ILUMINAT,semnalizare

5
1 LUCRAREA NR. 2 ALCĂTUIREA SCHEMELOR DE ILUMINAT ŞI SEMNALIZARE OPTICĂ ŞI ACUSTICĂ 1. Scopul lucrării Deprinderea studenţilor cu modalităţile de concepere, realizare şi citire a schemelor de iluminat şi semnalizare optică şi acustică. 2. Consideraţii teoretice În cadrul sistemului de iluminat se deosebeşte un sistem de iluminat exterior (SIE) şi un sistem de iluminat interior (SII). 2.1 Sistemul de iluminat exterior (SIE) are rolul de a asigura iluminarea drumului în condiţii de vizibilitate redusă. Elementele principale ale SIE sunt: sursele de iluminat (farurile, proiectoarele) şi aparatele de conectare (comutatoare, întrerupătoare, relee). Buna funcţionare a acestora constituie o conduită absolut necesară pentru a conferi automobilului siguranţă şi securitate în circulaţie. Farurile sunt surse de iluminare amplasate la exteriorul autovehiculului, care asigură iluminarea drumului în orice condiţii (noapte, ceaţă etc). Ele sunt compuse din elementul optic şi sursa primară de iluminat (becul). Elementul optic îndeplineşte rolul de a reflecta şi distribui fasciculul luminos al sursei primare în mod corespunzător, fiind constituit dintr-o oglindă numită reflector şi o combinaţie de lentile şi prisme reunite în elementul numit dispersor. Sursa primară este constituită dintr-un bec care poate fi cu incandescenţă, cu halogen, cu xenon sau LED (vezi Anexa 1 – Lucrarea 2 - Tipuri de becuri utilizate pe automobil ) prevăzut cu două filamente: filamentul fazei de drum / faza lungă (F.L.) şi filamentul fazei de întâlnire / faza scurtă (F.S.). Pentru conceperea schemei electrice se va avea în vedere că un bec de far are 3 borne. Din punctul de vedere al formei corpului, al locului de montare şi al numărului lor, se disting mai multe variante constructive de faruri: faruri aparente Aceste faruri au în mod obligatoriu carcasă, sunt de sine stătătoare şi au o formă geometrică bine determinată. S-au utilizat la autovehicule de tip mai vechi, iar în prezent se utilizează la tractoare, motociclete. faruri îngropate Pot fi cu sau fără carcasă. Se încorporează estetic şi aerodinamic în partea frontală a carcasei. Ele constituie tipul constructiv cel mai utilizat în prezent. faruri duble (Dual System) Sunt de tip îngropat şi se aplică în special la unele autoturisme. Cele două faruri exterioare se folosesc atât pentru iluminatul de distanţă (faza lungă) cât şi pentru iluminatul de întâlnire (faza scurtă). Farurile interioare se folosesc numai pentru iluminatul de distanţă: filamentul fazei scurte a acestora nu este racordat la reţea. La conectarea fazei lungi se aprind toate cele patru faruri, asigurând o iluminare bună şi uniformă a drumului, iar la conectarea fazei scurte, iluminează numai farurile exterioare. faruri dreptunghiulare La acestea reflectorul este format din suprafeţe parabolice racordate. În afară de forma estetică mai adecvată a măştilor maşinilor moderne, ele realizează o distribuţie mai bună a fasciculului luminos, pretându-se mai bine la iluminatul asimetric. Din punct de vedere al utilizării pe automobile, farurile pot fi clasificate astfel: - faruri pentru iluminatul drumului; - faruri pentru ceaţă; - faruri de căutare.

description

xcx

Transcript of ILUMINAT,semnalizare

  • 1

    LUCRAREA NR. 2

    ALCTUIREA SCHEMELOR DE ILUMINAT I SEMNALIZARE OPTIC I ACUSTIC

    1. Scopul lucrrii

    Deprinderea studenilor cu modalitile de concepere, realizare i citire a schemelor de iluminat i semnalizare optic i acustic. 2. Consideraii teoretice

    n cadrul sistemului de iluminat se deosebete un sistem de iluminat exterior (SIE) i un sistem de iluminat interior (SII). 2.1 Sistemul de iluminat exterior (SIE) are rolul de a asigura iluminarea drumului n condiii de vizibilitate redus. Elementele principale ale SIE sunt: sursele de iluminat (farurile, proiectoarele) i aparatele de conectare (comutatoare, ntreruptoare, relee). Buna funcionare a acestora constituie o conduit absolut necesar pentru a conferi automobilului siguran i securitate n circulaie. Farurile sunt surse de iluminare amplasate la exteriorul autovehiculului, care asigur iluminarea drumului n orice condiii (noapte, cea etc). Ele sunt compuse din elementul optic i sursa primar de iluminat (becul). Elementul optic ndeplinete rolul de a reflecta i distribui fasciculul luminos al sursei primare n mod corespunztor, fiind constituit dintr-o oglind numit reflector i o combinaie de lentile i prisme reunite n elementul numit dispersor. Sursa primar este constituit dintr-un bec care poate fi cu incandescen, cu halogen, cu xenon sau LED (vezi Anexa 1 Lucrarea 2 - Tipuri de becuri utilizate pe automobil ) prevzut cu dou filamente: filamentul fazei de drum / faza lung (F.L.) i filamentul fazei de ntlnire / faza scurt (F.S.). Pentru conceperea schemei electrice se va avea n vedere c un bec de far are 3 borne.

    Din punctul de vedere al formei corpului, al locului de montare i al numrului lor, se disting mai multe variante constructive de faruri:

    faruri aparente Aceste faruri au n mod obligatoriu carcas, sunt de sine stttoare i au o form geometric

    bine determinat. S-au utilizat la autovehicule de tip mai vechi, iar n prezent se utilizeaz la tractoare, motociclete.

    faruri ngropate Pot fi cu sau fr carcas. Se ncorporeaz estetic i aerodinamic n partea frontal a carcasei.

    Ele constituie tipul constructiv cel mai utilizat n prezent. faruri duble (Dual System)

    Sunt de tip ngropat i se aplic n special la unele autoturisme. Cele dou faruri exterioare se folosesc att pentru iluminatul de distan (faza lung) ct i pentru iluminatul de ntlnire (faza scurt). Farurile interioare se folosesc numai pentru iluminatul de distan: filamentul fazei scurte a acestora nu este racordat la reea. La conectarea fazei lungi se aprind toate cele patru faruri, asigurnd o iluminare bun i uniform a drumului, iar la conectarea fazei scurte, ilumineaz numai farurile exterioare.

    faruri dreptunghiulare La acestea reflectorul este format din suprafee parabolice racordate. n afar de forma estetic mai adecvat a mtilor mainilor moderne, ele realizeaz o distribuie mai bun a fasciculului luminos, pretndu-se mai bine la iluminatul asimetric. Din punct de vedere al utilizrii pe automobile, farurile pot fi clasificate astfel: - faruri pentru iluminatul drumului; - faruri pentru cea; - faruri de cutare.

  • 2

    a - vedere general b - reprezentarea n schemele electrice

    Fig.2.1. Bec de far

    Fig.2.2 Far LOGAN

    1,2 far; 3,4 - capac protector far; 5,6 - capac etanare far; 7 - Bec tip PY - 21W; 8 - Bec 12 V H4 60 - 55 W; 9 - Bec 12 V - 5 W; 10,11 - urub reglare far; 12 - dulie PY - 21W; 13, 14 -ornament far; 16 - reglaj Far

    De asemenea, cnd se concepe schema de alimentare a farurilor trebuie s se aib n vedere existena posibilitii comutrii manuale de pe F.L. pe F.S. i invers. Pentru aceasta se prevede un comutator care acioneaz direct sau prin intermediul unor relee asupra circuitului de alimentare. Sunt concepute i scheme de comutare automat de pe o faz pe alta.

    Protecia circuitelor electrice de alimentare a becurilor farurilor se realizeaz cu sigurane fuzibile.

  • 3

    2.2 Sistemul de iluminat interior (SII) cuprinde totalitatea surselor care servesc la iluminarea prilor interioare ale autovehiculului. Se vor include: lmpi de plafon, de scaune, portbagaj, motor, torpedou etc.

    2.3 Sistemul de semnalizare optic cuprinde ansamblul tuturor lmpilor i aparatelor cu rolul

    de a indica prezena autovehiculelor pe drumurile publice, gabaritul acestora i de a semnaliza pe ceilali participani la trafic asupra manevrelor care se efectueaz sau care urmeaz a se efectua.

    Acest sistem cuprinde: - lmpile de poziie, lampa pentru iluminarea numrului de nmatriculare i lampa de cea indic prezena autovehiculului; - lmpile i ntreruptorul de stop cu funcie de avertizare a conductorilor auto asupra manevrei de frnare a unui autovehicul aflat n circulaie, n fa; - lmpile i ansamblul de avertizare a avariei cu funcia de avertizare a conductorilor auto asupra apariiei unei defeciuni la autovehiculul oprit; - lampa de avertizare asupra mersului napoi; - instalaia de semnalizare a schimbrii direciei de mers.

    Deci acest sistem include un grupaj de lmpi i aparate de conectare comandate manual sau mecanic. Sursele primare sunt, n general, becuri cu incandescen cu unul sau dou filamente.

    O complexitate mai mare o reprezint ansamblul semnalizrii schimbrii direciei de mers. Acesta cuprinde o serie de lmpi dispuse la exterior, un comutator comandat de ctre conductor i un releu cu funcionare intermitent. Rolul acestuia este de a alimenta periodic lmpile de semnalizare a modificrii direciei de mers. Acest releu trebuie de asemenea s indice conductorului auto funcionarea tuturor lmpilor de semnalizare.

    Lmpile de poziie se pot combina cu cele de semnalizare, n fa i cu cele de stop, n spate. Ele au dispersoare de culoare alb n fa i dispersoare de culoare roie n spate. Lmpile de stop se monteaz numai n partea din spate a mainii, de regul mpreun cu cele de poziie i semnalizare i au dispersoare de lumin de culoare roie. Lampa pentru semnalizarea mersului napoi se monteaz numai n spate, n partea dreapt, i are dispersor de culoare alb. Lampa de cea se monteaz numai n spate, n partea stng, i are dispersor de culoare roie. Lampa pentru iluminarea numrului de nmatriculare se monteaz n spate i are dispersor de culoare alb.

    Lmpile de semnalizare au, n general, becuri sau dispersoare de culoare portocalie. Cele din fa pot s mai aib dispersoare de culoare alb, iar cele din spate dispersoare de culoare roie.

    2.4 Sistemul de avertizare acustic este sistemul care are rolul de a semnaliza prezena

    autovehiculului n circulaie n anumite mprejurri (depiri, manevre necorespunztoare ale participanilor etc.) prevenind din timp pericolul producerii accidentelor.

    Acesta cuprinde claxonul propriu-zis care poate fi electromagnetic sau electropneumatic i ntreruptorul electric de comand.

    Claxonul are rolul de a emite un sunet care s previn producerea unui accident. Sunetul emis trebuie s se aud la o distan mare (150m), s nu fie prea strident, s se produc imediat ce se comand, s se identifice uor direcia din care vine, s aib timbru i tonalitate plcut, s fie uor comandat de ofer.

    Principiul general de funcionare al acestui aparat se bazeaz pe transformarea energiei electrice n energie acustic prin intermediul vibraiilor mecanice, care sunt apoi amplificate i propagate n mediul nconjurtor.

    Desenul simplificat i reprezentarea convenional a unui claxon sunt date n figura 2.3.

  • 4

    a. desen simplificat b. reprezentare standardizat

    1- plac oscilant, 2- carcas, 3- bobin 4- legtur mecanic elastic, 5- lamel, 6- contact n..

    Fig.2.3. Claxon

    3. Montajul i aparatura necesar Pentru alctuirea schemelor se va utiliza panoul din figura 2.4.

    Fig.2.4.

    n fig.2.4 sunt reprezentate: faruri, lmpi de poziie, cea, semnalizare, stop, mers napoi,

    comutator iluminat, semnalizare optica i acustic, comutator avarii, comutator plafonier.

    4. Desfurarea lucrrii 4.1. Se vor studia diverse tipuri de comutatoare din cadrul sistemului de iluminat i semnalizare

    optic i acustic, din laborator, pentru care se vor realiza diagrame de genul celor indicate ca model n continuare.

  • 5

    Diagrama comutatorului blocului de lumini i semnalizare acustic borne poziii 1 2 3 4 5

    Poziie Faz scurt Faz lung Cod zi Cod noapte Claxon

    Diagrama comutatorului de semnalizare: Borne/Poziii 1 2 3 Dreapta Stanga

    Diagrama comutatorului de avarie: Borne/Poziii 1 2 3 4 5 6 7 Oprit

    Pornit

    Diagrama comutatorului blocului de lumini, semnalizare optic i acustic (LOGAN): Borne/Poziii + 1 2 3 4 5 6 7 8

    Poziie Faza scurta Faza lunga Cod zi Cod noapte

    Proiectoare

    Ceata Claxon

    Semnalizare Stg. Semnalizare Dr.

    4.2. Se vor concepe scheme pentru sistemul de iluminat i semnalizare optic i acustic innd

    seama de diagramele comutatoarelor de la 4.1 i se vor realiza practic (vezi i Anexa 3 Lucrarea 2).

    5. Coninutul referatului 5.1 Diagramele comutatoarelor realizate n laborator. 5.2 Schemele realizate i funcionarea lor. 5.3 Prin documentare individual se va prezenta o schem de iluminat i semnalizare optic i acustic de pe diferite modele de autoturisme.