Imperialul
3
Ludwig van Beethoven - Concertul pentru Pian nr.5 "Imperialul" Andrei Luca,an 3,Pian Concertul pentru pian nr.5 în Mi b emol major,Op.73 a fost compus între anii 1809 1811 la Viena ș i a fost dedicat Arhiducelui Rudolf,protectorul ș i elevul lui Beethoven.Prima audiț ie a acestui concert a avut loc la Gewandhaus în Leipzig,în interpretarea lui Fri Schneider.Apoi,în 18 12 Carl Czerny,care era și el elev al lui Beethoven a făcut c pentru prima oa ră această lucrare publicului vinenez.Supranumele de "Imperial" nu i-a fost atrib lucrării de către Beethoven,ci de că tre Johann Baptist Cramer,cel care a publicat lucrarea în Anglia. Partitura concertului are în componența,pe lângă pianul solis t,două flaute, doi oboi,două clarinete în Si bemol,doi fagoți,doi corni,doi trompeți,timpan în Si bemol bineînț eles,instrumente cu coarde. Din punct de vedere al g enului încadrăm această lucrare î n sfera concertului instrumental clasic,având în compon ența trei părț i(Allegro - Adagio un poco mosso - Rondo:Allegro ma non troppo).Obiș nuit concertelor lui Beethoven din ac eastă perioadă este faptul că prima parte a lucră rii are dimensiuni relativ mari. Prima parte a lucrării - Allegro - are o formă de allegro de sonată,dar care într -un mod oarecum înșelător aduce foarte multe schimbă ri temat ice,deși tema a doua are ca armonii în principal acorduri pe tonică și dominantă.Partea începe cu intrarea triumfa orchestrei,urmată de o scurtă cadența,î n stil imp rovizatoric,dar care este notată în partitură.Acest tip de cadență va reapă rea pe parcur sul lucră rii,sugerând într-o oarecare măsură puterea omului ca individ,eroismul a cestuia asupra sorții și puterea de a lua în mâini soarta sa .Avem acest tip de scriitură din pricina faptului că,pe măsură ce mugurii romantismului încolțeau în muzică,compozitorii doreau să experimenteze modu n care instrumentul solist facea introducere a în muzică,î n locul orchestrei,aceasta introducere durând în acest concert aproape două minute. Această primă parte,deși foloseste armonii simple și clare,este plină tematice.Prima temă a pianului va reapărea în forme tot mai variate și î n formule tot mai complexe și de virtuozitate,cu acorduri ș i armonii modificate.Tema a doua tatonează oarecum terenul muzical,intrând în tonalit atea lui si minor,înainte de a continua mai hotărât î n Si major,apoi,câteva măsuri mai tarziu,î n Si bemol major.Această temă a doua aduce prin ritmu să u atmosfera unei ceremonii regale,imperiale.
-
Upload
andrei-luca -
Category
Documents
-
view
54 -
download
0
Transcript of Imperialul
Ludwig van Beethoven - Concertul pentru Pian nr.5 "Imperialul"Andrei Luca,an 3,Pian Concertul pentru pian nr.5 n Mi bemol major,Op.73 a fost compus ntre anii 1809 i 1811 la Viena i a fost dedicat Arhiducelui Rudolf,protectorul i elevul lui Beethoven.Prima audiie a acestui concert a avut loc la Gewandhaus n Leipzig,n interpretarea lui Friedrich Schneider.Apoi,n 1812 Carl Czerny,care era i el elev al lui Beethoven a fcut cunoscut pentru prima oar aceast lucrare publicului vinenez.Supranumele de "Imperial" nu i-a fost atribuit lucrrii de ctre Beethoven,ci de ctre Johann Baptist Cramer,cel care a publicat lucrarea n Anglia. Partitura concertului are n componena,pe lng pianul solist,dou flaute,doi oboi,dou clarinete n Si bemol,doi fagoi,doi corni,doi trompei,timpan n Si bemol i Mi bemol,i bineneles,instrumente cu coarde. Din punct de vedere al genului ncadrm aceast lucrare n sfera concertului instrumental clasic,avnd n componena trei pri(Allegro - Adagio un poco mosso Rondo:Allegro ma non troppo).Obinuit concertelor lui Beethoven din aceast perioad este faptul c prima parte a lucrrii are dimensiuni relativ mari. Prima parte a lucrrii - Allegro - are o form de allegro de sonat,dar care ntr-un mod oarecum neltor aduce foarte multe schimbri tematice,dei tema a doua are ca armonii n principal acorduri pe tonic i dominant.Partea ncepe cu intrarea triumfal a orchestrei,urmat de o scurt cadena,n stil improvizatoric,dar care este notat n partitur.Acest tip de caden va reaprea pe parcursul lucrrii,sugernd ntr-o oarecare msur puterea omului ca individ,eroismul acestuia asupra sorii i puterea de a lua n propriile mini soarta sa.Avem acest tip de scriitur din pricina faptului c,pe msur ce mugurii romantismului ncoleau n muzic,compozitorii doreau s experimenteze modul n care instrumentul solist facea introducerea n muzic,n locul orchestrei,aceasta introducere durnd n acest concert aproape dou minute. Aceast prim parte,dei foloseste armonii simple i clare,este plin de transformri tematice.Prima tem a pianului va reaprea n forme tot mai variate i n formule tot mai complexe i de virtuozitate,cu acorduri i armonii modificate.Tema a doua tatoneaz oarecum terenul muzical,intrnd n tonalitatea lui si minor,nainte de a continua mai hotrt n Si major,apoi,cteva msuri mai tarziu,n Si bemol major.Aceast tem a doua aduce prin ritmul su atmosfera unei ceremonii regale,imperiale.
n afara cadenelor de introducere,aceast parte urmrete tiparul lui Beethoven pentru o forma de sonata cu trei teme prezent la concert.Expoziia orchestrei este una tipic,cu dou teme,dar a doua,cea a pianului,are o strlucitoare tem a treia la final,care aparine solistului. Coda acestei pri este destul de lung i se foloseste de tema cu final deschis care permite realizarea unui final triumfant i satisfcator pentru interpret. n interpretarea acestei pri ne vom da seama defapt ce rol are supranumele de "Imperial",atmosfera creat fiind una de-a dreptul festiv,potrivit unei atmosfere domneti,de curte imperial. Partea a doua a concertului - Adagio un poco mosso - este,spre deosebire de prima parte,calma i are un caracter reflectiv,contemplativ.Este scris n Si major i introduce tema prin intrarea lent,n acorduri a instrumentelor cu coarde.Aceasta parte poate fi transpunerea n muzic a momentului ncoronrii,defilarea celui care urmeaza a fi proclamat mparat prin mijlocul mulimii,fiind reflectarea asupra frumuseii i grandorii Majestii Sale,acel moment de dinaintea ncoronrii prelungindu-se parc pe o perioad oarecum atemporal,n care tot ce rmne n afara mulimii ce priveste este contemplarea asupra a ce urmeaza s aib loc n momentele din partea a treia. Trecerea n Rondoul final se face fr pauz,n momentul n care fagotul coboar surprinztor din Si major n Si bemol major,dominanta tonalitaii n care este scris concertul.Dupa prezentarea calm a temei prii,momentul de dupa incoronare devine euforic,plin de veselie i cu un aer de srbtoare. Aceast ultima parte este un rondo n apte parti (A B A C A B A),o form tipic pentru finalul de concert.Seciunea B a prii ncepe cu o serie de game n triolei,dup care momentul de bucurie uor interiorizat i d un aer de "bucurie civilizat",sentimentul fcndu-se vzut pe deplin abia n seciunea C,unde tema este prezentat n trei tonaliti diferite,naintea unei cadene solistice.Dup aceast caden,tema va fi din nou evocat la pian,iar doar dup aceea la orchestr. n ultima seciune tema se variaz de mai multe ori,nainte de o scurt caden urmat de finalul triumfant al temei n interpretarea orchestrei. Finalul grandios al lucrrii concluzioneaz tot ce s-a construit pe parcursul primei pri i toat contemplarea celei de-a doua,lsnd att publicul,ct i interpretul cu o stare de mplinire,sentimentul muzicianului a crei munc a ncununat interpretarea acestui concert fiind similar cu a unui imprat care a ajuns pe tronul rii.Iat ce puternic este acest supranume dat concertului "Imperialul",care,dei nu-i aparine compozitorului,este pe deplin potrivit pentru a numi toate strile i emoiile care aceast lucrare le face s existe n noi.
