SPARTA P~N~ LA RESBELELE MEDICE 123

mai de timpuriu arta ~i sciinta greca ; in ele s'a des-voltatu organisatiunea politica, in ele epopea ~i poesialirica, istoria ~i filosofia; ~i 2U prin ele s'a respanditudeparte elementulu ~i civilisatiunea greca.

Ill. ISTORIA SPARTEI SI A ATHENEI PENELA RESBELELE MEDICE.

Dorienil ~i Ionienil se destingeau unit de altil fortemultu. In statele dorice se vede simplitate ~i monoto-nia in viata, 0 mare legatura catra anticitate, respin-gerea atotu ce este strainu, plecarea ciitra aristocratia~i 0 lipsa mare 'de desvoltarea estetica ~i intelectuala.In statele ioniene, din contra, se tnsemna 0 viata luc-sosa, 0 amore de sciinti ~i arte, 0 larga desvoltare ademocratier ~i 0 pasiune catra datinele si moravurilestraine. Representante alu dorismulul este Sparta, eraalu ionismulur Athena.

I. SPARTA P.fjNE LA RESBELELE MEDICE.

Laconia fu cucerita de Dorienr sub conducerea a dolfrap eraclidt, Procle ~iEurysthene, cari incepura indo-itulu ~iru de regl spartam, Timpurile ce urmara dupacucerire fura turburate la inceputu, din causa nestator-niciril relatiuniloru dintre Dorienii tnvingeton ~i Acha-ienii invin~l; inse nu scimu nimicii despre ele. Celu martnsemnatu evenementu fu, fora indoiala, introduoerea 1e-giloru lut Lycurgii, pe cari este fundata tota istoria Spar-tet. Despre nascerea, calatoriile, mortea si lucrarile po-litice ~i legislative a lut Lycurgu, emu diferite legendein Grecia.

1. Lyeurgn §i Iegislatiunea sa. Lycurgu (pela

124 ISTORIA VEcmA

880 a. Cbr.) fu fiiulu lut Eunomu (buna lege), regeleSpartei, cari muri in timpulu unei rescole interne. Dupamortea mal marelul sea frate, Polydecte, elu renunta debuna voie la tronii in favorea miculul seu nepotu Cha-rilau, care se nascu dupa mortea lul Polydecte. In~cil set, ~i mal cu sema mama Iut Charilau, reusira a-Incalomnia inaintea poporului, ~i atunci Lycurgu paras!patria, calator) prin Egyptu, Asia Mica ~i mal cu semain insula Creta, unde studia legislatiunea vechia dories.Intre acestea la Sparta se tncepusera turburarile interne:poporulu si-aduse aminte de Licurgu ~i ceru de la elulegl. Lycurgu priml chemarea poporului candii oracu-lulu de la Delpbe ilu numi amiculu lui Iupiteru. In ge-nere personalitatea lut Lycurgu deveni deplina proprie-tate a legendeloru poporare : esistenta lui nu se pote ne-ga, cata tnse se spunemu ca legendele i-au tnsusitu totllce se reporta la organisarea statuluI spartanu.

Legislatiunea lul Lycurgu in multe trasurt este eo-muna cu cea din Grecia lUI Omeru : dar fiindu ca le-gislatorulu a- voitu a conserva 0 deplina diferinta intreDorienii tnvingetort ~i intre Achaienii tnvinsi, de aceeala elu se vedu institutiunile vecht dorice, aduse la ceamal deplina desvoltare. Eata trasurile principale a le-gislatiunit lul,

In capulu statulut ea ~i mat nainte erau dot regl,cari se trageati de la Hercule, celu mal faimosu erougreen. Ambil regI aveau aceeast autoritate, ~i adese lu-crau unulii contra altuia; din acesta cam suferiaii lu-crarile, dar se tnlaturau planurile ambitiose ~i se asi-gura duritatea institutiuniloru. Pentru marginirea pu-terit regiloru s'a mat adaosu in urma (sec. VIII), 0 comi-siune din cinci persone, numitii efon, Ace~tl magistratfcari se alegeaii din tote clasele societati) ~i se schim-"Qauin fie-care ann, aveau la tnceputu misiunea de aapera adunarea poporara de regr ~i senatti, era in urma

SPARTA P~N~ LA RESBELELE MEDICE. 125

concentrara in manele loru totu guvernamantuln : regitemu datori sa de sema eforiloru de lucrarile 10I'u ~i lacasu de tradare, puteau fi arestatt de er, eforit inse nuemu responsabili inaintea nimaruj de lucrarile loru. Ast-feliii eel dot regl nu erau de eatli eel anteili dintrespartani, presidau senatulu (gerusia), serviau de media-tort inaintea deiloru, ~i numat la timpu de resbelu a-veau putere ilimitata, pene candti in urma ~i acestaputere li-a fostn restrinsii. In genere influinta regelulin politica era forte miirginita. Poporulii inse conservaeatra el unu respectu religiosu, ea cMI'll. descendintit a-celul erou, care fu atatii de multu amatu de piirinteledeiloru. RegiI arau f6rte avulr, pentru ca posedau pa-mentun intinse de pe cari primiau venituri forte martDe' si mancan la mesa comuna e1 ocupau loculu anteili,~i aveau indoita pOl'~ia. La mortea loru se pa~liaii decedile de doliu.

Resbelulu ~i pacea atarnau, in mare parte de consi-liulu batraniloru ~i de adunarea poporara, Spartanit res-pectau multu esperienta in lucrarile politice, de aeeeain senatii nu putea fi membru de eatli acelu ee posedaetatea de 60 ani, 0 viata nepatata ~i 0 esperienta pro-bata, Senatu ii prepara lucrarile ce erau sa se diseutein adunarea poporara: numal eestiunile criminale ~i ob-servarea asupra moravuriloru cetateniloru erau atribu-tulu er esclusivu. In sentintele loru se basau pe legileparintiloru ~i nu emu pentru ele responsabih inainteanimarur, .

In adunarea poporara participati top Spartanil in e-tate de 30 ant Far1\. deeisiunea er nu se putea da nicro lege; senatulu propunea legea ~i adunarea (prin c6j1!.de scoica) primid Sell respingea legea propusa, fora dea 0 putea modifica; din contra regit ~i senatuln puteausa merga alaturea ell decisiunea poporului, daca gasiauea ea este nedreapta, Din acastea se vede ca partici- .

128 ISTORIA VECHIA

varea unon1 regule semi-militare, semi-monachale, v1\-~endu-~~ .femeea pe furisn, era copii mal nici odata,Diua 0 petrecea la esercitile publice ~i la mesa comuna,era n6ptea la staja, Copii se considerau ca proprietatea statului care crescea nu mal pe cet saneto~'i, ucidendupe eel bolnavi ca ne folositori.

Educatiunea se incepea la eta tea de septe ant ~itin-dea spre a forma din copit bravl soldatr ; de aceea e-ducatiunea consta din gimnastica ~i aspra disciplina.Unu tenerli spartanu era deplinu educatu, candu puteasuferi, cu sange rece, cea mal mare durere corporalecandyutea indura f6mea, setea, frigulu, caldura, &, saumble descultu pretutindenea, se porte aceea-sl hainaierna ~i vera; pe lunga acestea junele spartanu trebuiasa se supuna neconditionatu celu mal mare, sa scievorbi pucinu, dar nimeritu (laconicu), ~i in orf ~i cepericulo sa nu-sl perda presenta de spiritii, era in u-nele casurt sa scie remane mutu si surdu ea 0 statua,Cate odata bande de tenert spartani se luptan pe pia-c;e sub inspectinnea magistratiloru, cari lupte, de ~ise faceaiifora arme, adese se finiau prin uciden ~iciuntin. Nu mal pu~ina resistinta aratau acestt teneri~i in biciuirea ce li se facea d'inaintea altariului Arte-midet, unde se mtempla cate odata ca celu batutt; mu-l'ia fora sa sc6ta unu simplu vaetu. A fara de diferitelespecie de gimnastica, teuerii se ocupau ~i cu jocurilece erau in usu la serbatorile religi6se. Venatulu priumuntt ~i padurt if deprindea cu ostenela ~i lipsurile detotn feliulu. Mancare li se da. forte pueiua, dar aveanvole a 0 indeplint prin venatu ~i fUl'ti¥agu, f6ra tusa safie prin~l, ci1cl in casulu candll aru f foata prin~l emitaspru pedesitr. Scopulu Iegislatorulut de a face ceta-tenl robusti nu faCtI se organiseze ~i chipulu vietuiritfemeiloru. Fetele Spartaniloru se educau ea ~i copii ;se ocupati cu gimnastica, se batean pe place, &, in pre-

SPARTA PENJ.'t LA RESBELELE MEDICE 129

senta junilorii ~i a regiloru, De aseminea ele partici-pall in procesiunile religiose, jucaii, cantall ~i asistauca privitore la esercitiele juniloru. Costiumulu 101'uconsta din 0 call1e~a suptire, compusa din doue bucatrde panza necusute pe delettm, Femeele lacedemoneneerau vestite in tOta E1ada prin frumuseta Iorii ~i amo-rea de patria, Inf6rcete cu sClIt?.Il'ttseii pc scufii, era in-structiunea ce da fie-care spartana fiiloru se'i candu seduceau la resbelu. Se tnsuran tar~iu ~i scopulu nuntetera crescerea de copii tan pentru aperarea patrie], Ast-feliii de educatiune a femeeloru spartane nimicl in eleon ce pudore, ~i de aceea Aristotele ni spune ea, petimpulu seu, femeele spartane duceau 0 viata forte li-bera ~i corupta Ele 'aveau mare influinta asupra bar-batiloru ~i chiar asupra Jucrariloru de statu: mal juma-tate din averea nemi~catore se afia in manele loru. 1

___ A_st_-f_eliuera asprim~a discipline'i tntrodusa in Sparta1 Pene in presentii toll Istorlcif tineau de bun a spunerea lul

Plutarchii ea, Lyonrgii, pentru a nimid inegahtatea de averf ~ia alnnga lucsulu dintre cetaten'l spartanf, impar11 mill. aoH\iu pro-prietatea fonciara tu 39000 pl1rtl, din cari 9,000 dll:dil Spartani-lorti, era .30,000 periecilorti, oprindii dea mSI impart! aceste par1'iintre copil j alii doilea, proscrise moneta de aurii ~i de atgintutnlocuind-o prin bural'i de ferii, car I, prln greutatea ~i volumululoru, Ingreuiaii adunarea bauiloru in acelea-si mane.

In Iimpurile mal din urmll. faimosuli; istoricii angle-su Grotu,cercet a acesta spunere ~i dovedi falsitatea et: 1° prin aceea citalt! istorid greet nu amlntescu ide ea: 2° ca prin tm par~irea inparlI se presupune ca t6til. Laconia era snpusa. tn timpu~il lufLycnrgu, cees ce nu e adeverata j 8° ca leges. dcspre D£ lmpl1rti·rea pltr~iloru n'a es:s-tatil in Sparta ; 4° cll. monete de aurt't ~i des rglntti nu pntea fi p'oscrisa din Sparta, pentru cll. ea tncepa ase bate in Grecie, pentru A.ntIHs.·~Idata, cu 0 Rutl de aliI tn urmaluI Lycurgti Idea despre diferitele \mpil.r~irl a pamenturiloril deLycurgil S'1l nasculil m- I pe arma, tn timpulil regilorn A gill ~iCleomen, cari ail vrutu se tntrodnca 0 atare tmpl!rtirp, rezl(men·du-se pe nnmele 1nl Lycurgu, ~i 9ic~ndt't ca d nu tntroducti unCIce noa, ci renoieacil 0 lege vechia a acelnta,

9

130 lSTORIA VECHlA

de Lycurgu, carea se sustini; multn timpn, multamitalipset de comunicare cu pop6rele straine. Nict unti spar-tanu nu putea e~i peste confinil fora invoire, er{t stra-init puteau remane in Sparta, numai pe unu scurtu timpticu scirea guvernulut care putea ordona totu-de-una a-lungarea loru,

Din cele espuse pene acumu resulta ca, Lycurgu illmal multu educatorulu ~i fundatorulu frfttiel militare laSpartanl de catll unu legislatoru politicu. Membril a-cestet fratil traiati, dupa espresiunea lui Plutarchu, eaalbinele in stiubeiu, cunosceudu numal interesele comu-nel din carea faceau parte. Disciplina lul Lycurgii fa-cea din omu unii bravii soldatn, tare cu corpulu darslabu cu spiritulu ; elti nu putea fi nict gospodariu, niclcivilisatii. Chiar statulu lut Lycurgu nu samana eu 0

societate civila ci cu unii lagarii doricii, care se eser-cita necontenitu :;;i era gata a se misca seii asupra Hilo-tiloru seu asupra inimiciloru din afara,

Se dice ca Lycurgu, luandu juramantr; de la totti po-poporulu ca va pazi Iegile pene se va inturna, porni laDel he ~i nu se mal tntorse in patria, Murindu elu,ordona a-I arunca in Ventll ~i cenusa, pentru ea sa nude ocasiune Spartaniloru a-I calca legile. Spartanil da-dura lul Lycurgii onorun divlne, if radicara unu templu~i in fie-care anti serbau 0 ~i in ono rea lut.

2. Besbelele ell Messel1ia. Crescuti militaresce,Spartanil avura curendu anteietatea in totu Peloponesulu.Mal anteiii finira cucerirea tntreget Laconier ; dupa aceeali sub-cadura locuitoril Messenie, in urmarea a done crude:;;i indelungate resbele, faimose prin curagiulu ~i. despe-rare a Messenieniloru. Intervalele de curagiti dau istorielresbeleloru meseniene unu caracteru poeticu. in ante-iulu resbelu (743-723) se destinse, prin curagiula seiidesperatu, regele Messeniel Aristodem, care pentru eli-berarea patriot sa~ifica propria ~iunica sa fiica, ~i cand