RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU ...

BADEA D. GABRIELA PFA F36/436/2008 CUI 24179974

Tulcea , str. Luminitei , nr. 1 Bis Tel/fax:0340-104.067 e-mail : [email protected]

1 Raport privind impactul asupra mediului – UAT Comuna Sfantu Gheorghe

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

PENTRU PROIECTUL

REABILITARE , MODERNIZARE SI DOTARE PUNCT DE DEBARCARE IN COMUNA SFANTU

GHEORGHE , JUDETUL TULCEA

Titular : UAT COMUNA SFANTU GHEORGHE

Elaborator : BADEA GABRIELA PFA

MARTIE 2014

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului si intra in proprietatea materiala

a titularului dupa achitarea obligatiilor financiare stabilite prin contract

mailto:[email protected]




PREZENTUL RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI S-A REALIZAT URMARE

ADRESA ARBDD NR.726/14.01.2014 .

DATELE TEHNICE DIN PREZENTUL RAPORT AU FOST PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI DE CATRE BENEFICIAR .

DATELE DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII ZONEI AU FOST PUSE LA DISPOZITIE DE

ECHIPA DE ELABORARE A PREZENTULUI RAPORT .





CUPRINS

1. Informatii generale .............................................................................................5

1.1. Titularul proiectului...................................................................................5

1.2. Elaboratorul RIM ......................................................................................5

1.3. Colaboratori..............................................................................................5

1.4. Denumirea proiectului..............................................................................5

1.5. Descrierea proiectului...............................................................................6

1.6. Durata etapei de functionare .................................................................12

1.7. Informatii privind productia si resursele folosite....................................13

1.8. Informatii despre materii prime , substante sau preparate

chimice……………………………………………………………………………………………………………..…….15

1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul ,

generati de activitate ..................................................................................................15

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate..........................................16

1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului pentru

alternativele la proiect.................................................................................................16

1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala

in zona amplasamentului proiectului .........................................................................18

1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la

infrastructura existenta .............................................................................................18

2. Procese tehnologice ........................................................................................22

2.1. Procese tehnologice de productie ............................................................22

2.2. Activitati de dezafectare............................................................................24

3. Deseuri..............................................................................................................26

3.1. Deseuri rezultate din activitatea de constructie pe amplasament...........26

3.2. Deseuri rezultate din activitatea de functionare ......................................27





4. Impactul potential , inclusiv cel transfrontiera asupra componentelor acestora

si masuri de reducere a acestora ...........................................................................30

4.1. Ape.........................................................................................................30

4.2. Aer.........................................................................................................37

4.3. Zgomot si vibratii ..................................................................................41

4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor..................................................44

4.5. Solul ......................................................................................................45

4.6. Geologia subsolului................................................................................52

4.7. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase..................................57

4.8. Biodiversitatea .....................................................................................57

4.9. Peisajul .................................................................................................92

4.10. Mediul social si economic...................................................................97

4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ................................98

5. Analiza alternativelor..................................................................................98

6. Monitorizarea ...........................................................................................100

7. Situatii de risc............................................................................................104

8. Descrierea dificultatilor............................................................................107

9. Rezumat fara caracter tehnic....................................................................108

10. Documente anexate .................................................................................112





1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului : UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA COMUNA

SFANTU GHEORGHE , strada a I-a , judet Tulcea , telefon : 0240-546701 , fax : 0240-

546869 , e-mail : [email protected] , persoana de contact :

SIDORENCU VALENTIN – primar , telefon : 0745-150943

1.2. Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului :

BADEA GABRIELA persoana fizica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.294 , telefon/fax : 0340-104.067 , e-

mail : [email protected]

1.3. Colaboratori :

BADEA GHEORGHE - persoana fizica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor

de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr. 35

SC ECO GREEN CONSULTING SRL – persoana juridica inregistrata in Registrul National

al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.34

BAJENARU BOGDAN STEFAN – biolog

1.4. Denumirea proiectului : “ REABILITARE , MODERNIZARE SI DOTARE PUNCT DE

DEBARCARE IN COMUNA SFANTU GHEORGHE , JUDETUL TULCEA “






1.5. Descrierea proiectului

Proiectul consta in executia urmatoarelor categorii de lucrari :

- Amenajarea bazinului prin dragare ; - Platforma debarcaderului ; - Aparari de mal ; - Amenajare cheu vertical la molul debarcaderului ; - Apuntamente , pasarela , pontoane ; - Constructii civile pe platforma .

Pentru organizarea de santier nu sunt necesare lucrari suplimentare .

Constructorul isi va amenaja organizarea de santier pe amplasamentul proiectului , pe

o suprafata de 500 mp .

In perimetrul spatiului ales constructorul isi va amenaja un depozit de materiale,

precum si o zona de parcare utilaje . Accesul la lucrare se va face atat pe drumurile

existente in zona cat si pe apa .

Lucrarile vor fi bine semnalizate , iar in cadrul organizarii de santier se va executa

un panou cu titlul investitiei , numele constructorului , beneficiarului , proiectantului ,

durata de executie si numarul autorizatiei de construire .

Se va monta o baraca pe perioada constructiei , care se va conecta la utilitatile

zonei ( apa , energie electrica , toaleta ecologica ce va fi vidanjata de o societate

autorizata . Vidanja va fi evacuate intr-o statie de epurare ) . De asemenea va exista

pe amplasament in cadrul baracii minim o toaleta .

In cadrul organizarii de santier va exista un spatiu amenajat pentru colectarea

selectiva a deseurilor . Aceste deseuri vor fi preluate de Serviciul de salubrizare al

localitatii .

Investitia este caracterizata prin urmatoarele date :

1. AMENAJAREA BAZINULUI PRIN DRAGARE Pentru a avea acces in incinta bazinului si pentru a asigura pescajul ambarcatiunilor se

va face un dragaj pana la cota – 1,78 m in zona gurii de intrare , iar in restul bazinului

se va draga pana la cota – 1,28 m. Avand in vedere conditiile specifice debarcaderului,

acesta a fost dimensionat pentru primirea navelor mici cu o lungime intre 4-8 m , medii

intre 8-12 m si mari peste 12 m .





2. PLATFORMA DEBARCADERULUI Platforma debarcaderului va avea o suprafata de 3975 mp si va cuprinde :

- Zona mol debarcader si - Zona adiacenta bazinului .

3. APARARI DE MAL Pentru consolidarea malului se va realiza :

- o aparare de mal a bazinului in lungime de 623 m , - o aparare de mal la gura de intrare in lungime de 120 m , - o aparare mal la DUnare in lungime de 340 m si - o parare la molul debarcader in lungime de 115 m .

4. APUNTAMENTE , PASARELA , PONTOANE Acostarea ambarcatriunilor in bazin se va face la apuntamente plutitoare ( in numar

de 11 ) . Accesul pe apuntamente se va asigura prin 15 pasarele usoare , din lemn .

Lungimea pasarelelor este de 6 m , iar latimea de 2 m . Posturi de acostare amenajate

pe apuntamente :

-ambarcatiuni cu lungimi de 6-8 m : 70 buc.

-ambarcatiuni cu lungimi de 8-12 m : 13 buc.

-ambarcatiuni cu lungimi 16-20 m : 2 buc.

Total ambarcatiuni : 85 bucati .

5. CONSTRUCTII CIVILE PE PLATFORMA

CLADIREA ADMINISTRATIVA

Cladirea administrativa va fi o constructie tip P+1E . Se propun spatii de birouri pentru

administratia punctului de debarcare , unde se vor face documentele de descarcare a

capturilor si documentele de plata catre pescari .

Parterul cuprinde :

- Terasa acoperita ( 88,39 mp ) , - birou asociatie pescari 1 ( 25,55 mp ) , - hol + casa scarii ( 19,81 mp - birou asociatie pescari 2 ( 16,25 mp ) , - grup sanitar ( 3,50 mp ) - grupuri sanitare ( 9,09 mp ) , - sala sedinte pescari ( 3211 ,12 mp ), - birouri economic/contabilitate ( 25,55 mp )





- hol + casa scarii ( 18,27 mp ), - CT ( 23,16 mp ) - Grupuri sanitare ( 9,09 mp ) - Terasa acoperita reparatii scule ( 225,09 mp ) .

Suprafata construita = 722.23 mp

Suprafata construita desfasurata = 911.67 mp

Suprafata utila = 673.83 mp

Suprafata utila totala = 829.65 mp

Etajul cuprinde :

- Birou asociatie pescari 1 ( 25,55 mp ) - Hol + casa scarii ( 20,1 mp ) - Birou asociatie pescari 2 ( 23,16 mp ) - Grupuri sannitare 9,09 mp - Birou administratie punct debarcare ( 25,55 mp ) - Hol+casa scarii (20,15 mp ) - Arhiva ( 23,16 mp ) - Grupuri sanitare ( 9,09 mp )

Suprafata construita = 189.44 mp

Suprafata utila =155.82 mp

HALA DEPOZITARE PESTE

Are regim de inaltime parter si va cuprinde urmatoarele spatii functionale :

- Spatiu haine murdare femei ( 6,67 mp ) - Dusuri femei ( 6,54 mp ) - Haine curate femei ( 8,93 mp ) - Grup sanitar femei ( 13,07 mp ) - Grup sanitar barbati ( 13,07 mp ) - Haine curate barbati ( 12,58 mp ) - Dusuri barbati ( 6,52 mp ) - Coridor 1 ( 16,34 mp ) - Haine murdare barbati ( 11,79 mp ) - Sala primire peste (26,52 mp ) - Racire imediata (23,97 mp ) - Coridor 2 ( 21,85 mp ) - Igienizare navete exterior ( 17,38 mp ) - Igienizare navete interior ( 18,29 mp ) ,





- Sala ambalare ( 31,84 mp) - Sala vanzare peste ( 52,18 mp ) - Coridor 3 ( 54,58 mp ) - Depozit refrigerare 1 ( 24,83 mp ) - Depozit refrigerare 2 ( 17,82 mp ) - Depozit refrigerare 3 ( 17.04 mp ) - Sala spalare , sortare ( 148,31 mp ) - Hol ( 5,10 m ) - Laborator ( 23,80 mp ) .

Din punct de vedere al fluxului tehnologic hala va fi impartita in doua :

1. Zona facilitatilor pentru personal : va cuprinde spatiile destinate vestiarelor si grupurilor sanitare grupate pe sexe . Cele doua intrari principale pentru personal vor fi separate de intrarile pentru zona de procesare si depozitare peste

2. Zona de depozitare si procesare peste : cuprinde toate spatiile necesare fluxului tehnologic al pestelui incluzand traseul navetelor , traseul deseurilor din peste rezultate din manipularea pestelui si traseul pestelui proaspat . Aceasta zona va mai beneficia de un laborator de analize a calitatii pestelui , un spatiu de refrigerare si un spatiu comercial pentru vanzarea pestelui . Suprafata construita = 669.76 mp

Suprafata utila = 597.81 mp.

SPATII DEPOZIT SCULE , UNELTE PESCARESTI SI SPATII PENTRU USCAREA PLASELOR

PESCARESTI

Aceste spatii , in numar de sapte au fost prevazute pentru imbunatatirea conditiilor de

munca si a sigurantei activitatii de pescuit .Acestea au dimensiunea in plan de 5,30 m

x 15,30 m . Intre spatiile de depozitare se vor lasa distante de 10 m , necesare pentru

uscarea sculelor de pescuit . Aceste constructii sunt imaprtite in trei spatii egale de cca

5 x 5 m , racordate la energie electrica si fara alte dotari suplimentare .

Suprafata construita = 81,09 mp

Suprafata utila desfasurata = 66.27 mp

SPATIU REPARAT SCULE PESCARESTI

Se va amenaa un spatiu cu stalpi din lemn si cu acoperisul din stuf. Acest Sopron

are o suprafata de cca 512 mp si este destinat repararii sculelor de pescuit.





CREMATORIU PREVAZUT CU INCINERATOR

Este o cladire de tip parter ( 8 m x 6 m ) , in interioriul careia se va amplasa un

incinerator ecologic de mici dimensiuni . Incineratorul ecologic va fi utilizat pentru

incinerarea deseurilor organice provenite din activitatea de manipulare si depozitare

peste .

Caracteristici :

- Incinerator ecologic de capacitate mica - Rata de ardere – max 50 kg/ora ; - Greutate – 2400 kg ; - Combustibil : gaz metan , GPL , motorina , energie electrica 230V/50 Hz - Deseuri incinerate : cadavre de animale , deseuri provenite din unitati de

prelucrare a carnii ( deseuri de abatorizare , material cu risc specific MRS ,etc.) , deseuri expirate , confiscate ;

- Instalatia de incinerare este conceputa , echipata , construita si exploatata astfel incat , dupa utlima admisie de aer de combustie gazele rezultate din proces sunt aduse , in mod controlat si omogen , timp de doua secunde la o temperatura de 850 grade Celsius , conform Directivei 76/2000 CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deseurilor .

- Evacuarea cenusei se va face manual . Cenusa este inerta si sterila . Suprafata construita = 31.11 mp ;

Suprafata utila desfasurata = 24.90 mp.

Instalatiile de incinerare waste Spectrum sunt alcatuite din :

1. Incinerator cu doua incinte de ardere a. camera de combustie , de ardere primara – destinata arderii primare a

deseurilor . Arzatorul din aceasta camera directioneaza flacara spre sarja de deseuri , incalzeste cuptoul si degazeifica complet materialul . Camera este prevazuta cu o usa culisanta pentru alimentarea cu deseuri si pentru evacuarea cenusilor . Sistemul de inchidere a asigura securitatea in functionare si previne riscul accidentarilor . Temperatura din camera principala este programabila si este controlata continuu prin intermediul unei termocuple . Valorile temperaturilor sunt afisate pe display-ul de pe panoul de control . Alimentarea cu deseuri si evacuarea cenusii se vor face astfel incat traseele sa fie cat mai scurte sis a poata fi asigurata o decontaminare rapida si eficienta a zonelor de lucru . Alimentarea se va face manual , pe sus , cu posibilitate de alimentare pe timpul arderii . Evacuarea cenusii se face manual.Cenusa este inerta , neputrescibila si





sterile si poate fi eliminate in functie de natura deseului ( cat. 1,2 sau 3 cf. Regulamentului 1069/2009 ). Pentru a elimina cenusa trebuie asteptat ca aceasta sa se raceasca .

b. camera postcombustie , de ardere secundara – in camera de post-combustie are loc arderea complete a compusilor organici volatile la o temperature de minim 850 0C , asigurandu-se un timp de retentie a gazelor de minim 2 secunde pe intreaga durata a ciclului de ardere . Temperatura din aceasta camera este programabila si este monitorizata cu ajutorul unei termocuple . Temperatura masurata din camera de post-combustie si cea programata pot fi citite pe un afisaj digital .

2. Arzatoare – sunt complet automatizate , de inalta fiabilitate , cu aprindere electronica si siteme pentru controlul combustiei . Volumul de aer suplimentar necesar unei combustii corecte si complete este controlat in mod automat . Instalatia pentru distributia aerului suplimentar este constituita din mai multe ventilatoare ( de marime adecvata capacitatii de ardere a incineratorului ) , din elementele de reglare automatizata a sectiunilor de curgere a aerului si din traseele de conducere a aerului catre punctele de acces in cele doua camera de ardere si la racordul pentru cos ( pentru asigurarea ejectiei si dilutiei gazelor).Ambele camere de ardere sunt prevazute cu cate un arzator. Arzatoarele functioneaza pe gaz metan/butan , CLU , motorina sau biodiesel .In situatia proiectata , incineratorul va functiona cu motorina .

3. Instalatia de automatizare – asigura reglarea temperaturii la valorile setate in cele doua camere , asigura reglarea corecta a arderii precum si protectia intregii instalatii prin intermediul elementelor de siguranta . Controlul standard incorporeaza un display digital pentru afisarea temperaturilor din ambele camera de ardere ( principal si secundara ) pe parcursul fiecarui ciclu . Starea ciclului este afisata pe ecranul LCD . De asemenea , instalatia de automatizare asigura si blocarea functionarii echipamentului in cazul neindeplinirii unor conditii de functionare a arzatoarelor sau a depasirii tempertaurilor prescrise .

4. Cosul de fum

IMPREJMUIRI

Imprejmuirea incintei se va realiza din gard bordurat zincat cu inaltime de 2 m si

stalpi zincate . Sunt prevazute 1 poarta glisanta pentru accesul in si dinspre incinta .

Suprafata construita totala = 2570,76 mp

POT = 0,9 %

CUT = 0,09





CABINA POARTA

Cladirea cabina poarta va fi o constructive cu regim inaltime parter . Se propun

spatii tehnice si epntru depozitare si spatiu pentru portar cu grup sanitar ,

compartimentata astfel ;

- Cabina poarta ( 6,26 mp ) - Grup sanitar ( 2,40 mp ) - Camera echipamente ( 7,90 mp ) - Garaj eletcrocar ( 17,00 mp ) - CT ( 10,53 mp ) - Depozit lemne pentru CT ( 12,51 mp )

Suprafata construita = 69,93 mp

Suprafata construita desfasurata = 69,93 mp

Suprafata utila = 57.60 mp

1.6. Durata etapei de functionare

Datorita distantelor mari pe care ambarcatiunile de pescuit trebuie sa le strabata de la

locurile de pescuit la punctele de debarcare este necesara modernizarea facilitatilor

pentru pescari ( infrastructura pentru acostare si debarcarea pestelui in conditii de

siguranta , adaposturi pentru vreme rea , ambarcatiuni sau servicii de interventie , mici

depozite frig , s.a. ) . Din acest punct de vedere lucrarile prevazute prin prezentul

proiect se estimeaza a avea perioada nedeterminata de functionare , eventual pe

parcursul anilor sa se desfasoare in continuare activitati de intretinere/modernizare pe

amplasament .

Perioada de executie a lucrarilor : in functie de finantare lucrarile se pot realiza in

maxim 24 luni .





1.7. Informatii privind productia si resursele folosite

In Studiul de fezabilitate intocmit de SC BCPC SRL Bucuresti pentru investitia “

REABILITARE , MODERNIZARE SI DOTARE PUNCT DE DEBARCARE IN COMUNA SFANTU

GHEORGHE , JUDET TULCEA “ se mentioneaza :

“ Pe zona in care desfasoara activitati de pescuit comercial pescarii din localitatea

Sfantu Gheorghe exista trei tipuri de pescarii :

- Pescaria pestilor de apa dulce ( Complex Rosu-Puiu , bratul Sfantu Gheorghe); - Pescaria pestilor migratori : scrumbie si sturioni ( bratul Sfantu Gheorghe si

Marea Neagra ) , cu mentiunea ca pescuitul sturionilor s-a interzis incepand cu anul 2006 ;

- Pescaria pestilor marini ( zona litorala ) . Resursa piscicola care sustine activitatea de pescuit este asigurata de un numar

redus de specii de pesti . Ihtiofauna include circa 136 specii , in marea lor majoritate

pesti de apa dulce sau specii migratoare . Dintre acestea doar 30 specii fac obiectul

pescuitului comercial . Dintre speciile de pesti cu valoare economica primara

valorificate anual fac parte scrumbia , salaul , somnul , crapul ,stiuca si carasul . Cea

mai valoroasa specie a fost sturionul , nu doar pentru carne , cat mai ales pentru icre ,

da rasa cum s-a precizat anterior s-a interzis pescuitul sturionilor pentru o perioada de

10 ani ( din anul 2006 ) .

Cele 30 de specii sunt prezentate in tabelul nr. 1 :

Nr. Crt.

CATEGORIA SPECIA

1 Specii de apa dulce Caras ( Carassius gibelio )

2 Platica (Abramis brama )

3 Babusca (Rutilus rutilus )

4 Somn ( Silurus glanis )

5 Stiuca ( Esox Lucius )

6 Crap ( Cyprinus carpio )

7 Salau ( Stizostedion lucioperca )

8 Ciprinide asiatice : -singer ( Hypophthalmichthys molitrix ) -novac ( Aristichtys nobilis ) -cosas ( Ctenopharyngodon idella)

9 Lin ( Tinca tinca )

10 Biban ( Perca fluviatilis )

11 Batca ( Blicca bjoerkna )

12 Morunas ( Vimba vimba )

13 Avat ( Aspius aspius )





14 Mreana ( barbus barbus )

15 Sabita ( Pelecus cultratus )

16 Alte specii de apa dulce

17 Specii marine Gingirica(Clupeonella cultiventris)

18 Hamsie ( Engraulis encrasicholus )

19 Chefal ( Liza aurata )

20 Obstreinos ( Liza saliens )

21 Barbun ( Mullus barbatus )

22 Cambula ( Platichtys flesus )

23 Calcan ( Psetta maxima )

24 Sprot ( Sprattus sprattus )

25 Rechin ( Squalus acanthias )

26 Rizeafca (Alosa caspia nordmanni)

27 Stavrid ( Trachurus ponticus )

28 Guvizi ( Gobius sp. )

29 PMM ( peste marin marunt )

30 Specii migratoare Scrumbie ( Alosa imaculata )

In conformitate cu datele publicate in studiul Comisiei Europene “ Evaluarea

stadiului de dezvoltare si diversificare a comunitatilor dependente de pescuit – Studiu

de caz Delta Dunarii “ , din evaluarea starii resursei piscicole reiese ca exista 6 specii de

pesti supraexploatate ( crap, platica, babusca , rosioara , chefal , scrumbie) , precum si

cateva specii subexploatate ( mreana –specie de apa dulce si bacaliarul , hamsia ,

stavridul negru si pisica de mare –specii marine ) “.

In Raportul privind starea mediului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pentru

annul 2012 se mentioneaza : “ pentru gestionarea durabila a resurselor acvatice vii din

perimetrul rezervatiei specialistii INCDD Tulcea au estimate captura durabila admisibila

din bazinele naturlae situate in perimetrul rezervatiei la 3733,4 tone , din care :

- captura peste pentru valorificare in scop comercial =2033,4 tone ;

- captura peste acordata populatiei locale = 1000 tone ;

- captura peste acordata pescuitului sportive = 700 tone .

Pentru anul 2012 au fost autorizati un numar de 1142 pescari individuali si o

societate comerciala care detine contract de concesiune privind valorificarea

resurselor piscicole din zonele Brat Chilia km 40-0 si Complex Matita-Merhei. Cotele de

captura au fost stabilite pe zone de valorificare sip e specii in baza studiului de evaluare

a potentialului piscicol ( cota de captura durabila admisibila ) . In cursul anului 2012 s-

au capturat 2226,5 tone fata de 2033,4 tone ( cota de captura plafon alocat ) , in

proportie de 109,5% din care specii preponderente : caras 879,3 tone , platica 223,3

tone , babusca 154,9 tone , somn 86,4 tone , salau 89,1 tone .





Din categoria speciilor marine cu valoare pentru comercializare predomina

speciile : chefal , stavrid, calcan, peste marin marunt etc. Cota-plafon de valorificare a

acestor specii este inclusa in cota totala admisibila stabilita prin studiile de evaluare .

Pescuitul scrumbiei este o activitate sezoniera , iar numarul pescarilor calificati si

autorizati a fost limitat . S-au pescuit 307,9 tone fata de 276,6 tone , in proportie de

111,3 % .

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

In perioada de constructie a lucrarilor mentionate in proiect materiile prime sunt

reprezentate de materialele de constructie : piatra bruta , geotextil , piatra bruta ,

lemn, nisip , stuf , ciment etc.

In perioada de functionare , materia prima o va constitui pestele preluat de la

pescari si fulgii de gheata .

Ca materii prime auxiliare se vor utiliza materiale de curatenie ,

dezifectie/dezinsectie a spatiilor .

1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generati

de activitate

Avand in vedere ca pe amplasamentul proiectului NU se vor desfasura procese

de productie , doar se vor prelua cantitatile de peste de la pescari ,care se vor sorta si

depozita in lazi cu gheata pana la comercializare , poluantii fizici si biologici care pot

sa apara sunt urmare functionarea defectuoasa a centralei termice si a incineratorului

ecologic pentru arderea deseurilor provenite din peste .





1.10. Descrierea principalelor alternative studiate

Nu au fost luate in considerare alte alternative deoarece amplasamentul

indeplineste conditii optime de implementare a proiectului :

- Terenul este domeniu privat al comunei Sfantu Gheorghe si are ca utilizari premise prin Planul Urbanistic General –debarcader nava pasager , port ambarcatiuni mici. Se pot face reparatii , modernizari , intretinere pentru toate tipurile de functiuni ;

- Pe amplasament nu au fost identificate specii protejate sau de interes comunitar ;

- Accesul se poate face atat pe uscat cat si pe apa ; - Pe amplasament exista un bazin de dimensiuni reduse ( 70 m lungime si 20

m latime ) , care comunica cu bratul Sfantu Gheorghe . - In acest acvatoriu cu dimensiuni reduse pot intra ambarcatiuni de pescuit

mici ce acosteaza si opereaza la un ponton plutitor pe care sunt amplasate 3 containere pentru depozitare peste si scule de pescuit. Capacitatea de operare in acest acvatoriu este foarte redusa , nu poate asigura acostarea unor ambarcatiuni costiere si nici cantitatile de peste prognozate. Intrarea in actualul bazin din bratul Sf. Gheorghe nu are nici o amenajare, astfel incat la ape mari depunerile pot colmata bazinul .

1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului

Proiectul este situat conform Certificatului de Urbanism nr.37/28/2012 in

extravilanul comunei Sfantu Gheorghe , judetul Tulcea , identificat cadastral prin

T11 , Hs84/6 . Prin Plan Urbanistic Zonal acest teren a fost trecut in intravilanul

localitatii Sfantu Gheorghe . Distanta cea mai apropiata dintre imprejmuirea

proiectului si localitate este de aproximativ 150 m .

Vecinatatile amplasamentului sunt urmatoarele :

- la Nord – dig de aparare comuna Sf. Gheorghe , - la Est – miniport touristic ( proprietatea comunei Sfantu Gheorghe ), - la Sud – bratul Sfantu Gheorghe - la Vest – proprietate comuna Sfantu Gheorghe,





Fig. 1 – plan de amplasare in zona

Fig.2 – plan de amplasare – sursa Google Earth





1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in

zona amplasamentului proiectului

Conform Certificatului de urbanism nr.37/28/2012 terenul are urmatoarele

caracteristici :

- Regimul juridic : domeniu privat al comunei Sfantu Gheorghe, conform HCL 23/2007

cu modificarile aduse de HCL 47/2012 , in suprafata de 28784 mp conform schitei

cadastrale ;

- Regimul economic : folosinta actuala – teren liber de constructii , destinatie : zona

CC – subzona CCn –cai comunicatie navala .

1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura

existenta

Energia electrica :In prezent NU exista alimentare cu energie electrica in zona studiata.

Solutia ENEL Distributie Dobrogea SA este de racordare la reteaua de medie tensiune

existent la cca 100 m de amplasament .

Pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile au fost prevazute in incinta

obiectivului un sistem de panouri fotovoltaice ( 16 bucati ) , cu o capacitate totala de

8 kWh/zi . Sistemul de panouri fotovoltaice va produce energia electrica folosita pentru

consumul din cladirea administrativa . Acesta va acoperi doar o parte din necesarul de

energie electrica la nivelul intregii cladiri , restul fiind consumat din Sistemul Energetic

National .

Iluminatul exterior al incintei este un iluminat solar si se va face prin intermediul

stalpilor exteriori .

Alimentarea cu apa : se va face prin racord de la reteaua de alimentare cu apa a

comunei Sfantu Gheorghe , retea care se afla la o distanta de cca 150 m si va fi

realizata din PEHD Dn 75 mm , Pn 6 atm.

Apa calda menajera se va realiza local , in fiecare grup sanitar , prin intermediul

boilerelor electrice si a panourilor solare ( pentru incalzire si preparare apa calda

menajera se vor amplasa un numar de 16 panouri solare cu capacitatea de incalzire

totala de 23,4 kW ) .





Evacuarea apelor uzate : apele uzate rezultate de pe amplasament vor fi colectate in

reteaua de canalizare din incinta si deversate intr-o statie compacta de epurare

( pentru maxim 30 locuitori echivalenti ) , dupa care in emisar ( fluviul Dunarea-brat

Sfantu Gheorghe ) .

Principiu de functionare al statiei de epurare STAR :

Apa reziduală brută pătrunde în tancul de acumulare (egalizare) unde caracterul

neregulat al fluxului de deversare zilnic se balansează. Din acest tanc, apa reziduală,

deja degajată de reziduurile grosiere primare, e pompată de pompa pneumatică de

apăbrută în tancul de activare . Aici se desfăşoară procesul de tratare biologică, prin

utilizarea de nămol activ. Amestecul de apă tratată şi nămol activ e apoi pompat în

tancul de desedimentare cu pompa pneumatică a tancului de sedimentare în tubul

Separator de sedimente care este parte a tancului de sedimentare. Nămolul se

separă la fundul tancului de sedimentare şi cade înapoi în tancul de activare. Apa

tratată, fără nămol se separă către suprafaţă şi trece în filtrul anoxic de nisip unde se

realizează o filtrare mecanică. Apa curge gravitaţional prin filtrul de nisip, şi apoi este

evacuată de la fundul acestuia cu pompa pneumatică de apă tratată la tubul de

descărcare. Filtrul de nisip e echipat cu un detector de nivel cu intrerupător flotant care

menţine un nivel optim al apei deasupra stratului de nisip din filtru. Un debit redus al

apei către filtrul de nisip va cauza scăderea nivelului de apa din filtru, fapt care va

produce comutarea detectorului de nivel, care va reduce debitul pompei pneumatice

de apă tratată. În acest mod, va scădea debitul apei tratate evacuate, şi se asigură

implicit menţinerea nivelului de apă deasupra filtrului de nisip, necesar pentru

curăţarea automată a acestuia. Tubul de descărcare are deasemenea şi funcţia de by-

pass (circuit ocolitor) de siguranţă. În cazul unui debit redus de apă reziduală, nivelul

de apă din tancul de acumulare scade până la atingerea nivelului minim reglat. În acest

caz, întrerupătorul flotant de control al nivelului comută electrovalva astfel încât se

închide admisia de aer în distribuitorul pneumatic şi se deschide admisia de aer în

distribuitorul pneumatic. În timpul acestui regim, denumit “mod de decantare a

namolului excedentar” tancul de acumulare este aerat, la fel şi filtrul de nisip. În acelaşi

timp, se execută şi pomparea nămolului în exces cu ajutorul pompei pneumatice de

nămol excedentar. Acesta este pompat automat din tancul de activare în tancul

destocare a nămolului. Apa care se separă de nămolul excedentar din tancul denămol

cade înapoi în tancul de acumulare. După ce nivelul de apă din tancul de acumulare

atinge nivelul necesar pentru trecerea la “modul de flux standard”, întrerupătorul





flotant de control al nivelului comută înapoi electrovalva în poziţia iniţială. Astfel

operarea STAR încheie un ciclu funcţional şi revine la “modul de flux standard”.

Creşterea nivelului de apă în tancul de acumulare şi revenirea la modul normal de

lucru, poate fi deasemenea cauzată de afluxul de apă reziduală nouă. Operarea STAR

este complet automatizată. Tot nămolul excedentar din tancul de activare e evacuat în

mod regulat de pompa pneumatică de nămol excedentar; aceasta înseamnă că STAR

îşi regleazăîn mod automat cantitatea denămol activ din tancul de activare. În cadrul

modului de decantare a nămolului excedentar, filtrul de nisip este automat spălat.

Fundul filtrului de nisip se aerează şi impurităţile eliberate, împreună cu apa de

deasupra stratului de nisip sunt pompate în tancul de acumulare cu pompa pneumatică

pentru decantarea impurităţilor din filtrul de nisip.

Eficienţa procesului detratare e considerată în raport cu cele două moduri în care

lucrează STAR. Dacă debitul de apă reziduală e în permanentă creştere, se efectuează

numai eliminarea poluării organice prin activare şi nitrificarea. În timpul modului de

decantare a nămolului excedentar se efectuează în special evacuarea nămolului

excedentar din tancul de activare. În situaţia unui debit normal, STAR comută automat

regimurile de lucru (modul de flux standard / modul de decantare a namolului

excedentar) de 3-5 ori pe zi, iar timpul total de operare în modul de decantare a

namolului excedentar (inclusiv aerarea tancului de acumulare şi spălarea filtrului de

nisip) e de circa 40 minute. Daca în STAR intră suficientă încărcare CBO, fazele oxică şi

anoxică alternează în tancul de acumulare (A)şi astfel se realizează şi procesul de

denitrificare a apei reziduale. O denitrificare parţială se produce şi la trecerea apei prin

filtrul de nisip. Filtrul de nisip are capacitate de curgere mai mică decât cea a pompei

pneumatice de apă brută dacă nivelul de apă din tancul de acumulare e crescut.

Capacitatea de curgere a filtrului de nisip e de asemenea diminuată prin acumularea

de aluviuni în perioadele dintre fazele de spălare a nisipului. Din acest motiv, filtrul de

nisip e prevăzut cu un prea-plin de siguranţă. Acestapoate fi deviat fie spre tubul de

descărcare a apei tratate fie spre tancul de acumulare. În cazul unei încărcări hidraulice

scăzute, prea-plinul filtrului de nisip trebuie deviat către ceea ce asigură tranzitul

complet al apei reziduale prin filtrul de nisip. Dacă prea-plinul e deviat către tubul de

descărcare nu se mai garantează filtrarea completă a apei reziduale, dar creşte în

schimb capacitatea maximă de tranzitare a staţiei.





Alimentarea cu energie termica : este prevazuta din surse proprii , care asigura

independenta in exploatare a spatiului , respectiv centrala termica alimentata cu

combustibil solid ( lemne ) si panouri solare ( 16 bucati ) .

Caracteristicile tehnice ale centralei termice : putere termica 116 kW , vas de

expansiune –incalzire cu o capacitate de 400 l . Distributia agentului termic in camera

tehnica se va realiza prin conducte din polipropilena . Centrala termica va beneficia de

un cos de fum specific care va fi inaltat cu cel putin 0,5 m fata de cota cea mai inalta a

invelitorii .

Necesarul de caldura va fi asigurat prin montarea in zona grupurilor sanitare si a

vestiarelor de convectoare electrice masa TESY . Ca masura suplimentara pentru

incalzire pe langa centrala termica proiectata ( pe combustibil solid-lemn ) s-au

prevazut si 16 panouri solare ( capacitatea de incalzire totala de 23,4 kW ) . De la

panourile solare agentul termic ( tur-retur ) transportat prin intermediul tevii de otel

va alimenta centrala termica ( distrinuitor-colector si boiler ).





2. PROCESE TEHNOLOGICE

In cadrul incintei Hala de peste nu au loc procese de productie , pestele care este

preluat de la pescari va fi sortat , pozitionat in navete cu fulgi de gheata si transportat

in depozitul de refrigerare sau in sala de congelare . Pestele poate fi vandut direct in

sala de vanzare a pestelui sau transportat cu ambarcatiuni in vederea comercializarii

in alte localitati .

Principala categorie de peste prins de catre pescarii din comuna Sfantu Gheorghe

este scrumbia , intr-o cantitate de aproximativ 200 tone/an , in special primavara .

2.1. Procese tehnologice de productie

Cantitatea de peste capturata va fi preluata cu ajutorul unei macarale pivotante

amplasata pe marginea platformei si va fi transportata in interiorul cladirii cu un

electrostivuitor .

Intrarea in depozit se va face printr-o camera de primire , dupa care se va

transporta pestele intr-o camera unde se sorteaza si unde poate fi depozitat pana in

momentul sortarii ( in cazul in care vor sosi cantitati de peste suplimentare ) .

Dupa sortare pestele se va pozitiona in navete cu fulgi de gheata si vor fi

transportate , cu ajutorul transpaletilor sau electrostivuitoarelor ( cantitati mai mari )

in depozitul de refrigerare , unde va exista o temperature 0 + 20 C asigurata de instalatii

frigorifice , sau in sala unde vor exista congelatoare , pentru pastrarea pestelui la

temperature de -220 C . Refrigererarea se va face pe fulgi de gheata .

Din aceste doua camera pestele va putea fi transportat catre alte ambarcatiuni

cu diverse destinatii printr-o iesire separate din spatele cladirii , sau catre sala de

vanzare peste , unde se va comercializa direct .

In interiorul incintei va exista o camera pentru spalarea si depozitarea navetelor.

Aceasta camera nu va avea nici o legatura tehnologica cu restul spatiilor din incinta .

De asemenea , in interiorul halei se va amenaja un laborator pentru testarea

carnii de peste si realizarea altor teste necesare aprobarii comercializarii pestelui .

Acest laborator va avea un grup sanitar cu dus , chiuveta si toaleta .

Diagrama simplificata de flux tehnologic pentru conditionarea resurselor

acvatice in vederea distribuirii ulterioare catre comercianti este prezentata in figura nr.

3 :





2.2. Activitati de dezafectare

In conditii extreme , in care , ca urmare a unui accident tehnic , ale carui

consecinte pot fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu –apa ,

aer,sol, biodiversitate – se vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de

poluare .

Dupa inchiderea finala a activitatii din zona punctului de debarcare , refacerea

amplasamentului va consta in demolarea halelor /cladirilor , dezafectarea instalatiilor

si redarea suprafetei ocupate circuitului natural .

Activitatea de inchidere a activitatii din zona punctului de debarcare trebuie sa

urmeze urmatoarele etape :

- Sa protejeze sanatatea si siguranta publica ; - Sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si - Sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare . Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor , trebuie sa

indeplineasca trei conditii :

- stabilitate fizica – toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator ;

- stabilitate chimica – toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol

pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului , sanatatea sau mediul inconjurator ;

- amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului , considerata compatibila cu zona inconjuratoare.

La sfarsitul perioadei de functionare , amplasamentul va fi eliberat de toate

materialele si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale : teren ape

cu stuf , fie unei folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform

actualului proiect .

Materialele rezultate din demolari fac parte din urmatoarele categorii :

lemn – se valorifica prin vanzare directa la beneficiari ;

materiale feroase neutilizabile in alte activitati – se valorifica prin terti autorizati;

betoane sfaramate –se valorifica ca material de umplutura ( stabilizare taluze, in

structura drumurilor ) ;

utilaje – se valorifica direct sau se utilizeaza in alte proiecte .





La încetarea activităţii cu posibil impact semnificativ asupra mediului, precum şi

la schimbarea titularului activităţii, inclusiv prin vânzare de active, vânzare a pachetului

majoritar de acţiuni, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de lichidare,

lichidare, faliment, este obligatorie efectuarea bilanţului de mediu de către titularul

activităţii, în scopul stabilirii obligaţiilor de mediu. În termen de 60 de zile de la data

semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia din procedurile

menţionate mai sus, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru

protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document

certificat pentru conformitate cu originalul.

Pe baza bilanţului de mediu, a propunerii de program de acţiuni şi a planului de

închidere, prezentate de titularul activităţii, autoritatea competentã pentru protecţia

mediului emite avizul de mediu pentru închidere conform, art.10 din Ordonanţa de

Urgenţã nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu

modificările şi completările ulterioare.

Planul de inchidere trebuie va include minim:

- planuri ale tuturor conductelor şi rezervoarelor subterane;

- orice masură de precauţie specifică necesară pentru prevenirea poluării apei,

aerului sau solului;

- acolo unde este cazul, golirea completă de conţinutul potenţial poluator şi

spălarea conductelor şi a rezervoarelor;

- eliminarea tuturor subsţantelor potenţial dăunătoare de pe amplasament şi

eliminarea deşeurilor;

- măsuri de pază pentru prevenirea actelor de distrugere intenţionată.





3. DESEURI

3.1. Deseuri rezultate din activitatea desfasurata in perioada de constructie a

punctului de debarcare

Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate conform prevederilor Legii

nr.211/2011 privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile

periculoase ,cu modificarile ulterioare .

Tipul de deseuri rezultate in perioada de constructie desfasurata pe

amplasament , modul de manipulare si stocarea acestora sunt prezentate in tabelul nr.

2 .

Cod conform HG 856/2002

tip Cantitate /luna Modul de gospodarire a deseurilor

17 05 06 Deseuri de la dragare , altele decat cele specificate la 17 05 05

22202 mc/lucrare Depozitate pe mal si utilizate pentru stabilizare mal

17 01 07 Amestecuri de beton , caramizi, tigle sau materiale ceramice , altele decat cele specificate la 17 01 06

600 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe

17 02 01 lemn 70 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe

17 02 02 Sticla 20 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe





17 02 03 Materiale plastice 45 kg Temporar se vor depozita pe amplasament si vor fi predate Serviciului de Salubritate al comunei Sfantu Gheorghe

Deseurile rezultate in urma lucrarilor de constructie care sunt reciclabile se vor

colecta selectiv si vor fi predate la firme specializate in valorificarea lor .

Conform HG nr. 856/2002 si a Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor

constructorul are obligatia sa tina evidenta stricta a cantitatilor si tipurilor de deseuri

produse , valorificate sau comercializate , precum si circuitul acestora .

3.2. Deseuri rezultate din activitatea desfasurata in cadrul punctului de debarcare

In perioada de functionare

Deseurile generate din activitatea desfasurata pe amplasamentul punctului de

debarcare se vor colecta selective in pubele amplasate intr-un spatiu special amenajat

in suprafata de 9 mp ; deseurile reciclabile si menajere fiind preluate de unitati

specializate si autorizate pentru colectarea deseurilor .

Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate din activitatea desfasurata

sunt prezentate in tabelul nr. 3 .

Activitatea

generatoare cod 20 Deseuri municipale si asimilabile din comert , industrie , institutii ,

inclusive fractiuni colectate separat

Subcapitolul in care se incadreaza deseul –

cod 20 02 , 20 01

Fractiuni colectate separat ( cu exceptia 15 01 )

Cod deseu Tip deseu Cantitate deseu/luna Mod de depozitare temporar/eliminare

02 02 02 Deseuri organice ( deseuri provenite din manipularea pestelui)

120 kg Pubele de culoare neagra /eliminare incinerator ecologic

20 01 02 sticla 10 kg Pubela de culoare verde/predare catre operatori economici autorizati pentru preluare deseuri /predare Serviciu de





salubritate Sfantu Gheorghe

20 01 01 Hartii si cartoane 10 kg Pubela de culoare albastra/predare catre operatori economici autorizati pentru preluare deseuri /predare Serviciu de salubritate Sfantu Gheorghe

20 01 08 Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine

2400 kg Pubela de culoare neagra/predare catre operatori economici autorizati pentru preluare deseuri /predare Serviciu de salubritate Sfantu Gheorghe

Activitatea generatoare-cod 15

Deseuri de ambalaje , materiale absorbante , materiale de lustruire , filtrare si imbracaminte de protective nespecificate in alta parte

Subcapitolul in care se incadreaza deseul –cod deseu 15 01

Ambalaje ( inclusiv deseurile de ambalaje municipal colectate separat )

15 01 01 Ambalaje de hartie (PAP) si carton

356,6 kg Pubela de culoare albastra / predare catre operatori economici autorizati pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011

15 01 02 Ambalaje din materiale plastic ( PET) ,ambalaje dela detergenti , clor , sampoane , solutii de curatat , cutii hrana , carcase CD-uri

144 kg Pubela de culoare galbena/ predare catre operatori economici autorizati pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011

15 01 04 Ambalaje metalice din fier , conserve , capace de borcane , tuburi de spray , cutii

147 kg Pubela de culoare galbena/ predare catre operatori economici autorizati





de la lacuri si vopsele Ambalaje din aluminium : doze bauturi , folii si ambalaje alimentare

pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011

15 01 07 Ambalaje de sticla ( sticla incolora , sticla bruna , sticla verde )

120 kg Pubela de culoare verde/ predare catre operatori economici autorizati pentru colectare si/sau valorificare deseuri conform HG 621/2005 modificata prin HG 247/2011

Deseuri si deseuri de ambalaje

Alte deseuri 1448 kg Se vor gestiona conform legislatiei in vigoare privind gestiunea deseurilor

Subcapitolul in care se incadreaza deseul – cod deseu 10 01

Deseuri din procese termice

Cantitatea de deseu/luna

Mod de depozitare temporara/eliminare

10 01 01 Cenusa de vatra 10 kg Pubele etanse /vor fi predate operatorilor economici specializati





4. IMPACTUL POTENTIAL , INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA , ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

Regimul hidrologic al Deltei Dunării, de care depind semnificativ celelalte

aspecte fizico-geografice, reprezintă transpunerea regimului hidrologic al Dunării în

condiţii locale. Delta se află într-o continuă transformare sub impactul debitului lichid

şi solid.

Circulaţia apei în Delta Dunării este extrem de complexă având particularităţi

diferite în cele trei mari unităţi deltaice (unitatea Letea, unitatea Caraorman şi unitatea

Dranov), constituind componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic (Driga,

2004). Braţele Dunării reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului

deltaic debitul lichid şi solid. Importante pentru asigurarea unei circulaţii

corespunzătoare a apei în Delta Dunării nu sunt atât debitele foarte mari ale Dunării,

produse pe un interval scurt primăvara ci, în mod deosebit, existenţa unei perioade cât

mai îndelungate cu debite relativ ridicate. În acest caz, dată fiind corespondenţa dintre

debite şi niveluri, se poate asigura o circulatie activă a apelor în zonele depresionare

interioare, facilitând evacuarea apelor încărcate cu noxe de la sfârşitul verii. (Gâştescu

et al., 2006).

Ponderea braţului Sf. Gheorghe (în prezent 70 km lungime - 109 km lungime

iniţial) a crescut relativ puţin peste 19-20% (Gâştescu et al., 2006).

Diferenţa dintre debitele de intrare (Ceatal Chilia) şi debitele de la Ceatal Sfântu

Gheorghe (60 m3/s, respectiv 0,9%) se scurge pe Canalul Mila 35 (Gâştescu et al.,

2006). La acestea se adaugă lacurile deltaice precum şi canalele, sahalele, gârlele,

japşele şi periboinele care fac legătura atât între lacuri cât şi între lacuri şi braţele

principale sau mare. Studiile au arătat că regimul hidric al Deltei Dunării, ca zonă de

vărsare a Dunării, prezintă caracteristici hidrologice care depind de:

• regimul hidric al fluviului la vârful deltei;

• oscilaţiile nivelului Mării Negre în cursul unui an sau pe o perioadă de ani

(Gâştescu, 2006).

În ceea ce priveşte variaţiile de nivel ale apei în cadrul deltei, s-a constatat că

acestea sunt în strânsă legătură cu:





• debitul Dunării;

• panta generală a teritoriului deltei de 0,0016‰;

• nivelul „0‟ al mării;

• posibilitatea de acumulare a apei în interiorul ei. Sub acest aspect delta

constituie zona de atenuare a proceselor hidrice şi a caracteristicilor hidromecanice.

Amplitudinea nivelurilor scade dinspre vârful deltei spre litoralul mării, atât pe

braţele principale cât şi pe canalele şi lacurile din interior. Pătrunderea şi ieşirea apelor

din interiorul deltei variază în timp şi spaţiu şi prezintă o mare variaţie în zonele

interioare. Aceasta face ca relaţiile dintre bazinele acvatice, din interiorul deltei, cât şi

cele dintre acestea şi braţele Dunării să fie diferite de la o zonă la alta (Gâştescu, 1971,

Gâştescu et.al. 1977, 1985). Prin urmare, particularităţile circulaţiei apei depind de

structura unităţiilor geografice teritoriale (Driga, 2004). Apele ajung în deltă din:

• braţul Chilia prin canalele: Sireasa, Şontea, Pardina,

• braţul Sf. Gheorghe prin Litcov,

• braţul Sulina prin canalele laterale. Datorită pantei mari, apele din canalul Sulina

pătund înaintea celor din celelalte 2 braţe (Gâştescu, 1971). Creşterea nivelului apei pe

braţe duce mai întâi la pătrunderea apelor prin canalele de legătură şi apoi la

revărsarea peste mal.

Atingerea nivelului maxim pe braţe este urmată de o scurtă perioadă de

staţionare. În această perioadă, interiorul deltei continuă să fie alimentat din amonte,

în aşa fel încât la un moment dat nivelul de aici devine mai ridicat decât pe braţe.

Datorită faptului că, pe Dunăre începe scăderea apelor, se inversează panta de

scurgere, gârlele şi canalele din aval încep să evacueze apa spre braţele principale.

Transmiterea variaţiilor de nivel dinspre braţe spre interiorul deltei se face cu întârziere

şi cu intensitate diferită în funcţie de următorii factori:

• mărimea, durata şi intensitatea viiturilor;

• distanţa de braţ a lacurilor;

• gradul de colmatare sau invadare cu vegetaţie a căilor de acces;

• capacitatea gârlelor;

• gradul de umplere al lacurilor la momentul începerii inundării;

Prin urmare, unei anumite valori a nivelului pe Dunăre îi corespund mai multe

niveluri pe lacuri.

Efectul compensator al deltei se manifestă prin:

• atenuarea uneori până la anularea variaţiilor de nivel (în special a celor de scurtă

durată de pe braţe);





• reducerea amplitudinilor de nivel fie de la vârful deltei spre vărsare, fie lateral,

dinspre braţele principale spre interiorul deltei.

La ape mici, multe din gârle şi canale nu mai funcţionează, mai ales în partea de

amonte. Lacurile rămân în bună parte izolate fată de sursa principală de alimentare,

iar nivelul apei din ele variază independent (Gâştescu, 1971). Marea complexitate a

sistemului de circulaţie al apei face din spaţiul deltaic un sistem deschis într-un

permanent schimb de materie şi energie cu exteriorul (Driga, 2004).

Alimentarea şi circulaţia apei influentează:

• regimul termic şi de îngheţ-dezgheţ;

• conţinutul de aluviuni în suspensie;

• hidrochimismul lacurilor.

În faza de inundaţie, circulaţia intensă favorizează uniformizarea temperaturilor

şi caracteristicile hidrochimice atât pe orizontală cât şi în adâncime, făcându-le identice

cu cele ale fluviului în perioada respectivă. După retragerea apelor, o serie de

depresiuni închise evoluează independent atât din punct de vedere termic cât şi

hidrochimic (Gâştescu, 1971).

4.1.1. Conditii hidrogeologice si hidrochimice

La capătul unui drum ce depăşeste 2840 km colectând apele unui impresionant

bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei,

Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la

întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai

frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una dintre marile zone

umede ale planetei.

Actuala configuraţie morfohidrografică a Deltei Dunării este rezultatul

interacţiunii dintre fluviu şi mare în perioada Holocenului. La începutul Holocenului,

când nivelul mării a crescut până aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf

al Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul

Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial Letea-Caraorman. Materialul

aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului dintr-o zonă situată

la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului.

Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul Sf. Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj

situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării:

Delta Sf. Gheorghe I.





Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin

aluvionare a braţului Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare

de sedimente şi a început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.

În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară Delta

Cosnei datorită braţului secundar Dunavăţ. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp

ce braţul Chilia, la nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit propriile lor delte: Delta

Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două delte sunt formate din material sedimentar

dunărean în timp ce materialul transportat de curentul litoral se acumulează la nord

de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni.

Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a

nivelului Mării Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept

consecinţe meandrări şi ramificaţii ale braţelor principale.

4.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a punctului de debarcare se va face prin racordarea zonei la

reteaua de alimentare cu apa a localitatii Sfantu Gheorghe .

BREVIAR DE CALCUL

Date luate in calcul :

1. Nr. total de persoane pentru care se calculeaza necesarul de apa = max. 30 pers.

2. Nr. ore / zi de functionare a obiectivului = 10 ore/zi

3. Nr. zile / an de functionare a obiectivului = 200 zile/an

APE pentru consum igienico-sanitar

A. NECESARUL – CERINTA DE APA pentru NEVOI IGIENICO SANITARE

Determinarea necesarului de apa – se face conform STAS 1478/90, tab. 4, pct. 6, alin.1

G = 80 l/om/zi x 30 pers. = 2400 l/zi

Necesarul total de apa 2400 l/zi = 2,4 mc/zi

Necesar nevoi Igienico-sanitare

Necesarul mediu de apa

Q nec.zi med. Total = 2,4 mc/zi

Q nec. orar. med = 2,4 mc/zi : 24 ore/zi = 0,1mc/h





Q nec. med. anual = 2,4 mc/zi x 200 zile/an = 480 mc/an

Necesarul maxim de apa : este determinat functie de necesarul mediu si de coeficientul

de simultaneitater = 1,1

Q nec.zi max = 2,4 mc/zi x 1,1 = 2,64 mc/zi

Q nec. orar. max = 2,64 mc/zi : 24 ore/zi = 0,11 mc/h

Q nec. max. anual = 2,64 mc/zi x 200 zile/an = 528 mc/an

CERINTA pentru nevoi igienico sanitare – determinarea cerintei se face pe baza

necesarului de apa la care se considera coeficientul de pierdere kp, unde kp = 1,05 (

STAS 1343/3, art. 2.2.1.)

Cerinta medie

Q s.zi med. = 2,4 mc/zi x 1,05 = 2,52 mc/zi

Q s. orar. med = 2,52 mc/zi : 24 ore/zi = 0,105 mc/h

Q s. med. anual = 480 mc/ an x 1,05 = 504 mc/an

Cerinta maxima

Q s.zi max =2,64 mc/zi x 1,05 = 2,772 mc/zi

Q s. orar. max = 2,772 mc/zi : 24 ore/zi = 0,1155 mc/h

Q s. max. anual = 528 mc/ an x 1,05 = 554,4 mc/an

APE TEHNOLOGICE

NECESARUL – CERINTA DE APA pentru NEVOI TEHNOLOGICE

– se face conform STAS 1343/2

Apa tehnologica este utilizata astfel : spalari, igienizari spatii, spalat peste , fabricarea

ghetii

S-a luat in calcul : 0,3 mc apa / tona peste ( cf. Manualul inginerului de industrie

alimentara) si 0,1 mc apa/h pentru fabricarea ghetii

Pentru 1000 kg/zi peste colectat rezulta :

1,0 to/zi x 0,3 mc/t = 0,3 mc/zi

fabricarea ghetii : 1 to/zi fulgi de gheata ( 100 kg/h = 0,10 mc/h)

In acest caz rezulta:

0,1 mc/h x 8 h/zi = 0,8 mc/zi

Debit total = 0,3 mc/zi + 0,8 mc/zi = 1,1 mc/zi





NECESAR - pentru nevoi tehnologice

Necesarul mediu ptr. nevoi tehnologice

Q nec.zi med. total = 1,1 mc/zi

Q nec. orar. med = 1,1 mc/zi : 24 ore/zi = 0,0458 mc/h

Q nec. med. anual = 1,11 mc/zi x 200 zile/an = 220 mc/an

Necesarul maxim de apa – nevoi tehnologice : este determinat functie de necesarul

mediu si de coeficientul de simultaneitate = 1,1

Q nec.zi max = 1,1 mc/zi x 1,1 = 1,21 mc/zi

Q nec. orar. max = 1,21 mc/zi : 24 ore/zi = 0,0504 mc/h

Q nec. max. anual = 1,21 mc/zi x 200 zile/an = 242 mc/an

CERINTA – pentru nevoi tehnologice – este determinata in baza necesarului de apa la

care se considera coeficientul de pierdere kp, unde kp = 1,05 ( STAS 1343/3, art. 2.2.1.)

Cerinta medie – nevoi tehnologice

Q s.zi med. = 1,1 mc/zi x 1,05 = 1,155 mc/zi

Q s. orar. med = 1,155 mc/zi : 24 ore/zi = 0,048

Q s. med. anual = 220 mc/ an x 1,05 = 231 mc/an

Cerinta maxima – nevoi tehnologice

Q s.zi max = 1,21 mc/zi x 1,05 = 1,27 mc/zi

Q s. orar. max = 1,27 mc/zi : 24 ore/zi = 0,0529 mc/h

Q s. max. anual = 242 mc/ an x 1,05 = 254 mc/an

RESTITUTIA DE APA

Ape menajere

Q s. med. anual = 504 mc/ an x 0,8 = 403,2 mc/an

Q s. max. anual = 554,4 mc/ an x 0,8 = 443,52mc/an

Ape tehnologice

Q s. med. anual = 231 mc/ an x 0,8 = 184,8 mc/an

Q s. max. anual = 254 mc/ an x 0,8 = 203 mc/an





4.1.3. Managementul apelor uzate

Apele uzate vor fi deversate in emisar - bratul Sfantu Gheorghe , dupa o

prealabila epurare intr-o statie monobloc . Indicatorii de calitate a apelor uzate

evacuate se vor incadra in limitele prevazute de HG nr. 352/2005 NTPA 001 si anume :

- pH 6,5-8,5

- materii in suspensie – 350 mg/dmc - CBO5 -25 mg/mc - CCO-Cr 125 mgO2/dmc - DetergentI biodegradabili – 0,5 mg/dmc - Substante extractibile – 20 mg/dmc

4.1.4. Prognozarea impactului

In perioada de constructie : sursele potentiale de poluare a apelor apar din

intensificarea traficului naval si a circulatiei utilajelor . Riscul poluarilor accidentale in

perioada de executie este mai mare decat in periada de exploatare din cauza

specificului traficului de santier ( masini mari incarcate cu materiale de constructive ,

carburanti ) . Totodata lucrarile de dragare vor produce o crestere a turbiditatii apei .

In perioada de functionare : pot apare poluari accidentale datorita neintretinerii

corespunzatoare a retelei de canalizare de pe amplasament care sa conduca la

deversarea apelor uzate direct in Dunare ( fara a trece prin statia de epurare sau o

poluare accidentala datorata functionarii defectuoase a statiei de epurare ) .

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In perioada de de constructie se recomanda urmatoarele masuri de reducere a

impactului asupra apelor de suprafata si apelor subterane :

- Sa nu se evacueze ape uzate de pe utilaje sau platform plutitoare direct in apele fluviului Dunarea sis a nu se arunce de pe acestea nici un fel de deseuri;

- Sa nu se spele obiecte , produse , ambalaje , materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata ;

- Sa nu se deverseze in apele de suprafata si subterane ape uzate fecaloid-menajere , substante petroliere , substante prioritare/prioritar periculoase ;

- Intretinerea utilajelor ( reparatiile si igienizarea acestora ) sa se realizeze numai in locuri amenajate si autorizate in acest sens .





- Verificarea starii tehnice a utilajelor si mijloacelor de transport , semnalizarea si marcarea prin semne de circulatie ( eventual bariere ) a zonei proiectului ;

- Alimentarea cu carburanti se va realiza NUMAI in spatii amenajate special pentru aceasta activitate ;

- Materialele de constructie se vor depozita in conditii de siguranta pentru a NU fi antrenate de vant ( in special cele pulverulente ) .

In perioada de functionare se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a

impactului :

- Lucrari de intretinere permanenta a retelei de canalizare in zona proiectului si a statiei de epurare .

- Analize periodice ale apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare pentru a se urmari incadrarea acestora in concentratiile maxim admise conform HG nr. 352/2005 NTPA 001 .

4.2. AERUL

Clima in judetul Tulcea este temperat-continentală cu influențe sub-

mediteraneene. Iarna se face simțit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea

temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 38,7 grade, iar minima a fost

de -26,8 grade în anul 1942.

Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din țară,

fiind de 10,8 grade. Precipitațiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunării

sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s,

iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.

Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre NE (18,3%), urmate

de cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) şi dinspre N (13%), cu viteze medii

anuale cuprinse între 0,8 şi 5,3 m/s. În timpul verii, în condiţii de stabilitate atmosferică

se manifestă o circulaţie termică locală a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) şi a

brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o distanţă de 10 - 15 km spre interiorul

uscatului.





4.2.2. Prognozarea impactului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei

vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici , pe

amplasamentul lucrarilor .

Intensificarea activitatii de transport , in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului nu va determina afectarea calitatii aerului .

In perioada de constructie sursele de poluare specifice sunt CO , NOx , SO2 , COV,

CH4 , CO2 , etc. rezultati din arderea carburantilor in motoare ( la masini , utilaje ,

ambarcatiuni ) pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile rezultate din circulatia

rutiera si vehicularea materialelor .

Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate

motoarelor cu ardere interna vor exista de la ambarcatiuni , utilaje , centrala termica

si incinerator .

Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanţi emisi in atmosferă de la

surse mobile se calculează după următoarea formulă:

Q = f x V,

unde:

Q - cantitatea de poluant emisă în atmosferă, pe tip de poluant, exprimată în

kilograme;

f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant în funcţie de tipul de combustibil şi

de tipul de sursă mobilă, exprimat în kg/litru de combustibil;

V - cantitatea de combustibil, exprimată în litri.

Factorii de emisie "f" utilizaţi pentru calcularea cantităţilor de poluanţi emise în

atmosferă de la sursele mobile sunt următorii:

1. pentru surse mobile care utilizează motorină:

a) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală

cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile

nerutiere) - (non Euro):

f = 0,0132 kg NOx/litru motorină;

f = 0,0006 kg SO2/litru motorină;

f = 0,0063 kg pulberi/litru motorină;

f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină;

f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină;





b) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală

cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile

nerutiere) - (Euro):

f = 0,0115 kg NOx/litru motorină;

f = 0,0006 kg SO2/litru motorină;

f = 0,0011 kg pulberi/litru motorină;

f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină;

f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină;

Consumul mediu de motorină pentru utilajele care vor fi utilizate la constructia

punctului de debarcare este cuprins intre 6 şi 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul

mentionată anterior se obtin : 0,0792 – 0,1584 µg NOx/utilaj , 0,00036-0,00072 µg

SO2/utilaj, 0,0378-0,0756 µg pulberi/utilaj , 0,0000168-0,0000336 µg poluanţi organici

persistenti/utilaj şi 0,000000048-0,000000096 µg cadmiu/utilaj .

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator si a Ordinului

nr.462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi

de surse stationare , vehicule si infrastructure destinate transporturilor , instalatiilor

de ardere ( altele decat IPPC ) , valorile limită sunt:

- pentru dioxid de sulf :

- Valoarea limită orară pentru protectia sănătătii umane : 350 µg/m3

- Valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane : 125 µg/m3

- Valoarea limită pentru protectiă ecosistemelor ( an calendaristic şi iarna ) : 20

µg/m3

- pentru dioxid de azot şi oxizi de azot :

- Valoarea limită orară pentru protectiă sănătătii umane : 200 µg/m3


- Valoarea limită pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic şi iarna ) : 30

µg/m3

- pentru pulberi in suspensie PM10:

- Valoarea limită orară pentru protectia sănătătii umane : 50 µg/m3


- pentru monoxid de carbon :





- Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 10 mg/ m3

- pentru benzen :

- Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 5 µg/ m3

- pentru plumb :

- Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 0,5 µg/ m3

Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate

concluziona că impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la

constructia punctului de debarcare vor fi nesemnificative . De asemenea , trebuie

mentionat că acest impact este diminuat de caracteristicile zonei (topografie,

anotimp, vant etc.) ,de distanta fată de sursă (la aproximativ 100 m concentratiile de

poluanţi scad la 10%) şi de faptul că utilajele nu functionează simultan.

Pe timpul functionarii punctului de debarcare aerul nu va fi afectat de activitatea

desfasurata .

Conform Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale , pentru incinerator ,

valorile limita in care trebuie sa se incadreze gazele arse evacuate in atmosfera sunt :

- pulberi : 50 mg/Nmc;

- SO2 : 150 mg/Nmc;

- NOx : 100 mg/Nmc.

Consumul de motorina al incineratorului este de 6-8 l/h de functionare si este

influentat de starea tehnica a arzatoarelor , tipul de deseu incinerat , calitatea

combustibilului ( anexam cartea tehnica a produsului ) .

Gazele arse evacuate de la centrala termica pe lemne vor trebui sa se incadreze

in limitele specificate de Ordinul 462/1993 si a Legii nr. 104/2011 privind calitatea

aerului inconjurator .

Tabel 4 : Valori limită de emisie pentru focare cu combustibil solid (cărbune, lemn)

Indicatori U.M. Putere termică(P) Mw/t

<100

pulberi mg/Nm3 100

CO mg/Nm3 250

SOX (exprimaţi în SO2) mg/Nm3 2000

NOX (exprimaţi în NO2) mg/Nm3 500

Substanţe organice (TOC) mg/Nm3 50

Mărime de referinţă: valorile limită se raportează la un conţinut în oxigen al efluenţilor gazoşi de

% vol. 6





4.2.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului

In perioada de constructie :

- Se vor utiliza masini si utilaje cu inspectia tehnica la zi ; - Transportul materialelor pulverulente se va realiza cu vehicule acoperite cu

prelate , iar drumul de acces se va umecta mai ales in perioadele secetoase din an .

In perioada de functionare :

- Dotarea incineratorului cu sisteme proprii de automonitorizare continua a emisiilor la cosul de dispersie al instalatiei de incinerare si efectuarea de masuratori pentru fiecare poluant ( monoxide de carbon , oxizi de azot , pulberi ) ;

- Utilizarea centralei termice doar in anotimpul rece . - Toate instalatiile frigorifice proiectate , instalate si utilizate vor respecta

ultimele standarde nationale ; - Nu se admite utilizarea sistemelor a caror mentenanta ridica problem , toate

componentele trebuie sa fie usor accesibile pe piata pentru remedierea rapida a oricarei defectiuni posibile pe perioada de exploatare ;

- Elementele special , care presupun perioade de livrari indelungate vor fi disponibile in stoc pentru schimb . Acest lucru nu se refera la compresoare .

- Cele mai importante elemente ( ex, compresoare ) se vor proiecta si executa in asa fel incat sa asigure la spatiile de depozitare sau tunelul de congelare posibilitatea utilizarii partiale in caz de defectiuni .

4.3. ZGOMOT SI VIBRATII

In conditii de activitate normal nivelul de zgomot in zona debarcaderului Sfantu

Gheorghe este mai mic decat nivelul de zgomot admisibil . La limita amplasamentului

se vor realiza nivele de zgomot inferioare , dar apropiate de ( Leq ) 65 dB(A) , nivel

admis conform standardelor in vigoare .

Nivelul admisibil de zgomot Leq=65dB(A) poate fi deposit cu 2-3 dB(A) pe

perioade scurte , in situatia suprapunerii mai multor activitati ( transport si vehiculare

materiale de constructive , compactare , terasamente ) .





4.3.1. Surse de zgomot si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Utilajele de santier in timpul lucrarilor de constructie produc zgomot. Nu produc

insa si vibratii semnificative. Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la

90 dB(A), valori mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera niveluri

echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca 50 dB (A).

Tabel nr. 5 : nivel zgomot utilaje

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. Surse poluare

Poluare maxima

Poluare de fond

Masuri de reducere/eliminare

Zgomot Motoarele utilajelor de constructii Autovehicule edilitare

multiple 87 dB(A) Cf. STAS10009/88

70dB(A) Autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii destinate cazarilor colective ; -utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de normativele in vigoare; -utilajele specifice pt. decolmatare vor fi actionate cu prudenta pt. a reduce la minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.

Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul

produs de aceste utilaje este poluant, dar el este temporar.





4.3.2. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot

Pentru reducerea impactului acustic masurile adecvate aplicate in mod current

pe santierele de constructii sunt :

- Esalonarea judicioasa a activitatilor de constructive si reducerea perioadelor de activitate simultana a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicata ;

- Executia lucarrilor generatoare de zgomote semnificative in timpul zilei ; - Organizarea si dirijarea circulatiei utilajelor si mijloacelor de transport in

scopul fluentizarii traficului ; - Monitorizarea acustica a amplasamentului si adoptarea masurilor adecvate

de reducere a impactului acustic , daca este cazul .

Pentru reducerea activitatii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt

obligatorii urmatoarele masuri tehnice , care vizeaza :

o Reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse

echipamentului tehnic sau adaptarea de dispozitive atenuatoare ;

o Masuri de izolare a surselor de zgomot ( ecrane fonoizolante sau montarea

echipamentelor in carcase fonoizolante );

o Combaterea zgomotului la receptor ( cabine fonoizolante );

o Utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand

masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana la limita la care acesta

constituie factor de risc .

a) Măsuri colective, în special de organizare a muncii:

• Restricţionarea accesului în zonele zgomotoase, aplicând semnalizarea de

securitate prin panouri şi tăbliţe de avertizare

• Folosirea unei culori adecvate mediului de muncă (în locurile cu zgomot se

recomandă, în vederea atenuării senzaţiei de zgomot, culori odihnitoare: vernil, bleu,

bej deschis, evitându-se culorile vii, strălucitoare)

• Efectuarea corectă a examenului medical la angajare, cu efectuarea şi păstrarea

audiogramei de referinţă, pentru compararea cu audiogramele ce se vor efectua la

examenele medicale periodice





b) Măsuri individuale de protecţia muncii:

• Purtarea corectă, obligatorie, a echipamentelor individuale de protectie

(antifoane sau căşti de protectie). Purtarea căştilor de protecţie poate duce la o

atenuare a zgomotului cu până la 45 dB, la o frecvenţă de 2000 Hz.

Vibraţii

Părţile în mişcare generează, pe lângă zgomote, şi vibraţii, datorită faptului că

forţele de gravitaţie şi momentele de inerţie nu pot fi echilibrate complet.

Transmiterea vibraţiilor şi a zgomotelor astfel create către fundaţiile utilajelor poate

fi semnificativ redusă prin folosirea elementelor de montaj elastice. Folosirea lagărelor

elastice duce la realizarea unui grad de izolare de aprox. 88-94%.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din

punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/88, care

prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea

clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încat nivelul zgomotului să nu depăsească

valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă în exteriorul clădirii, în conformitate cu

STAS 6161/3-89).

Pentru intervalul orar 6-22 Ord. MS nr. 536/97 impune aceeaşi valoare limită

admisibilă de 50 dB. Pentru intervalul 22-6, acelaşi ordin impune o limită maximă

admisibilă de 40 dB.

4.4. SURSE SI PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Mentionam ca in cadrul punctului de debarcare NU exista surse radioactive si

nici produsele utilizate ca materii prime NU sunt supuse tratamentelor cu surse de

emisii radioactive .





4.5. SOLUL

4.5.1. Generalitati

Amplasamentul studiat apartine intravilanului localitatii Sfantu Gheorghe .

Teritoriul Deltei Dunarii , situate in depresiunea Predobrogeana formata in orogeneza

hercinica , la contactul dintre Platforma Nord Dobrogeana si Platforma Scitica

( moldoveneasca , Podolica-Rusa ) , face parte din punct de vedere geostructural din

Depresiunea Marii Negre , iar sub aspectul succesiunii litologice este denumit “ Zona

Deltei “ . Depozitele deltaice , ca formatiuni acoperitoare au grosimi cuprinse intre 30

m si 100 m ( 30 m in amonte la Isaccea , 40 m la intrarea in delta peste 60 m la Sulina

si peste 100 m la Sfantu Gheorghe) . Aceste depozite deltaice sunt constituite dintr-o

succesiune de complexe litologice avand in baza depozite predominant psefitice , care

trec treptat la particule din ce in ce mai fine , de la nisipuri grosiere la prafuri nisipoase.

La partea superioara se intercaleaza lentile , unele cu extensii largi , formate din prafuri

argiloase care merg pana la argile plastic , inclusiv turba. Complexele litologice

identificate conform Studiului geotehnic efectuat de SC GEOTEHNIC SRL Tulcea

prezinta urmatoarea succesiune : psefitic , psalmitic inferior , psamitic mediu , psamitic

superior ( sau psamito-pelitic ) , psamito-aleuritic si aleuritic . Trecerea de la un

complex la altul se face treptat sub aspectul granulozitatii . Sub aspect genetic

depozitele deltaice reprezinta o asociatie intre depozitele marine lagunare si

continentale , reflectand alternarea mediilor de sedimenatare ( ape dulci , salmastre ,

marine ) .

Fundamentul Deltei Dunarii este constituit din depozite paleozoice , mezozoice

si neozoice , avand caractere asemanatoare cu ale zonelor adiacente si anume :

- partea sudica a deltei este constituita dintr-un fundament apartinand Dobrogei

de Nord , reprezentat prin devonianul de tip Bestepe si triasicul sub facies calcaros ;

- partea central si de nord are un fundament apartinand extensiunii meridionale

a Platformei Podolico-Ruse , reprezentat in zona central a deltei prin depozite jurasice

acoperite de depozite Piocene , iar in partea de nord tot jurasic , dar in facies lagunar

cu gipsuri , depozite sarmatiene si intreaga serie plocena . Limita dintre Triasic si Jurasic

se face printr-o falie in fundamental care separa horstul dobrogean de depresiunea

Predobrogeana , cunoscuta in literature de specialitate sub denumirea de “ falia Sfantu

Gheorghe “ , care se dsfasoara intre Adjud ( Romania ) si Teraponti ( Ucraina ) in partea

vestica si Sfantu Gheorghe in partea estica , trecand prin nordul localitatii Isaccea .





4.5.2. Surse de poluare a solului

In perioada de constructie si de functionare a punctului de debarcare posibilele

surse de poluare a solului o constituie deseurile depozitate necontrolat si poluarea

accidentala cu produse petroliere ( de la masinile si utilajele utilizate ) .

4.5.3. Prognoza impactului

Urmare cele mentionate mai sus se poate mentiona ca impactul asupra solului

si subsolului este minim .

a. Surse de poluare pentru sol în perioada de construcţie

Din activitatatea de construcţii vor rezulta o serie de deşeuri solide (pămant,

piatră), deşeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor şi aparaturii de măsură şi

control.

Vor rezulta deasemenea deşeuri metalice de la lucrările de montaj şi de la

lucrările de sudură (brocuri de sudură, resturi de electrozi). Toate aceste deşeuri se vor

colecta selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate şi autorizate şi

se va căuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra în circuitul de

eliminare specific fiecărui tip de deşeu.

În urma lucrărilor de săpătură şi execuţie a taluzurilor aferente bazinelor, rezultă

următoarele materiale:

• excedent de pământ vegetal:

• care, poate fi utilizat la acoperirea spaţiilor libere

• rocă dislocată care, în urma mărunţirii poate fi utilizat pentru consolidarea

exterioară a taluzurilor

• loess, care se utilizează integral la realizarea taluzurilor

Volumele de pământ excavat ( din decolamtari ) se va depozita pe zona care se

va supainalta ,pentru a asigura zona impotriva inundatiilor .

b. Perioada de funcţionare

Surse potenţiale de poluare a solului:

• gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate,

• evacuarea apelor uzate şi pluviale neepurate ;

• evacuarea de noxe în atmosferă;





• manipularea necorespunzătoare a materiilor prime, materialelor şi

combustibililor.

In cazul unei exploatari normale , fara avarii , nu vor exista surse dirijate asupra

solului si subsolului .


Pentru protectia solului si subsolului , se recomanda ca la constructiile care se

vor realiza sa se efectueze lucrari de hidroizolare , astfel incat sa fie imposibila

infiltrarea pe sol si in subsol a posibililor poluanti .

Masurile propuse pentru reducerea la maxim a impactului investitiei asupra

solului sunt :

- Depozitarea provizorie a pamantului excavat se va face pe suprafete cat mai reduse . Se va delimita fizic , cu exactitate ampriza , astfel incat sa nu se produca distrugeri inutile ale terenurilor adiacente ;

- Se va dispune pamantul excavat astfel incat sa nu fie antrenat de apa de ploaie ;

- Solul va fi reutilizat pentru dig , taluzari si va fi insamantat - Inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta - Plantarea de copaci perimetrali –perdele de protectie ; - Evitarea deplasarii utilajelor grele in afara perimetrului avizat

- Sunt prevăzute măsuri de depozitare şi gestionare a deşeurilor generate;

- condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;

- deseurile menajere se vor colecta selectiv si periodic zona va fi igienizata ;

- căi corespunzătoare de acces.





4.6. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele

mai noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere

structural apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- Tulcea-Mahmudia separa

compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei

Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud , respectiv Dobrogea de Nord. La randul

sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei

Centrale, situat la limita sudica a judetului .

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite

triasice , jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice

cuaternare ( argile,maluri,nisipuri ).

Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati :

o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si

mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare, cuartite ,

conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide ;

o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare

si de diabaze ( Podisul Niculitel ) ;

o Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun

formatiuni sedimentare predominant cretacice ( pietrisuri,calcare,conglomerate).

Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-

un soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun

formatiuni sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri ).

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.4), cu exceptia culmilor inalte din muntii

Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape

continua de loess si depozite loeesoide .





fig. 4 - Harta solurilor Dobrogei





Asa cum se poate observa in fig. 4 in zona proiectului solurile sunt incluse in

grupa solurilor aluvionare .

In studiul geotehnic se mentioneaza ca ua fost efectuate pe amplasament doua

foraje , care au condus la urmatoarele concluzii :

- Pe ampplasamentul propus se remarca , in cadrul zonei active , prezenta unei alternante de straturi aluvionare , reprezentat de maluri aluvionare plastic curgatoare la plastic moi ( argile grase – argile prafoase si prafuri argiloase , cenusii de consistente diferite ( Ic < 0,25 plastic moale la Ic < 0 plastic curgator) , de compresibilitate mare la foarte mare . Din penetrarile realizate se estimeaza ca stratul de mal curgator din suprafata are o grosime cuprinsa intre 4.00 – 6.00 m ;

- Valorile principalelor caracteristici geotehnice rezultate in urma analizelor de laborator scot in evidenta caracterul puternic compresibil al argilei , care prezinta valori reduse ale greutatii volumice in stare uscata ( Yd=1,19 g/cmc) characteristic terenurilor aluvioonare noi cu materii organice . Se remarca de asemenea si valori mari ale porozitatii ( n=55% ) . Toate acestea conduc la faptul ca terenul prezinta o compresibilitate mare la foarte mare care impune luarea unor masuri pentru sporirea rigiditatii constructiei pentru a se putea prelua tasarile diferentiate posibile .

Recomandarile din Studiul geotehnic referitoare la fundare sunt :

- A. Pentru constructiile cu regim de inaltime redus ( P , P+M ) se va asigura fundarea direct ape stratul de mal din suprafata , prin intermediul unie zone de material granular ( piatra Sparta , criblura etc. ) de minim 1.00 m grosime, cu asigurarea unei evazari laterale a acesteia egala cu grosimea zonei si de interpunerea de materiale geocompozite . Este contraindicate folosirea blocurilor de dimensiuni mari , acestea avnd un rol nefast in stabilitatea pernei ducand la aparitia fenomenului de “saltea” . De asemenea , folosirea blocurilor mari poate produce efectul de “poinsonare” produs la cutremure avand ca rezultat crearea de goluri sub fundatii . Granulozitatea materialelor se recomanda a fi continua cu un coefficient de neuniformitate Un > 5 , nefiind acceptate resturi vegetale vizibile , bucati de lemn etc.

- Avandu-se in vedere potentialul de inundabilitate a amplasmentului se recomanda realizarea unei sistematizari a terenului , prin inaltarea terenului prin executarea unei platform generale . Tinand cont de stratificatia specifica terenului , incarcarea va trebui sa se realizeze in timp . Pentru realizarea platformei se pot folosi :

o nisipuri si nisipuri argiloase , o Nisipuri argiloase si prafuri , o Pietrisuri si piatra sparta.





Este interzisa la constructia platformei folosirea turbelor si pamanturilor

cu peste 5% materii organice .

Pe zona de material granular se va putea considera o presiune

conventionala :

P conv = 110 kPa

Conformitatea infrastructurii va trebui sa tina cont de faptul ca terenul de

fundare prezinta compresibilitate foarte mare , infrastructura trebuind sa preia

eventualele tasari inegale posibile ale terenului de fundare , prevazandu-se

masuri care sa sporeasca rezistenta si rigiditatea spatiala a constructiei .

Realizarea zonei compactate din suprafata va conduce la imbunatatirea

terenului de fundare in apropierea talpii fundatiilor , unde solicitarile sunt

importante la miscosrarea presiunii transmisa terenului natural si in consecinta

la reducerea tasarii acestuia , la uniformizarea terenului de sub talpa fundatiei .

Avand in vedere stratificatia interceptata se recomanda , ca la executarea

zonei compacte , in baza si la partea superioara , sa se realizeze o imbunatatire

a functiei mecanice a terenului prin interpunerea materialului geocompozit .

Materialul geosintetic poate fi reprezentat de un strat de geotextil ( 180 g/mp)

cu rol de separare , urmat de un strat de geogrila ( 30 kN ) cu rol de armare

(ramforsare ) pentru a putea prelua eforturile neuniforme din pamant .

- B. Avand in vedere stratificatia amplasamentului ( strat de mal aluvionar in grosime mare ) cu nivelul ridicat al apei coroborat cu prezenta canalului existent se recomanda imbunatatirea terenului de fundare in conformitate cu prevederile Normativului C28/85 Cietul IV Imbunatatirea cu coloane de ballast , piatra sparta executate prin vibrare , care sa depaseasca stratul compresibil curgator din suprafata si sa se incadreze in stratul indesat din baza , peste care se poate realiza o retea din grinzi .





4.7. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Activitatea desfasurata in incinta punctului de debarcare NU presupune

utilizarea si manipularea substantelor toxice si periculoase .

4.8. BIODIVERSITATEA

4.8.1. Informatii generale :

Amplasamentul punctului de debarcare se afla in siturile Natura 2000 :

ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Proiectul este inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , intr-o zona ce apartine

intravilanului comunei Sfantu Gheorghe .

Fig. 5 – amplasamentul punctului de debarcare fata de siturile Natura 2000





4.8.1.1. Date generale despre ROSCI0065 Delta Dunarii :

A. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii :

In Delta Dunarii se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7

antropice) .

Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale

principale, canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie

a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau

fara schimb de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ

de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb

controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere

(lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine

costiere).

Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii,

formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in

asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate).

Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate

(padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de

pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa

de pe solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu

nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane

litorale slab consolidate si plajele).

Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe

malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate

in refacere ecologica);

Orase si sate (asezari urbane si rurale).

Amplasamentul propus pentru construirea punctului de debarcare este

amplasat in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe , deci intr-un ecosistem antropic.





B. Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de

importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul

1964/2007, cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ):

3160 - Lacuri distrofice si iazuri

6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului

1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede

si nisipoase

1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

2110 - Dune mobile embrionare (in formare)

2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides

2190 - Depresiuni umede intradunale

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

62C0 * - Stepe ponto-sarmatice

6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)

6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel

montan si alpin

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)





3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

1150 * - Lagune costiere

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

C. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de

importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul

1964/2007 , cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ) :

1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)

2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)

2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)

4067 - Echium russicum (Trifoias de balta)

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1 B C B B

1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1 A A B B

1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 1 B A

B B

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A

2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 B C B B

6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 A A B B

6430 Comunitati de lizieracu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin 30 A A

A A

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B B B B

3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau 1 A A A A

Isoëto-Nanojuncetea

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 10 A B A A

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion 2 A A A A

fluitantis si Callitricho-Batrachion





3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 1 A A A A

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3 A A A A

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A

2110 Dune mobile embrionare (în formare) 1 B A B B

2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 5 A A A A

1150 * Lagune costiere 2 B A B B

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetate bentonica de specii de Chara 1 B A B B

1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1 A A A A

92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 0,2 B A B B

3160 Lacuri distrofice si iazuri 1 B B B B

7210 * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B A B B

40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 0,002 C C B C

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,8 A B A A

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 1 B C B B

6120 * Pajisti xerice pe substrat calcaros 1 A C A A





Nota :

REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in

cadrul sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este

un habitat. Sistem de ierarhizare folosit este urmatorul:

• A: reprezentativitate excelenta,

• B: reprezentativitate buna,

• C: reprezentativitate semnificativa.

• D: prezenta nesemnificativa.

SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la

suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national.

Acest criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:

A: 100 p > 15%

B: 15 p > 2%

STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de

habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest

criteriu cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:

i) gradul de conservare a structurii,

I: structura excelenta

II: structura bine conservata

III: structura medie sau partial degradata.

ii) gradul de conservare a functiilor

I: perspective excelente

II: perspective bune

III: perspective moderate sau nefavorabile

iii) posibilitatile de refacere.

I: refacere usoara

II: refacere posibila cu efort mediu

III: refacere dificila sau imposibila.

Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea:





• A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa

celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I),

indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.

• B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II),

indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si

perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu

efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I)

si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial

degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I).

• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii

EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al

conservarii tipului da habitat natural respectiv.

• A: valoare excelenta,

• B: valoare buna

• C: valoare considerabila.

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Populatie: Rezidenta Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1428 Marsilea quadrifolia R A B C B

1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B

2253 Centaurea jankae R A B A B

2255 Centaurea pontica V A B A B

4067 Echium russicum R C A C A

In ceea ce priveste marimea populatiei, de plante, daca marimea populatiei este

stiuta dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Daca nu, se

indica doar daca specia este

• (C) – specie comuna,

• (R)- specie rara, sau

• (V)- foarte rara.

• (P) - Daca datele despre o populatie lipsesc complet, se indica numai prezenta

speciei .





Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu proiectul :

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost

necesara desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii,

conform fromularului standard NATURA 2000 sunt:

3160 - Lacuri distrofice si iazuri

Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul

tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.

Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.

Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans,

Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2

m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH

= 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent,

cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete

relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris.

Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum

demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum,

Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea

alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum

demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris

vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei

Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si

pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea

Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat

foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest tip de

habitat .

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat),

Moldova (Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).

Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul:

nisipuri nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.





Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase,

inalte sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul,

impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe

(nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice,

astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De

asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic.

Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus,

Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia

laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum

diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip

de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata.

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate

de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii

succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie

din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge

922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus.

In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate

extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip

de habitat .

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse

regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse

inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite

aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca

urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor

Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.

angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,





Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix,

Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu

lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din

paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in

conjunctie cu paduri de anin si frasin.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in

vecinatatea acestuia

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si

formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente

sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul

Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor

saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.

ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor

pontice si stepice din vestul Eurasiei.

Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest

tip de habitat .

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau

neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci.

Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie

mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal,

pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele

nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept

bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul

dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” inseamna ca deasupra unui

banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero.

Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De

aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din

formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite.

Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.





Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip

neacoperite de apa marii la maree joasa” si “recife”.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub

urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce

constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona

mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata

formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde

stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de

dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a

valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin

acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule

miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf.

Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si

pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la

gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium

mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime.

Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece

aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile

caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma

glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya

arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia

pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber,

Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri

marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale

expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor

plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din

degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe

alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5

m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate

(galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un

hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul

Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de

mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus

vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites)

maruntite.





Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia .

1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului

Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material

grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata

(Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp.,

Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in

formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium

maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si

Argusia (Tournefortia) sibirica.

Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea

maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste

amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie,

dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului

2110 (dune mobile embrionare).


acestuia.

1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede

si nisipoase

Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special

Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile

maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau

interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.),

ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza

zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele

saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni

deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak,

ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor

si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.

Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus,

Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp.,

Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.






acestuia.

1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia

maritimi.

Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus

si/sau J. acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi)

si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si

inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile

(Plantaginion crassifoliae).

Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago

cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum,

Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T.

michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia,

Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans.


acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (delta maritima).

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si

pontosarmatice, care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu

temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza

evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine

partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.

Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate

uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate,

periodic inundate, cu zonare tipica.

Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster

tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus

gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca

pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana,

Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia

hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex

distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica,





Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum,

Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica

(syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius,

Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.


acestuia.

2110 - Dune mobile embrionare (in formare)

Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite

de ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura

situata inspre mare la baza dunelor inalte.

Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus

pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium

maritimum.


acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre .

2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise,

formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului

(si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii

Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.

Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.

Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din

specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+)

poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea

succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum,

Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica,

S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza

complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre.





2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides

Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii

forestiere in depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.

Plante: Hippophaë rhamnoides.


acestuia.

2190 - Depresiuni umede intradunale

Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt

habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei

freatice.

Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis,

Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati

acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere

interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo-

Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe

soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si,

ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai

umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de

pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). –

Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri

inalte ale depresiunilor interdunale.


acestuia. In literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la Caraorman, Letea si

Sulina .

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

- vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana

la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat

apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae.

- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu

uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau

care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-

Nanojuncetea.





Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile

caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.

Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp.

bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine

spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella

aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium

pulchellum, Centunculus minimus.

Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede

interdunale.


acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si

caracteristice acestui tip de habitat.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau

mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu

comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise,

cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis

morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda

vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion -

Potamogeton lucens, P. perfoliatus.


acestuia .

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa

sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in

timpul verii) sau muschi acvatici.

Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp.

penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum,

Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.



caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.





3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu

vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention.

Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici

un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu

sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.

Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum

lapathifolium.


acestuia.

62C0 * - Stepe ponto-sarmatice

Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de

Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii,

limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai,

Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia

prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn.

Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele

Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion

zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca,

Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha,

Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion

lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia

nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis,

Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia

prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides,

Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri,

Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D.

pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.


acestuia.





6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)

Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult

sau mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma

unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau

corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica

fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine

uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia

pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium

tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis,

Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium

uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum

vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P.

anglica, Carex pallescens.


acestuia.

6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in

intregul bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in

special in sistemele dunale.

Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera,

Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus

nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium

cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus,

Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba

officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.


acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul

Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile.





6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel

montan si alpin

Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul

cursurilor de apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia

hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae,

Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din

etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante:

Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,

Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum

hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene

dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa,

Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius

europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis

arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-

a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai

specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare.

Aceste comunitati de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate,

care nu mai sunt cosite.


acestuia.

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii

Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in

conditii climatice continentale pana la subcontinentale.

Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium

angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera

arii restranse.



caracteristice acestui tip de habitat.

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de

campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si





Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in

plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea,

numai o data sau de doua ori pe an.

Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens,

Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon

pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba

officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva

moschata.

Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin

intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.


acestuia.

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu

ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de

nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este

acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de

habitat include mici balti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un

covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin

silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp.


acestuia.

1150 *- Lagune costiere

Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si

volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau

prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin,

in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare

proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul

iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea

sau Charetea - Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici

ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca

legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului.

Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand





mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni

de mare devin uscat.

Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia

sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si

sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.

Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis

parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si

gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites

australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..


acestuia.

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de

Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca

multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix

spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus

angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei

coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari

vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia.

40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si

sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica

a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari

si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din

habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai

multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile

Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea

crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus

spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus





inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia,

Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum

amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca



91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana,

ocupand enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion

frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus

pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei

europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt

reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a

dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor

Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau

Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de

stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q.

virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate,

incluzand sudestul si sudul Romaniei.

Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus

ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.



Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)

1428 Marsilea quadrifolia -Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La

suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de

pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature,

lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru

foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori

induziati.

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.





1516 Aldrovanda vesiculosa -Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses

si colinara, este o specie carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit

ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana)

si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

2253 Centaurea jankae -Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie

xerofila de coline pietroase (calcaroase), aride.

Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament.

2255 Centaurea pontica - Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.

4067 Echium russicum - Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita

numai in zone aride.





4.8.1.2 Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Suprafata amplasamentului analizat se suprapune cu aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie se

întinde pe o suprafaţă de 512.820 ha în cadrul regiunii biogeografice pontice şi stepice, cu o altitudine medie de 3 m (variind între 0 şi 137 m), sit declarat prin HG 1248/2007 modificata si completata prin HG 971/5.10.2011.

Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează ( tabelul nr.6 ):

Clasa de habitat Cod CLC Procent din

suprafaţa sitului (%)

Estuare, lagune N02 522, 521 14

Râuri, lacuri N06 511, 512 11

Mlaştini, turbării N07 411, 412 48

Pajişti naturale, stepe N09 321 4

Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18

Păduri de foioase N16 311 5

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.

• Unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei

• An de constituire: 1990

• Suprafata 580000 ha - 2,5 % din suprafata României ( Locul 22 între deltele lumii si

locul 3 în Europa, dupa Volga si Kuban)

• Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al pasarilor de apa

• Cea mai întinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta

• Un muzeu viu al biodiversitatii, 30 tipuri de ecosisteme

• O banca de gene naturala, de valoare inestimabila pentru patrimoniul natural

universal

Valoarea universala a Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim-Sinoie a fost

recunoscuta prin includerea în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990),

în cadrul Programului “OMUL SI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta în septembrie 1991, ca Zona umeda de

importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa- Conventia RAMSAR.





Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost

recunoscuta prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural,

în decembrie 1990. Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de

management ecologic aplicat în teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost

recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate

(reînnoita în 2005).

Situl este deosebit de important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor

următoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco

vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax

nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons,

Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus,

Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus,

Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea,

Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica

Deoarece aceasta zona reprezinta limita de areal pentru Falco naumanni, exista

fluctuatii ale efectivelor cuibaritoare în perimetrul sitului.

Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele

specii:Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia,

Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus

himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus

lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa

limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris

alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia,

Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris

temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula,

Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus

cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus.

Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii:Anser erythropus,

Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba,

Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser

anser.





În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea sunt reprezentate de

– braconaj, turismul in masa, industrializarea si extinderea zonelor urbane, distrugerea

cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a

perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice),

intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

traditionale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a

chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini, schimbarea habitatului

semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii activitatilor agricole precum cositul sau

pasunatul, arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei, înmultirea

necontrolata a speciilor invazive, electrocutarea si coliziunea cu liniile electrice,

amplasarea de generatoare eoliene, înmultirea necontrolata a speciilor invazive,

defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe

suprafete mari, taierile selective ale arborilor în vârsta sau a unor specii, împaduririle

zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fânete etc.)

4.8.2. Impactul asupra biodiversitatii

Asa cum am precizat si in capitolul anterior , punctul de debarcare se va construi,

pe un teren inundabil pe care s-au dezvoltat zone compacte cu stuf si izolat cateva

exemplare de salcie ( Salix alba ) .

Fig.6 - stuf si exemplare de salcie ( Salix alba )

Phragmites australis, (stuf, trestie), este o planta erbacee perena, care are rizom tarator (radacina stufului), tulpina verticala rigida cu inaltime intre 1-4 m (exceptional atingand 7m), frunze lanceolate verzi-albastrui cu lungimi intre 40-50 cm si flori dispuse





in panicule terminale (panicule = tip de inflorescenta in forma de chiorchine compus, ale carui ramuri secundare sunt si ele ramificate si poarta flori). Infloreste in iulie - septembrie.

Fig. 7 –8 - imagini amplasament

Lipsa habitatelor si a speciilor mentionate in formularul standard Natura 2000

pentru ROSCI0065 Delta Dunarii se datoreaza faptului ca zona de amplasare a

proiectului este inundabila , iar in perioada in care nivelul apei este scazut se pasuneaza

( ovine , bovine ).





Fig. 9 – apa care balteste pe amplasament

Fig.10-11 - animale ( bovine ) care pasuneaza pe amplasament

Vegetatia ierboasa este formata din specii comune, iubitoare de umiditate, in

mare parte ruderale, ceea ce indica deja un grad ridicat de antropizare a vegetatiei din

zona. Aceasta este organizata intr-un numar mic de asociatii vegetale, probabil datorita

inundatiilor periodice care au loc in aceasta zona. Multe dintre speciile identificate sunt

specii pioniere, amfitolerante.

Zona studiata este populata de specii de plante in mare parte palustre dintre care se

remarca Mentha pulegium, Mentha aquatica, Pulicaria vulgaris, Lycopus europaeus,

Butomus umbellatus, Epilobium tetragonum, Rumex palustris (macris de apa), Solanum

dulc-amara, Scirpus lacustris (pipirig), Phragmites australis (stuf), Agrostis stolonifera,





Poa palustris, Lythrum salicaria (rachitan), Polygonum hydropiper, Polygonum

amphibium, Juncus articulatus.

In zona nord-estica a suprafetei de interes vegetatia instalata (ruderala) probabil

in urma interventiilor antropice este reprezentata prin fitocenozele asociatiilor:

Hordeetum murini, Atriplicetum tataricae, Descurainietum sophiae, Malvetum pusillae,

Onopordetum acanthii, Conietum maculati, Lolio-Plantaginetum majoris si Poëtum

annuae.

In perioada de executie a investitiei , vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru . Pe aceasta suprafata de teren , vegetatia va fi eliminata in totalitate , dar se va

reface pe suprafata neafectata de constructii .

Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr.7 în

comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului ce se doreşte a fi amenajat.

Grupe de

specii

Nr.

total

de

specii

Gradul de conservare a speciilor

Specii observate pe

amplasament Specii

vulnerabile

Specii

rare

Specii

periclitate

Specii

endemice

Specii

stabile

Peşti 180 12 6 18 6 138 0

Amfibieni 12 3 - 2 1 6 2

Reptile 28 8 4 5 3 8 1

Păsări 287 75 12 36 8 156 70

Mamifere 80 31 3 9 6 31 0

TOTAL 587 129 25 70 24 339 73

Tabelul nr. 7 – Diversitatea faunei dobrogene

În cazul amfibienilor, au fost identificate două specii, şi anume: broasca mare de lac (Rana ridibunda) şi broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuţie uniformă pe tot teritoriul deltei şi al zonelor umede din Dobrogea. În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o singură specie, şi anume şarpele de apă (Natrix tessellata), această specie având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei şia României.

În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 70 de specii dintre care 35 de oaspeţi de vară, 29 specii sedentare şi 6 specii de pasaj, aşa cum reiese şi din tabelul următor ( nr. 8 ) :





Denumire în română Denumire ştiinţifică Cod Euring Statut de conservare

Pelican comun Pelecanus onocrotalus PELONO SPEC 3

Cormoran mare Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPEC

Cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus PHAPYG SPEC 1

Stârc cenuşiu Ardea cinerea ARDCIN NON-SPEC

Stârc roşu Ardea purpurea ARDPUR SPEC 3

Egretă mare Ardea alba ARDALB NON-SPEC

Egretă mică Egretta garzetta EGRGAR NON-SPEC

Stârc galben Ardeola ralloides ARDRAL SPEC 3

Stârc de noapte Nycticorax nycticorax NYCNYC SPEC 3

Ţigănuş Plegadis falcinellus PLEFAL SPEC 3

Lebădă de vară Cygnus olor CYGOLO NON-SPECE

Lebada de iarna Cygnus Cygnus CYGOLO NON-SPECE

Raţă mare Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPEC

Raţă cu cap castaniu Aythya ferina AYTFER SPEC 2

Codalb Haliaetus albicilla HALALB SPEC 3

Erete de stuf Circus aeruginosus CIRAER NON-SPEC

Erete sur Circus pygargus CIRPYG NON-SPEC

Erete alb Circus cyaneus CIRCYA SPEC 3

Şorecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC

Viespar Pernis apivorus PERAPI NON-SPEC

Uliu păsărar Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC

Vânturel de seară Falco vespertinus FALVES SPEC 3

Şoimul rândunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC

Lişiţa Fulica atra FULATR NON-SPEC

Becaţină comună Gallinago gallinago GALGAL SPEC 3

Fluierar de mlaştină Tringa glareola TRIGLA SPEC 3

Fluierar de munte Actitis hypoleucos ACTHYP SPEC 3

Pescăruş argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPECE

Pescăruş râzător Larus ridibundus LARRID NON-SPECE

Chiră de baltă Sterna hirundo STEHIR NON-SPEC

Chirighiţă cu obraz alb Chlidonias hybridus CHLHYB SPEC 3

Chirighiţă cu aripi albe Chlidonias leucopterus CHLLEU NON-SPEC

Porumbel de stâncă Columba livia COLLIV NON-SPEC

Porumbel gulerat Columba palumbus COLPAL NON-SPECE

Turturică Streptopelia turtur STRTUR SPEC 3

Guguştiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC

Cuc Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC





Pescăraş albastru Alcedo atthis ALCATT SPEC 3

Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3

Dumbrăveancă Coracias garrulus CORGAR SPEC 2

Ciocănitoare pestriţă mare Dendrocopos major DENMAJ NON-SPEC

Ghionoaie sură Picus canus PICCAN SPEC 3

Rândunică Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3

Lăstun de casă Delichon urbica DELURB SPEC 3

Codobatură albă Motacilla alba MOTALB NON-SPEC

Mierlă Turdus merula TURMER NON-SPECE

Lăcar de stuf Acrocephalus scirpaceus ACRSCI NON-SPECE

Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus ACRARU NON-SPEC

Frunzăriţă mică Hippolais pallida HIPPAL SPEC 3

Frunzăriţă galbenă Hippolais icterina HIPICT NON-SPECE

Pitulice mică Phylloscopus collybita PHYCOL NON-SPEC

Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla SYLATR NON-SPECE

Silvie mică Sylvia curruca SYLCUR NON-SPEC

Muscar sur Muscicapa striata MUSSTR SPEC 3

Privighetoare de zăvoi Luscinia luscinia LUSLUS NON-SPECE

Privighetoare roşcată Luscinia megarhynchos LUSMEG NON-SPECE

Codroş de pădure Phoenicurus phoenicurus PHOPHO SPEC 2

Piţigoi mare Parus major PARMAJ NON-SPEC

Piţigoi albastru Parus caeruleus PARCAE NON-SPECE

Boicuş Remiz pendulinus REMPEN NON-SPEC

Grangur Oriolus oriolus ORIORI NON-SPEC

Coţofană Pica pica PICPIC NON-SPEC

Cioară de semănătură Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC

Cioară grivă Corvus cornix CORNIX NON-SPECE

Graur Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3

Cinteză Fringilla coelebs FRICOE NON-SPECE

Florinte Carduelis chloris CARCHL NON-SPECE

Vrabie de casă Passer domesticus PASDOM SPEC 3

Vrabie de câmp Passer montanus PASMON SPEC 3

Porumbel de casa Columba domestica COLPAL NON-SPECE





CLASIFICAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERICLITARE

Toate limitele populaţiilor se referă la estimările

minime ale acestora.

Date insuficiente Specie suspectată de a fi

încadrată ca Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă

sau Periclitată, dar nu există date suficiente pentru

atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar

şi provizoriu.

Categoriile următoare sunt evidenţiate în ordinea

crescătoare a gradului de periclitare.

Stabilă Populaţie de mai mult de 10,000 perechi

cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu

prezintă nici declin semnificativ sau moderat nici nu

sunt localizate. Speciile cu populaţii stabile au un

Statut Favorabil de Conservare.

Localizată Populaţie de mai mult de 10,000 perechi

cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu

prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar cu

mai mult de 90% din populaţie care se regăseşte

doar în 10 sau mai puţine locaţii (Arii de Importanţă

Avifaunistică).

În declin Populaţie cu un declin moderat şi care

conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare

sau 40,000 de păsări iarna.

Rară Populaţie care nu prezintă un declin

semnificativ sau moderat, dar care conţine mai

puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la

limita unei populaţii mai mari ne-europeană; sau,

populaţia europeană de iarnă sau întreaga

populaţie de pasaj este mai mică de 40,000 de

păsări, şi deci, datorită susceptibilităţii populaţiilor

mici, sunt în pericol de:

distrugerea structurii socială;

pierderea diversităţii genetice;

fluctuaţii masive ale populaţiilor;

persecuţie, deranj şi interferenţe antropice.

Vulnerabilă Fiecare din următoarele:

Populaţie cu un declin semnificativ şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna;

Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană;

Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană.

Periclitată Fiecare din următoarele:

Populaţie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) şi care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau populaţie care conţine mai puţin de 40,000 de păsări iarna;

Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 10,000 de păsări;

Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci supusă unui pericol datorită susceptibilităţii populaţiilor mici faţă de factorii descrişi.





Fig. 12 – exemplare de lebede de iarna ( Cygnus Cygnus ) pe canalul din vecinatatea

amplasamentului

Fig. 13 – exemplare de porumbei de casa ( Columba livia domestica )

În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a

putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au

identificat în total 70 de specii de păsări care sunt împărţite în următoarele categorii:

1. Păsări oaspeţi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 35 de specii de păsări, dintre care doar 9 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 35 de specii oaspeţi de vară identificate, 11 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea





nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 35 de specii de păsări oaspeţi de vară este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeţi de vară funcţie de gradul de protecţie

Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeţi de vară

Specii din Anexa 1

31%

Series1, Alte specii,

24, 69%

Series1, Specii

cuibaritoare, 9, 26%

Series1, Specii

necuibaritoare, 26, 74%





Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor

cuibăritoare

2. Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 29 de specii, dintre care doar 5 specii sunt prezente şi ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 29 de specii sedentare, 5 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 29 de specii sedentare este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 4 – Ponderea speciilor sedentare funcţie de gradul de protecţie

Specii cuibaritoare din Anexa

1,0

Specii necuibarito

are din Anexa 1,

11

Specii din Anexa 1

31%

Series1, Alte specii,

22, 81%





Graficul 5 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare

Graficul 6 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor

sedentare cuibăritoare

3. Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 6 specii exclusiv de pasaj, dintre care 3 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lângă aceste specii prezente în cadrul zonei de studiu ca şi specii exclusiv de pasaj, pe perioada migraţiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de păsări care cuibăresc în Delta Dunării, şi care au început să migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, şi anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă ambele specii având o largă răspândire în Delta Dunării, fiind printre cele mai comune specii de păsări, putând fi observate în orice parte a deltei. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de15-25 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaţiile totale ale acestor specii. Celelalte 6 specii de pasaj identificate în cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse în lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie,

Series1, Specii

cuibaritoare, 5, 19%

Series1, Specii

necuibaritoare, 22,

81%

Specii cuibaritoare din Anexa

1,0

Specii necuibarito

are din Anexa 1,

11





existând alte zone care se intersectează cu culoarele principale de migraţie ale acestor specii. Mai jos sunt evidenţiate grafic particularităţile acestor specii de pasaj:

Graficul 7 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcţie de gradul de protecţie

Graficul 8 – Ponderea speciilor de pasaj importante pentru situl ROSPA 0031 în cadrul

zonei de studiu

CONCLUZIE : Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Nu sunt afectate de proiectul propus deoarece : 1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Series1, Specii din Anexa 1, 3, 50% Series1,

Alte specii, 3,

50%

Series1, Specii de

pasaj prezente,

2, 6%

Series1, Specii de

pasaj absente, 30, 94%





Activitatea punctului de debarcare se desfasoara numai in incinta

amplasamentului aprobat , nu afecteaza zonele limitrofe , impactul produs asupra

vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ .

Activitatea de constructie si exploatare a punctului de debarcare NU au ca efect

distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante , pasari , mamifere , pesti ,

amfibieni, reptile , nevertebrate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 Delta

Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .


Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba urmatoarele

scopuri :

Protectia si reconstructia speciilor protejate la nivel national si international ;

Protectia si restaurarea rutelor de migratie .

Masurile propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie a

punctului de debarcare sunt :

Antrepenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni /minimiza distrugerea

florei ;

Se recomanda , dupa finalizarea constructiilor sa se reecologizeze zona si sa se

planteze ( acolo unde terenul va permite ) specii de arbori/arbusti autohtoni

( salcie,salcioara , catina etc. )





4.9. PEISAJUL

Pentru executia si intretinerea punctului de debarcare se foloseste ca element

principal piatra de diferite sortimente , lemnul si stuful . Prin realizarea aceste investitii

vor fi aduse modificari ale starii actuale a terenului si modificarea peisajului prin

aparitia constructiilor si a amenajarilor punctului de debarcare .

fig.14 – imagine actuala amplasament

fig. 15 - imagine punct de debarcare modernizat

Metode folosite in constructie :

- Dragajele pentru obtinerea unei adancimi astfel incat sa se asigure o adancime de pescaj necesara pentru accesul ambarcatiunilor





- Amplasare de geotextile de 600 grame/mp contra eroziunii ; - Aparare din piatra bruta .

Solutia constructiva si materialele propuse pentru realizarea investitiei :

Amenajare bazin – acest debarcader va desrvi navele mici , medii si mar ice vor

adduce peste din apele Marii Negre . Pentru a avea acces in incinta bazinului si pentru

a asigura pescajul ambarcatiunilor se va face un dragaj la cota -1,78 m in zona gurii de

intrare pentru a avea acces navele mari , iar in restul bazinului se va draga pana la cota

– 1,28 m . Avand in vedere conditiile specifice debarcaderului , acesta a fost

dimensionat pentru primirea navelor mici cu o lungime de 4-8 m , medii intre 8-12 m

si mari peste 12 m .

La gura de intrare se va draga la aceeasi cota -1,78m , realizandu-se racordul cu

albia Dunarii care are adancimi mai mari sau egale cu cota realizata din dragaj.

Suprafata dragata este de cca 6900 mp . In restul bazinului se va face dragajul pana la

cota -1,28m , suprafata dragata fiind de cca 7750 mp.

Materialul dragat va fi utilizat la consolidarea digului perimetral al

debarcaderului.

Aparare de mal Dunare + gura de intrare

Apararea de mal Dunare se va realiza pe o lungime de 327 m si apararea de mal din

zona gurii de intrare se va realiza pe o lungime totala de 110,5 m , din care apararea

de mal din partea de vest a gurii de intrare pe o lungime de 53 m , iar apararea de mal

din partea de est de 57,5 m .

Se va realiza dintr-un prism de anrocamente cu dimensiunea intre 200-600 kg/buc ,

pana la cota 2.00 m , cu inclinarea taluzelor 1 : 1,5 spre bazin si 1:1 spre mal . Prismul

de anrocamente se va fund ape o saltea din doua fete de geotextile umpluta cu nisip ,

lestata cu un strat de piatra cu dimensiunea intre 10-30 kg /bucata si 20 cm cu saltea

dubla umpluta cu nisip .

Apararea de mal bazin – este prevazuta a se realiza pe o lungime de 623 m , din

care in partea de vest a molului debarcader este prevazut a se realiza o lungime de

534,5 m , iar in partea de est se va realiza pe o lungime de 88,5 m .

Apararea de mal a bazinului se va realiza dintr-un pereu pana la cota 2.00 m cu

inclinarea taluzului 1:1,5 , din piatra bruta rostuita cu o grosime de 0,20 m fundat pe

un strat de balast cu o grosime de 0,15m . Pereul sprijina pe o grinda prefabricata din

beton armat cu dimensiunea de 0,4 x 0,6 m incastrata intr-un prism de anrocamente

cu dimensiunea cuprinsa intre 30-150 kg/bucata , cu latimea la coronament de 0,9 m .





Taluzele prismului de anrocamente au panta de 1 : 1,5 spre bazin si 1:1 spre mal .

Prismul de anrocamente este fundat pe un geotextil de 600 g/mp , lestat cu piatra cu

dimensiunea intre 10-30 kg/bucata si cu o grosime de 20 cm. Pe taluz si sub stratul

drenant se va poza geotextile de 400 g/m psi care se va suprapune 50cm peste

geotextilul de 600 g/mp.

Platforma debarcaderului se va realiza dupa cum urmeaza :

1. Zona mol debarcader – dupa realizarea dragajului la cota -1,78 m se va asterne material geotextile , pentru stabilizarea terenului , peste care se realizeaza umplutura cu piatra 30-150 kg/bucata pe o inaltime de + 1,35 m urmat de o perna de ballast de aproximativ 2 m peste care se vor asterne straturile finale rutiere .

2. Zona adiacenta bazinului – se va realiza o decopertare a terenului pe o adancime de 0,4 m , dupa care se trece la umplutura platformei cu steril de cariera peste care se vor asterne straturile finale rutiere , cota finala fiind + 2,00 MNC . In zona constructiilor de pe platforma , terenul va fi stabilizat cu o “ perna “ de ballast de aproximativ 1,0 m sub talpa fundatiilor . Compactarea se va face conform specificatiilor caietului de sarcini predat .

Apuntamente , pasarele , pontoane

Apuntamenetele sunt formate din pontoane plutitoare cu latimea de 2,40 m si

lungimea de 12 m , cu exceptia apuntamentului A10 care este format din pontoane

plutitoare cu lungimea de 8,0 m . Structura pontoanelor poate fi din cutii de beton

armat sau din corpuri de polistiren expandat avand la partea superioara o

suprastructura metalica pe care se aseaza podina din lemn de stejar .

Cuplarea flotoarelo pentru a forma apuntamentul se va realiza din articulatii .

Fixarea pe pozitie a apuntamentelor se va face in 2 solutii constructive :

1. Pentru apuntamentele A1-A7 se prevad legaturi cu cable elastice sau lanturi si blocuri de ancoraj ;

2. Pentru apuntamentele A8-A11 , care sunt pozitionate parallel cu malul bazinului se prevad coloane vertical din lemn , in lungime de 8.00 m ( A8-A10 ) , 8,5 m pentru A11 , avand diametrul de 250 mm introduce prin batere sau vibrare cu o fise de 4 m .

La nivelul fundului bazinului coloanelor vor fi fixate in teren cu piatra bruta sau o

placa inelara din beton .

Fiecare ponton va fi fixat cu o coloana din lemn prin intermediul unor gusee inelare

prinse cu buloane de bordul pontonului .





Cladirea administrativa – va avea structura de rezistenta mixta , cu pereti portanti din

zidarie de caramida ( GVP 240 mm si 290 mm ) , cu samburi si century din beton armat

si fundatii directe de suprafata de tip fundatii continue sub peretii structurali si

structura de tip cadre , cu stalpi si grinzi din beton armat cu fundatii isolate sun stalpi.

Fundatiile se executa pe perna de balast cu grosimea , gradul de compactare si

compozitie conform studiului geotehnic.

Planseul peste parter si peste sala de sedinte este din beton armat si se va turna

monolit. Etajul va ramane deschis , fara planseu , iar inchiderile exterioare la cele doua

corpuri de birouri , incepand de la cota + 5,40 m se vor face cu pereti pe structura din

lemn , avand o latime totala de 20 cm.

Sarpanta este din lemn si se vat rata cu solutii de ignifugare si aseptizare , iar acoperisul

se va realiza din stuf.

fig.16 – imagine cladire administrativa

Hala de peste – va fi cu fundatii izolate si cadre de beton armat , iar acoperisul se va

realiza din sarpanta de lemn ecarisat , trata antiseptic si ignifugat , acopeit cu stuf.

Cladirea “ hala de peste “ este definite de 3 deschideri cu dimensiunile de 6,00 m si 6

travei cu aceeasi dimensiune.

Inchiderile exterioare se vor realiza din zidarie 29 cm si peretii vor fi termoizolati

cu sistemul cunoscut cu polistiren 10 cm si plasa , care sa permita termoizolarea

spatiilor frigorifice din interior , cat si curatirea usoara. In zona halei de peste , pe

platform se vor amplasa o macara pivotanta pentru incarcarea-descarcarea

containerelor cu peste. De asemenea , se vor prevedea izolatii termice izolatii termice

sub placa de beton armat a parterului , iar placa de peste parter va fi izolata cu

polistiren expandat de 10 cm .





Fig. 17 – hala de peste

Spatii depozit scule si unelte pescaresti sunt in numar de 7 amplasate pe teren conform

planului de situatie in zona apuntamentelor transversal , pentru imbunatatirea

conditiilor de munca si a sigurantei activitatii de pescuit . Acestea au dimensiunea in

plan de 5,30 m x 15,30 m . Intre spatiile de depozitare se vor lasa distante de cate 10

m , necesare pentru uscarea plaselor de pescuit. Aceste constructii sunt impartite in 3

spatii egale de cca 5 x 5 m , racordate la energie electrica si fara dotari suplimentare .

Tamplaria depozitelor este din lemn stratificat cu geam termopan. Peretii exterior vor

fi realizati din zidarie GVP cu grosimea de 29 cm termoizolati cu polistiren expandat de

10 cm , iar peretii si tavanele din interior vor fi tencuite si zugravite. Constructia va fi

de tip parter , din zidarie de caramida cu samburi de beton armat , iar invelitoarea va

fi realizata din stuf.

Spatiu reparat scule pescaresti – se va amenaja un spatiu cu stalpi din lemn si cu

acoperisul din stuf . Acest Sopron are o suprafata de 512 mp si este destinat repararii

sculelor de pescuit.

Incineratorul – va avea structura de rezistenta cu pereti portanti din zidarie de

caramida GVP 290 x 240 x 138 mm cu samburi si centuri din beton armat si fundatii

directe de suprafata de tip fundatii continue sub pereti structurali .Planseul peste

parter este din beton armat si se va turna monolit. Sarpanta este din lemn si se vat rata

cu solutii de ignifugare si aseptizare. Incineratorul va beneficia de un cos de fum ( cu

filtru ) specific cu sectiune rotunda ce va fi scos prin placa de la cota + 3,55 m si prin

sarpanta de lemn a constructiei . La strapungerea prin acoperis , cosului de fum I se va

executa un tratament isolator de tip bazaltic ( daca este cazul ) . Cosul va fi inaltat cu

cel putin 1,60 m fata de cota cea mai inalta a invelitorii . Sectiunea interioara a cosului

va fi de minim 30 cm .





Cabina poarta – constructive de tip P , pe structura din zidarie portanta , cu acoperis

realizat din stuf.

4.10. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Implementarea proiectului va genera locuri de munca , atat in perioada de

implementare , cat si in perioada de exploatare . Se va acorda o deosebita atentie

promovarii egalitatii de sanse nu doar pentru sustinerea drepturilor cetatenestilor , ci

si pentru asigurarea faptului ca toate talentele disponibile si abilitatile sunt valorizate.

Pescuitul este, prin traditie , o activitate specific masculine , insa femeile pot constitui

o component importanta a fortei de munca , care , din pacate , este prea putin

exploatata .

Managementul punctului de debarcare poate fi realizat in gestiune directa de

catre UAT Sfantu Gheorghe ( prin infiintarea unei structure subordonate care va

administra punctual de debarcare ) sau prin delegarea gestiunii catre asociatiile de

pescari din localitate . Indiferent care va fi modalitatea aleasa , pretul de achizitie a

pestelui va fi dictat de cererea si oferta de pe piata , nu de interesele agentilor

economici care achizitioneaza peste si care incearca sa stabileasca un pret de achizitie

sub pretul pietii . ca atare , se estimeaza cresterea veniturilor pescarilor , care va

influenta nivelul general de trai in comunitate . De asemenea , pensiunile din localitate

vor putea achizitiona in permanenta peste proaspat , verificat sanitar-veterinar ,

pentru prepararea meniurilor oferite turistilor . Astfel , valoarea adaugata creste , iar

veniturile obtinute vor fi reinvestite in localitate , generand crestere economica .

Si activitatile de procesare a pestelui vor fi impulsionate prin realizarea acestui

proiect . In cadrul punctului de debarcare nu se va efectua prelucrarea/procesarea

pestelui . Produsele pescaresti vor fi livrate catre consumatori proaspete ,

neprelucrate, intregi sau preparate ( supuse unei operatiuni care ii modifica

integritatea anatomica , de exemplu eciscerarea , decapitarea , transarea , filetarea si

tocarea ) , ambulate ( inclusive prin vacuumare sau in atmosfera modificata ) sau nu ,

nesupuse nici unui alt tratament in afara de refrigerare in vederea conservarii .

In aceste conditii , preconizam ca in localitate vor exista intreprinzatori care vor

dori sa isi deschida sau sa isi extinda afacerea in domeniul prelucrarii/procesarii

pestelui , ceea ce va genera noi locuri de munca si va duce la cresterea valorii adaugate

a produselor pescaresti .





4.11. CONDITII CULTURALE SI ETNICE , PATRIMONIUL CULTURAL

Punctul de debarcare nu are in imediata vecinatate vestigii culturale,

arheologice , etnice. Zona in care se vor realiza constructiile nu este afectata de riscuri

naturale ( datorita amenajarii platformei peste cota de inundatie ) si nu se afla in zona

de protectie a vreunui monument istoric si/sau arheologic .

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Datorita specificului activitatii care se desfasoara si se va desfasura in continuare

pe amplasament si in vecinatatea acestuia – pescuit – au fost luate in calcul

umatoarele variante :

A. Varianta zero – care ar consta in pastrarea actualei situatii a terenului si

nu s-ar mai efectua investitia :

a. Avantaje :

i. Permite conservarea terenului la nivelul actual : teren inundabil utilizat in

perioadele secetoase pentru pasunat

ii. Asigura o probabilitate redusa de aparitie a unor poluari accidentale

b. Dezavantaje :

i. Nu sunt create locuri de munca pentru localnici ;

ii. Valoarea economica a terenului ramane scazuta .

B. Varianta I : amplasarea punctului de debarcare la o distanta de cca 500 m

fata de localitate :

a. Avantaje :

i. distanta de peste 600 m fata de localitate

b. Dezavantaje :

i. Accesul in zona este dificil si lucrarile de amenjare s-ar realiza cu costuri mari ;

ii. Ar fi necesar defrisarea unui numar mare de copaci/arbusti de pe amplasament

pentru realizarea investitiei .





C. Varianta II :amplasarea punctului de debracare pe terenul din imediata

vecinatate a localitatii :

a. Avantaje :

i. Acces la utilitatile exsitente in imediata vecinatate a amplasamentului

( racordare la alimentarea cu apa si sistemul de evacuare ape uzate , alimentarea cu

energie electrica , acces auto );

ii. in imediata vecinatate a fost amenajat portul turistic ;

iii. a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal si zona de implementare a proiectului a fost

inclusa in intravilanul localitatii Sfantu Gheorghe .

iv. pe amplasament exista un bazin de dimensiuni reduse ( cca 70 m lungime si 20 m

latime , ce comunica cu bratul Sfantu Gheorghe .

v. pe amplasament nu s-au identificat specii protejate sau de interes comunitar ;

vi. accesul se poate face atat pea pa cat sip e uscat .

b. Dezavantaje :

i. Reducerea suprafetei destinate pasunatului .

Avand in vedere avantajele variantei II s-a optat pentru aceasta solutie in

implementarea proiectului .





6. MONITORIZAREA

In timpul perioadei de constructie , in scopul eliminarii eventualelor

disfunctionalitati , pe intreaga durata a santierului vor fi supravegheate :

- Respectarea cu strictete a limitelor si suprafetelor destinate organizarii de santier ;

- Buna functionare a utilajelor ; - Curatenia pe santier si in zonele adiacente santierului ; - Respectarea normelor de securitate , respective a normelor de securitate a

muncii ; - Respectarea masurilor de reducere a poluarii prevazute in prezentul Raport; - Refacerea la sfarsitul lucrarilor a zonelor afectate de lucrarile de organizare

a santierului - Monitorizarea lucrarilor de ecologizare realizate la finalizarea constructiilor

si a avifaunei .


- Calitatea apelor uzate evacuate de pe amplasament , conform NTPA 001/2001 –frecventa lunara , urmatorii indicatori ( tabelul nr. 9 ) :

Nr.

Crt.

Indicatori de calitate Valori admise, mg/dmc

Conform NTPA001

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

pH

MTS

CBO5

CCOCr

Reziduu fix

Azot amoniacal

Fosfor Total

SET

Detergenţi

6,5 – 8,5

35

25

125

2.000

10

1

20

0,5





10.

11.

12.

Azot total

Fenoli

Cloruri

10

30

500

- Cantitatea de deseuri generate din activitate , valorificate si eliminate -lunar - Cantitatea de gaze arse emise de la centrala termica ( ce va functiona cu

combustibil solid – lemne ) si incadrarea acestora in limitele prevazute de Legea 104/2011 privind calitatea mediului inconjurator si a Ordinului nr. 462/1993 (pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare) stabileşte norme de limitare a emisiilor provenite de la surse stationare, vehicule si infrastructuri destinate transporturilor, instalaţiile de ardere (altele decât cele IPPC)- pe perioada functionarii centralei termice ;

- Cantitatea gazelor arse emise de incinerator si incadrarea acestora in Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale – pe perioada functionarii incineratorului ;

Pentru factorul de mediu AER punctele de prelevare si poluantii analizati sunt

prezentati in tabelul nr. 10 :





Nr.

crt.

Punctul de

prelevare a probei

Poluanţi analizaţi VLE,

mg/m3

Frecven-

ţa

Metoda de

prelevare

Metoda de

analiza

1. Coş de dispersie al

centralei termice

Pulberi–TSP

NOX (NO2)

SOX (SO2)

HAP (clasa 1-pct.8)

< 50

500

500

0,1

anual Conf. Ord.

462/1993

sau

SR ISO

10396/2001

-

EN 14792/2005

ISO 11564/1998

EN 14791/2005

ISO 7934/1989

ISO 11632/1998

ISO 11338-1-

2/2003

2.

Coş de dispersie al

instalaţiei de

incinerare

Pulberi–TSP

NOX (NO2)

SOX (SO2)

NH3

< 50

500

500

30

anual Conf. Legii

nr.278/2013

sau

SR ISO

10396/2001

EN 12341

-

EN 14792/2005

ISO 11564/1998

EN 14791/2005

ISO 7934/1989

ISO 11632/1998

EN 12341

Monitorizarea biodiversitatii zonei , in special avifauna : Pentru speciile de păsări,

deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj,

sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe

teren deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor,





iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens,

este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr

suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după

cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

- - Evidenţa deşeurilor produse lunar pe amplasament conform HG 856/2002

privind gestiunea deşeurilor, modificată şi completată de HG 210/2007, şi conţine urmatoarele informaţii: tipul deşeului, codul deşeului, instalaţia producatoare, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din instalaţie, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată de către transportator, date privind orice amestecare a deşeurilor.

- Întrucat obiectivul este amplasat la circa 150 m de localitate se recomanda monitorizarea zgomotului cu o frecventa trimestriala .

Automonitorizarea are urmatoarele componente :

o Monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu ;

o Monitorizarea post – inchidere .

Punctele de prelevare si monitorizare propuse sunt :

Puncte monitorizare a emisiilor in aer : cosul de evacuare a gazelor arse de la

centrala termica si incinerator ;

Puncte de monitorizare nivel zgomot : limita incintei ;

Puncte de monitorizare a emisiilor de poluanti in apa uzata : la intrarea si iesirea

apelor uzate din statia de epurare ( pentru a se determina eficienta acesteia si

incadrarea apelor uzate in NTPA 001 ) ;





7. SITUATII DE RISC

7.1. Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure

Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai putin

previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de teren ,

cutremurele .

Pe amplasament exista pericol de inundatie , de aceea se recomanda ca platforma pe

care se vor realiza constructiile sa se realizeze peste aceasta cota.

Riscul aparitiei unor alunecari de teren este minim avand in vedere faptul ca terenurile

pe care se va realiza punctual de debarcare este plat .

Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o

zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea

teritoriului Romaniei), fig.18 . Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima

intensitati pe scara MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire

( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie

de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective .

Fig. 18 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993

Zonareaseismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )





Fig . 19 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului

pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

( Elaborator UTCB )

Conform STAS 10101/20/90, amplasamentul se afla in zona eoliana B si zona

seismica D.

In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de

zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de

varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de

recurenta de referinta (IMR) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare

numita in cod “acceleratia terenului pentru proiectare “ (Fig. 19 ).

Fig. 20 - Zonarea teritoriului Romaniei în termeni de perioada de control (colt),

Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )





Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre

zona ( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul)

de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile

seismice si de teren din Romania , pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda

zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termini de perioada de control

(colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente

pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (Fig. 20 ).

7.2. Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de functionare a

activitatii in cadrul punctului de debarcare , nu apar efecte poluante asupra mediului

inconjurator . Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii corespunzatoare a punctului

de debarcare si a unei organizari si discipline riguroase a muncii .

Potential , in timpul desfasurarii activitatii desfasurate pe amplasamentul punctului de

debarcare este posibil sa apara si incidente –ca urmare a neglijentei umane –cu posibil

impact asupra mediului , prin infestarea aerului , apei , solului si a subsolului care se

pot produce din urmatoarele cauze :

• functionarea defectuoasa a centralei termice si a incineratorului ;

depozitarea neconforma a deseurilor ;

neintretinerea sistemului de canalizare si a statiei de epurare astfel incat apele uzate sa ajunga in Dunare neepurate .

• defectiuni tehnice ale utilajelor / vehiculelor / ambarcatiunilor si poluari

accidentale cu produse petroliere .

Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite de la

desfasurarea unei activitati pe un amplasament prin identificarea :

Agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante ;

Resursele si receptorii expusi riscului ;

Riscuri importante , care apar pe un amplasament ;

Masuri generale , care permit reducerea gradului de risc, la un nivel acceptabi.

Prin natura activităţii, în cadrul amplasamentului pot apare situaţii de urgenţă generate

de incendii. Pentru prevenirea acestor situaţii şi intervenţia în cazul apariţiei

incendiilor, activitatea va fi organizată astfel:





- cladirile vor fi dotate cu materialele necesare, conform prevederilor legislaţiei

specifice PSI;

- reteaua de hidranţi se menţine în perfectă stare de funcţionare;

- personalul este instruit la angajare şi periodic.

7.3. Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de

mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii :

- pastrarea curateniei in perimetrul punctului de debarcare pentru evitarea formarii – in timpul ploilor – a solutiilor poluante , din materiale imprastiate accidental;

- efectuarea lucrarilor de curatire a sistemului de canalizare din incinta proiectului , la intervale de 3-5 ani ;

- Intretinerea corepsunzatoare a statiei de epurare ape uzate menajere colectate de pe amplasament ;

- verificarea tehnica periodica a modului de functionare a centralei termice si a incineratorului .

În cadrul Primarie Sfantu Gheorghe va fi intocmit „PLANUL DE PREVENIRE ŞI

COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”, actualizat anual, care cuprinde sistemul

de alertă în caz de poluări accidentale, lista punctelor critice din zona unde se pot

produce poluări accidentale, fişa poluantului potenţial , programe de măsuri şi lucrări

de prevenire a poluărilor accidentale, asigurarea dotărilor cu materiale şi personal de

intervenţie în cazuri de poluare accidentală.

- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari

accidentale;

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

La intocmirea acestui Raport de evaluare a impactului asupra mediului NU au fost

intampinate dificultati .





9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Denumirea obiectivului de investiţie: “ REABILITARE , MODERNIZARE SI

DOTARE PUNCT DE DEBARCARE IN COMUNA SFANTU GHEORGHE , JUDETUL TULCEA “

Localizarea obiectivului : Terenul este domeniul privat al unitatii administrativ teritorialre comuna Sfantu Gheorghe ( conform HCL nr. 23/2007 , cu modificarile aduse prin HCL nr. 47/2012 ) , are o suprafata de 28784 mp , se afla in extravilanul localitatii si apartine categoriei de folosinta conform PUG apeobat : “ zona CC – subzona CCn- cai de comunicatie navala “, iar functiunea dominanta este “zona cailor de comunicatie navala “.

Titularul si beneficiarul investiţiei: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A

COMUNEI SFANTU GHEORGHE , adresa : comuna Sfantu Gheorghe , strada a I-a ,

judetul Tulcea , tel/fax : 0240-546701 / 0240-546869 , e-mail :

[email protected]

Proiectul este situat conform Certificatului de Urbanism nr.37/28/2012 in

extravilanul comunei Sfantu Gheorghe , judetul Tulcea , identificat cadastral prin T11 ,

Hs84/6 .

Vecinatatile amplasamentului sunt urmatoarele:

- la Nord – dig de aparare comuna Sf. Gheorghe , - la Est – miniport touristic ( proprietatea comunei Sfantu Gheorghe ), - la Sud – bratul Sfantu Gheorghe - la Vest – proprietate comuna Sfantu Gheorghe,

Proiectul consta in executia urmatoarelor categorii de lucrari :

- Amenajarea bazinului prin dragare ; - Platforma debarcaderului ; - Aparari de mal ; - Amenajare cheu vertical la molul debarcaderului ; - Apuntamente , pasarela , pontoane ; - Constructii civile pe platforma .

Racordarea la retelele utilitare existente in zona :

1. Energie electrica : in prezent nu exista alimentare cu energie electrica in zona studiata . Solutia tehnica este racordarea la reteaua de medie tensiune existent la cca 100 m de terenul propus pentru punctual de debarcare . Pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile ( solara ) au fost prevazute






in incinta obiectivului , in spatele cladirii administrative un sistem de panouri fotovoltaice cu capacitatea de 8 kWH/zi , format din 16 panouri fotovoltaice . Acest sistem va asigura o parte din energia electrica necesara functionarii activitatilor din cladirea administrative , diferenta de energie fiind consumata din Sistemul Energetic National.

2. Alimentarea cu apa : se va realiza prin racord la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Sfantu Gheorghe ( retea care se afla la o distanta de cca 150 m ) , cu conducta PEHD Dn 75 mm , Pn 6 atm .Apa calda menajera se va realiza local , in fiecare grup sanitar , prin intermediul boilerelor electrice si a instalatiei solare , pentru incalzire si preparare apa calda menajera ( cele 16 panouri fotovoltaice au capacitatea de incalzire totala de 23,4 kW ).

3. Evacuarea apelor uzate se va realiza in reteaua de canaliza a localitatii Sfantu Gheorghe ( la cca 150 m distanta ).

4. Alimentarea cu energie termica : se va realiza cu ajutorul unei centrale termice cu combustibil solid ( lemn ) . Caracteristicele acestei centrale : putere termica 116 kW, vas de incalzire cu capacitate de 400 litri . Distributia agentului termic in camera tehnica se va realiza prin conducte de polipropilena .Centrala termica va beneficia de un cos de fum care va fi inaltat cu minim 0,5 m fata de cota cea mai inalta a invelitorii. Necesarul de caldura va fi asigurat prin montarea , in zona grupurilor sanitare si a vestiarelor de convectoare electrice marca TESY . Ca masura suplimentara pentru incalzire , pe langa centrala proiectata , proprie obiectivului ( alimentata cu combustibil solid ) s-a prevazut si variant instalatiei solare pentru incalzire si preparare apa calda menajera .De la panourile solare agentul termic ( tur-retur ) transportat prin intermediul tevii de otel va alimenta centrala termica ( distribuitor-colector si boiler ) .

Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate conform prevederilor Legii

nr.211/2011 privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , cu modificarile ulterioare .

Amplasamentul punctului de debarcare se afla in siturile Natura 2000 : ROSCI0065

Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . Proiectul este

inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , intr-o zona ce apartine intravilanului

comunei Sfantu Gheorghe .

Din monitorizarea efectuata in cursul anului 2013 s-a concluzionat ca pe

amplasamentul proiectului NU s-au identificat speciile protejate sau de interes

comunitar caracteristice siturilor Natura 2000 mai sus mentionate .





Vegetatia ierboasa este formata din specii comune, iubitoare de umiditate, in

mare parte ruderale, ceea ce indica deja un grad ridicat de antropizare a vegetatiei din

zona. Aceasta este organizata intr-un numar mic de asociatii vegetale, probabil datorita

inundatiilor periodice care au loc in aceasta zona. Multe dintre speciile identificate sunt

specii pioniere, amfitolerante.

În cazul amfibienilor, au fost identificate două specii, şi anume: broasca mare de lac (Rana ridibunda) şi broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuţie uniformă pe tot teritoriul deltei şi al zonelor umede din Dobrogea.

În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o singură specie, şi anume şarpele de apă (Natrix tessellata), această specie având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei şia României.

În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 70 de specii dintre care 35 de oaspeţi de vară, 29 specii sedentare şi 6 specii de pasaj.

In timpul perioadei de constructie , in scopul eliminarii eventualelor

disfunctionalitati , pe intreaga durata a santierului vor fi supravegheate :

- Respectarea cu strictete a limitelor si suprafetelor destinate organizarii de santier ;

- Buna functionare a utilajelor ; - Curatenia pe santier si in zonele adiacente santierului ; - Respectarea normelor de securitate , respective a normelor de securitate a

muncii ; - Respectarea masurilor de reducere a poluarii ; - Refacerea la sfarsitul lucrarilor a zonelor afectate de lucrarile de organizare

a santierului - Monitorizarea lucrarilor de ecologizare realizate la finalizarea constructiilor

si a avifaunei .


- Calitatea apelor uzate evacuate de pe amplasament , conform NTPA 001/2002;

- Cantitatea de deseuri generate din activitate , valorificate si eliminate - Cantitatea de gaze arse emise de la centrala termica ( ce va functiona cu

combustibil solid – lemne ) si incadrarea acestora in limitele prevazute de Legea 104/2011 privind calitatea mediului inconjurator si a Ordinului nr. 462/1993 (pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare) stabileşte norme de





limitare a emisiilor provenite de la surse stationare, vehicule si infrastructuri destinate transporturilor, instalaţiile de ardere (altele decât cele IPPC).;

- Cantitatea gazelor arse emise de incinerator si incadrarea acestora in Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale ;

- Monitorizarea biodiversitatii zonei . - Evidenţa deşeurilor produse lunar pe amplasament conform HG 856/2002

privind gestiunea deşeurilor, modificată şi completată de HG 210/2007, şi conţine urmatoarele informaţii: tipul deşeului, codul deşeului, instalaţia producatoare, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din instalaţie, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată de către transportator, date privind orice amestecare a deşeurilor.

- Întrucat obiectivul este amplasat la circa 150 m de localitate se recomanda monitorizarea zgomotului cu o frecventa trimestriala .

CONCLUZIE : Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Nu sunt afectate de proiectul propus deoarece : 1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Activitatea punctului de debarcare se desfasoara numai in incinta

amplasamentului aprobat , nu afecteaza zonele limitrofe , impactul produs asupra

vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ .

Activitatea de constructie si exploatare a punctului de debarcare NU au ca efect

distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante , pasari , mamifere , pesti ,

amfibieni, reptile , nevertebrate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 Delta

Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

AVAND IN VEDERE ASPECTELE MENTIONATE IN PREZENTUL RAPORT PRIVIND

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI , ELABORATORUL PREZENTEI LUCRARI RECOMANDA

CONTINUAREA PROCEDURII DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU .





10. DOCUMENTE ANEXATE


RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU ...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU ...