Impactul Politicii Bugetare Asupra Economiei Nationale

7/30/2019 Impactul Politicii Bugetare Asupra Economiei Nationale

1/24

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

MTC

Impactul politicii bugetare asupra economiei

nationale

Studenti : Stolojan Ana Georgiana

Alexandra Soare

2013


2/24


3/24

POLITICI MACROECONOMICE

1. Statul si macroeconomia

Statul indeplineste, alaturi de rolul sau politic si functiile generale ale puterii publice, si functii economice.

Joaca un rol de mare importanta, concretizat in numeroase functii si actiuni economice. El a devenit "stat garant",actionand impreuna cu agentii economici individuali, cu persoanele juridice si cu grupuri de presiune in vederearealizarii echilibrului relativ in toate domeniile de activitate.

Secolul XX este caracterizat prin cresterea rolului statului democratic in viata economico-sociala, indeosebi in tarileavansate economic cu succese tehnico-stiintifice.

Cauzele sporirii rolului economic al statului sunt in relatie directa cu: progresul factorilor de productie, cu revolutiileinregistrate in domeniul stiintei si tehnologiei; complexitatea crescanda a economiei; sporirea rolului factoruluiconstient in desfasurarea vietii economico-sociale

Cresterea gradului de implicare a administratiei publice in economie rezida in insuficienta initiativei private intr-o

serie de domenii de interes general.

- crearea de intreprinderi publice de productie;

- organizarea pe baza resurselor bugetare a unor prestatii sociale: ocrotirea sanatatii, instructia publica, unele serviciide transport;

- activitatea de sustinere moderata si de supraveghere economica a unor activitati traditionale (productia agricola,productia de energie electrica).

Complexitatea problemelor care apar in perioadele dificile ale istoriei unei tari (razboaie, crize economice). Astfel de

probleme sunt trecute prin lege in sarcina statului.

Modificarile in conjunctura economica internationala, care favorizeaza sau complica situatia economica a unor tari(cand puterea de schimb a monedei este in scadere, statul, prin mijloacele sale poate sustine intarirea acesteia)

- se implica pentru satisfacerea nevoilor colective,

- producerea unor bunuri materiale si servicii de interes general;

- ameliorarea mecanismelor pietei in vederea realizarii obiectivelor fundamentale ale natiunii;

- corelarea efectelor negative ale repartitiei prin piata, procedand la redistribuirea venitului in societate.

- se exercita printr-o multitudine de masuri si forme:

- furnizeaza servicii colective celorlalti agenti economici fara contra prestatie directa din partea consumatorilor(finantate de societate)

- este factorul care asigura organizarea si manifestarea puterii publice institutionalizate pe plan national (aparasistemul de piata, asigura coeziunea si solidaritatea agentilor economici la nivel national). Este factorul deconsens in raport cu exteriorul si cu viitorul ei.

Administratia publica isi asuma riscul unor activitati care traditional erau specifice celorlalti agenti economici (seprezinta ca un mare consumator pe unele piete: achizitionarea de armament si ca mare producator de marfuri insectorul nationalizat; agent bancar-financiar, banca de emisiune..)

Statul contemporan concepe si pune in aplicare politici economico-sectoriale, regionale si generale.


4/24

Guvernele au functia majora de a mentine, respectiv de a readuce stabilizarea economica, respectiv macrostabilizarea(cu mijloace specifice)

2. Tipologia politicilor economice

Politica economica reprezinta actiunea constienta a puterii publice care se traduce prin definirea obiectiveloreconomice si sociale urmarite intr-o perioada, intr-o tara, ca si prin punerea in opera a acestora prin folosirea unormijloace si tehnici adecvate.

obiectivele formulate se ierarhizeaza la toate nivelurile de structurare a vietii economice, iar politica economica are capunct de plecare interesele generale ale natiunii, intr-un anumit orizont de timp.

Clasificarea se face in functie de mai multe criterii:

-in functie de obiectivele finale sau de domeniile de aplicare: de crestere si dezvoltare; de ocupare sau antisomaj; destabilitate sau de stabilizare a pietei; antiinflationiste; de subventionare a exporturilor-limitare a importurilor; politici

sociale; politici industriale etc.

-dupa mijloacele (instrument) folosite in promovarea politicii exista: politicii care folosesc mijloace reglatoareindirecte ( politicile monetare si cele bugetare); politici care actioneaza direct asupra mecanismelor economice(politici de piata, de venit, de ocupare); politici care se bazeaza pe ideea de legislatie economica.

-in functie de durata de extindere sau de orizontul de timp al obiectului politicii economice: politici conjuncturale(anticiclice,deflationiste, de relansare); politici structurale, de restructurare durabila a bazelor functionarii economiei(amenajari teritoriale, politici industriale, agricole, de asigurare cu energie a tarii)

- in functie de maniera de influentare a agentilor economici de catre administratia publica: politici de limitare a

creditarii in anumite limite, de sporire a cotizatiei sociale, politici de incitare a subiectilor economici, de formare aunui comportament al lor; politici de concertare, care vizeaza incheierea de acorduri si conventii intre partenerii laviata economica si sociala.

- in raport de orientarea doctrinara: politici liberale: ( favorizeaza reglementarile si acorda toata incredereamecanismelor libere de piata); politici dirijiste, keynesiene: interventia activa a puterii publice si pune accent pe rolulcererii globale, politici de inspiratie democrat-sociala favorabile unei actiuni importante de planificare, de reducere ainegalitatilor prin protectie sociala.

3. Politica bugetara si politica fiscala

Politica bugetara folosita pentru a se realiza stabilizarea macroeconomica reprezinta modificarea impozitelor si adestinatiei cheltuielilor publice, de regula ca urmare a adoptarii unei legislatii noi.Principalele instrumente folosite in aceasta politica bugetara discretionara sunt: lucrarile publice si alte investitii

publice, proiectele de ocupare in sectorul public si modificarile cotei de impozitare. Limitele politicii fiscale suntscoase in evidenta de decalajul intern.Unul din cele mai eficiente instrumante de interventie a statului in viata economica a unei tari este bugetul de stat.Bugetul de stat este un instrument de stabilizare macroeconomica prin care autoritatea publica influenteaza activitateaeconomica, respectiv cererea globala, nivelul productiei si al preturilor, asigura protectie sociala, etc. Este o formaconcreta de manifestare a politicii financiare ale statului, fiind principalul mijloc prin care se formeaza veniturilestatului si se efectueaza cheltuielile publice.

Executia bugetara poate fi: echilibrata, excedentara, deficitara

Politica financiara a unui guvern trebuie sa fie judecata dupa rezultatele obtinute, dupa efectele pe care le are asupraeconomiei si nu dupa echilibre sau dezechilibre. Acestea nu constituie un lucru grav dar nici nu pot fi considerate a fi

bine venite oricand.


5/24

Politica bugetara pozitiva acea conceptie si acele masuri si actiuni ale statului prin care incasarile si cheltuielilepublice sunt orientate in directia cresterii economice, realizarea unui nivel de ocupare ridicat, diminuarea inflatiei sialtor factori de dezechilibru. Se mai numeste si politica de relansare bugetara, concretizata in efecte multiple alecheltuielilor publice si impozitelor, cunoscute, cumulativ sub denumirea de multiplicator asupra cererii globale,

productiei, venitului si consumului.

Se disting 3 tipuri de multiplicatori:

a) de cheltuiala publica - presupune ca prin marirea cheltuielilor publice sa aiba loc stimularea activitatilor economice,cresterea cererii globale, a productiei si veniturilor, fara ca volumul impozitelor sa se modifice. n acest caz are loccresterea deficitului bugetar ce este finantat prin imprumuturi.

b) multiplicarea fiscala reflecta cresterea venitului si a productiei prin diminuarea prelevarilor (impozitelor) efectuatede catre stat, presupunand nemodificarea totalului cheltuielilor. Sunt incurajati agentii economici prin reducereafiscalitatii. Se considera ca este mai bine sa creasca cheltuielile publice/reducerea fiscalitatii.

c) multiplicarea bugetara echilibrata exercita influenta asupra nivelului productiei prin marirea in proportie egala sisimultana atat a cheltuielilor, cat si a veniturilor statului. Cresterea echilibrata a bugetului conduce la o crestere anivelului activitatilor, egala cu cresterea bugetara.

Datoria publica

- inseamna imprumuturile interne sau externe contractate de catre stat atunci cand tara se confrunta cu dificultatieconomice. ntr-o acceptiune mai larga include si datoria la vedere, rezultata din depunerea de lichiditati la diferite

banci.

gradul de indatorare a unei tari se poate determina prin raportarea datoriei publice la PNB; rezulta astfel datoriapublica pe unitatea de PNB, care in conditiile accentuarii cresterii economice se micsoreaza.

Politica fiscala reprezinta o anumita conceptie, precum si un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor

in sistemul veniturilor bugetare, tipuri de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare acresterii economice, in felul in care este gandita eficacitatea fiscala.

Impozitarea este o chestiune care privete economia de pia. Una din trsturile caracteristice ale economiei de piaeste c statul nu se amestec n sfera fenomenelor de pia i c aparatul su tehnic este att de redus, nct meninereasa nu absoarbe dect o fraciune modest a sumei totale a veniturilor cetenilor individuali. n acest caz, impozitelereprezint vehiculul adecvat pentru asigurarea veniturilor necesare statului. El este adecvat deoarece impozitele suntreduse i nu tulbur perceptibil producia i consumul. Dac impozitele cresc dincolo de o limit moderat, elenceteaz de a mai fi impozite i se transform n instrumente de distrugere a economiei de pia

1. elaborarea politicii fiscale un act de decizie deosebit de complex, ghidat de criteriul de eficienta, care urmareste

reducerea fluctuatiilor, a instabilitatii economice, protejarea venitului consumat si stimularea dezvoltarii.

2. exista o stransa legatura intre sistemul de impunere fiscala, impozite si venit. Impozitul se mareste odata cuveniturile. Daca notam: r = rata de impunere fiscala, i = impozitul pe venit si v=venitul i = f(r,v) iar i = r.v raportuldintre cresterea impozitului si cresterea venitului reprezinta rata marginala de impunere fiscala (Img).

Img = I / V; ea arata cu cat creste impozitul pe unitatea suplimentara de venit.

3. este importanta luarea in calcul a efectelor probabile atat ale reducerii, cat si ale majorarii impunerii fiscale, nunumai pe termen scurt, ci si pe termen lung.

4. perceperea impozitului se realizeaza sub doua forme:

a) Impozite directe: pe profit, salarii, pe sumele din vanzarea activelor societatilor cu capital de stat, impozite pedividende la societati etc.


6/24

b) Impozite indirecte - sunt cuprinse in pretul marfurilor incasate odata cu vanzarea acestora, insa suportate deconsumatorii finali: TVA, accize si impozite pe circulatie, taxe vamale etc.

5.politicile fiscale se caracterizeaza prin progresivitatea impozitelor, aceasta inseamna ca rata de impunere sa semareasca pe masura ce venitul impozabil creste.

impozit negativ un cadru coceptual de distribuire secundara a veniturilor prin transferuri: bogatii platesc impozite caresunt distribuite sub forma de alocatii saracilor un venit garantat.

Politica bugetara folosita pentru a se realiza stabilizarea macroeconomica reprezinta modificarea impozitelorsi a destinatiei cheltuielilor publice, de regula ca urmare a adoptarii unei legislatii noi.

Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor bugetare

Nivelurile estimate de venituri si cheltuieli din propunerile de bugete inaintate de Ordonatorii de credite suntfundamentate pe baza metodei automate. Aceasta presupune ca fundamentarea indicatorilor bugetari pentru anul

bugetar n sa se realizeze pe baza veniturilor si cheltuielilor anului n-2, al carui exercitiu a fost incheiat, intrucat nuse cuosc realizarile anului in curs n-1. Aceasta metoda este usor de aplicat si nu necesita un volum mare de lucraridar are dezavantajul ca prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca nu sunt luate in consideraremodificarile conditiilor economico-sociale, politice etc. ce intervin intre timp.

2. Bugetul de statreprezinta principalul instrument financiar care cuprinde veniturile mobilizate ladispozitia statului si repartizarea acestora pe categorii de cheltuieli. El se prezinta sub forma unei balante economice, aunui document de sinteza, elaborat si administrat de catre guvern si autorizat prin vot de catre Parlament.

Bugetul de stat este:

-document-program prin care statul prevede anual marimea si structura veniturilor si cheltuielilor publice dincadrul economiei publice;

-act de previziuni, sub forma unui tablou evolutiv si comparativ al veniturilor publice, precum si aldestinatiilor acestora;

-act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa efectueze cheltuieli sisa perceapa venituri in acord cu prevederile legale;

-act juridic prin care se prevad si se aproba,prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului si institutiilorpublice;

-instrument de politica a statului in domeniul fiscalitatii, in sensul ca prin buget se poate reflecta politicafiscala propriu-zisa.

Bugetul general consolidat cuprinde ansamblul bugetelor care reflecta fluxurile de venituri si cheltuieli alesectorului public,si anume:

- bugetul public national:

-bugetul de stat;

-bugetul asigurarilor sociale de stat;

-bugetele locale;


7/24

- bugetele fondurilor speciale(Fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate, Fondulspecial pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice,Fondul special al aviatiei civile, Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, etc. );

- bugetul trezoreriei statului;

- bugetele altor institutii publice cu caracter autonom.

Structura cheltuielilor si veniturilor bugetare si ponderile aproximative ale diferitelor capitole ale acestora seprezinta, in tarile dezvoltate economic, in felul urmator:

Cheltuieli

Plati pentru serviciile sociale: sanatate publica, invatamant, ajutoare sociale, subsidii acordate puterilorlocale - 40-50%;

Cheltuieli pentru nevoi economice: investitii in infrastructura, dotarea intreprinderilor de stat, subsidiiacordate agriculturii, cheltuieli pentru infaptuirea programelor de stat - 10-20%;

Plati pentru aparare si pentru asigurarea materiala a politicii externe, inclusiv imprumuturile acordate

statelor straine - 10-20%;

Cheltuieli cu intretinerea aparatului administrator si de conducere: intretinerea organelor de stat, a politiei, ajustitiei etc. - 5-10%;

Plati in contul datoriei publice - 7-8%.

Venituri

Impozite (inclusiv accizele si taxele vamale) - 75-80%;

Venituri nefiscale (de la sectorul de stat) - 5-8%;

Cotizatia la fondurile sociale de stat - 10-12%.

Veniturile bugetare cuprind: incasarile din impozite pe profit si impozite pe salarii, impozite asuprapatrimoniului, pe venitul gospodarilor,impozite asupra consumului - taxa pe valoarea adaugata (TVA, taxa asupracifrei de afaceri etc.), precum si resursele nefiscale.

Cheltuielile bugetare cuprind: dotarile de stat, cheltuielile de functionare a puterii publice, investitii de capital -ce duc la marimea patrimoniului public -, cheltuieli destinate educatiei, culturii, stiintei, sanatatii, protectiei sociale,cheltuieli militare etc.

3. Analiza

Guvernul a obtinut de la Fond o majorare a marjei de manevra electorala de peste 3 miliarde de lei. Tintelede deficit bugetar pentru jumatatea anului si pentru primele 9 luni din 2009, convenite initial cu FMI, au fost majoratede la 12,13 la 14,5 miliarde de lei, respectiv de la 17,63 la 18,6 miliarde dse lei, ceea ce ingaduie Guvernului sa-sisporeasca cheltuielile in preajma alegerilor europarlamentare si prezidentiale, programate in iunie si noiembrie. Inschimb, tinta anuala de deficit bugetar a fost mentinuta la nivelul stabilit initial in acordul cu Fondul, de 24,3 miliardede lei (4,6% din PIB-ul estimat pe 2009), iar in acz de depasire a acestui plafon, FMI va cere masuri suplimentare demajorare a veniturilor, fie noi taieri de cheltuieli. Cu alte cuvinte, Guvernul a obtinut de la Fond binecuvantarea pentru

a-si majora cheltuielile cu aproape 3,5 miliarde de lei in acest dublu an electoral, cu riscul ca, ulterior, o eventualaneincadrare in tinta de deficit convenita cu FMI sa duca la o noua inasprire a fiscalitatii si la deteriorarea si maiaccentuata a puterii de cumparare a populatiei. In goana lor dupa capital electoral, autoritatile par sa scape din vederefaptul ca, mai ales in actualele conditiile de criza, in care aversiunea la risc a investitorilor straini se situeaza la cotemaxime, orice majorare a cheltuielilor publice pune presiuni suplimentare pe inflatie si pe cursul de schimb euro/leu.


8/24

Iar spre deosebire de anii anteriori, Bnr nu-si mai poate permite cu atata usurinta sa rateze tintele de inflatie fixate,intrucat acestea sunt batute in cuie de acordul cu FMI.

Pe langa faptul ca avem un numar redus de companii (642000 de companii in comparatie cu Polonia 3milioane de intreprinderi), ceea ce ne arata cat de putin prietenos e mediul de afaceri in Romania, urmeaza caimpozitul minim pe cifra de afaceri sa la rareasca si mai mult pentru a dovedi ca Guvernul nu intentioneaza sareformeze cheltuielile publice pentru a ajunge si deficitul statului sub 3% din PIB, asa cum este estimat sa scada si celal sectorului privat. Executivul doar incearca sa-si majoreze veniturile bugetare pe seama unei curbe de sacrificiuimpuse companiilor ce nu pot face presiuni politice sau sindicale, cu riscul ca, pe termen lung , o astfel de abordare saechivaleze cu sinuciderea economica. In masura in care 70% din PIB se formeaza in sfera IMM-urilor, cu catfiscalitatea distruge mai multe intreprinderi mici, cu atat devine mai redusa baza de crestere economica si, implicit, decreare de locuri de munca. Adevarata factura intre macro si micro se reduce de fapt in Romania la o lupta intre cine estapanul: clientul nostru... sau politicianul. Si cand imaginea omului politic primeaza, atunci acesta atitudinecoincide cu inflatie si deficite mari, cu accesul greoi la credite, adica exact cele mai mari obstacole in calea dezvoltariiImm-urilor. Deficitele bugetare si cvasifiscale constrang statul sa se finanteze de la banci, in dauna companiilor

private.

Politicile sectoriale care vor fi finanate prin proiectul de buget pe anul 2008 suntunrspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale pentru a creaoportunitile pe care Romnia le ateapt. Formularea politicilor publice integrate nprograme coerente i viabile,corelate cu direciile de aciune ale ministerelor incluse n Planul Strategic Instituional are

nvedere armonizarea acestora ntr-o strategie coerent adecvat pentru ara noastr,darcares fie conform cu Strategia Lisabona i s aib ca efect consolidarea i stabilitateamacroeconomic. Tabloul sintetic al politicilor prioritare crora li se vor aloca importantefonduribugetare ilustreaz urmtoarele aspecte:- finanarea de politici convergente cu cele promovate de Uniunea European -infrastructur, cercetare-dezvoltare, mediu i dezvoltare rural;- continuarea i consolidarea politicilor de capital uman -nvmnt, sntate - cevor asigura premise pentru realizarea unei economii durabile n domeniul forei demunc, asigurarea accesului egal al cetenilor la asistena medical de baz, cretereaeficienei utilizrii fondurilor;- politici de acompaniament social - asisten social, pensii, asigurri de sntate,asigurri pentru omaj, care se vor axa pe: consolidarea financiar, administrativ i funcional a sistemului public depensii;fondurile aferente sistemului public de pensii s-au stabilit avnd n vedereo valoare a punctului de pensie care reprezint 37,5% din salariul mediu brutprognozat pentru anul 2008 i 45% pentru perioada 2009-2011; introducerea n sistemul de pensii a noi componente obligatorii i facultative,administrate privat; prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; mbuntirea managementului sistemului de asigurri de sntate; scderea ratei omajului i implicit a numrului de beneficiari deindemnizaie de omaj, stimularea crerii de noi locuri de munc, precum ia angajatorilor care ncadreaz absolveni omeri; gestionarea fondului de garantare pentru plata creanelor salariale,realizarea strategiei pe termen scurt i mediu pentru formarea profesionalcontinu, avnd n vedere ndeplinirea Strategiei Lisabona.- Alte politici sectoriale aprare, ordine public i siguran naional, cultur, religie,locuine, servicii i dezvoltare public, comunicaii .a.


9/24

Constructorii afirma castatul este cel mai prost administrator de fonduri, iar primul lucru care trebuie facut deGuvern pentru a relansa piata constructiilor este sa achite facturile pentru lucrari la timp, prin reducerea masiva acheltuielilor bugetare si dirijarea fondurilor catre investitii in infrastructura.

Principala problema a pietei constructiilor in acest an a fost achitarea de catre autoritatile publice a obligatiilor de platarestante in relatia cu operatorii economici privati, ceea ce a condus la dezechilibre severe in randul constructorilor. In

plus, statul nu a inceput proiecte majore de infrastructura de la inceputul anului, adancind tot mai mult criza dinconstructii.

Doua treimi din suprafata totala a infrastructurii din Romania trebuie refacuta. Mai multe studii internationale arata castarea proasta a drumurilor si lipsa investitiilor in acest segment reprezinta un impediment major in calea dezvoltariieconomice. In aceste conditii, modernizarea infrastructurii la standarde europene este una dintre prioritatile nationale

pentru perioada 2007-2013. De altfel, infrastructura este principalul beneficiar al fondurilor de coeziune ale UE.

Infrastructura in cifre statistice

Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din

reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Restul sunt drumurijudetene si comunale a caror grad de utilitate a scazut dramatic in ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21 de mii dekilometri din drumuri au fost reparate. Starea de uzura este mare si din cauza ca numarul soselelor din Romania aramas aproximativ acelasi de peste zece ani. Soselele din zonele turistice au ajuns sa fie extrem de aglomerate in

perioadele de sezon. In raport cu suprafata tarii, Romania are cea mai mica densitate de drumuri din toate statelemembre UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati.

Starea infrastructurii, o piedica in calea dezvoltarii economice

Un raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), considera ca starea proasta a drumurilorreprezinta un impediment major in calea dezvoltarii turismului romanesc, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor

straini sosesc in Romania pe cale terestra. Reprezentantii WTTC sustin ca drumurile constituie un mijloc esential nunumai pentru turism, dar si pentru dezvoltarea tarii.

Comisia Europeana critica politica bugetara a Romaniei si recomanda un control al cheltuielilor publice

de Diana Zaharia HotNews.ro

Miercuri, 30 ianuarie 2008, 17:06 Economie | Finane & Bnci

Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia, a declarat, miercuri, cu ocazia

evaluarii programului de convergenta a Romaniei, ca deficitul bugetar in crestere reprezinta o problema serioasa.Almunia reia, astfel, avertizarile date guvernului de la Bucuresti, in urma cu jumatate de an, cand, de asemenea,semnala ca Romania risca sa ajunga la un deficit excesiv. Criticile oficialilor europeni privind lipsa unei politici

bugetare prudente au fost dublate, in 2007, de cele ale reprezentantilor Fondului Monetar International. Acestia auatras atentia, in mai multe randuri, guvernului ca a estimat cheltuieli si venituri prea optimiste si ca pune in pericolechilibrul macroeconomic al tarii. "Deficitul in crestere al Romaniei dupa aderarea la UE si volatilitatea acestuiareprezinta o problema serioasa. Romania trebuie sa aiba obiective bugetare mai ambitioase, pentru a evita ncalcarearegulilor Pactului de stabilitate si crestere si pentru a limita creterea deficitului extern si a presiunilor inflationiste,care constituie un risc pentru stabilitatea macroeconomica si financiara", a declarat, miercuri, Almunia, dupa ceComisia a evaluat programul de convergenta actualizat al Romaniei. Potrivit legii bugetului pentru 2008, deficitul

bugetar va reprezenta 2,7% din Produsul Intern Brut. Nivelul deficitului este o conditie economica prevazuta in Pactulde stabilitate si nu poate depasi 3% din Produsul Intern Brut in tarile membre ale Uniunii Europene. Totodata marimeadeficitului este esentiala pentru aderarea Romaniei la moneda unica europeana. Comisia Europeana are la dispozitie

proceduri impotriva statelor care obtin deficite mai mari de 3%, considerate excesive. Aceste proceduri pot atrage


10/24

inclusiv sanctiuni financiare. Comisarul Almnunia a declarat si in vara anului trecut, dupa evaluarea economicaeuropeana, ca Romania risca sa atinga un deficit bugetar de peste 3%. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene,evaluarea programului de convergenta al Romaniei care a fost trimis la Bruxelles pe 5 decembrie anul trecut, aevidentiat ca "strategia bugetara prezentata n program nu este conforma cu politica fiscala prudenta necesara pentrulimitarea creterii deficitului extern i a presiunilor inflationiste". Programul prevede deficite mari n continuare, ceeace ar putea crea un risc de deficit excesiv. Totodata Comisia a formulat recomandari pentru Romania, cum ar ficontrolul cheltuielilor publice si reexaminarea structurii acestora, planificarea cheltuielilor publice ntr-un cadru mai

strict pe termen mediu, limitarea presiunilor inflationiste, o politica adecvata in ceea ce priveste salariile inadministratie.

Comisarul Joaquin Almunia anunta ca va fi declansata procedura de deficit excesiv pentru Romania, pentru 2008

de Anne-Marie Blajan HotNews.ro

Luni, 4 mai 2009, 13:07 Economie | Finane & Bnci

Comisarul pentru afaceri monetare Joaquin Almunia a anuntat luni ca va fi declansata procedura de deficitexcesiv pentru Romania, pentru depasirea limitei de 3% a deficitului bugetar in 2008. Acesta a avut o valoare de5,4%. Daca nu ar lua masuri de remediere a situatiei, Romania ar fi pasibila sa plateasca maximum 0,5% din PIB caamenda. Depasirea a fost cauzata de cheltuieli mult mai mari decat fusesera planificate, in special in salarii pentrusectorul public si transferuri sociale, noteaza Comisia in prognoza sa de primavara, prezentata luni. Mai mult,

proiectiile mult prea optimiste privind veniturile ale autoritatilor romane nu s-au materializat, iar o scadere brusca incolectarea veniturilor in ultimele doua luni ale anului 2008, in contextul crizei economice, a accentuat si mai multdeficitul. Comisia Europeana a anuntat o flexibilizare a Pactului de Crestere si Stabilitate - in care este prevazutalimita de 3% deficit bugetar - in noiembrie 2008, cand a anuntat planul de relansare economica - insa el se aplicanumai din acest an. Prin urmare, Romania nu are nicio clementa pentru deficitul bugetar excesiv din 2008, cand a avut

una dintre cele mai mari cresteri economice din Europa. Comisia Europeana a anuntat o flexibilizare a Pactului deCrestere si Stabilitate - in care este prevazuta limita de 3% deficit bugetar - in noiembrie 2008, cand a anuntat planulde relansare economica - insa el se aplica numai din acest an. Prin urmare, Romania nu are nicio clementa pentrudeficitul bugetar excesiv din 2008, cand a avut una dintre cele mai mari cresteri economice din Europa.

Ce inseamna procedura de deficit excesiv si cum se desfasoara ea?

Prin procedura de deficit excesiv (PDE) Comisia recomanda masuri corective statelor membre care au depasit nivelulde 3% din PIB, pentru a fi ajutate sa revina sub acest plafon. Comisia propune Consiliului ministrilor de finante acest

pas impotriva unui stat membru, iar acesta decide (in general este doar o formalitate in fata cifrelor) declansareaacestei proceduri. Ea este prevazuta de art 104 din Tratatele UE.

Pasul 1: Comisia pregateste un raport, de obicei cunoscut ca un raport de "avertizare timpurie" (early warning) atuncicand crede ca un stat a depasit limita de 3%. Consiliul trebuie sa confirme aceasta suspiciune a Comisiei, ceea ce esteo formalitate.

Pasul 2: Consiliul ministrilor de finante recomanda statului membru in cauza sa isi aduca deficitul sub pragul admis.Aceste recomandari nu sunt facute publice. Iar tara respectiva are la dispozitie patru luni pentru a lua masuri decorectie.

Pasul 3: Daca nu se iau masuri, Consiliul isi face publice recomandarile, in incercarea de a "face de rusine" (name andshame) statul membru.

Pasul 4: Daca nici in urma acestei actiuni a Consiliului nu exista rezultate, Consiliul da statului membru un termenfinal pentru a lua masurile necesare reducerii deficitului.


11/24

Pasul 5: Consiliul poate amenda statul membru daca acesta demonstreaza o lipsa de vointa in a rezolva problemadeficitului excesiv. Insa amenda nu este impusa imediat. La inceput, statul membru depune o suma de bani, ca undepozit, iar aceasta este convertita in amenda daca nu este rezolvata problema deficitului. Cuantumul amendei estevariabil, suma maxima fiind de 0,5% din PIB. Exista doua parti ale acestei amende, o suma fixa de 0,2% din PIB siuna variabila, stabilita in functie de marimea deficitului.

Mai mult, Consiliul poate "invita Banca Europeana de Investitii sa isi reconsidere politica de imprumut fata de statulmembru in cauza".

Pana in acest moment, Comisia a declansat procedura de deficit excesiv pentru sase tari: Franta, Spania, Irlanda,Grecia, Letonia si Malta. Consiliul de marti al ministrilor de finante din UE nu are pe agenda sa discutia privinddeclansarea deficitului excesiv pentru statele din urmatoare grupa, intre care se afla si Romania.

Ziarul Financiar

29.01.2009 - 22:41"Din punctul nostru de vedere, bugetul de stat este finalizat", a declarat joi premierul Romaniei Emil Boc, dupa maimulte zile si nopti in care membrii coalitiei de guvernare au discutat alternativele unui proiect de buget care sa seconformeze unei cresteri economice de 2,5%, la 144 miliarde euro, unui deficit bugetar de 2% si unei inflatii de 5%.

"Vom institui in doua transe o pensie sociala minima de 350 lei. Cei care au venituri pana in 300 lei vor primidiferenta practic de la 1 iunie, iar de la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toti vor avea o pensie sociala minimade 350 de lei. In anul 2009, salariile si pensiile se vor mari cu rata inflatiei, adica cu 5%, dupa urmatorul scenariu: cu3% din aprilie, cu plata in luna mai, si cu 2% de la 1 octombrie, cu plata in noiembrie", a declarat premierul Emil Boc.

Printre cele mai importante masuri luate de Guvernul Boc este si marirea contributiei la asigurarile sociale cu 3,3puncte procentuale, de la 40,05% din salariul brut, la 43,35%, desi aceasta ar fi trebuit sa scada de la 1 ianuarie la37,5%. Pentru protectia somerilor, s-a hotarat ca acestia sa fie scutiti de la plata CAS timp de trei luni.

Ca principala masura care sustine cresterea economica, Guvernul va aloca 20% din bugetul anului 2009 pentruinvestitii in infrastructura

Bugetul de stat elaborat de Guvernul Boc cuprinde si masuri anticriza, o serie de masuri fiind luate in vedereainvigorarii economiei si cresterii consumului.

Printre elementele care se gasesc in bugetul de stat pe 2009 se afla achitarea datoriilor guvernamentale, acestea fiindconsiderate restante ale guvernului anterior.

De asemenea, ca o masura de refacere a bugetului, Guvernul a decis sa compenseze TVA-ul de recuperat cu TVA-ulde platit sau cu alte datorii ale bugetului de stat catre companiile care au depus cereri de restituire a impozitelor.

Pentru invigorarea economiei, s-a decis capitalizare CEC-ului si a Exim Bank, pentru ca intreprinderile mici simijlocii sa poate contracta de la cele doua institutii credite pentru dezvoltare. In acelasi timp, a fost hotarata infiintareafondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri. In paralel, Guvernul va urmari cresterea gradului deabsorbtie a fondurilor comunitare.

Prin bugetul de stat vor fi alocate fonduri pentru promovarea exporturilor.

Pentru revigorarea pietei auto, a fost decisa continuarea si extinderea programului "Rabla", fiind acceptate acum simasinile care au o vechime de 10 ani (anterior, erau acceptate masini care aveau o vechime de cel putin 12 ani). Deasemenea, suma acordata va fi majorata la 3.800 de lei, de la 3.000 de lei, iar numarul masinilor care vor fi primitespre casare va fi de 60.000 de unitati.


12/24

Printre alte masuri luate de Guvern mai mentionam:

* compensarea orelor suplimentare, prin acordarea de zile libere

* veniturile proprii ale agentiilor guvernamentale vor fi incluse in bugetul general consolidat

* suprataxarea produselor de lux

* profitul reinvestit nu va fi impozitat. Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a completat ca neimpozitarea profitului

reinvestit va fi aplicata incepand cu 2010.

* instituirea unei pensii sociale minime de 350 de lei

* sustinerea cu 50% a formarii profesionale pentru angajati si someri

* salariile si pensiile vor urca o data cu rata inflatiei, 5%

* in 2009 nu nu se vor acorda prime sau bonusuri

* compensarea cu 90% din pretul de referinta pentru medicamentele compensate, suportata din taxa pe viciu

* taxarea la nivel european a jocurilor de noroc

Rectificarea bugetului pe 2009 asigura echilibrul bugetar si arata seriozitatea guvernului, a declarat, marti, in plenulParlamentului, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, la dezbaterea proiectul de lege pentru aprobareaordonantei privind rectificarea bugetara si reglementarea unor masuri financiar-bancare.

'Este un semn al seriozitatii guvernului ca in perioada de criza este capabil sa ia masuri chiar nepopulare pentru aasigura atractivitatea investitionala a Romaniei', a afirmat Pogea.

Oficialul MFP a mentionat ca guvernul Tariceanu a efectuat in perioada de crestere economica 2005-2008 nu maiputin de 13 rectificari bugetare, doua in 2005, patru in 2006, trei in 2007 si patru in 2008, iar ultima rectificarebugetara din 2008 a fost pe plus, desi existau semnale clare in ceea ce priveste criza, relateaza Agerpres.

Pogea a explicat ca rectificarea bugetara are loc la mai putin de doua luni de la aprobarea bugetului in Parlament, dar oastfel se masura se impune de fiecare data cand conditiile economice interne si externe sunt de natura sa modificeveniturile sau cheltuielile publice. El a amintit ca bugetul propus pentru 2009 de fostul guvern era fundamentat pe ocrestere economica de sase la suta si venituri publice de 38,3 la suta din PIB, aceste cifre fiind corectate de noulguvern la o crestere economica de 2,5 la suta si venituri de 33,5 la suta din PIB, iar la rectificare a fost luata in calcul oscadere a economiei de patru la suta.

Oficialul MFP a explicat ca a fost necesara o ajustare a bugetului general consolidat de 1,1 la suta din PIB, din care0,85 la suta prin diminuarea cheltuieilor publice si 0,25 la suta prin majorarea veniturilor publice.

La rectificare, cheltuielile publice au fost 'taiate' cu 4,5 miliarde lei, prin eliminarea indexarilor salariale, diminuarea

chletuielilor de deplasare si limitarea la 15 la suta a ocuparii posturilor vacante prin plecarea naturala din sistemulpublic, iar veniturile publice au fost majorate cu 1,37 miliarde lei, inclusiv prin introducerea impozitului minim(forfetar), estimat sa aduca incasari de 350 milioane lei in 2009.

Pogea a mai subliniat ca investitiile publice raman in continuare prioritatea numarul unu si ca vor totaliza 37,9miliarde lei, reprezentand 7,1 la suta din PIB sau 20 la suta din cheltuielile publice, iar Ministerul Agriculturii va aveain continuare suport din Trezoreria Statului, de 1,870 miliarde lei.

Luni, Comisia Europeana a dat publicitatii prognoza de primavara referitoare la evolutia economiei romanesti in2009 si 2010, iar cifrele arata ca, in acest an, PIB-ul va scadea cu 4%, somajul va ajunge la 8%, iar deficitul de contcurent va reprezenta 7,4% din PIB.

In urma cu doar 4 luni, Comisia Europeana facea urmatoarele prognoze:


13/24

1. PIB va creste cu 1,8% in 2009. Diferenta dintre cresterea de 1,8% prognozata in ianuarie si scaderea de 4%prognozata acum este de 5,8% sau 7 miliarde de euro. Cum a fost posibil ca intr-un timp atat de scurt ComisiaEuropeana sa isi schimbe atat de radical prognoza?

2. Somajul va ajunge la 7%. Acum cifra a urcat la 8%, diferenta de 1% reprezentand aproximativ 100.000 de someri.Daca luam in considerare schimbarea prognozei privitoare la evolutia PIB in 2009 si 2010, vedem ca exista o diferentade 5,8% in 2009 si 2,5% in 2010, deci 8,3% in total. In mod normal, o diferenta de 8,3% in evolutia PIB genereaza unnumar mult mai mare de someri decat cei 100.000 mentionati anterior.

In aceste conditii, imi este clar ca nici CE nu mai crede in restructurarea sectorului de stat iar cei 100.000 de noisomeri vor proveni in mod sigur din mediul privat. Daca sectorul de stat ar fi restructurat, rata somajului ar ajunge lacel putin 9%.

3. Deficitul de cont curent va reprezenta 11,9% din PIB in 2009. Acum, prognoza s-a schimbat la 7,4%, diferenta de4,5% fiind egala cu 5,5 miliarde euro. Pe de o parte, aceasta scadere are o influenta pozitiva asupra cursului valutarinsa pe de alta parte, arata faptul ca economia merge extrem de prost. Cele 5,5 miliarde reprezinta 6% din tot comertulexterior al Romaniei in 2008 si este greu de inteles cum in doar cateva luni, prognoza CE s-a schimbat atat de mult.

4. Deficitul bugetar va fi egal cu 7,5% din PIB. Acum, cifra s-a redus la 5,1%. Trebuie observat faptul ca nici macarComisia Europeana nu crede in mentinerea deficitului bugetar in limitele agreate cu FMI si UE, respectiv 4,6%.Diferenta de 0,5% reprezinta aproximativ 600 de milioane de euro insa aceasta suma se poate mari daca Guvernul nu

va creste veniturile la buget iar aceste venituri nu pot creste peste noapte. Spre exemplu, impozitul forfetar va aducemai putin de 80 milioane de euro. Daca nivelul de 4,6% va fi depasit, vom mai primi urmatoarele transe dinimprumut?

Tichete de vacanta?

Introducerea tichetelor de vacan, consfinit recent de Guvern, va face o gaur de dou miliarde de lei la bugetul destat, conform estimrilor Ministerului de Finane. Aceleai Finane estimeaz, prin vocea ministrului de resort,Gheorghe Pogea, c va ncasa din impozitarea forfetar a companiilor circa 350 de milioane de lei anul acesta, n celeopt luni n care este aplicabil. Asta nseamn, dup un calcul simplu, c pentru a acoperi cheltuiala cu tichetele de

vacan este nevoie de aplicarea impozitului forfetar (dac ncasrile se menin la acelai nivel) patru ani. Asta dac seiau n considerare datele oficiale, respectiv c gaura dat de tichete este de numai dou miliarde de lei i cforfetarul chiar va aduce atia bani la stat.

Calculul neoficial, dar poate mai aproape de realitate, ar putea fi urmtorul, dup cum explic Voinea. Valoareamaxim a tichetelor de vacan este de 900 de euro pe angajat, pe an. n Romnia sunt cinci milioane de angajai,dintre care 1,5 milioane sunt bugetari. Pentru c legea prevede c fie se dau tichete de vacan fie se dau prime, nnumerar, este posibil ca majoritatea companiilor din mediul privat, la presiunea angajailor, s nu dea tichete devacan, acetia dorind bani ghea. La o valoare medie de 500 de euro pe angajat la tichetele de vacan acordate doar

bugetarilor reiese un efort bugetar de 750 de milioane de euro, respectiv trei miliarde de lei, cu 50% mai mult dectestimarea Finanelor. Trei miliarde de lei, adic ncasrile pe cinci-ase ani din impozitul forfetar. Unii analiti, printrecare i foti efi de bnci, susin, de altfel, c ar fi fost suficient ca Ministerul Turismului s nu fi fost desprins din

fostul minister al Comerului pentru a nu fi nevoie de forfetar mcar anul acesta. nfiinarea ministerului a costat397 de milioane de lei, cu aproape 50 de milioane de lei mai mult dect estimeaz Finanele c vor ncasa dinimpozitul forfetar.

Comisia European a cerut Romniei s amne creterile salariale promise bugetarilor, s reduc numrul acestora is ridice vrsta de pensionare, n special la femei, n schimbul creditului de cinci miliarde de euro pe care Bucuretiull-a luat pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar. Cererile CE sunt de altfel, n linii mari, asemntoare cu celeimpuse de FMI pentru mprumutul de 12,95 miliarde de euro care are ca destinaie unic vistieria BNR, respectivreluarea creditrii i meninerea stabilitii cursului leului.

La fundamentarea bugetului pe 2009 i n cadrul negocierilor privind acordul de finanare cu FMI i ComisiaEuropean destinaia banilor era una singur, respectiv investiiile in infrastructur, conform declaraiilor oficiale alereprezentanilor Guvernului ct i a preedintelui Traian Bsescu. Este vorba n special despre cele ase miliarde deeuro pe care Romnia le va primi de la Comisia European pentru a acoperi deficitul bugetar. Deficit care, dup cum arepetat n nenumrate rnduri premierul Emil Boc, va fi fcut numai pentru c statul va face investiii masive, n


14/24

special n infrastructur, pentru a crea locuri de munc i a contribui la relansarea economiei. Boc a precizat de la bunnceput c din totalul veniturilor bugetare prognozate pe 2009, o cincime, respectiv 10 miliarde de euro, vor fi folosiidoar investiiilor.

Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a anuntat joi, la finalul sedintei extraordinare de Guvern, ca

Executivul a convenit cu FMI incadrarea trimestriala intre anumite limite ale deficitului bugetar.

"Am convenit cu Fondul Monetar International incadrarea in anumite tinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel incat,la finalul lunii decembrie, acesta sa nu depaseasca 24,3 miliarde de lei. Astfel, pe trimestrul intai am convenit o tinta adeficitului bugetar de 8,3 miliarde lei, cumulata la nivelul trimestrului doi de 14,5 miliarde lei, dupa care va creste la18,6 miliarde lei, iar in luna decembrie - 24,3 miliarde de lei", a spus Pogea.

Ministrul Finantelor a aprecizat ca Romania va trebui sa se incadreze in aceste limite pentru a nu depasi obiectivulfixat pentru finalul anului, informeaza Agerpres.

''In cazul in care deficitul depaseste tinta stabilita, in baza unei analize, vor fi ajustate atat cheltuielile, cat si veniturileprintr-o noua rectificare, pentru a nu depasi obiectivul fixat pentru finalul anului'', a mai spus Pogea.

Romania a avut anul trecut al treilea mare deficit bugetar ca pondere in PIB dintre statele Uniunii Europene, de 5,4%,dar s-a situat pe penultimul loc la nivelul blocului comunitar in functie de raportul dintre datoria guvernamentala siPIB, de 13,6%, potrivit datelor Eurostat.

Bugetul general consolidat a inregistrat anul trecut, conform informatiilor prezentate de Ministerul Finantelor, undeficit de 4,8% din PIB calculat dupa metodologia romaneasca, iar ministrul de resort, Gheorghe Pogea, a mentionatca daca s-ar fi aplicat standardele UE, atunci ar fi fost mai mare cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, relateazaMediafax.

Cele mai mari deficite bugetare ca pondere in Produsul Intern Brut (PIB) au fost inregistrate in Irlanda (-7,1%), MareaBritanie (-5,5%), Romania (-5,4%), Grecia (-5%), Malta (-4,7%), Letonia (-4%), Polonia (-3,9%), Spania (-3,8%),

Franta (-3,4%), Ungaria (-3,4%), Lituania (-3,2%) si Estonia (-3%), se arata intr-un comunicat al Biroului european destatistica, Eurostat.

Pe de alta parte, sapte state europene au inregistrat surplusuri bugetare in 2008, respectiv Finlanda (+4,2%),Danemarca (+3,6%), Luxembourg (+2,6%), Suedia (+2,5%), Bulgaria (+1,5%), Olanda (+1%) si Cipru (+0.9%).

"Pe total, cinci state membre ale UE au inregistrat anul trecut o imbunatatire a balantei guvernamentale raportata laPIB comparativ cu 2007, in timp ce situatia s-a inrautatit in 21 de tari si a ramas stabila doar intr-un stat", sementioneaza in comunicat.

Din punct de vedere al raportului dintre datoria publica si PIB, Romania se situeaza pe penultimul loc din UE, in

contextul in care o situatie mai buna este consemnata doar in Estonia.

Astfel, cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale in PIB au fost raportate in Estonia (4,8%), Romania(13,6%), Bulgaria (14,1%), Luxembourg (14,7%) si Lituania (15,6%).

Noua dintre statele membre ale UE au avut anul trecut raportul dintre datoria guvernamentala si PIB mai mare de60%, respectiv Italia (105,8%), Grecia (97,6%), Belgia (89,6%), Ungaria (73%), Franta (68%), Portugalia (66,4%),Germania (65,9%), Malta (64,1%) si Austria (62,5%).

In 2008, deficitul si datoria guvernamentala s-au majorat atat in zona euro, cat si in UE. Astfel, ponderile deficituluiguvernamental in PIB in zona euro si UE au urcat de la 0,6% in 2007 la 1,9% anul trecut, si respectiv de la 0,8% la

2,3%.

Raportul dintre datoria publica si PIB a crescut de la 66% in 2007 la 69,3% in 2008 la nivelul zonei euro si de la58,7% la 61,5% in UE.


15/24

Deficitul bugetar se apropie de 5% din PIB, iar veniturile la bugetul de stat sunt mai mici cu 7 miliarde eurocomparativ cu ncasrile estimate, susine premierul Emil Boc.

Proiectul de buget pe 2009 va fi gata n luna ianuarie, dar estimrile sunt sumbre, a spus mari, premierul Emil Boc.Deficitul bugetar se apropie de 5% (din PIB), n condiiile n care am avut o cretere economic de 8,3%. n ceea ce

privete veniturile la bugetul de stat, ele trebuiau s fie n jur de 50 de miliarde de euro i sunt n jur de 43 de miliarde

de euro, a declarat Boc, avertiznd c aceast scdere a veniturilor bugetare face imposibil plata unor obligaiicontractuale.

Structura veniturilor bugetului de stat

Veniturile bugetului de stat pe anul 2008 sunt in suma de 67.004,7 milioane lei si se prezinta astfel:

milioane lei -

----------------

VENITURI - TOTAL 67.004,7

din care:

1. Venituri curente 66.888,5

din acestea:

a) Venituri fiscale 60.175,5

din care:

a1) Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridi 14.477,3

din care:

- impozit pe profit 12.821,3

- alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice 1.656,0

a2) Impozit pe venit, profit si castiguri de la persoane fizice 4.177,3

din care:

- impozit pe venit si salarii 17.543,2

- cote defalcate din impozitul pe venit (se scad) -13.366,4

a3) Impozite si taxe pe bunuri si servicii 40.397,1

din care:

- taxa pe valoarea adaugata 41.000,0

- sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata (se scad) -15.063,8

- alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii 91,4


16/24

- accize 13.201,2

- taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau

pe desfasurarea de activitati 1.168,3

a4) Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale 1.123,8

b) Contributii de asigurari 355,5

c) Venituri nefiscale 6.357,5

2. Venituri din capital 112,0

3. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate 4,2

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2008 sunt in suma de 78.867,9 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2008, in structura economica, se prezinta astfel:

- milioane lei -

----------------

CHELTUIELI - TOTAL 78.867,9

din care:

1. Cheltuieli curente 67.943,6

din acestea:

a) Cheltuieli de personal 13.482,1

b) Bunuri si servicii 5.869,1

c) Dobanzi 3.137,0

d) Subventii 5.350,2

e) Fonduri de rezerva 13,0

f) Transferuri intre unitati ale administratiei publice 12.656,3

g) Alte transferuri 12.616,9

h) Asistenta sociala 13.505,7

i) Alte cheltuieli 1.313,3

2. Cheltuieli de capital 8.302,5

3. Imprumuturi 6,3

4. Rambursari de credite 2.615,5


17/24

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2008, in structura functionala, pe capitole, se prezinta astfel:

milioane lei -

CHELTUIELI - TOTAL 78.867,9

din care:

1) Autoritati publice si actiuni externe 8.064,6

2) Cercetare fundamentala si cercetare-dezvoltare 2.521,9

3) Alte servicii publice generale 1.198,4

4) Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi 2.686,6

5) Transferuri cu caracter general intre 1.366,3

diferite nivele ale administratiei

6) Aparare 5.737,6

7) Ordine publica si siguranta nationala 9.259,8

8) Invatamant 9.688,9

9) Sanatate 2.909,5

10) Cultura, recreere si religie 1.776,8

11) Asigurari si asistenta sociala 15.265,4

12) Locuinte, servicii si dezvoltare publica 1.683,1

13) Protectia mediului 457,8

14) Actiuni generale economice, comerciale 1.429,3

si de munca

15) Combustibili si energie 806,4

16) Industria extractiva, prelucratoare si constructii 475,0

17) Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare 6.331,9

18) Transporturi 7.011,2

19) Comunicatii 27,3

20) Cercetare si dezvoltare in domeniul economic 117,6

21) Alte actiuni economice 52,5

DEFICIT: -11863,2 milioane lei


18/24

4. Concluzii

Veniturile bugetului de stat s-au redus, in primele trei luni, cu 5,5 la suta fata de primul trimestru din 2008, adeclarat, miercuri, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, la o conferinta de presa. 'Veniturile totale realizate la bugetin primul trimestru s-au ridicat la 38,06 miliarde lei, fata de 40,26 miliarde lei in primele trei luni din 2008, deci s-ainregistrat o diminuare a veniturilor cu 5,5 la suta, sau 2,2 miliarde lei', a afirmat Pogea. Ministrul a precizat ca

reducerea veniturilor a fost determinata de scaderea impozitului pe profit, a diminuarii veniturilor din TVA, ca urmarea scaderii consumului, si a veniturilor nefiscale. Pe de alta parte, s-au majorat veniturile din impozitele pe salarii si dinaccize, informeaza Agerpres. Cheltuielile au crescut fata de primele trei luni din 2008 cu 5,66 miliarde (14 la suta),cel mai mult majorandu-se cheltuielile de personal, cu 1,66 miliarde lei, si cele cu bunuri si servicii cu 470 milioanelei.

Privit ca afacere, i nu ca un stat, Romnia este una dintre cele mai proaste business-uri posibile la ora actual. ntimp ce statul a avut venituri de 97,44 mil. euro pe zi (419 milioane de lei, la un curs de 4,3 lei/euro, folosit n toateconversiile din articol) n primele trei luni ale acestui an, cheltuielile zilnice medii s-au ridicat la 118,8 milioane de

euro, respectiv o pierdere (deficit bugetar) de 21,4 milioane de lei n fiecare zi, conform datelor privind execuiabugetar ale Finanelor. Altfel spus, statul cheltuiete cu 24% mai mult dect ncaseaz. n primele patru luni aleacestui an Finanele au mprumutat de la bnci aproape 6,3 miliarde de euro prin emisiuni de titluri de stat, adic amprumutat, n medie, circa 52,3 de milioane de euro pe zi. Statul romn este, de altfel, de departe, cel mai importantclient al bncilor. n primele trei luni ale acestui an creditul neguvernamental a explodat de la un sold de 17,268miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro) la 29,3 miliarde de lei (6,81 miliarde euro), n cretere cu 70% fa dedecembrie, i de 189% fa de martie 2008, conform datelor BNR.

Dac deficitul nu este eliminat n cel mai scurt timp i ntreprinderea nu devine profitabil (sau nu-i demonstreaz,cel puin, capacitatea de a elimina pierderile, evitnd agravarea n continuare a deficitului), individul d faliment itrebuie s pun capt ntreprinderii sale. Guvernul poate opera n deficit, deoarece are puterea de a preleva taxe de la

populaie. i atta vreme ct contribuabilii sunt dispui s plteasc taxe sporite pentu a permite guvernului s-i

opereze n pierdere ntreprinderea - cu alte cuvinte, ntr-un mod mai puin eficient dect o instituie privat - i dacpublicul va accepta aceste pierderi, atunci, desigur, ntreprinderea va continua s funcioneze.


19/24

Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor

Sursa: Fondul Monetar International


20/24


21/24


22/24



23/24



24/24

Bibliografie

1.) Introducere in Macroeconomie, Emilia Herman

2.) Actiunea umana, Ludwig von Mises

3.) Politici economice.Gnduri pentru cei de azi i cei de mine., L. von Mises

4.) www.imf.org

5.) www.capitalul.ro

6) www.mfinante.ro

7.) Ziarul Saptamana Financiara
http://www.imf.org/http://www.capitalul.ro/http://www.imf.org/http://www.capitalul.ro/

Impactul Politicii Bugetare Asupra Economiei Nationale

Documents

Transcript of Impactul Politicii Bugetare Asupra Economiei Nationale