Imnul Specie a genului liric

Deteapt-te, romne! de Andrei Mureanu

Andrei MureanuAndrei Mureanu (n. 16 noiembrie 1816 - d. 12 octombrie 1863) a fost un poet i revoluionar romn din Transilvania.S-a nscut n Bistria, ntr-o familie de rani. A studiat filozofia i teologia la Blaj, a fost profesor la Braov ncepnd cu 1838. A nceput s publice poezie n revista "Foaia pentru minte, inim i literatur".A fost printre conductorii revoluiei din 1848, participnd n delegaia Braovului la ntrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul su "Un rsunet", scris la Braov pe melodia anonim a unui vechi imn religios (Din snul maicii mele), a devenit imn revoluionar - a fost numit de Nicolae Blcescu "Marseilleza romnilor". Din 1990, el a devenit imnul Romniei.

Interiorul muzeului

Certificatul de natere al lui Andrei Mureanu

Muzeul e situat n Brasov

Casa n care s-a nscut poetul

Un rsunetTranscriere din epoca a poeziei "Desteapta-te, Romane"

Poezia Desteapta-te romane! de Andrei Mureseanu este alcatuita din unsprezece strofe de cate patru versuri fiecare.

Deteapt-te, romne!Deteapt-te, romne, din somnul cel de moarte, n care te-adncir barbarii de tirani Acum ori niciodat croiete-i alt soart, La care s se-nchine i cruzii ti dumani.

Prima strofa reia titlul, indemnand pe toti romanii la desteptare nationala, la eliberarea de sub tiranie, incurajandu-i totodata sa-si construiasca o alta soarta, mai buna, mai frumoasa, pe care s-o invidieze pana si dusmanii: Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte,/ In care te adancira barbarii de tirani ! / Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta, / La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani!.

Strofa a II-aAcum ori niciodat s dm dovezi n lume C-n aste mni mai curge un snge de roman, i c-n a noastre piepturi pstrm cu fal-un nume Triumftor n lupte, un nume de Traian.

In strofa a doua, poetul adauga mandria de a fi urmasi ai romanilor prin faima de care se bucura si astazi ginta latina:Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume, / Triumfator in lupte, un nume de Traian.

Strofa a III-anal-i lata frunte i cat-n giur de tine, Cum stau ca brazi n munte voinicii sute de mii; Un glas ei mai ateapt i sar ca lupi n stne, Btrni, brbai, juni, tineri, din muni i din cmpii.

Strofa a treia. Vitejia romanilor se regaseste in sangele fiecarui roman idee exprimata prin comparatii: Cum stau ca brazii in munte voinici sute de mii.

Strofa a IV-aPrivii, mree umbre, Mihai, tefan, Corvine, Romna naiune, ai votri strnepoi, Cu braele armate, cu focul vostru-n vine, "Via-n libertate ori moarte" strig toi.

Strofa a patra incepe printr-o invocatie retorica adresata eroicelor figuri istorice ale neamului, care pot vedea ca romanii sunt demni urmasi ai luptei lor de independenta si libertate nationala. Indemnul este exprimat prin verbulla imperativ, ,,priviti si prin enumerarea unor domnitori exemplari ,,Mihai, Stefan, Corvine, ca simboluri ale celor trei provincii romanesti (Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania ) .

Stroafa a V-aPre voi v nimicir a pizmei rutate i oarba neunire la Milcov i Carpai Dar noi, ptruni la suflet de sfnta libertate, Jurm c vom da mna, s fim pururea frai.

Idealul de unire a tuturor romaniilor este exprimat in strofa a cincea, prin doua simboluri sugestive (Milcov si Carpati ).

Srtrofa a VI-aO mam vduvit de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-i azi mn d-ajutori, i blastm cu lacrmi n ochi pe oriicare, n astfel de pericul s-ar face vnztori.

Strofa a VII-aDe fulgere s piar, de trsnet i pucioas, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Cnd patria sau mama, cu inima duioas, Va cere ca s trecem prin sabie i foc.

In strofele e asea si a aptea este surprins imaginea patriei prin metafora personificatoare O mama vaduvita. Tara cere sprijinul fiilor ei, rostind in acelasi timp o imprecatie (blestem) impotriva tradatorilor. Blestemul continua in strofa a saptea, in care, tara, personificata, invoca urgiile naturii care sa se abata asupra lasilor, atunci cand patria trebuie aparata.

Strofa a VIII-aN-ajunge iataganul barbarei semilune, A crui plgi fatale i azi le mai simim; Acum se vr cnuta n vetrele strbune, Dar martor ne e Domnul c vii nu o primim.

Strofa a IX-aN-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al crui jug de seculi ca vitele-l purtm; Acum se-ncearc cruzii, cu oarba lor trufie, S ne rpeasc limba, dar mori numai o dm.

Strofele a opta si a noua aduc in memoria romanilor asuprirea otomana ce a provocat suferinte si chinuri atator generatii. Romanii jura sa nu mai indure niciodata tirania nimanui.

Strofa a X-aRomni din patru unghiuri, acum ori niciodat Unii-v n cuget, unii-v-n simiri. Strigai n lumea larg c Dunrea-i furat Prin intrig i sil, viclene uneltiri.

Penultima strofa exprima o adresare directa catre Romanii din patru unghiuri, acum ori niciodata, indemnand la unire in cuget si in simtiri

Strofa a XI-aPreoi, cu crucea-n frunte cci oastea e cretin, Deviza-i libertate i scopul ei preasfnt. Murim mai bine-n lupt, cu glorie deplin, Dect s fim sclavi iari n vechiul nost'pmnt.

Ultima strofa se adreseaza preotilor, pe care autorul ii indeamna, la lupta pentru libertatea poporului si a tarii, care este sfanta. Ultimele doua versuri ale poeziei exprima ideea sacrificiului suprem pe care romanii sunt capabili sa-l faca din dragoste pentru pamantul strabun, pentru patrie si poporul lor.

Semnificaia titlului Titlul este format dintr-un verb la imperativ,desteapta-te si un substantiv in vocativ, romane, urmate de semnul exclamarii si exprima un indemn hotarat adresat tuturor romanilor de a se trezi la lupta impotriva tiraniei si a tuturor dusmanilor tarii si pentru apararea libertatii si independentei nationale.

Istoricul poeziei Poezia s-a numit la inceput Un rasunet, i a devenit imnul revolutiei de la 1848.Titlul poeziei a fost schimbat ulterior, in Desteapta-te romane si a fost cantat pe o muzica a lui Anton Pann. Dupa Revolutia romana din 1989, poezia devine imnul national al Romaniei, pastrand textul lui Andrei Muresanu si muzica lui Anton Pann.

Imnul ca specie a genului liric Imnul national este un cantec patriotic adoptat de natiunea unei tari pentru a fi intonat in cadrul unor ceremonii publice nationale si internationale.

Melodia

Bibliografiewww.muzeulmuresenilor.rowww.didactic.ro