre"tere. A" vrea s' nu fi avut niciodat' o tulbuare alimentar', dar am#nv'&at multe "i m!am maturizat #n urma acestui lucru. Gre"elile mele m!au f'cut o persoan'mai puternic', dar pre&ul pl'tit este prea mare. (unt furioas' c' societatea a creat un modelnerealist al imaginii corporale feminine ideale. C/teodat', c/nd v'd o fat' mai slab' dec/tmine, #nc' #mi mai doresc s' fiu acea fat' anoreic', dar acum "tiu c' nu pot fi "i fericit' "ianoreic' #n acela"i timp. A trebuit s' aleg #ntre acestea dou', "i #n final am ales s' fiu fericit'.

: mi urăsc greutateaPO1ESTIRE PAGINA ?


46/47


47/47

%mo&ional', (ocial', Cognitiv' "i Personal' a adolescen&ilor din clasele )* + *)),

%ditura -(.

• $aniel Goleman 5E::

172666708-PASAPORT-CATRE-SUCCES-Ann-Vernon-doc pdffffffffffffffffffffff.pdf

Documents

Transcript of 172666708-PASAPORT-CATRE-SUCCES-Ann-Vernon-doc pdffffffffffffffffffffff.pdf