Imbtrnirea psihologic.

Este condiionat de:

- mbtrnirea substratului neurologic a sistemului nervos;

- activitatea psihic.

Din aceast categorie fac parte:

- traumele afective, ;

- i cele provocate de contientizarea mbtrnirii,(biologice i a statutului socio-economic).

Procesele de cunoatere se mein n funcie de exerciiu.

- memoria de scurta durata diminua;

- memoria de lung durat este mai rezistent, dar poate suprapune planurile, devenind confuz.

Apare o lentoare n gndire, atenie, vorbire, care se face cu pauze mai mari, ns crete emoional i irascibilitatea.

Inteligena rmne activ, ns cu inflaie discret a subiectivitii, cu apariia unei rigiditi. Tumultul ideilor scade, apar momente de vid intelectual, urmate de momente de contientizare a declinului, care duce la reticene verbale, timiditate, autism. Apare o mai mare flexibilitate a opiniilor i raionamentelor cu o scdere a influenei ideilor.

Cel mai specific fenomen de deteriorare este pierderea sau diminuarea capacitii de evaluare cronologic:

Pe de o parte cronologic intern, legat de ritmul biologic care funcioneaz corect, - orar de mas, culcare, evacuare;

Pe de alt parte evaluarea timpului cronologic (data zilei, lunii, anului), care devin confuze, orientarea spaial mai greoaie.

Apare o scdere a eficienei de gndire de 0,5% dup 30 de ani i 0,18 uniti Q.I. dup 60 de ani.

Emoiile devin mai primitive, uneori cu tente depresive, care determin dezechilibre pe plan intern i perturb relaiile individuale cu cei din jur.

Cei agitai sunt nervoi, acuz frecvent cefalee, insomnie, nemulumire;

Ceu retardai sunt nemulumii, vorbesc ncet i rar, au micri stngace i triesc un sentiment de abandon.

O alt dezordine afectiv este aceea a hipertrofiei sinelui, ca urmare a raportrii fostelor personaliti la propria sa persoan i de justificare a comportamentului, prin dilatarea drepturilor personale i atrofia sensibilitii. n caz de mbtrnire accentuat apare sindromul de depersonalizare.

n plan verbal exprimarea devine anevoioas, uneori lent i incoerent. Vrstnicii cteodat nu-i gsesc cuvintele, apar repetri i nesiguran n fluena expunerii.

n plan comportamental aceste tulburri determin o nervozitate i o irascibilitate crescut, chiar comportamente aberante, prin neintegrarea n familie i societate, btrnii fugind de colectivitate, uneori asociindu-se cu consumul de alcool i aciuni antisociale (perversiuni, violuri, suicide, etc.).