1. DOMENIUL SOCIOLINGVISTICII

TEXT:

EUGENIU CO$ERIUsoclo- $I ETNOLINGVISTICA.)Bazele qi sarcinile lor**)

Cada hum fala como quem 6.(Ferndo de Oliveir4 1536)

l' Necesitatea de a defini socio- si etnolingvistica infunclie de propriul lor obiect1'1'l' intr-un anumit s"rrs, sarcinit. ro.iotirrgrirti.ii au fost ,.tit# irr.a in 1536 de genialulgramatician portughez Fem6o de oliveira, cond"us- rtina inspre "".uriu--u.

bunul simf gi decapacitdlile sale extraordinare de observator al faptelor lingvisi i"" ("i. +2.4.). L6sind la o parteacest aspect, in lingvistica actual5, teoria socio-lingvisticii--.*.,'L.te'li'mpede, nu gtie nimicdespre Fernao de oliveira - vddeqtemai curind r.drrirr.ir. in ceea ce priveqte obiectul de studiu gisemnificalia acestei discipline' Pentru a ne convinge de cele spuse, * n a.rirr s6 parcurgem citevaintroduceri in socio-lingvisticd, mai ales dintie ;;i." care recomanda drept teoretice gimetodologice' Impresia pe care o las6 ele este cd sociolingvistica, in pofida considerabilei saledezvoltdri din ultimul timp, ar fi mai crlind o $tiinta i, "autu..u

obiectujui s6u de studiq sarl celpufin' in cdutarea bazelot sale teoretice. LucrulL..rtu,aupd cum se va vedea in continuare, nu are

,"ffi;Jl.fie adevrrat intr-un anumit sens, deqi, este evident, nu in ,.rrrilu care se referd atare

Astfel' putem afla cd' sociolingvistica ar trebui sd fie o formd a aqa-numitei <pragmatici>(sau sd coincidS cu aceasta in totalitaL). Rolul care ar urma sa i se atribuie ar fi acela de a studia<interac{iunea verbal5> in toate aspectele ei; insa, pert*-u."urt a, ar frnecesari, in primul rin4 oteorie generald a interac{iunii. or --se spune -, in momentul actuai nu "*iria

o atare teorie, ci numaiincerc5ri' inten{ii qi, cel mult, fragmente ale unei teorii incipiente; de aceea, sociolingvistica ar ducelipsd in prezent de cadrul sdu i-eoretic firesc. co".".lr,t"le, pentru disciplind, ar putea fi astfelparalizante' Din fericire, lucrurile nu stau i", d",;;;a"ilr*r cE sociolingvigtii aplic, principiulsindtos al inotdtorilor, care nu au pretenlia ra inu"1" u.tu inorrlri inainte -de-

a intra in api, ci searuncd dintr-o datd in apd gi invafd a inota inotind.l'1'2' Tot atit de pufin adevdratd, este qi afirmalia cd scopul teoriei ar fi acela de a construi'in abstracto' modele p"ntru o activitate oarecare de investigare, mai * ..r*a dacd aceas ta dejaexistd' Dupd p[rerea mea, orice fel de activitate d"i;;;;;are confine deja o teorie impliciti (saumai multe teorii)' iar rolul teoriei propriu-zise este u".r" iJ a o delimita gi a o explicita (ori de a ledelimita qi a le explicita, daca este vorba de mai *rit. teorii). Deci, in concepfia noastrd,sociolingviqtii empirici gtiu deja intr-un fel sau artur

"".a "L este qi irebuie ,a n" socioringvistica gicd activitatea lor rdspunde deja, cel pulin intuiti",

";d;il.ior justificate in plan teoretic.1'1'3' Sd vedem, deci, ce ne-spune ir.u."urta"p.irin1a sociolingvistica aga cum se face ea inmomentul actual' Fireqte, prima impresie nu ;;:;..u incurajatoare, deoarece studiilesociolingvistice prezintd, inainte de toate, o mare eterogemtate. Insd eterogenitatea constituie un

rt Linsvisticd din perspectivd spaliard si aytroporogicd, Editura,,$tiin1a,,, chiginau, 1gg4, p. 12g_r4g.

--) comunicare prezentat[ intr-o iedinta plenara la]rimul c"rg.". Brazilianae socio- qi Etnolingvistici (Jo&Pessoa' 31 iulie - 5 august

lfzs).'Ja1ian," "p--iii' "il;ilffi#"uAorru.io de Lerras>, XIX, Facultad de Filosofiav Letras' centro de Lingiiistica i{ispiinica, ti.li"o, retr, p.l-io, ., uprou*", ".p.;;r; b;;iteturui de organiz,,e gcongresului' amabilitate pentru care autorul gi conorcei", -iirrirrri> ii sint deosebit de recunoscitori. Texurloriginal portughez' cu titlul Fundam"nto, n t*"?o, ao ,a",io- n-ii-Jyoti1s1ti11xa, a apdrutin vorumur sociedodecultura e Lingua' Ensaios de socio-

" *ritirguiirtica, Joaopessoa, 1990, p. 2g-4g.

-2-