Impactul Schimbărilor Climatice şi Resurselor de Apă.docx

8/18/2019 Impactul Schimbărilor Climatice şi Resurselor de Apă.docx

1/12

Ministerul Educaţiei si Stiintei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra: Ecotehnie Mana!ment Ecolo!ic i "n!ineria Apelorș

Unesco#Cousteau

Referat

la disciplina: $sihopeda!o!ia

Tema: "mpactul Schimbărilor Climatice şiresurselor de apă

A efectuat: st.

gr. MSISPM-151M

Railean Victor

A vericat: dr.

Conf. Univ.

Bodrug Valentina

Chişinau 2015


2/12

Cuprins

"mpactul Schimbărilor Climatice şi Resurselor de Apă%%%%%%%%%&

'( "ntroducere%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(((&

)( Schimbarile climatice si resursele de apa%%%%%%%%%%%((%&

&( Starea actuală a resurselor de apă%%%%%%%%%%%%(%%((*

&('( Cantitatea apei%%%%%%%%%%%%%%%%%%((%%(%%*

&()( Apele de supra+aţă%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%%%(*

&(&( Apele +reatice%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%,

*( Calitatea apei%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%,

,( Utili-area apei%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(((.

.( Evacuarea apei utili-ate%%%%%%%%%%%%%(((((((((((.

/( "mpactul potential al Schimbărilor Climatice asupra resurselorde apă%%%%%%%%%%%%%%%%(((((%%(((%/

0( Anali-a politicilor şi recomandări%%%%%%%%%%%%1

0('( Strate!ii şi planuri de de-voltare actuale%%%%%%%%%1

1( Măsuri posibile de adaptare şi recomandări%%%%%%((%'2

'2( 3ara4e şi re-ervoare%%%%%%%%%%%%%%%%((%''

''( Sursa de in+ormatie%%%%%%%%%%%%%%%%((%(''

2


3/12

"mpactul Schimbărilor Climatice şi Resurselor de Apă

'( "ntroducere

Schimbările Climatice reprezintă o provocare cu adevărat unică şi fără precedent, cu care seconfruntă omenirea. Prin natura lor, Schimbările Climatice au o dimensiune globală, insă ţărilemai sărace sunt, se pare, cele mai vulnerabile, pentru că multe dintre ele vor fi afectate in moddisproporţionat de puternic, iar capacitatea lor de adaptare este foarte limitată. Prin urmare, suntnecesare acţiuni imediate şi coordonate la nivel internaţional şi naţional pentru a atenuaconsecinţele Schimbărilor Climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru aajuta atat ţările dezvoltate, cat şi cele afl ate in curs de dezvoltare să se adapteze la aceste efecte,devenite deja inevitabile. Cu regret, in Republica oldova Schimbările Climatice sunt

percepute, uneori, ca un concept indepărtat şi lipsit de relevanţă. !utorii Raportului "aţional de#ezvoltare $mană %&&'(%&)& consideră că provocările asociate cu Schimbările Climaticetrebuie introduse pe deplin in agenda de politici a ţării. #acă Schimbările Climatice vor fineglijate şi vom continua să ne comportăm ca in prezent, cand le permitem Schimbărilor Climatice să avanseze, fără să ne adaptăm la impacturile lor, costurile lipsei de acţiune, cu carese vor confrunta generaţiile actuale şi cele viitoare, pot fi semnificative. *nsă, politicile dedezvoltare trebuie să urmărească, de asemenea, scopul promovării intereselor beneficiarilor

potenţiali, ale oamenilor.Prin urmare, prezentul Raport reprezintă mai mult decat o evaluare aimpacturilor biofizice. !cest studiu aplică perspectiva dezvoltării umane asupra intregii analize,in tentativa de a evidenţia modul in care Schimbările Climatice vor afecta evoluţiile şi agenda dedezvoltare ale oldovei şi, in ultima instanţă, speranţele şi oportunităţile cetăţenilor Republiciioldova.

)( Schimbarile climatice si resursele de apa

Resursele acvatice sunt unele dintre cele mai esenţiale resurse pentru dezvoltarea umană şieconomică +n general, deoarece ele sunt fundamentale pentru funcţiile vitale ale tuturor fiinţelor vii, plantelor, pentru producţia agricolă, precum şi pentru multe procese industriale.#isponibilitatea resurselor de apă ale oldovei depinde +n mod deosebit de poziţia geografică aţării +n cadrul zonei de contact a infl uenţelor climatice ale uropei Centrale şi de st.!ctualmente, bilanţul naţional rezerve(consum de apă din Republica oldova este adecvat +nraport cu resursele disponibile. !cest echilibru se datorează, +n mare măsură, declinuluieconomic brusc al oldovei din trecutul recent. -n pofi da acestui echilibru, anumite regiuni aleţării se confruntă cu un deficit de apă.Regiunile cele mai dens populate şi regiunile cele mai importante din punct de vedere economicsunt cele mai vulnerabile la Schimbările Climatice anticipate. $nele părţi ale acestor regiuni dejase confruntă cu un deficit de apă. !bordarea defi citului de apă din aceste regiuni va fi esenţială

pentru susţinerea restabilirii durabile a economiei. ste probabil ca, datorită Schimbărilor Climatice, oldova să aibă tot mai frecvent surplusuri de apă de termen scurt, +ndeosebi +nformă de inundaţii fulger, precum şi secete sezoniere. ăsurile de adaptare reuşite trebuie săincludă soluţii, care ar combina oferta cu cererea.Republica oldova nu dispune de capacităţi financiare pentru a implementa mijloaceletehnologice primare baraje şi diguri pentru a aborda variabilitatea anticipată a apelor. Pentruca aceste măsuri să fi e reuşite, vor fi necesare fonduri considerabile din e/terior. Realizarea

accelerată şi cuprinzătoare a 0Strategiei de modernizare şi dezvoltare a sistemelor comunale deaprovizionare cu apă şi canalizaţie +n localităţile din Republica oldova1 şi a 0Conceptului politicii naţionale cu privire la resursele de apă 2%&&3(%&)&41 ar putea reprezenta primii paşi

3


4/12

importanţi +n abordarea de către oldova a situaţiei +n domeniul apei. 0Regulamentul cadru cu privire la utilizarea rezervelor comunale de apă şi sistemele de canalizare1 necesită mai multe+mbunătăţiri, inclusiv stabilirea unor reguli pentru utilizatorii de apă din susul şi din josul r5urilor +n cazuri de forţă majoră. 6in5nd cont de resursele financiare limitate ale oldovei, introducereaunor culturi noi şi a unor practici agricole noi, +mpreună cu utilizarea limitată a zonelor inundabile +n producţia agricolă, ar asigura o diminuare a solicitărilor anticipate asociate cu apa.

&( Starea actuală a resurselor de apă

&('( Cantitatea apei

-n Republica oldova, apa pentru utilizare economică este e/trasă at5t din surse de suprafaţă,c5t şi din cele subterane. -n prezent, volumul apei e/trase din surse de suprafaţă predominăasupra celui din surse subterane 2care constau, preponderent, +n rezervoare de apă separate47 cotaultimelor a variat pe parcursul deceniului +ntre )38 şi )98. !mbele tipuri de apă suntvulnerabile la variabilitatea climei, +nsă, sursele de suprafaţă sunt deosebit de vulnerabile. :otuşi,

pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, constr5ngerile economice au avut o infl uenţă mult maimare asupra dinamicii resurselor de apă dec5t factorii naturali.

&()( Apele de supra+aţă

Rezervoarele apelor de suprafaţă din Republica oldova se afl ă +n bazinul ării "egre şi ocupăcirca un procent din suprafaţa totală a ţării. -n Republica oldova e/istă două bazine de apă aler5urilor; bazinul r5ului "istru 2cel mai mare4 şi bazinul r5ului Prut 2al doilea ca mărime4. Cursulacestor r5uri constituie '98 din suprafaţa totală a resurselor acvatice ale oldovei. -n plus,e/istă şi un număr mare de r5uri mai mici, dintre care doar nouă au o lungime de circa )&& mii &


5/12

e/istă două rezervoare mari; Costeşti(St5nca pe r5ul Prut 2cel mai mare7 >@9 mil. m34, gestionat+n comun de Rom5nia şi Republica oldova, şi #ubăsari 2%3? mil. m34 pe r5ul "istru.

&(&( Apele +reatice

!pele freatice pentru utilizare centralizată +n gospodăriile casnice şi +n industrie se e/trag dinzece comple/e acvatice. Rezervele principale de ape freatice se afl ă +n rezervoare ad5nci izolateale depozitelor din iocenul ijlociu. !cestea constituie o sursă majoră de apă freatică,+ndeosebi +n rezervorul adenian(Sarmaţian de Dos, un rezervor ce se +ntinde sub toată ţara. -noldova e/istă apro/imativ @ mii de f5nt5ni arteziene pentru e/tragerea apelor freatice7 debitullor total 2resursele anuale de apă freatică4 constituie apro/imativ).3


6/12

Calitatea apelor +reatice este afectată at5t de factori naturali, c5t şi de cei antropogeni. Poluanţiinaturali şi cei rezultaţi din activitatea omului +n rezervoarele neizolate constau din nitraţi,

pesticide, sulfaţi şi alte chimicale. Calitatea apei din f5nt5ni nu corespunde standardelor naţionale pentru apa potabilă7 deseori duritatea apei din f5nt5ni depăşeşte standardele de %(? orişi mai mult. ai mult dec5t at5t, aproape +n '&8 din mostrele preluate din rezervoare neizolate,cantitatea de nitraţi depăşeşte concentraţiile ma/ime admisibile. *nvestigaţiile arată o corelaţie

str5nsă +ntre calitatea apei freatice +n rezervoarele neizolate şi utilizarea păm5ntului. Se considerăcă degradarea continuă a calităţii apei potabile este legată de creşterea animalelor +n gospodăriilecasnice.Calitatea apei din rezervoarele izolate este afectată primordial de condiţiile geologice locale,+ndeosebi de anomalii geochimice +n materie de fluor, seleniu şi stronţiu. :otuşi, e/istă şi semnecă activitatea omului joacă un rol tot mai semnifi cativ +n poluarea apei şi +n aceste rezervoare

prin infi ltrarea apei poluate şi prin f5nt5nile arteziene abandonate. Poluarea antropogenăconduce la poluarea tot mai multor surse de alimentare cu apă, ceea ce pune +n pericol sistemelede aprovizionare cu apă din c5teva oraşe.

,( Utili-area apei

#eclinul economic a avut un efect benefic nu doar asupra calităţii resurselor de apă, dar şi asupraintensităţii utilizării apei. -n anul )''&, anul cu cea mai +naltă rată a e/tragerii apei, au foste/trase circa @&8 din resursele de apă disponibile. *ntensitatea e/tragerii apelor de suprafaţă afost mai mare, @@8, pe c5nd pentru apele freatice cifra respectivă este mai mică de ?&8. -nrezultatul declinului economic, +n prezent se e/trag doar )>8 din resursele disponibile de apă;sunt utilizate )98 din rezervele apelor de suprafaţă şi )&8 din cele ale apelor freatice.#eclinul economic a avut, +nsă, un efect diferit asupra rezervoarelor neizolate. #in cauzafolosirii necontrolate a apei din f5nt5ni şi arteziene superficiale pentru irigarea culturilor agricole+n gospodăriile casnice şi terenurile agricole mici, ad5ncimea p5nzei apelor +n aceste rezervoare

s(a majorat cardinal. !cest fapt a condus la epuizarea rezervoarelor +n multe regiuni ale ţării2cazul văii inundabile a sectorului inferior al r5ului "istru, menţionat anterior4.Consumul total al apei pe parcursul ultimului deceniu a constituit ceva mai mult de %&8 din apautilizată +n trecut. #eclinul este mai evident +n cazul utilizării apei +n agricultură 2+ndeosebi,

pentru irigaţie4 şi consumul pentru necesităţi de producţie 2preponderent, industriale4. Conformestimărilor, s(a modifi cat şi structura utilizatorilor de apă. -n prezent, circa >?(@&8 din totalulresurselor de apă sunt folosite +n procesele industriale de +ncălzire şi răcire şi producţia energieihidraulice, )?(%&8 pentru băut şi consum casnic, ?(98 pentru irigaţie. Comparativ cu cifrelemedii pentru anii )'9&, cota consumului casnic de apă a crescut de două ori +n structura utilizăriiapei, +n timp ce consumul apei pentru irigare s(a diminuat de 3 ori. Pierderile de transportare,deşi s(au majorat pe parcursul ultimilor %& de ani, sunt, totuşi, la un nivel acceptabil de 98.

.( Evacuarea apei utili-ate

#eclinul economic a avut şi beneficii pentru evacuarea apei utilizate, care s(a diminuat constant pe parcursul ultimilor %& de ani. -n anii %&&&, circa >'& mil.m3 se evacuau +n apele de suprafaţă+n fi ecare an7 această cifră indică o descreştere de @?8 comparativ cu anii )'9&. $n alt rezultat

pozitiv al declinului a constat +n reducerea poluării; volumul de apă poluată evacuată +n apele desuprafaţă s(a redus cu @A87 +nsă, +n structura apelor evaluate, apa poluată are aceeaşi cotă ca şi +ntrecut 38.6in5nd cont de impactul tranziţiei la economia de piaţă asupra intensităţii utilizării resurselor acvatice 2folosire şi evacuare foarte diminuată a apei4, +n prezent, dinamica economică are unimpact cu mult mai mare asupra aprovizionării cu apă dec5t variabilitatea climei. #acă ţinemcont doar de cifrele generalizate pentru toată ţara, se pare, mai e/istă resurse acvatice sufi ciente

6


7/12

pentru dezvoltarea economică. -nsă, analizele regionale sugerează diferite situaţii, iar uneleregiuni sunt ameninţate de un deficit de apă chiar dacă nivelurile actuale de consum al apei ar răm5ne neschimbate.

/( "mpactul potential al Schimbărilor Climatice asupra

resurselor de apă

Resursele de apă din Republica oldova sunt sensibile la Schimbările Climatice +n raport cucantitatea şi calitatea acestora. Scenariile de emisii a gazelor cu efect de seră şi modeleleclimatice oferă valori diferite ale proiecţiilor pentru cantitatea şi calitatea apei +n viitor +nRepublica oldova. :otuşi, e/istă o concluzie comună cu privire la semnele unor modifi cărianticipate, care sunt, +n orice caz, negative.Conform estimărilor, resursele disponibile de apă de suprafaţă se vor diminua cu )>(%&8 deja +nanii %&%& . !stfel, conform sarcinii de dezvoltare a economiei naţionale privind utilizarea intensăa apei,aprovizionarea sigură cu apă a tuturor utilizatorilor va fi ameninţată de schimbările +nresursele de apă asociate cu clima deja +n anii %&%&, c5nd intensitatea folosirii apelor de suprafaţăva fi apropiată de )&&8. :otuşi, dacă ţinem cont şi de rezervele de apă freatică, situaţia, +n caredeficitul de apă va deveni o barieră +n calea dezvoltării, se va contura doar după anii %&3&.!tunci c5nd au fost elaborate obiectivele de dezvoltare ale ţării nu s(a ţinut cont de resursele deapă şi de Schimbările Climatice. #acă această sarcină va fi selectată ca obiectiv suprem al

politicii economicie naţionale, dezvoltarea economică şi umană a oldovei va fi ameninţată pe parcursul a %& de ani, indiferent de scenariul emisiilor gazelor cu efect de seră. -n acelaşi timp,dacă vor continua tendinţele actuale de utilizare a apei, epuizarea resurselor de apă nu va avealoc cel puţin p5nă la sf5rşitul secolului.Regimul acvatic natural al r5urilor mari şi mici se va schimba. Conform estimărilor,coeficientul

de variaţie a flu/ului de apă va creşte, ceea ce va conduce la sporirea instabilităţii flu/ului anualşi a inundaţiilor de primăvară şi a celor rapide 2cea mai gravă inundaţie(fulger din august %&&9,se pare, confirmă aceste afirmaţii4. ai mult dec5t at5t, rezultatele modelării climatice arată căsecetele vor deveni mai +ndelungate şi mai grave 2seceta din %&&@ este caracteristică +n acestsens4. !ceste rezultate sunt confirmate de evaluările europene; inundaţiile(fulger pe r5urile marivor spori ca e/tindere a tendinţei central(europene7 presiunea +n ceea ce priveşte apa va creşte catendinţă comună pentru uropa de Sud(st.Calitatea apei este, de asemenea, ameninţată de degradarea cauzată de factori naturali, neasociaţicu poluarea. !stfel, creşterea temperaturii aerului va conduce la creşterea temperaturii apelor desuprafaţă şi la un nivel mai jos de o/igen dizolvat 2H#4. "ivelul mai mic al H# +n combinaţie cucreşterea temperaturii apei poate afecta compoziţia ecosistemului prin invazia unor specii

termofile şi a unor bacterii periculoase. Schimbările valorilor medii ale acestor indicatori suntrelativ mici, +nsă, se anticipează că efectul sezonier al acestui proces va fi e/traordinar. *arna şilunile de tranziţie vor fi perioadele cele mai grav afectate de majorarea temperaturii apei. #eja +nanii %&%& creşterea temperaturii apei +n r5ul "istru poate depăşi >?8 +n martie. Funile de vară2+ndeosebi, august4 sunt cele mai vulnerabile la schimbările nivelului de o/igen dizolvat.Reducerea anticipată a nivelului de H# ar putea atinge circa )&8 către anii %&%&. H asemeneamodificare a acestor indicatori va conduce la schimbarea ecosistemelor, degradarea serviciilor ecosistemelor către populaţie şi va solicita tratarea suplimentară a apei potabile.

fectele aspectelor legate de apă ale Schimbărilor Climatice asupra turismului includmodifi cări +n ceea ce priveşte disponibilitatea apei, care ar putea fi pozitive sau negative. Climamai caldă ar putea contribui la apariţia unui mediu e/otic 2palmieri4 +n oldova, dar va face

condiţiile de viaţă +n mediul urban mai puţin confortabile din cauza valurilor de căldură. !ceştifactori pot contribui la dezvoltarea turismului 2at5t intern, c5t şi e/tern4 +n ţară. Secetele şie/tinderea mediului arid pot descuraja turiştii 2turiştii străini4 şi vor spori impactul uman asupra

7


8/12

bazinelor acvatice rămase. -n general, Schimbările Climatice anticipate pot contribui la sporireanumărului de persoane pe plan local, implicate +n flu/ul de turişti. !cest fapt va contribui, fără+ndoială, la dezvoltarea acestei ramuri a economiei naţionale. Paralel, se va e/tinde, desigur, şiimpactul uman asupra resurselor acvatice.

#ouă aspecte sunt deosebit de importante referitor la disparităţile regionale +n distribuirearesurselor de apă. #eşi r5urile mari sunt sursa principală de apă, nu toată populaţia are acces egal

la ele. Cea mai mare distanţă dintre localitate şi cea mai apropiată resursă de apă din oldovaeste de circa >


9/12

asigurarea accesului la aprovizionarea sigură cu apă.Bonele cu deficit de apă, +n tendinţele lor de e/tindere spre "ord 2 Diagrama 194, deja au

ajuns +n localităţile cele mai dens populate şi care e/ercită cea mai mare presiune asupra apei şicare se caracterizează prin cea mai intensivă utilizare a apei. *mpactul anticipat al unor resurse deapă +n scădere, care, probabil, va avea loc +n viitorul apropiat, va conduce la o diferenţiere +n treitipuri de zone, +n funcţie de activitatea umană şi economică +n regiunile afectate;

• Bonele tradiţional afectate de deficitul de apă. -n aceste teritorii, Schimbările Climaticevor pune presiuni asupra activităţilor economice actuale, +nsă, deficitul de apă nu va fi unlucru nou pentru regiune şi locuitorii ei.

• Bone cu populaţii vulnerabile, preponderent rurale. !ici se include, +ndeosebi, regiuneatransnistreană de Sud, care deja se confruntă cu un defi cit de apă şi cu o ad5ncire a

p5nzei apelor +n rezervoarele neizolate din cauza suprae/ploatării.• oldova Centrală. !ceastă regiune a ţării este e/pusă unui impact comple/ al unor

resurse de apă +n diminuare at5t asupra populaţiei rurale, c5t şi a celei urbane.Regiunea transnistreană de Sud şi regiunea Centrală a ţării sunt cele mai vulnerabile laschimbările anticipate. !ceasta este deosebit de important pentru eventuale politici cu privire laapă, din cauza concentraţiei populaţiei 2p5nă la A&8 din populaţia totală4 şi a principalelor activităţi de producţie 2Chişinău, :ighina şi :iraspol sunt centrele industriale principale aleoldovei4. !stfel, se anticipează că cele mai active zone din punct de vedere economic vor fiafectate de deficitul de apă +n viitorul apropiat.

6in5nd cont de caracterul neuniform al distribuirii teritoriale a populaţiei şi a activităţiieconomice, precum şi de impactul diferit al Schimbărilor Climatice +n plan spaţial, se poate

prognoza că o parte considerabilă a Republicii oldova se va apropia de pragul suprae/ploatăriiapei mai degrabă dec5t sugerează rezultatele modelelor, adică, mai +nainte de anul %&3&.

*(*( 0( Anali-a politicilor şi recomandări 0( '( Strate!ii şi planuri de de-voltare actuale

/istă un set de documente oficiale 2legi, politici şi programe de dezvoltare4 ce vizează directsau indirect resursele acvatice7 nici unul dintre ele nu abordează o perioadă mai +ndepărtată deanul %&%?, at5t +n ceea ce priveşte cadrul temporal, c5t şi sub aspectul planificării.

!ceste documente nu ţin cont de modificările, care, probabil, vor avea loc +n rezultatulSchimbărilor Climatice anticipate.-n acelaşi timp, impactul Schimbărilor Climatice nu va

periclita +n mod semnificativ atingerea obiectivelor acestora.:otuşi, e/istă necesitatea imperioasăde a incorpora anumite măsuri de adaptare +n strategiile şi planurile de dezvoltare e/istente,

pentru a atenua impactul Schimbărilor Climatice termen mai lung.#eficienţele principale ale legilor, politicilor şi programelor de dezvoltare e/aminate constau +nurmătoarele; acestea nu ţin cont de probabilitatea epuizării resurselor de apă fi e +n +ntreaga ţară,fie +n unele regiuni7 deşi rolul acţiunilor sistemice de protecţie a resurselor acvatice estemenţionat, el este slab reliefat7 +n documentele respective nu e/istă prevederi cu privire ladistribuirea apei +n cazul deficitului de apă şi situaţii de forţă majoră.

-n documente sunt incluse măsuri tehnice adecvate pentru utilizarea raţională a apei, carear putea avea rezultate bune.Recomandările de +mbunătăţire a legislaţiei e/istente se a/ează perealizarea şi e/ecutarea a tot ce a fost deja planificat.Suplimentar, este necesar de a acordaatenţie e/tinderii abordării sistemice faţă de politicile de economisire a apei 2prin intervenţii +necosisteme şi societate47 stabilirii regulilor de folosire a apei, care să ţină cont de interesele

utilizatorilor at5t din cursul superior, c5t şi a celor din cursul inferior al r5urilor.Realizarea politicilor adoptate se confruntă cu probleme serioase. P5nă recent, !genţia de

Stat 0!pele oldovei1 era singura organizaţie responsabilă de gestiunea apei, efi cienţa9


10/12

managementului fiind destul de modestă. Iuncţiile de reglementare şi cele operaţionale nu erauseparate. "oul Juvern a subordonat 0!pele oldovei1 inisterului ediului, cu scopul creăriiunor structuri de gestionare similare cu cele din $niunea uropeană. -nsă, procesul este foartelent şi suferă at5t din cauza lipsei personalului califi cat, c5t şi din cauza insufi cienţei resurselor fi nanciare. #in lipsă de e/perienţă +n managementul modern al apelor, nu toate structurile createsunt adecvate pentru condiţiile locale. Fipsa susţinerii fi nanciare depline conduce la lipsa

echipamentelor tehnice necesare. Pentru a soluţiona aceste probleme, este nevoie de o forţă demuncă califi cată şi instruită şi de accesarea unor fi nanţări suplimentare pentru a dezvoltastructuri noi de gestionare, nu doar la nivel naţional, dar şi la nivel regional. Cu e/cepţiamajorării tarifelor pentru utilizatorii fi nali şi instalarea contoarelor de apă, p5nă acum nu au fostimplementate alte instrumente fi nanciare de promovare a eficienţei utilizării apei.

Republica oldova a aderat şi a ratificat următoarele convenţii +n domeniul apelor;Convenţia de la Kelsin


11/12

'2( 3ara4e şi re-ervoare

arajele şi rezervoarele prezintă principala opţiune de adaptare la Schimbările Climatice +nsectorul apelor din uropa. Confrunt5ndu(se cu o lipsă de lacuri naturale şi av5nd o reţea largăde r5uri, care au uneori ape abundente, oldova şi(a dezvoltat deja o reţea mare de lacuri

artificiale şi rezervoare pentru redistribuirea apei +n cadrul aceluiaşi sezon şi pe parcursul anului.arajele şi rezervoarele e/istente, precum şi unele suplimentare ar putea ajuta la redistribuirea precipitaţiilor de la un sezon la altul, servind ca instrumente importante at5t pentru păstrareaapei, c5t şi pentru diminuarea riscurilor inundaţiilor(fulger.

-nsă, +n conte/tul oldovei, utilizarea şi chiar e/tinderea reţelei de rezervoare, ca soluţie principală de adaptare, este problematică, deoarece;6'7 Lipsa lucrărilor de întreţinere în cazul barajelor mai vechi precum !i a digurilor" va

conduce# desigur# la distrugerea barajelor !i la un risc sporit de inundaţie e$tremă. %$perienţa

&hi!inăului de acum c'ţiva ani este (oarte semni(icativă în acest sens.

Un nou portal informaţional!

Raportul 8ational de 9e-voltare Umana in MoldovaDacă deţii informaţie interesantă si doreşti să teimparţi cu noi atunci scrie la adresa de e-mail :support@sursamd

11

mailto:[email protected]:[email protected]


12/12

12

Impactul Schimbărilor Climatice şi Resurselor de Apă.docx

Documents

Transcript of Impactul Schimbărilor Climatice şi Resurselor de Apă.docx