Impactul construcțiilor asupra mediului

Impactul construcțiilor din beton asupra mediului

Sectorul construcțiilor (și în special cel al construcțiilor din beton) are un impact deosebit asupra mediului prin activități specifice legate de:

producerea materialelor de construcție;

transport și punere în operă;

exploatare și mentenanță;

demolare și reciclare;

protejarea împotriva incendiului a structurilor metalice (azbest);

reducerea suprafețelor verzi

1. Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări

Potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeana cu privire la gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, cantitățile de deșeuri produse anual in Europa variază între 200 si 720 kg pe cap de locuitor, media fiind de aproximativ 480 kg/persoana. Din aceste cantități, doar 28% sunt reciclate si reutilizate in prezent.

În Romania, datele referitoare la cantitățile de deșeuri din construcții și demolări sunt incerte, acest lucru datorând-se lipsei unei evidente stricte centralizate a centrelor de colectare și modalităților neadecvate de eliminare, la depozitele municipale, fără cântărire, ori pe terenuri virane. Conform cifrelor existente, la nivelul anului 2005, s-au colectat și înregistrat 466.893 tone deșeuri din construcții și demolări (6,65% din cantitatea totală de deșeuri municipale colectata de către firmele specializate în activități de salubritate).

Cercetările efectuate la nivel național arată că, pentru următorii 20 ani, capacitatea necesară stocării deșeurilor din construcții și demolări este de aproximativ 3,5 milioane m3 , fără activitățile de reciclare. Această capacitate poate fi micșorata dacă deșeurile rezultate în urma construcțiilor și demolărilor ar fi reciclate și valorificate (ex. numai reciclarea deșeurilor de la construcția de drumuri ar conduce la reducerea cu 30% a cantității totale de deșeuri generate).

Soluții:

reducerea la sursa și trierea deșeurilor, în vederea valorificării materialelor, pot constitui operațiuni benefice atât din punct de vedere al gestionarii deșeurilor, protecției mediului și conservării resurselor, cât și pentru productivitatea globală a șantierului: mai puține deșeuri, o mai bună pregătire și informare a personalului de pe șantier, o mai mare securitate a muncii, diminuarea costurilor;

cunoașterea cantităților și tipurilor de deșeuri, a costurilor reale care le sunt asociate, permite întreprinderilor definirea de noi surse de economii (de ex., prin reciclare, valorificare a deșeurilor produse) și creșterea productivității;

Trasabilitatea deșeurilor prin documente de proveniență;

Planul de lucrări include deșeurile generate și gestionarea lor;

Stații de reciclare deșeuri în construcții (concasoare de beton, etc.)

Domeniile în care pot fi reutilizate deșeurile din construcții și demolări, cu sau fără reciclare prealabilă, sunt:

utilizarea ca materie prima în construcția de noi clădiri (ex. reutilizarea cărămizilor, a țiglelor, structurilor metalice, tâmplăriei, materialelor pentru izolații nedeteriorate, rezultate în urma demolărilor);

construcția drumurilor sau trasarea unor cai de acces (ex. ciment, beton din demolări, concasat)

definirea și acoperirea straturilor din celulele gropilor de gunoi ecologice urbane sau industriale;

ecologizarea și închiderea minelor dezafectate;

realizarea de materiale plastice și metalice;

Legislație:

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei 2 A se vedea anexa 1 de la finalul acestui material informativ 18 nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr.91/156/EEC de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor

HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor HG (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor, modificata prin HG 358/2007 Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 al Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor si al Ministrului Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si județene de gestionare a deșeurilor

2. Controlul prafului și emisiilor din construcții și demolări

Maniera de abordare a legislației naționale trebuie să conducă la protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menținerii și îmbunătățirii calității aerului înconjurător.

O cantitate majoră de particule în suspensie PM10 (diametru de 10 micrometri) provin din activitatea de construcții din șantiere/demolare/lucrări edilitar gospodărești, activități care se doresc a fi reglementate în acest regulament cu scopul de a micșora poluarea cu praf a mediului înconjurător.

Soluții:

Utilizarea soluțiilor speciale care măresc eficiența apei în fixarea prafului (cu această soluție se vor stropi căile de acces în șantier, aria șantierului unde se descarcă materialele de construcții, respectiv volumele care se demolează)

Echipamentul de tăiere să utilizeze apa ca să încorporeze praful sau să existe sisteme de ventilație corespunzătoare locului

Deșeurile rezultate din demolări se vor depozita direct în containere; este interzisă depozitarea lor, chiar și temporară, pe sol.

Minimizarea căderilor de la înălțime pentru a evita împrăștierea materialelor prin folosirea de jgheaburi pentru descărcare deșeuri

Minimizarea activităților generatoare de praf

Legislatie:

Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurătorOrdonanța de Urgență nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediuluiOrdinul M.M.G.A. nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aeruluiLegea nr. 271/23.06.2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 și la Gothenburg la 1 decembrie 1999Legea nr. 652/07.12.2002 pentru aderarea României la Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi cu privire la finanțarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea și evaluarea transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984 Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 Ordonanța de Urgență nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediuluiHotărârea Guvernului nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediuluiHotărârea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei la terminale și la stațiile de benzină, RepublicatăOrdinul M.E. nr. 2035/16.11.2009 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei și comerțului nr. 468/2005 privind desemnarea organismelor de inspecție a instalațiilor, echipamentelor și dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei la terminale și la stațiile de benzinăOrdinul M.M.D.D. nr. 1095/02.07.2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publiculuiOrdinul M.M.G.A. nr. 27/10.01.2007 pentru modificarea și completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu Ordinul M.M.G.A. nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului Ordinul M.E.C. și M.T.C.T. nr. 716 și 92 din 13.12.2005 și 25.01.2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecția tehnică a containerelor mobile utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o stație de benzină, la alt depozit sau terminal, în scopul limitării emisiilor de compuși organici volatili rezultați din operațiile de încărcare, transport, descărcare și distribuție a benzinei la terminale și la stațiile de benzinăOrdinul M.E.C. nr. 122/24.03.2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului industriei și resurselor nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecția tehnică a instalațiilor, echipamentelor și dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei la terminale și la stațiile de benzină Ordinul M.M.G.A. nr. 781/09.12.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea și analiza emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea și distribuția benzinei la terminale

3. Poluarea solului și apei

a. Mediul de sol și subsol

Impactul produs asupra solului de activitățile efectuate în perioada de construcție este important. Toate suprafețele ocupate vor determina modificări structurale ale profilului solului.

Poluarea din faza de execuție a lucrărilor are cel mai important efect asupra solului. Impactul lucrărilor din perioada de construcție este determinat de volumul de lucrări și de organizarea acestora. Această poluare este temporară, depinde de durata lucrărilor de construcție și poate fi redusă prin măsuri adecvate.

Respectarea prevederilor proiectului și monitorizarea din punct de vedere al protecției mediului reprezintă obligații ale factorilor implicați în limitarea efectelor adverse asupra solului și subsolului în faza de construcție a obiectivului.

b. Forme de impact asupra mediului acvatic

Se poate presupune că poluanții generați din traficul la și de la punctele de lucru ca și cei generați prin manevrarea materialelor de construcții nu vor determina o creștere semnificativă a poluării apelor de suprafață, și deci nici o modificare a categoriei de calitate a corpului de apă.

Evacuarea unor cantități mari de combustibili, produse petroliere sau materiale de construcție, poate provoca prejudicii mediului acvatic. În perioada construcției, va crește încărcarea cu aluviuni a apei datorită excavațiilor pentru fundații.

4. Poluarea fonică

Zgomotul produs de echipamentul utilizat în exterior, în principal în construcții și lucrări publice este o parte importantă a zgomotului unei comunități, cunoscut drept zgomot de mediu, zgomot rezidențial sau zgomot intern.

Soluție:

Realizarea de bariere acustice folosite pentru a minimaliza poluarea fonică de la o zonă la alta având un impact minimal asupra peisajului urban.

5. Deșeurile de azbest

Clădirile cu structură metalică folosesc spume pe bază de azbest pentru protejarea structurii împotriva incendiilor. Aceste tipuri de clădiri sunt relativ noi în România. Azbestul este un material deosebit de toxic.

Referinte:

https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiZiu3t3ebLAhXEv3IKHZTkA2UQFggiMAE&url=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fanpm_resources%2Fmigrated_content%2Fuploads%2F28853_Ghid%2520pentru%2520gestionarea%2520deseurilor%2520cu%2520azbest.doc&usg=AFQjCNFj6gZaJC6FPYl-GYsmZ3SLgfhzOQ&sig2=x6zObNhpQELuDXof5wYfWA

http://www.gestiunedeseuri.ro/activitati/download/35/1/ro.html

6. Reducerea suprafețelor verzi

Orice construcție nouă (clădiri, spații asfaltate) reduce suprafața de vegetație. Acest lucru are un efect asupra capacității suprafeței respective de a captura dioxidul de carbon (CO2) și deci construcțiile fără măsuri compensatorii au un efect negativ asupra mediului.

Ca și soluție, pentru echilibrarea impactului asupra mediului, este necesara refacerea volumului vegetației care este distrus prin realizarea construcției. Acest lucru se poate realiza prin maximizarea vegetației în perimetrul construcției respective sau prin creșterea de vegetație în locații adiacente.