IMPARŢIALITATE

GERMANĂ

Intr-o telegramă de presă, ROMPRES face cunoscut faptul că GERMANIA A ACORDAT GRATUIT UNGARIEI UN N'OU STOC DE ECHIPAMENTE MILITARE provenind de la fosta armată â R.U. G erm an e— a anuriţăf purtătorul de cuvînt al arm atei un­gare, citat de France Presse. Valoarea acestor echipamente este apreciată între 10 şi 20 milioane de''dolari. Nu este singurul ca­dou de acest gen; făcut Ungariei de către Germania. Faptul nu mai m iră pe nimeni, relaţiile, inclusiv militare, dintre cele două ţări sînt bine cunoscute în istoria mai veche sau mal nouă a continentului. Mai cu seamă în aceea dinaintea celui d e -a f doi­lea război mondial, cînd acţiunile Ungariei s-au pliat perfect peste intenţiile Germaniei hitleriste, oferindu-i acesteia prilejuri m inunate de a-şi urm a politica revanşardă^ V , . . . . . . . . . . .

# Agenda/2 ; ;

© Roza vînîurilor/3 '# Culfură/4 ,© Aclmirtisfra}ia locaIâ/5 ® Economia tle p!dţa/6

6 Diverse/7 9 Publicitaib/8-9:1 0 1 l# Sportul2 12 PAGINI 100 IEI

- Vremea Va fi schimbătoare,; cu cer tem porar noros. Pe -a locuri va ploua în prim a par­te a zilei. VJntul va sufla slab. Tem peraturile maxime vor fi .cuprinse între 8 şi 11. grade. Ceaţă şi brumă dimi­neaţa. Ieri, la- ora 12, Ia Cluj- Napoca erau 8 grade pe Ce- tăţuie şi 9 grade pe Aeroport, .iar presiunea atmosferică mă ­sura 741 mm Hg, In creştere.■ loan ■ Giurgiu, meteorolog.

D e cînd lumea, .Orientul îndepărtat a constituit o atracţie şi un mister;; acolo este o altă lume, greu de înţeles şi chiar acum în pragul mileniului trei. Nu este o atracţie ca

aceea' a Far1 West-ului' am erican în plină expansiune a. colonişti­lor europeni; nu, este cu totul altceva! ^ '■ După al doilea război mondial japonezii ou ,a juns definitiv la concluzia că războaiele nu le pot aduce suprem aţia visată de se­cole.' De aceea au declanşat un alt gen de RAZÎIOI, cel pen­tru rapida dervoltare industrială, război pu rta t cu m a ri: sacri­ficii şi renunţări. Astăzi, Japonia este o superputere economică, tem ută atît de; americani, cît şi de europeni. Japonezii nu glu- jn e sc :, S-au pus pe treabă, fac totul de excepţie, sînt bunL par­teneri de afaccri; dar nu cedează nimic din ce-1 a lor. \

China a renăscut după decenii de relativălautolzolare şi se a flă ' într-un plin proces de reorganizare şi 'restructurare , după uir model propriu. Tăcere şi irister! Ritmul anual de creştere a pro­ducţiei industriale se cifreată undeva în ju ru l a 10 la sută, ceea ce înseamnă mult, în nivel-absolut, pentru China...

Cu mai puţin de un deceniu în urmă se vorbea insistent des­pre ..Dragonii" sau „Tigrii1* asiatici — Republica Coreea (Coreea de Sud), Singiipore, FiHpîne. Taiwan, Malayezia, potenţiali - ri­vali industriali, state aflate într-un rapid proces de dezvoltare şi modernizare.” Probabil, dupa exemplul, sub influenţa şi - cu sprijinul Japoniei. Zona economică m enţionată este pe cale de a deveni puterea economică 'num ărul unu în lume. Nu întîni- plălor, cu mai m ulte săptăm îni în urmă preşedintele SUA â ini­ţia t o întîlnire la el acasă pentru a constitui o alianţă, să nu-i zicem bloc economic, a statelor riverane Pacificului de Nord.

întorc americanii spatele Europei- pentru a face pact cu cel mai puternic rival — Japonia — sau pentru a fi primii care se infiltrează tn noua piaţă pe cale de a se constitui, probabil du^ă reguli foarte stricte, care i-ar putea avantaja pe primii ve- niţi şi dezavantaja pe cei din urm ă?

Noi unde ne aflăm prin demersurile pe care ’le facem,, pentru a ne integra cit mai bine într-o lum e; a t î t . de inospitalieră şi plină de surprize? tn Europa fiind, este normal să ne integrăm în tot ceea ce arc continentul mai bun, să ne regîndim şi re­facem prieteniile,, să ne asigurăm climatul de linişte şi pace atît de necesar pentru a ne putea clădi o nouă viaţă. Ne-am integrat rapid, după o perioadă în care am fost puşi Ia colţ, în principalele structuri europene, în NATO, chiar dacă în une­le sîntem în stagintură. Ne-am îm bunătăţit relaţiile cu singura superputere m il ita ră — SUA. '

Dar spre Est? Spre Est este mai greu pentru că în concepţia unora orice Est aduce a comunism. Chiar dacă acest Est este foarte îndepărtat. La început foarte tim id, apoi prudent, iar acum cu mai m ult curaj ne îndreptăm privirile şi speranţele spre acel misterios Orient îndepărtat scăldat de Pacific. Dple-

■ (Continuare în pag , 7)

EROAREA OPOZIŢIEI

Pretenţiile . extremiştilor ude-■ m erişti trebuie privite cu - toată atenţia, pentru -c ă ; ele urmăresc o completă separare de -viaţa majoritarilor. Cererea de oficia­lizare a unei a doua limbi nu e o g lum ă.. Limba oficială, a ţă rii ' nu • poate ■ fi decît româna. în F ran ţa ,' Germania şi. alte ţări

occidentale’ acordarea cetăţeniei presupune Cunoaşterea limbii ţă­rii >: respective. Ciiiăr şi ţările;

baltice au introdus această pre­vedere. De co în România tre­buie să fie altfel? De ce mino­ritarii germani vorbesc perfect limba română? C a..şi, alţii', —

T en ta tivă de om or lâ... 14 ariîSe află internaţi în spital Elenă si Gheorghe Oros. Soţ şl so-)

ţie, lucrînd la S.C.' Textila Romat, S.A. Oameni onorabili, care au încercat să ofere unicului copil OROS GEOKGE GABRIEL, de 14 ani, cele mai bune condiţii de viaţă. Ce s-a întîm plat de fapt? Copilul familiei Oros a băut 250 grame de Vin. Şi a în­ceput să facă cîteva figuri de arte m arţiale în cameră. Mama lui a in tra t să-i atragă atenţia că face prea mare zgomot. Băiatul > a lovit-o cu cuţitul de mai multe ori în zona to racică., Tatăl a vfenit să vadă ce se' întimplă. A plecat asupra soţiei, a prim it la rîndu-i cîteva lovituri ile cuţit.

Vom reveni cu amănunte. >. J ‘ „ - •„ > ■

A W A ; P E IR O L . G 0 M P A N Y -K m ® - Sa i e ş i t a dlsa F L O R E Ş T I,

.pe d2*us5f$nS aisţlsnaî spre ORADEA

armeni, evrei, turci, greci etc.- Intr-un- interviu puolicât anul

trecut în „ C u rie ru l, românesc'* ' d-1 Marco~Bela afirma că, etnia maghiară ar fi altfel decit ce- - leîalte etnii şi af avea-alte in­terese. Or, interesele etniilor nu pot fi principia] diferite. în -R o ­mânia -trebuie introduse preve­deri legale de loialitate, ca ţ a ţările vestice, in care să fie p re­văzute exact nu numai dreptu­rile cetăţenilor, dar şi obliga­ţiile lor. ' ■

O altă pretenţie ; absurdă a exţremiştilor udemerişti o cons- ; tituie ideea că num ărul de in­culpaţi ori* întem niţaţi de origi­ne maghiară nu poate depăşi cifra de 7 la sută, pentru că .a- ceasta este proporţia maghiari- lor din România. ;

în schimb, cînd e vorba de

Petei PAPI*

(Continuare în pag- 3)

de Virgil TOMULEf

NOI, RO M A N II, AVEM V A fJLSfl vopsimce VACÂ N'B. SCUMPESC Şi

PE SOI... V & PIC ,..

DEZMINŢIRE LA CASA ALBAO WASHINGTON. Casa Albă a dezminţit faptul că

.m inistrul adjunct de finanţe, Roger Altman, ar putea . i r forţat să demisioneze din cauza afacerii W h ite w a te r . . „Preşedintele (Ciinton) are încredere totală în cl“ — a

.precizat purtătoarea de cuvînt al Casei Albe, Dee Dce Myers. subliniind că m inistrul îşi îndeplineşte misiunea în mod perfect. Sursa, citată de Reuter, a dezminţit ast­fel zvonuri ale cercurilor de afaceri privind demisia lui

^ A ltm a n , datorită rolului său în cazul W hitewater, Rnger ^Aitman conduce încă firm a „Resolution Trust", funcţie pe care o va părăsi la sfîrşitul lunii, a anunţat purtă­toarea do cuvînt.

? CRIZA BOSNIACAQ Oraşul musulman Tuzla, asediat de sîrbll TIosniacî,

a fost bombardat m iercuri pentru prima oară în ultl-

■ T € l € Xmele două săptăm îni. La Maglai, tirurile artileriei sîr- biior bosniaci s-au soldat cu patru morţi şi zeci de ră­niţi, potrivit relatărilor postului do radio Saraievo. Se­cretarul general al ONU, Boutros Boutros-Ghall, nu a exclus posibilitatea ca Naţiunile Unite să accepte ofer­ta Turciri de a trimite trupe în Bosnina-IIerţegovina.

. Un convoi-canadian din cadrul FORPRONU a ajuns Ia enclava m usulmană Srebreniţa, pentru a-i~ evacua - pe infanteriştii canadieni blocaţi acolo de peste patru luni.

ISRAEL - MASACRUL DE LA HEBRONO Rusia a. propus convocarca unei a doua conferinţe

internaţionale de la Madrid, pentru relansarea negocieri­lor de pace după masacrul do la Ilehron.'Israelul s-a exprim at împotriva acestei propuneri. Naţiunile Unite au anunţat o nouă atmnnro a votului asupra Proiectului

de rezoluţie referitor la „ masacru şi Ia problema unei protecţii internaţionale pentru palestinienii din terito­riile ocupate. Din m ărturiile ndlilarilnr israclieni culese de comisia însărcinată cu anchetarea împrejurărilor ma­sacrului de la Ilebron a rezultat că acesta a fost m inu­ţios pregătit.

JIRINOVSKI INVITAT IN POLONIA

9 VARŞOVIA. Parlam entarul ultranaţionallst rus Vla- dim ir Jirinovski este aşteptat în cursul acestei săpiă- m îni în Polonia, fiind invitat la congresul partidului de extrem ă dreaptă. Frontul Auloapătării Naţionale, a anun­ţa t liderul acestei formaţiuni politice, Janusz BryczUow- sky, citat de Associated Press.

U-- ClUJ Vn'liRl, 11 MARTIE, PAG. 2

LANSARI DE CARTE

Astăzi, 11 martie, începînd cu ora 12, la Librăria „Universi-

a - tă ţ i i" 'v a avea , loc lansarea u r­mătoarelor volume: „Grădina deliclilor (Poeme)** de Ruxandra C*sereanu, , volum prezentat de criticul Marian Papahagi şi „Ni­chita- Stănescu „Orizontul ima­ginar (eseu critic)1* de Corin Braga, carte prezentată de Ion Pop, apărute " în Ediţura Echi- nox. j -

GARDA FINANCIARA ŞI> . .MILIARDELE-’ AGENŢILOR; N - , . ECONOMICI^ ’

Din 100 de agenţi economici (41 cu capital de stat) care au primit în cursul lunii - februa-

• rie „vizita** comisarilor Gărzii Financiare Cluj, s-au constatat abateri la 63 (28 cu capital de stat).

Au fost aplicate 63 amenzi , Contravenţionale, în i’a lo a re . to- \ tală de 29.853.000 lei. , : ; .

A fost stabilită ca nefiind virată - la bugetul de s ta t su­ma de 2.157.528.000 lei, din ca­re: sume confiscate ca impozit sută la sută (22 cazuri) în v a ­loare d e ' 556.984.000 lei; impo­zit pe profit stabilit (17 cazuri)

, In valoare de 522.801.000 . lei; accize şi TVA stabilite (15 ca^'

' zuri) — 1.02-1.045.000 lei; ICM (2 cazuri) — 46.475.000 lei; fond de cercetare (I caz) — 4.037.000 lei. _-D e asemeni au fost stabilite

m ajorări de întîrzierc în va­loare de 698.319.000 lei (la ICM,

—- 3b.V4y.0U0 lei; accize şi TVA332.952.000 lei; impozit pe

profit — 321.098.000 lei şi fond de cercetare — 1,596.000 lei).

Au fost încasate efectiv a- menzi în 45 .cazuri. însum înd4.250.000 lei. (M. T.)

CONVENŢIA MEDICILOR DEMOCftAŢI

APEL CĂTRE MEDICI

Adresăm acest apel tu tu ro r medicilor care sînt. a taşa ţi i- deilor democraţiei, construcţiei societăţii civile în România, în­lăturării practicilor birocratice- centraliste de fac tu ră neo-co- m unistă în domeniul sanitar, pelor care doresc o reform ă sanitară adevărată, o legiferare

' dem ocratică a asigurărilor so­ciale, în folosul rea l al omu­lu i bolnav, şi, n u în ultim ul rînd, definirea sta tu tu lu i social al profesiunii medicale, ridi­carea ei la rangul pe care îl- m erită. " .

Vă invităm la A dunarea de constituire a CONVENŢIEI

MEDICILOR DEMOCRAŢI Cluj care pe lîngă obiectivele de m ai sus, doreşte într-o m anieră to tal apolitică, realizarea pro­gram ului de restructurare me- dico-sanitară al Convenţiei De­mocratice din România. Nu e- zitaţi s ă : veniţi către noi, chiar dacă , a ţi participat la pream bu- lele organizatorice aie Ordinu­lui Medicilor.

Adunarea noastră va avea loc in ziua de luni, 14 m artie, ore-.

le 1», in saia „Muşiea” a Bi­bliotecii centrale universitare „Lucian Blaga". ‘

Este, poate, un moment che­ie al „breslei medicale*!, /.

Comitetul -(Grupul) de iniţiativă (Semnează prof. dr.

Nieolae MATEI)

COMUNICAT RÂTUC

„Datorită unor lucrări de ra­cordare la reţeaua de alimen­tare cu apă, de pe str. Drăgă- lina, în data de 12.03.1994 între orele 8,00 — 18,00 circulaţia a- utobuzelor 27 şi 28 se va des­făşura ' dus-întors pe , str. Gh. Bariţiu A l . . Tineretului — pod Someş Napoca, cu staţii de oprire la podul Traian şi in faţa Teatrului Maghiar".

B -du l N.Titulescu nr.18 (la intersecţia cu str. Albini)

(8017)

■ţ2U r

o PREFECTURA CONSILIUL JUDEŢ EAN: 11-64-16; « PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA 19-60-30; PRIMĂRIA DEJ: 21-17-9q- PRIMĂRIA TURDA 31 -31 -6Cf PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4Ş PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26 ^ • POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 Bi 11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 13-49-76;

POLIŢIA DEJ: 21-21-21; POLIŢIA TURDA 31-21-21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22; POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3$ POLIŢIA GHERLA: 24-12-24. • POMPIERI: 981 '© APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA 11-24-71 • SALVAREA: 987. SALVAREA C.F.R..11-85-91 9 INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991;INFORMAŢII: 931; ‘ / ' DERANJAMENTE: 021- ORA EXACTĂ 958 ’

■ •'..R E G IA AUTONOMĂ DE TERMGFICARE • DISPECERAT: 11-87-43 REGIA AUTONOMĂ DE APA-CAfm -DISPECERAT:1 1 -63-O^S.C."SALPRESf SA- '- DISPECERAT: 11-29-60: COMENZI SPECIALE PENTRU' TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 interior 132 » GARA - INFORMAŢII: S52- AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. . INFORMAŢII: 11 -22-12 (intern);11-24-7E (internaţional)» AUTOGARA !: ,14-26-2$• AUTOGARA II: 13-44-88.

CURSE INTER JUDEŢENE; / y din Autogara I - CIuj-Napoca • Sibiu: 5,45; CIuj-Napoca • Tîrgu Mureş: 6,30; CIuj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica);din Autogara II: CIuj-Napoca Abrud: 6,00; C Iu j-N a p o ca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); CIuj-Napoca - - Gîrbâu ; - Zalău: 6,40, CIuj-Napoca • Jibou: 7,00; CIuj-Napoca • Şimleu Silvanlei: 8,30.CURSE INTERNAŢIONALE: din Autogara II;«CIuj-Napoca • Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în ziua de vineri, ora 7,00 ş i înapoie re din Budapesta în ziua d sîmbătă,o ra 11,00.• CIuj-Napoca - Budapesta, c - plecare din CIuj-Napoca în ziu. de luni, ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in ziua de marţi, ora 11.INFORMAŢII;Autogara /.14-24-2Q Autogara II: 13-44-88. „

; DECOLĂM DIN CLUJ- NAPOCA SPRE BUCUREŞ TI:

9,20 şi 19,40 (de lun i pînă vineri, inclusiv), sîmbăta. 9,30 (o singură curse):SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA: Bucureşti • CIuj-Napoca• 8,50, 19,10 (do luni p înâ vineri, Inclusiv); sîmbăta 9,00 (o singură cursă).

PROGRAMUL FILMELOR ' 11 — 17 MARTIE

ÎN • CLUJ-NAPOCARepublica — Jurassic Park — SUA — PREMIERA — LOCULI In topul filmelor de groază (9; 11,30; 14; 16,30; 19) @ Mă­răşti sala A — în bătaia puştii— SUA. — Cu; CLINT EAST­WOOD, JOHN MALKOVICH (11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); sala B — Prim ul sărut — SUA — Cu: , MACAULAY CULKIN (14; 16; 18) © Victoria — Invazia continuă — SUA — PREMIE­RA — „WARNER BROS'*, 1993 (9; 11; 13; 15; 17; 19) S Arta— Warlock — SUA — PREMI­ERA — Cu: JULIAN SANDS (11; 13; 15; 17: 19) © Favorit— Pierdut în New York — Sin gur acasă 2 — SUA — Cu: MA- KULAY CULKIN (11; 13; 15; 17; 19) Apollo — 11-13 m ar­tie — Sommersby — SUA — Cu: JODIE FOSTER, RICHARD GERE (16; 18); 14-15' m artie — Maestrul meu, Chuck Norris —■ SUA — Cu: CHUCK NORRTS (16; 18); 16-17 m artie — Porte­rul de n o a p te '— Italia — PRE­MIERA — Cu: CHA'RT.OTTF, RAMPLING, DIRK BOGARDE (Ifî; 18).TURDATineretului — sala A — He- xlifr. mon a m o u r — SUA — PREMIER A — cu: CLAUDIA CHRîSTIAN: sala B — Vulpe vînătnr — România — PRE­MIERA — Cu: OAAJA PEI TEA, DAN CONDURACHE © Fox — Dispariţia — SUA — PREMIERA — Cu: JEFF BRIDGES PF.fArta — Sliver — SUA — PRE­MIERA — Cu: SHARON STO- NE: Maestrul meu. Chuck No­rris — SUA PREMIERA — Cu: CHUCK NORRIS GHERLAPacea ' — A doua cădere a Consfantinonolului — România— PREMIERA.

PROGRAMUL FILMELOR TRADUSE IN DIRECT

11.03.199415,50—18,00 SERIALE — RETEQUATTRO .18,00—20,00 DESENE ANIMATE— CARTOON NETWORK21,15—23,30 METEORITUL — PRO 723,30—0,20 RENEGADE —PRO 7 ■0,20—2,20 PREDATOR II — PRO 7

: ORARUL TRENURILOR DE i , CĂLĂTORI-PLECĂRI DIN <f

CLUJ-NAPOCA E ACCELERAT, RAPID, EXPRESBAIA-MARE: 16,15 BOTOŞANI: 21,05 BRAŞOV: 1,39BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59;7,52 (n ii circulă slmbăta, duminica ş i în sărbătorile lega le j; 10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu): 10.55; (prin Simeria): 9,39 *»* EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08; ORADEA: 4,11; 15,44; 21,09 ' GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 IAŞI: 0,44;13,05; 21,05 ■ SATU MARE: (prin Dej - Baia Mare): 5,31; 16, T5' (cu 6 vagoane ~ p rin CĂREI): (prin Oradea): 4,1 î SIBIU: 10,55; 15,30 - SIGHETU MARMAŢIEI: 6,-. j TIMIŞOARA (prin ORADEA): 4,11; (prin Simeria): 1,30; 14,10 (circQlă c u ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 2 0 M ZALĂU: 5,31 -

4 ^ m m s z m e pFARMACII '• DE SERVICIU:

sîmbătă, 12 m artie: FARMACIA nr. 2 „PERLA", str. Gh. Doja nr. 37, telefon 13-69-69, orar 8- 20; FARMACIA nr., 27 „MER­CUR", Aleea Detunata nr. 1, telefon 14-51-37, orar 8-13; FARMACIA nr. 57 Cart. -M ă ­năştur II — _Compl. , UNION, telefon 16-56-15, orar 8-13; du­minică, 13 m artie: FARMACIA nr. 2 „PERLA", str. Gh. -Doja nr. 37, telefon 13-69-69, orar8-:20.

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT: FARMACIA „CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.■ GARDA DE- NOAPTE: FAR­MACIA nr. 2 „PERLA", str. Gh. Doja nr. 37, telefon 13-69-69 orar. 20-8. • ." ' >

S.C. S.R.Lr

P*ŢA CIPARIUT

m m m â i i i i m i : m u m ? ' \

v m )

TOTUL PEMTKU VOI !

Programul 1: 7,00 TVM. Te- lematinal; 10,00. Actualităţi} '10.05 , Calendar; 10,30 Limbi - străine. (engleza americană);11.00 Curcubeu; 11,3Q Film se­rial: „Salvaţi de clopoţel" (r);12.00 Damia — o tragediană a şansonetei ' (partea a doua);12.30 — 1001 audiţii; 13,30 De-: sene anim ate; 14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napocaj 16,00, Form ula .3; 16,30 Nunta de pe Chiear (I); 16,50 Actualităţi; 17,00 Emisiune în lim ba germană; 18,00 Pro ■ P a- ; ‘ tria ; 19,00 Film serial: „întoar­cerea la Eden"; 20,00 Actuali­tă ţi; 20,45 Viaţa parlam entară;21,15 Reflecţii rutiere; 21,30 . Film artistic: „Prinţesa’ Daisy";23.05 A ctualităţi; 23,25 Simpo­zion; 0,20 în tîln irea de la mie­zul nopţii; 0,10 Jazz-fan.

Programul 2; 14,00 , Actuali- - tă ţi; 14,10 Indienii din Anzi (do-- cumentar); 15,00 Colacul de sal­vare; 15,30 Muzica e viaţa mea;16.00 Refrenele am intirilor; ..16.30 Film serial: „Tînăra stă- . pînă"; 17,00 Clubul oam enilor' de sport; 18,00 Campionatele e- uropene de atletism pe : teren acoperit; 19,00 C oncertul. Or- : chestrei N aţio n ale ' Radio; 21,00 _ TVM. Mesager; 21,30 -De linguş latina; 22,00 ~TV -5 Europe; 22,30 ^ Generaţia mea; 23,00 . Bicentena­rul Luvrului: 1989 — : Marele - Luvru, . V..’1'.' V:’ ■

TVR CLUJ-NAPOCA: 9,00 Panoramic; 9,10 Observator: Urbanism, organizare teritoria- . lă în judeţul Cluj; n,30 Emisiu­ne în lim ba m aghiară,. 15,05—16.00 De Juventute: Frica de oglinda spartă (II); în limba maghiară. Ţesături populare in mini-muzeul din Şimleul Ni-, lacului, jiid. Sălaj.

PRĂJITURELE CU MIGDALE

Alimentele şi cantităţile ne-, cesare: 3 linguri miere, 400 - g zahăr, 5 ouă, 1 linguriţă scor­ţişoară, 2 cuişoare pisate, 2 prafuri de copt, 560 g făină, 50 g migdale. ■

Mod de pregătire: Se freacă bine ouăle cu zahărul pînă se îngroaşă, şe adaugă mierea, mirodeniile, praful de copt şî făina. A luatul obţinut se lasă acoperit pînă a doua zi cînd îl întindem şi cu o . formă sau un pahar tăiem prăji turele. Le ungem cu ou b ă tu t spumă, a - şezăm un miez de nucă, alune sau migdale şi le coacem la foc potrivit. - •

S.C. “SOMEŞ T A X rVă stă la dispoziţie

NON STOP ia tel. 191*144 şl. 191-145 cu numai 190 lal/km.

___ (7546) ,

POLICLINICA ; "INTERSERVISAN"

Str. P a sc a ly n r.5 , cart. G heorgheni

- INTERNE - CARDIOLOGIE ,- NEU RO LO G IE - PSIHIATRIE

- EN D O CRIN O LO G IE- REUM ATOLOGIE

- ECO G R A FIE - ÂLERGOLOGIE . OERM ATOLOGIE

- C H IR U R G IE - ORTOPEOIE . O .R .L - OFTALM OLOGIE

. G IN EC O LO G IE - O N CO LO G IE- PEDIATRIE - UROLOGIE

-A C U P U N C T U R A -L A B O R A T O R

(D io c h lm ie -B a c te rio lo g ie• Im u n o lo g le • P a râ z l to lo g le

- T e s te StOA)Z IL N IC , Inclusiv O U M IN 1C A .

o r e l e 7 -2 1 M e d ic d e g a r d ă : o r e l e 2 1 -7 _

R e z e r v a r e c o n s u l t a ţ i il a t e l . - 1 9 - 3 9 - 3 9 .

V in e r i , i i m a r iie , 3 ADEVARUL DE u t o .

Corupţia în Chiria(AFP). Corupţia persistă în ­

ch in a Şi se agravează chiar In unele cazuri, a constatat Comi­sia pentru disciplină a P artidu­lu i Comunist, atrăgând atenţia asupra riscurilor de instabilita­te socială ce a r putea decurge din aceasta,

în tr-un comunicat da t publi­cităţii de Agenţia „China Nouă" comisia atrage atenţia că „lupta îm potriva corupţiei este urgentă; dificilă şi de lungă durată '1 şi că ea trebuie purtată ,,mai efi­cient pentru a se m enţine sta­bilitatea socială". „Fenomenele de corupţie persistă încă şi ating în ur.ele cazuri o. gravita­te extremă", se adaugă în co­municat.

Acesţ text marchează., sfârşi­tul celei de-a 3-a şedinţe plena­re a Comisiei pentru disciplină • a C.C. al P-C. Chinez consacrata corupţiei. Şedinţa ' ’ precedenta desfăşurată în august anul tre-:' cut, lansase oficial . campania naţională de luptă împotriva corupţiei, care. s-a răspândit Ia toate nivelurile societăţii o d.jta cu puternica creştere ecoriamicfl' înregistrată de China în ultimii ani.- Preşedintele chinez, Jianc Ze- min. care conduce şi Partidul^ Comunist a luat cuvântul luni, 28 februarie, pentru a lansa un apel la întărirea luptei împotri­va elementelor corupte ale re­gimului. / ' _

Secretarul com isiei. de discip­l in ă , Wei Jianxing, a anunţat

că liderii de partid Şi de stat vor fi în mod deosebit vizaţi rie inspectorii însărcinaţi cu /discip­lina. Un' plan în cinci - puncte a fost' publicat la adresa cad;e'or de conducere pentru a se nune capăt . - abuzurilor de 'putere. Acestora Ii sa interzice să. im-:

-po rte! maşini de lux din străină- taţe, să cumpere şi să-şi ar&uje-- ze casele pe ' banii statului;: la. preţuri scăzute, făcând uz de in­fluenţă; şl \ cheltuiască banii co­m unităţii pentru ' nunţi sau în­mormântări, să se lanseze” în afaceri utilizând fondurile mib- lice şi, în sfârşit, să ofere ban­chete şi recepţii pe cheltuiala statului.

Condamnarea corupţiei a fost- unul din cuvintele de ordine a le ' •manifestaţiilor din primâvr.ra lui 1989 în m artie oraşe eh neze şi care au culminat cu interven-r ţie armatei împotriva studenţi-: lo r adunaţi în P iaţa Tienanmen, la Beijing, Ja 4 iunie. Partidul a;

'recunoscut că fenomenul de co­rupţie nu a fost niciodată atât de grav din .1349, ,data instalării la putere a comuniştilor, însă toate campaniile lansate în cur- .

sul ultim ilor ani n-au reuşit să oprească răspândirea acestui flagel. ^—- ■

Potrivit cifrelor oficiale, peste 60 000 de persoane au fost găsi­te vinovate de corupţie în 1993; dar în tre acestea figura numai o mică parte din responsabili. Po­pulaţia crede că mai ales fami­liile conducătorilor de partid şi de^ stat au profitat de poziţia lor pentru a se îmbogăţi rapid, luând mită.' • r' în schimb, presa informează în mod regulat despre arestări şi condamnări ale unor cadre de partid , de la eşaloanele inferioa­re din provincii, care au crezut că. se pot îmbogăţi prpfitând de poziţia pe care o aveau-.

Agenţia semioficială „Ştiri din China" a anunţat- miercuri are­starea: în Liaoning (nord-est) a patru cadre de . partid, care ac­ceptaseră' m ită în schimbul a tri­buirii de pieţe unor societăţi chineze şi din Hong Kong. Unul dintre aceştia a fost condam nat la moarte cu suspendare de doi ani. Cei mai înalt în funcţie era director ad ju n c t-a l unei comisii economice din provincie. -.j

Terorizarea majorităţii băştinaşe in numele drepturilor minorităţilor

(Urmare din pag. I)

invăţăm întuî superior, lucrurile se schimbă. Deşi nici o lege in­ternaţională’ nu prevede învă- ţămîn’t superior în limbile . mi­norităţilor etnice, udemeriştii pretind nu num ai o universita­te proprie, dar şi accesul tine­rilor maghiari la toate celelalte universităţi. Adică acum propor­ţia de 7 lâ sută. nu m ai contează.

Iar în toate dem ersurile ex­tremiste, bisericile reform ată catolică îşi aduc o contribuţie temeinică. Acţiunile agresive ale bisericii catolice în Transilvania datează de la începutul mileniu­lui, cînd Vaticanul dorea cu ori­ce preţ catolicizarea românilor şi a încredinţat ungurilor aceas­tă misiune. De altfel, în drum u­rile lor spre Locurile "Sfinte,: cruciaţii vestici ay distrus bise­rici ortodoxe, iar cîteva -secole mai:, tîrziu — în 1762 — genera­

lul austriac Bukow a ras cu tu- , nurile de pe faţa păm întului 150 de biserici şi m ănăstiri crtodoxe din Transilvania. Căci cu „vor­ba bună“ nu s-a reuşit catolici­zarea românilor. Aproape sub fiecare' biserică, reform ată sau catolică se găsesc temeliile unei biserici ortodoxe.

Iar procesul continuă; mai a- les ţiganii, sînt astăzi ţin ta con­vertirii la confesiunile maghia­rilor.

Experienţa seculară negativă a românilor,' m ai ales transilvă­neni, cu etnicii -m aghiari, coro­borată cu presiunile continue ale extrem iştilor udemerişti, diasporei: m aghiare şi guvernu­lu i ungar, a r trebui să dea de gîndit acelor partide din opozi­ţie care fac coaliţie cil partidul etnic' maghiar. O astfel de opo­ziţie nu prea arc m ari şanse in viitor. ,

3 Inc., N.Y C. USA. . sxS,:- / f „ ţ i W , > N&\

O vizită deloc

surprinzătoare

Purtătorul de cuvînt al Mi­nisterului ungar al Afacei-lor Externe, Herman Jănos, a anun­ţa t în cadrul unei conferind de presă că. la invitaţia organtior locale ale UDMR, Kelemen An- drâs, secretar de stat în guver­nul ungar, va efectua o. vizită în România în perioada 13-15 mar­tie 1994. Vizita va avea loc „cu prilejul manifestărilor magh a ti- mii din România legate de săr­bătoarea noastră naţională" — scrie în comunicatul distribuit ziariştilor prezenţi la conferinţa de presă. Kelemen Andrâs va fi prezent la dezvelirea monumen- tu lu iPetofi la Cărei, la seara me- m orială organizată cu prilejul ani­

versării a 200 de ani de la, naş­terea generalului’ Bem, pm -urn ş> la comemorarea —.'m artirilor secui din anul 1848-1849. De ase­menea, el se va întîlni cu liderii ai organizaţiilor locale şi < tn - tia le ale UDMR, cu reprezen­tanţi ai „autoguvernărilor orăşe­neşti", ara tă com unicatul.":'

Notă: Că UDMR doreşte să creeze tn România regiuni pe care să le administreze o u a i umo­rul unui parlam ent şi al unui fe] de guvern,propriu — nu mai m iră pe nimeni. In ' fond, - fieca­re face ce vrea în ţara asta. Astfel că vizita anunţată pr-'n telegram a de presă de mai sus nu este altceva decît o mani­festare concretă a intenţiilor UDMR de a-şi asuma p rerog iti- ve pe care, în mod normai, le are numai un guvern .. Un m ini­m um de simţ > democratic a r fi trebuit să îndemne UDMR să solicite M inisterului Român de Externe invitarea de către ace­sta a respectivului secretar de s ta t ungar. Dar, dacă ... merge, .şi- aşa, de ce nu? : -

ÎN ACF.ASIA PAUlNA> PUfJI.lCAJVI MATERIALE

FURNIZA I E IIB .

AGEfjŢEA NAŢiOfiÂLÂ DE'FHESÂ: - v - "

NATIONAL NEWS ÂGENCY

PRECUM Şl 1)!N ALTE SURSE

W W V W V V S A A A A /W W V S A '

Din culisele vieţii politice americane

Cînd luminile din Biroul , O- val s-au micşorat, faţa lui Ni­xon părea trasă. A mulţumit tehnicienilor TV şi l-a salutat pe Kissinger care intrase în bi­rou. Kissinger i-a spus că dis­cursul fusese foarte demn. Au plecat împreună, iar Nixon l-a cuprins pe Kissinger p e . după umeri. Bull s-a întors în Biroul Oval. Simţea că e pe punctul de. a izbucni în lacrimi pe cind îi u rm ărea 'p e tehnicieni Impa- chetîndu-'şi echipamentul, „A- veţi toţi suveniruri?", a între­bat ci- N-a răspuns nimeni. A băgat mîna în sertarul de la biroul Preşedintelui Le-a dăruit- butoniere, ace de cravată, ace de păr pentru temei, stilouri;

. press-paplers' şl mingi de golf.-

Toate purtau inscripţia: „Ri- chard M, Nixon, Preşedintele Statelor Unite11.

După ce a golit sertarul, Bull s-a dus In biroul presei. Ni­meni nu i-a pus vreo întrebare şi el a simţit că asta nu era un semn bun, aşa că a ieşit din Casa Albă, a traversat Bulevar­dul Pennsylvanla spre.' Parcul Lafayette şi a dat interviuri ce­lor trei reţele de televiziune. Mulţi din cei dc la Casa Albă n-au găsit altă calo . de a scăpa de emoţii decît dînd frîu lacri­milor, Ben Stein plîngea necon­trolat, iar cînd Margarel; Foote, secretara lu i Ray Price l-a vă-

/ zut, s-a dus la el şi l-a îm bră­ţişat. „Nu le da satisfacţia de a te vedea plingînd“ i-a spus ea.

„Cînd ieşi, ţine capul sus“.Aripa de vest şi reşedinţa fu­

seseră aproape pe de-antregul golite. Personalul, uşierii, plasa­torii, ajutoarele de la bucătă­rie .chiar şi cei din Serviciul Secret fuseseră trim işi acasă- Preşedintele l-a lăsat pe Kissin­ger. în aripa de vest şl f ra în­tors singur la reşedinţa sa. în mod normal, a r fi fost 10—15 oameni în jurul său şi alţi 4—5 în suită. Familia aştepta la ca­pătul unui covor roşu de vreo30 de metri, care ducea la etaj. în timp ce Preşedintele se în­drepta către ei; toţi erau tăcuţi. L.aU îm brăţişat şi l-au felicitat. Erau mîndri că term inase totul cu bine. Au străbătut restul distanţei’ împreună şi au urcat,

l a solariu. Acum, că discursul fusese - rostit, - tensiunea se re­dusese în tr-un fel. Au vorbit despre viitor şi şi-au exprim at uşurarea. Fiecare era epuizat.' . Preşedintele s-a aşezat. V icki,. căţelul familiei, care fusese la doctor, a fost - adus şl el şi pă­rea că reuşise să ridice moralul lui Nixon- Preşedintele a .rămas cu familia p înă după oră zece. N-a răspuns la nici un telefon şi, încă o dată, Haldeman nu a reuşit să ia legătura cu el. A ; refuzat' chiar şi un telefon de la Haig, care urm ărise discursul in . biroul său, îm preună cu soţia. Wobds i-a spus că Preşedintele îi va vorbi peste cîteva minute. Apoi, Nixon s-a dus in camera de zi „Lincoln" şl i-a telefonat lui Ziegler pentru a afla care fuseseră reacţiile faţă de dis­curs.

în 'b iro u l lui Ziegler lucrurile decurgeau ca de obicei. Reţelele erau urm ărite pe monitor, con- semnîndu-se comentariile şi re­ac ţiile-faţă ' de discurs. G rier şi Gerrard au in fo rm a t. că reacţia fusese blîndă, cu excepţia celei a Iul Roger Mudd de la CBS,

care spusese că Preşedintele s-a eschivat de la problema de bază şi n u ' şi-a recunoscut complici­tatea la acţiunea de acoperire a vinovaţilor. '

Vicepreşedintele Ford a ur- ' m ărit discursul Preşedintelui in locuinţa sa din Alexandria. Ul­terior, a ieşit în curtea din faţa casei să vorbească reporterilor, P u rta acelaşi costum in dungi şi cravata cu ac, pe care le pur­tase şi în prim a parte a zilei- Ploua uşor pe cînd cobora spre ciorchinele de microfoane, „Cred că aceasta este una din cele mal dificile şi mai triste perioade. şi unul din cele mai triste inci­dente pe care le-am trăit vreo­dată", a spus acesta,. A mai a- nunţat că dorea 'ca Kissinger să răm înă Secretar de Stat şi că a- cesta fusese de acord. Menţio- nînd că nu avea nici un duş­man in Congres, Ford a promis lin sp irit nou de cooperare cu Capitoliul. A refuzat să răs­pundă la Întrebări şi s-a întors în casă. (Va urma)

Selecţie şl romcntnrlu Dan UBUDAŞCU

A0£VASUL DE CLUJ VINERI, 11 MARTIE, PAG. 4

Petre Bucşa la 75 de ani

Petre Bucşa are tenacitatea pe care au avut-o toţi fiind condeiului ardelenesc, indife­rent de ţărm ul liţerar spre ca­re au pornit. Credinţa în CU- VÎNTUL ce este vers numai atunci cînd îşi capătă. întrupa­rea în tăişul lui încă necunos­cut, l-a ţinut departe pe acest poet de ademenirea ielelor. Sint rari cei care cred pînă la 'ca­păt în căutarea lor şi în mar­ginea infinită a cuvintelor. Petre Bucşa este, tocmai de aceea, un ales. El ştie că ge­neraţiile trec, odată cu gîngu- ritul lor „soarele răsare, soa­rele apune", dar că un singur POEM poate fi mai mult decî: o împlinire, ştie,de., asemeni, că î n . adevărul ‘ unui- singur vers, o lacrimă a universului se topeşte, reîncepînd marea călătorie spre ţărm ul neajun- gerii. Oricît de împlinit a r fi marele tom al poetului, al .tot va 'm ai încerca să străbată acea imaginară distanţă care există şi nu există, trăind şi murind, că oglindă a imperfecţiunii lumii

dar şi ca nestinsă dorinţa â ajungerii..'. . : >: Solem n,. chinuit, dincolo de. purpura cuvintelor frumoase, poetul, r.îi este nici un prinţ, al m elancolii, nici un interiorizat f6tograf” ndu-şi cutele sufle­teşti, nici un „fur" a! incanta­ţiei de stirpe populară. c \ mai curînd o nestinsă ardere, lăsa­tă să pară în afară rece ne­mişcare. Sculctînd din interior cu tăiţu l „vechi al cuvintului Fiinţa lumească a poetului, .dar şi pe cea nelumească a poemu­lu i, 'P . Bucşa mîngîie tainic aceeaşi fragedă tîrnp’.ă a ţăr­mului.' ' '

Acum cînd se aduce o mo­destă închinare miilor de- v er­suri ce Petre Bucşa nu l.e-a scris încă, trebuie aminti* că nici un poet adevărat nu a atins ţărm ul, pentru că, de fapt îl atinsese de la o r mul

' cîm Int-^ş! el este .numai acea trem urare şi vibraţie răm asă a clopoteluj trăind în om me­reu trăind

Dorin SERGIHE

INC A PUŢIN

Ţi€, iubito, ce ţi-aş mai putea _ spune

ca să nu parădoar ca o fugară risipire de :

vîntDar celorlalţi -pe-' care nem ăsurat de mult Kam iubit? Cu ce să vă ies tuturor înainte ca să mă credeţi, ca să vă bucuraţi-auzul, ochii şi In im a? ...Dar mai ales să mă credeţi . .. Cu ce oare?Tncă puţin, încă puţin Şi le voi rămîne şi lor— ca şl ţie — de-a pururi datornic. ..

Petre BUCŞA

Prestigioasa Instituţie de în-- văţăm înt superior muzical din România — Academia de Muzi­că „Gheorghe Dima‘‘ din Cluj- Napoca •— aniversează în acest an 7 5 ,de ani de la înfiinţare.- Este un moment de referin ţă şi în acelaşi timp o m are sărbă­toare pentru actualii sau foştii das­căli sau studenţi, muzicieni în ­zestraţi cu geniu şi har, meniţi să bucure şi -să fericească: A fost hotărît ca festivităţile aniversa­re să se desfăşoare în tre 25 au­gust şi 1 septem brie a.c., la ace­stea fiind invitaţi toţi absolven­ţii aflaţi „la. datorie", a tît în ţa-- [ ră cît şi în străinătate.

Inaugurarea ' festivităţilor Va avea loc joi, .25 august, la* ora .10,00 în sala Studio a Academiei. Orgoriizatorii speră ca la m ani­festările program ate pe parcur-

La aniversarea Academiei de Muzicăsul a şapte zile să participe în ju r de 750 de invitaţi, potrivit celui mai sim plu şi modest cal­cul: 75 de promoţii x 10 studenţi a n u a l . . . Program ul va include, p rin tre altele, şi un , colocviu muzicologic structurat după cum urmează: 27 august, ora 10,00 — ALM A.M ATER — ACADEMTA DE MUZICA ,,GH. DIMA“: isto­ric, etape esenţiale, prezent: mo­derator; prof. dr. Bujor Dânşo- rean; ora 16,00 DISCUŢII CO- LOCVIALE: ; am intiri, evocări, m ărturii; m oderator: prof. ccns. Tudor Jarda : 28 august, ora 10.00 — ÎNVATAMÎNTUL MUZTCAL ROMANESC ÎN CONTEXT EU­ROPEAN: tradiţii, dialoguri, per-.

m m bseşs

CLUJUL MUZICAL

*m anente; moderator: prof. univ. A lexandru Fărcaş; ora 16,00 — DISCUŢII COLOCVIALE: suc­cese, înfrîngeri, perspective; mo-; derator: prof. Io n e l, Pantea. Po­triv it primelor informaţii de ca-

. re dispunem, această manifesta-- re ştiinţifică a. fost gîndită ,şpre.._

' a avea un caracter deschis şi s agreabil. Prim a parte a fiecărei zile ■ va constă din prezentarea unor comunicări (scrise), în. timp ce după-amiezile vor fi destina­te, efectiv, unor dialoguri colqc- viale relaxante. în plus, toţi cei interesaţi sînt invitaţi să cola­boreze la realizarea ~ volumului aniversar cu scrieri, documente.

- opuri (artistice-muzicale), . albu-

*•17florin DlACOlSCll: „S-a pierdut tradiţia între generaţii— Florin Diaconescu, sînteţi

tot mai prezent ■ alături de co­lectivul Operei Române din Cluj, în spectacole la sediu, sau în turnee. .

rr. Eram un necunoscut1 . înre- pătdr, -solist;.al Teatrului liric constănţean,': cînd m aestrul Ta- ban m-a invitat să cînt la Ciuj, în .„F au s t“. A urm at o perioadă- de strînse. colaborări - artistice;- „Lakme", „Rigoletto", „Travia- t s “, ; „Lucia", Oneghin". Să mai amintesc şi debutul meu cu anost colectiv în roiul Danillo din „Vă­duva veselă", într-un turneu la F lo re n ţa .' -

— Teatrele lirice din întreaga lume duc o acută lipsă de le- nori. ■ ' .

— Este şi cazul Operei bucu- rcştene. Practic, m arii profesori de canto au d ispărut fără /s ă predea, ştafeta. La Ac-ademi* de Muzică din Bucureşti e x is tă ; foarte puţini oameni - care; să-l înveţe pe studenţi ceva. Şi luc­rul se vede cînd tinerii absol­venţi păşesc în teatru. După '89 au apărut secţii noi, s-a mărit num ărul _de locuri, dar asta nu a m odificat,optica. Personal cu­nosc două nume de profesori: A rtă Florescu şi Costescu Duca.

— Diri păcate, tot mai, mulţi cîntăreţi români: de operă prefe­ră .străinătatea.

Se munceşte pentru bani. Du­pă ce te angajezi, - după ce în­veţi , să cînţi-, după ce dovedeşti că ai .ceva de spus, vine şi ne­voia banilor. Romanţismul ţine în prim ii-ani. ' '

,— In încheiere, cîteva cuvinte despre Opera Naţională din Bu­cureşti. .

— Este vorba' de familia mea. Cînt pe scena Operei bucureţte- ne din 1970, Ea nu mai este ceea-

_ ce era în anii '60, chiar '70. Şi în teatrul nostru s-a produs

.această ruptură, de preluare de ştafetă. între generaţia . marilor cîntăreţi Herlea, Ohanesian. Eni- gărescu, Arta Florescu, . Magda

lancuîescu şi generaţia care acu­m a are. 30 de ani. Regizorii Jean Rînzescu şi Hero Lupescu nu au lăsat în urma lor oameni care

' să facă teatru liric. Dirijorii, în m area lor majoritate, sînt tre-

■ cuţi de 60 de ani. începem o suită d e turnee pentru care se lucrează de mai bine de şase

. luni. în aprilie — un turneu lung-în Germania, în mai — Bruxelles, în vară un turneu de 40 de zile îri Anglia.

PHOENIX: POD INTRE TREC UT ŞI PREZENTLa . conferinţa de presă a for- -

maţiei PHOENIX majoritatea răspunsurilor au fost. date de Nicu COVACI. Pentru fanii for­maţiei, cele mai noi date şi in- ' formaţii -Phoenix:^, „Phoenix este 6 concepţie -legata, de un anu­m it fel de muzică} care poate ; fi executat în diferite formule. 1 Despre schimbările din forma­ţia noastră pot spune că în de­curs de 30 de ani de existenţă s-au schimbat peste 30 de mem­bri. „Phoenix" este o căruţă Ia care! unii trag, alţii se lasă pă- - gubaşi, cei mai buni însă au ră­mas alături de mine.. Este de datoriaJm.ea să-i aleg pe cei mal buni • Âm ajuns' la o vîrstă, sîntem . profesionişti, ; primordial pentru noi e să . facem muzică de calitate care' -să aibă audien­ţă, asculăttori, valoare în - timp © Sînt foarte mulţumit - că am reuşit să realizeze acest pod în­tre trecut şi. prezent Ne vom păstra stilul. Vom produce o

. muzică' de inspiraţie '-folclorică, in sp ira tă-d in datimi, - ritualuri păgine şi m ituri ‘ preacreştine.

.Am reorchestrat multe piesa din anii 70, au un cu totuî -a.’t ran ­dam ent ® Organizarea în Româ­n ia , este aproape imposibilă. Am scos un; disc nou» care nu este de găsit şi de care întreabă o m ulţim e de oameni. Avem şi un compact disc,. casete aud io ,. ma­teriale Phoenix care nu se af.ă nicăieri". ■

Şi în concertul Phoenix de luni seara am avut parte de o atm osferă’ specifică m arilor con­certe rock. ; ' ■

Demostene ŞOFRON Al treilea moment muzical a

avut loc a doua zi, marţi, 8 m ar­tie, la Filarmonica de Stat „Transilvania11, , o plăcută reîntîl- nire cu pianista Eavlina Do-- kovsko (Sţatele Unite), un con­cert bun,- păcat doar de asisten­ţa din sală, puţină, ca într-o zi de . 8 martie.

,,TÂU!?U$'' — prlmu!studio profesionist de înregistrăriSîmbătă, 12 martie, ora 17, va avea loc în

strada Daicoviciu 9, deschiderea Studioului pro­fesionist de im prim ări ,,Taurus“, ce aparţine Societăţii - româno-elveţiene „Cartexa",; în asocia­ţie cu societatea „Agora". Este pi imul de acest fel din Transilvania şi_singurul particular din ţară. Nu este vorba după cum s-ar crede, de un studio de înregistrări casete, ci de un veri­tabil, studio de înregistrări, un echivalent al „Electrecordului11 bucureştean. Construcţia lui în inima Ardealului, ca o rupere de monopolulsa» «wuw* .wigtfn ” m m n •• wrsrvrt wcsawi umju wioks» '

4. Trompeta Iui Arms! ronp;

Cu aproape 30 de ani în . ur­mă concerta Ia. Bucureşti în Sala Palatului acel faimos mu­zician de culoare care a fost Louis Armstrong. Două , zile, patru concerte şi casa închisă. Majoritatea spactatorilor erau tn afara lazzului, dar şi-a<a ln - . vlneţit şi ei palmele, deopotrivă pw. fanii cunoscători. Tehnicita­tea trompetei lui, creativitatea improvizaţiilor sale, swingu) iul magistral şi vocea lui „răguşi-

toate acestea ; aduceau sala H ^ e" r ‘ ^ epuizat geogiafin lu-

eu sutele de concerte tnrhU natc cunoaşterii acestei muziei.

înregistrările ce ni le-a .lăsat drept m ărturie sînt fiecare un „disc de aur". Din form aţiile sau orchestrele lui de vedete ;,al] stars" (1947-1969) au făcut pârte nume celebre din isiovîa jazzului: J. Teagarden (trb), B. Bigard (cl), Trummy Young Glenh Miller (trb). E. Hines(pn) şi Z. Singleton (tobe). A concer­ta t în cele mai celebre săli ale lumii, Carnegie Hali, Metropo; lJtan Opera, Madison Square şl Opera din Viena. In anul 1970 » prezentat un dublu concert co m arele pianist şi şef de orchestrăD. Ellington. Armstrong ă ridi­cat în scenă muzica anilor '20, stlluriîe Dxieland New Orieans

pînă la apariţia „Erei swingu’ui.' A rămas credincios acestora Porecla lui Armstrong a fost „Satcbmp", ceea ce înseamnă o referinţă ]a gura ş i . buzele lui deformate din pricina muştiucului trompetei; Aceste buze i-au pro­dus în repetate rînduri probleme de sănătate. Pentru a păstra au­tenticitatea muzicii de la New Orleans, Armstrong a folosit în secţia ritmică tuba, contrabasul rece şl ehitara banjo. Dar n-a fost numai muzician. A turnat opt filme şi a jucat în alte pa­truzeci. A şaptea artă reţine eu

' interes titlurile „New Orleans", ..Glonn Miller. story", „Ilello Dolîy" (pe" care i cunoaştem şl

.bucureştean, este un adevărat act de cultură. Studioul asigură m atriţe pe casete profesionale Akai şi casete D.A.T., adresîndu-se tuturor mu­zicienilor care doresc să-şi înregistreze un al­bum, disc compact sau casetă. Studioul are două compartimente distincte de activitate. ‘ Unul di­gital, în care producerea şi prelucrarea materia­lelor este asigurată pe calculator, şi uri compar­timent analog, cu 48 de intrări tn m ixer şi 12 piste de imprimare multiplă.

Demostene ŞOFItON«soţ» fmtm

noi) şi filmul autobiografic „Louis Armstrong”. Admiratorii

• acestei majestăţi a muzicii se îm part acum după cum urmea­ză: cei care-i aplaudă execuţia instrumentală, ~ trom peta,' enfu-

' ziaştij acelei voci răguşite şi în final, cei care sîntem m aţiritb- tea, adică iubitorii acestui gnmu multistelar care a fost Louis

v Armstrong! în ultimul lui disc (1969) el nu mai poate d ire trompeta la gură Ne cîntă In schimb piese de 1azz. tradiţiona le sa ii ale repertoriului beatl's Discul se rheamă — cu tîlc — „Atenţiune!" iar textele- origina­le îndeamnă spre dragoste, bu-

, nă înţelegere şi, pace (Săpiămîna viitoare -1 „Jazzui anilor '20").

I. VIEMMANN Cercul studentpsc de ja*z

„M Berlndei"

me cu am intiri, program e sau repertorii, îri ideea că toate acestea reprezintă însăşi istoria învăţăm întului muzical româ­nesc din această parte de ţară.': Confirmările - de . participare sînt aşteptate p înă .la 1 iunie1994, pe adresa Academiei de Muzică „Gheorghev Dima1*, str.I.Ci Brătianu nr. 25 (Secretariat) • Cluj-Napoca; telefon 095/191241> contabilitate 95/115208; Rector. 95/193879, Fax pentru străinăta­te; 0040/193879; contul în care pot fi depuse eventuale sponso­rizări sau donaţii este deschis la nr. 64.31.487.09 B.C.R; Clui în lei .şi nr- 47.12,4.16.62 B.R.C.E. în valută, cu specificarea „Pen* tru a 75-a anivers-are a Ac;u!e- -

.'miei". ,. .’ , ) : ■.

■' Michaela .BOCU

în anul în ca re / Academia de Muzică „Gh. Dima" /îm plineşte 75 de ani de la înfiinţare, Co- rul „Antifonia" al' acestei presti­gioase instituţii de - învăţămîtît: muzical a Daciei, Superioare m archează 25 de ani de existen­ţă. înfiin ţat în anul 1969. din iniţiativa compozitorului şi mu­zicologului Constantin Râpă, cadru didactic la Academia de Muzică „Gh. Dima" din Cluj, „Antifonia" îşi propunea la acea ;v oră să, abordeze, înainte de toa­te,; imensa creaţie contemporană' românească şi universală. -- prea puţin cunoscută marelui -pubiie. 'Astfel, în concertele şi imprimă­rile RTV din perioada- -1969-79; au fost puse în valoare peste.-200 lucrări apartinînd r. peste 30 ; compozitori- români şi 15 comp'o-

.ANTIFONIA” —?.5

zitori străini. Începînd cu anul 1979, „Antifonia" v a . / ;cunoaşte bo lezul confruntărilor inter naţio- nale (Olanda, A u s tr ia ,A n g lia , Germania, Ita lia şi Belgia), cu- mulînd nu mai puţin de 14 pre­mii.' Succeselor - competiţionăl© le-au urm at la scurt timp invi­taţiile din partea unora -dintre cele mai im portante. festivaluri muzicale din lume, precum şi realizarea de emisiuni RTV în Belgia, . Germania, Franţa şi Austria. In tre anii 1987-90, .,An­tifonia" a fost nevoită să-şi in-

. ceteze activitaea, date fiind. obsructionărjie perioadei ceau-. şiste. Începînd cu anul 1990, ac­tivitatea coralei se diversifică, primelor audiţii contemporane alăturîndu-li-se cele aparţinînd marelui repertoriu interzis îna­inte, cel al muzicii religioase şi, în special, al- celei româneşti Bena, G D. K i r i a c ,■ Constariti- nescu, Firea, etc.) '

Colaborarea cu una din -somi­tăţile lumii muzicale contempo­rane, compozitorul Yannis Xer.a- kis, aduce cu sine invitarea Co­rului de bărbaţi al „Antifoirei" pentru deschiderea Festivalului de muzică contemporană de la Viena, în octombrie 1993,-cu Re- quiemul de Zimmermann.

In anul împlinirii - celor 25 de ani de existenţă artistică „Anti­fonia" se prezintă cu un bilsnţ impresionant: peste 300 de con­certe ce au cuprins mai mult de IOOO de lucrări muzicale aparţi­nînd, a peste 100 de compozitori omârti şi străini, '1 înaltul săn ivel profesional, prestaţia sa

artistică deosebită, precum ?i meritul de a promova creaţia contemporană de certă ..valoare, situează la ora actuală „Antifo­nia" pe primele locuri în ierar­hia corală naţională. Marea săr­bătoare a „Antifoniei" se va co n -.. cretiza în această vară fntv-nn amplu festival muzical - ea va marca viaţa artistică a C lu ju lu i- ln perioada 27 lunie-2 iulie, J

%

Cristlna Monicn OAiWIAN

Cînd D-1 dipi. BR1ST0W nu agreează presa9 „Sâ nu se inhibe domnul prefect Zanc..." ®

Ciudat mod britanic do a vorbi in numele dom­nu lu i-p refec t Zanc. D ar şi original mod de a face ordine in casa altcuiva. Pentru că domnul d r .L .S ,C . Bristow, secretar II în secţia politi­că a Ambasadei M arii Britanii la Bucureşti, şi doamna Susan Laffey, d in departam entul cerce­tare şi analize, au transform at, .joi, 10 martie, o vizită obişnuită de reciprocă informare la Pre­fectura judeţului Cluj, într-o întUnire> cu caracter particular/personal, rugind presa să se retragă. Motivaţia acestei cereri este de-a dreptul pueri­

lă: „Să nu se inhibe domnul prefect Zanc tn răspunsurile pe care le va da“. Şi sîntem foarte convinşi că în cursul discuţiilor purtate au fost abordate probleme economice, sociale, * politice, pentru presa clujeană, ca şl pentru domnul pre­fect Zanc, lucruri cunoscute-şi deloc inhibatoare. De partea noastră, m ulţum iri Prefecturii pentru invitaţia făcută, azi ca şi. în alte situaţii. Bri­ta n ic ilo r— un călduros „So long11.

V Dem; ŞOFRON

Program ul de investiţii 1993: In ultim ă şedinţă — extraordinară — a Consiliului judeţean Cluj a fost prezentată situaţia investiţiilor pe anul 1993 din- pro- - gramul Consiliului judeţean. Din „prevederile1* d e • 4457 milioane, lei, s-au realizat 44Z0 milioane lei, fiind structurate pe trei ca­pitole m ari: lucrări continuate — extindere staţia de filtre Gi- lău, etapa decantor 1000 l/s ; conducta de echilibrare, tronson IV Pod Garibaldi — Pasarele Dragalina; îm bunătăţirea alim entarii cu apă str. S itarilor Cluj-Napoca; modernizare centrala term ică 27 şi centrala term ică de zonă; conducta de echilibrare presiu- ■: ne gaz, tronson P iaţa Abator —• Parcul Feroviarilor; conduita Dn 600 mm apă potabilă cartier Oprişani (Turda), prag de tund nr. 1 pe rîu l Arieş; conductă' aducţiune apă, rezervor şi statie de pompare Dej; alim entare cu apă a localităţilor Aghireş, Răi- şoara, Călăţele şi le lcd — :.

Pentru lucrările noi au fos^ prevăzute 845 milioane lei, din care s-au, realizat 770 milioane lei, ce s-au-concretizat în u r- . mătoarele obiective:-M onum entul comemorativ, „Avram Iancu1*, centrala term ica 11 Grigorescu, punctele term ice 27 şi 28 Mă-

. răşti, conducta Dn 600 mm Valea Arieşului. Cel de al treilea capitol al program ului de investiţii se referă la dotări' (şi a lte ' cheltuieli) — cu mijloace de transport: G0 autobuze la Cluj Na­poca, 10 Ia Turda, 5 la Dej ş i ,2 la Gherla; la aceasta se adau- ' gă .110 studii de fezabilitate.

k s s s s cssasa msma , asxsa s s s a .sas» cssaa : m m . sa s» «sssss

Ş i^upq fniîlnirea Delegaţiei Permanente de io HuedinI)in- luna februarie a anului

curent. Delegaţia Perm anentă a ^Consiliului ■ Judeţean a iniţiat o - serie de întîlniri de lucru în 12 centre ale judeţului, la care sînt invitaţi să participe ’ consilierii locali,’ primarii, - viceprimarii şi secretarii consiliilor locale. Pînă Ja data apariţiei aces;tor rînduri, au avut loc primele şase întîl­niri, cărora le-au 'fost gazdă mu­nicipiile Cluj-Napoca, Turda, Dej, oraşul Huedin şi comunele Aghi- reşu şi Poieni. La aceste dialo­guri au participat peste 600 de consilieri aleşi în februarie 1992, venind cu un divers , şi bogat arsenal de probleme ce stau în

.a ten ţia o b ş te iş i a căror rezolva-

. re căpătă greu contururi. / ■L a-întîlnirea de la Huedin, ţ i­

nută zilele trecute, au- răspuns comunele Beliş, Călăţele, Izvorul Crişului, -Mănăstireni, Mărgău, Rîsca, Sîncraiu şi oraşul gazdă, iar din Delegaţia’Perm anentă au fost prezenţi domnii: prof.' ~ dr.

-ing. Victor-Romulus Constanti- nescu — preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, ing. Petru Litan— vicepreşedinte, d-na Pop Mă- riuca — secretar Consiliul Jude­ţean, d-n a ing. Usato Elena şi dl.

KT** M89

Ultima şedinţă a Consiliului’ local Gherla a ' fost mai linişti­tă, iă ră acele obişnuite „agresi­uni1* verbale. Nu pentru că pro­blematica abordată a r fi fost de interes minor — dim potrivă —, ci pur şi simplu, cei 21 de con­silieri ' a u , dat dovadă, de astă dată, •- de mai m ultă înţelepciu­ne s i . răspundere, civică. Pe lis­ta de probleme a u . fost înscrise

, vreo zece'puncte pe care nu are rost să le înşirăm aici, avînd în Vedere paleta largă a tematicii. Un singur lucru este cert: toa­te au lost de interes m ajor Şi asta spune totul despre impor­tanţa şedinţei, v

Iiicercînd să fac o caracteriza­re de ansamblu a modului de desfăşurare a lucrărilor, se poa­te, aprecia, fără team a de _ a fi învinuit de partizanat politic, că am avut tot tim pul senzaţia câ la Gherla consilierii fac parte dintr-o singură formaţiune po­litică. Faţă de alte „ediţii1* mult m ai'palpitante, de astă dat# în­treaga derulare a discuţiilor s-a făcut în mod civilizat, la obiect, dar fără să dea senzaţia că în oraşul de pe valea Someşului Mic toate au fost roz în ultima perioadă. Abordind dezbaterea a-

Topul problemelor celor aleşişîrstaceleaşidr. Bogdan Emil — membri al Delegaţiei Permanente. N u : au : lipsit directorii direcţiilor Consi­liului Judeţean şi consilierii ju ­deţeni, ce au prim it voturi îri ' zonă. - . - . - .. .

în urm a celor 19 intervenţii a- le reprezentanţilor zonei monta­ne am constatat că probltm ele \ actuale , ale comunelor graviteasâ pe aceleaşi coordonate vechi J a r mereu actuale, ce îngreunează munca şi tulbură liniştea zilnică atît de necesară. Şi cum cei năs­cuţi la poalele pădurilor , pretind acestora să le întreţină şi viaţa, firesc că nevoia înm înării cît mai urgente a titlurilor de pro­prietate pentru suprafeţele pre­văzute de Legea nr. 18/1991 a constituit; principalul ecou d ir ija t ■ către ROMSILVA şi comisiile lo­cale şi judeţeană de aplicare a legii fondului funciar. Cît priveş­te drum urile lemnului spre pîi- ne, pentru că m oţii-noştri prac­tică încă „trocul", acestea nu nu- , mai că sînt lungi şi obositoare,

ci şi întortocheate şi scumpe. Poate tocmai de aceea Âbrudan Ardelean,- Vasile Coza, .Traian Costea, I. Neag, Mihai Marc, A- drian Toadere şi nu numai ei, au propus să se elibereze lâ comu­nă toate ■ documentele necesare exploatării şi transportului de m aterial lemnos, fără ca ROM* SILVA să se îngrijoreze că: oa­menii m untelui vor tră i prea bine. - ... - . - -

O a doua m are problem ă ridi­cată vizează slaba preocupare a ROMTELECOM-ului care, după insistente şi repetate intervenţii d in partea comunelor Mărgău, Beliş, Rîşca, Călăţele,' continuă să răm înă sate izolate de centru şi lume deşi fiii satelor respec­tive se află in toată ţa ra şi ch far m ai departe. Dacă' comunicaţiile telefonice lipsesc cu desăvîrşire, deplasăirile pe drum urile de muri­te ş i; chiar cele prem ontane d e - : vin luieori o aventură- pentru câ sîn t desfundate si pe-zeci de ian fără panouri de avertizări rutie- •

plicării hotărîrilor Consiliului lo­cal în cursul anului trecut, con­silierii au avut ocazia să con­state un lucru neplăcut pentru ei, dar cu m ulte învăţăm inte în perspectiva viitorului: evenimen­tele depăşesc luarea hotărîrilor. Din cele 68 de hotărîri luate în 1993, de exemplu, multe riu au fost aplicate exact din această cauză; Ori au fost total d e p ă ş i- '

tam entele din -cartierul „Intre ape**, său despre necesitatea în­tă ririi ordinii şi disciplinei pu­blice. . '

Dezbaterile au fost deosebit de fructuoase. Aproape fiecare din cei 21 de consilieri avea ceva de spus. S-a mai analizat activita-' tea din anul trecut a două so­cietăţi -comerciale subordonate

direct Consiliului local: SO „In-

Propuneri multe, rezolvări puţinete, ori unele sectoare de activi­tate - ale administraţiei locale nu au lucrat cu operativitate. Şi, astfel, multe hotărîri au rămas în faza elaborării, nemaifiind pu ­se în practică.-

Aşa cum a rem arcat şi prim a­rul localităţii, consilierii au a- vut, şi au idei, planuri şi pro­iecte valoroase, toate spre bene­ficiul populaţiei, al urbei. . Dar foarte m ulte dintre intenţiile lor au răm as nerezolvate. De mai mult de un ■ an, tot se discuta despre scăderea presiunii la a- pă, despre lipsa căldurii în apar-

dustria mlcâ“ .şi SO „Produse ce- 'ramice1* (fosta ’ Fabrică de cărăr midă), unde, cu toate probleme­le privind starea uzată a utila-

’ jelor, s-a realizat o producţie în valoare de 188 milioane Iei, că- făm ida fabricată aici, fiind foar­te 'c ă u ta tă în toată ţara!

Un punct separat pe ordinea d e zi l-a constitu it; analiza pro-

- gătirilor ce se fac în localitate pe linia bunei gospodăriri şi în­frumuseţării oraşului. Cei care au luat cuvîntul s-au referit, mai

, ales, la . ' activitatea personalului , muncitor de la Regia Autonoma

re. Dl. Miron Cord amintea c ă , s-au furat 34 de stîlpi şi panouri

.«de-semnalizare şi m ai mulţi mc de m aterial antiderapant de pe drumurile ce duc la Beliş, iar IFET-ul depozitează 'lem ne la bunul plac, adică şi pe acosta­mente,' afectînd circulaţia în zo­nă. ' T-~ -

O a treia şi nu cea din urmă problemă o ’ constituie proasta a-

- pro vizionare cu produse alimen­tare, industriale şi cu medica­mente. Magazinele FEDERAL- COOP-ului, au o singură şansă de supravieţuire, aceea a priva­tizării ia r punctele farmaceuti­ce trebuie să fie readuse în cen- trele de comună, altfel preţul u-

' nui antinevralgic procurat de la Cluj-Napoca devine enorm Cît priveşte autonom ia locală, ea nu se poate m anifesta decît corela-

' tă cu cea bugetară. Şi cum bani " nu sînt, necazurile se înn;ulţesc

iar neliniştea nerezolvării' lor de către cei aleşi este mare. •

Dumitru V A T A V

a Domeniului Public, Străzi şi Spaţii Verzi, dar — aşa cum bi­ne rem arca . un consilier mai vîrstnic — în m enţinerea cură­ţeniei, nu num ai ei ’sînt răspun­zători. Cu toate că a venit p ri­măvara, foarte puţini au luat în mînă m ătura şi grebla, iar con­silierii au răm as şi ei datori în această privinţă. Niciodată în ul­timii ani, oraşul Gherla nu ară­ta aşa de m urdar şi neîngrijit ca acuma. T ot-ce se întreprinde în domeniul gospodăririi locali­tăţii, se fade fără o planificare riguroasă. ■ -

în rest, am asistat la multe intervenţii salutare, dar care — din lipsa ban ilo r.— nu pot fi duse' la îndeplinire. Din tot ce am văzut şi am auzit la ultim a' şedinţă a Consiliului local Gher­la, ne face să credem că sînt motive de îngrijorare. Fără o responsabilitate şi profesionalism în abordarea şi îndeplinirea pro­blemelor privind gospodărirea localităţii, nu se pot,realiza mul­te. Să nădăjduim , însă, că pînă la sfîrşit toate vor fi bine la ' Gherla. Consilierii vorbesc mult, dar înfăptuiesc puţin. Bine ar fi să fie invers.,.

SZEKELY Csaba

PRIMIM DIX PAIÎTLA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Două milioane lei amendă pentru garaje ilegal construite

Ca urm are a controalelor efectuate de către Ser­viciile Corjj control prim ar şi Control urbanism in • teritoriu, s-au depistat situaţii de încălcare a pre- x-ederilor Legii nr. 00/1991 şt, respectiv, a Ordo­nanţei Guvernului României nr. 4/14.01.1994, pri­vind autorizarea executării construcţiilor.

In acest sens, au fost sancţionaţi contravenţional, pentru construirea ilegală d6 garaje, următorii:. ŞRAUM GHEORGHE, OPRE FLORIAN, SINMI- IIAIAN CORNEL, domiciliaţi în .str. Al. Vlahuţă, Bloc „Lamă" B, ~ .

Au fost astfel aplicate amenzi contravenţionale In valoare de 2.000.000 iei, pentru fiecare caz în parte s-a dispus desfiinţarea construcţiilor ilegal realizate, precum şi readucerea terenului la Sta­rea lu i iniţială.. Atenţionăm, din nou, pe această cale, pe toţi cetăţenii care doresc sâ realizeze .construcţii, să respecte prevederile legale. In caz contrari vom

'f i obligaţi să-l amendăm cu .sum e cuprinse Intre 1,800.000—2.000.000 lei. , .

BIROUL DE PHESA AL PRIMĂRIEI

APA - MUSAFIR IN APARTAMENTE î '

NAGY ANA, ILUÎSCU' ÎOAN'V MOLDOVAN.-DORIN, «’OUUiim VIOREL, Cluj-Napoca: Vă seri • em în numele .tuturor locatari­lor de la e ta ju l TV din Bloc Ou de pe strada, T ulcea. 22.

Avem o problemă foarte nui- re. Cum stăm la ultimul riiveî,: nu ureă apa4 nu are presiune. De cînd s-a reparat ceva iurut trecută, apa e musafir în apar­tam entele noastre. Pînă atunci mai urca dimineaţa pînă pe la9,30 — 10,00 şi seara de la 19,00 la 19,30, dar acum, cum se în ­călzeşte, autom at nu mai u n ă. Ce e cel mai rău e că n u ;u r ­că nici cea rtce. _ . '

Am discutat cu dl. adm inistra- : to r .'E l zice că nici la Bucureşti . şi nici în Braşov nu este, dar am auzit la radio că s-a rezult, va t şi în blocuri cu patrii nU’e-

: le s-au pus hidrofoare. Am . dori să se rezolve problema ape i.' şi lâ noi, că de p lătit plătim ca şi cei de la ,p a rte r , unii şi doi,' fără să consumăm... ; De vineri după masa pînă duminică seara- e de groază; nici. m ăcar nu. p i­cură. . . - . '■

ANUNŢConform Hntârîrii nr. 23/2S.

02.1994 a Consiliului local al municipiului Cluj Napoca, în vederea achitării chiriei pen­tru gheretele am plasate pe domeniul public, proprietarii acestora - se vor prezenta Ia Prim ăria municipiului Cluj- Napoca, ghişeul „Relaţii cu publicul**,:-Cli următoarele ac­te; actele societăţii-sau auto­rizaţia (Ia persoanele fizice)• releveul întregii suprafeţe ocupate, inclusiv anexele.

NU IN DETRIMENTUL COPIILOR!

A sosit prim ăvara, şi odată cu ea posesorii de-au to turism e au „invadat11 din-, nou zonele, verzi— neam enajate încă — din jurul blocurilor de locuinţe. A tît în municipiul Dej, cît şi în oraşul Gherla am văzut multe parcări făcute cam după ureche.. Pose­sorii de autoturisme, efectiv le-au „închiriat". Distrugînd amenajări-^ le aferente acestor terenuri, în multe zone ale municipiului Dej şi oraşului Gherla, spaţiile ^des­tinate celor mici au devenit pes­te noapte auto-service-uri, par­cări, sau chiar... spălătorii. Este un subiect, care trebuie să dea de gîndit, în primul rind aces­tor indivizi certaţi cu bunul simţ, dar şl Primăriilor.

SZ. Cfc

ADEVĂRUL DE CLUJ VINERI, 11 MARTIE, PAG. 6

IfOMl MUTil:il OMNItOR Df BasaraMa nu mai face torta'Reluăm,- în pagina de astăzi,

' discuţia cu dl Teodor Roşea, spe­cialist în domeniul finanţelor, pe

■ tem a Fondului Mutual al Oame- • " milor dc Afaceri.. . — Ge garanţii se cer penlra a

beneficia de împrumuturi? ţ :— Cel mai la îndemină instru­

m ent de garantare 11 constituie chiar certificatele de investitor. Cei împrumutaţi vor semna, alt­fel spus vor emite, un bilet la ordin prin care se- obligă ca la

V- scadenţă sâ restituie fondului •* împrumutul, împreună tu dobîn- >1 da. Modalitatea de circulaţie a C;vacestor mijloace de plată c.rnfe- ' ră garanţia..-, plăţii la termenul

stabilit. SAFI,- prin obiectivele ţ sale, - conferă prioritate relntro-- ducerii în circuitul economic ţi V'financiar a biletului la ordin şi . a - cam bid, , cunoscute la noi,

-a / înaintea anilor 50 suh nume de ? „poliţe" sau „trate", Revenind

la împrumuturi, pentru garanta rea lor se;'" practică,- în general,

- tipurile de garanţii introtiuîa în ultimii ani. , • . ,/ - - Cine are acces ia. impriniii;- ..

. ’ turi,*1 -persoanele.. sau firmele? .V — Toţi investitorii au drepturi o ‘ egale;.- respectiv-; aceleâşi obliga-;' :-

ţii, ,r.efăc!ndu-se discriminare între persoanele fizice şi juridi­ce..' Orice investitor poate cere, deci, îm prurriuturîn ■ cuantum de trei oii;, valoarea investită in rar- tifieaie.-

' — în"- ipoteza. că un: 'investite* f doreşte s ă ■ renunţe la- calitatea -

- 's a , :cum îşi-recuperează investi■ tia? ':;/V■; O ricare.m em bru poaie' sâ ',

. * retragă din .fond : p rln tr-o ; simplă cerere depu>ăJa fii mă . p r in ' care solicită ■ rfişcumpSrhrefC

■ de către SAFI, a unui număr de certificate pe. care le deţină, Jn.'. 10 zile, SAFI Si-. V3" reirrhn jâ "ţi viloarea • t:.-pective'.or- ceit'.fica . ţe . • M eripir.n.'câ-oceste '■ert'fiea-"- tp~ n a .s e pot trarjzacta pe piaţă, dreptul de răscumpărare : deţi- nîndu-i exclusiv SAFI. "Din di vi.dendeîe ce-i revin, orie*-, in- vestitor- poale acumula noi cer . (ificate, cu o reduce*e de' 10 »'<■ . cente din valoarea acestora",

~ Cum -vedeţi Integrarea’ 'fon-'.' dmilor în sistemul instituţlilcţ* de profil existente sau viitoare? .

— Fondul, in nici un caz, nu' ie. suprapune peste activitate^ - 'bancară, aceste două ;.inştliuţii.' avînd atribuţii distincte; In per spectiva iminentei apariţii a bursei de valori, SAFI, în cali­ta te de instituţie de inlermedie-" re financiară va avea un cuvînt greu de spus în tranzactarea tit­lurilor de valoare. Tactica SAFI

. are menirea de a aduce ornfi- turi mari investitorilor pe câi

. neinflaţionlste, Prin mărireu va­lorii certificatului, - investitorul are conştiinţa valorii pe care o posedă, fără a pune în circulaţie sume mari. de bani care !să ali­menteze- inflaţia.' Capitalul ră-; mîne concentrat in fond, m ă r n- du-ţi valoarea continuu. • Luînd exemplul Cehiei ţ l Slovaciei unde au apărut sute de fonduri private d e . investiţii, trebuie re­marcat că astfel de fonduri au contribuit decisiv Ia ' reuşita pro­cesului de privatizare prin "atra­gerea certificatelor de proprietar ta eliberate cetăţenilor, similare celcr din România. In concluzie, FMOA este proiectat să funcţio­neze mulţi ani, avînd Elaborate

.atît. strategii ;pe te rm en . scurt ţi mediu, cît mai a les . strategi; pe termen lung şi foarte .lung.

■ Raportaţi, vă rog FM OA'la instituţii similare din alte ţări.

— Fonduri mutuale, există, de exemplu, în SUA de peste 90.de ani. iar în Franţa de peste--30 'de an i.. Ele s-au 'dezvoltat''ţi /d iver­sificat- continuu. In prezent,, yo-

-iumul 'investiţiilor-;efectuate prin ’fondunle:' 'm utuale este de SCO. miliarde . de; dolari in SUA, 400 de miliarde d& dolari în Jap ia ta , două miliarde de .'franci -în Fran­ţa. In această ultimă ţară fanc- ţionau. în 1990, peste 4 800 de astfel de fonduri' mutuale. .Existăfonduri destinate - Racordării <• de burse în perioada studiilor. P ă­rinţii investesc regulat în fon­duri, iar copiii aiunşiv st.udanţi beneficiază de burse. L a ' fel, există fonduri A particulare de pensii, care sînt cerute, şi la noi de ;către-.,- sindicate.,, Tendinţa FMOA este ca-Jn ţimp--să '.âcope*.- ra -aceste., ceiinţe, Im pm w S că'multe al'ele

- - Faptul--că; SAFI;- /adminisA ifatorul ’-Eondului,-<»‘,te tn Biic.u: ’ resţi' n i '4 compli-'S j(ic: u r’îttV-> - ncljvl!atf*a d*' pro-’.

mo'-ar» şi ^oniu.scure . p»rhţV nanţă c n - 'Ş A F i , .;ace..sta a in*

.'cherat cin ac'orfl cu firma- „SfffF, Electronics""Cluj, tn ceea eap tî-

' veţte: d istribuirea. cerţificateîor 4$ 'investitor ce lo r, ce le solicită Tot aici se depun şi cererile de’ împrumuturi, se, pot obţin? in-, formaţii referitoare la \ activita­tea fondului şi şe. primesc cere-,' file de retragere din fond. Dacă sc ya .constata un interes mare şî o încredere a populaţiei în FMOA. se va In fv 'ţa , la G'u;,..o ‘ uc.ursjîâ a SAFI ay- un gra'i M-

■ dirat de ..r<utMi.o:n. *N.R. Majoritatea - acestor -tn*

formaţii au fost îrduse'Ta cu­noştinţa publicului' ■' clujean - şi prin intermediul postului de ra-

_dio „Uniplus11 care a difuzat in­terviul'cu. dl Roşea. :

Camera de- Comerţ şi Indu­strie Ciuj, îm preună cu alte trei camere judeţene, au participat la Tîrgul de la , Chişinău, tîrg de la care a lipsit ;.*,Romexpov Bucureşti. Cu ocazia "participării; a fost semnat un protocol'; cu în­treprinderea similară de tîrguri şi expoziţii , din Chişinău., De succes s-â, bucurat S.C. ‘ „Clu-ja- na“ care "s-a întors cu- 58. de con­tracte şi S.C. „Fe’eacul“, care a intrat în tratative cu fraţi* de peste Prut. Surpriza cea mare pentru participanţii români nu a conştituit-o starea generală de . spirit a cetăţenilor republicii lui /, Snegur (care,. se .zice, este cel puţin a tît de rea po cît a zis se­natorul Păunescu), ci faptul că basarabenii au renunţat la rela­ţiile comerciale pe. bârter (prin schimb total -sau parţial de măr­furi)! O astfel de măsură, pen­tru două ţări ..care nil -.dispunAde bani, este . total nelnspirafă,

S-A REDESCHIS B U R 5/iD E MĂRFURI C .C .|.f

■Miercuri', "Camera- cla Comerţ ■)<- industrie Clu|'' şi^a reîuat ac- tiv% tea.-^e; bvtrsft de • mărfuri.-

Au participat puţine firme (zece) şl au fost semnate doar două contracte. . ;

AM BASADA GERMANA SE INTERESEAZĂ DE CLUJ

.. Pînă. nu demult, relaţiile noa­stre cu Ambasada germană erau civilizate şi • „reci", a declarat dl Mircea Costin,. secretarul Ca merei de Comerţ şi Industrie Cluj. Acum. se manifestă un in­teres sporit pentru judeţul Cluj,, dătător de speranţă pentru oa­menii de afaceri. De curînd, am­basada a cerut C.CJ. ’-prezente-: rea datelor economice alt» jude­ţului.

S-AU GÂSIT MILIOANELE PENTRU AEROPORT .

Cele 10 de milioane de lei ne­cesare Aeroportului CIuj-Napoca pentru a avea dotările corespun­zătoare internaţionalizării lui au fost găsite. Mărinimoase s au dovedit a fi două firme partieu- ' la re ,. „Âcomin“ şi .,Alfasoft“, ca­re s-au decis să doneze' 10, res­pectiv 40: de milioane de lei pen­tru : am enajarea aeroportului.

Şi b o g a ţii $fring cureauaDeunăzi, un domneai ’ Jcărui

standard de viaţă tinde spre li­m ita superioară, mi-a- mărturi­sit că .resimte .suficient de tare creşterile incredibile de p r e ţ ' la bunurile alim entare. Şi’ dacă au izbutit preţurile ,să ' îngrijoreze patronatul, înseam nă; că -lucră­rile stau extrem de prost,,şl ;că mizeria este mai cruntă dseît pricind. Cît d e - mare paa'.e fi mizeria? O înirebare la . caro '.c poate răspunde ; extrem do ■ sim­plu: • p in tru a • supr.a.vieţ.iji,, u« . ad u lt'a re ne voie-de ■- 0000--de 'ic-1; '

- pentru :piine,-20,000ipentru-Icşr- ne- şi mezeluri de calitate .’i’nfe-;"-

' rioără, lapte .şi; derivate ;din': îap -. te de 4000 de* lei, un. kg da .za­hăr de 900 de Ici. un kg de f:V.- nă de 500-de. lei, un ,kg, de orez de 800 de 'le i, zarzavaturi'şi car­tof [ d e :2000 de: lei, . săpun, de­tergent, pastă do dinţi, - hîrtie"' igîcnicfi- şi şerveţele.■ de >2000 de

iei (ia' cea^mai proastă, calitate), Toa'te acestea la un loc trec- de 33 de mii de-lei, venit Tunat pe care nu îl are asigurat tot omjil.

, Calculul ■'a.'..omis; - cheltuieli in­dispensabile: energie- . electrică.-

-cafea_ dulciuri, .fructe, tutun,

. abonament radio-tv-tclef m, - co-, -, st uri c u . în t r e ţ in e r e a , . îmbt fică- - mintea şi încălţămintea,' . EO.res-, .pondenţa, cărţile, -ziarele, 'irans- ? p o rtu l; ş.am.d; ■ Vî ■ ■; - > ; De- ieri,-.cu- o'-"pensie»; mijlocie,, -se pot cumpăra: două kg de ; c a rn e ,; 10 litri de -.lapte, 20 de

ouă, 10 pîini, cinci kg de zarza­vat, 10 de cartofi, un pachet deunt ş i__ cam atît. ..Pardon, sepot cumpăra ţigări de import

; mai ieftine! • - •

• ' - TlRGUItl SI 'EXPOZJŢ1T INTEItNAŢIONALK •

■ Direcţia .pentru S trategie,/Prom ovare şi Cooperare a stabilit: program ul’ de participare ■ a României la tîrgurile şi expoziţiile internaţionale,: în T994 (tîrguri cu exponate), In ordine cronolo­gică, începînd eu luna mai, pînă în luna noiembrie vor îi u r­mătoarele tîrguri: Hanovra; (tehnic), Paris, (bunuri le larg con­sum), Cairo (general), Luxemburg (general), Londra (tehnic), Bu­dapesta, (tehnic), Poznan (tehnic), Trieste (general), Buenos Aires (general), Zagreb (general), :Brno , (tehnic), Salonic (general). r,~ m ir (general), Plodviv-(tehnic), Damasc (general), Seul (gene ' t, Tunis (general), Kiev «tehnic), Teheran (general), Moscova (t- v- nic), Graz (general), Santiago da Chile (general). Bruxelles (mo­bilă), New Dclhi (general),^ Dubal (general) şi N.ew Vork (geneial).

Fabricile producătoare de mo­bilă (care n-au avut contractă cu firm a „Elvila" a d-lui ©•its- ramă) se „descurcă" chiar şi In vrem »rile tulburi ale tranziţiei; Ba fosta Întreprindere, de prela- crare a lemnului din Dej, a:ia- ala S.C. „Samtjs“, în patra ani de *ile productivitatea a crescut de 2,3 ori. înainte de a recurge la soluţia tehnologică,, s-a proce­dat la o alta: aceea a întăririi

-disciplinei. Regulamentul, apre­ciază di Nieolae Stevăr, directo­ru l societăţii, „face ravagii”, disciplina este „de fier" (discip­lina reallzîndu-se, nota bene cu ajutorul sindicatului). După 1990, fabrica a lucrat fără sincope, menţlnîndu-şi exportul care a ajuns In acest an, la 90 la sută «in producţie. Comenzile da ex­port se derulează printr-o firmă de comerţ exterior „Tehnofo- rest Export"-căreia i se achită En comision de 1,7." Comenzile ft.Rn»,e, s? ridică la 6-7 milioane

a n°‘Qrl Despre catalogul pro-

SÎ.VT s r FAHRICf CARE MERG

Producem mai mult csi oameni mai putinipriu de prc/.entare a produselor' mobilier^, are!aşi director apre­ciază că este printre cele mai competitive. De altfel, modelul „Swendoune" realizat chiar de colectivul de creaţie al societăţii „Samus" . a avut succes la tir- gul de la Nantes (Franţa), edi- ţia 'din 1S92. După el au urm at numeroase comenzi franceze. De menţionat că grupul de „proiec­tare" a realizat, în 1903, 47 de modele noi, d intre care mai mult dc jumâtati- au fost coman­date. După intrarea pe piaţa Franţei şi Stolelor Unita, inte­resul fabricii din Dej se îndreap­tă înspre; Anglia, Belgia şi Ru­sia. /' Ps ceea ce a avut (grămada

ds fiare vechi, vorba fostuîoi premier) fabrica a ' produs mai

.mult, cu oameni mai puţini. Dar, au fost aduse şi utilaje noi', agregate de m are complexitate, strict, necesare .creşterii produc­tivităţii. Au fost achiziţionate aşa-numitele utilaje conducătoa- le (import făcut din Italia). In • total; im porturile ' s-au ridicat, la peste 1,5 milioane de dolari, bani împrumutaţi de la Banca „loii Ţirinc".

Dl. Cataramă nu Vâ cumpVa „Samus“

In timp cc .liseutam cu d 1 di- rector Stevăr, a venH un f.ix cu. cutoinviiaţia unui director ol • „Elvilei" Ia Dej. L-am între­bat pe dl director. Stevăr doc.1* are intenţie să intre în-- afareri cu dl Cataram ă şi mi-a răspuns că dacă a r fi fost să vîndă fabri­ca, atunci' o făcea de mult; pen-

tru că a fost clirtat pe puţin de 350 de firme.

In luna mai Începe in’formati- -/area.

Firma MDS (anglo americar.o- germană) va Începe in- luna mai a aceiiui an procesul de Infor­matizare a ţocletăţii „S.imv,s“, trec în i pe calculator atît conta­bilitatea cît şi: prot/ucţin, pro­iectarea etc. Investiţia to tali va fi de sub u>T milion de lei, su­mă relativ mică in raport cu scopul urmărit. Pînă să vedem cum va fi informatizată 'fabrica din Dej, menţionăm cazul feri­cit al unei cooperări bune cu reprezentanţii fondurilor în adu­narea generală a ' acţionarilor şi intenţia directorului de a semna contractul de management, d ir . . , cu,condiţii.

CONSULTAŢII JURIDICE A

Adunarea generală a acţionarilor

Adunarea generală a acţiona- , rilor este organul suprem de d e - , ': eizie şi conducere al societăţii comerciale. în societăţile comer­ciale înfiinţate în bâza Legii 15 din 1990, potrivit art. 39 şi 40 din Legea 58 din I991,,A©A se. constituie din reprezentanţii - FPS şi FPP la care este arond?.- . tă societatea. Cei doi acţionari (FPS şi FPP) şi-au desemnat, în baza unor contracte de repre­zentare, reprezentanţii în-A G A . Potrivit acestui con tract' repre- . zentantul îndeplineşte, in nu ma : ' şi pentru FPS, atribuţiile de ac­ţionar la sbcietâte, în condiţ'île şi limitele impuse de contrac: şi - în schimbul unej remuneraţii.

Astfel, reprezentantul FPS , în AGA are urm ătoarele atribuţii— pe care le îndeplineşte fără man- dat special: . ', ' \ ■ ; ' — aprobă sau propune modi­

ficarea, bilanţului contabil ' a— fizează dividendul în con- >

fermitate cu legea— numeşte şi revocă, in con­

diţiile legii,, pe administratori şi - cenzori ' .. '■-. .■

— fixează remuneraţiile cuve- - nite pentru, exerciţiul în curs, administratorilor şi cenzorilor, dacă nu , au fost stabilite, prin ■» contractul de societate . sau : s ta - ; ■ tiit " ' .-. -•, w dă descărcare'de gestm ne-.r'

adm inistratorilor ,- - '. A ' .— aprobă bugetul de ven Uut ‘

şi cheltuieli şi, după-caz, progra- mul de activitate pentru exerci­ţiul vrmător- , ’ :

aprobă schimbai ea ob ’-’- ‘‘iî- luj de a.nivil iie al .societăţii - , :

— aprobă gajarea, închiriereaşi locaţia, gestjunii, în cazul Jn-'-. care valoarea contabilă a . acti­vului/activelor este de m-ximum 100, milioane lei,.dar nu mai mult de 30 la su tă. diri ' valoarea, ; - contabilă a tuturor acţiunilor - societăţii '

— aprobă vînzarea de a ; t !ve, ' o singură dată sau în etape suc­cesive, în cazul în care valoarea contabilă a activului/activelor este de maximum 50 'de. miiiba- ne lei, dar nu mai m ult de .25. îa sută din valoarea contabilă •* tu­turor acţiunilor societăţii. ; - ' .;

— ia orice acte hotărîri pen-; . tru care legea, contractul de s o ­cietate şi statutul, cer - aprob:j.rea adunării, generale. A ■. Prin excepţie d e 'la plenitudi­nea de decizie acordată repre- ' zentantului, acesta nu va'APu^ea lua hotărîri decît în urm a obţi­nerii ' unui' m andat : special din " partea consiliului de adminivt.râ- ; ţie al FPS în următoarele ra- - 'zuri: . . "

—' dizolvarea '• - societăţii, pre­lungirea duratei societăţii- .

— desfiinţarea unei sau mai multor unităţi ale sorietăţii

— fuziunea, diminuarea, sau alte reorganizării inclusiv sdvm - barea formei juridice.

— majorarea sau reducerea do •-spiţa] ' .

— gajarea, închirierea îocaţ'a gestiunii sau vînzarea unor ac­tive ale societăţii, peste Tm rta prevăzută mai sus - ' . '

— participarea la 'construirea de noi societăţi comcrciale sau ia capitalul social al unor soc>- tăti comerciale existente.

In încheiere aş dori să piecl-z că' reprezentantul. FPS In

AGA este obligat să depună toate diligentele in: scopul n.U<- zării unei gestiuni eficiente a capitalului de. stat. ICI, este obli­gat să sesizeze conslliul/de ad­m inistraţie asupra deficienţelor sau neregulilor de natură a pe­riclita normala funcţionare a societătil. propuntnd şi 'măM uHeT cc consideră că vor trebui iun it\

jurist Marioara M1CU

VINERI, 11 MARTIE, PAG. 7 ADEVĂRUL DE CtUi

O R G A N IZ E A Z Ă C O N C U R S pentru calificarea Firmelor ce urmează să realizeze

obiectivele la. (Urmare din p;*g. l)

g a ţii parlam entare, guvernamentale vizitează frccvent zona, inclu­siv preşedintele României, care se află în prezent în Republica Coreea, iar apoi va trece graniţa, în zonele economice din Chi­na, unde se experimentează ceea co aminteam Ia început.

Greşim, oare? Nici vorbă! Trebuie să învăţăm şi din alte ex ­perienţe, mai ales din acele care se dovedesc foarte bune pen­tru expansiunea economică. Asiaticii la care ne referim sînt p ă r - ' ţeneri serioşi, o dovedesc Chiar ?i numai recentele afaceri înche­iate cu firmele din Republica Coreea. Sperăm că demersurile parlam entarilor noştri care au vizitat în ultimul timp statele m enţionate din zonă să deschidă mai Iar*»-porţile pentru afaceri ţ i "înţelegeri între România şi această deosebit de dinamică pia- ţă a Extremului Orient.

UN GLONTE DE PISTOr ^ •'■ s '

Romul a . băut coniac

GENIUS '96 Budapesta (Expoziţia mondială xfe ştiinţă>]

Criterii:1. Capacitate m anagerială;,

l 2. Capacitate financiară;3. Experienţa fn operaţii pe piaţa

externă cu obiective complexe;

4. Listă de referinţe ale oblectlvek>r| realizate Intern şt extern;

5. Capacitate do garanţie bancară! pentru obiectivele ce se contractează;

6. Capacitate conceptuală tehnică şl de dotare. •

- Sergentul m ajor Stelian Co­jocaru de la pcfttul de. poliţie Gilău a fost sesizat că în cen­tru l comunei e m are scandal. Burcsa Demeter (23 de ani) rom îiber să., . bea orice (în cazul de faţă coniac) s-a pus pe • scan­dal; Spărgea, înjura, se lega de toată lumea. Subofiţerul de po­

l i ţ ie i a in tervenit cu toată po­liteţea ce trebuie acordată unui cetăţean onorabil. Numai că •Demeter nu era onorabil. Era băut, Şi agresiv, pe deasupra. A scos ::romul (citiţi, ţigan!), â scos, deci,, cuţitul şi a încercat să lovească.7 Scurt, . La inim ă.. Numai că domnul Cojocaru s-â dovedit un om deosebit de bine pregătit pentru situaţii .'m ai. . . speciale. A t r a s . un foc de - pis­tol. Glonţul. a plecat pe verti­cală, avertizînd câ subofiţerul nu glumeşte. Ţiganul — nimic! Ce era la gura lui? Şi printre pitorescul Injuriilor, una o fo­

losea în diferite variante, care mai de care, la adresa- mamei subofiţe ru lu i aflat în misiune.. O fracţiune de secundă ţi­

ganul h-a înţeles ce se întîm - plă cu el. Credem că nici • a- cum t nu realizează că domniţi Cojocaru şi-a folosit toate cu­noştinţele în ale • artelor . m ar­ţiale. S-a desprins romul de la sol, a sfidat pentru moment legile gravitaţiei şi a „ţucat" ţărîna.

A cum - jeleşte In beciuri, ’ îşi cheamă nearrmrlie din Acăţari (jud. M ureş) şi se j u r ă . ărriîn-: caţi-aş gura ' _ matali!) că n-a vrut, că num ai băutură i - a de­term inat să se1 poarte aşa, că....

U ltraju l însă se pedepseşte în toată lumea asta.. Cînd , cu îngăduinţă, cînd cu toată as­primea. Noi sperăm ca instanţa să fie - necruţătoare. Pentru a nu se repeta asemenea fapte! -

Radu VIDA

OBIECTIVELE PROPUSE: ; «»i^iîcjcturâ'- construcţii (din toate domeniile), materiale de ^

; construcţii, design, industria lemnului (inclusiv mobilier), industria | r v. sticlei, industria aiimenatrâ.

Yaxa de participare este 200.000 de lei şi se depune în numerar odată cu ' depunerea dosarului, pînă la 1 aprilie a.c.

-■ Concursul va avea loc în data de 11 aprilie, ora 9, la sediu! institutului. ., Informaţii suplimentare se pot (Jbţine la sediul institutului, 4300, Tg. Mureş, ,

str. Zorilor, nr.1, numai în perioada 7*9 martie şl 14*15 martie 1994, ( j j j j | între orele 9 - 1 1. Ţel/fax:0954 / 25754_

FOILETON:PENTRU UNII INTERDIGTIE, PENTRfU ALŢII

: CALE LIBERĂPrintr-o hptărîre a Ministeru­

lu i' agriculturii, avizată şi pa­rafată şi de DGAA se interzicea categoric '■ autohtonilor să mai sacrifice ovine. 'M ăsura la care subscriem şi noi, fiindcă, in • ultim ul timp, şep telul ./ ovinelor .; a scăzut îngrijorător dâ mult.

Stînd însă: strîmb şi judecind drept, ne-nm dat seam a că res­pectiva hotării-e este< nu num ai, discrim inatorie,. dar şi deosebit de păguboasă. Să vedem de ce*. Adică autohtonii,’ mai.' pe româ­neşte '.spus, crescătorii i de ovine, dupâ ce s-au chinuit să le în--

treţină să; le' Înm ulţească, să ie _facă dolofane, n-au voie să se

înfrupte din carnea gustoasă, fragedă,- Dar alţii? . v . '

; Aici e aici. Alţii, despre care hotărîrea nu vorbeşte un cuvîr.- ţel, de parcă nu se 'ş tie că, acum, prin ţărişoara noastră , mişună

; cine .vrea şi nu vrea! De .aici o îritîmplare, cel . puţin hazlie (asta ne, mai.. lipsea!) ... .n ara tă sub in­terdicţia de.-a . nu pomeni nume (se vede câ .şi acum cu toată transparenţa, to t.:’;. frica . . . pă­zeşte via!). - V ■ ' ’■

Aşadar, într-o com ună'’ Înve­

cinată cu 'Turda, specialistul -de; la Ocolul agricol, prim ind hotă-., rîrea, a adus-o la cunoştinţa prim arului. A în ccrca t' apoi săo afişeze într-un loc vizibil, dar prim arul l-a oprit. ; N-o mai

■. afişa, domnule., inginer. N -are . . . obiect! ” -

Specialistul, încercă o expli­caţie. P rim arul îl luă de b ra ţ şi-l conduse într-o curte vecină. Acolo, un camion de m are to­naj, în-cărcat ochi cu mioare de mai m are dragul! P e lîngă el, ciţivă ' arabi făceau sămădaşul In ... •. verzişori.' Ce mai era să zi- că . .specialistul?' A făcut sting?-, îm prejur, căutînd să-şi piardă urm a. ‘ * ;

Ion CORIJOŞ

PROGRAMUL TVR PENTRU ZILELE DE SIMBATA, DUM INICÂi LUNI SI MARTISîmbătă, 12 nsartie. Programul 1; 8,00 Bună dimineaţa

de la . . . . Cluj-Napoca; 9,00 Calendar; 9,10 Ala-Bala- Portocala!; Feriţi-vă de măgăruş: 10,00 Film -serial pentru copii: „Fantomette"; 10,30 Gimnastica minţii;

-11,00 Din lumea animalelor (documentar ştiinţific);11,30 Virstele peliculei; 12,30 — 1001 audiţii; 13,30, C u ra t—■ murdar!; 14,00 Fotbal: semifinalele Cupei R o -: mâniei. Transmisiuni directe alternative. în pauză: •Actualităţi; 15,45 Ora 25 — Tranzit TV: Opinie de jurnalist; Film serial: „Povestea Josephinei Baker*'; Se repetă istoria? Anul 1957; Muzică; Umor; Mapa­mond. Film serial: „Beverly Hills, 90210" (18,00); 19,35 Ţeleencidopedia; 20,00 Actualităţi; -20,45 Film serial;, „Dailas"; 21,45 Săptăm îna sportivă; 22,05 Duelul ve­detelor;; 23,15 Film serial': „Hunter"; 0,JO Actualităţi;0,30 Romanian Symphonic Rock Concert;

Programul 2:14,00 Intîlnirea de sîm bătă; 16,30 Film serial: Tînăra stăpînă"; 17,00 . Campionatele Europene de a tletism ' pe teren acoperit. Transmisiune directă de la Paris; 19,20 Bursa investiţiilor; 20,00- Convieţuiri; '21,00 TVM. Mesager; 21,30 Divertisment internaţional;22.00 TV 5 Europe; 22,30 Turnul de fildeş; 23,00 Oraşe şi civilizaţii; 23,30 Pro Memoria. . ,

, TVR CLUJ-NAPOCA: 8,00 — 9,00 Bună dimineaţade la Cluj-Napoca;

Programul 2: 10,00 — 13,00 Intîlnirea de sîmbătă;14.00 — 17,00 Intîlnirea de sîmbătă: Film artistic în serial' (Bucureştiul); Muzică.. Viaţa sportivă. Documen­ta r ştiinţific. Colecţii şi colecţionari. Operă rock.

Duminică, 13 martie. Programul 1: 8,00 Bună dimi­neaţa!; 9,00 Calendar; 9,10 Clubul lui Gulliver: „Eva­darea lui Ex" (1); 10,00 Film serial pentru copii: „Fari- tomette"; 10,30, Lumină din lumină; 11,30 Viaţa satu­lui; 13,00 Nunta de pe chioar; 13,20 Pompierii vă In­formează; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video-ma^azin: De la egal la e g a l . . . amical cu Dida Drăgan. Desene animate. Filmoteca monştrilor sacri. Umor britanic. Muzică. Din antologia umorului românesc; 15,50 Ziua m arilor finale ale Campionatelor Europene de atletism pe teren acoperit. In direct de la Paris; 18,20 Film serial: „Star Trek"; 19,20 Robin-

Ţigo; 20,00 Actualităţi; 20,35 Film artistic: „Prinţesa Dai- say" (SUA, 1983); 22,10 Duminica sportivă; 22,30 Con­fesiuni — Petru Dumitriu; 23,30 Actualităţi; 23,50 Pe ultima sută de metri.

Programul 2: 14,00 Est Meridian duminical; 16,30

Film serial: „Tînăra stăpînă"; 17,00 . Şeraţa TV; 20,00 ZDF; 20,25 Varietăţi internaţionale; 21,00 TVM. Me­sager; 21,30 Video-clipuri; 22,00 Ty, 5 Europe; 22,30 Film serial: „Strada Yello\vthread“', 23,20 La Puterea; a . doua.

Luni, 11 martie. Programul- I: :,13,00 Calendar; 13,30 Desene animate; 14,00 A ctualităţi; 14,10 TVR Iaşi;15,05 TVR Cluj-Napoca;’ 16,00 Avanpremiera săptămî- nii; 16,15 Civilizaţia montană; 16,45 Actualităţi; 17,00 Emisiune în limbă maghiară-, 18,30/F ilm serial: „Sal­vaţi de clopoţel"; 19,00 Clio; 19,30 Desene . animate;

• 20,00 Actualităţi; 20,45 De luni pînă luni; 21,20 Tea­tru TV: în seria .^Restituiri", spectacolul cu piesa „Ondine" de Jean Giraudoux; 23,30 Actualităţi; 23,50. Studioul- şlagărelor! 0,20 Repriza a treia.

Programul 2: 14,00 Actualităţi; 14,10 Portretul, unui m uzician:... Gershwin; 15,00, Fiim serial documentar: „Sacrificiul d e , la Pearl Harbor" (19); 15,30 Inimă, tu ai un dor!; 16,30: Film serial:- „Tînăra stăpînă";17,00 Veniţi cu noi pe programul doi!; 20,00 ZDF;20,30 Desene animate; 21,00 -TVM. Mesager; 21,30 Limbi străine (engleza americană); 22,00 TV 5‘ Euro-

■ pe; 22.30 Film artistic: „Toti soţii mei" (Franţa).TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 — 16,00 .'Retrovizor;

S p o r t; : In terpretu l săp tăm în ii;Incursiune in necunoscut. «Marţi, 15 martie.* Program ul I : 7,00 TVM. Teleniati-^

nai; 10,00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,30 Limbi stră^* ine (franceză); 11,00 Vidco-lcxlcon; 11.30 Film serial:

%,Salvaţi de clopoţel"; 12,30 Lumină din - lumină (r);13.00 — 1001 audiţii; 14,00 - Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Arte vizuale; 16,25,

c Limba noastră; 16,45 Actualităţi; V 17,00 Convieţuiri;18.00 P ariaţi pe tam pion!; 18,30 Film serial: „Salvaţi de clopoţel"; 19,00 Cultura în lume; 19,30 Desene an i­m ate; 20,00 A ctualităţi; 20,43 Ce-i de făcut?; 21,20 Telecinemateca: „Zbor de noapte s p re : Moscova" (co­producţie Franţa-Italia-RFG); 23,20 Actualităţi; 23,40- Top TV; 0,10 Insomniile rom ânului; 0,40 Finala Cupei Cupelor la baschet maş’cuiin (repriza' a Il-a, înregis­tra re de l a Lausanne). : '

Programul 2: 14,00 Actualităţi; 14,10 Geopolis; 15,00 Pilm document a r :.., „Politehnica satului"; 15,20 Jazz- magazin; 16,30 Film serial: „Tînăra stăpînă"; 17,00 Ma­gazin economic; 19,00 Studioul şlagărelor; 19,30 T ri­buna nonconformiştilor; 20,00 ZDF; . 20,20 Desene ani­m ate; 20,50 Finala Cup4i Cupelor la baschet m ascu­lin. Transmisiune directă d e la Lausanne; 22,45 Credo.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea în legătură cu, eventuale modificări- intervenite în programul anunţat.

. PROGRAMUL RADIO CLUJ 12-15 MARTIE St.MnAT.-V 12 martie:6.00 — 8,00' Bună ^dimineaţă: A ctualităţi' şi. muzică;10.00 -Universul.;-creştin: ' în prag de Postul Paştilor;10,20 O poveste- muzicală: Muzica gregoriană; 10,40 Săptăm îna —• evenimente şi semnificaţii; 30,50 Peluza radio: Fotbal divizia A în transm isie ; directă; 13,00 Radio fax: Actualităţi si muzică; 16,00 Club domino:.- Singur acasă;1 20,00 Du-te donile > d.;parte: Mu?ică populară la cerere;DUMINICA, 13 martie:10.00 Radioduminica: Top -T. Umorul • dc la A )a Z. Ghici cine vine la microfon?. Sport. Top. 10, 16,00 Tu-- tli F ru lti: Muzica punk - între revoluţie1 şi revelaţie;17.00 Student magazin": Inventică şi ccrcctare — avan­gardă în electronică;: 20,00-.Du-te, dorul o.-, departe: Mu­zică populară Ia cerere;LUNI, l-t martie.-6.00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi muzică;

10.00 Tnfoquick; 10,05 .Atlasul Transilvaniei': -Pictori clujeni inspiraţi de spiritualitatea transilvană; 10,30 l îu tloinesc, codrul răsună; 11^00 lîadioenciclopedia: L abirinturi; 11,30 Globul muzical: Muzică din afara

. sp a ţiu lu i. (I);- 12,00, Revista revistelor de ştiinţă şi teh­nică; 12,15 Concert do prîhz; 16,00 Meridiane şi pa­ralele în lum ea de.'.azi;: 16,30;.Mifacolul sunetelor: For- hm ţia „Dead can - danci" (I); 17,0Q HadiO fax: Actua­lităţi şi muzică; .20,00 ,pu-ţe ,. dorulc * departe; Muzică populară , la cerere;’? 20,30 Cutia cu eîntCdC şi graiuri: „Prin ţ şi cerşetor" (III); .MARTI, 15 mari ie: J6.00 — G,00 Bună dim ineaţa: Actualităţi şi muzică; . j a mulţi ani!" Radio Cluj;, 8,00 -— 9,00 Gînduri Ia o

i aniversare! Conseronăr?,r .reportaje, interviuri, pag iui memorialistice; 9,00 —' :J.*l3,00 Program în limba ma- ghitră; 16,00 Oglinda zilei: Ecourile unei' virste, repor-

, ta je; 17,00 Aici, Radio ..Cluj Acusticon 4(1: Spectacol radiofonic aniversar; 20,00 Du-te dorule departe: T>l\i- zică populară la ce re re ..

Din 1994, se pregfiteşte o noud profesie:

Ss,

INGINERIA ECONO M ICA

Dihotomia tehrck-econdffliî este anacronică (I)- r tIn 1990, ne informam cititorii despre o nouă secţie

în învăţăm întul superior de stat, ingineria sistemelor de producţie, înfiinţată la Universitatea Tehnică Cluj- Napoca. Broşura „Admiterea în învăţămîntul superior *94“ cuprinde profilul „inginerie economică'*. \A su p ra acestei noutăţi am avut o discuţie cu dl conf., dr. ec. Ioan Abrudan, şeful catedrei de Management şi ingi­neria sistemelor. ' - ' .

— Ce ne puieţi spune despre acest profil nou de in- vâţăm înt, ingineria sistemelor"?

— Nu cred că este, aici vorba despre o noutate ab­solută, ci, mai .degrabă, se evidenţiază esenţa unui profil care- există la Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca încă din 1990. De fapt, în broşura „Admiterea în învăţăm întul ■ superior ’94“ se_ arată că profilul de învăţăm înt .„inginerie-economică“~ a luat naştere în locul profilului sis tem e de producţie. Denumirea „sis­teme de producţie", adoptată anterior", a fost un suro-

rală, marketingul,comerţ in te rn şi internaţional , etc. Eu fac distincţie întreb economie şl management, de aceea, în enumerarea de m ai sus, nu ani m enţionat discipline ca: m anagem entul. genera.1, ingineria siste­melor de producţie, ^managementul inovaţiei; al: , re­surselor umane, sisteme inform aţionale. pentru mana­gement, analiza economică a sistemelor de producţie, psihologie şi comportament informaţional ş.a. care con­stituie discipline de specialitate managerială. v

riune economică neconcordsntâ cu obiectivele tim pu­lui, şi, astfel, nu era necesar. -

— Credeţi că este compatibilă ingineria cu econoaaia?— Nu numai că cred, dar este o necesitate a p eri­

oadei actuale. Dihotomia t'ehnic-economic este o op tica anacronică, a v în d ' motivaţii în alte realităţi. Ea rep re ­zenta mai m ult un conflict artificial în tre ţinu t de orgo-; Iii . stupide. Confluenţa dintre cele două m ari dom enii este naturală, este logica, ia r acuni este s tim ula tă pentru că acţionează liber două m ari a rg u m e n te i n acest sens: proprietatea şi concurenţa. In plus, ingi­nerul- economist este un „om orchestrăV un om care „ştie de toate", absolut adecvat micii întreprinderi, ce nu îşi poate perm ite cite un specialist pen tru fiecare domeniu de activitate. Se spune că un copil este. cu atît m ai viguros ş i m ai ta len tat cu c it părin ţii lu i s în t— A mai rămas loc pentru tehnică? _

— Da. Primii 2 ani şi jum ătate sînt tehnici, dar cu mai îndepărtaţi genetic. Sperăm ca această legitate s c a lte nuanţări şi accente. Să nu uităm că absolvenţii va adeveri şl aici. Eu cred că noul profil de spcciali- sînt şi ingineri. ^ • - . zare va prelua de la inginerie nu num ai cunoştinţe,

— Ce echivalenţă are profilul de învăţămînt ingi- dar şi spiritul ingineresc mai incisiv în raport cu re - net-ie-economică în lume? - ’ alitatea, mai critic, mai novator, cu 1 o mai m are âp e -

— în S.U.A:, încă de Ia înccputul secolului, există tenţă ia ţă de risc. Din partea cealaltă, a economiei, profilul de inginerie industrială şi este unul din cele contăm pe meticulozitate, exactitate, echilibru şl dis-

______ _ _________ _______ ________ mai căutate dintre profilurile inginereşti. In Germania ciplină. Cei .care au lucrat mai m ult tim p în p ro -gat'^care ^p rc ttim a’ un^conTinuT in momentul în care ; există chiar, titulatura inginerie economică. Şi am .:nu- ducţie ştiu ce greu se formează un inginer care sâ a n u m ite titulaturi erau prohibite pentru unităţile teh- m it doar două dintre ţările care reprezintă ceva în - gindească economic sau un economist care să ex tra -

cconomia mondială. Civilizaţia industrială a născut rw»i®w tn ■ raaiitttA» nra»ti»3 Mir-nioio ofoivacest profil. Nu, este un secret că acest profil de spe­cializare a existat şi în România. Atunci era: un „ im ­port** din U.R.S.S. care, la rindul ei, îl importase din Germania. Sfîrşitul acestei specializări, la noi, a fost brusc ş i ‘niciodată. explicat. Poate că, ducea spre o vl-

nice.' Personal, apreciez că ingineria economică este un cadru sau, poate, o iteraţie pentru ceea ce în final se va num i inginerie managerială. -

— In ce constă latura economică a ncesfui profil?. — In parcurgerea unor discipline cum- sînt: conta­

bilitatea, finanţele, dreptul comercial, economia gene-

poleae în realitatea practică calculele economice efec­tuate în birou. Inginerul-economist va în lătura această dificultate, el clădindu-şi profesionalismul chiar în ?.o- nn interferenţelor dintre .tehnic-şi economic. (Va urm a)

' ’ M. SANGEORZAN-'

..----- . ------.'"""""""'SftSOCIETATE COMERCIALĂ vinde cu PREŢURI

REDUSE mobilier ca: v

DORMITOARE, HOLURI, CANAPELE, BUCĂTĂRII, COMODE, SUFRAGERII,

BIBLIOTECĂ LUXOR, SCAUNE,prin DEPOZITUL SOMEŞENI, Str: Traian Vuia nr. 232 şi

MAGAZINUL din ZORILOR, Str. Pasteur nr.79. Asigurăm transportul GRATUIT la domiciliu.

(8026)

■ S.C.-"UNISEM''' S.A.Filiala Cluj, desface

CARTOFI SĂMÎNŢA ;vdin categorii biologice superioare la preţuri :

avantajoase, prin: :I * MAG.SEMÎNŢE LEGUME - P-ţa Mihai Viteazul nr.5 * CHIOŞC DE DESFACERE, str. Fabricii de

zahăr nr.109; ci * DEPOZIT AEROPORT, - str. Traian Vuia

nr.154. ; -■r; ~ > (8364);

Str. 21 D&combrl& nr. 120 Q&fc - Iuliu Maniu nr. 21

^ CELE MAI SCĂZUTE PRETURIj iG f if i ito fs n eonziun

şi cblUMBIRj&RUTURI HN€^DUiaURLtPftODUSE KRCRO

(OUfl KIND6B)

C lu j-N a p o c a , B -d u l E r o i lo r n r . 2 1 - 2 3

• caută ASOCIAT privind realizarea unui; '.“STUDIO-FOTO" automat, în complexul;

FORTUNA din cart. Grigorescu; SOfertele se vor depune la sediul societăţii pînă In

datade 15 martîe.1994.(8022)’

s.c. "MECANICA MARIUS* S.A.Cluj-Napoca,

vinde prin licitaţie mijloace fixe ca:

V -

diferite strunguri, freze, moîostivuitoare, maşini de găurit şi

aparatură de măsură şi control.Licitaţia se va ţine pe data de 15.03.1994, orele

10, la sediul unităţii din B-dul Muncii nr. 10, tel. 142198,142088 interior 95. (8360)

C lu j-N a p o c a , B -d u i E ro ilo r n r. 2 1 -2 3 §vinde prin licitaţie publică I

MOBILIER COMERCIAL iLicitaţia va avea ioc, astfel:

• In ziua de MARŢ115 martie 1994 orele 10, ia magazinul nr. 106 - “CĂPRIOARA' P-ta Mihai Viteazul nr.39; ^

■ în ziua de MIERCUR116 martie 1994, orele 10, la depozitul I.C.R.Ţ.l. Someşenl.

Relaţii suplimentare la tel. 11-78-71;■ ‘ (8022)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN .CLUJ-NAPOCA

Anunţă începerea cursurilor de pregătire pentru admiterea în'

învăţămîntul superior - sesiunea septembrie 1994.

Cursurile de pregătire se vor desfăşura în fiecare sîmbâtă începînd cu 12 MARTIE a.c., între orele 9-13,30 în • Amfiteatrul 40 din str.G.Barijlu nr.26, la disciplinele:

- algebră şi analiză matematică;■ geometrie plană, în spaţiu şl trigonometrie;

- fizică.Vor putea participa, grâtuit, elevii din jud. Cluj şi din alta judeţe. Pregătirea este specifică admiterii.în învăţămîntul

tehnic şi este asigurată de cadre didactice ale Universităţii Tehnice. "

Relaţii suplimentaro se pot oferi la tel. 194816,194834,. int. 127, sau în timpul desfăşurării pregătirii,

RECTORATUL (122)

FEDERALCOOP CLUJB-dul Eroilor nr.9

vinde prin licitaţie publică, în data de . r 21 inerţie 1994, ora 10

CLĂDIREA din str. Topliţa nr.2.Informaţii latei. 1 1 7 8 2 6 int. 31.

x (8366)i im m rf i iwni iP I liaj npa u i i mii mi|.n iţwri j ■ J j

â Se convoacă__ _ i r A D U N A R E A G E N E R A L Ă A

A C Ţ IO N A R IL O R

M . C . E . s.OMONTENAY-CUJJ-ENERGiE S A pentru data de 31 martie 1994, ora 15, la

sediul societăţii din str. Cojocnei 93-97, Cluj-Napoca, cu următoarea ordine de zi: ; ,

1. Raportul de activitate al Consiliului de Administraţie al S.C. Mcntenay-Cluj-Energle S A ;

2. Raportul de gestiune privind modul de realizare a indicatorilor economlco-flnanclarj la sfîrşitul anului 1993;

3. Raportul comisiei de cenzori;4. Aprobarea bilanţului contabil şi a Contului

de Profit şi Pierderi pe anul 1993;5. Aprobarea Bugetului de venituri şl

cheltuieli pe anul 1934,6. Diverse. . (8410)

VINERI, 11 MARTIE, PAG. 9 ADEVARUl DE U.UJ

I: '~ * - : > ' '* ■> ? : • '■ ';' * ' ‘* . ' i / 'v.'.v-‘ " * " i ' -j ‘ - - , ■■*" '- * V Jt> * " * '• "* ,* r r \ 1 i i n B

___ ,y ă a ş te p tă m Iw Doriţi să oferiţi celor dragi CADOURI f

‘sau să vă înnoiţi gospodăria ?4Srkl>

.... , :• V IZITA U PîAQAZDSUL NOSTRU • <ii»J>lw: a* S .C . C A SA D E EDITURA* ■*’■“- "NAPOCA" S .R .L ., :

'TtTFFZF-'TFFţi|. * ' *> t r* SgWH« 9 K - ;^ - 'v' " •

(la parterul redacţiei ziarului "ADEVĂRUL DE CLUJ", unde se sectorul PUBLICITATE).

’&seste sâ

a putem oferi un bogat sortiment de diferite produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi electrotehnice, de CEA MM BUNA CALITATE ! s i la PREŢURI AVANTAJOASE !

M a g s m n N A N C Y. Str. Haţeg nr.26 Cluj, cart. Grigorescu

te/.095 / 182 886 oferă foarte avantajos EN-GROS ’s

“ Gama dd BĂUTURI RĂCORITOARE NATURALE - M APPLE NATURAL JUICE B ORANGE NATURAL JUICE B TUTTI*FRUTTI NATURAL JUICE ' • H-TOM & JERRY NATURAL NECTAR

MULTIVITAMIN 3 MICKEY & MINNIE NATURAL NECTAR

MULTIVITAMIN S PINOCCHIO NATURAL FRUIT NECTAR

MULTIVITAMIN B GOOFYTUTTI-FRUTTI NECTAR MULTIVITAMIN B CONCENTRAT SUPER COLA B CONCENTRAT SUPER ORANGE ^B CONCENTRAT SUPER KIWI B CONCENTRAT SUPER TUTn-FRUTTI '

(7242) •

A N U N Ţ Societatea Comercială . G O R A L S.A. TURDA,‘ cu sediul în Turd^ str. Rapublicii nr. 15. jud. Cluj, tel. 311044, vinde prin licitaţie deschisă, cu strigare,

j - r , MWLOACE DE TRANSPORT, conform D.Lnr.50/90 şi H.G. nr. 52/1990. ;i :Ucitaţia va avea loc în Turda, str. Ştefan ce! Mare nr.22 Depozit de materiale, ia data de 29 martie 1994, ora 1ft . ,

Lista cu mijloacele de transport care se licitează este următoarea: " 'N r.crt. D en u m ire a a u to N r. c ircu la jie

1 .M O T O S C U T ER 4 6 Cj 18S22.M O T O S C U T E R 4 6 C j 75813. M OTO SCUTER 4 6 Cj 26024. M O TQ SCU TER x 4 6 Cj 17035 . AUTOFURGON TV 31 Cj 61866.A U T O C A ?^O H E T T V 21 Cj 49 8 57. DACIA 1 3 0 2 31 CJ 70B8. TRACTOR U - 651 41 Cj 7106

P re j re e v a lu a t

1 7 9 .2 0 5 le i V 2 1 0 .5 1 8 fel

■ 323.41 S le i 8 2 .8 5 9 Ie!

1 7 7 3 .3 0 0 Ie!8 1 7 .7 0 0 te l

1 .5 4 9 .3 6 5 Î@I 3 .2 5 9 .2 0 0 le i

3 5 3 .7 0 5 le i 03 5 3 .7 0 5 le! <0

9. REM ORCĂ 5 1 0 . ... .1""'10 REM ORCĂ 5 to i Hetaţii suplimentare la sediul societăţii.

■ ■ : »• COMISIA DE UCITAtiE

S.C. DURALINVEST PRODCOM S.R.L.1

..•• EXECUTA: Reparaţii la domiciliu pentru!maşini de spălat AUTOMATIC & ALBALUX

• VA OFERĂ: Maşini de spălaf cu garanţie AUTOMATIC SUPER.

J i r , N. Titulescu nr. 35, bL D2, ap. 22,tel. 14-87-91. *53351

S.C.,,ALCOM'' S, A. Clujreaminteşte onoratei sale clientele că nil a întrerupt aprovizionarea cu apă minerală

BORSEC şi că execută prompt orice comandă" prin depozitele sale din

• Cluj-Napoca - Piaja Gării, nr.4-5 (tei. 132638), •Turda - str. Ştefan cel Mare nr.6 (tel. 312859) şi •

- «Dej * str,Sărata de Jos nr.2 (tei. 215113)' Prejui de vînzare EN GROS, incluzînd sticla şi .

TVA este:H 192,34 -s tic la de 1000 ml

. . . . . . 1 4 7 ,5 0 - sticla de 500 ml 'Se acceptă ambalaje de transport în 'schimb.

(7837)

W M l M B a a M S l i S

[GAMA'. . U f » , DETERGENT! AUTOMATICI

I - SUPER CALITATE - ECONOMIE - EFICIENTAPRODUSE ALE FIRMEI ITALIENE

ADMINISTRŢIA FINANCIARA - A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA,

a n u n ţ ă : 'El în cursul lunii MARTIE a.c; se vor.face încasări

de Impozite 5I taxe în zilele de SÎMBĂTĂ. Program de lucru: 8 * 12

Invităm contribuabilii la plata 'obligaţiilor fiscale, fără majorări de întîrzlere.

A G E N Ţ I A D I N E S C U - S I B I U , t r a n s p o r tă p e rs o a n e tn G E R M A N I A

ş i R E T U R , I n f . 0 9 5 /1 3 7 4 4 8 o re le 8 -1 1 , 1 7 -2 1 . (6972)

ADEVAK J l DE CIUJVINERI, :11 .'.MARTIE/ PAG.

ZileleMercedes-Benz

' Î N T E E M U Î QRcpretenlan! • Mcrc6dc$'8$n* A.G.

In perioada 14 .* 18.03.1994. posesorii dc automobile M ercedes Benz, sln t Invitaţi la scrvlcc-ul reprezentanţeipentru e fe c tu a re a , dc te s tă r i ş l verificări GRATUITE cusp e c ia liş ti de ia S tu ttg a rt. , : - „Pentru programări şl informaţii suplimentare vă rugăm să ne contacta)! in perioada 08-11.03, la, sediul reprezentanţei dc pe s trad a Cometei nr. 3-5 sau la telefon: 095-124.779;

l 23 552- , . : ( i j i ţ ) y

Matrimoniale• Student, 27 ani, prezenta­

bil d a r timid, doresc să cunosc o domnişoară înaltă, agreabilă şi, mai ales îrKlră?peaţă, pentru o prietenie sinceră. Telefon 14- 06-90“ pentru Florin. (292068) ,

Vinzări erass! Cum părări

Cumpăr GARSONIERA, APARTAMENT, sau

T E R E N pen tru construcţii. Te!./14 2 9 0 7 . (1891}

' Cumpăr avantajos 1 CONTRACT GARSONIERĂ, ! APARTAMENT, CASĂ sau *

TEREN. Tel 19S 715,(880)

Vîhzărl-cumpărăride case ş l terenuri prin

P R IM O R D IA L ,str Braşov nr 44. r .

■ tel 147697 , ore!e10-1?

Str. I.C.Frlmu 26, f tel/fax: 095/192216i (colţ cu str. Bucureşti)

Unic distribuitor în România a produselor firmei italiene ALMA,

VINDE MOCHETĂ de diferite tipuri sfi culori, p t amenajarea locuinţelor,

.‘birourilor, magazinelor, băncilor, restaurantelor etc.

CONFECŢIONĂM pentru orice tip do auto»" -m preţuri, precum şi

seturi de covoare p t bale.Vinde EN-GROS produse din import: FERMOARE METALICE d e diferite lungimi «I culori, BUTONI RAPIZI,

NASTURI fl CATARAME. - I - Projurilo noastre sfidează orice ,'ţ’ j concurenţă. £

4 V i aşteptăm ZILNIC 8-17. w

• Vind Lada 1200, perfcctă stare. Telefon 14-05.43. (291890)

• Vlnd apartament 3 camere, cartier Andrei Mureşanu, Tele­fon 14-05-43 (291891)‘ O Vtnd apartam ent 2 camere confort m ărit 80 mp cu pod plus grădină 100 mp- Calea Turzii nr. «î, ap. 6. (291958)

O Vind teren- După ora 17, 13-62-76. (291983) ^

© Vîţid apartam ent 4 camere In Deva. Informaţii telefon 15- 01-11. /291958} : V ; -

• Vînd apartam ent 3 camere t parchetate, telefon, et. II în bloc

cu 4 etaje Mărăsti-centru. Te­lefon ■ 18-53-16, (291974)

a Vind apartam ent 2 camere,' et. III, ultrafinisat, parchet, fa­

ian ţă sţr. Jupiter Observator, o- : rele 20—24, telefon 12-94-03., Vînd talon Mercedes- (291978)

6 Vînd apartam ent 3 camere pentrd pretentiosi. Telefon 12- 80-67. (29207) ’J © Vînd apartam ent 2 camere semicentral. Telefon 13-51-04, ora. 17—20. (292058). • Vînd garsonieră. Telefon: 17-84-22. (292070) . . . . . '\ e Cumpăr apartam ent două camere. Telefon 15-07-31. (29207)

© Vînd urgent garsonieră str. Fabricii de zahăr nr. 75, ap. 9, et- 1. (292083) :

© Vînd urgent şi avantajos a- partam ent cu 4 camere. Telefon15-05-58. (292103) ; -

o Vîlid garaj ’ metalic. Telefon 14-71-15 (292106) . -

© Vînd Mazda 625 —- 1980 şi D ada — 88. Telefon J3-62-91. (291807) ' , .. ® Vînd Trabant 601, stare ex­cepţională. Telefon 17-12-06, du­pă ora 17. (292000) ; :. @ . Vînd urgent rulota specia- . 'Uzată: spaţiu comercial, trans-

! port- m a rfă .In fo rm a ţii -.telefon:V15-47-69. v (292041) , ,r .

© Vînd Oltcit nou. Telefon 16- 04-88- (292067); ,■ o Cumpăr ■ diferenţial spate, Opel - Aseonă. Telefon ' 17-51-43. (292069) - \ ‘ J : , '

@ Vind VW t'ransporter m ar­fă 1985, 1600 cmc înmatriculat, 8500 DM şi. Talboi Simca 1,51 talon piese schimb. Telefon 18- 95-15. (292076)

• Vînd Mercedes 300 D ne- - inmatriculabil, stare bună; TV

color Telefon 17-55-38, după o- ra 16. (292107) _ —

o Vînd calculator Commodore. Telefon 099 — 71-52-56. (291995)

• - Vînd P C ,, Comodore 128, monitor color' şi im prim antă cu 680.D00 lei, m aşină de scris O- lim pia 69.000 lei, aparat ras Re- ~ mington 40 mii. Telefon 18-34-16- (292066)

© Vînd cărucior copil, nem­ţesc, ladă frigorifică Bosh, cup­tor electric Privileg pentru pră­jit cartofi, si alte produse. Tele­fon 17-39-25. (292093)

• Vind TV Sirius 208.-Telefon 11-73-88. (292109) .

• Vînd acţiuni Ursus, video player, maşină de tricotat Sin- fjer cu cartelă, uşă de aparta­ment. Telefon 15-05-50. (292111)

• Vind 10 acţiuni Ursus, m a­şina injectat mase plastice, Te­lefon 13-91-59. (292059)

• Vind autosifoane de 10 şi 8 1. Telefon 11-69-83. (291994)

• Vind io cutii faianţă albă. Telefon 15-48-81- (292077)

• Cumpăr discuri ■ Phoenlx, Progresiv M ondial,, Semnal. Te­lefon 13-78-60. (292079) "

0 s 'c . MOLDOTRANS SRL, vinde autoutilitară de 6,5 tone, in stare de funcţionare. Relaţii la telefon 17-52-66. . ' ; -' ’# Vînd teren 1000 mp cu ca­să, ateliere, depozite 400 mp. Telefon 16-89-97 după ora 17. (266968)

^ Vînd ţuică prune şi vin nobil. Telefon 11-12-91. (292089)

Decese ea Comemorări

© Cu actineă durere" în su­flete anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şl bunic POP DINU din comuna Borşa, îri vîrstă do 56 ani. tnmormîntareia va a- vea loc ini >comuna Borşa Ia data de 12 martie 1981 Veş­nic nemîngîiaţl soţia Silvia, fiii Sabin şi Mircea, fiicele Silvia . şî Dina, nurorile ' Ma­ria şi Corina, ginerii Petre şi Jozef. N u : te vom uita nicia- dată, tăticule drag. (292064)

9 Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă la 61 ani, a iubitei noastre mame, soţii, surori, bunici OLIMPIA PETRUŞ,; născută Mânu- Inm orm întarea va a- vea loc, vineri, 11 martie, ora 14 de la capela nsarc a cimi­tirului Central. Familia îndo­liată. (292000)

• Profund îndureraţi sîntem alături de naşii noştri Gina şi Horică la m arca durere Pricinuită de trecerea ia e- ternltate a iubitului nostru naş ROŞCA IOAN. Vei ră . mîne veşnic viu în inimile noastre. Finii Bianca, Dorina şi M arcel Bentea din Zalău.

© Sîntem pr . fund zguduiţi de m oartea prem atură a fi­nului nostru- ROŞCA IOAN. Dragă Gina şl Horică sîntem alături de voi în aceste clipe grele, Petrlcă, Lidia, Claudia, Mihai. (292003)

© Cu durere : în suflet .mă alătur dragii mele nepoate Gina la ,m a re a ei durere pri­cinuită de pierderea soţului ei drag NELU ROŞCA. Mă­tuşa Tompa Oniţa şi familia. (292001)

® Dragă Gina şi Horică, sîntem alături de voi la m a­rea voastră durere pricinuită de m oartea dragului nostru naş NELU ROŞCA- Finii Ti- cu, Neii, Lucian, Sergiu Tom- pa. (292005) r

© Ne exprimăm regretul pentru trecerea timpurie din viaţă a fostului nostru coleg prof. ROMICA CRIŞAN. Să-i fie • ţărîna uşoară. Colectivul CSS Viitorul ■ Cluj. (292092)

• Un ultim om agiu' celui care a fost' naşul nostru

ROŞCA IOAN- Sincere con­doleanţe familiei îndoliate. Finul Sotan Traian cu fami­lia. (266916);

• Sîntem alături de fam. ing. . Fărăian loan în aceste momente grele. Sincere con­doleanţe. liiroul tehnic şi a- tclierul *mecanlc DRTV Cluj.

© Un ulllm omagiu celui care a fost ing. FARAIAN SORIN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Fam- , Sâ. lănţiu T. (267035); © Sincere condoleanţe fam. director ing. Fărăian Iaap în aceste, clipe pline de sufe­rinţă. Oficiul de calcul DRTV Cluj. (267039)

o Sincere condoleanţe co­legei noastre Gina Roşea pentru pierderea soţului drag. Colegii de lfl Oficiul Poştal Cluj—Tranzit. (207011)

« Sîntem alături de fam i­lia Florea în aceste clipe grele ia trecerea în eternitate a mamei dragi. Asociaţia de locatari Titulesca 14. (292063)

• Dumnezeu s-o - odihneas­că pe buna şi draga noastră OLIMPIA Fam. Duzura. (292081) .

0 Sincere condoleanţe d-lui director ing. Fărăian loan în m area durere pricinuită de pierderea' fiului său drag SOIÎIN. DRTV Cluj ~ Coloa­na auto. (267016)

« Un ultim omagiu celui care a fost VAIDA MIRON, om de aleasă rmenle- Sincere condoleanţe familiei. Colecti vul de salariaţi ai Regiei Au­tonome- de Termoficare Cluj- Napoca. (267018)

© îm părtăşim imensa du­rere încercată de' dl. director Ion Fărăian. Sincere condo­leanţe . familiei , îndurerate. C :Iaboratorii de Ia Asociaţia pentru Construcţii Turistice Cluj. (267055)

• Sîntem alături de fam i­lia Fărăian loan îri m area du­rere pricinuită de d ispariţia prem atură din viaţă a fiului drag SORIN. Fam. Popa Lu ca Dan şi fam, Donea Octa­vian. (267068) :

e Sincere condoleanţe d-lui director ing. Fărăian loan şl familiei greu încercate prin pierderea fiului drag, ing. SORIN FARAIAN. Birourile Financiar şi Contabilitate, DRTV Cluj. (267075)

8 Azi se împlinesc t e i ani de la decesul scumpului nos­tru COZAC GRIGORE. Nu te vom uita niciodată. în veci nemîrigîiati* familia şi părin- ţii. (266915) -

© Duminică, 13 m artie se împlinesc şase săptăm îni t de nespusă durere de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru soţ şl tată. MIRCEA SASU. Parastasul de pomenire va avea Ioc Ia biserica Sf. Nieolae din Ora­dea. Doina şi Alin- (266956)

e Cu aceeaşi nem ărginită durere - sufletească anunţăm trecerea unul an zbuciumat şi înlăcrim at de cînd dragul

nostru soţ, ta tă şi fiu CORNEA IOAN a plecat spre cele veşnice. TEO dragă, ple­carea ta ne-a striv it inimile, dorul tău şi singurătatea ne apasă tot mai greu. Dumne­zeu să-ţi ocrotească sufletul. Soţia Viruca, fiica Ancuţa şi mama. (266967)

e Anunţăm:, cu nemărgini­tă durere împlinirea unui ari de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată, socru şl bu­nic POP VASILE — SACU. Mormîntul său îl vom uda veşnic cu lacrimile noastre. Parastasul dc pomenire va avea loc sîmbătă, la ora 16,30 la capela veclie Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (267034)

© Au trecut 10 ani de cînd cu durere în suflet ne-am despărţit de bunul şi dragul nostru soţ, tată, socru şl bu­nic CAŢANAŞ, NICOLAE.

Parastasul va avea loc sîm­bătă, 12 martio 1991 la bise­rica din Grigorescu* Dumne­zeu să-l odihnească. Soţia Maria, fiii Nicu şl Vasile, fl. icele Sîia şl Aurora cu fami­liile. (7748)

O. Nq alăturăm cu adîncă şl sinceră compasiune m arii dureri prin care trece fami­lia la pierderea bunului nos­

tru coleg POP LEONTIN (DINU). Colegii de serviciu din Oficiul Borşa. (8411)

• Un ultim omagiu celui caro a fost colegul nostru

SZASZ KAROLV* Laborator dentar, secţia . copil. (292136)

• Sîntem a lă tu ri d e co le­ga noastră Silvia la d e s p ă r ­

ţirea de soţul său P O P LEONTIN (DINU). C olegele de serviciu de la b u c ă tă rie Spital Borşa. (8111-A)

© Cu adîncă durere a n u n ­ţăm încetarea din v ia ţă « scumpei noastre m am e, b u ­

nici şl surori 1IUDREA SILVIA. Înhum area v a a v e a loc sîm bătă, 12 m artie, o re le 15 la cim itirul C entral. F iu l Mihai, nora M ariana, n ep o a ­tele Adina şi Corina,' f ra te le Ion cu soţia Jeni. (292115)

© Un ultim omagiu d ra g u ­lui nostru unchi M IIIA I-

ANANIE. B unătatea s u f le ta ­lul său nu o vom u ita n ic io ­dată. Odihncască-se în p ac e . Familia Zam fir Mihai,(292124) • • , '

e Sîntem alături de co le­gul nostru prof. M ihail U n * drea în m area durere p ric i­nuită de trecerea în nefiin ţă ' a mamei iu b ite .' Colectivul Liceului de Inform atică. (292133) •

® Cu adîncă durere an u n ­ţăm decesul scumpei no as tre soţii, m am e şi bunici, profe­soara EUGENIA P1TU. Sîm ­bătă, 12 m artie va fi condu­să pe ultim ul drum, la orele •* ' 10 la capela m are din cimi­tirul Central. Soţul Gheorghe, fiicele Anâ.M aria şi Adriana, ginerele Marcel Oancea - şi nepoţii Agatha sl Călin. •- (267086)

© Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă, In vîrstă de 62 ani, a. scumpu­lui nostru fiu, soţ, >■ tată şi socru KORNYA ATTILA, O- fiţer în rezervă. Inmorm înta- rea va avea loc în data - de 12 m artie 1994 • orele 11, din capela cimitirului Central. Familia îndurerată (267105)

® Regretăm - profund dispari- - ţîa prem atură a bunului - nostru , SORIN FĂRĂIANU şi împărtă­şim durerea* familiei Fărăianu Ion- . Familiile Dora Radu şi Dan ;

V Dumitraşcu. (292104)© S-au scurs 2 ani şi respee- ;

liv 2 ani şi jum ătate, de cînd iubiţii mei sot şi fiu. CAlENARU ALEXANDRU şi GEORGE : aU . trccu.t în eternitate, Lacrimi şi. flori ps-m orm intele ' lor-cernite, Comemcjrarea va avea loe dumi­nică, 13 m artie ia capela Gre- co-catoîică. Familia îndurerată. (292C87)

e Zdrobiţi1 de durere ' şi pen - ' * tru totdeauna nemingîiaţi, anun­ţăm moartea . fulgerătoare a scumpului nostru sot, tată, socru şi bunic OLTEAN AUREL la numâi 57 de ani; Amintirea lu i ‘ va răm îne veşnică în inimile noastre, iar lacrimile calde, - dau amare îi vor uda ’ mormîntul. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Inm orm întarea va avea loo în data de 11 m artie,; ora 11 în Turda, str. Amurgului; . Familia îndoliată- (267031) ' ; .

• Sîntem alături de 'coleguî . nostru ing. Fărăian VirgiT in

durerea pricinuită de pierderea fratelui drag. . Colegii de / la ARUM CIuj-Napoca Est. (26703}

© Au trecut 6 luni de lacrim i şl dor d e , cînd iubita noastră

mamă, soacră şi bunică - NlSTOR IRINA a - plecat d intre noi Parastasul va avea loc du ­minică, în comuna Vulturenl. Fiica Angelica, ginerele Vasile, nepoţii Alin şi Răzvan.' (266945). 0 Sîntem alături de .prof. Mi­

hail Hudrea în marea durere pricinuită . de m oartea mamei dragi. Fam. P intea ş i Sarghi. (292132)

e Sîntem alături de - familia Vaida în m area durere pricinu­ită de moartea celui care a , fost MIRON VAIDA; Sincere con. doleanţe- Fam. O lteanu Remus. (292142) _____

"• .Vînd autocar Man 58 lo­curi; autodubă 12 -1, Volvo. Telefon 16-14-39. (291937)

© Vînd Audi 100 CC/1985/91.000 k m ,' sare impecabilă, 5500 DM. Telefon ' 18-80-45, în tre 10—19, telefon 19-22-91 după ora 21- (291987)

© Vînd PC — 386 SX, 33 MUZ, nou, foarte avantajos! Telefon 14-37-73. (292082)

• Cumpăr avantajos certi­ficate proprietate. Telefon 15-14-08. (291895)

• Vînd cherestea brad tă ­ia tă şipcl. Telefon 12-35-07. (292075)

O Vînd păm înt arabil la 5 km de Cluj. Telefon 16-54-25. (267012)

. • Vînd magazin am enajat. Inform aţii str. Moţilor nr. 107, o rele 12-14- (266985)

• Vînd Oltcit Club 11 R cu41.000 km rulaţi. Telefon 12- 83-12 după ora 19. (266955)

• Vînd autocar Ikarus; motor, cutie viteză noi, stare perfectă. Telefon 12-71-72. (267040)

• Vînd Dacia 1300. Telefon13-01-50. (267049)

• Casă de vînzare, sat Ni- m a nr. 20, comuna Mintiul Gherlii, lingă gară. Kelaţii In fam; Golban, Nima nr- 13 A, zilnic orele 16—20. (292110)

- • Vînd lire sterline. Tele­fon 16-58-88. (267087)

• Cumpăr avantajos certi­ficate de proprietate Telefon17-88.86. (266839) '

®- Vînd urgent la p reţ con­venabil , tot mobilierul din casă, precum şi alte obiecte. Telefon 14-69-42. (267036)

V W r: s.c. CASTALIA . Str. Donath nr.15

{la Coloano); vînda avantajos:

•CONFECŢII «ÎNCĂLŢĂMINTE, ©COSMETICE

Zîln!c1Q-18. (7833)

• • Vind apartam ent două ca-- m ere confort I, cartier Gheor­gheni. Informaţii telefon 16-60--71. între 18—21. (266961)

• Vînd apartam ent din cără­m idă cil intrări separate. Tele-

. fon 16-73-81. (2670291- 0 Cum păr garsonieră confortI. Ofer 4000—5000 DM- Exclus parte r — ultim ul etaj, după amplasament. • Inform aţii zilnic în tre orele 18—20 la telefon 17- 40-10. (267044)

• Vînd apartam ent cu o ca­m eră suprafaţă 37 mp, zonă centrală sau schimh cu aparta­m ent 2—3 camere plus diferen­ţa. Informaţii telefon 14-92-13. (267051)

© Schimb (vînd) casă particu­lară , zona Gheorgheni. Telefon:14-34-34. (267053)

• Cumpăr maşină scris. Tele­fon 15-04-28. (267081)-c?> '

' • V în d , apartam ent 2 camere mobilat în valută, str. - Mehe- ■ dinţi 38—40, bl. D 9, et 9, ap. 59. Telefon 17-87-89. (291926)

• Vind apartam ent Z camere confort II Gheorgheni, C-tin Brîncoveanu. „Telefon 15-85-96, vineri după ora 17;. sîmbătă şi duminică. (267060)

• De vînzare o maşină de tip F iat Uno 1986, diesel. Telefon17-33-33. (267012)•; ©■ Vind casă particulară com­pusă d in 2 camere, bucătărie, baie, atelier şi grădină- Posibi­litate de privatizare. Vizibil în­tre orele 9—20, str, Ilîe. Măce- la ru n r .,5 . (267069)

•" Vînd ap. 4 camere. Telefon15-57.61, (267074)

• Cum păr garsonieră confort •I în schimbul unui- autoturism Dacia 1410 d in *93 plus 1500 DM. Telefon 13-92-81. (267080)

O Vind parchet fag 8200 lei mp- Vînd . motor Ford 1300 plus anexe plus cutie. Vînd talon - Ford 1700. Vînd bloc motor 1400 plus set plus cuzineţi. Telefon:18-73-18. (267054) ' - -

• Vînd urgent Fiat Ritmo die­sel ’86, 36QQ DM. Telefon 12-12-• 50. (267059) ,

• Vind, urgent Citroen B35 înm atriculat, fabricat 1986, sta­re foarte bună Telefon 15-33- 84. (267062) .* .. 1 '

• Vînd Skoda 120 L, an fa­bricaţie 1980. Inform aţii telefon16-27.04. (267063)

• Vind Skoda 1000 MB, 5000 de la RK, convenabil. Telefon:11-45-93, după 16- (267083)

© Vînd Renault nou RL 19, 200 km. Telefon 14-18-23, după ora 16. (267084)

• Vînd un transform ator de sudură la 220 V, avantajos. Te­lefon 18-17-26. (267032) . *

• V înd- combină muzicală — casetofon, staţie, pick-up, boxe— 25.000 Ici. Telefon 16-85-32 : (267045)

© Vînd televizor Diamant 246. •Telefon 17-16-35, Intre orele 20—23. (267078) ' : •" O Vînd abrig şi m a său n iv e r- sală şi anexe. Inform aţii după o r t 14 la adresa s tr . Ierbii nr*112. (267043) '

« De.' vînzare mobilă cameră combinată, bucătărie şi frigider. Telefon 11-02-12 în tre orele 12—17. (267006) ' r

• Vînd - certificate de proprie* tste. Telefon 14-47-64. (267037)

© Vind mobilier bucătărie şi cameră fo losit Str. Craiova n r . '17. (267052) \

Vînd cărucior, pătu ţ copil, canapea, bibliotecă. Telefon 16- 73-23- (267065) :

• V ind ■ urgent vitrine comer­ciale -si gheretă comercială. Te­lefon 12-43-24. (267056)

o Vînd certificate proprieta­te. Telefon 24-13-54. (8336-B)

© Cum păr apartam ent 2 ca­mere confort I Ofer 10.000 DM. Telefon 15-95-68. (8350) ■. • V înd casă. în sat Sinnicoa-

ra Str- Horea nr. 22 A. (292116)• Vînd casă 3 camere bucă­

tărie cu grădină 1500 mp. Te­lefon 18-47-11, (292121)T © Ofer 10—15 milioane pentru

2—3 camere Grigorescu, centru. Telefon 18-74-97. (292141) .

O Vînd Renault Express Die­sel 1987, tip papuc, 5300' DM; Super Nintendo 450 DM. Telefon15-90-41, după ora 14. (292137). o 'Vînd pianină, pick-up Nad, Telefon 16-50-56. (292119)^

• Cum păr cîntar electronic. Vînd gresie. Telefon 12-30-44- (292122)

9 Vînd maşină pufuleţi in stare perfectă de funcţionare Telefon 18-93 69. (292117)

• Vind fîn 5000 kg, S tr ..O a ­şului 150 B. Telefon 13-10 92 ,(292128)

s Vînd dulap cu 3. uşi, preţ65.000. Telefon 10-23-37. (292139)

• Vînd Dacia 1410 din 88 şi Lada 1200. Str. Cotită nr. 1- Te­lefon 11-73-41. (267091) - -

©. Vind" Dacia 1100 şi ' SkodaS 100 în stare 'de funcţionare pentru piese de schimb. Preţ convenabil; Informaţii str. C-tin Brîncusi nr. 198, bl.' S, ap. 26. (267092)/

© Vînd urgent Peugeot J 9,1,7 tone, 6800 DM. Telefon 16-22-71. (267093). . ,

• Vînd maşină , de spălat AI- bâlux fără centrifugă. Telefon:18-09-03. (267107). ^

• Vînd dormitor Ludovic al XVI-Iea. Telefon 16-77-20.(267091) /

• Vînd urgent ieftin un du­lap combinat si recamier Tele­fon 16-41-89 său 17-21-53.'(267100)' " © Vînd tomberon pentru gu- ■ noi, motocicletă Simpson, 175 I, ' petrol cu butoi cu tot. Telefon 13-78-00. (267101).

• Vînd masă biliard Salontâ. Telefon 099 — 37-05-77, după o- ra 16. (267109)

© Societate comercială vinde scaune pliante, scaune ergono- mice, scaune de grăd ină. Tele­fon 19-38-31. (292100)

• V indem ' jgheaburi, var, az­bociment, , vopsea pentru zugră­veli, cuie construcţii. Telefon 19- 38-31, 9—15. (292101) \

• Vindem ieftin sp irt şi vod­că- Telefon 19-38-31. orele 9— 15. (292102) .

• Ofer spre închiriere casă particulară Telefon 17-92-09 in­tre 17—21. (267082)

' © Familie tînără caută de în­chiriat cam eră' nemobilată. Te­lefon 15-44-25, în tre orele 15— 19. (266942) ; '

• Student străin caut aparta­ment mobilat cu telefon în zona Pata sau Gheorgheni Relaţii la telefon 15-14-98. (267066).

Schimburi• Schimb apartam erit 2

camere ultracentral confort' I Bacău cu sim ilar Cluj-Napo­ca sau variante. Relaţii tele­fon 1-30-96 Dej. (266919)

Închirieri• Dau- în chirie pe valută

apartam ent complet mobilat,2 camere. Telefon, 11-32-04. (267106)

© Căutăm spaţiu comercial pentrii, închiriat (compus din3—4 camere) In zona cen­trală , hotel Napoca, pe str. Horea sau 22, Decembrie. Re­laţii la telefon 13-43-38. (267090)

_ © Caut o garsonieră nemo­bilată cu garaj, în zonă li­niştită. Telefon 13-31-06 toa­tă ilua. (267071)

© Schimb garsonieră confort Mărăşti cu apartam ent două ca­mere. Diferenţă. Telefon 12-99- 36, seara. (291911)

• Schimb apartam ent 2 ca­mere M ănăştur, parte r cu simi­lar- Telefon 16-33-23. (292048)

V Schimb garsonieră confort m ărit (gaze, telefon) situat In

> Tg. Mureş, cartier Tudor cu similar în Cluj. In form aţii: Tg. Mureş, telefon 095” — 44-69-51 şi Cluj '.telefon 18-02-54. (292090)

’© S chim b; locuinţă ICRAL. ultracentral, compusă din , una cameră, bucătărie, baie, came­ră de alimente — cu garsonieră ICRAL cu posibilitate de cum­părare. Inform aţii telefon' 0966 — 4-83-31, după ora 16. (266912)

• Schimb apartam ent ■ 4 ca­mere cu apartam ent 2 camere, plus diferenţa. Variante. Tele­fon 17-44*22., (267010) .-

• Schimb apartam ent -3 ca-. mere confort 2 cu 3 camere con­

fort I. D iferenţa în valută. Te­lefon 16-64-65-- (267021)

• Schimb garsonieră Mănăş­tur cu sim ilar altă zonă. Tele­fon 13-78-00. (267102)

© Caut frizer(iţă) plus coafe­ză. Informaţii . Gri Alexandrescu n r 40—42, st. I, ap. 12. (267025)

• Sînt student Facultatea de Mecanică, predau meditaţii la domiciliu algebră şi aritm etică cls. 1-10. Relaţii la tel. 13-88-60. (292138) -

® Societate comercială anga- : jează tineri pentru închirieri vi- deocasete. Relaţii tel. 16-78-29. (292118)

• SC Cornelia OVIM PEXSRL „ anunţă intenţia de a practica un adaos comercial de 0-300 Vo-

• SC Căprioara vinde haine , piele, hanorace, sc u rte d am â şi geci. Facem Ia comandă din ma­terialul clientului. Str. Baladei nr. 28 colţ, str. Bistriţei co str. Venus. Tel. 15-56-00. (292130)

• Solicit Împrum ut 15-25.000 DM sau în lei cu dobîndă 10V# lunar, garanţii serioase la nota­riat. Tel. 15-20-35 Intre orele ‘16-23. (267085) '

• Meditez lb . germană. • Tel.11-28-91. (267103)

© Solicit Împrumut, prezint garanţii, dobîndă negociabilă. S tr . 'V . Lupu nr. 7 A, orele 18 —20-.. (292084) ' ;; ;

• Angajăm bucătar, aju tor bucătar şl vlnzăfoare Inform a­ţii str. Moţilor nr. 17, orele 12—22. (292110)

• Doresc perfecţionare engle­ză (conversaţie) Caut persoană cu experienţă. ^Telefon 15-04-28,18—20. (291941)

• Caz extrem referitor la cir­cuitul Caritas. Telefon 12-18-37,(292099) ,

. ' © Execut tehnoredactare com­puterizată. Telefon 18-53-38. (292105) ; • .- '

© R epar autoturism e Dacia- Telefon 13-82-25. (291808)

• Solicit D j.-D ate personale, CP 1153. (8345-A) ^ ,

• F irm a Epival execută lu ­crări de zidărie, finisaje interl- oare-exterioare, montează faian­ţă, gresie, lam briu, parchet şi sobă teracotă. Telefon 18-50-74. (231960)

© Investiţi valută pe term en ; scurt sau lu n g , extrem de sigur,

şi profitabil. Inform aţii la tele­fo n 15-38-09. (292071)

• Dau în chirie aparfam ent 2 camere cu plata anticipată. T e l . :'19-84-47. (292126)

• Student străin caut apnrla- ' ment 2 camere şi telefon, de p re ­ferin ţă cartierul - Zoriior, Tel.12-49-10 orele 18-20. (292120)

• T înără caut cameră mobila­tă de închiriat cu in tra re sepa­rată. Tel. 11-02-39 în tre 11-18.(292129) -

• Caut apartam ent cu telefon, cu 2 camere, în Zorilor, Gheor­gheni. Telefon 12-41-68. (292135)

• închiriez 3 camere. Telefon16-91-12. (292108) ; ; . - ■

© Caut apartam ent 3—4 ca­mere în cartierul Zorilor. Tele-. fon 12-42-55. (291954)

© Studentă caut pentru închi­riat garsonieră. P lata în lei. Te­

le fo n 14-88-78 intre orele 16—20. (292094) . ' -

• Studentă grecoaică caut pen­tru închiriat garsonieră zona Pata, Zorilor neapărat telefon, frigider. Telefon 14-50-34 intre ora 18—20. (292096)

« Închiriez apartam ent 3 ca­mere nemobilat. Telefon 15-17- 90, orele 16—20. Are telefon, TV cablu- (267027)

© Firm ă particulară anga­jează agenţi economici comer­ciali cu perm is şl autoturism propriu. Telefon 15-71-05, 14- 71-15, seara. (292088)

• Firm ă particulară anga­jăm contabil, bucătar cu sa­larii deosebite şi femei pen­tru bucătărie. Telefon 19-45- 53. (267079)

• Realizăm program e apli­caţii pentru firm e particula­re.' Telefon 16-87-69. (267088)

• Deţin spaţiu ' am enajat cu profil alim entar, zona cen­trală. Caut asodat cu capital minim 7 milioane. Informa-^ ţii la telefon: 16-20-70, orele10—11. (267097) '

• Consiliul Local âl comunei Bobilna anun ţă licitaţie în data de 30 m artie 1991 pentru con­cesionarea morii de cereale din localitatea Bobilna. (292095)

O închideri balcoane. Telefon 16-01-86. (267033)

• In ziua de 15 m artie 1994, orele 12 la sediul Cercului Mi­litar Cluj va avoa loc adunarea generală a m em brilor CAR pen­sionari miliari. Prezenţa obliga-, torie. Comitetul- (267064)

/ O M ureşan Lăcrămioara .pier­d u t legitimatie; călătorie. O - d e - ' clar nulă. (267089) '

© Y aser, Hmeidarţ pierdut le- . gitim atie de student, O declar ■nulă. (267108) " t

• © Popar.Mihăţlă, pieriluţ livret m ilitar şi legitim aţie v®ieran de război nr. - 180780. Le declar nu­le. (292065) : \

© Şerdean Nicolae,' p ierdut carte de identitate auto camion cu seria A — 0347660, ■ eliberată de Uzina Braşov. O declar nu ­lă . (292091)

! © P ierdut legitim aţie de ve. teran nr. 181645. O declar nulă,. (267038)

e P ierdut ştam pila SG MA- DIHA SUL. O declar n u lă .. (267057) . .......

* ' P ierdut ştam pila - OMR AN IMPEX SUL- O declar nulă.

'(267050) .O P ierdut carnet de sănătate

de numelt* Varo Maria. II de-• clar nul.,(26706J)

© P ierdut cîirie de vînătoare mascul alb cu p e te negre. Re­compensă. .Telefon 18-15-42. (267077) ,

Anm SHJt DS CLUJ 'VINERI, 11 MARTIE, PAG. 12

liv iz ia n a ţ lo n a iSINEFICACITATEA..

CONTINUA

$ Miercuri, ..in opt partide doar. 13r goluri, dintre care 10 în trei . întîlniri, cu precizarea că studenţii f/in IMnic ţi bancarii" au

m arca t’8 din cele 10.goluri @ Tot în opt partiţie, oaspeţii nici uri gol, reuşita !or fiind-doar două .-.remize" albe © Jale pe Bega, „Po­li0 pierzînd încă uil. punct acasă, în favoarea colegilor do sufe-

. nnţâ;- studenţii diiv-Capitală, cu carc Împart ultimele .două locuri ■- © s' a disputat ultimul meci al .etapei © Itcveuim cu rozui-

tafele etapei ţi clasamentul © ' "

G UNIVERSITATEA- CRAIO-. VA — DACIA UNIREA 5—0 ' Scorul etapei prin golurile mar-; cate de Călin, Papură (2), Gane şi Craioveanu ' Călin înscriind, prim ul gol al etapei „s-a tnvîr- tit" de, ud premiu, de 50.000.' lei.

© RAPID — DINAMO 0—0. Revanşa jjiuleştenilor pentru în-, frîngereâ din tur a fost doar. o./., „remiză". .> , -

© PROGRESUL — ELECTRO- PUTERE 3—0. Scor de forfalt prin golurile înscrise de ^Dună (2)' şi;Cr.. Stoica.

© CEAHL.4UL — U.T.A. 2—0. încă 'odată aprecierea: cît noroc pe „Bătrîna doamţiă“ .. pentru punctele agonisite în , tu r . . Ceah­lăul se bate cil dîrzenie şi folos de puncte. Golurile au fost m ar- cate de Burleanu ţ i M, Ionescu după ce Sălăjan a rata t un pe- , nalty. ----- ‘ ‘ - ‘ ţ .

© „U“ — F C. INTER 1—0. A-, ' ţnănunte v-am prezentat în cro­nica de ieri.

© „POLŢ" — SPORTUL STU­DENŢESC 0—0. Derbyul codaşe­lor intrate tot mai adînc în n au ­fragiul retrogradării. .

© OŢELUL — F.C. BRAŞOV I—0.: Un singur gol, dar doamne cit de pretenţios, semnat de alba­nezul Voda în min. 46 şi o în ­depărtare oportună de Scilla şi Caribda. T ;. O F.C. FARUL: —, GLORIA

1—0 Tot un singur gol şi. pe malul mării, înscris de Butoiu

în min. 21. Să se fi menajat bis- triţenii pen tru . partida de mîine, diri semifinalele- Cupei, cu „U'7 , © PETROLUL — STEAUA 1—1_ U ltim ulr joc al etapei," dis^ putat ie ri .: Au înscris; Smoleanu (din penalty), respectiv Ilie T)u- mitrescii. ‘ ^ ; ' :* .

' CLASAMENTUL '"l. Steaua : 24 16 6 2 37-10 332. Dinamo 24 13 5 -6 46-24. 313. Univ. Cv. 24 .12 6 - 6 46-30 304. Progresul 24 12 3 9 37-24 2?

24 10 6 8 25-20 26 24 10 6 . 8 31-29 26 24 10 5^ 9 32-28 25 24 11 3 10 25-26 25 24 10 3 11 36-22 23 24 9 5 10 21-25 23 24 8 7 9 20-30 23 24 7 8 9 28-30 22 24 9 4 11 24-33 22 24 8 5 11 20-32 2124

5. Petrolul .6. Inter .7. Farul ■

* 8. Braşov 9. Gloria

10. Rapid11. U.T.A..12. „U"13. Otelul14. Ceahlăul15. Dacia- :16.E1.-putere 2417. „Poli? 24 .18. Sp. stud. 24

ETAPA A XXV-A (miercuri 16 martie): Dacia U n irea .'— „Po- 11“ (1—2), F.C. In ter — 'Ceahlăul (0—0), Sportul Studentosc — „Un (1—1), U.T.A — Farul. (1—1), Dinamo -— Universitatea Craio­va (2—3), Steaua — Progresul (3—0), ■ Electroputere — Rapid (1—0), F.C. Braşov — Petrolul (0—3), Gloria — Oţelul (1—1). In paranteze rezultatele d in!tur.

Victor ROMAN

7 5.12 25-36 19 6 6 12 18-28 188 2 14 23-38 18 5 5 14 16-35 15

DUPA MINUTUL 90

• In meci-test de verificare a pregătirilor, Elveţia a întrecut, in deplasare, cu scorul de 2—1 echipa Ungariei. în contextul :„parteneriatului“ de grupă, re­zultatul parcă sună , ca o ame­ninţare pentru tricolori, ; chiar dacă fotbalul maghiar se -află în continuă eclipsă de formă, - .

• Oficial, cel puţin, pînă a- .cuma se ştia că în istoria Cupe­lor Mondiale de''Fotbal cel mai rapid gol a fost înscris, -în tu r. jieele finale,, de Bryan Robson, în secunda 27 a partidei Anglia— Franţa (ediţia spaniolă 1982 a C.M.). ’ Iată însă că FIFA — Studiind documentele de arhivă— face o rectificare şi pe locul întîi în această ierarhie, este în­scăunat, după 32 dc. ani de a- nonimat, jucătorul Masek, care îh ediţia 1962 (Chile), în partida Mexic — Cehoslovacia (3—1) a

WORLD CUP - S .U .A .'94înscris Unicul gol în secunda 15, pentru cei ce aveau să cuce­rească argintul turneului final; în ediţia 1962. -

, • Stadionul Soldicr Field din Chicago; unde în 17 iunie se va disputa partida inaugurală a turneului final SUA — ‘94 a lui World Cup, este supus ; în •; prezent unor importante reame- najări, al căror cost,- de apro­xim ativ . 15 milioane dolari, . va fi suportat de prim ăria 'marii metropole am ericane.. In privin­ţa giganticului l'ose Bowl de la Los . Angeles — Pasadena, cu cele peste 100.000 d e ‘locuri, el se prezintă în cele mai perfecte condiţii, nefiind afectat de re­centul. cutremur, , .

(r-v.c.)

.. Schimbul de replici, am icale, bineînţeles, a avut loc în paiua partidei „U“ — F.C, Inter, în sala „protocol" de la Stadionul „Ion JMoina“. Prezent la partidă, prefectul de Sibiu spunea: „Avem şan­se pentru Cupa U.E.F.A. Azi (miercuri — n.n.) le-am promis bă­ieţilor (celor de la F.C. In ter — n.n.) primă mai. mare pentru vic­torie, una mai mică pentru egal’V „Păi bine, domnule prefect; vii la noi acasă cu giudui să no lei ambele puncte? — i-a replicat d-nul loan- Sima, preşedintele Băncii „Dacia Felix“. Azi nu sîn- - tem dispuşi să dăm nici un punct." : ,

Şi „U“ n u , a d a t luindu-le pe amîndouâ, că i se cuveneau, pe m erit, prin superioritatea fazelor de poartă şi â ocaziilor de" gol Create de atacul clujean. La sfîrşitul. partidei, cînd tabela de mar­caj consemnat victoria lui „U" cu scorul de 1—0, prin golul în­scris de Voica în minutul 54, cu m ult fair-play domnul prefect de Sibiu a adresat felicitările de .rigoare domnului loan -Sim a, atlău-" gînd: „Succes şi în cupă, sîmbătă, la Tg. Mureş". (V.M.) - . _ ,

N O I REUŞITE ALE RADIOAMATORILOR CLUJENI 'O disciplină sportivă mai p u ţin : cunoscută publicului la rg este

radioamatorismul, care face parte ' din . grupa sporturilor tehnice.' El are mai multe ramuri şi anume: unde scurte, .unde ultrascur­te, radiogoniometrie, telegrafie sală şi construcţii radio. ; , ' -- De-a lungul anilor, radioamatorii clujeni au obţinut rezultate

deosebite,’ încununate cu titluri de campioni naţionali, şi inter­naţionali. Cu cele mai bune rezultate, în acest sens, lî putem ci­ta ’pe radioamatorul Bartha Bela, indicativ YO 0 TP. . :; Anul 1993 . a confirmat tradiţia bunelor rezultate dintre care amin-

.tim: .-f< ..... -.© locul I şi titlu l’, de campion naţional obţinut de Durdeu Va­

sile, indicativ Y0 5 Bl,A, la Campionatul naţional de unde u ltra­scurte FIF, (144 MHz).

© locul II la Campionatul naţional de unde ultrascurte-UIF (432: MHz), ob ţinu t de acelaşi' radioamator; -

© titlul de campion internaţional al României la concursul de unde u ltrascurte YO VHF/UHF a intrat, de asemenea, în posesia lui Durdeu Vasile; ' 1

© la aceleaşi concursuri, menţionate mal sus, dar la categoria echipe, staţ>a Radioclubului judeţean YO 5 KAI, operată de se­cretarul Comisiei judeţene de radioamatorism, Folea loan, indica­ţi v Y O 5 TE, s-a clasat pe locurile III, II şi II; • _• r

© clasarca. pe .îo c u r i a radioamatorului Durdeu Vasile, între sta­ţiile româneşti participante la concursul „Memorial TESLA“, orga­nizat-de. Iugoslavia.

După cum se vede, YO 5 BLA • Durdeu Vasile, a avut în anul trecut o activitate din cele mai susţinute, cu rezultate pe măsură. Ar mai fi de menţionat că acelaşi sportiv a realizat circa 20.000 le g ă tu ri. bilaterale; c u . staţii din peste 200 de. ţări DXCC, de pe toate continentele, în ben/ile de u n d e ; scurte şi cu staţii din pes­te 40 de ţări DXCC, în benzile de unde ultrascurte. Â lucrat cu . staţii, din to a te . continentele, in unde. ultrascurte şi prin interme- diiâ sateliţilor. Aceste realizări ca şi cele nemenţion'ate aici i-au adus sportivului titlul de maestru al sportu lu i.'

Preşedintele Radioclubului judeţean Cluj, dl. ing. Cachiţă Vic­tor, care este si membru în Biroul Federal, se declară mulţum it de aceste rezultate şi este convins' că radioamatorii c lu jen i. nu se Vor opri aici. .-. ' ■•'. . . ' ; -

. Nu ne rămîne decit să ie dorim succes. , -

Eugen HANG

Stele ale fotbalului m ondial care au strălucit p s ' firm a- . mentul turneelor finale

Stabile (Argentina)

\Vet*er (România)

; Zamora (Spania)Desene de Virgil TOMULET

FILE DIN ISTORIA PUGILATULUI ROMÂNESC

- (X,I> .

© 1975. Europenele de la Katowice (Polonia). O stră­lu c ită confirmare a acestui m are talent .care a fost Si- mioh Cuţov, care cucereşte din nou titlul continental suprpm după o comportare de excepţie: trei victorii îna­inte de limită şi o ,decizie de 5—0 în finală, adjudecîn- - ’du-şi astfel cei de al doilea titlu ; după Belgrad 1973. Un public entuziasmat, de a r ta 'lu i Simion Cuţov l-a aplaudat minute în şir cîntîndu-i, în poloneză, urarea de viaţă lungă (care; spre regretul nostru nu s-a îm­plinit)/ Medalie de argint a obţinut veşnic- tînărul Con­stantin Gruiesc, învins cu 3—2 în finală de sovieticul Viaceslav Zaspiko (decizie m ult controversată).

© 1976. Anul Olimpiadei de la Montreal. si Semicen­tenarul- boxului românesc. Bilanţul pugiliştilor români, cel mai bun ca participare la jocurile olimpice: 5 .me­dalii, dintre nare 2 de argint şi trei de bronz. Simion Cuţov a impresionat din nou d a r a trebuit „să se mul­

ţumească doar cu argintul, fiind învins în finală de am ericanul Ho'vard Davis, apreciat cel mai valoros bo­xer al turneului olimpic. De aprecieri bune s-au bucu­ra t Alee Năstac si Costică Dafinoiu prin medaliile de bronz cucerite. In tr-un clasament mondial după Mont- real, România ocupa locul 4 în lume şi 2 în Europa.

© 1977. Europenele de la Halle (RDG) au însemnat un nedorit recul al valorii boxerilor români. Bilanţul?" Modest: o medalie de argint obţinută , de Teodor Dinu şi 5 de bronz. Neplăcut fap tu l'că au fost eliminaţi din prim ul tu r Al Turei şi.. Simion Cuţov. Undeva exis­tă şi o explicaţie: ne aflam la capătul unui deceniu fructuos, anii petrecuţi in atitea competiţii interne şi externe punîndu-şi am prenta pe aşii de ieri. A înce­put să apună steaua unor mari valori precum Calistrat Cuţov, Paul Dobrcscu, .Simion Cuţov, Ion Monea, Alee Năstac, Gabriel Pomelcu, Constantin . Gruiescu şi alţii.

© 1978. Schimbul de generaţii nu aduce, ■ din păca­te, pe ring noi competitori de valoare, bine rodaţi, iar cei „vechi" nu mai pot ţine pasul. Succesele riu puteau apărea „peste noapte". Se impunea m ult efort şi un răstimp mai lung d e . pregătire şi cizelare a valorilor

noi apărute. Urm area acestui impas? Cea mai modestă- prezenţă 'la ediţia a doua a mondialelor de la. Belgrad

din întreaga istorie a confruntărilor internaţionale sus­ţinute de boxerii români: nici o medalie, ca să nu spu­nem victorie de prestigiu. La naţionalele d in 1978 doar doi din campionii anului anterior îşi păstrează titlurile: Teodor Dinu şi Ilie Dragomir. In rest nume noi ca Gh. Govici, T iti Cercel, Valentin Silaghi, Georgică D onici'şi Ion Cernat, care nici nu împliniseră 21 de ani. Apare, ca un meteor, Daniel Radu, care cîştigă titlu l european la tineret.

© 1979. Un uşor reviriment la europenele de seniori de la Koln (Germania): 7 boxeri români u rcă -pe po ­diumul de premiere, 2 cu arg in t’ şi 5 cu bronz. Totrjţl e ceva. Pe plan intern, Daniel Radu se impune cuce­rind titlul de campion. Il imită Vasile Gîrgavu, Tiberiu Cucu, Dumitru Şchiopu şi Gheorghe Butnaru. La orizont se înscriu Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova.

(va Urma)

Coriolan ICGA

Autorizata prirv s.C. n r.i28/ 1991, judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308/1991 din 22.03.1 S91

COLEGIUL DE REDACŢIE:ILIECÂLIAN (redactor şeî); DAN

RE3REANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef sdjunct); NICOLAE V E R ^ (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; MARIA SANQEORZAN; RADU VIDA.

tinDACJIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

1. .74.1 $ şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilitate® 2aiului); Telex: 31444. Fax: 19.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 8 - 1 6 , str. Napoca nr.16 (la p: rter). Sîmbâta şl duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22----- n w i r i f T i t i ^ n m