Daci se expliciteazd gi noliunea de angajament de audit, rezultd urmdtoarea definiliea auditului intern bancar: activitate independent[, destinatd imbunit[firii activitatiiinstitufiilor de credit, fie printr-o examinare obiectivd a modului de realizare a administrariiriscurilor, sistemului de control intern qi proceselor de conducere ale instituliilor de credit, inscopul furnizdrii unei asigur[ri rezonabile cI acestea funcfioneazd corespunzator qi vorpermite atingerea obiectivelor instituliilor de credit, precum gi in scopul formul[rii unorrecomandd.ri de irnbundtifire a activitSlii acestora, fie prin acordarea de servicii deconsultan{l structurilor/entit5lilor auditate.

Din cele de mai sus se poate extrage ceea ce poate fi consideratd o definilie completda auditului, aplicabild qi domeniului bancar : activitatea , realizatdde persoane autorizate,de examinare obiectivl a ansamblului activit5litor entitd(ii economice, care are carezultat formularea unei evaluiri independente a managementului riscului, icontrolului qi proceselor de conducere, qi a unor sugestii pentru imbunltl(ireaeficacitlfii operafiunilor, in scopul sprijinirii realizirii obiectivelor entitifii economice.

DupI cum se observS, aceastd definilie sumarizeazd (poate nu in cea mai bundsintagmd) trlslturile auditului (competenfd, obiectivitate, independenfd), sfera preocupdrilorsale (ansamblul activitllilor entit{ii economice, nu numai evidenfa contabill), materializarearezultatelor acestuia (evaluare gi consultanfd), precum qi scopul auditului.

in definilia de mai sus a fost omis in mod intenfionat caracterul "sistematic qidisciplinat" al auditului, deoarece acesta este specific auditului intern, frcdnd deosebirea fa16de cel extern. in opinia unor autori, diferenla dintre cele doud categorii de audit ar fi faptul cdcel extern este realizat de o firm6 specializatd, independentd, din afara entitdfii economice, iarcel intern de o structurd din cadrul organizaliei. in zilele noastre, cdnd se vorbeqte tot maimult despre extemalizarea auditului intern qi despre independenla auditului intern, acestargument nu poate rezista.

in cele ce urmeazd, obiecful expunerii se va restrdnge la forma cea mai complexl aauditului din domeniul bancar (dat fiind caracterul sdu continuu, sistematic) - auditul internbancar. in ceea ce privegte definilia acestuia, opfiunea personald merge edtre cea datd deIIA, insuqitd de Comitetul,de la Basel, nu cltre cea a Bdncii Nalionale a Romdniei (deoarececonsider c[ examinarea iqi poate gdsi finalitatea numai in formularea. de sugestii(consultan!5), iar consultan{a nu poate fi datd, ftrI o examinare prealabil5 a stdrii de fapt), qicu atdt mai pufin cdtre cea datS de Institutul Francez de Audit (2000) (care restrdnge rolul