Iluminare Si Semnalizare

8/21/2019 Iluminare Si Semnalizare

1/16

Argument

Transporturile au avut in toate timpurile un rol foarte importamt in viata oamenilor constituind un factor de prima importamta in dezvoltarea civilizatiei , toate domeniile de activitate

umana necesitând deplasarea de oameni si marfuri.

Chiar si actiunile care nu intra in sfera productiva , cele social culturale , turistice sau derezolvare a unor probleme personale implica in desfasurarea lor , acest gen de activitati.

Dezvoltarea productiei industriale , nevoile de materii prime si materiale au dus lanecesitatea crearii unor mijloace de transport , de capacitati mai sigure in exploatare si care sa

realizeze viteze mari de deplasare. Toate acestea au dus la necesitatea crearii unor ramuri separate a

economiei nationale numita tranposturi.Transporturile reprezinta ramura economiei unei tari care cuprinde toate mijloacele de

transport terestru , subteran , pe apa si aerospatiale care asigura circulatia bunurilor , a marfurilor sia persoanelor.

Spre deosebire de alte sectoare de activitate in transporturi nu se creeaza bunuri materiale ,

procesul de productie a acestei ramuri economice constand in deplasarea marfurilor si a persoanelor pe diferite distante cu ajutorul unuia sau mai multe mijloace de transport cum ar fi autobuze ,

automobile , trenuri , avioane sau nave , aceasta facandu-se in deplina siguranta.n transporturi productia se exprima in tone !m sau calatori !m care reprezinta prestatia

efectuata prin deplasarea unei tone respectiv a unui calator pe o distante de " !m.

#a baza activitatii de transport stau $ elemente %

• mijlocul de transport

• calea de comunicatie

• forta ce actioneaza vehicolul

Sunt cazuri cand acelasi transport se poate efectua cu doua sau mai multe feluri de mijloace

de transport.

&legerea se face luandu-se in considerare caracteristicile tehnico-economice si avantajelefiecarui mod de transport.

Din cadrul transporturilor fac parte ' moduri de transport %

• feroviar

• aerian

• rutier

• naval

1. Transportul feroviar&vantaje %

• executa transporturi de masa in deplina siguranta in orice anotimp , continuu , ziua

si noaptea• executa transport pe distante mari de cale ferata, iar mijloacele de transport sunt

garniturile de tren formate din mijloacele de transport de tractiune(locomotiva) si

mijloacele de transport tractate(vagoanele)Dezavantaje %

• nu poate patrunde in orice loc fiind intrerupta de intinderi mari de apa sau pustiuri

• consuma cantitati mari de combustibil si electricitate

• necesita investitii mari

2.Transportul rutier&vantaje %

• au posibilitatea de a circula aproape pe orice teren• au posibilitatea de a transporta marfuri si persoane direct de la locul de expeditie la

cel de destinati


2/16

• au viteze mari de deplasare si cheltuielile pentru amenajarea caii de comunicatie

sunt mai reduse ca la calea ferata.

Dezavantaje %

• in conditii atmosferice grele circulatia este incetinita sau intrerupta

• nu sunt indicate pentru transport pe distante lungi

• nu pot trasporta marfuri grele , consum mare

3.Naval&vantaje %

• % nu necesita amenajari

• % capacitate de incarcare foarte mare

• % pret de cost si tarife reduse

Dezavantaje %• viteza de deplasare scazuta

• au caracter sezonier in zone cu temperaturi reduse

4. Aerian&vantaje %

•nu au nevoie de cale amenajata de deplasare decat pentru decolare si aterizare

• au viteze foarte mari de deplasare *timp de deplasare scurt

Dezavantaje %

• consuma combustibili superiori

• capacitate de incarcare mica

• cost mare

+


3/16

Capitolul I. Destinaţia şi ompunerea e!ipamentului eletri

n funcionarea automobilului, energia electrica este utilizata pentru % aprinderea amestecului

carburant in cilindrii motorului , iluminatul drumului si al interiorului caroseriei , semnalizareaoptica si acustica , pornirea automata a motorului , alimentarea aparatelor de msurat si control ,

precum si pentru acionarea aparatelor auxiliare (tergtoare de parbriz , ventilatoare , radio ,

brichete electrice , etc. )&paratele si dispozitivele care servesc pentru producerea si utilizarea energiei electrice ,

/mpreuna cu cablurile de conexiune, alctuiesc , in ansamblu , echipamentul electric alautomobilului.

n funcie de destinaie , aparatele echipamentului electric se /mpart in %

•

surse de energie electrica• consumatori de energie electrica

0chipamentul electric al automobilelor este construit pentru tensiunea de 1 , "+ sau +' 2.#egtura dintre sursele de energie si diveri consumatori se realizeaz printr-un singur

conductor (instalaie monofilara), circuitul electric /nchizându-se prin masa metalica a

automobilului , care joaca rolul celui de-al doilea conductor.#a majoritatea automobilelor , masa are polaritatea pozitiva , deoarece umiditatea din

atmosfera duce la o corodare mai redusa a metalelor , /ntrucât pe masa pozitiva se formeaz mai putini compui de carbon si sulf . Se practica, totui destul de frecvent , in ultimul timp, legarea

masei la borna negativa a

surselor de energie.

"ig. 1 #!ema $e prinipiua e!ipamentului eletri $ela un automo%il Daia

$


4/16

0chipamentul de iluminare al unui autovehicul se imparte , dupa destinatie , in %

• echipamentul de iluminare pentru interior

• echipamentul de iluminare pentru exterior

1.1. Iluminatul interior.

0chipamentul pentru iluminatul interior cuprinde %

• lampile pentru iluminarea tabloului de bord

• lampile plafoniere pentru iluminarea interioara a caroseriei

Spatiul pentru bagaje al automobilelor este iluminat cu o lampa speciala care se aprinde

automat la ridicarea capacului portbagajului . 3n bec cu functionare asemanatoare se gaseste si subcapota motorului.

luminatul tabloului de bord asigura observarea de catre conducator, pe timpul noptii, a

indicatiilor aparatelor de control(turometru, vitezometru, termometre, manometru pentru ulei).Scalele acestor aparate trebuie sa se distinga clar si sa nu produca efecte luminoase suparatoare

pentru conducator.4entru aceasta , iluminarea tabloului de bord se face indirect dinspre interior.4entru controlul diferitelor mecanisme ale automobilului sau pentru executarea reparatiilor

pe timpul noptii se prevede o lampa portabila care se alimenteaza printr-o priza cu cablu lung ,

numita lampa de avarii.n afara de corpurile de iluminat , echipamentul de iluminare si semnalizare luminoasa mai

cuprinde % /ntreruptoarele , sigurantele si conductele respective.5ecurile automobilelor sunt reprezentate in figura +,si sunt alimentate cu "+ sau +' 2 avand

puteri diferite intre +-'6 7(uneori mai

mult).nteriorul globului este vidat iar filamentele de 8olfram asigurand

iluminatul prin incadescenta . 9ixareaduliilor de la becuri se face in soclurile

respective , prin picioruse (pentru cele

bifazice),sau stifturi.

"ig.2 Tipuri $e %euri auto&a-bec bifazic pentru far "+ (+')2- '6:'; 7*

b-bec bilux pentru lampi fata si spate,

pozitie si semnalizare(stop) "+ (+')2- 6:+"

7*c-bec simplu cu glob para pentru lampasemnalizare spate sau mers inapoi* cu glob

cireasa pentru numar circulatie, portbagaj,

capota motor "+ (+')2 - +" 7*d-bec diliput pentru lampi bord sau cutie

acte "+ (+')2-+ 7*e-bec sofit pentru lampi plafoniere, cutie

acte, numar "+ (+')2- $ sau 67* "-glob

sticla* +-suport comun filamente* $-suportifilamente* '-ecran* 6-filament faza scurta*

1-filament faza lunga* masa>* ?-piciorus conectare soclu, faza lunga* ";-piciorus conectare la soclu,

'


5/16

faza scurta* "" si "+-filamente bec bilux* "$si "'-contacte bec bilux* "6- filament bec simplu* "1-

contact bec simplu* "


6/16

"ig. 4 "ar u geam $ispersor rotun$

@eflectorul are rolul de a concentra si a dirija convenabil fluxul luminos produs de

bec.4entru realizarea paralelismului razele reflectate , reflectorul are o forma aproximativ parabolica, becul 1 cu dulia 6, fiind plasat in focarul reflectorului.@eflectoarele se executa , prim

matritare , din tabla , de alama sau din otel .

Suprafata interioara se slefuieste si se lustruieste , fiind apoi acoperita sub vid cu un strat finde argint , crom sau aluminiu .

@eflectoarele argintate au o capacitate de reflectare a luminii de ?;-?$ A, insa se zgaraiefoarte usor si se inegresc daca sunt atinse cu mana.@eflectoarele cromate au o capacitate de numai

1;-16 A , insa , datorita duritatii mari a cromului , sunt mai rezistente.

Cea mai mare raspandire au capatat-o reflectoarele cu suprafata interioara acoperita cualuminiu , care permite o tehnologie usoara si ieftina de aplicare. &luminiul se aplica prin

evaporare in vid si are o putere de a reflecta ?; A din lumina .#a unele instalaii de iluminat se folosesc becurile Bfar , care sunt becuri mari ce cuprind si

reflectorul farului , alcatuind un element optic inchis ermetic. n interiorul becului-far in locul

aerului se introduce un gaz inert.&cest gen de constructie asigura becului-far o durata mai mare deserviciu si pastrarea constanta a puterii de reflexie atata timp cat dureaza filamentul.

eamul difuzor sau dispersor are rolul de a distribui corect fluxul luminos , astfel incat sa seasigure o buna iluminare a drumului , prin dispersarea uniforma a luminii. 4entru dispersarea

fluxului luminos , suprafata interioara a geamului este riflata , formand un sistem de prisme si

lentile. #a partea superioara a geamului se realizeaza o dispersare mai puternica a luminii , pentrua evita orbirea conducatorilor din sens opus. De obicei, geamul dispersor se fixeaza in reflector

prin intermediul unei garnituri de cauciuc + , alcatuind un subansamblu comun , care se fixeaza infar numai intr-o anumita pozitie si este bine etansat impiedicand intrarea prafului si a murdariei .

9arul are posibilitatea de a fi reglat pe verticala si pe orizontala cu ajutorul suruburilor $ .

n functie de modul in care se realizeaza dispersarea luminii fazei scurte, la iluminatul deapropiere si de intalnire, farurile automobilelor sunt de $ feluri %

") faruri conventionale cu iluminare simetrica la care fascicolul de lumina este repartizat

uniform sub axa orizontala. &cest tip de far prezinta inconvenientul ca la intalnirea cu unalt vehicul , cand se trece de la faze lunga la cea scurta , distanta de iluminare se reduce

mult , fapt ce impune reducerea corespunzatoare a vitezei . 3tilizarea acestor faruri

1


7/16

necesita o reglare precisa , deoarece la orice deviere a fluxului luminos sau atunci cand se

circula pe drumuri accidentate , efectul de orbire a conducatorului care circula din sensopus se produce frecvent .

+) faruri de iluminare asimetrica , la care fascicolul luminos al fazei scurte este ridicat putindeasupra axei orizontale in partea dreapta a sectiunii (fig. "'.+=-b-anexa nr.').n acest fel ,

iluminarea va fi diferentiata puternic % o zona alungita si intensa pe o distanta mare pe

partea dreapta a drumului si o zona mai putin intensa si mai scurta pe partea stanga.asemenea distributie a fluxului luminos preintampina orbirea conducatorului care circula

din sens opus si ca urmare permite mentinerea unei viteze de circulatie mai mari pe parcurs.&ceasta iluminare se face cu ajutorul becurilor bifazice. @eglajul farurilor se face

mai usor , asigura o iluminare mai uniforma , fara pete de contrast , permitand o

acomodare mai rapida la schimbarea fazelor.$) faruri cu fascicul concentrat , se intalnesc de regula la automobilele de constructie

americana , deosebindu-se de celelalte tipuri de faruri, denumite europene , prin faptul caasigura o iluminare asimetrica prin dirijarea unui fascicul concentrat in jos la o distanta

mai mica spre dreapta sub forma unui con luminos (fig. "'.+=-c-anexa nr.')

#a unele tipuri de autoturisme se utilizeaza ' faruri , imperecheate cate doua pe fiecare

parte, avand si un diametru mai mic decât farurile obinuite .#a iluminarea cu faza lunga sunt aprinse toate farurile , iar la iluminarea cu faza scurta ,

numai cele din extremitati , asigurandu-se in acest fel o buna iluminare la orice distanta .

') farurile de ceata, au constructia asemanatoare cu unele deosebiri ca % reflectorul este de

forma speciala , iar geamul dispersor sub forma de lentila de culoare galbena* becul areecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce vin din sens opus , dimensiuni mai mici . Se

monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale * sunt reglabile pentru iluminaremai buna . &re becuri monofazice de '; 7

6) farul proiector este constructiv ca si cel normal , cu un bec monofazat de '; 7 , dar

suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru >cautarea obiectivului>,intrerupatorul fiind chiar pe corpul proiectorului .

b) #ampile exterioare , ca si farurile , sunt reglementate prin normele de circulatie , atat ca pozitie cat si in ceea ce priveste culoarea si modul de functionare

c) #ampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt amplasate la fiecare dintre cele '

extremitati ale automobilului % doua in fata de culoare alba , si doua in spate de culoare rosiesau galbena. #a automobilele moderne , lampile de pozitie sunt montate impreuna cu lampile

indicatoare de viraj. n acest caz , becurile au + filamente % unul de 6 7 pentru pozitie si altulde +; 7 pentru semnalizatorele de directie.

d) #ampile de franare sau de stop sunt amplasate in spatele automobilului si se aprind la

actionarea pedalei de frana. Spectrul lor luminos este de culoare rosie sau galbenastralucitoare pentru a fi vizibila atat ziua cat si noaptea. &ceste lampi se monteaza de

asemenea , impreuna cu lampile de pozitie . n acest caz se folosesc becuri cu + faze cu unfilament de +; 7.

e) #ampile de parcare , cu care sunt prevazute automobilele moderne , sunt dispuse pe partile

laterale si stau aprinse , imperecheate cate + (cea din fata cu cea din spate )pe fiecare parte infunctie de modul in care a fost parcat automobilul.

f) #ampile pentru iluminarea nr.de inmatriculare este dispusa in partea din spateleautovehicolului ,aprizandu-se simultan cu luminile de pozitie.

3nele vehicule sunt prevazute in spate cu lampi care se aprind numai in timpul mersului

inapoi,


8/16

1.3. )!ipamentul $e semnalizare

0chipamentul de semnalizare cuprinde %

• dispozitive de semnalizare optica

• dispozitive de semnalizare acustica

Dispozitivele $e semnalizare optia se realizeaza prin semnalizatoarele de viraj careechipeaza toate automobilele moderne . De regula, acestea se amplaseaza la extremitatile

automobilului , deseori impreuna cu lampile de pozitie. 3nele automobile sunt prevazute si cu

semnalizatoare intermediare dispuse lateral .4entru a putea atrage atentia in mod vizibil asupradirectiei de mers , atat ziua cat si noaptea , la semnalizatoarele de viraj se foloseste lumina

intermitenta , comandata de un releu special . Culoarea spectrului poate fi diferita , alba saugalbena in fata si rosie sau galbena in spate .

@eleele care asigura intermitenta aprinderii semnalizatoarelor sunt de mai multe tipuri % cu

fir cald , cu bimetal ,electronice . 0le trebuie sa asigure ?;E $; de aprinderi pe minut si sa intre infunctiune dupa cel mult 6 s de la conectare . @eleele termice montate pe marea majoritate a

automobilelor au lampile semnalizatoare legate in serie cu firul cald sau cu elementul bimetalic *de aceea , inlocuirea becurilor

trebuie facuta in mod obligatoriu cu

altele de aceeasi putere . 3tilizareaunor becuri de putere diferita

provoaca schimbareafrecventei de aprindere sau chiar

arderea releului in cazul cand puterea

becurilor este mai mare .

"ig. *. Construtia semnalizatoarelor $e tip u fir al$Constructia semnalizatoarelor de tip cu fir cald (fig.6) este compusa din electromagnetul = ,

prevazut cu armatura mobila " , legata de firul cald "; .

=


9/16

4rin inchiderea cu ajutorul intrerupatorului + , montat pe carcasa volanului , a circuitului de

semnalizare , curentul furnizat de bateria de acumulatoare 6 va trece , prin rezistenta < , firul cald"; si armatura " , la lampile de semnalizare . ntensitatea curentului fiind mica , lampile vor emite

o lumina slaba . 4e masura ce firul "; se incalzeste , el se va dilata si va permite ca armatura " sainchida contactele ? . n acest fel , rezistenta si firul sunt scurtcircuitate , astfel incat lampile vor fi

alimentate direct la bateria de acumulatoare . #umina produsa de lampi va fi, in acest caz ,

puternica . Deoarece firul cald nu mai este parcurs de curent , el se contracta , invinge forta deatractie a electromagnetului = si desface contactele ? .Curentul ca trece din nou prin rezistenta < si

lumina lampilor va deveni din nou slaba. n functie de pozitia intrerupatorului (stanga:dreapta),aprinderea lampilor semnalizatoare se va face fie pe partea stanga , fie pe dreapta .

Semnalizatoarele de viraj sunt prevazute cu posibilitatea reglarii frecventei de lucru a

lampilor . &cest lucru se realizeaza prin intinderea sau destinderea , cu ajutorul unui surub , afirului cald "; , marind sau micsorand , in acest fel , jocul dintre contactele ? .

Conditiile de siguranta a circulatiei impun ca lampile semnalizatoare sa aiba o intensitateluminoasa care sa le faca vizibile noaptea , pe timp senin , de la o distanta de +;; m .

Deoarece semnalizatoarele de viraj sunt dispuse in afara campului vizual al conducatorului ,

pentru ca acestea sa le poata urmari , la bordul automobilului sunt montate "-+ becuri de control ,

ce indica functionarea acestora , prin aprinderea intermitenta .Totodata in timp ce becurile clipesc , se aude si un semnal sonor , caracteristic , produs de

releul de comanda .

#a automobilele romanesti semnalizatorul de viraj este un releu de tip '+6; (fig. "'.$"-b,c-anexa nr.


10/16

@eleul electronic este un aparat tranzistorizat si are, fata de releele electromagnetice , o mai

mare siguranta in functionare , o anduranta marita si un consum de curent mai redus. @eleulelectronic de semnalizare adirectiei de mers , tip '+6; , are urmatoarele caracteristici %

• tensiune nominala +' 2

• temperatura ambianta de lucru -+;FC ,la 6;FC

• cicluri pe minut ?;E+6

• tensiune de alimentare +",6-+?,6 2

#a unele autoturisme , se utilizeaza releul electronic cu circuit integrat (fig."'.$+-anexa nr.=).

9unctionarea lui se bazeaza pe realizarea si amplificarea in putere a unor impulsuri de catrecircuitul integrat " , care inchide sau deschide electromagnetul + si, prin releul @eed $, aprinde

sau stinge becurile de semnalizare pe partea comandata . &ceasta se explica prin deblocarea

oscilatorului din circuitul integrat " , care este alimentat cu energie electrica cand comutatorul S"este plasat in pozitia de semnalizare si cupleaza electromagnetul + , aprinzand becurile prin releul

@eed $ . Dupa circa ;,$ s , oscilatorul se blocheaza datorita grupului @C , care micsoreazatensiunea de alimentare a circuitului integrat , se decupleaza electromagnetul + si becurile se sting

pentru circa $ s , prin deschiderea releului @eed .9enomenul se repeta cu o frecventa de 1;-


11/16

succesiv , iar membrana va vibra cu o frecventa mai mare. scilaiile aerului produse de ctre

membrana "; si discul de rezonanta = vor asigura producerea sunetului .Sunetul produs poate fi reglat cu ajutorul piuliei ' . 3nele claxoane sunt prevzute cu un

rezonator in forma de pâlnie , pentru amplificarea sunetului .3neori se monteaz doua sau maimulte claxoane , acordate pe tonuri diferite , pentru obinerea unui sunet armonizat .

4rin conectarea simultana a + claxoane in paralel , este necesar un curent de intensitate mai

mare , ceea ce poate provoca arderea contactelor butonului .4entru evitarea acestui fenomen , se monteaz un releu prin intermediul cruia se conecteaz

circuitul electric al claxoanelor. 4uterea consumata de claxoane variaz intre +;-"+; 7 , in funciede construcia lor .

+ntreţinerea onsumatorilor

9arurile se controleaz periodic %

•

fixarea lor in carcase , strangerea conexiunilor , dezoxidarea lor la nevoie• inlocuirea becurilor se va face fara a se stinge reflectorul si geamul dispersor , iar stergerea

lor se va face prin suflare cu aer comprimat sau cu vata * becurile noi vor avea caracteristicicorespunzatoare

• reglarea periodica a farurilor se poate fie cu regloscopul , fie pe un perete alb.

@eglarea cu regloscopul se executa astfel incat la faza scurta , inclinarea razelor sa se incadreze

in limitele liniilor trasate pe ecranul aparatului , iar la faza lunga , pata luminoasa sa fie in punctul indicat de pe ecranul regloscopului .

@eglarea pe ecran se face de la o distanta de 6 m , urmarind ca fasciculele sa fie paralele lafaza lunga , iar la faza scurta petele luminoase sa fie sub axa farului , cu "6-+; cm.

@eglarea fina se obtine din suruburile de reglaj pe orizontala si verticala .

9arurile de ceata necesita intretinere asemanatoare , cu deosebirea ca becul fiind monofazat("+2-66 7) este mai usor de schimbat * pozitionarea lor pe bara de protectie se face astfel incat ,

fascicolul de lumina sa atinga distanta de 6; mm , iar inaltimea maxima fata de sol "6;mm* becurile trebuie sa fie de aceeasi marime si putere * pe timpul nefolosirii se acopera cu husa .

#ampile de pozitie , stop si numar ca si cele de semnalizare , vor fi de asemenea , verificate

periodic si curatate * conexiunile vor fi dezoxidate si va asigurata fixarea terminalelor conductoarelor de alimentare .

#ampile interioare se vor controla periodic , inclusiv conexiunile , conductoarele si sistemele proprii de comanda .

@eleul de semnalizare optica se verifica functional si se regleaza frecventa conectarii-

deconectarii ca sa se incadreze in limitele =;-?; per:s

Defete in e'ploatare ale onsumatorilor

nstalatia de iluminat poate prezenta defectiuni ale farurilor si lampilor , al circuitelor de

alimentare sau comutatoarelor si intrerupatoarelor .9arurile sau lampile nu se aprind cand au becurile arse , siguranta pe circuitul respectiv arsa , cand exista scurtcircuite la conductoare , defecte

le intrerupator , comutator , sau releu schimbare faze .

@emedierea se face prin inlocuirea becului ars , a sigurantei defecte , sau reizolarea

conductoarelor scurtcircuitate , repararea comutatorului defect * depistarea defectiunii se faceincepand de la consumator prin % controlul becului direct la bateria de acumulatoare , verificareaoxidarii contactelor de la dulii si fasunguri , a conexiunilor * apoi a se merge pe conductorul de

""


12/16

alimentare pana la sursa si numai dupa aceasta se executa remedierea sau inlocuirea becurilor si

sugurantelor arse . ntensitatea prea slaba a lampilor , se datoreste patarii reflectorului , geamului dispersor sau

becului , precum si oxidarii contactelor de conexare , sau deteriorarii lor . @emedierea consta in curatirea cu vata medicinala si dezoxidarea conexiunilor

luminarea cu intermitenta a farurilor si lampilor este urmarea defectrii /ntreruptoarelor sau

comutatoarelor , care se inlatura prin refacerea mecanismelor lor de comanda. 5ecurile inlocuite trebuie sa fie de aceeasi tensiune si putere cu cele recomandate . Dupa

remedieri farurile se regleaza . nstalatia de semnalizare optica prezinta aceleasi defectiuni ale lampilor * in plus , releul de

semnalizare prezinta defectiunile % desprinderea conexiunilor , firul cald are contactele oxidate ,

infasurarile scurtcircuitate . @emedierea consta in fixarea conexiunilor , dezoxidarea sau inlocuirea releului .#a releul

electronic se inlocuiesc elementele defecte intr-un atelier sau intreg releul nstalatia de semnalizare acustica poate avea defectiuni la claxon(oxidari , slabiri ale

conexiunilor , dereglari ), pe circuitul de alimentare sau butonul de comanda .

@emediere % claxoanele cu contactele oxidate se curata , condensatorul sau bobinajul strapuns se

inlocuieste , apoi se regleaza * circuitele se verifica si se reizoleaza , iar la butonul de comanda serefac contactele sau , la nevoie se inlocuieste .

Cablajul deteriorat partial sau total se inlocuieste , respectand dimensiunea si culoarea , pentru a

facilita identificarea diferitelor circuite.Terminalele cablurilor se vor inlocui cu altele originale , iar

conexiunile , inclusiv legaturile la masa vor fi refacute , evitant scurtcircuitele sau alimentareaincorecta a diverselor aparate sau dispozitive .

,epararea instalaţiei $e iluminat şi semnalizare

4rincipalele defeciuni ale instalaiei de iluminat i semnalizare sunt urmtoarele % una , maimulte sau toate lmpile nu lumineaz sau lumineaz cu /ntreruperi , iluminarea este slab sau

fasciculele luminoase ale farurilor sunt orientate greit . Slbirea intensitii luminoase a lmpilor se

observ /n mod deosebit la faruri. #mpile nu se aprind fie atunci cand s-au ars , fie cand circuitele lor de alimentare sunt

intrerupte . Starea unui bec se poate constata fie prin examinarea vizuala a filamentului , fie prinverificarea functionarii lui prin alimentare directa de la baterie cu ajutorul a doua conductoare

.Circuitul unui bec se controleaza verificandu-se mai intai contactul becului in dulia respectiva ,

unde , datorite slabirii sau pierderii elasticitatii unui contact , se poate intrerupe legatura electrica .Daca circuitul in elementul optic este bun inseamna ca este intrerupt conductorul electric ,

defectiune care se poate stabili cu ajutorul unei lampi de control. #a depistarea unei defectiuni trebuie precedat dupa urmatorul principiu %cautarea locului defect se

face de la consumatorul care nu functioneaza catre sursa , pe circuitul ce alimenteaza lampa sau

lampile respective .De exemplu % daca nu functioneaza o lampa de pozitie din fata , inseamna cacircuitul este intrerupt de la lampa care nu functioneaza pana la conductorul ce alimenteaza cele

doua lampi de pozitie din fata .Daca nu functioneaza ambele lampi de pozitie din fata , este necesar sa se verifice circuitul mai departe pana la intreruptorul care le comanda , unde , de asemenea , pot

avea loc defectiuni din cauza unui contact necorespunzator. n cazul cand nu ard toate cele ' lampi

de pozitie , iar primul bec verificat este bun , defectiunea trebuie cautata la comutatorul central. 4rin analogie se procedeaza cand nu functioneaza faza scurta sau faza lunga la un far sau la

ambele .

n cazurile in care se verifica starea contactelor in duliile lampilor sau ale farurilor, trebuie avutain vedere situatia in care defectiunea se poate datora lipsei legaturii la masa a corpului de iluminat.

"+


13/16

Cauza cea mai frecventa a intreruperii iluminarii unor surse luminoase in timpul deplasarii

automobilului se datoreaza , de regula , unui contact imperfect . Slabirea intensitatii luminoase a farurilor sau a altor surse luminoase poate fi cauzata de

murdarirea sau deteriorarea oglinzelor reflectoarelor sau a geamurilor-dispersoare. glinzile trebuiecuratite fara a fi atinse cu mana sau cu corpuri unsuroase care modifica indicele de reflexie al

suprafetei lucioase. alta cauza o constituie diminuarea tensiunii la ploturile lampilor unor contacte

slabite sau oxidate.@eglarea farurilor

@eglarea farurilor se efectueaza pentru a asigura o distributie a fluxului luminos corespunzator

normelor impuse de securitatea circulatiei . rientarea fascicolului luminos al farurilor se realizeaza

in conformitate cu instructiunile de exploatare ale automobilului si se poate efectua prin douametode %

-- cu un ecran de protectie dispus la o distanta de 6-";m inainteafarurilor

-- cu aparate optice speciale , asezate in imediata apropiere a

farurilor

@eglarea farurilor cu ecran de protectie se executa numai pe intuneric . Drept ecran poate fi folositsi un perete pe care se traseaza axele -, - ,- ,- , 2-2(fig."'.'=-anexa nr."; ). &utomobilul trebuie asezat pe o platforma orizontala , astfel incat axa sa longitudinala de

simetrie sa se intersecteze cu axa de simetrie a ecranului (linia -) si ambele faruri sa se

gaseasca la o distanta b fata de linia - , egala cu jumatatea distantei 5 dintre centrele optice alefarurilor vehicolului .

naltimea hI! la care trebuie sa fie trasata linia - este egala cu % hI!JK-"'"K:";la puterea a 1-a(mm)

in care K-inaltimea la care sunt dispuse centrele farurilor automobilului deasupra platformei

masurata in mm. Daca automobilul este asezat la distanta de


14/16

3n reglaj mult mai precis al farurilor se poate executa cu ajutorul regloscoapelor.

9ascicolul paralel al razelor fazei lungi ale farurilor supuse verificarii este colectat de catre lentilain planul focal sub forma unei pete luminoase * in acest plan este montat un ecran cu semn optic.

Diagnostiarea farurilor

Se recomanda ca operatia sa fie realizata numai cu aparatura de specialitate , care scurteazadurata operatiilor . &stfel, se prezinta in figura $.$


15/16

- uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru

fixarea sculei , precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata * - alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de munca se va face numai

de la surse cu tensiuni de +' 2 , tensiune considerata nepericuloasa in cazul unei atingeriaccidentale *

- pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere , toate masinile

unelte , carcasele metalice aleutilajelor electrice de actionare , comanda si control vor fi protejate prin legare la pamant si la nul , inainte de darea lor in exploatare *

- toate masinile unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aibadispozitivele de pornire si oprire asezate la indemana , astfel incat sa excluda posibilitatea

manevrarii lor intamplatoare *

- se interzice executarea lucrarilor pe masini unelte cu instalatii si mecanisme defecte , cu sculedefecte , precum si de catre persoane care nu cunosc particularitatile constructive ale masinii unelte

respective * - zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie prevazute cu paravane sau

ecrane de protectie *

- piesele care se prelucreaza trebuie sa fie bine fixate in dispozitivul de prindere *

- la prelucrarea pieselor care ies inafara gabaritului masinii unelte este necesar sa se amenajezeaparatori speciale * - pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatori din

tabla prevazute cu ecrane transparente *

- pietrele abrazive , inainte de a fi montate , trebuie sa fie incercate la masinile speciale , la turatiicare sa depaseasca cu 6;-1;A turatia de lucru *

- se interzice oprirea masinii unelte cu obiecte improvizate * - repararea , ungerea si curatirea masinilor-unelte , mecanismelor si aparatelor se face numai cand

aceasta nu functioneaza .

#a lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dupa ridicare a unor capre si suporturi , care sa impiedice caderea accidentala a automobilului sau a unor subansambluri

ale acestuia. Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul

unor dispozitive si instalatii speciale .0ste interzisa folosirea in acest scop a funiilor , rangilor.

Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune trebuiesa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament .

#ocurile de munca trebuie sa fie curate si iluminate .nainte de demontare , toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie golite de lubrifianti si

combustibil , care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele 4S.

55#@&90

". Hondiru, Corneliu - &utomobile Dacia - Diagnosticare, /ntreinere i reparare, 0d. Tehnic,

"??=.

+. 2iteanu, Dan, Stoleru, Hihalache, Câmpean, Lstase, Gamfirescu, 9lorin - &genda

automobilistului +, 0d. Tehnic, "?=6.

$. &ntonescu, 0lena, 9ril, Hariana - nstalaii i echipamente auto. Tehnologia meseriei

electromecanic auto, 0d. Didactic i 4edagogic, 5ucureti, "??=.

"6


16/16

'. 9ril, h., 9ril, Hariana, Samoil, St. - &utomobile BCunoastere , intretinere si reparare,

0d. Didactic i 4edagogic, 5ucureti, "??=.

"1

Iluminare Si Semnalizare

Documents

Transcript of Iluminare Si Semnalizare