Impactul IT C asupra unei Institutii Publice

Cuprins:

1.Procesul de informatizare.2

1.1.Scurt istoric.2

1.2.Conceptul de IT&C21.3. Evolutia IT&C in managementul resurselor umane....2

1.3.1. Factori evolutivi...32.Impactul IT&C asupra B.C.U. Iasi..4

2.1. BC.U. Iasi prezentare generala....4

2.2. B.C.U.Iasi- stadiul actual de informatizare al managementului resurselor umane5

3.Scenarii evolutive ale informatizarii in cadrul managementului resurselor umane.8

3.1. Scenariu de evolutie optimista.........8

3.2. Scenariu de evolutie pesimista.....84. Concluzii si propuneri..95.Bibliografie..10Cap 1. Procesul de informatizare

1.1.Scurt istoric

naintea celui de-al doilea rzboi mondial i pn n anii 60 ai secolului trecut copiile i comunicarea pe suport de hrtie erau utilizate pe scara larg. Astzi, aceste activiti se bazeaz pe suporturi electronice i pe utilizarea calculatoarelor legate n reea. Serviciile electronice sunt orientate att spre funcionarii publici ct i spre ceteni i ntreprinderi.

ncepnd cu anii 90, suntem martorii dezvoltrilor remarcabile asociate cu fuziunea dintre informaie i tehnologiile de comunicaii (ITC) i efectul acesteia asupra vieii cotidiene. Impactul ITC asupra sferelor economice, culturale, politice i n domeniul relaiilor sociale este uria. Ascensiunea sistemelor reelizate (Internetul fiind doar vrful aisbergului) creeaz necesitatea unor aciuni la nivel administrativ care s modeleze aceste dezvoltri. Folosindu-se de politici adecvate administraiile au posibilitatea accelerrii proceselor economice.

1.2 Conceptul de IT&C

Information Technolgy & Communication(IT&C) este elemental esential care constituie si fundamentaza procesul de modernizare a sistemelor de informaii .

Datorit posibilitilor de comunicare mai eficient i de procesare a datelor, IT&C poate mbunti procesul general de planificare, organizare, coordonare, implementare i control.Efectele IT&C constau, n esen, n fluidizarea i simplificarea proceselor de lucru. In administraie, de pilda, un domeniu cu implicaii majore n plan social, reconfigurarea infrastructurii informatice este responsabil de o serie de schimbri benefice n derularea procesului administrativ.

1.3.Evolutia IT&C in cadrul managementului resurselor umane

Dintotdeauna omenirea i-a dorit s-i poat transmite valorile, pe care le considerau sacre, ctre generaiile viitoare. O parte din aceste valori a fost transmis prin viu grai sau prin scrierile rmase de la predecesori dar cea mai mare parte a vechilor scrieri s-au pierdut n negura timpului pentru totdeauna. Explozia informaional care caracterizeaz perioada n care trim modific cerinele de pstrare a acestor valori.

Asistm la nceputul secolului XXI la o explozie informaional care genereaz uriae cantiti de informaie, ntr-o multitudine de forme, n toate domeniile societii, de la modalitile de petrecere a timpului liber la cercetarea la nivel guvernamental i redactarea rapoartelor de dezvoltare. Informatizare managementului resurselor umane a avut acelasi aspect evolutiv ca si informatizarea in general.Odat cu adoptarea mijloacelor IT in cadrul managementului resurselor umane in instituiile publice din Romnia ,acestea i-au mbuntit vizibil performanele, beneficiind, n prezent, de o mai mare disponibilitate a resurselor si o prestatie mai eficenta aacestora.

Informatizare managementului resurselor umane are rolul de a modela oamenii si activitatea acestora astfel incat sa se obtina un maximum de performanta. Informatizarea isi pune amprenta asupra activitatilor specifice in cadrul biroului de resurse umane urmarind gestionarea aspectelor referitoare la angajati att din punct de vedere al sarcinilor,competentelor si responsabilitatilor posturilor ocupate, ct si sub aspectul salarizarii.

Un alt scop al implementarii IT&C in managementul resurselor umane din tara noastra este reprezentat de conditiile necesare pentru alinierea managementului resurselor umane din Romnia la cerintele sistandardele existente pe piata Uniunii Europene . Un management riguros al resurselor umane presupune eficacitate in toate activitatile intreprinse, dar si rapiditate.Acest management riguros poate fi posibil sub incidenta informatizarii, care asigura eficientizare , fluidizarea i simplificarea proceselor de lucru.Administraia public romneasc se afl, la acest moment, n primele etape al unui amplu proces de transformare. O important component a acestei transformri o reprezint implementarea celor mai recente tehnologii IT&C. Instituiile publice au nevoie de soluii software pentru un management eficient al activitilor. Odat cu adoptarea mijloacelor IT moderne, instituiile publice din Romnia i-au mbuntit vizibil performanele, beneficiind, n prezent, de o mai mare disponibilitate a resurselor i a serviciilor adresate cetenilor.

Implementarea informatizarii in managementul resurselor umane isi continua evolutia, componentele IT&C fiind mereu actualizate si imbunatatite, stadiul actual al informatizarii fiind o etapa de a inceput al acestui proces care are preconizata o evolutie continua..1.3.1 Factori evolutivi

Un sistem informatic pentru managementul resurselor umane urmareste n principal, sa

ofere instrumente si solutii software performante, prin care sa fie asigurata eficientizarea activitatii de personal desfasurate n cadrul organizatiei. In randurile urmatoare sunt prezentati cativa factori evolutivi care au stat la baza implementarii de componente ITC in managaemntul resurselor umane: Necesitatile societatii de a obtine un maximum de performanta intr-un timp cat mai scurt si de a asigura transparenta cetatenilor a dus la adoptarea mijloacelor moderne si la transformarea Serviciile electronice permit realizarea obiectivelor prevzute pentru

administraiile publice. Datorit posibilitilor de comunicare mai eficient i de

procesare a datelor, ICT poate mbunti procesul general de planificare,

organizare, coordonare, implementare i control.

Odat cu extinderea utilizrii dispozitivelor automate se reduce gradul de participare a omului la executarea procesului de producie, determinnd transformarea muncitorului prelucrtor n muncitor operator. Aceasta conduce la reducerea accentuat a muncii fizice n favoarea muncii intelectuale, ceea ce atrage dup sine modificri n coninutul calificrii i sporete necesitatea cunotinelor tehnice n raport cu deprinderile practice. Resursele umane se vor constitui ntr-un centru de interes pentru orice firm competitiv, iar problemele privind formarea profesional, calificarea, recalificarea, policalificarea vor constitui direcii de cercetare i dezvoltare a ntreprinderii viitorului.

Principiul esential care trebuie luat n considerare n demersul de informatizare al

activitatilor de personal este cel care se refera la necesitatea conceperii aplicatiilor

informatice ntr-o maniera care sa permita corelarea cu celelalte module ale sistemului

integrat pentru management. De aceea, se iun kkt

totmpune constituirea unei baze de date de personal, structurata dupa criterii complexe, astfel nct informatiile sa poata fi folosite att pentru activitatile de promovare, recrutare, selectie a personalului, ct si pentru cele de productie

sau logistica vnzarii.Informatizare are un puternic caracter novator, aflat de multe ori n contradicie cu ineria i tradiionalismul sistemului administrativ, lucru urmarit de manageri pentru a spori eficienta din cadrul organizatiei.

Aspectele prezentate anterior au implementat componentele ITC in cadrul managementului de resurse umane, in vederea obtinerii unor rezultate mai bune.

Cap 2. Impactul IT&C asupra B.C.U. Iasi2.1. B.C.U. Iasi prezentare generala

nfiinat n 1835 ca bibliotec a Academiei Mihilene, Biblioteca Central Universitar "Mihai Eminescu" Iai este o instituie de cultur a crei evoluie a transformat-o ntr-o component principal a vieii universitare ieene de astzi, avnd rolul ei distinct, n care funciile sale informative i formative se mpletesc cu calitatea de tezaur a miilor i sutelor de mii de tomuri preioase pe care le deine n coleciile sale.

Biblioteca Central Universitar Mihai Eminescu din Iai este o instituie cu personalitate juridic, direct subordonat Ministerului Educaiei i Cercetrii. Pentru coordonarea activitii instituiei, ministerul se consult cu Consiliul Naional al Bibliotecilor din nvmnt. La rndul su, biblioteca colaboreaz cu Consiliul, naintndu-i acestuia rapoarte anuale privind activitatea desfurat i primind de la acesta informaii cu privire la modalitile de mbuntire a activitilor specifice.

B.C.U "Mihai Eminescu" funcioneaz ca un complex biblioteconomic universitar i cuprinde o unitate central i 12 biblioteci filiale, acestea fiind uniti de profil, speciale i specializate, avnd funcia utilitar de cercetare, informare i documentar i nu de cultur general, cum are centrala.

Prin definiie, biblioteca este o instituie de cultur n care se adun, se organizeaz i se pstreaz fonduri de publicaii (cri, reviste etc.) i manuscrise pentru a fi folosite de cititori.

B.C.U.M.Eminescu Iai este o structur cultural tiinific, parte integrant a sistemului naional de nvmnt. Particip la procesul instructive-educativ, de cercetare i perfecionare, la cunoaterea valorilor culturii i tiinei naionale i universale i totodat efectueaz cercetri proprii n domeniul bibliologiei i tiinei informrii..

Cultura nate cultur, cultura nu nate numai cititori spunea Malraux. Deci, biblioteca, ca form a culturii, i formeaz cititorii, ca virtuali deschiztori de drumuri ntr-un domeniu sau altul al cunoaterii, obligndu-i s parcurg acele structuri biblioteconomice, ca etape obligatorii ale nvrii culturii.

Politica global a B.C.U. Iai leag indisolubil nvmntul de cercetare fiind n prezent att o bibliotec enciclopedic academic, ct i o bibliotec enciclopedic de cercetare ce ofer spre consultare - prin mprumut pentru acas sau doar n slile de lectur, dup caz - ntregul su fond de documente (2.500.000 uniti bibliografice), ceea ce d unicitatea politicii de circulaie a B.C.U. Iai.

ndeplinind funcia de depozit legal, B.C.U. Iai, instituie de importan naional, contribuie la mbogirea patrimoniului naional i asigur pstrarea memoriei culturale pentru a fi cunoscut i valorificat de generaiile viitoare.

2.2. B.C.U Iasi- stadiul actual de informatizare al managementului resurselr umane

Prin evoluia tehnologic de la hrtie la calculator s-a modificat modul de producere i de organizare a cunotinelor. Revoluionarea actual nseamn multimedia, CD-ROM, reele, i se exprim traversnd hypertextul. Asistm la schimbarea spaiului informrii, al producerii i al circulaiei cunotinelor.

Astzi, ntr-o societate care tinde spre transformarea ei ntr-o societate informaional, o societate a cunoaterii, nu mai este suficient ca biblioteca s ofere doar servicii de informare asupra coleciilor pe care le deine i astfel s fie considerat o bibliotec modern informatizat ci trebuie s devin un mediu de informare i comunicare multidisciplinar, complex, deschis oricror nevoi informaionale ale comunitilor pe care le servete.

Bibliotecile au depit stadiul n care principalele resurse informaionale erau crile, publicaiile periodice i documentele tiprite, pentru c nu pot ignora importana facilitilor oferite de exploatarea noilor tehnologii informaionale i comunicaionale aceast ignorare ar fi dus la pierderea treptat a utilizatorilor. De aceea, mare parte a bibliotecilor din ar, i n special bibliotecile care se adreseaz mediului universitar i cercettorilor, sunt biblioteci cu resurse multimedia n continu cretere, chiar dac un segment al utilizatorilor este, nc, dependent de mijloacele de informare tradiionale.

n ultimii ani bibliotecile i-au dezvoltat strategii ce urmresc:

asigurarea accesului la toate tipurile de informaii;

oferirea posibilitilor de instruire permanent;

iniierea utilizatorilor n folosirea tehnologiilor informaionale, accesul la calculatoare i la aplicaii de programe.Este evident c bibliotecile adopt noi metode pentru a-i pune n valoare potenialul, astfel nct multitudinea de cunotine i experiene umane existente n bibliotec s ajung la utilizatorii serviciilor oferite de ctre aceasta pentru a le oferi noi mecanisme de raportare la mediul social, economic, politic etcBibliotecile se afl ntr-o poziie care le ofer o serie de atuuri pentru a putea rspunde provocrilor noilor tehnologii n domeniul cutrii informaiei n reele. Chiar dac se nregistreaz o scdere n utilizarea serviciilor de referine tradiionale, utilizatorii apelnd singuri la resurse electronice i bazndu-se tot mai mult pe instrumente electronice pentru a obine informaiile necesare, serviciile de referine virtuale nu le elimin pe cele tradiionale, ele fiind doar unul din punctele de acces la ndrumare din partea profesionitilor n informare.

Managementul resurselor umane nu se mai poate limita la o schem de gestiune social corespunznd unui mod stabil de funcionare a organizaiei, ci este o activitate complex a conducerii organizaiilor, n continu micare i evoluie. Aceste activitati nu ar putea fi realizate in timp util si eficient fara modernizarea metodelor de lucru si informatizarea tuturor activitatilor ce necesita o evidenta clara.

In ce priveste informatizarea actuala din cadrul managementului resurselor umane al B.C.U. Iasi, institutia foloseste softul CLARUS HR , sistem informatic integrat de tip ERP ,care este o solutie solida si completa de management a resurselor umane. Sistemele de tip ERP(Enterprise Resource Planning) acopera urmatoarele aspecte in cadrul managementului resurselor umane, si anume:

managementul datelor de personal ale angajatilor existenti la un moment dat n ntreprindere , cu acces imediat la date consistente de istoric;

managementul salariatilor n cadrul structurii organizatorice; simularea de multiple variante de modificari salariale pentru alocarea

corespunzatoare a bugetului; ncarcarea automata a proiectelor cu cheltuielile salariale si cu alte cheltuieli generate de activitatea angajatilor; urmarirea eficientei activitatii angajatilor si evaluarea performantelor acestora.

Utilitatea CLARUS HR : Planificarea, recrutarea, selectia si distribuirea in procesul muncii a personalului

Stabilirea metodelor si sistemelor de remunerare a personalului precum si calculul salarial

Evidenta privind educatia si pregatirea profesionala a angajatilor

Evaluarea performantelor si gestionarea carierelor

Intretinerea inregistrarilor de personal si elaborarea de statistici

Comunicarea informatiilor de interes pentru salariati

Avantaje cheie:

Necesita un timp scurt de implementare

Este un sistem informatic integrat, modular, complet parametrizabil

Flexibilitate in definirea politicilor salariale si de pontaj

Urmarirea cheltuielilor salariale pe centre de cost si evaluarea lor in timp real

Asigura confidentialitatea datelor prin accesarea modulelor in regim multilevel

Asigura accesul in timp real la orice informatie

Ofera posibilitati multiple de raportare

Module CLARUS HRAplicatia CLARUS HR dispune de 5 module specializate pentru recrutare si selectie de personal, calcul salarial, pontaj si statistici, educatie si pregatire profesionala.

1. Modulul CLARUS HR - Personal Permite managementul datelor referitoare la activitatea cu personalul si urmareste "ciclul de viata" al angajatilor in cadrul firmei: recrutare, costuri, instruire, performanta, promovare. 2. Modulul CLARUS HR - Salarii Permite calculul salariilor pentru persoanele angajate, precum si definirea si intretinerea datelor referitoare la salarii din firma dvs. Ofera posibilitatea definirii politicilor salariale si de pontaj si asignarea acestora pentru fiecare salariat in parte. Modulul de raportare emite toata documentatia aferenta calculului salarial: stat de plata, borderouri, declaratii, fise fiscale etc. 3. Modulul CLARUS HR - Pontaj Acest modul permite introducerea in mod manual sau poate prelua date din sistemele electronice de control acces. HR - Pontaj permite procesarea datelor, analiza si interpretarea datelor conform politicilor de pontaj definite, oferind o imagine corecta a activitatii fiecarui angajat prin cuantificarea timpului efectiv lucrat. 4. Modulul CLARUS HR - Info Acest modul permite vizualizarea si intretinerea unor fise analitice corespunzatoare fiecarui angajat in parte in stransa legatura cu datele interne din modulul CLARUS HR - Personal. 5. Modulul CLARUS HR - Training Modulul ofera posibilitatea evaluarii, cantitativ si calitativ, a rezultatelor obtinute pe fiecare persoana din cadrul echipelor de cursanti. HR - Training permite o optimizare a costurilor financiare suportate de firma si evidenta amortizarii acestora in timp.

Unul din scopurile majore pentru care s-a trecut la informatizarea Bibliotecii Centrale Universitare Iai a fost acela de a mbunti condiiile de realizare a fluxului informaional. Pentru aceasta B.C.U. a construit o strategie de informatizare care a ajuns la o infrastructur modular, deschis evoluiilor ulterioare. Informatizarea, conceput nu ca un scop n sine, ci pentru creterea parametrilor de realizare a fluxului informaional att pe componenta intern, ct i pe componenta extern poate fi descris ca rezultatul unei strategii deschise. n orice moment al evoluiei acestui fenomen s-a putut remarca i s-a putut folosi caracterul su deschis, modular, adaptabil. Plecnd de la o mini-reea i ajungnd la o reea de LAN-uri, construit pe trasee de fibr optic i cu o multitudine de elemente de conectic activ, informatizarea Bibliotecii Centrale a fost o permanent punere n practic a unei viziuni de dezvoltare ce prevedea evoluia pe toate fronturile.

Avantajele imediate aduse de noile tehnologii i urmrite de B.C.U. M.Eminescu sunt:

creterea calitii lucrrilor biblioteconomice, stocarea datelor bibliografice, valorificarea rapid i eficient;

economie de timp n selectarea informaiilor pertinente direct de ctre specialist;

creterea calitii informaiilor prin posibiliti multiple de regsire;

servicii online;

cooperarea n realizarea cataloagelor colective la nivel local i naional.

La nivelul bibliotecii exist o serie de mutaii importante datorit utilizrii noilor tehnologii:

se mut accentul de la carte la informaie; apare i se dezvolt suportul electronic i magnetic pentru informaii;

capt preponderen funcia de disponibilizare a informaiei i educare a beneficiarilor n detrimentul celei de conservare;

se modific, datorit introducerii noilor tehnologii, aspectele manageriale legate de personal, costuri i integrarea bibliotecilor n mediul social;

realizarea sistemelor integrate de bibliotec;

crearea de reele de informare automatizat n care sunt incluse i bibliotecile.

Apariia noilor tehnologii au schimbat radical modul cum se desfoar activitile n bibliotec. Astfel, biblioteca universitar tradiional s-a adaptat treptat la biblioteca informatizat i cu perspective de trecere la biblioteca electronic. Procesul de adaptare la cerinele moderne de informare i documentare, precum i de creare a serviciilor informaionale automatizate s-a desfurat rapid prin valorificarea elementelor biblioteconomice tradiionale i adoptarea standardelor internaionale.

Cap 3.Scenarii evolutive ale informatizarii in cadrul managementului resurselor umane3.1. Scenariu de evolutie optimista

Prin actualizarea informatizarii in urmatorii ani asupra managementului resurselor umane s-ar constitui baza unei infrastructuri informationale capabile sa raspunda mai bine dinamismului crescut si mutatiilor structurale la nivelul unei organizatii. Aceasta informatizare ar crea o serie de avantaje care ar propulsa managementul resurselor umane pe un frum ascendant. Printre avantajele create de informatizare se numara: Eficienta costurilor Gestionarea riscului procedural Controlul erorilor de colectare a datelor Accesibilitatea datelor Obtinerea informatiei prelucrate in rapoarte specifice Imbunatatirea comunicarii intre departamente Diminuarea volumului de documentatie Reducerea timpului alocat activitatii administrative Mentinerea unui climat favorabil unor performante profesionale pentru angajati.Sistemele informatice utilizate in resursele umane pot oferi o perspectiva tangibila a datelor transformate in informatii, pe baza careia sa se poata analiza, planifica, prevedea activitatea organizatiei.Intr-un secol in care informatia este vitala nu se mai poate admite pastrarea evidentei intr-un sistem clasic. Ceea ce se doreste este a crea sisteme apte sa raspunda diversitatii si dinamicii impuse de fluctuatia pietei de forta de munca si care sa ofere flexibilitatea necesara oricarui utilizator. Asadar, prin folosirea componentele IT&C ar creste mult eficienta, perfectionare si optimizarea activitatii desfasurate in cadrul departamentului de Resurse Umane. Informatizarea este si o sa fie o cerinta obligatorie in perspectiva dezvoltarii si cresterii eficientei.

3.2. Scenariu de evolutie pesimista

Procesul de informatizare al activitatilor oamenilor si inlocuirea muncii fizice cu cea computerizata, atat la nivel de individ cat si la nivelul intregii societatii nu este vazuta cu ochi buni de toata lumea. Se vehiculeaza ipoteza ca in urmatorii 2 ani s-ar ajunge ca noi oamenii sa fim niste masinute, sa gandim totul mecanizat si sa nu putem face absolut nimic fara calculatoare.

Este adevarat ca folosirea calculatoarelor si a mijloacelor moderne castigam timp, dar in curand se va ajunge la inlocuirea fortei de munca cu servicii IT punandu-se mai mult accent pe cantitate si nu pe calitate, profesionalism, perseverenta.

De asemenea, costurile echipamentelor si a aplicatiilor in acest domeniu sunt destul de ridicate avand in vedere ca Romania este o tara in curs de dezvoltare. Potrivit raportului Software and IT Services Industry Romania, ntocmit de ctre compania de consultan Pierre Audoin Consultants (PAC), cea mai mare pondere a cheltuielilor statului romn pe produse i servicii IT va fi ndreptat i n acest an spre achiziia de echipamente.

In cativa ani informatizare ar destabiliza piata de forta de munca prin inlocuirea oamenilor cu produse si servicii IT sporind rata somajului si astfel afectand economia la nivel national. Continuare informatizarii ar avea repercursiuni la nivel national si ar trebui diminuata.4. Concluzii si propuneriConducerea inteligent a oricrei organizaii poate fi asociat celei tiinifice proprie etapei prezente de dezvoltare a societii. Ne-am obinuit s vedem n aplicaiile de optimizare la nivel industrial sau tiinific ansamblul de soluii tehnice, concretizarea unor proiecte ambiioase, productivitatea utilajelor complexe, cu alte cuvinte ceea ce este evident palpabil, evideniabil prin produsul creat. n spatele acestora exist ns omul: inginerul proiectant, cercettorul, maistrul, eful de echip, muncitorul, conductorul de ntreprindere. El reprezint fora de munc creativ, productoare de bunuri materiale i spirituale.

Viaa cotidian ne ofer astzi numeroase produse electronice i digitale. Diferite activiti, la locul de munc, n familie sau n spaiul public, integraz tehnologie electronic i informaional. Numeroase profesii sunt marcate de revoluia digital, de integrarea tehnologiilor de comunicare n reelele electronice. Aceste schimbri au modificat activitatea de zi cu zi a managerilor determinand transformarea muncitorului prelucrator in muncitor operator.Activitatea de management resurse umane la nivelul Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu se desfoar dup principii moderne cu o planificare temeinic care vizeaz n mod obiectiv att nevoile instituiei ct i disponibilitile forei de munc.Complexitatea i diversitatea problemelor ce se desfoar ntr-o bibliotec, gradul nalt de solicitare intelectual presupun ncadrarea bibliotecilor cu personal cu o temeinic pregtire biblioteconomic i vaste cunotine de cultur general.Pentru realizarea acestui deziderat este desfurat o actiune unitar la nivelul conducerii instituiei cu sprijinul i implicarea activ a departementului personal administrativ.

In aceasta lucrare am prezentat evolutia conceptului de informatizare in cadrul managementului resurselor umane si importanta IT&C in viata si munca atat a angajatorilor, cat si a angajatilor. Procesul de modernizare este in curs de dezvoltare si consideram ca este benefic faptul ca ,treptat, se va renunta la conceptul de munca fizica si se va ajunge la un nivel mai ridicat de calificare al resurselor umane.Bibliografie:

1) Mic dicionar enciclopedic, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1978

2) RUSEA, Lili. Bibliotecile universitare i noile tehnologii. n: Biblioteca : revist de bibliologie i tiina informrii, nr. 4-5, 2002

3) Radu, I. (coord) Informatica si management, Ed. Universitara ,2005

4) BANCIU, Doina. Informatizarea structurilor infodocumentare. Bucureti: Ars Docendi, 2007

5) TRZIMAN, Elena. Implicaiile noilor tehnologii n procesele biblioteconomice. n: Biblioteca : revist de bibliologie i tiina informrii, 4-5, 1997

6) Anton Rotaru,Adriana Prodan, Managementul Resurselor Umane, Iai, 2001

7) Alexescu, Ion, Munca i protecie social. Managementul resurselor uman. Acte normative, sinteze, comentarii, Rmnicu Vlcea, Editura Almarom, 1998

Webografie:1) www.bcu-iasi.ro (accesat: 5 mai 2009)

2) www.integrator.ro3) www.zf.ro/business-hi-tech

Mic dicionar enciclopedic. Bucureti: Editura tiinific i Enciclopedic, 1978, p. 110

www.bcu-iasi.ro (accesat: 5 mai 2009)

RUSEA, Lili. Bibliotecile universitare i noile tehnologii. n: Biblioteca : revist de bibliologie i tiina informrii, nr. 4-5, 2002, p. 132

Radu, I. (coord) Informatica si management, Ed. Universitara ,2005, p. 84

http://www.integrator.ro/

BANCIU, Doina. Informatizarea structurilor infodocumentare. Bucureti: Ars Docendi, 2007,p. 270

TRZIMAN, Elena. Implicaiile noilor tehnologii n procesele biblioteconomice. n: Biblioteca : revist de bibliologie i tiina informrii, 4-5, 1997, p. 123

BANCIU, Doina. Informatizarea structurilor infodocumentare. Bucureti: Ars Docendi, 2007,p. 270

www.zf.ro/business-hi-tech

1