UNIVERSITATEA N AXIONAL;ăDEăAP;RARE „CAROLăI” CentrulădeăStudiiăStrategiceădeăAp<rareăşiăSecuritate

Dr. Mirela ATANASIU

IMPLICAXIILEăPARTICIP;RIIăROMÂNIEIă LAăDEZVOLTAREAăCAPABILIT;XILORă

ÎN CADRUL MULTI NAXIONALăORGANIZATă DEăNATOăŞIăUEăPRINăINIXIATIVELEă

„SMART DEFENCE”ăŞIă„POOLING AND SHARING ”ă ASUPRA REVIZUIRII STRATEGIEI

DE TRANSFORMARE A ARMATEI ROMÂNIEI

EdituraăUniversit<YiiăNaYionaleădeăAp<rareă„CarolăI” Bucureştiă- 2014

2

Descrierea CIPăaăBiblioteciiăNaYionaleăaăRomâniei ATANASIU, MIRELA ImplicaYiileăparticip<riiăRomânieiălaădezvoltareaăcapabilit<Yiloră înăcadrulămultinaYionalăorganizatădeăNATOăşiăUEăprinăiniYiativeleă "SmartăDefence"ăşiă"PoolingăandăSharing"ăasupraărevizuiriiăstrategiei de transformare a armatei române / dr. Mirela Atanasiu. - Bucureştiă:ă EdituraăUniversit<YiiăNaYionaleădeăAp<rareă"CarolăI",ă2014 Bibliogr. ISBN 978-606-660-115-3 355.45(498)

©ăToateădrepturileăasupraăprezenteiăediYiiăsunt rezervate

Universit<YiiăNaYionaleădeăAp<rareă„CarolăI” Lucrarea a fost discutată în şedinYa Consiliului ŞtiinYific al

CSSAS Responsabilitatea privind conYinutul revine în totalitate autorilor

ISBN 978-606-660-115-3 (print) ISBN 978-606-660-116-0 (on line)

3

CUPRINS

Summary ……………………………………………….. 4 Abstract ………………………………………………… 5 Introducere ...................................................................... 7 Capitolul 1 – Cadrulădeăsecuritateăcomun<ăeuropean<ădeădezvoltareăaăcapabilit<Yilorădeăap<rare ....................

9

1.1. MutaYiiă aleăparadigmeiădeăsecuritateăceăauădusă laăcrearea actualului cadru european multinaYională deăsecuritate ............................................................................

9 1.2. Concepteleă „Smart Defence”ă şiă „Pooling and

Sharing”ă.............................................................................

13 1.3. Regândireaă conceptelor.ă Câtă deă actualeă şiă

pertinenteă maiă suntă concepteleă „Smart Defence”ă şiă„Pooling and Sharing”ă laă nivelulă NATO, respectiv al UE?

15

Capitolul 2 – Formeă deă manifestareă aleă particip<riiăRomânieiălaădezvoltareaăcapabilit<YilorăNATOăşiăUEă

21

2.1. Determin<riă aleă particip<riiă Românieiă înă cadrulăproiectelorădeădezvoltareăaăcapabilit<Yilorăcomune ...........

22

2.2. ProiecteămultinaYionaleălaăcareăRomâniaăparticip<ăînăcadrulăNATOăşiăUEă .....................................................

25

2.3. Planificareaă ap<r<riiă Românieiă bazat<ă peăcapabilit<Yi .........................................................................

29

Capitolul 3 – DirecYiiă deă transformareă aă ArmateiăRomâniei .........................................................................

33

3.1. Procesul de transformare a Armatei României – consecinY<ădirect<ăaătransform<riiăNATOăşiăUE ...............

34

3.2. Niveluri de transformare ale Armatei României .... 42 3.3. Elemente de revizuit în cuprinsul Strategiei de

Transformare a Armatei României ...................................

48 Concluzii .......................................................................... 52 Bibliografie ....................................................................... 55 Anexa …………………………………………………… 57

4

Implications of Romania’săparticipation in developing

capabilities in NATO and EU multinational frameworks byă“Smart Defence”ăandă“Pooling and Sharing”ăinitiatives,ă

upon the revision of RomanianăArmedăForces’ăTransformation Strategy

Summary Introductionă •ă The framework of European common

security for developing defence capabilities Mutations of security paradigm which led to creating the current multinational European security framework “Smart Defence”ă andă “Pooling and Sharing” concepts Concepts’ărethinking.ăHowămuchăactualăandă pertinentă areă “Smart Defence”ă andă “Pooling and Sharing”ăconcepts at the level of NATO, and EU? •ăManifestation forms of Romania’s participation in the development of NATO and EU capabilities Multinational projects wherein Romania participates in NATO and EU frameworks Determinations of Romanian participation within projects of common capabilities development The Romanian defence planning based on capabilities •ă Directions of Romanian Armed Forces transformation The Romanian Armed Forces transformation process – direct consequence of NATO and EU transformation Levels of Romanian Armed Forces transformation Elements to reviseăinătheăRomanianăArmedăForces’ăTransformationăStrategy •ăConclusions •ăBibliography •ăAnnexes.

5

ABSTRACT

In our study, we set as main goal the scientific approach of the

implications of Romanian participation to the development of capabilities in the multinational framework organized by NATO and EUă byă “Smart Defence”,ă respectivelyă “Pooling and Sharing”ăinitiatives, on the revision of Romanian Armed Forces Transfor-mation Strategy. Subsequent to the settled primary goal we will consider as secondary goals to be analyzed some elements characterising the current framework of European common security asă resultăofă securityăparadigmă transformation,ă theă“Smart Defence”ăandă „Pooling and Sharing”ă conceptsă andă theiră viabilityă underă theăcircumstances of organizational transformation of NATO and EU.

The logical trend of our approached research theme will be continued by the analysis of determinations in regard to the implications of the Romanian state by its participation in the framework of both initiatives on the level of European security by the proposal and implementation of common multinational projects, involvement which lead to the construction of a Romanian defence capability-based planning.

Theăneedă toăadaptă toă theănewăconceptăofă“defenceăcapability-basedă planning”ă representedă a direct consequence of the directions of transformation on the conceptual, structural and operational level of the Romanian Armed Forces. Thus, by the corroboration of efforts and the reach of initially set research goals there will be fulfilled a series of proposals to revise the 2007 Romanian Armed Forces TransformationăStrategyăapprovedăbeforeătheăbothă“Smart Defence”ăandă“Pooling and Sharing”ăinitiativesăwere launched.

We consider the approached theme is topical and challenging and by studying it thoroughly there can be identified the most important implications of Romania to the specific organizational transformation initiatives actuated by the metamorphosis of security challenges that presently envisages the entire range of human actions and manifests as emergent, complex and asymmetrical risks and threats both organizations are confronting within the dimension of providing security for member and partner states.

6

The concordance and synchronization with the responsibilities the Romanian state should comply with, as NATO and EU member, is vertically top-to-bottom accomplished starting from the level of these responsibilities comprisal in the set of objectives to reach and in the national governmental strategies in the field of defence and security.

Transformation represents a networked phenomenon and with cascading effects initially released by the metamorphosis of risks and threats against security on different levels encompassing the actual action evolvements toward the conceptual, structural and operational modernization and the optimization of NATO and EU structures in matters of security and defence by developing efficient capabilities in the multinationalăframeworkăbyă“Smart Defence”ăandă“Pooling and Sharing”ăknownăcapabilities.ăConcomitantly, there is a need for the adaptation of the associated missions of NATO and EU military structures in the collective security framework as well as of the Romanian Armed Forces in the national and collective security framework.

The organizational transformation in the overall conceptual plan is mainly materialized in the revision of NATO and EU security strategies. The apparition of new reference concepts for the achievement of defence and security in the European common framework requires the adaptation of national strategic documents (National Defence Strategy, Romanian National Security Defence Strategy, Romanian Armed Forces Doctrine, Romanian Armed Forces Transformation Strategy, etc.) by their comprisal, adoption and application in the national and collective security and defence conception.

The finality of our study is to trace some concrete and viable guidelines to revise the Romanian Armed Forces Transformation Strategy, direct consequence of implications of Romanian partici-pation to the development of defence capabilities in the framework of European and Euro-Atlantic multinational initiatives.

7

Introducere

În cadrul studiului nostru, ne propunem ca obiectiv general

abordarea implicaYiilor particip<riiă Românieiă laă dezvoltareaăcapabilit<Yiloră înă cadrulămultinaYionalăorganizată deăNATOăşiăUEăprină iniYiativeleă „Smart Defence”,ă respectivă „Pooling and Sharing”, asupra revizuirii Strategiei de Transformare a Armatei României. Subsecvente obiectivului general stabilit, vom consi-dera ca obiective secundare de analizat elemente ce caracterizeaz<ăcadrulă actuală deă securitateă comun<ă european<ă caă rezultată alătransform<riiă paradigmeiă deă securitate,ă iniYiativeleă „Smart Defence”ăşiă„Pooling and Sharing”ăşiăviabilitateaălorăînăcondiYiileătransform<riiăorganizaYionaleăaleăNATOăşiăUE.ă

Fluxulă logică ală abord<riiă temeiădeă cercetareăvaă fiă continuatăprin analiza determin<riloră implic<riiă statuluiă română înă cadrulăceloră dou<ă iniYiative, implicare care necesit< construirea unei planific<riăaăap<r<riiăRomânieiăbazat<ăpeăcapabilit<Yi.

Necesitateaă deă adaptareă laă conceptulă nouă ală „planific<riiăap<r<riiăbazat<ăpeăcapabilit<Yi”ăaăreprezentatăoăconsecinY<ădirect<ăaădirecYiilor de transformare la nivel conceptual,ă structurală şiăoperaYională aă Armateiă României. Astfel, prin coroborarea eforturilorăşiăatingereaăobiectivelorădeăcercetareăstabiliteăiniYialăseăvor realiza o serie de propuneri de revizuire a Strategiei de Transformareă aă Armateiă Românieiă aprobat<ă înă 2007, înainte ca celeădou<ăiniYiativeă„Smart Defence”ăşiă„Pooling and Sharing”ăs<ăfieădeclanşate.

Consider<măc<ătemaăabordat<ăesteăactual<ăşiăstringent<ăşiăc<,ăprinăaprofundareaăstudiuluiăacesteia,ăseăpotăidentificaăimplicaYiileăparticip<riiă Românieiă laă iniYiativele specifice de transformare organizaYional<ă determinate de metamorfoza provoc<riloră deăsecuritate,ăceăvizeaz<ăînăprezentăîntreagaăplaj<ăaăacYiuniiăumaneăşiăseă manifest<ă subă formaă unoră riscuriă şiă ameninY<riă emergente,ăcomplexeăşiăasimetrice, cu care celeădou<ăorganizaYiiăseăconfrunt<ăînădimensiuneaăasigur<riiăsecurit<Yiiăstatelorămembreăşiăpartenere.

8

ConcordanYaă şiă sincronizareaă cuă responsabilit<Yileă statului românăînăcalitateaăsaădeămembruăalăNATOăşiăUEăseărealizeaz<ăpeăvertical<, de sus în jos, începând de la nivelul includerii acestora înăsetulădeăobiectiveădeăatinsăşiăînăstrategiileănaYionaleăînădomeniul ap<r<riiăşiăsecurit<Yii.

Transformareaăreprezint<ăunăfenomenăînăreYeaăşiăcuăefecteăînăcascad<ă declanşată iniYială deă metamorfozaă riscuriloră şiăameninY<riloră laă adresaă securit<Yiiă laă diferiteă niveluriă careă au determinată evoluYiileă acYionaleă actualeă înă sensulă moderniz<riiăconceptuale,ă structuraleă şiă operaYionale, precum şiă optimizarea structuriloră NATOă şiă UEă înă materieă deă securitateă şiă ap<rareă şi dezvoltareaădeăcapabilit<Yiă înăcadruămultinaYionalăprinăiniYiativeleă„Smart Defence”ă şiă „Pooling and Sharing”.ă Concomitent,ă esteănecesar<ă oă adaptareă aă niveluluiă deă ambiYieă al NATOă şiă UEă înăcadrulă securit<Yiiă colectiveă şi, implicit, a misiunilor Armatei Românieiăînăcadrulăsecurit<YiiănaYionale.

Transformarea organizaYional<ăînăplanăconceptualăgeneralăseămaterializeaz<, în principal, în revizuirea strategiilor de securitate aleăNATOăşiăUE.ăApariYiaănoilorăconcepteădeăreferinY<ăpentruărea-lizareaă ap<r<riiă şiă securit<Yiiă în cadrul european comun necesit<ăadaptarea documenteloră strategiceă naYionaleă (Strategiaă NaYional<ădeă Ap<rare,ă Strategiaă deă Securitateă NaYional<ă aă României,ăDoctrina Armatei României, Strategiei de Transformare a Arma-tei României etc.) prin includerea, adoptareaăşiăaplicareaăacestora înăconcepYiaădeăsecuritateăşiăap<rareănaYional<.

Finalitatea studiului nostru este aceea de a recomanda direcYiiă concreteă şiă viabileă deă revizuireă aă Strategieiă deăTransformare a Armatei României,ă consecinY<ădirect< a implica-Yiiloră particip<riiă Românieiă laă dezvoltareaă capabilit<Yiloră deăap<rareă înă cadrulă iniYiativeloră multinaYionaleă europeneă şiăeuroatlantice.

9

Capitolul 1. Cadrul deăsecuritateăcomun<ăeuropean<ă

deădezvoltareăaăcapabilit<Yilorădeăap<rare

În contextulămediuluiăinternaYionalădeăsecuritateăinstabilăşiăimprevizibil,ă totămaiădinamică şiă complex, aădevenită vizibil<ăper-cepYiaăcomun<ăc<ătoateăstatele,ăindiferentădeăm<rimea,ăresurseleăşiăstrategiile adoptate, pentru aăfiăcapabileăs<ăîşi promoveze şiăprote-jeze intereseleănaYionaleăsuntăobligateăs<ăseă integrezeă înăstructuriăde securitate considerate în prezent singureleăînăm<sur<ăs<ăidenti-fice şiăs<ăcombat<ăriscurileăşiăameninY<rile laăadresaăsecurit<Yiiăsta-telor,ăcet<Yenilorăşiă teritoriilorănaYionale. Înăacelaşiă timp,ă ăorgani-zaYiileădeăsecuritate al<turiădeădiferitele organizaYii civile potăs<ăîşiăvalorifice cel mai bine capabilit<Yileăstrategiceădeăcareădispun,ăs<ăcontribuieă laă stabilireaă normeloră ceă trebuieă respectateă deă toYiăactoriiăinternaYionaliăşiăs<ăcreezeăinstrumenteleănecesareăprinăcareăs<ăasigureăstabilitateaăşiăcooperareaăinternaYional<.

1.1. Mutaţii ale paradigmei de securitate ce au dus la

crearea actualului cadru european multinaţional de securitate Ideeaă c<ă securitateaă naYional<ă nuă poateă fiă obYinut<ă într-o

modalitateăautonom<,ăciăprintr-o cooperare între state este destul deă recent<.ă Înă secolulă trecut,ăorganizaYiileădeă securitateăcolectiv<ăs-au multiplicat, prin constituirea OrganizaYiei NaYiuniloră Uniteă(ONU) ap<rândă şiă organizaYiiă specializateă deă ap<rareă colectiv<ăprecumă OrganizaYiaă Tratatuluiă Atlanticuluiă deă Nordă (NATO). Ulterior,ă tendinYa deă aă alc<tuiă ună cadruă comună deă securitateă a începută s<ă seămanifesteă şiă între organizaYiile politico-economice, Uniuneaă European< de exemplu. Aşadar, în contextul mutaYieiăînregistrate în cadrul paradigmei de securitate prin schimbarea semnificativă a percepYiei referitoare la securitatea naYională şi la actorii implicaYi în asigurarea sa, s-aărealizatăşiăoătrecere de la securitateaă individual<ă aă fiec<ruiă stată laă cooperareaă întreă state,ăadic<ă laă securitateaă colectiv<, continuând cu securitatea prin cooperareă (concretizat<ă înă parteneriate). Aceast<ă schimbareă esteă

10

cerut<ădeăapariYiaăşiămanifestareaăunorănoiăpericoleăşiăameninY<riălaă adresaă securit<Yiiă şi ap<r<riiă stateloră lumii. EvoluYiaă amenin-Y<rilorăseăexprim<ămaiăalesăprinămanifestarea reYelelorătransnaYio-nale la celăpuYinădou<ăniveluri:ăa)ănucleulădurăconstituităprin tria-da: terorism - trafică ilicită deă m<rfuriă şiă persoaneă - criminalitate organizat<;ăb)ăansamblulăfenomenelorădeănatur<ăsocial<ăşiăecono-mic<ă ceă decurgă dină dezechilibreleă lumiiă contemporaneă (fluxămigrator necontrolat, catastrofe ecologice, pandemii, polarizarea economic<ănord-sud etc.).

Ună altă factoră careă aă contribuită substanYială laă regândirea cadrului de securitate prin cooperare, l-a constituit globalizarea care a accentuat interdependenYa dintre state, îndeosebi în mate-rie de securitate. Acestăfenomen,ăalăinterdependenYeiădintreăstate,ăaăap<rutăcaărezultatăalăpercepYieiăcomuneăc<ăameninY<rileădeăsecu-ritate dintr-oăYar<ăpotăuşorătreceăfrontieraăşiădestabilizaăoăîntreag<ăregiuneă sauă chiară paceaă global<.ă Aşadar,ă aă ap<rută ideeaă deă aăcombateăameninY<rileăcomuneăprintr-o abordare în comun.

AcesteăameninY<ri sesizateă laănivelă internaYional, care de-vin mai dificil deăprev<zut,ăevaluat,ăpreîntâmpinatăşiăcontracarat, potăaveaăconsecinYeăgraveăpentruăYaraănoastr<,ăcu atât mai mult cu cât în prezent România are statutul de stat membru al Uniunii Europene şiă trebuieă s<ă Yin<ă dincoloă deă graniYele estice ale orga-nizaYieiăameninY<rileăemergente. Seăobserv<ădejaă fluxurile migra-Yioniste ilegale dinspre est, imigranYiă înă c<utareaă unuiă locă deămunc<ădarăşiăfluxuri de indiviziăcareădesf<şoar<ăactivit<Yiăilegale.ăTendinYeleănegativeăaleăameninY<rilorăera sesizateălaănivelănaYionalăînc<ădină2006,ă cândăseăprevizionaăc<ă„traficul de droguri, crimi-nalitateaăorganizat<ăvorăfiămultămaiăprezenteăînăpeisajulăromânescădecâtă pân<ă acum”1. De aici şiă dină acelă momentă seă resimYea necesitateaăadecv<riiăpoliticiiădeăap<rareălaăacesteăameninY<ri.ă

ApariYia şi manifestarea diferitelor tipuri de acorduri în materie de securitate şi apărare seăimpuneăcaăalt<ămutaYieăsemni-ficativ<ăprodus<ăînăceeaăceăpriveşteăsecuritatea şiăconsecinY<ădirec-

1 Vezi: Strategia de securitate naYională a României,ăBucureşti,ă2006,ăppă.8-10.

11

t<ăaăprimelorădou<ăpercepYiiăreferitoareălaăraportareaăfaY<ădeăsecu-ritateăşiăactoriiăimplicaYiăînărealizareaăeiăşiălaăglobalizareaădreptăca-talizatorăalăinterdependenYeiădintreăstate. În acest sens, se disting:

a) Acorduri în materie de apărare colectivă reprezentate de tratate semnate de dou<ăsauămaiămulteăstateăcare seăangajeaz<ăs<-şiă acordeă asistenY<ă înă cază deă atacă armată extern.ă Exempleleă celeămai reprezentative de acest tip de acorduri sunt OrganizaYiaăTratatului Atlanticului de Nord (NATO),ăOrganizaYiaăpentru Coo-perare de la Shanghaiă(OCS),ăOrganizaYiaăTratatuluiădeăSecuritate Colectiv<ă(OTSC)ăşiăOrganizaYiaăStatelor Americane (OSA).

Maiă exist<ă formeă deă cooperareă maiă puYină aprofundateă înămaterie de securitate reprezentate printr-o reYea de acorduri bilateraleă şiămultilaterale,ădar care f<r<ă aă fiă dublateădeăoăorgani-zareămilitar<ăoficial< nuăpotărealizaăfoarteămulteăiniYiative.

Decizia de a adera laă oă organizaYieă deă cooperareă din domeniul securit<Yii,ă maiă alesă oă organizaYieă deă ap<rareă colectiv< de prestigiu precum NATO (care utilizeaz<ă dreptă instrumenteăesenYialeă ap<rareaă colectiv<,ă managementulă crizeiă şiă securitateaăprin cooperare2), are consecinYeă profunde pentru cadrul de securitate al Y<rilor membre. În principiu, o asemenea cooperare amelioreaz<ăsecuritateaănaYional<ăînăacestăsensăc<ăeaăîiăpermiteăs<ăcontezeăpeăunăefortăcolectivăînăcazădeăameninYare.ăDarăadeziuneaăareăunăpreY:ăYaraărespectiv<ăareăobligaYiaădeăa-şiăadaptaăobiectiveleăşiă nevoileă la alianY<,ă ceeaă ceă limiteaz<ă alegerileă saleă atunciă cândăîşiăpropuneădefinirea politiciiădeăsecuritateănaYional<3;

b) Acorduri în materie de securitate colectivă. În acest sistem,ă comunitateaă internaYional<ă seă angajeaz<ă s<ă renunYeă laăfolosireaăforYeiăşiăs<ăacordeăasistenY<ăoric<ruiaădintreămembriiăs<iădac<ăunăaltămembruăalăs<uărecurgeălaăforY<.ăEsteăvorbaădeciădeăunăsistemăceăautorizeaz<ăcomunitateaăinternaYional<ăs<ăacYionezeăprină

2 NATO, website, Summit Declaration on Defence Capabilities: Toward NATO Forces 2020, Press Release (2012) 064, 20 mai 2012. Vezi: http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_87594.htm?mode=pressrelease 3 PetreăDuYu,ăFenomene şi procese definitorii pentru evoluYia armatei naYionale, Editura Universit<YiiăNaYionaleădeăAp<rareă„CarolăI”,ăBucureşti,ă2008,ăpp.ă77-78.

12

forY<ă înă cază deă violareă aă p<ciiă internaYionale.ă Spreă deosebireă deăap<rareaă colectiv<,ă înă accepYiuneaă ONU,ă securitateaă colectiv<ăvizeaz<ăameninY<riăşi înc<lc<riiăale ce provine din interior. ONU esteă celă maiă bună exempluă deă sistemă deă securitateă colectiv<.ă Înăconformitate cu Art. 39 al Cartei ONU, Consiliul de Securitate al ONU, în acord cu termeniiăarticoleloră41ăşiă42ăaleăaceluiaşiădocu-ment, este împuternicit s<ă exerciteă oă presiuneă asupraă factorului perturbator,ăcoerciYieănonămilitar<ăsauăfolosireaăforYeiăarmate4;

c) Acorduri de cooperare în materie de securitate. Astfel se stabileşteăoăleg<tur<ăîntreăsecuritateaăcolectiv<ăşiăconceptulăglo-bal de securitate.ăSeăpoateădefiniăcaăoănoYiuneălarg<ăaăsecurit<Yiiăcuănumeroaseădimensiuni,ăcareăprivilegiaz<ăreasigurarea mai curând decâtădescurajarea,ăcareăprefer<ăincludereaăexcluderii,ăcareănuăres-trângeăaderarea.ăTotodat<,ăaceastaăfavorizeaz<ămultilateralismul în raportăcuăbilateralismul,ănuăprivilegiaz<ăsoluYiileămilitare în raport cuăceleănonmilitareăşi consider<ăstateleăcaăprincipalii actori ai sis-temuluiădeă securitate,ă acceptând,ă totuşi,ă c<ă şiă alYiă actoriă potă jucaăun rol important. De asemenea, el nuănecesit<ăcreareaăunorăinstitu-Yiiăoficialeădeăsecuritate,ădarănuăleărespingeăşiăcare,ăînăplus,ăd<ăpri-oritateă dialoguluiă multilateral,ă tinzândă s<ă fac<ă oă practic<ă dinăacesta5.

TranziYiaă c<treă modalit<Yiă deă cooperareă pentruă realizareaăsecurit<Yiiăduceălaăoăasem<nareăaăsistemelorămilitareăcuăceleăeco-nomiceădeăpeăpiaYaă liber<.ăAccentulă începeă s<ă seă concentrezeăpeăinteroperabilitateaămilitar<ă internaYional<ă şiăpeăcreareaăunorăbazeăinternaYionaleă industrialeăaleăap<r<riiă înăcomun.ăAceastaăcaă efectădirectă ală creşteriiă interdependenYeiă securit<Yiiă ceă treptat reduce posibilitateaă naYiuniloră deă aă acYionaă peă contă propriuă şiă înă interesăpropriu.ă Înăcentrulăoric<reiăstrategiiădeăcooperareă înăsecuritateăvaăexistaărecunoaştereaăfaptuluiăc<ăinterdependenYaăeconomic<,ăştiin-Yific<ă şiă industrial<ă esteă crucial<ă stabilit<Yiiă globaleă viitoareă şiăsecurit<Yii.ă

4 PetreăDuYu,ăop. cit., p. 78 (apud: ONU, Carta NaYiunilor Unite, publicat în Monitorul Oficial din 26 iunie 1945). 5 Idem.

13

1.2. Conceptele „Smart Defence” şi „Pooling and Sharing” Conceptul „Smart Defence”, adoptat la Summit-ul NATO

de la Chicago din mai 2012, a reprezentată ună r<spunsă laă provo-careaădeăaăutilizaăcuămaxim<ăeficienY<ăresurseleăbugetareălimitate,ăf<r<ă aă afectaă dezvoltareaă şiă menYinereaă capabilit<Yiloră necesareăîndeplinirii niveluluiă deă ambiYieă alăNATO. Din prisma abord<riiăinteligente,ă forYaă NATOă esteă considerat<ă aă fiă „putereaă organiza-Yiei,ă caă rezultată ală antren<rii,ă echip<rii,ă interoperabilit<Yiiă şiăexperienYeiăpuseăîmpreun<ăsubăoăstructur<ăintegrat<ădeăcomand<”6.

Conceptul „Smart Defence” îşiă propuneă înt<rireaă securi-t<Yii,ă avândă laă baz<ă cooperareaă multinaYional<ă şiă inter-sectorial<ăîntreă domeniulă militară şiă industriaă deă ap<rare. De asemenea, „Smart Defence”ăreprezint<ăoăabordareănou<ăaăprocesului de gene-rareă aă capabilit<Yiloră necesareă AlianYeiă Nord-Atlantice în anul 2020ăşiădup<,ă abordareă ceăpresupune, în primul rând, regândirea modului de utilizare a industriilorădeăap<rareăaleăstatelorămembreăaleăAlianYeiăînăscopulăadapt<riiăproducYieiăacestoraălaănevoileăactu-aleăaleăNATO,ăpentruăaăfaceăfaY<ădiverselorăprovoc<riăaleămediuluiăde securitate şiădiverselorăschimb<riălaănivelăinternaYional.ă

Peăscurt,ăconceptulădeă„Smart Defence”ăîşiăpropuneăînt<ri-reaă securit<Yiiă bazându-se pe cooperareaă multinaYional<ă şiă inter-sectorial<ăîntreădomeniulămilitarăşiăindustriaădeăap<rare.ăDeăaltfel,ăunul dintre principiileă deă baz<ă aleă „Ap<r<riiă inteligente”ă esteăprioritizarea cheltuielilor pentruăap<rare,ădirecYieăcareădeschideăoăoportunitate statelor membreă pentruă oă abordareă transparent<ă şiăcooperant<ă Yinândă seamaă deă raportulă costuriă - eficienY<ă înădomeniul capabilit<Yilor.

Conceptulăr<spunde,ăaşadarăconstrângerilorădatorateăcrizeiăeconomiceă mondiale,ă scopulă s<uă fiindă obYinereaă unuiă echilibruărezonabilă întreă posibilit<Yileă economice,ă financiareă şiă umaneă şiăcapacitateaădeăap<rareăaăAlianYei,ăpentruăaăr<spundeăeficient celor treiă sarciniă esenYialeă aleă organizaYiei:ă ap<rareaă colectiv<,ă gestio-

6 NATO, website, Summit Declaration on Defence Capabilities: Toward NATO Forces 2020, Press Release (2012) 064, 20 mai 2012. Vezi: http://www.nato.int/cps/en/ natolive/official_texts_87594.htm?mode=pressrelease

14

nareaă crizeloră şiă securitateaă prină cooperare,ă prină prioritizareaăcheltuielilor;ăspecializareaăaliaYilor;ăcooperareaăîntreăaliaYi.

Conceptulă„Smart Defence”ăesteăunulăpragmatic7 şiăareăînăsubsidiară şiă meritulă deă aă impulsionaă şiă programulă europeană„Pooling & Sharing”,ă careă presupuneă cooperareaă înă domeniulăap<r<rii,ăreducereaăcosturilorădeăap<rareăaleăstatelorăimplicateăcon-comitentă cuă asigurareaă aă capabilit<Yilorănecesare,ăsprijinirea pro-gresului tehnologic prin programele de cercetare-dezvoltareă şiăcreareaă unuiă cadruă competitivă peă piaYaă echipamenteloră destinateăap<r<rii.ăTotodat<,ăelă creeaz<ă instrumenteă financiare,ăcomerciale,ăindustriale,ă juridiceă şiă operaYionale necesareă reglement<riiă pieYeiădeăap<rareălaănivelătransatlanticăşiăconduceălaăapariYiaăuneiăpieYeădeăap<rareă comun<ă peă relaYiaă transatlantic<,ă ceeaă ceă vaă însemnaă oăcontrapondereă laădejaă tradiYionalaă relaYieă ruso-japonez<ă înădome-niulăap<r<rii.ă

Pentru anulă 2014,ă oă dimensiuneă important<ă aă planific<riiăap<r<riiă AlianYeiă esteă reprezentat<ă deă implementareaă proiectuluiă„ForYaăNATOă- 2020”,ăprinăcareăseăurm<reşteădiminuareaădefici-telorădeăcapabilit<Yiăspecificeăînăspecialăprinădezvoltareaăcapabili-t<YilorăînăcadrulăiniYiativeiă„Smart Defence”,ărealizareaădeăexerciYiiăşiă activit<Yiă deă instruireă înă comun,ă iară peă m<suraă dezangaj<riiăgraduale din Afganistan, în paralel cu procesul de refacere a capa-cit<Yiiă deă lupt<ă aă forYelor,ă seă urm<reşteă creareaă cadruluiă propice pentruă participareaă activ<ă aă aliaYiloră laă IniYiativaă deă ForYeăInterconectate.

De asemenea, nouaă formul<ă deă colaborareă şiă cooperareăinternaYional<ă„Pooling and Sharing”ăaăfostădeterminat<ădeăfaptulăc<ăprovoc<rileărecenteălaăadresaăsecurit<Yiiăsuntăfoarte diversificate şiănuăpotăfiăgestionateădeăoăsingur<ăinstituYie,ăoricâtădeăcapabil<ăarăfiăea.ăÎncepândăcuăprimiiăaniăaiămileniuluiătrei,ăNATOăcolaboreaz<ăcuănumeroaseăinstituYii,ăorganizaYiiăşiăstateăpentruăaărealizaăoăreYeaăde aranjamente de securitate interoperabile,ă careă s<ă seă sprijineăreciproc.ăDup<ăSummit-ulădeălaăPraga,ădină2004,ăseăapreciaăc<ă„Înă 7 Filofteiaă Repez,ă „Smartă Defenceă – Teorieă şiă practic<ă –”,ă ă Gândirea Militară Românească nr. 1/2013, Statul Major General, p. 81.

15

acest fel, AlianYaă îşiă consolideaz<ă relaYiileă instituYionaleăcuăorga-nizaYiiăprecumăUniuneaăEuropean<,ăOrganizaYiaăpentruăSecuritate şiă Cooperareă înă Europaă şiă OrganizaYiaă NaYiuniloră Uniteă şiă îşiădezvolt<ăşiăextindeărelaYiileăactualeăcuăstateleăpartenereădinăîntregăspaYiulăeuro-atlantic,ăRusiaăşiăregiuneaămaiălarg<ăaăMediteranei”. Asist<mă astfel,ă oarecumă nefiresc,ă laă relaYiiă specialeă întreă stateleămembre aleă alianYei,ă destinateă s<ă promovezeă uneleă intereseăspeciale,ă f<r<ă aă intraă înă dezacordă cuă prevederileăTratatuluiă deă laăWashington.ăIniYiatorulăprincipalăalăuneiăastfelădeărelaYiiăesteăSUAăcare,ăprinăaceast<ămodalitate,ă îşiăpromoveaz<ăanumiteăintereseăînădiferiteă ipostazeă înă condiYiileă înă careă nuă poateă obYineă acordulămajorit<Yiiă membriloră pentruă iniYiereaă unoră acYiuniă pe diferite planuri.

În decembrie 2013, s-a realizat un angajament în cadrul Consiliului European de a investii în cadrul Politicii de Securitate şiă Ap<rareă Comun<ă (PSAC)ă înă ariiă înă careă exist<ă decalaje, de exemplu în ceăpriveşteăcapabilit<Yile logistice, deăsupraveghereăşiăaeriene.

1.3. Regândirea conceptelor. Cât de actuale şi pertinente

mai sunt conceptele „Smart Defence” şi „Pooling and Sharing” la nivelul NATO, respectiv al UE?

Transformareaămilitar<ăaăAlianYeiăNord-Atlanticeăşiăaăcom-ponenteiămilitareăaăUniuniiăEuropeneănecesit<ă regândireaăperma-nent<ăaăconceptelor şiăteoriilor astfelăîncâtăforYeleăşiăcapabili t<Yileăacestoraă s<ă fieă puse în valoare la un nivel optim prin perfecYio-nareaăşiăeficientizareaăinstruirii,ăplanific<rii,ăpreg<tirii,ăgener<riiăşiădisloc<riiăforYelorăînăteatreleădeăoperaYii,ădesf<şur<riiăoperaYiilorăşiăa sprijinului acestora pe timpul îndeplinirii misiunilor. La nivel strategic, între elementele centrale ale transform<riiăseăafl<ăşiăcon-cepteleă strategiceăcareă fundamenteaz<ăpeă termenămediuăsauă lungăsoluYiileămeniteăs<ăconduc<ălaăîndeplinireaăobiectivelorăstabilite în plan militar privind modul de dezvoltare şiă întrebuinYareăaă capa-bilit<Yilor,ăasigurareaăîndepliniriiămisiunilorăspecificeănaYionaleăşiăa angajamentelor militare asumate, punând accentulă peă ap<rarea

16

colectiv<,ăgestionareaăcrizelorăşiăsecuritateaăprinăcooperare.ăAces-teaă sunt,ă înăesenYaă lor,ă soluYiiăpentruă îndeplinireaămisiuniloră spe-cificeă atâtă laănivelănaYional,ă câtă şiă internaYional,ă avândă înăvedere intereseleănaYionaleăşiăaleăAlianYei,ăcaracteristicileămediuluiădeăse-curitateă şiă prevederileă şiă cerinYeleă Conceptuluiă Strategică alăAli anYei.ă

Dup<ăretragereaăforYelorădinăAfganistanăînă2014,ăNATOăvaădep<şiă fazaă deă angajareă operaYional<ă trecândă înă ceaă deă preg<tireăoperaYional<.ăPentruăAlianY<ăacestăfaptăsemnific<ănecesitateaădeăaăr<mâneă capabilă înă a-şiă desf<şuraă sarcinileă principaleă descrise în ConceptulăstrategicăpromovatădeăorganizaYieăconcomitentăcuămen-Yinereaă forYeloră propriiă laă ună nivelă ridicată deă preg<tireă operaYio-nal<.ă Pentruă aceasta,ă consider<mă c<ă organizaYiaă politico-mili tar<ătrebuieă s<ă menYin<ă o arieă larg<ă deă capabilit<Yiă avândă laă baz<ă celăpuYină treiă piloni:ă ap<rareă colectiv<,ă securitateă prină cooperareă şiăoperaYiiădeăr<spunsălaăcrize.ăParteneriiădinăcadrulăNATOăauădeve-nităparteăintegrat<ăaămodalit<YiiădeăoperareăşiădeămenYinereăaăinte-roperabilit<Yiiă acesteiaă prină IniYiativaă deă ForYeă Interconectateă(Connected Forces Initiative - CFI)ă careă reprezint<ă fundamentulăpeăcareătrebuieăconstruit<ăcooperareaămilitar<ăviitoare.

PoliticaăAlianYeiă referitoareă laă interoperabilitateăseă refer<ă laă„abilitateaăaliaYilorădeăaăacYionaăîmpreun<ăîn mod coerent, efectiv şiă eficientă pentruă atingereaă obiectiveloră tactice,ă operaYionaleă şiăstrategice”8. Concomitent,ăprinăinteroperabilitateăseăfaciliteaz<ăac-Yiuneaăconjugat<ă aă forYelor,ă unit<Yiloră şi/sauă sistemelorăpermiYân-du-leă s<ă împ<rt<şeasc<ă oă doctrin<ă şiă proceduriă comune,ă s<ă folo-seasc<ăînăcomunăinfrastructuraăşiăbazeleămilitareăşiăs<ăcomunice în timp real. Interoperabilitatea are şiă calitatea de a reduce du-plicarea,ăpermiteăpunereaăînăcomunăaăresurselorăşiăproduceăsiner-gie între aliaYiăşiăparteneri,ăcândăsuntăimplicaYiăînăoperaYiiăNATO.ă

IniYiativaă deă ForYeă Interconectateă includeă educaYia,ă antre-nareaă şiă oă sporireă aă accentuluiă peă exerciYii,ă înă specială înă cadrulăForYeiădeăR<spunsăaăNATOă(NRF)ăcare,ăînăopiniaănoastr<,ăareăpo-

8 NATO: Topic Interoperability Connecting NATO Forces, Vezi: http://www.nato.int/cps/en/natolive/ topics_84112.htm, accesat la 15.11.2013.

17

tenYialul de a-şiă recâştigaă rolulă deă instrumentă puternică ală trans-form<riiă întregiiă AlianYe.ă Concomitent,ă CFIă const<ă şiă înă „menYi-nereaădirecYieiăconturateăpeătimpulămisiuniiăISAF,ăînăsensulăvalo-rific<riiălecYiilorăînv<Yateăînăspecialăprintr-o cooperare mai strâns<,ăinstituYionalizareaăschimbuluiădeăinformaYiiăşiăfacilitareaăaccesuluiălaă informaYiiăpracticeă şiă împ<rt<şireaă acestoraă laănivelă interstatal,ăprecumă şiă utilizareaă tehnologieiă caă peă ună multiplicatoră deăcapabilitateăînăperioadaăcurent<ădeăausteritateăbugetar<”9.

DiferenYaădintreăceleădou<ăiniYiativeă„Ap<rareăinteligent<”ăşiă„ForYeăInterconectate”ărezid<ăînărolulălor,ă„Smart Defence”ăurm<-rind dezvoltarea de capabilit<Yiă optimeă necesare,ă iară „Connected Forcesă Initiative”ă urm<rind coroborarea acestor capabilit<Yiă înăcadrul de lucru cel mai eficient posibil.

Înă contextulă transform<riiă AlianYei,ă structurileă precumăGrupulă IndustrialădeăConsiliereăalăNATOă(NIAG)ăăcareăjoac<ăunărolă cheieă înă toateă iniYiativeleă actualeă aleă organizaYieiă (ap<rareăinteligent<,ă forYeăinterconectateăşiăabord<riămultinaYionale)ă impli-cândă înă industriaă deă ap<rareă aă AlianYeiă suteă deă companii,ă repre-zint<ă forYeă motriceă aleă eficienYeiă procesuluiă înă sine.ă Nuă esteă deăneglijată faptulă c<ă NIAGă particip<ă laă procesulă NATOă deă plani-ficareă aă ap<r<riiă şiă dezvolt<ă oă abordareă proactiv<ă asupraă dezvol-t<riiăcapabilit<Yilorămilitare.ăDeăasemenea,ăprinăactivitateaăsa,ăcon-tribuieăşiălaăînt<rireaăîncrederiiăînăparteneriatulăNATOă– industrie deă ap<rare.ă Astfelă deă structuriă trebuieă încurajate,ă direcYionateă şiăcoroborateăînăsensulăatingeriiăobiectivelorătransform<riiăviitoare.

Factorulă primară careă limiteaz<ă transformareaă militar<ă aăconstat în lipsa de resurse financiare alocate pentru bugetele de ap<rareăşiăinvestiYii.ăÎnăprezent,ădoarătreiă(SUA,ăMareaăBritanieăşiăGrecia)ă dină celeă 28ă deă stateă membreă aloc<ă maiă multă deă 2%ădinăPIB-ulăpropriuăpentruăbugetulăNATO.ăChiarăşiăMareaăBritanieăşiăFranYaă – dou<ă dintreă celeă maiă puterniceă stateă europeneă membreă

9 Miroslav Mizera, Pavel Macko, „NATOă Forcesă 2020:ă Roleă ofă connectedă forcesăinitiative”, in Policy Papers no. 6/2013, Centrum pre európske a severoatlantické vzťahyă(CENAA),ăp. 2. Vezi: http://cenaa.org/wp-content/ uploads/2013/06/PP-6-2013-NATO-Forces-2020-Role-of-connected-forces-initiative.pdf, accesat la 16.01.2014.

18

aleă NATOă şi-auă diminuată bugetulă deă ap<rareă alocat,ă FranYaăajungândădeălaă1.3%ădinăPIBăînă2014ăfaY<ădeă1,9% în 201310.

Ună altă decalajă importantă esteă prezentă întreă capabilit<YileăNATOăşiărestulăstatelorămembre,ăfaptăceăpeătermenămediuăşiălungăpoateă afectaă coeziuneaă AlianYei.ă Acestă decalajă seă datoreaz<,ă înăspecial, faptuluiăc<ăînăultimiiă20ădeăani,ăcheltuielileăpentruăap<rareăale statelor-membre NATO europene au fost consumate dispro-porYionată acoperindă costuriă deă personală şiă operaYionale11 (vezi Anexa). Drept rezultat, armatele naYionaleă aleă statelor europene membre NATOă(majoritateaăşiămembreăUE)ănuăauăsuficienteăforYeătransformate.

AcesteătendinYe arat<ăc<,ăf<r<ăajutorulăSUA,ăforYelorăarmateăeuropeneă voră întâmpinaă problemeă înă executareaă operaYiiloră deăbaz<ă cuă atâtămaiămultă cuă câtă angajamentulăpolitică şiă financiară alăstateloră membreă europeneă esteă înă sc<dereă faptă ceă vaă determinaăcreştereaă insecurit<Yiiă peă continent.ă Consider<mă c<,ă înă prezent,ăNATOă trebuieă s<ă atrag<ă atenYiaă asupraă ameninY<riloră actualeă cu care seăpoateăconfruntaăşiăs<ăconving<ăopiniaăpublic<ăs<ăperceap< ap<rareaăcaăpeăoă investiYieăpeă termenăscurt,ămediuăşiă lungăşiămaiăpuYinăcaăpeăoăpoliY<ădeăasigurareăf<r<ăacoperire.ăDeăasemenea,ădat<ăfiindănaturaăşiădinamismulămediuluiădeăsecuritateăactualăşiăaăcon-strângerilorăfinanciareăprezente,ăNATOăvaătrebuiăs<ăurm<reasc<ăs<ăse transforme într-oăorganizaYieăcareăs<ăconYin<ăforYeămilitareăfle-xibile, avândăcapabilit<YiăexpediYionare,ăinterconectateăşiăsustena-bileă careă s<ă îndeplineasc<ă întreagaă arieă deă misiuniă şiă responsa-bilit<YiăaleăAlianYeiălaăcosturiăcâtămaiăreduse.

Consider<mă c<ă IniYiativaă „Ap<r<riiă inteligente”ă poate avea succes cu suportulă oferită deă „IniYiativaă deă ForYeă Interconectate”ădeoareceă aceastaă sprijin<ă realizarea cadrului tehnologic al

10 Steven Erlanger, Shrinking Europe Military Spending Stirs Concern, New York Times,ă ediYiaă onlineă dină 22ă aprilieă 2013,ă http://www.nytimes.com/2013/ă04/23/world/europe/europes-shrinking-military-spending-under-scrutiny. html?_r=0, accesat la 20.11.2013. 11 A se vedea ]n detaliu: NATO Public Diplomacy Division, Financial and Economic Data Relating to NATO Defence, 24 februarie 2014, http://www.nato.int/nato_static/ assets/pdf/pdf_topics/20140224_140224-PR2014-028-Defence-exp.pdf.

19

preg<tiriiă forYeloră pentruă lucrulă cuă noileă capabilit<Yiă construite. Antrenamenteleă şiă exerciYiileă realizate în comun în cadrul IniYiativeiăvorăconstituiăbazaădeădezvoltareăaăspecializ<riiăforYelorăîntr-unăcadruăinteroperabilăşiăinterconectatăpornind de la utilizarea unui limbaj comun prin adoptarea unor doctrine şiă concepteăcomuneăşiăajungândălaăoperareaădeănoiătehnologii,ăîmp<rt<şireaădeălecYiiă înv<Yateă şiă experienY<ă înă cadruă multinaYională şiă întrunităcomun cât mai larg.

ÎnăceăpriveşteăiniYiativaă„Pooling and Sharing”,ăexist<ărisculăca,ă înă lipsaă implic<riiă maiă active,ă efectiveă şiă eficienteă aă statelorămembre ale UE, unele puteri emergente din alte regiuni (de exemplu,ăAsiaăCentral<,ăn.a.)ăs<ăacopereănişaădeăsecuritateăcaăur-mareăaăincapacit<Yiiăap<ruteăaăacestorăstateăUEădeăa-şiăacoperiăcotaăde participare în cadrul misiunilor de management al crizelor internaYionale.ăDac<ăUEădoreşteăs<ă r<mân<ăunăactoră importantă înădesf<şurareaă operaYiiloră deă managementă ală crizeloră şiă prevenireaăconflictelor,ă consider<măc<ăoă soluYieă revitalizant<ăpentruăpoliticaădeă ap<rareă realizat<ă înă cadrulă Politiciiă deă Securitateă şiă Ap<rareăComun<ă(PSAC)ăarăfiăconstituit<ădeăpromovareaăunorăetapeăprac-tice spre cooperareaăregional<.ăNeăreferim,ăînăacestăcontextălaăcoo-perareaă regional<ă perceput<ă subă formaă acYiuniloră unoră grupuriăapropiate de state membre ale UE care ar putea constitui piatra de temelieă aă securit<Yiiă comuneă şiă arhitecturiiă deă ap<rareă aă UE. În sensulăînt<ririiăsecurit<Yiiăeuropene,ăesteănecesar<ăcreareaădeăcapa-bilit<Yiă robuste, sensă înă careă UEă intenYioneaz<ă s<ă îmbineă instru-menteă militare,ă diplomaticeă şiă umanitareă pentruă realizareaă unorăcapabilit<Yiăîntruniteăînăteren.

Consider<măc<ăGrupulădeălaăVişegradăreprezint<ăunăexempluăviabilădeămecanismădeăcooperareăregional<ă întreăCehia,ăUngaria,ăPoloniaăşiăSlovaciaăcareăvaălansaăînăcadruămultinaYionalăîntrunităoăforY<ă deă reacYieă rapid<ă ceă vaă cuprindeă unit<Yiă dină toateă stateleă a-mintiteăcapabileăaăfiătrimiseăînăteatreădeăoperaYiiăpentruărezolvarea unoră situaYiiă conflictuale.ă Grupulă ară trebuiă s<ă fieă operaYionalizat pân<ăînă2016.ăÎnă2015,ăvaăaveaălocăunăexerciYiuădeăstandardizare. Înăacestăcadru,ă înăopiniaănoastr<,ăexerciYiileă întruniteăară trebuiăs<ă

20

seă desf<şoareă cuă regularitateă şiă s<ă impliceă reprezentanYiiă dină totămai multe state membre UE deoarece acestea contribuie direct la o mai mareă interoperabilitateă şiă interconectivitateă aă forYeloră im-plicate.ăAstfel,ăiniYiativaădeăpunereăînăcomunăaăresurselorăşiăîmp<r-t<şireă aă rezultateloră ară aveaă impactă maiă mareă înă domeniulă secu-rit<Yii,ăobiectivulăfinalăalăprotej<riiăEuropeiăfiindămaiăuşorăde atins.

21

Capitolul 2

Formeădeămanifestareăaleăparticip<riiăRomâniei laădezvoltareaăcapabilit<Yilor NATOăşiăUE

Statutulă Românieiă deă membruă ală AlianYeiă Nord-Atlantice

impuneăasigurareaă capacit<Yilorănecesareăparticip<riiă laămisiunile AlianYei,ă deă laă celeă privindă ap<rareaă colectiv<,ă laă misiunileă înăsprijinulă p<cii,ă exercitareaă unuiă rolă semnificativă înă eforturileă deămodernizareăaăproceselorădecizionaleăşiăaăconceptelorăstrategiceăşiăoperaYionaleăaleăAlianYei,ăaccelerareaăprocesului de transformare a sistemuluiă militară românesc,ă construcYiaă capabilit<Yiloră militareănecesareăasigur<riiă îndepliniriiăobiectivelorădeăpolitic<ăextern<ă înădomeniulăsecurit<Yii,ădeziderateăposibilădeăatinsănumaiă înăm<suraăînăcareăelăparcurgeăpân<ăla cap<tăprocesul de transformare.

Înă egal<ăm<sur<,ă trebuieă avută înă vedereă c<ă perspectivaă mi-siuniloră viitoareă nuămaiă areă oă delimitareă geografic<ă strict<,ă fiindănecesarăcaăstateleămembreăNATOăs<ădispun<ădeăforYeăarmateăcuăoăcapacitateă ridicat<ă deă reacYie,ă dislocabile în timp foarte scurt în spaYiiăgeograficeăaflateălaădistanY<ăstrategic<ăfaY<ădeăteritoriulăaliat,ăcapabileă deă intervenYiiă totă maiă specializateă pentruă aă gestiona,ădeopotriv<,ăcrizeădeăjoas<ăintensitate,ăconflicteăetniceăşiăreligioase,ăprecumă şiă conflictele armate clasice,ă înă cadrulă c<roraă structurileădeăforYeăpotă îndepliniăoădiversitateădeămisiuni:ăap<rareaăcolectiv<ăpentruărestabilirea/menYinereaăsecurit<Yiiă înă„EuropaăsauăînăAme-ricaădeăNord”12 şiă„pe teritoriul Turciei13 sau pe insulele aflate sub jurisdicYia oric<rei P<rYi din zona nord-atlantic<, la nord de

12 A se vedea pe larg: NATO, Tratatul Nord-Atlantic, Washington DC, 4 aprilie 1949, Art.ă5:ă„P<rYileăconvinăc<ăunăatacăîmpotrivaăuneiaăsauămaiămultoraădintreăele,ăînăEuropaăsauă înă Americaă deă Nord,ă vaă fiă considerată ună atacă împotrivaă tuturoră …ă fiecareă înăexercitarea dreptului la auto-ap<rareăindividual<ăsauăcolectiv<ă…ăvaăsprijiniăPartea sau P<rYileăatacateă…ăpentruărestabilireaăşiămenYinereaăsecurit<Yiiăzoneiănord-atlantice”.ă 13 Articolul 2 al Protocolului la Tratatul Nord-Atlantic,ă odat<ă cuă aderareaă Grecieiă şiăTurciei, semnat la data de 22 octombrie 1951.

22

Tropicul Cancerului”14,ăap<rareaăCBRNăşiămanagementulăconse-cinYelor,ă luptaă împotrivaă terorismului,ă menYinereaă p<cii,ă impu-nereaăp<cii,ăprevenireaăconflictelor,ăoperaYiiădeăextracYie,ăimpune-reaă deă sancYiuniă şiă embargouri,ă sprijină înă înl<turareaă efectelorădezastrelor,ăoperaYiiădeăasistenY<ăumanitar<.

Oăasemeneaădiversitateădeămisiuniăimplic<ădinăparteaăarma-telor statelor membre NATO, inclusiv din partea structurilor de forYeă aleăArmateiă României,ă oă abordareă cuprinz<toare,ă subă toateăaspectele,ă militareă şiă civile,ă aă problematiciiă stabiliz<riiă şiă recon-strucYieiăînăteatreleădeăoperaYii,ăconceptăceăreflect<ăoăabordare inte-grat<ăaăoperaYiilorămilitareăşiăpresupuneărelaYionareaăcuăalYiăparte-neriăşiăactoriăinternaYionali,ăinstrumenteăcivileăşiămilitareădeăgesti-onareă aă crizelor,ă sprijină pentruă operaYiiă deă stabilizareă şiă recon-strucYieăpostconflict.

2.1. Determinări ale participării României în cadrul

proiectelor de dezvoltare a capabilităţilor comune Satisfacereaă responsabilit<Yiloră ceă decurgă dină calitateaă deă

membruăNATOăşiăUEăprivindăasigurareaăcapabilit<Yilorănecesareăcelor dou< organizaYii,ă inclusivă prină angajareaă înă iniYiativeleă„Smart Defence”ăaăNATOăşiă„Pooling and Sharing”ăaăUEărepre-zint<ăunaădintreăpriorit<Yileăstrategiceăstabiliteăpeătermenămediu15 la nivel guvernamental.

În cadrul Armatei României se va continua procesul de transformareă structural<,ă cantitativ<ă şi calitativ<,ă procesă careăimplic<ă eforturiă deosebiteă deă ordină bugetar,ă organizatorică şiăsocial.ăEfortulăpentruărealizareaăuneiăstructuriădeăforYeăcompatibil<ăcu ceaăaăAlianYei seăconcretizeaz<ăprinăimplementareaăXintelor de

14 Idem, Art. 6 include în asupra forYelor terestre, navale sau aeriene ale oric<rei P<rYi, care se afl<ăpe sau deasupra acestor teritorii, sau în oricare zon<ăa Europei în care forYele de ocupaYie ale uneia dintre P<rYi erau staYionate la data intr<rii în vigoare a acestui Tratat, sau pe Marea Mediteran<ăori în zona nord-atlantic<ăaflat<ă la nord de Tropicul Cancerului. 15 CameraăDeputaYilor,ăDocument sinteză privind priorităYile strategice pe termen mediu pentru anul 2014 şi perspectiva 2015-2017, p. 2, A se vedea: http://www.cdep.ro/proiecte/2013/500/10/4/318.pdf, accesat la 24.01.2014.

23

CapabilităYi 2013 asumate de România caăpartener<ăaăorganizaYieiăeuroatlantice de securitate în cadrul procesului de planificare a ap<r<rii aliate,ăpotrivităHot<râriiăConsiliuluiăSupremădeăAp<rareăaăX<riiă şiă aprob<riiă Consiliuluiă Nord-Atlantic pentru perioada viitoareădeăplanificareăînăcadrulăAlianYeiă(2013-2022).

Pentruă aă fiă înă m<sur<ă s<ă r<spund<ă provoc<riloră şiă dificul-t<Yiloră curenteă şiă viitoareă aleă mediuluiă deă securitateă înă continu<ăschimbare,ăcapabilit<YileăArmateiăRomânieiăsuntăintegrateăînăpro-cesulădeăplanificareăaăap<r<rii,ăatâtăpeădimensiuneaăap<r<riiăcolec-tive,ăcâtăşiăpeăceaănaYional<,ăînăfuncYieădeătipurileădeămisiuni,ăfieăc<ăesteăvorbaădeăoperaYiiădeămareăintensitateă(ap<rareaăcolectiv<,ăope-raYiiă deă contraterorismă şiă neproliferare,ă impunereaă p<cii,ă operaYiiădeă extracYie),ă deă operaYiiă deă mic<ă intensitateă (ap<rareă CBRNă şiămanagementul consecinYelor,ă menYinereaă p<cii,ă prevenirea con-flic telor,ăimpunereaăsancYiunilorăşiăembargourilor)ăsauădeăoperaYiiădeăajutorăumanitarăşiăsprijinăînăcazădeădezastre.

Planificareaă ap<r<riiă NATOă aă fostă orientat<ă înc<ă dină 1999ăc<treăcreareaădeăcapabilit<Yiăpentruădiminuarea/eliminarea dispari-t<Yilorădeădezvoltareă înămaterieădeăresurseăaleăap<r<riiădintreăsta-teleă membreă şiă pentruă acoperireaă domeniiloră deficitareă careă facădificil<ă integrareaă noiloră stateă membre:ă „inadvertenYeă înă plani-ficareaă forYei;ă constrângeri bugetare; restructurarea personalului militar;ă constrângeri/limit<riă constituYionaleă şiă aleă sistemuluiălegislativ;ăconcepteădeă„securitateănaYional<”,ă„ap<rareănaYional<”;ăcomplicaYiiă aleă sistemeloră deă planificareă aă ap<r<riiă şiă sc<dereaăsprijinului populaYieiăînăfavoareaăarmate”16.

Planificareaăap<r<riiăpeăbaz<ădeăcapabilit<Yiăesteăoăplanificareărealizat<ă prină colaborare,ă ceă defineşteă contribuYiaă elementelor componenteă (naYionaleă sauă colective)ă specializateă peă diferiteădomeniiă sauă acYiuni,ă în cadrul unei „abord<riă cuprinz<toare”ăconsiderat< la nivel strategic (în urma unei decizii politice

16 CorneliuăDobriYoiu,ă„Sistemulădeăplanificareăaăap<r<rii.ă- EvoluYiiăşiăperspectiveă-”,ăînăConferinY<ă DRESMARA,ă Braşov,ă 2007,ă p. 11. A se vedea în detaliu: http://conference.dresmara.ro/conferences/2007/01_Corneliu_Dobritoiu.pdf, accesat la 25.02.2014.

24

comune) sau din punct de vedere acYională (deă conjugare a efortului individual, specializat al diferitelor capabilit<Yiă spreărealizarea unui scop comun).

În ceea ce priveşteă susYinereaă şiă participareaă laă iniYiativeleădezvoltate în cadrul procesului de transformare al capabilit<Yilor NATOă şiă UE,ăRomâniaă are oă abordareă pragmatic< materializat< prinăprocesulădeăplanificareăaăap<r<rii şiăoăimplicareăpro-activ<ăînăprocesele demarate la nivelulă organizaYiilor multinaYionale. Ple-c<măaşadarădeălaăpremisaăc<ăprocesulădeărealizareăşiădezvoltareăaăcapabilit<Yiloră militareă aleă Armateiă Românieiă areă ună caracterăsistemic,ăinterdisciplinarăşiăseăderuleaz<ăpeătermenămediuăşiălungă„înă scopulă utiliz<riiă eficienteă aă resurseloră disponibileă pentruăconstituireaăunorăpacheteădeăforYeăcapabileăs<ăasigureăîndeplinireaătuturorămisiunilorăspecificeă instituYieiămilitare,ăconformăniveluluiădeă ambiYieă asumat,ă peă teritoriulă acYional,ă înă zonaă deă responsa-bilitateă aă AlianYeiă sauă înă afaraă acesteia,ă precumă şiă înă zoneleă deăinteresăaleăNATOăşiăUE”17.

Înă contextulăpoliticiiă deăap<rareă aăGuvernuluiăRomânieiă deăasigurareăaăelementelorădeăcontinuitateăstrategic<ăpeădimensiuneaăNATOăşiăUEăşiăaăprocesuluiădeătransformareăşiăadaptareăimplicit<ăaă Armateiă Românieiă înă calitateaă saă deă participant<ă laă creareaă şiăasigurareaă cadruluiă deă securitateă european<ă şiă euroatlantic<,ă unaădintreă direcYiileă majoreă deă acYiuneă stabiliteă înă Programulă deăGuvernare 2013-2016 este constituit<ă deă „restabilireaă capacit<YiiăoperaYionaleăaăArmateiăRomâniei,ăavândălaăbaz<ăprincipiileăproce-suluiădeăplanificareăaăap<r<riiăînăcadrulăNATO,ăpentruădezvoltareaăuneiă structuriă deă forYeă şiă optimizareaă actuluiă decizională înă bazaăunui Plan Multianual de refacereăşiăconsolidareăaăcapacit<Yiiăope-raYionaleă aăArmateiăRomâniei”18.ăDeă asemenea,ă înă acelaşiă docu-mentă seăpuneăaccentăpeă „reanalizareaăprogramelorădeăachiziYiiă şiăînzestrareăînăraportăcuăresurseleăfinanciareălaădispoziYieăşiănevoileăoperaYionale, realizarea gradual< a capacit<Yii de ap<rare aerian< prină programulă „Avionă multirol”, eficientizarea administr<rii

17 MinisterulăAp<r<riiăNaYionale,ăCarta Albă a Apărării, Bucureşti,ă2013,ăp.ă30. 18 Guvernul României, Programul de Guvernare 2013-2016, p. 16.

25

patrimoniului ministerului, inclusiv a procesului de valorificare a bunurilor materiale şi infrastructurii excedentare”19.

Consider<măc<ăprinăconcretizarea proiectelor de investiYii se voră atingeă maiă multeă obiective.ă Astfel,ă peă lâng<ă creşterea capa-cit<Yii operaYionale a unor structuri naYionaleăseăvaăcontribuiăşiălaădiminuarea pierderilor de vieYiăomeneştiă în teatrele de operaYii în rândul personaluluiă română militară şiă civil,ă dară şiă laă menYinereaăimaginii pozitive a României în plan internaYional ca promotor de securitateă şiă ap<rareă aă intereselor,ă obiectiveloră şiă valorilorănaYio-naleăşiăeuropene.

2.2. Proiecte multinaţionale la care România participă în

cadrul NATO şi UE Procesul de transformare a Armatei României s-aădeclanşată

imediatădup<ă1989ăşiăaăparcursăetapeădiferiteăînăfuncYieădeăprofilulădeăsecuritateăalăstatuluiăromânăşiăde atunci este tot în derulare.

TransformareaăareăimplicaYiiăasupra20: • tehnologiilor şi armamentelor (înăsistemeleăinformaYionaleă

şiă reYele,ă tehnologiiăşiă subcomponente,ăsistemeleădeăarmeămoşte-nite/existente,ăplatformeănoiăşiămuniYieăinteligent<);

• structurii de forYe armate (realizareaă structuriloră lupt<-toare, a sistemelorădeăcomand<,ăcontrol,ă comunicare,ăcomputere,ăinformaYii,ă supraveghereă şiă recunoaştere,ă aă unuiă suportă logisticăadecvatăşiăaăuneiăinfrastructuriăcorespunz<toare);

• operaYiilor (elaborarea doctrinelor întrunite, ale catego-riilorădeăforYe,ă realizarea de comandamente cu responsabilit<Yiă înăelaborareaăplanurilorădeăcampanieăşiăoperaYii,ărealizareaăinterope-rabilit<YiiăcuăarmateleăstatelorămembreăaleăalianYei).

Înăprocesulădeătransformareăaăcapabilit<Yiloră forYelorăarmateănaYionale, înzestrarea reprezint<ăelementulădinamicăcareăantrenea-z<ă resurseă umane,ă tehnico-economiceă şiă financiareă substanYiale. Aşadar,ă dat<ă fiindă aceast<ă determinareă întreă tipurileă deă resurseăesteăevidentăc<ăîndeplinireaăcuăsuccesăaămisiunilorăşiăstandardeloră 19 Ibidem, pp. 16-17. 20 Strategia de transformare a Armatei României,ăBucureşti,ă2007,ăp.ă9.

26

asumate în cadrul naYionalăşiăcolectivănecesit<ăînzestrareaăforYelorăarmate conform cu acestea.

Modernizarea înzestr<riiă forYeloră armateă reprezint<ă oă etap<ăesenYial<ăaăprocesuluiădeătransformareăfundamentat<ăpeăprincipiileăşiăreglement<rileăLegiiănr.ă473/2004ăprivindăplanificareaăap<r<rii,ăDirectivaădeăPlanificareă aăAp<r<riiănr.ă07/2007-2012ăşiăStrategiaăde Transformare a Armatei României. Aceasta are ca scop atinge-reaăobiectivelorăStructuriiădeăForYeă– 2015 cu respectarea Angaja-mentelorădeălaăPragaăcuăprivireălaă„Capabilit<YileăşiăobligaYiileăasu-mateădeăaăcontribuiăcuăforYeăşiăcapabilit<Yiălaădezvoltareaăcompo-nenteiădeăsecuritateăşiăap<rareăaăUE”21.

ProgrameleădeăînzestrareădeăimportanY<ăstrategic<ăsuntăstabi-liteăpeăcategoriiădeăforYe,ăastfel22:ăpentruăforYeleăterestre prioritare suntătransportorulăblindatăşiăautoturismeleăblindate;ăpentruăforYeleăaeriene:ă avionulă multirolă şiă racheteleă sol-aeră iară pentruă forYeleănavaleăvân<torulădeămineăşiăcorvetaămultifuncYional<.ă

Programele majore de înzestrare prev<zuteăiniYialăaăseădesf<-şura înă perioadaă actual<ă aă integr<riiă operaYionale a forYeloră în NATOă şiă UEă (2008-2015) cuprind23: tancul românesc „BIZONUL”; maşinaă deă lupt<ă aă infanterieiăMLI-84ă „JDERUL”;ăsistemulă antiaeriană autopropulsată „GHEPARD”;ă sistemă batalionă„LAROM”;ămodernizareaă elicopteruluiă „PUMAă SOCAT”;ă rada-rulă„GAPFIILER”;ăavionăscurt/mediuăcurier;ăsistemulăintegratădeăarmeă„SHORAD/VSHORAD”,ămodernizareaăfregatelor, sistemul deă supraveghereă laă mareă „SCOMAR”ă şiă Sistemulă integrată deăcomunicaYiiăalăForYelorăNavale.

21 GrigoreăAlexandrescu,ăCristianăB<hn<reanu,ăOperaYii militare expediYionare, Editura Universit<YiiăNaYionaleădeăAp<rareă„CarolăI”,ăBucureşti,ă2007,ăp.ă41. 22 Hot<râreaăCSAXănr.ăS-147/30.10.2007ăprivindă„Programeleămultianualeăde înzestrare strategiceăcuătransportorulăblindatăpentruătrupe,ăvehiculeădeăterenăblindateăşiăneblindate,ăavionulă multirolă ală ForYeloră Aeriene,ă sistemulă deă racheteă sol-aeră cuă b<taieă mare,ăvân<torulă deă mineă şiă corvetaă multifuncYional<”ă laă http://csat.presidency.ro/ documente/Hotararile_CSAT__2007_8ro.pdf, p. 8, accesat la 26.02.2014. 23 Eugenă Mavriş,ă Transformarea Armatei României, DirecYiaă planificareă strategic<,ă2013, p. 23, Vezi: http://www.docstoc.com/docs/144922333/ transformarea-armatei-romane

27

În anulă2013,ăsituaYiaăprogramelorădeăînzestrare,ăpeăcategoriiădeă forYeă aleă armateiă seă prezentaă dup<ă cumăurmeaz<ă înă figuraă de mai jos.

Figura nr. 1 – SituaYia operaYionalizării structurilor pe categorii de

forYe şi a capabilităYilor de sprijin24

În contextul actual,ă Româniaă intenYioneaz<ă s<ă participeă înăperioada 2014-2020,ă laă ună num<ră semnificativă deă proiecteă deădezvoltareă şiă utilizareă înă comună aă capabilit<Yiloră NATOă prinăabord<riă multinaYionale,ă precumă şiă laă 8ă proiecteă de gen identi-ficate în cadrul iniYiativeiă UEă „Pooling and Sharing”.ă Angaja-mentele naYionale de participare la iniYiativele demarate în cadrul multinaYional sunt reflectate în cheltuieli cu care se contribuie la realizarea de capabilit<Yi esenYiale ale NATO, fie înăformată„28”25, fie în format multinaYional restrâns,ăprinăcolabor<riăaleăunoraădin-tre state partenere pe obiective comune. Aceste iniYiative permit NATO, dar şi României în mod individual, s< beneficieze de o serie de capabilit<Yi militare la care suntem deficitari. Este evi-dent< tendinYa la nivel NATO şi UE deă aă seă consideraă c< reali-

24 Prelucrat<ădup<:ăEugenăMavriş,ăop. cit., p. 19. 25 AcYiuniălaăcareăparticip<ătoateăceleă28ădeăstateămembreăaleăNATO.

28

zarea de capabilit<Yi prin contribuYii multinaYionaleă comune este ceaămaiă„inteligent<”ămodalitateădeăcheltuireăaăfondurilorăproprii.

Proiecteleă naYionaleă deă investiYiiă prioritareă pentruă perioadaăimediată urm<toare,ă 2014-2017, aflate în derulare sau în curs de iniYiereă înă cadrulă iniYiativeloră „Smart Defence”ă şiă „Pooling and Sharing”ă seă refer<ă la: construireaă deă maşiniă deă lupt<ă peă roYiă şiăşenile;ăcreareaădeăpuncteădeăcomand<ădeănivelăbrigad<ăşiăbatalion; continuareaă programuluiă „Avionă multirolă ală ForYeloră Aeriene”;ăconstituireaă capabilit<Yiloră deămijloaceă deă transportă aerian;ă reali-zareaădeăechipamenteădeăprotecYieăaeronave;ăconstruireaădeăsiste-meădeă supraveghereă aerian<ă şiă sistemeădeă ap<rareă antiaerian<ă cuăbazaă laă sol;ă realizareaă capacit<Yiiă operaYionaleă completeă pentruăFlotila de fregate - modernizare elicoptere navalizate26.

Alteă proiecteă naYionaleă deă investiYiiă prioritareă urm<riteă înăperioada 2014-2020,ăpeă lâng<ăceleădejaămenYionate,ă seă refer<ă la:ăiniYiereaă celorlalteă achiziYii aferente realiz<rii capacit<Yiiă opera-Yionale complete pentru Flotila de fregate, precum şi a altor capa-bilit<Yi de lupt< antisubmarin; iniYierea unora din componentele r<mase din prioritatea investiYional< „Maşini de lupt< pe roYi şi şenile”, în vederea atingerii capacit<Yii operaYionale complete la unit<Yile şi marile unit<Yi puse la dispoziYia NATO şi UE; asigura-rea finanY<rii pentru continuarea sau iniYierea achiziYiilor de echi-pamente destinate asigur<rii capabilit<Yilor Armatei României afectate de eliberarea unor benzi de frecvenYe; proiecte de inves-tiYii în infrastructur<. În limita resurselor alocate, se are în vedere asigurarea contribuYiei naYionale în completarea investiYiilor finan-Yate prin Programul NATO de InvestiYii în Securitate (NSIP), fiind preconizat< derularea a 9 proiecte în aceeaşiăperioad<.

ContribuYiaăArmateiăRomânieiă laăNRFă(ForYaădeăR<spunsăaăNATO) se înscrie din acest punct de vedere în cadrul demer-surilor aliate de constituire a unor capacit<YiădeăreacYieărapid<ăur-m<rindă înăacelaşiă timpăextindereaăefectuluiăcatalizatorăalăNRFălaă

26 CameraăDeputaYilor,ăDocument sinteză privind priorităYile strategice pe termen mediu pentru anul 2014 şi perspectiva 2015-2017, p. 4, A se vedea: http://www.cdep.ro/ proiecte/2013/500/10/4/318.pdf, accesat la 26.01.2014.

29

nivelulă întreguluiăprocesădeă transformareăală forYelorănaYionale.ă Înăacelaşiătimp,ăRomâniaăesteăangajat<ălaăoăserieădeăiniYiativeăvizândăîmbun<t<Yireaăcapacit<Yilorădeătransportăstrategic,ăap<rareăîmpotri-vaărachetelorăşiăsupraveghereăaăteritoriului.ăParticipareaăRomânieiălaăacesteăproiecteăseăadaug<ăcontribuYiilorănaYionaleăpentruăasigu-rareaăsuperiorit<Yiiă informaYionaleăaăAlianYeiăşiăap<rareă împotrivaăterorismului.

2.3. Planificarea apărării României bazată pe capabilităţi Înă scopulă realiz<riiă obiectiveloră stabiliteă înă Programulă deă

guvernare 2013-2016,ăînăsensulăconsolid<riiăpoziYieiăRomânieiăînăcadrulăorganizaYiilorădinăcareăfaceăparte,ăMinisteruluiăAp<r<rii Na-Yionale i-auăfostăstabiliteăoăserieădeăpriorit<YiăşiădirecYiiădeăacYiune, materializateăînăîndeplinireaăobligaYiilorăceădecurgădinăcali tatea de statămembruăNATOăşiăUEăşiăeficientizareaăprocesuluiădeăplanifi-careăaăap<r<riiăbazatăpeădezvoltareaădeăcapabilit<Yi,ăînăscopul asi-gur<riiăcoerenYeiăşiăeficienYeiădisciplinelorădeăplanificareăaăap<r<riiăşiăadapt<riiăacestoraălaăevoluYiaăprocesuluiădeăplanificareăNATO.

Laăacestătipădeăplanificareăaăap<r<riiăs-a ajuns pornind de la definiYiaăplanific<riiăap<r<riiăcaăfiindă„unăcomplexădeăactivit<Yiăşiăm<suriăcareăvizeaz<ăpromovareaăintereselorănaYionale,ădefinireaăşiăîndeplinireaă obiectiveloră securit<Yiiă naYionaleă aă Românieiă înă do-meniulă ap<r<rii”27 şiă considerândă definiYia capabilit<Yiiă caă fiind „abili tateaădeăaăexecutaăacYiuniă înăscopulă îndepliniriiăunorăobiec-tive (celeădeăsecuritateănaYional<ăaăRomânieiăînădomeniulăap<r<rii,ăn.a.)” înă contextulă actual,ă rezult<ă c< planificarea ap<r<riiă repre-zint< „procesul care seăafl<ă la baza transform<riiă şiămoderniz<riiăînădomeniulăap<r<riiă incluzând totalitatea programelor,ăacYiunilorăşiăm<surilorăiniYiateădeăRomâniaăpentru identificarea, dezvoltarea

27 Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicat<ă înăMonitorul Oficial al României, nr. 1052, Partea I, din 12.11.2004, art. 1.

30

şiăpreg<tireaăcapabilit<Yilorămilitareăşiănon-militare necesare înde-pliniriiămisiunilorăşiăobiectivelorăînădomeniulăap<r<rii”28.

Înă acestă sens,ă înă prezentă esteă înă discuYieă ună nouăproiectă deălegeăaăap<r<riiăînăcareăseăstipuleaz<ăc<ăPlanificareaăap<r<riiăseărea-lizeaz<ă prină integrareaă coerent<ă aă urm<toareloră domenii:ă ă plani-ficare forYe;ăplanificareăarmamente;ăC3 - comand<,ăcontrol,ăcomu-nicaYii;ălogistic<;ăurgenYeăcivile; resurse; ap<rareăaerian<;ămanage-mentă ală traficuluiă aerian;ă informaYii;ă medical;ă cercetare-dezvol-tare; standardizare29.

Oă dimensiuneă important<ă aă planific<riiă ap<r<riiă Românieiăbazat<ă peă capabilit<Yiă esteă implementareaă proiectuluiă „ForYaăNATO - 2020”,ăcareăvizeaz<ăînăprimulărândăparticipareaălaădimi-nuareaă deficiteloră deă capabilit<Yiă identificateă prină „Pachetulă deăcapabilit<YiăcriticeădeălaăLisabona”,ăinclusivăprinădezvoltareaăcapa-bilit<Yiloră înăcadruămultinaYionalăprină iniYiativaă„Smart Defence”,ăexerciYiiăşiăactivit<Yiădeăinstruireăînăcomun,ăînăparalelăcuădemersulăsimilarăalăUE,ădezvoltareaăşiăutilizareaăînăcomunăaăcapabilit<Yiloră(Pooling and Sharing),ă iară peă m<suraă dezangaj<riiă graduale din Afganistan,ă seă vaă urm<ri,ă înă paralelă cuă procesulă deă refacereă aăcapacit<Yiiă deă lupt<ă aă Armateiă României,ă participareaă activ<ă laăIniYiativaăNATOă„ForYeleăInter-conectate”30.

Înăacestăscop,ăstatulăromânăîşiăpropune31: a)ăoptimizareaăparticip<riiălaăiniYiativeleăderulateădeăAgenYiaă

European<ădeăAp<rareăînădomeniulăcapabilit<Yilor; b)ă consolidareaă contribuYieiă naYionaleă înă cadrulă Planuluiă deă

DezvoltareăaăCapabilit<Yilor; c)ă consolidareaă particip<riiă înă cadrulă iniYiativeloră asociateă

procesului de dezvoltare şiă utilizareă înă comună aă capabilit<Yilorăeuropeneădeăap<rareă(Pooling and Sharing);

28 Legea planificării apărării (proiect 02.10.2013), art. 2. Vezi: http://www.roarmy.ro/mapn-a-supus-dezbaterii-publice-proiectul-legii-privind-planificarea-apararii/ 29 Idem, art. 2 (1). 30 MinisterulăAp<r<riiăNaYionale,ăCarta Albă a Apărării, Bucureşti,ă2013,ăp.ă22. 31 Idem.

31

d)ăcontinuareaăparticip<riiălaădezvoltareaăGrupurilorăTacticeădeăLupt<ăaleăUE,ăînăstrâns<ăcorelaYieăcuăangajamenteleăasumateăînăcadrulăForYeiădeăR<spunsăNATO;

e) asigurarea contribuYieiă cuă forYeă şiă capacit<Yiă militareă şiăcivileălaăoperaYiileăşiămisiunileăUniuniiăEuropene,ăprintr-o echili-brareă aă efortuluiă naYională înă funcYieă şiă deă alteă angajamenteă asu-mateăînăplanăinternaYional.

ObligaYiileă ceă revină Românieiă înă cadrulă NATOă şi UE pot presupuneă şiă contribuYiiă cuă capabilit<Yiă non-militare. Acestea pot dep<şiă responsabilit<Yileă legaleă aleăArmatei.ăConstituireaă capabi-lit<Yiloră non-militareă esteă responsabilitateaă altoră ministereă şiăagenYiiă guvernamentale,ă subă coordonareaă Consiliului Suprem de Ap<rareăaăX<rii,ădenumităînăcontinuareăCSAT.ăMinisterulăAp<r<riiăNaYionaleăpoateăasiguraăasistenY<ădeăspecialitate32.

Planificareaăap<r<riiăpeăbaz<ădeăcapabilit<Yiăareădrept compo-nent<ă important<ă laă nivelă strategic,ă relaYiileă deă cooperareă înădomeniulăap<r<rii,ăcareăcontribuieălaăconsolidareaăobiectivelorădeăpolitic<ă extern<ă aleă Guvernuluiă României,ă înă bazaă principiuluiămanagementului integrat al politicii externe a statului român. Acestăobiectivăalăpoliticiiădeăap<rareăpresupuneăconsolidareaărelaY-iiloră deă cooperareă înă plană bilateral,ă acordândă atenYieă special<ăparteneriateloră strategiceă şiă consolid<riiă cadruluiă deă cooperareăregionalăşiăinternaYionalăformatădeăcooperareăceăconstituieăoăbaz<ădejaăconsacrat<ădeăderulareă aăunoră relaYiiă intensificate, în primul rând cu statele cu care România are interese comune în domeniul securit<Yiiăşiăcooper<rii.

În acest cadru, Parteneriatul Strategic româno-american, stabilit prin DeclaraYiaă Comun<ă privindă Parteneriatulă Strategicăpentru secolului XXI între Româniaă şiă SUAă şiă Acordulă privindăamplasareaădeăelementeăaleăsistemuluiăSUAădeăap<rareăîmpotrivaărachetelor balistice pe teritoriul României, aprobat prin Legea nr. 290ă dină 2011,ă constituieă ună angajamentă comună deă continuareă şiă

32 Legea planificării apărării (proiect 02.10.2013), art. 2, alin. (3). Vezi: http://www.roarmy.ro/mapn-a-supus-dezbaterii-publice-proiectul-legii-privind-planificarea-apararii/

32

dezvoltareăaărelaYieiăprivilegiateădintreăArmataăRomânieiăşiăceaăaăStatelorăUniteăaleăAmericii,ărelaYieăceăseăvaăconcentra,ăşiăînăviitor,ăpe multiple planuri.

Primul plan vizeaz<ă continuareaă cooper<riiă înă domeniulămilitar,ăatâtăînăplanăbilateral,ăcâtăşiăînăcadrulăNATO.

Al doilea plan este cel deja amintit al îndeplinirii obligaYiilorăasumate în baza prevederilor Legii nr. 290/2011 privind amplasarea unor elemente ale Scutului antirachet<ăalăSUA/NATOăpeă teritoriulă României,ă prioritar<,ă înă acestă sensă fiindă terminareaătuturor Aranjamentelor deă Implementareă şiă operaYionalizareaăBazeiăMilitareădeălaăDeveselu,ăjudeYulăOlt.

Alătreileaăplanăînăcareăseămanifest<ăParteneriatulăStrategicăcuăSUAă const<ă înă intensificareaă cooper<riiă înă cadrulă ComitetelorăMixtă şiă Executiv,ă asumateă înă bazaă Acorduluiă dintreă Româniaă şiăSUAă privindă activit<Yileă forYeloră SUAă (SOFA) staYionateă peăteritoriulă României,ă semnată laăBucureştiă laă 6ă decembrieă 2005ă şiăratificat de România prin Legea nr. 268/2006. Subsidiar celui de-al treilea plan,ă Parteneriatulă îşiă afl<ă expresiaă înă continuarea asigur<riiă sprijinuluiădeă c<treăRomâniaă înă calitateaă saădeănaYiuneăgazd<ăpentruăpersonalulăşiăforYeleăamericaneăstaYionateăsauăaflateăîn tranzit pe teritoriul statului nostru.

Înă prezent,ă caă urmareă aă treceriiă laă planificareaă bazat<ă peăcapabilit<Yiă esteă necesar<ă trecerea, în cadrul Sistemului de Planificare, Programare, Bugetare şiă Evaluare,ă deă la programele majore având fundament funcYională laă celeă peă capabilit<Yi cu fundamentă acYional. Procesul este complex şiă de durat<ădară odat<ăimplementat va asigura un management de nivel net superior celui prezent.

33

Capitolul 3. DirecYiiădeătransformareăa Armatei României

Transformarea Armatei României este o necesitate ce decur-

geă dină noileă orient<riă strategiceă şiă deă transformareă aleă AlianYei,ăobiectivul fundamental al acestui proces fiind asigurarea capa-cit<YiiănecesareădeăaăpromovaăşiăprotejaăintereseleănaYionaleăînăfaYaăriscurilorăşiăameninY<rilorăcurente,ăaflateă înădezvoltare,ăşiăaăcelorăviitoare,ăîndeplinireaăangajamentelorăînăplanulăsecurit<Yiiăşiăap<r<-rii,ă asumateă deă Yaraă noastr<ă înă cadrulă OrganizaYieiă TratatuluiăAtlanticului de Nord şiă ală Uniuniiă Europene,ă precumă şiă faY<ă deăalteă organismeă internaYionale.ă Rezultatul final al acestui proces trebuieă s<ă fieă oă structur<ă deă forYeă modern<,ă redus<ă numeric, profesionalizat<,ă echipat<ă adecvat,ă dislocabil<,ă interoperabil<,ă cuăcapacitateădeăautosusYinere,ădeăprotecYieămultidimensional<ăşiăcuăoăconducereăflexibil<,ăcapabil<ăs<ăiaădeciziiăînătimpăscurt.

ÎnăesenY<,ătransformareaăArmateiăRomânieiăseăprezint<ăca un procesăcontinuu,ăsubsecventătransform<riiăap<r<riiăstatuluiăromân,ăcareă const<ă înă dezvoltareaă şiă integrareaă unoră concepte,ă strategii,ădoctrineă şiă capabilit<Yiă înă vedereaă îmbun<t<Yiriiă eficienYeiă şiă gra-duluiădeăinteroperabilitateăaăforYelor,ăceeaăceăpresupuneăschimb<riăla nivel doctrinar cu privire la organizarea structurii deă forYe, dezvoltarea capabilit<Yilor,ă realizarea activit<Yiiă deă informaYii,ădesf<şurareaă instruirii,ă educaYieiă şiă achiziYiilor bugetare, eficien-tizarea managementului personaluluiă şiă realizarea planific<riiăforYelorăşiămijloacelorăpeăbaz<ădeăprograme multianuale. În cadrul acestui proces inovator, domeniile principale vizate de transfor-mareă suntă celeă careă privesc:ă resurseleă deă ap<rare,ă informaYiileăpentruă ap<rare,ă înzestrarea, logistica, operaYiile,ă leadership-ul, evaluareaă sistemic<ă şiă structural<,ă comunicaYiileă şiă informatica,ădomeniulă doctrineă şiă instruire,ă cercetareaă ştiinYific<,ă proprietateaăimobiliar<ăşiăinfrastructura,ăactivit<Yile de comunicare.

ApartenenYaă Românieiă laă NATOă şiă laă Uniuneaă European<ăimpunăparcurgerea,ăînăcadrulătransform<riiăorganismuluiămilitar,ăaăunuiăprocesănaYională coerentădeădezvoltareă aă capabilit<Yilorămili-

34

tareă înă strâns<ă corelaYieă cuă celeă desf<şurateă înă cadrulă celoră dou<ăorganizaYii,ăcareăs<ăpermit< prevenirea,ădescurajareaăşiărespingereaăunei agresiuni armate împotriva României, prin dezvoltarea capa-cit<Yilorădeăavertizareă timpurie,ă realizareaă imaginiiăuniceăaă situa-YieiăşiădeăacYiuneăoportun<,ăcreştereaăeficienYeiăsistemuluiădeăcon-ducere, comand<ă şiă control,ă supraveghereaă aerian<ă şiă ap<rareaăspaYiuluiă aeriană naYională şiă aă celuiă comună ală AlianYei,ă suprave-gherea,ăcercetareaăşiăap<rareaăspaYiuluiămaritimăşiăfluvialănaYional,ăşiă aăceluiăalăAlianYei,ăpreg<tireaă şiă susYinereaă forYeloră înăoperaYii,ăpreg<tireaă şiă participareaă laă ForYaă deă R<spunsă aă NATOă şiă laăGrupurileăTacticeădeăLupt<ăaleăUniuniiăEuropene.

3.1. Procesul de transformare a Armatei României – consecinţă directă a transformării NATO şi UE

Transformareaămilitar<ăaăNATOăşiăUE,ăînăansamblulălor,ăşiăaă fiec<ruiă organismă militară ală statelorămembre,ă înă parte,ă esteă unăprocesădeă adaptareăpozitiv<ă şiă proactiv<ă sau,ădimpotriv<,ădeă r<s-puns,ă laăprovoc<rileă şiă exigenYeleămediuluiăgeopolitică şiă geostra-tegic,ăoăreacYieălaătransform<rileădeveniteărealitate ori previzibile, laăcerinYele,ăoportunit<YileăşiărestricYiileăcareăaparăînădomeniulăse-curit<Yiiă şiă ap<r<rii.ă ConYinutulă s<uă vizeaz<ă producereaă unorăschimb<riăînătotăspectrulădomeniilorăap<r<rii:ăbazaădeăconstituire, organizareăşiăfuncYionareăaăsistemului militar, politica în domeniul resurselor umane, înzestrarea cu mijloacele necesare îndeplinirii misiunilor specifice, arhitectura programelor de instruireăşiăaămij-loacelorăaferente,ă structurile,ă filosofiaă şiăproceseleădeăconducere,ăcultura organizaYional<,ăimagineaăpeăcareăinstituYiaăoăpromoveaz<ăînăspaYiulăpublicăetc.ăGenerândăschimb<riăînătoateăacesteădomenii,ătransformareaămilitar<ăaă fostădefinit<ădeăDepartamentul american alăAp<r<riiădreptă„unăprocesăcareămodeleaz<ănaturaăînăschimbareăaăcompetiYieiăşiăcooper<riiămilitareăprinănoiăcombinaYiiădeăconcepYii,ăcapabilit<Yi,ă oameniă şiă organizaYii,ă careă exploateaz<ă avantajeleă

35

naYiuniiă noastreă şiă asigur<ă protecYiaă împotrivaă vulnerabilit<Yilorănoastreăasimetrice,ăpentruăaăsusYineăpoziYiaănoastr<ăstrategic<”33.

Peădeăalt<ăparte,ătransformareaăAlianYei,ăşiăînăegal<ăm<sur<ăaăcomponenteiă deă ap<rareă aăUniuniiăEuropene,ă esteă rezultatulăpar-curgerii unei succesiuni de faze, în cazul NATO aceste faze fiind clară conturateă prină nevoiaă ca,ă periodic,ă s<ă seă elaborezeă ună nouăConceptă strategică adaptată deă fiecareă dat<ă evoluYiiloră dină mediulăglobal de securitate într-oămanier<ăcumulativ<,ăînăsensulăc<ăexpe-rienYaă dobândit<ă înă fazeleă anterioareă esteă valorificat<ă înă stadiulăurm<tor (deăregul<ăodat<ălaă10ăani). Nu în ultimul rând, transfor-marea este conjunctiv<34 deoarece fazele sale decurg logic una din alta, evoluând ca o progresieăpeătraiectoriaăprefigurat<,ăpân<ălaăîn-deplinirea scopului transform<rii,ăacelaădeă realizare a unor struc-turiăcuăcapacitateăsporit<ădeăacYiune în operaYiiă întruniteămultina-Yionaleănecesitând implementarea unor concepte operaYionaleănoi şiărealizarea obiectivelor de interoperabilitate.

OperaYiile militareăaleăAlianYeiă înăAfganistanădemonstreaz<ănevoia unor alte tipuri de structuri militare, diferite de cele clasi-ce,ăcareătrebuieăs<ăseăcaracterizezeăprinăsupleYe,ămobilitate,ăînzes-trareăînaltătehnologizat<ăşiăcareăs<ăbeneficiezeădeăunăsistemăinfor-maYionalăeficientăşiădeăunăsistemădeăcomand<ăşiăcontrolăcapabilăs<ăasigure rapiditate în procesul de luare a deciziilor. Noile amenin-Y<riă laă adresaă p<ciiă şiă securit<Yii:ă terorismulă global,ă posibilitatea folosiriiăarmelorădeădistrugereăînămas<,ăinstabilitatea din unele re-giuniăaleălumii,ătendinYeleăcentrifugeăcareăafecteaz<ăindivizibilita-teaăteritoriilorăunorăstateăşiăauăcaăefectă înăuneleăcazuriăchiarădez-membrareaăacestora,ăideologiileăextremisteăşiăconflicteleăîngheYateăreprezint<ăprincipaleleăameninY<riă laăadresaă securit<Yii,ă inclusiv a securit<Yiiă naYiuniloră careă facă parteă dină NATO.ă Dreptă urmare, stateleămembreăaleăAlianYeiăauăr<spunsăpromptăacestorăprovoc<riăşiăs-auăangajatăînădirecYiaăîmbun<t<Yiriiăcapabilit<Yilorălorămilitareă

33 John J. Garstka, Analiza transformării NATO, articolă ap<rută înă „Revistaă NATO”,ăBucureşti,ă2005. 34 Cf.ă Emilă CheYe,ă Aureliană RaYiu,ă Ioană Ciupei,ă Transformarea militară, Editura Centrului Tehnic-EditorialăalăArmatei,ăBucureşti,ă2009,ăp.ă82.

36

în domenii cheie, în cadrul unui proces complex de transformare, în 2003, înfiinYând, în acest scop, un organism specializat – Comandamentul Aliat pentru Transformare (Allied Command Transformation -ACT).

Ultimul Concept strategică ală AlianYei,ă adoptată la Summitul NATOă deă laă Lisabonaă dină anulă 2010ă esteă documentulă deă baz<ăcare reflect<ăconsensulătransatlantic alăorganizaYiei. Acesta reafir-m<ăscopulăfundamentalăşiăpermanentăalăAlianYeiăşiăprezint<ăsarci-nile esenYialeă înădomeniulă securit<Yii,ă identificândă totodat<ă tr<s<-turile principale ale mediului de securitate, specificând elementele abord<riiăsecurit<Yiiădeăc<treăAlianY<ăşiăasigurândăîndrum<riăpentruăadaptarea în viitor a forYelorămilitareălaăacestăcontext. În acord cu acesta, în viziunea ACT, scopul procesului de transformare a Ali-anYeiăesteăacelaădeăaăcreaăforYeămilitareăcareăs<ădispun<ădeăoăcapa-citateăcrescut<ădeăaădesf<şuraăoperaYiiăîntruniteămultinaYionaleăprinăimplementarea unor concepte noi, realizarea dezideratelor de in-teroperabilitate, exploatareaăsuperiorit<YiiăinformaYionale a NATO înăceeaăceăpriveşteăevaluareaăglobal<,ăcercetareaăşiăsupravegherea, precumăşi capacitateaădeăinterpretareăşiădiseminareăaăinformaYiilor. Totodat<,ă transformareaă înă cadrulăNATOăurm<reşteă şiă realizarea uneiă coordon<riă judicioaseă aă instruiriiă forYeloră prină simulareă şiăexerciYii înăteren,ăînăcadrulăc<roraăseăpuneăaccentulăpeărezolvarea momentelorăspecificeăsituaYiilorădeăcriz<ăşiăurgenYelorăcivile.

Procesul de transformare a NATO este axat pe patru direcYiiăprioritareă deă acYiune: dezvoltarea capabilit<Yilor,ă transformareaămanagementuluiă ap<r<rii,ă modernizareaă continu<ă aă înzestr<riiă şiătransformarea procesuluiădeăinstruireăaăforYelor.

Înă ceeaă ceă priveşteăRomânia,ă dezvoltareaă capabilit<Yiloră im-plic<ătransform<riăînădomeniulăpreg<tiriiăpentruălupt<,ăînădomeniulăînzestr<riiăşiăînădomeniulăprocesuluiădeăplanificareăaăforYelor35:

a) Transformareaăînădomeniulăpreg<tiriiăpentruălupt<ăvizeaz<ăatingerea,ă deă c<treă structurileă tuturoră categoriiloră deă forYeă aleăarmatelorăstatelorămembreăNATO,ăaăunuiănivelădeăpreg<tireăcareăs<ă

35 Cf. Strategia de transformare a Armatei României,ăBucureşti,ă2007,ăp.ă10.

37

leă permit<ă s<ă acYionezeă întrunit,ă atâtă înă contextă naYional,ă câtă şiă înăcontextămultinaYional,ăunărolă importantă înăacestădomeniuărevenindăfolosiriiăînăprocesulădeăinstrucYieăaăunorăsistemeădeămodelareăşiădeăsimulare performante.

b) Transformareaă înă domeniulă înzestr<rii are un rol impor-tantă înă micşorarea decalajelor existente între armatele statelor membreăNATOăînăacestădomeniu,ăşiăcareăafecteaz<ăînăbun<ăm<sur<ăinteroperabilitateaăforYelorăşiăperformanYelorăacestora.ăÎnăacestăscop,ăînăcadrulăAlianYeiăseăurm<reşteăreducereaădurateiăcicluluiăcerinY<ă– comand<ă – achiziYieă – înzestrare, adaptarea proceselor de progra-mareă şiă bugetare,ă evaluareaă eficienYeiă programelor de înzestrare, creştereaă importanYeiă cercet<riiă şiă dezvolt<rii,ă precumă şiă creşterea eficienYeiă folosiriiă tehnologiiloră şiă mijloaceloră comercialeă dină do-meniileătelecomunicaYiilorăşiăinformaYieiăînăpoliticileădeăînzestrare.

c) Transformarea în domeniul procesului de planificare a forYelor are în vedere ca procesul de planificare de la nivelul fiec<ruiăstatămembruăs<ăsusYin<ăintereseleădeăansambluăaleăAlianYei.ăDeăasemenea,ătransformareaăînăacestădomeniuătrebuieăs<ăpermit<ăoădistribuYieăechitabil<ăaăresponsabilit<Yilorăşiăaăbeneficiilor între par-teneri,ă monitorizareaă şiă evaluareaă obiectiv<ă aă r<spunsuluiă statelor membreă laă cerinYeleă deă ansambluă aleă AlianYei,ă oă îmbun<t<Yireă aăcapacit<Yiiăstatelorămembreădeăaăr<spundeăcerinYelorăînăconcordanY<ăcuăevoluYiileădinămediulădeăsecuritate,ăimpunereaăinteroperabilit<Yiiăcaăprincipal<ăcondiYionalitateăpentruăatingereaăscopurilorăcomune.

Dezvoltareaă Identit<YiiăEuropeneă deăSecuritateă şiăAp<rare,ă înăcadrulăNATO,ăesteăparteăintegrant<ăaăadapt<riiăstructurilorăpoliticeăşiămilitareăaleăAlianYeiăşi,ăîn acelaşiătimp,ăunăelementăimportantăalădezvolt<riiăUniuniiăEuropene,ăambeleăproceseăavândălaăbaz<ăTra-tatele Uniunii Europene de la Maastricht, din 1991, Amsterdam, 1997,ăşiăLisabona,ă2007,ăaădeclaraYiilorăcorespunz<toareăf<cute de c<treă Uniuneaă Europeiă Occidentaleă şiă Uniuneaă European<ă şiă aădeciziilorăadoptateădeăAlianY<ălaăîntâlnirileăsuccesive la nivel înalt. Înc<ă deă laă semnarea,ă laă Maastricht,ă înă decembrie 1991, liderii Comunit<YiiăEuropeneăauăconvenităasupraădezvolt<riiăuneiăpoliticiăexterneă şi deă securitateă comuneă „incluzând cadrul eventual al

38

unei politici de apărare comune care, în timp, ar putea determina constituirea unei apărări comune”36.

Acest acord includea considerarea Uniunii Europei Occiden-taleăcaăparteăintegrant<ăaădezvolt<riiăUniunii Europene create prin Tratat,ă precumă şiă oă solicitareă adresat<ă Uniuniiă Europeiă Occide-ntaleă deă aă elaboraă şiă implementaă deciziiă şiă acYiuniă aleă UniuniiăEuropeneă cuă implicaYiiă înă ap<rare.ă Caă urmare,ă laă Maastricht,ă laăîntâlnirea UEO care a avut loc în paralel cu cea a Consiliului Europei, statele membre ale Uniunii Europei Occidentale au emis oă declaraYieă prină careă auă consimYită asupraă necesit<Yiiă uneiăveritabileăidentit<Yiăeuropeneădeăsecuritateăşiăap<rareăşiăaăunorămaiămariăresponsabilit<Yiăeuropeneăînăproblemeădeăap<rare.

Politicaă European<ă deă Securitateă şiă Ap<rareă (PESA),ă parteăintegrant<ă aă Politiciiă Externeă şiă deă Securitateă Comun<ă (PESC),ăesteă unaă dintreă dimensiunileă celeă maiă dinamiceă aleă construcYieiăeuropene,ăap<rareaăfiindăunulădintreăceleămaiăambiYioase obiective aleăneagreatuluiăTratatăConstituYional,ă careă îiămodificaseăchiară şiădenumirea,ăînăPoliticaăComun<ădeăSecuritateăşiăAp<rare,ăad<uga-reaăcuvântuluiă„comun<”ăfiindăconsiderat<ăunăpasăînainteăînădirec-Yiaă ap<r<riiă comune,ă stabilit<ă caă obiectivă prin Tratatul de la Maastricht.ăPrinăurmare,ăobiectivulărealiz<riiăuneiăap<r<riăcomuneăesteă ună pasă fundamental,ă avândă înă vedereă c<ă esteă parteă aăconceptuluiădeăap<rareăeuropean<ăpeăcareă stateleămembreădorescăs<ăoăstabileasc<ăînăcomun,ăşiăchiarădac<ăelănuăşi-a g<sitărezolvareaăprintr-ună Tratată ConstituYional,ă şi-a aflat-o în final, într-oă form<ămaiăvoalat<,ă înăTratatulă deă laăLisabona,ă semnată laă13ădecembrieă2007,ăşiăintratăînăvigoareălaă1ădecembrieă2009,ăcareăaăpreluatăideileăTratatuluiăConstituYionalăreglementând noile instrumente necesare unei autentice PESA37.

36 NATO Office of Information and Press, NATO Handbook, 1110, Brussels – Belgium, 2006, p. 245. 37 Cf. Francisco Aldecoa Luzarraga, Mercedes Guinea Llorente, Europa viitorului, Editura Polirom, Iaşi,ă2011,ăp.ă214.

39

PrimaădirecYieădeăacYiuneăînămateriaăreformeiăpoliticiiăcomuneădeă securitateă şiă ap<rareă vizeaz<ă extindereaă misiuniloră deă tipăPetersberg.

De la crearea Uniunii Europene, singurele instrumente ale politiciiă europeneădeă securitateă şiă ap<rareă erauăceleă stabiliteăprinămisiunile de tip Petersberg care au ca scop gestionarea crizelor, consensul realizat prin Tratatul de la Lisabona preluând obiec-tiveleăTratatuluiăConstituYionalăşiărealizândădezvoltareaăşiăîmbun<-t<Yireaă reglement<riloră privindă gestionareaă crizelor,ă stabilirea noiloră instrumenteă deă ap<rareă aleă Uniuniiă Europeneă şiă înt<rireaăcooper<riiăînădomeniulăcapacit<Yilor.ăDeăasemenea,ăTratatulădeălaăLisabonaă îmbun<t<Yeşteă şiă perfecYioneaz<ă instrumentele PESA existente,ăprinăextindereaăcazurilorăînăcareăpotăfiădeclanşateăşiăsus-Yinuteă misiunileă Petersberg,ă incluzândă şiă peă celeă deă prevenireă aăacteloră teroriste,ă atribuireaă spreă îndeplinireă aă uneiă acYiuniă aă unuiăstat membru sau unui grup de state membre, simplificarea proce-duriloră deă finanYareă aă misiuniloră PESA,ă reformaă sectoruluiă deăsecuritate,ă consiliereă militar<ă şiă asistenY<ă pentruă stabilizareăpostconflict38.

Articolulă 42ă ală Tratatuluiă extindeă situaYiileă înă careă UEăpoateăinterveni prin mijloace civileă şiă militare,ă stabilindă c<ă eaă poateădezvoltaăacYiuniă înădomeniulădezarm<rii,ămisiuniăumanitareăşiădeăsalvare,ă misiuniă deă consiliereă şiă asistenY<ă militar<,ă misiuniă deăprevenireăaăconflictelorăşiămenYinereăaăp<cii,ămisiuniădeăgestionareăaă crizeloră cuă forYeă combatante,ă misiuniă deă restabilireă aă p<cii,ăoperaYiiă deă stabilizareă postconflict.ă Înă plus,ă apareă perspectivaă caăacesteămisiuniăs<ăfieăexecutateăînăvedereaăcombateriiăterorismului,ăinclusivăpentruăacordareaădeăsprijinăunorăstateăterYeăînăcombatereaăterorismului în teritoriul propriu.

În conformitate cu articolul 44, misiunile care privesc gesti-onareaăcrizelorădeăc<treăUniuneaăEuropean<ăpotăfiăexecutateădoarădeăaceleăstateămembreăcareădorescăacestălucruăşiădispunădeăcapaci-t<Yileănecesare,ăplanificareaămisiunilorăfiindăstabilit<ădeăc<treăsta-

38 Cf. Doctrina Armatei României, Bucureşti,ă2012,ăart.ă0222.

40

teleă membreă împreun<ă cuă Înaltulă Reprezentant,ă stateleă partici-panteă avândă obligaYiaă deă aă informaă permanentă Consiliulă despreădesf<şurareaăacYiunilor.

Aă douaă direcYieă deă acYiuneă pentruă transformareaă militar<ă aăUniunii Europeneăesteăceaădeăconsolidareăaăcapacit<Yilor,ăceaămaiăimportant<ăm<sur<ă prev<zut<ă înăTratatulă deă laăLisabonaă înă acestădomeniuăfiindăcreareaăAgenYieiăEuropeneădeăAp<rare,ăcooperareaăînă materieă deă capacit<Yiă servindă atâtă obiectivuluiă desf<şur<riiămisiunilor deăgestionareăaăcrizelor,ăcâtăşiăconsolid<riiăcredibilit<Yiiămaiănouluiăobiectivăalăap<r<riiăeuropene,ăanumeăcreareaăpropriilorăinstrumenteădeăap<rare.

Articolulă45ăalăTratatului,ădedicatăexclusivăAgenYieiăEuropeneădeăAp<rare (European Defence Agency - EDA), cuprinde angaja-mentul statelor membre de a-şiăîmbun<t<Yiăcapacit<Yileămilitareăşiăaădeăaă iniYia,ăprinăarmonizareaăstandardeloră tehnologice,ăcoordo-nareaăcercet<riiătehnologiceăşiăraYionalizareaăcheltuielilorămilitare.ăÎnăacestăscop,ăAgenYiaăcontribuie la definirea obiectivelor capaci-t<Yilorămilitareăaleăstatelorămembreăşiăevalueaz<ărespectareaăanga-jamentelor în domeniul capacit<Yilorăasumateădeăstateleămembre,ăconsolideaz<ă armonizareaă necesit<Yiloră operativeă şiă adoptareaăunor proceduri de achiziYieăeficienteăşiăcompatibile,ăpropuneăpro-iecte multilaterale pentru îndeplinirea obiectivelor în domeniul capacit<Yilorămilitareăşiăcoordoneaz<ăprogrameleăstatelorămembreăşiă gestionareaă programeloră deă cooperare,ă sprijin<ă cercetareaă înătehnologia specific<ădomeniuluiăap<r<rii,ăcoordoneaz<ăşiăplanific<ăactivit<YileăcomuneădeăcercetareăşiăstudiereaăsoluYiilorătehniceăpen-truăcaăacesteaăs<ă r<spund<ăviitoarelorănevoiăoperative,ăcontribuie laădefinirea,ăşiădac<ăesteăcazul,ălaăpunereaăînăpractic<ăaăm<surilor considerateă oportuneă înă vedereaă consolid<riiă bazeiă industrialeă şiătehnologiceă aă sectoruluiă deă ap<rareă şiă pentruă îmbun<t<Yireaă efi-cienYeiăcheltuielilorămilitare.

Aă treiaă direcYieă deă transformareă militar<ă aă Uniuniiă Europeneăvizeaz<ădezvoltareaăpropriilorăinstrumenteădeăap<rare,ădomeniuăînăcare s-auă conturată caă obiective:ă „Clauzaă deă asistenY<ă reciproc<”,ă„Cooperareaăstructurat<ăpermanent<”ăşiă„Clauzaădeăsolidaritate”.

41

Clauza de asistenYă reciprocă presupune o extindere a obli-gaYiilorăînămaterieădeăsolidaritateăîntreăstateleămembreăaleăUEăşiăseăreg<seşteă înă art.ă 41.7ă ală Tratatuluiă Uniuniiă Europene.ă Eaă aă fostăobiectul unor dezbateri controversate în cadrul procesului de elaborare a Tratatului, în final stabilindu-seăobligaYiaăca,ădac<ăunăstat membru este obiectulăuneiăagresiuniăarmateăpeăteritoriulăs<u,ăcelelalteă stateămembreă s<-lă ajuteă şiă s<-l asiste, prin toate mijloa-celeăpeăcareăleăauălaădispoziYie,ăînăconformitateăcuăart.ă51ăalăCarteiăNaYiunilorăUnite.ăAcesteiăprevederiăiăseămaiăadaug<ăunaăcareămen-Yioneaz<ăc<ărespectivaăclauz<ănuăprejudiciaz<ăcaracterulăspecific al politiciiă deă securitateă şiă ap<rareă aă unoră stateă şiă c<ă stateleă potăr<spundeăatâtăprinămijloaceămilitare,ăcâtăşiăprinăalteămijloace,ăşiăoăaă douaă careă afirm<ă compatibilitateaă primeiă clauzeă cu AlianYaăNord-Atlantic<,ăaceastaăconstituindăbazaăap<r<riiăcolective.

Cooperarea structurată permanentă seărealizeaz<ăîntreăstateleămembreăcareădorescăs<ăcooperezeăînăcadrulăUniuniiăEuropeneămaiăstrânsă înă materieă deă capacit<Yiă „înă vedereaă realiz<riiă deă misiuni maiă exigente”39,ă constituireaă uneiă astfelă deă cooper<ri,ă accesulă laăaceastaăşiăieşireaădinăeaăfiindăreglementateăînăart.ă46ăalăTratatuluiădeălaăLisabona,ăşiăîntr-unăprotocolăanex<ăcareăspecific<ăcriteriileăînămaterieădeăcapacit<Yi,ăangajamenteleălaăcare trebuieăs<ăsubscrieăşiămodalit<Yileăînăcareăalteăstateăseăpotăîncorporaăînăea.

Clauza de solidaritate esteă reglementat<ă în Tratatul de la Lisabona,ă înă parteaă saă denumit<ă „Tratatulă privindă funcYionareaăUniuniiăEuropeneă(TFUE)”,ăcareăprevedeăc<ăstateleămembre sunt obligateăs<ăacYionezeă împreun<ă înăspiritulăsolidarit<Yiiăoriădeăcâteăori un stat membru constituie obiectul unui atac terorist sau în cazulăuneiăcatastrofeănaturaleăsauădeăorigineăuman<40.

Prin prevederile referitoare la Clauza de solidaritate, Tratatul deă laă Lisabonaă îşiă manifest<ă rolulă transformatoră înă materieă deăsecuritateă şiă ap<rareă prină introducereaă posibilit<Yiiă deă utilizare a mecanismelor şiăinstrumentelorăPoliticii Europene de SecuritateăşiăAp<rare pentru asigurarea securit<Yiiă interne. Astfelă esteăpermis<ă 39 Tratatul de la Lisabona, 2007, art. 41.6. 40 Tratatul privind funcYionarea Uniunii Europene, 2007, art. 222.

42

folosirea tuturor instrumentelor UE, inclusiv a celor militare coor-donate cu cele civile, având ca scop înt<rireaă leg<turilorăpoliticeăde solidaritate între statele Uniunii şiă necesitând înzestrarea politiciiă deă ap<rareă aă organizaYieiă peă ansamblu cu instrumente necesareăpentruăaăfaceăfaY<ănoilorăameninY<ri emergente.

3.2. Niveluri de transformare ale Armatei României Transformareaă forYeloră armateă conYineă oă serieă deă etapeă

comuneă tuturoră armateloră sauă categoriiloră deă forYeă c<roraă liă seăadreseaz<41:

a) elaborarea „viziunii”,ă adic<ă aă unuiă documentă cadruăprospectivăasupraăoperaYiunilorădinăviitorăcareădefinescăscopulădeăatins prin strategia utiliz<riiămijloacelor;

b) elaborarea „conceptelor” necesare. Acestea sunt: con-cepte strategice care detaliaz<ă scopurileă şiăcoordonatele generale ale viziunii transformatoare; concepteă operaYionale ce descriu modalitateaădeădesf<şurareăaăacYiunilor şiăconcepteăfuncYionale ce descriu modalitateaă deă utilizareă laă nivelă operaYională aă resurseloră(umane, financiare, materiale, informaYionale etc.) existente pentruărealizareaăscopuluiăacYiunii;

c) un program de promovare şi verificare a viziunii şi con-ceptelor aferente (conferinYe,ăseminarii,ăateliereădeălucru,ăexperi-ment<riă ale lucrului de stat major, coroborate uneoriă cuă desf<-şurareaădeăunit<Yiăreale şiăaplicareaăînăoperaYii, ce permit testarea, analizareaăşiăevaluarea conceptelor);

d) elaborarea de recomandări reieşiteă dină înv<Y<minteleătrase din aceste acYiuniăşiăoperaYii reale,ăceăseăaplic<ăînăansamblulădomeniiloră(doctrin<,ăorganizare,ăinstrucYie,ăantrenament,ăachiziYiiăde sisteme de arme), ce permit forYelor existente s<ăseăadaptezeălaăaceste noi condiYiiădinăpunctădeăvedereădoctrinarăşiăacYional.

Transformareaămilitar<ăaăNATOăşiăUEăşi,ăimplicit,ăal fiec<-rui organism militar al statelor aliate sau membre, în parte, este un procesădeă adaptareăpozitiv<ă şiă proactiv<ă sau,ădimpotriv<,ădeă r<s- 41 Petreă DuYu.ă Fenomene şi procese definitorii pentru evoluYia armatei naYionale, EdituraăUniversit<YiiăNaYionaleădeăAp<rare,ă2008,ăp. 90.

43

puns,ă laăprovoc<rileă şiă exigenYeleămediuluiăgeopolitică şiă geostra-tegic,ăoăreacYieălaătransform<rileădeveniteărealitate ori previzibile, laă cerinYele,ă oportunit<Yileă şiă restricYiileă careă apară înă domeniulăsecurit<Yiiăşiăap<r<rii.ă

Conceptulă strategică solicit<ă dină parteaă României,ă caă statămembru,ăasemeneaăcelorlalteăstateămembreăaleăAlianYei,ăpeălâng<ăîndeplinirea misiuniloră deă ap<rareă colectiv<ă conformă art.ă 5ă alăTratatuluiă Atlanticuluiă deă Nord,ă continuareaă particip<riiă forYelorăarmateălaămisiuniă înăafaraăteritoriuluiănaYionalăpentruăgestionareaăcrizelor,ăstabilizareăşiăreconstrucYie,ăcaăoămodalitateădeăpromovareăa intereselorănaYionaleăşiădeăconsolidareăaăloculuiăşiăroluluiăstatuluiăromânăînăcadrulăNATOăşiăalăUE. Aşadar,ă transformareaăArmatei României este conceptuală, structurală şi operaYională şiă areă caăobiectivăprincipală realizareaădeă capabilit<Yiă cuăunăgradă ridicat de sustenabilitateă şiă interoperabilitate,ă flexibile,ă mobileă şiă uşoră deădesf<şuratăînăteatre deăoperaYii.

Transformarea militară conceptuală a Armatei României necesit<ă regândireaăpermanent<ăaăconceptelor,ăastfelă încâtăforYeleăşiă capabilit<Yileăacestoraă s<ă fieăpuseă înăvaloareă laăunănivelăoptimăprină perfecYionareaă şiă eficientizareaă instruirii,ă planific<rii,ă preg<-tirii,ăgener<riiăşiădisloc<riiăforYelorăînăteatreleădeăoperaYii,ădesf<şu-r<riiăoperaYiilorăşiăaăsprijinuluiăacestoraăpeătimpulăîndepliniriiămi-siunilor. La nivel strategic, între elementele centrale ale transfor-m<riiă seă afl<ă şiă concepteleă strategiceă careă fundamenteaz<ăpeă ter-menă mediuă sauă lungă soluYiileă meniteă s<ă conduc<ă laă îndeplinirea obiectivelor stabilite în plan militar privind modul de dezvoltare şiăîntrebuinYareăaăcapabilit<Yilor,ăasigurareaăîndepliniriiămisiunilorăspecificeănaYionaleă şiă aăangajamentelorămilitareăasumate, punând accentulăpeăap<rareaăcolectiv<,ăgestionareaăcrizeloră şiă securitateaăprinăcooperare.ăAcesteaăsunt,ăînăesenYaălor,ăsoluYiiăpentruăîndepli-nireaă misiuniloră specificeă atâtă laă nivelă naYional,ă câtă şiă interna-Yional,ăavândăînăvedereăintereseleănaYionaleăşiăaleăAlianYei,ăcarac-teristicileămediuluiădeăsecuritateăşiăprevederileăşiă cerinYeleăactua-lului Concept Strategic al NATO.

44

Înă condiYiileă createă deă mediulă internaYională deă securitateă şiăcalitateaăRomânieiădeăstatămembruăalăNATOăşiăUE,ătransformareaădeă ansambluă aă Armateiă Românieiă esteă oă necesitateă implicit<ă ceădecurgeă dină noileă orient<riă strategiceă şiă deă transformareă ale AlianYei.ă

Obiectivul fundamental al procesului de transformare este acelaă deă aă asiguraă capacit<Yileă necesareă pentruă promovareaă şiăprotejareaă intereseloră naYionaleă înă faYaă riscuriloră şiă ameninY<rilorăcurente,ăaăcelorăaflateăînăcursădeădezvoltare,ăşiăaăcelor viitoare, dar şiăpentruăîndeplinireaăangajamentelorăînăplanulăsecurit<Yiiăşiăap<r<-rii,ă asumateă deă Yaraă noastr<ă înă cadrulă NATO,ă Uniuniiă Europeneăsauă ală altoră organismeă internaYionaleă înă careă statulă română şi-a asumatăangajamente.ăDeăasemenea,ăapartenenYa României la orga-nismeleăinternaYionaleădeăsecuritateăimpunăparcurgerea,ă înăcadrulătransform<riiăorganismuluiămilitar,ăaăunuiăprocesănaYionalăcoerentădeădezvoltareăaăcapabilit<Yilorămilitare. Acest proces trebuie rea-lizat înă strâns<ăcorelaYieă cuăceleădesf<şurateă înăcadrulăcelorădou<ăorganizaYii,ă careă s<ă permit<: prevenirea,ă descurajareaă şiărespingerea unei agresiuni armate împotriva României, prin dez-voltareaă capacit<Yiloră deă avertizare timpurie; realizarea imaginii uniceă aă situaYieiă şiă deă acYiune oportun<; creştereaă eficienYeiăsistemuluiă deă conducere,ă comand<ă şiă control; supravegherea aerian<ă şiă ap<rareaă spaYiuluiă aeriană naYională şiă aă celuiă comună alăNATO; supravegherea, cercetareaăşiăap<rareaăspaYiuluiămaritimăşiăfluvială naYional,ă şiă aă celuiă ală AlianYei; preg<tireaă şiă susYinereaăforYelorăînăoperaYii; preg<tireaăşiăparticipareaălaăForYaădeăR<spunsăa NATO (NRF) şiă laă Grupurileă Tacticeă deă Lupt<ă aleă UniuniiăEuropene (EU BGs).

Laă nivelulă Armateiă României,ă transformareaă conceptual<ăimplic<ăelaborareaădoctrinelorănaYionaleăfundamentaleăarmonizateăcu cele ale NATO, astfel: Doctrina Armatei României din 2012, implementeaz<ă AJP-01ă (Doctrinaă Aliat<ă Întrunit<ă – Allied Joint Doctrine);ă Doctrinaă militar<ă naYional<ă deă informaYii,ă contra-informaYiiăşiăsecuritate conformădestinaYieiăşiăniveluluiădeăoperaYi-onalizare implementând AJP-02ă (Doctrinaă Aliat<ă Întrunit<ă deă

45

InformaYii,ă ContrainformaYiiă şiă Securitateă - Joint Intelligence, Counter-Intelligence and Security Doctrine), SMG-P.F.-3, Doc-trina pentru planificareaă operaYional<ă careă implementeaz<ăAJP-5 (Doctrinaă Aliat<ă Întrunit<ă pentruă Planificareaă OperaYional< - Allied Joint Doctrine for Operational Planning).

Procesul de transformare structurală a Armatei României esteăaxatăpeăpatruădirecYiiăprioritareădeăacYiune: dezvoltarea capa-bilit<Yilor,ă transformareaă managementuluiă ap<r<rii,ă modernizarea continu<ă aă înzestr<riiă şiă transformareaă procesuluiă deă instruire a forYelor.

a) Dezvoltarea capabilităYilor implic<ă transform<riă înădomeniulă preg<tiriiă pentruă lupt<,ă înă domeniulă înzestr<riiă şiă înădomeniulăprocesuluiădeăplanificareăaăforYelor42:

- transformareaă înă domeniulă preg<tiriiă pentruă lupt<ă vizeaz<ăatingerea,ă deă c<treă structurileă tuturoră categoriiloră deă forYeă aleăarmatelor statelor membre NATO, inclusiv a României, a unui nivelădeăpreg<tireăcareăs<ăleăpermit<ăs<ăacYionezeăîntrunit,ăatâtă înăcontextănaYional,ăcâtăşiă înăcontextămultinaYional,ăunărolă importantăînăacestădomeniuărevenindăfolosiriiăînăprocesulădeăinstrucYieăaăunorăsistemeădeămodelareăşiădeăsimulareăperformante;

- transformareaăînădomeniulăînzestr<riiăareăunărolăimportantăînă micşorareaă mariloră decalajeă existenteă întreă armateleă statelorămembreăNATOă înă acestădomeniu,ă şiă careă afecteaz<ă înăbun<ăm<-sur<ă interoperabilitateaă forYeloră şiă performanYeloră acestora.ă Înăacestă scop,ă înă cadrulăAlianYeiă seă urm<reşteă reducereaă durateiă ci-cluluiăcerinY<ă– comand<ă– achiziYieă– înzestrare, adaptarea proce-selorădeăprogramareăşiăbugetare,ăevaluareaăeficienYeiăprogramelor deă înzestrare,ă creştereaă importanYeiă cercet<riiă şiă dezvolt<rii,ă pre-cumăşiăcreştereaăeficienYeiăfolosiriiătehnologiilorăşiămijloacelorăco-mercialeădinădomeniileătelecomunicaYiilorăşiăinformaYieiăînăpoliti-cile de înzestrare;

- transformarea în domeniul procesului de planificare a forYeiăareăînăvedereăcaăprocesulădeăplanificareădeălaănivelulăfiec<ruiă

42 Cf. Strategia de transformare a Armatei României,ăBucureşti,ă2007,ăp.ă10.

46

stată membruă s<ă susYin<ă intereseleă deă ansambluă aleă AlianYei.ă Deăasemenea,ă transformareaă înă acestă domeniuă trebuieă s<ă permit<ă oădistribuYieă echitabil<ă aă responsabilit<Yiloră şiă aă beneficiiloră întreăparteneri, monitorizareaă şiă evaluareaăobiectiv<ăaă r<spunsuluiă sta-telorămembreălaăcerinYeleădeăansambluăaleăAlianYei,ăoăîmbun<t<Yireăaă capacit<Yiiă stateloră membreă deă aă r<spundeă cerinYeloră înă con-cordanY<ăcuăevoluYiileădinămediulădeăsecuritate,ăimpunereaăintero-perabilit<Yiiă ca principal<ă condiYionalitateă pentruă atingereaă sco-purilor comune.

b) Transformarea în domeniul managementului apărării, aşaăcumăesteăeaăgândit<ăşiăpus<ăînăpractic<ălaănivelulă tuturorăsta-telorămembreă aleăAlianYei,ă trebuieă s<ă vizezeă cuă prioritateă identi-ficareaă cerinYelor,ă planificareaă resurseloră peă baz<ă deă programeăprin optimizarea sistemului de planificare, programare, bugetare şiăevaluare,ăoptimizareaăsistemelorădeăachiziYieăcaăurmareăaănevoiiădeăaămicşoraăsemnificativăciclurileădeăcercetareă– dezvoltare – im-plementareăaăcapabilit<Yilorădeălupt<ăînăcontinu<ăperfecYionare,ăîm-bun<t<Yireaămanagementuluiă financiar-contabil specific domeniu-luiă ap<r<rii,ă permanentaă adaptareă aă managementului resurselor umaneă înă raportă cuă cerinYeleă obiectiveă ceă seă manifest<ă înă toateăcelelalte domenii.

c) Modernizarea înzestrării forYelor presupune un proces complex care, în afara sistemelorădeăarmamentăşiăechipamente,ăseăreg<seşteăşiăînăasigurarea,ămodernizareaăşiădezvoltareaăsuportuluiălogisticăalăforYelorăşiăaămentenanYeiătehniciiăşiăinfrastructuriiămili-tare, presupunând modernizarea tehnicii la nivelul standardelor NATO, pentru a diminuaădecalajeleăexistenteăşiăaăm<riăgradulădeăinteroperabilitate,ăachiziYionareaădeătehnic<ăşiă integrareaătehnolo-giilor moderne deăfabricaYie,ăachiziYionareaăunorăcategoriiădeăteh-nic<ă militar<.ă Pentruă micşorareaă decalajeloră dintreă nivelurileă deăînzestrare cu armament,ă tehnic<ă şiă echipamenteă performante,va trebuiăavut<ăînăvedere asigurareaăuneiăfinanY<riăcorespunz<toareăaăcercet<riiăştiinYificeăşiă tehnologice,ăpeăbazaăc<reiaăs<ăseă realizezeăcreştereaă performanYeloră tehniciiă şiă aleă sistemeloră militare,ă folo-

47

sirea integral<ă şiă optim<ă aă tuturoră resurseloră umane,ă financiare,ămateriale,ătehnologiceăşiăinformaYionale.

d) Modernizarea instruirii forYelor în cadrul Armatei României esteăunăobiectivăalătransform<riiăcareăvizeaz<ărealizareaăcapacit<YiiăpersonaluluiădeăaăîndepliniăatribuYiileăşiămisiunileăspe-cifice folosind echipamentele din dotare. Nevoia de interoperabi-li tate impuneăcaăîntregulăprocesăs<ăfieăoăsimbioz<ăaăcunoştinYelorăşiă experienYeiă acumulateă înă domeniulă instruiriiă deă c<treă armatele statelorămembre,ă fundamentareaă şiă organizareaă procesului de in-struireăaăpersonaluluiăşiăforYelorăs<ăfieăf<cuteăpeăbazaăprincipiilor, conceptelorăşiătehnologiilorăspecificeăAlianYei,ămodulădeălucruăs<ăfieăunulămodern,ă integratăşiăeficientăpentruăaădeterminaăcreştereaăinteroperabilit<Yii,ăatâtăîntreăcategoriileădeăforYeăaleăfiec<reiăarma-te,ăcâtăşiăîntreăacesteaăşiăforYeleăarmate ale celorlalte state membre NATO.

ÎnăcadrulăNATO,ăasigurareaăaceluiaşiăconYinutăalăinstruiriiăseărealizeaz<ăprinăasimilareaăunorăstandardeăoperaYionaleăcomune,ăf<r<ăîns<ăca,ădeocamdat<,ăprocesulădeăinstruire,ăînăîntregulăs<u,ăs<ăfi fost standardizat, urmareăaă faptuluiăc<ătehnologiileădeăinstruire suntă dependenteă şiă deă tradiYiiă şiă specificulă naYional, experienY<,ăpolitici,ă resurseă etc.,ă careă difer<ă deă laă ună stată membruă laă altul.ăAceast<ăcarenY<ă afecteaz<ă înămodăevidentă interoperabilitateaă for-YelorăAlianYei. Deăaceea,ăpentruăaăoăeliminaăauăfostăadoptateăşiăseăafl<ă înă plină procesă deă realizareă politiciă şiă m<suriă comuneă înădomeniulă instruirii,ă prină amplificareaă particip<riiă laă exerciYiiă co-mune,ăcreştereaăroluluiăşcolilorăNATO,ăcreareaăcentrelorădeăexce-lenY<, implementareaăsistemuluiădeă înv<Y<mântădistribuităavansat,ăintroducereaă Listeiă cuă CerinYeleă EsenYialeă aleă Misiuniiă (Mission Essential Task List – LCEM),ăacesteăm<suriăfiindămeniteăs<ădimi-nueze deficitul de standardizare sesizabil la nivel principial.

În ceăpriveşteătransformareaăstructural<,ăforYeleăarmateănaYi-onaleăvorăfiăreorganizateăînăforYeădislocabileăşiăforYeădeăgenerareăşiăregenerare43.ă Rezultatulă finală ală acestuiă procesă trebuieă s<ă fieă oă

43 Cf. Strategiei de transformare a Armatei României,ăBucureşti,ă2007,ăp.ă26.

48

structur<ă deă forYeă modern<,ă redus<ă numeric,ă profesionalizat<, echipat<ă adecvat,ă dislocabil<,ă interoperabil<,ă cuă capacitateă deăautosusYinere,ă deă protecYieă multidimensional<ă şiă cuă oă conducereăflexibil<,ăcapabil<ăs<ăiaădeciziiăoportun.

Domeniul transformării operaYionale aă forYeloră armateănaYionaleăimplic<ăoăconceptualizareăactualizat<ăaătipologieiăopera-Yiiloră militareă şiă aă aceloră activit<Yiă care,ă deşiă nuă implic<ă oă con-fruntareăarmat<,ăauăp<trunsădeăcurândă înăarsenalulăcompetenYelorăşiăsarcinilorăatribuiteăstructurilorămilitare.ăDinăacestăpunctădeăve-dere, un tablou sinteticăalăoperaYiilorămilitareăcuprindeăînăprezent atâtăoperaYiiădeălupt< (pentru neutralizarea ameninY<rilorămajore),ăcâtă şiă operaYiiă deă securitateă (pentruă facilitareaă stabiliz<rii)ă şiăoperaYiiăînăsprijinulăp<ciiă(operaYiiădeămenYinereăaăp<ciiăşiăoperaYiiădeă impunereă aă p<cii),ă c<roraă liă s-auă ad<ugată activit<Yiă cumă ară fiăreformaă sectoruluiădeă securitate,ă construireaă capacit<Yilor,ă guver-nareaă interimar<,ă restaurareaă serviciiloră esenYiale,ă interacYiuneaămilitar<44.

În perioada 2008-2015, în contextul procesuluiătransform<riiămilitare,ăArmataăRomânieiăparcurgeăetapaă integr<riiăoperaYionaleăînă NATOă şiă UEă şiă „finalizareaă revizuiriiă structuriiă deă forYeă şiă aăprocesuluiădeăoperaYionalizare”45.ăConsider<măc<ăanulă2014ăvaăfiăpropice pentru atingerea obiectivelor naYionaleăpropuseă înăcadrulăacesteiă etapeă deoareceă seă întrevedeă oă diminuareă aă implic<riiăoperaYionaleă aă NATOă înă teatreă odat<ă cuă retragereaă forYeloră dinăAfganistan,ămomentăînăcareătoateăarmateleăîşiăpotăfocalizaăatenYiaăasupraăpreg<tiriiăînăvedereaădesf<şur<riiădeăoperaYiiăviitoare.ă

3.3. Elemente de revizuit în cuprinsul Strategiei de

Transformare a Armatei României PentruăstabilireaăuneiălisteăcuăelementeăesenYialeădeăinclusălaă

nivel conceptual în Strategia de Transformare a Armatei României (STAR) este necesar<ă realizareaăuneiă „analizeă compa-

44 A se vedea Doctrina Armatei României,ăBucureşti,ă2012,ăArt.ă250-256. 45 Strategia NaYională de Apărare a Xării, publicat<ăînăMonitorulăOficialănr.ă799,ăParteaăI, 28.11.2008, cap. 3, alin. 3.3.

49

rative a misiunilorăprezenteă şiă viitoareă ceăvoră reveniă categoriilorădeă forYeă aleă armateiă determinateă deă participareaă loră laă acYiuniămilitare,ăaăcerinYelorăoperaYionaleăgeneraleăaleăînzestr<rii,ăprecumăşiă aă st<riiă actualeă aă armamentului,ă tehniciiă deă lupt<,ă echipa-mentelorăşiămaterialelorăcuădestinaYieămilitar<”46.

Peă parcursulă procesuluiă deă transformareă esteă urm<rit<ă şiărealizareaă uneiă optimiz<riă aă structuriloră deă forYeă pentruă dezvol-tareaăuneiăcapacit<Yiămilitareăcredibileăcapabil<ăs<ăasigureăîndepli-nirea tuturor misiunilor ce revin Armatei României, în conformi-tateă cuă intereseleă şiă obiectiveleă propriiă şiă cuă angajamenteleă asu-mateăpeăplanăinternaYional.

TendinYeleăînămediulădeăsecuritateăarat<ăc<,ăînăetapaăactual<, derularea procesului de transformare a Armatei României în consensă cuă celă ceă seădesf<şoar<ă înă cadrulăNATOăşiăUE,ă impuneăadaptareaăstrategieiădeătransformareălaănoileăcondiYiiăşiăimplemen-tareaăprocesuluiădeăplanificareăpeăbaz<ădeăcapabilit<Yi.ăDeăaseme-nea,ă utilizareaă rezultateloră cercet<riiă ştiinYificeă şiă dezvolt<riiă teh-nologiceă aă unoră capabilit<Yi,ă înă comună cuă aliaYiiă şiă partenerii,ăreprezint<ămodalit<YiăesenYialeădeămodernizareăaă tehnicii,ăechipa-menteloră militareă şiă infrastructurii,ă precumă şiă deă preg<tireă şiăinstruire a personalului.

În procesul de revizuire a viziunii Strategiei de transformare aă Armateiă României,ă consider<mă c<ă trebuieă s<ă plec<mă deă laă în-datoririleăasumateăprinăaderareaălaăceleădou<ăorganizaYiiă(NATOăşiăUE), cu prioritate cele stipulate în documentele strategice ale acestora.ăAstfel,ăprinăConceptulăs<uăstrategic,ăNATOăsolicit<ădinăpartea României, ca stat aliat cu drepturi depline asemenea tuturor celorlalte 27 state, peă lâng<ă îndeplinireaă misiuniloră deă ap<rareăcolectiv<ă conformă art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord (similar art. 51 al Chartei ONU), şiă continuareaă particip<riiă cu forYeă armate la misiuni în afara teritoriuluiă naYională pentruăgestionareaăcrizelor,ăstabilizareăşiă reconstrucYie,ăcaămodalitateădeă

46 ConcepYia de înzestrare cu sisteme şi echipamente majore a Armatei României în perioada 2006-2025, Bucureşti,ă2006,ăp.ă4.

50

promovare a intereselorănaYionale dar şiădeăconsolidareăaăloculuiăşiărolului statului român în cadrul organizaYiilorăamintite.

Conform Strategiei de Transformare a Armatei României, în prezent,ăRomâniaăparcurgeăetapaăintegr<riiăoperaYionaleăînăNATOăşiăUniuneaăEuropean<ă (2008-2015).ă Înăaceast<ăetap<ăvoră fiă înde-plinite obiectivele pe termen mediu ale procesului de transfor-mare47:

- continuareaă operaYionaliz<riiă forYeloră destinateă NATOă şiăUniuniiăEuropeneăşiăimplementareaăObiectivelorăForYei;

- finalizareaă restructur<riiă sistemului logistic de nivel strategicăşiăoperativ;

- continuareaă achiziYiiloră deă echipamenteă noiă şiă aă progra-melorămajoreădeăînzestrare,ăconformăcerinYelorăObiectivelorăForYeiăşiăaăConcepYieiădeăînzestrareăaăArmateiăRomâniei;

- reorganizareaăînv<Y<mântuluiămilitar; - extindereaăimplement<riiăunorăcerinYeăaleăObiectivelorăFor-

Yeiă (instruire,ă competenY<ă lingvistic<,ă comunicaYiiă şiă informatic<)ălaănivelulăforYelorădeăgenerareăşiăregenerare;

- creştereaăcontribuYieiăcuăforYeălaăForYaădeăR<spunsăNATOăşiăpentru Uniunea European<;

- evaluareaă sistemic<ă şiă structural<ă aă domeniiloră principaleăaleă procesuluiă deă integrareă operaYional<ă aă Armateiă înă cadrulăNATOă şiă UE şiă fundamentareaă deciziiloră deă corecYieă şiăîmbun<t<Yireăaăpoliticilor,ăproceselorăşiăprogramelorăînăderulare;

- participareaălaăactivit<YileăEchipelorăIntegrateădeăDezvoltareăşiăEchipelorădeăProiectăorganizateăsubăegidaăAgenYieiăEuropeneădeăAp<rareă (European Defence Agency – EDA),ă înă funcYieă deă inte-reseleănaYionaleăşiădeăplanurileăşiăprogrameleăelaborateălaănivelulăMinisteruluiăAp<r<riiăNaYionale.

Pentru a realiza o revizuire a documentului Strategiei este necesar<ă cunoaştereaă stadiuluiă actuală ală transform<rii,ă analizaă şiăevaluarea obiectiveloră atinse,ă aă celoră modificateă şiă aă celoră deăurm<rită înăcontextuluiăprocesuluiădeăinterconectareăaăforYelorăşiăaă

47 Strategia de transformare a Armatei României, 2007, p. 43.

51

integr<riiă înă iniYiativeleă „Smart Defence”ă şiă „Pooling and Sharing”.

PropunemăcaăoăediYieă revizuit<ăaăStrategieiăs<ă fieăpromovat<ădup<ă încheiereaăetapeiăaădouaăaăprocesuluiădeă transformareăactuală2008-2015,ă aceeaă aă integr<riiă operaYionaleă înă NATOă şiă UniuneaăEuropean<ăînăcareăesteăprev<zutădreptăobiectivă„evaluareaăsistemic<ăşiă structural<ă aă domeniiloră principaleă aleă procesuluiă deă integrareăoperaYional<ă aă Armateiă înă cadrulă NATOă şiă Uniuniiă Europeneă şiăfundamentarea deciziilor deă corecYieă şiă îmbun<t<Yireă aă politicilor,ăproceselorăşiăprogramelorăînăderulare”48.

Analizaăstadiuluiădeădezvoltareăşiăimplementareăseăvaărealizaăpeă toateă domeniileă transform<riiă stabiliteă înă actualaă Strategie:ămanagementulă resurseloră deă ap<rare,ă managementulă planific<riiăintegrateăaăap<r<rii,ăresurseăumane,ăcreştereaăcalit<YiiăvieYiiăperso-nalului,ă managementulă financiară contabil,ă informaYiiă pentruă ap<-rare,ăoperaYii,ăconducere,ăevaluareaăsistemic<ăşiăstructural<,ăcomu-nicaYiiă şiă informatic<,ă înzestrare,ă doctrineă şiă instruire,ă logistic<,ăcercetareă ştiinYific<,ă proprietateă imobiliar<ă şiă infrastructur<ă şiăsistemulă activit<Yiloră deă comunicare.ă F<r<ă oă astfelă deă analiz<ăcuprinz<toare, cuă indicatoriă calitativiă şiă cantitativiă relevanYiă cuăprivire la realitatea stadiului de transformare a Armatei României, oărevizuireăeficient<ăaăSTAR esteăimposibil<.ă

48 Idem, p. 14.

52

Concluzii TransformareaăorganizaYional<ăaăNATOăşiăUE şi,ăimplicit, a

forYeloră armateă aleă statuluiă română înă calitateă deă membruă şiăpartener al acestor organizaYiiănuăesteăunăscopăînăsineăciăreprezint< o condiYie esenYial<ăpentruăcreştereaăniveluluiădeăinteroperabilitateăaăforYelorănaYionaleămeniteăs<ăacYionezeătotămaiădesăîntr-un cadru multinaYional,ăîmpreun<ăcuăforYeleăstatelorăaliateăşiăpartenere.

Consider<mă c<ă oă atenYieă deosebit<ă trebuieă acordat<ă înăcontinuareăparticip<riiă laăeforturileădeădezvoltareăaăcapabilit<Yilorăcriticeă aleă NATO,ă îndeosebiă aleă celoră careă vizeaz<ă transportulăstrategic,ăap<rareaăantirachet<ăşiăsupraveghereaăteritoriului.

Pentruă micşorarea decalajelor din punct de vedere militar, esteăimperiosănecesar<ăfinanYareaăcercet<riiăştiinYificeăînădomeniul ştiinYeiă şiă tehnologiei, careă s<ă impulsionezeă progresulă generală alăcunoaşteriiăşiăpracticiiămilitare,ăalăarteiămilitareăşiăcreştereaăperfor-manYelorătehniciiăşiăsistemelorămilitareăprinăutilizareaăintegral<ăşiăoptim<ăaătuturorăresurselorăumane,ăfinanciare,ămateriale, tehnolo-giceăşiăinformaYionale.

Înă esenY<,ă transformareaă Armatei României const<ă înă dez-voltareaăşiă integrareaăunorăconcepte,ăstrategii,ădoctrineăşiăcapabi-lit<Yiă înă vedereaă îmbun<t<Yiriiă eficienYeiă şiă graduluiă deă interope-rabilitateăaăforYelor,ăceeaăceăpresupuneăschimb<riălaănivelul doctri-nelor,ăorganiz<riiăşiăstructuriiăforYelor,ăcapabilit<Yilor,ăactivit<YiiădeăinformaYii,ă instruirii,ă educaYieiă şiă achiziYiilor,ă managementuluiăpersonaluluiăşiăplanific<riiăpeăbaz<ădeăprograme.ăÎnăcadrulăacestuiăproces înnoitor, principalele domenii vizate de transformare sunt celeă careă privesc:ă resurseleă deă ap<rare,ă informaYiileă pentruăap<rare, operaYiile,ăconducerea,ăevaluareaăsistemic<ăşiăstructural<,ăcomunicaYiileă şiă informatica,ă înzestrarea,ă domeniulă doctrineă şiăinstruire,ălogistica,ăcercetareaăştiinYific<,ăproprietateaăimobiliar<ăşiăinfrastructura,ădomeniulăactivit<Yilorădeăcomunicare.

În opiniaă noastr<,ă transformarea viitoare a Armatei Românieiătrebuieăfocalizat<ăpeădefinirea unui cadru legal, institu-Yională şiă acYională deă angajareăproactiv<,ă capabilă s<ă anticipeze, s<ă

53

preîntâmpine, s<ă previn<ă şiă s<ă combat<ă eficientă noileă riscuriă şiăameninY<riăemergente.ăÎnăacestăsens,ăesteănecesar<ăimplementareaăunei combinaYii complexe de politici, instrumente juridice şiăacYi-uni ce trebuie realizate atât prinăm<suriă doctrinare,ă normativeă şiăorganizatoriceăinterne,ăcâtăşiăprinăactivitateaăînăcadrulăstructurilor deăsecuritateăşiăcooperareăinternaYional<.ă

În prezent, dat<ă fiindă şiă crizaă bugetar<ă derivat<ă dină crizaăeconomico-financiar<ă parcurs<,ă Româniaă îşiă vedeă proceseleă deăînzestrare,ăeducaYie,ăinstruireăşiăcomunicaYiiăgrevateăaproapeătotalăde nevoia noilor tehnologii. Recuperarea decalajelor de dezvoltare înăcontextulăaloc<rilorănaYionaleăreduse de resurse financiare pare în general imposibil<. Drept pentru care, Yaraănoastr<ăs-a angajat fermăînădirecYiaăîmbun<t<Yiriiăcapabilit<Yilorămilitareăpropriiăşi ale AlianYeiădin câteva domenii cheie prinăparticipareaă laă iniYiativeleă„Smart Defence”ă şiă „Pooling and Sharing”ă desf<şurateă înă cadruăcomun multinaYională prină relaYiiă bilateraleă sauămultilaterale între statele membre ale NATO, respectiv UE.

Strategia de Transformare a Armatei României este necesar aă fiă revizuit<ă în conformitateă cuă noileă obiectiveă şiă direcYiiă deăacYiuneă stabiliteă laă nivelă naYională şiă internaYional,ă înă cadrulăorganizaYiilorădinăcareăRomâniaăfaceăparte,ăşiăactualizat<ăperiodic pentru a se ralia noilor cerinYeă şiă provoc<ri ap<ruteă înă mediulăinternaYionalădeăsecuritate. Înăacestăsens,ăpropunemăurm<toarele:

- înfiinYareaă unei comisii pentruă reformaă instituYional<ă aăarmatei,ă înă condiYiileă unuiă mediuă dinamică şiă complexă şiă aăprezenYeiăunorăameninY<riămultiple;

- între mijloacele/c<ile deă transformareă şiă adaptareă aăArmateiă Românieiă laă complexitateaă şiă provoc<rileă mediuluiă deăsecuritate contemporan s<ăfieăconsiderat<ăcreareaăuneiăcapabilit<Yiăcareă s<ă realizezeă scenariiă viitoare,ă cuă ună caracteră inter-departa-mental/inter-agenYii/inter-guvernamental, având diferite perspec-tiveă deă planificare:ă nivelulă naYional,ă nivelulă regional,ă nivelulăcontinental, nivelul global, cuprinzând atât dimensiuni geografice darăşiă funcYionale,ăacoperindăcaăorizontădeă timpădiferite perioade (termen scurt: 1-5 ani, termen mediu: 5-10 ani, lung: 10-25 ani);

54

- formulareaă şiă includereaă unuiă procesă deă managementăstrategic în aplicarea prevederilor Strategiei (a planurilor de implementare);

- formulareaădeăposibileăcursuriădeăacYiuneăpentru atingerea obiectiveloră şiă scopuriloră precizateă înă Strategieă (relaYionateăeventualăcuăoăprevizionareăaăaloc<rilorăbugetare);

- promovareaă culturiiă strategice,ă cuă specificulă naYional,ă înăconformitate cu prevederile documentelor programatice de nivel strategică(educaYiaăşiăinstruireaădeănivelăstrategic);

- stabilireaă unoră programeă deă preg<tireă aă lideriloră deă nivelăstrategică careă s<ă fieă eficienYiă înă condiYiileă r<zboiuluiă cibernetic, precumăşiăadoptareaăunorăm<suriăpentruăoperareăînăcondiYiiăsporiteăde eficienY<ă aă trupeloră înă condiYiileă extinderiiă noiloră tehnologiiăconexeă spaYiuluiă cibernetică (abilitateă deă aă proteja/ap<raă eficientăreYeleleă ciberneticeă şiă infrastructuraă critic<ă şiă deă aă contracaraăameninY<rileădeăaceast<ănatur<);

- formularea Strategiei Militare NaYionale. De asemenea, consider<măoportun<ătrasareaăde noi obiective

legateădeăprocesulădeămodernizareăşiăcreareăaăunorănoiăcapabilit<Yi: instruireaă înă scopulăcre<riiă adaptabilit<YiiăoperaYionaleăaă trupelor; modernizareaă reYeleloră informatice; integrarea lecYiiloră înv<Yateădină conflicteleă recenteă înă doctrinele,ă procedurileă şiă tacticileă tru-pelor; elaborareaăunuiămodelădeăgenerareăaăforYeiăînăplanănaYional; preg<tireaă forYeloră înă domeniulă operaYiiloră CBRNă astfelă încâtă s<ăfieă înăm<sur<ă s<ăoperezeă înă sprijinulă autorit<Yiiă responsabile prin realizareaă unoră activit<Yiă deă managementă ală consecinYeloră înăeventualitateaăunorăsituaYiiădeăacestăgen; structurareaăunorăforYeădeătipăarmat<ă teritorial<ăcareă s<ăaib<ăcaăprincipală scopă instruireaă re-zerveiă deă forYeă armate, precumă şiă echilibrareaă niveluluiă deă pre-g<tireăîntreăforYeădeăacestătipăşiăforYeleăoperaYionaleăactive; m<rireaăcapacit<Yiiăcombativeăaămarilorăunit<Yi; modernizarea echipamen-telor din înzestrare; examinareaă şiă clarificareaă roluluiă tactică şiăoperativ al mariloră unit<Yiă deă tipă divizie; protecYiaă sistemeloră deăcomand<-control (C2).

55

Bibliografie

I. Legislaţie naţională şi internaţională: 1. ***ConstituYia României, Bucureşti,ă2003. 2. *** Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind

Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a ComunităYii Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

3. ***Conceptul strategic al NATO, 2010. 4. ***Programul de guvernare 2013-2016, Guvernul României,

2011. 5. *** Strategia de securitate naYională a României,ă Bucureşti,ă

2006. 6. *** Carta Albă a Apărării, Bucureşti,ă2013. 7. Carta Albă a securităYii şi apărării naYionale, Guvernul

României,ăBucureşti,ă2004. 8. *** ConcepYia de înzestrare cu sisteme şi echipamente majore a

Armatei României în perioada 2006-2025, Bucureşti,ă2006. 9. *** S trategia NaYională de Apărare a Xării, publicat<ă înă

Monitorul Oficial nr. 799, Partea I, 28.11.2008. 10. ***Strategia NaYională de Apărare a Xării (proiect), 2010. 11. *** Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicat<ă

în Monitorul Oficial al României, nr. 1052, Partea I, din 12.11.2004. 12. *** Directiva de planificare a apărării nr. 4/2007-2012. 13. ***Strategia de Transformare a Armatei României, Bucureşti,ă

2007. 14. *** Strategia Militară a României (proiect),ăBucureşti,ă2011. 15. Doctrina Armatei României, Bucureşti,ă2012. 16. ***Planul strategic al Ministerului Apărării NaYionale 2010-

2013, 2009. II. Literatură de specialitate:

1. ALEXANDRESCU,ă Grigore;ă B;HN;REANU,ă Cristian, OperaYii militare expediYionare, Edituraă Universit<Yiiă NaYionaleă deăAp<rareă„CarolăI”,ăBucureşti,ă2007.

2. CHEXE,ăEmil,ăRAXIU,ăAurelian,ăCIUPEI,ă Ioan,ă Transformarea militară, Editura Centrului Tehnic-Editorială ală Armatei,ă Bucureşti,ă2009.

56

3. DOVAL E., Managementul schimbării organizaYionale în context internaYional, Infomarket, 2005.

4. DUXU,ă Petre,ă Fenomene şi procese definitorii pentru evoluYia armatei naYionale, EdituraăUniversit<YiiăNaYionaleădeăAp<rareă„CarolăI”,ăBucureşti,ă2008.

5. FRUNZETI, Teodor, Paradigme militare în schimbare, Editura Militar<,ă2005.

6. GARSTKA, John J., Analiza transformării NATO, înă „RevistaăNATO”,ă2005.

7. LUZARRAGA, Francisco Aldecoa; LLORENTE, Mercedes Guinea, Europa viitorului, EdituraăPolirom,ăIaşi,ă2011.

8. NATO Office of Information and Press, Manualul NATO, Brussels – Belgium, 2006.

9. PAŞCU,ă Ioană Mircea,ă Defence Planning in a democracy, în COTTEY, A.; FORESTER, A.; EDMUNDS, T., Democratic Control of AF în Central and Eastern Europe, Houndmills, Palgrave, 2000.

10. WATTS L., Romanian Military Reform and NATO Integration, CenterăforăRomanianăStudies,ăIaşi,ăOxford,ă2002.

II I. Materiale accesate on-line 1. Cameraă DeputaYilor,ă Document sinteză privind priorităYile

strategice pe termen mediu pentru anul 2014 şi perspectiva 2015-2017, http://www.cdep.ro/proiecte/2013/500/10/4/318.pdf.

2. NATO, Summit Declaration on Defence Capabilities: Toward NATO Forces 2020, Press Release (2012) 064, 20 mai 2012. http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_ texts_87594.htm?mode=pressrelease

3. NATO, The Connected Forces Initiative, http://www.nato.int/ cps/ro/ natolive/topics_98527.htm

4. MAVRIŞ,ă Eugenă Transformarea Armatei României, DirecYiaăplanificareăstrategic<,ă2013,ăhttp://www.docstoc.com/docs/ă144922333/ătransformarea-armatei-romane

5. Legea planificării apărării (proiect 02.10.2013), http://www.roarmy.ro/mapn-a-supus-dezbaterii-publice-proiectul-legii-privind-planificarea-apararii/

57

ANEXA DistribuYiaăcheltuielilorădeăap<rareăpeăcategoriiă

Xar<ă Medie

1990-1994

Medie 1994-1999

Medie 2000-2004

Medie 2005-2009

2009 2010 2011 2012 2013e

Procentaj alocat cheltuielilor de personal Albania - - - - 66,2 75,7 77,1 70,0 73,2 Belgia 68,3 69,3 70,4 75,1 74,5 75,5 75,9 78,5 77,0

Bulgaria - - - 49,9 59,2 64,3 67,4 64,7 75,5 Canada 49,7 44,2 44,5 45,8 45,3 45,3 49,3 51,7 49,7 CroaYia - - - - 72,4 71,6 67,2 68,1 68,0

Republica Ceh<

- - 45,4 48,2 46,1 50,7 56,3 61,7 62,1

Danemarca 57,5 59,8 52,8 52,3 56,3 50,8 52,2 49,0 50,1 Estonia - - - 29,5 34,5 34,5 32,2 29,7 43,2 FranYa - 58,2 59,6 55,7 49,3 47,6 49,4 49,1 49,2

Germania 57,4 61,5 60,0 55,4 53,2 52,7 52,3 50,6 49,6 Grecia 63,0 61,7 68,9 71,2 56,5 65,1 76,0 73,2 68,3

Ungaria - - 48,8 48,8 50,4 56,4 50,6 47,7 52,0 Italia 63,6 71,8 73,1 75,2 73,9 75,1 74,8 77,1 76,9

Letonia - - - 46,1 59,3 55,9 51,3 56,2 51,5 Lituania - - - 56,9 60,9 65,6 66,9 66,8 66,6

Luxemburg 76,2 79,1 76,0 67,2 57,0 45,6 52,3 54,2 51,1 Olanda 56,9 54,6 50,6 48,8 50,1 52,3 54,7 57,5 55,6

Norvegia 40,6 38,0 39,8 43,1 42,4 42,7 43,4 42,4 41,1 Polonia - - 63,3 57,8 61,1 56,8 57,8 57,3 57,4

Portugalia 77,3 80,8 79,8 75,5 75,3 70,2 78,3 78,4 74,0 România - - - 67,1 79,8 79,1 79,1 84,0 75,5 Republica Slovac<

- - - 50,9 55,8 62,4 69,5 66,5 74,1

Slovenia - - - 62,6 67,1 61,7 74,6 78,9 80,3 Spania 64,9 66,5 58,2 54,7 58,7 63,4 64,8 57,2 - Turcia 50,1 48,2 46,1 50,0 49,6 49,7 53,0 56,0 57,6 Regatul Unit al Marii

Britanii

42,2 39,4 39,4 38,9 37,5 35,7 37,5 38,9 35,0

Statele Unite ale Americii

39,3 39,0 36,1 37,1 46,9 46,4 41,5 34,2 36,5

58

Procentaj alocat cheltuielilor de echipament Albania - - - - 11,3 15,7 13,4 14,4 15,8 Belgia 7,8 5,8 6,1 6,5 8,2 6,8 6,3 3,6 2,8

Bulgaria - - - 17,6 14,2 15,4 6,3 3,7 2,3 Canada 18,1 12,7 12,9 12,8 12,8 13,8 10,6 9,3 14,5 CroaYia - - - - 10,2 8,1 15,8 14,7 10,7

Republica Ceh<

- - 18,9 13,1 22,4 12,4 13,3 14,8 9,5

Danemarca 15,8 12,8 16,0 13,8 9,9 14,1 9,7 9,0 9,9 Estonia - - - 14,9 17,9 11,9 10,1 13,7 14,2 FranYa - 21,3 19,7 22,6 27,0 30,2 28,2 30,6 28,8

Germania 13,5 11,8 14,0 15,6 17,6 17,6 16,4 16,5 16,0 Grecia 22,8 20,1 12,3 16,1 27,8 18,0 5,9 7,5 17,7

Ungaria - - 11,2 11,1 12,7 12,1 12,3 5,8 9,8 Italia 16,3 12,9 12,3 10,5 11,3 10,9 11,7 8,9 13,6

Letonia - - - 9,6 5,4 15,6 10,8 10,5 12,0 Lituania - - - 16,6 16,2 10,0 9,4 11,2 9,3

Luxemburg 3,4 4,1 7,4 12,4 17,4 34,4 21,9 17,1 15,8 Olanda 15,6 16,4 16,2 17,3 17,6 15,7 14,4 13,4 13,1

Norvegia 24,9 24,5 21,8 20,7 19,2 18,1 17,0 17,8 18,9 Polonia - - 10,9 16,1 15,9 18,1 16,1 15,2 13,9

Portugalia 5,7 5,5 6,0 9,5 8,7 13,2 12,1 9,3 9,2 România - - - 15,6 8,7 8,7 7,6 4,1 14,6 Republica Slovac<

- - - 14,2 13,2 9,8 7,1 9,6 5,5

Slovenia - - - 9,5 8,5 18,0 5,7 1,2 1,5 Spania 12,4 12,8 18,1 20,6 17,4 12,1 6,7 22,9 - Turcia 23,7 26,5 32,6 28,5 25,6 28,0 24,6 21,2 20,5 Regatul Unit al Marii

Britanii

21,0 24,8 23,8 22,3 21,9 24,5 22,0 19,5 23,1

Statele Unite ale Americii

25,1 26,2 24,8 24,6 24,1 24,1 26,2 25,8 24,7

Datele sunt preluate din documentul NATO Public Diplomacy Division, Press Release, PR/CP(2014)028, 24 februarie 2014

59

60

Redactor:ăDanielaăR<pan Coperta:ăElenaăPleşanu

LucrareaăconYineă60 pagini.

Universitatea NaYional< deăAp<rareă„CarolăI” CentrulădeăStudiiăStrategiceădeăAp<rareăşiăSecuritate

ŞoseauaăPanduri,ănr.ă68-72,ăsectoră5,ăBucureşti Tel.: +41.021.319.56.49 Fax: +41.021.319.57.80

E-mail: cssas@unap.ro, Website: http://cssas.unap.ro

0162/390/2014 C.231/2014