56 ISTORIA VEeHIA

Partile tmpricinate l~t alegeaii cute unu judecatorn, unuam treilea en!' uumitu. Acusatulu putea apela succesivtpene la tribunalulii marehu archiereu, ~i procedura eraaranjata intr'unti modu in catll oferia destule garantittrnpricinatiorii.

Ast-feliu sta toUt civilisatiunea vieter politice a Iu-deiloru ; inse acesta civilisatiune ~i acesta fortia, fiindiideterrninata prin 0 lege religiosa, ea devinia chiar prinacesta neschimbabila ~i ne accesibila de progresu.

-t-ISTORIA ASlEl ANTER'OARE.

Domnirea asupra Asiel sud-vestice 1.1'e61 alternativula Assyrienr, Bahylonent, Me~ll ~i Per~I Aceste patrunatiunt dornnirii Asia cate-doue: mal antrill Assyrieni)~i BabyloneniI, pe urma Me~m ~i Persi). Fie-care pa-reche apartinea catra diferite semintit : prima ciltra cell,semitica, a doua cntra cea arica. Statulii Medo-Persu,supunendu pe celn Babylono-Assyrian, puse mana petottt Asia istorica. ~j ei't~lelldll la ronrlulu seu, cH~ll' cuelu ~i iuscmuatatea lstorica a Orientulul, cedand acesturolri ].~mopei. Alt'i populi istorici a Asie'i fura : Pheni-cienir, ~i populi) (tin Asia mica: Lydionir, I'hrigienil ~iTroienit,

1. STATULG BABYLONO-ASSYRIANC

..1. Localitatea Babyloniei §i a Assyriet, Ite-

gatuluBabylonena se atla in valea dintre riurile Euphrat~i Tigru, avendu forma umn trinnghiu, a caruia basiteste la nordti in muntit 'I'aun, era verfulu se formeza

BABYLONENll SI ASSYRIENII

prin rntr'unirea acestoru clone riurl. Acestu triunghinse impartia in done parp. Anteia, Mesopotamia, se n-fla la midloculu curgeiit acestoru riurl. 1n midloculu else afla 0 campia mtinsa, Intrerupta de muntt stances),lacun ~1 oaze, in cari r{LUicescll pastorit ell turrnele101'u ~i cardurile de strut'! ~i asint selbaticr. Numat peI(mga .malurile ambeloru riurl, urnbrite (le platani ~iciparost, se aflau pamentur! fertile ~i politil, Adouaparte, Babylonia (Senaar), ocnpa loculu rl'intre gureleTigrului ~i a Euphratulur, Loculu aci este plecatu dela apusu spre rasaritU. De la aceste riurt depindeau ea-litatile terei: matca Euphratulut nu este adunca, cur-gerea linistica ~i malurile giose ; mutca Tigrulut esteaduncii, curgerea rnpede ~i malurile inalte. Cfmclu In-cepe.i it se top! neua din muntit Armeniet apele Eu-phratulut innndau t6ta valea. Acpsla inundatiune ajut.imultii fertilitatea pamentulul, mat cu semii tntr'o t-eril.ferbinte ~i Se1'l1C;1de plot, cum eui Babylonia ; iuse a-ceste inundan arri fi pututu f ~i viW\matore, daca e-·multi n'ar fi pusii stavile acestoru inundiirf ~i n'aru fconstruitti nisce adapiitorl artificiale. De aci resulta ca,arta mechanica a trebuitu sh se desvolte de timpuriii tnBabylonia ea ~i in Egyptu. Pentru a tnlatura consecin-[ele funeste a inundariioru, ~i pcntru a se folosi de 111-

susirele 101'11 hine fltcetore. s'au construitu canalurl, i-ezetun, lacun ~i eazurl, Ostenelele intrebuintate de 10-cuitort la aceste coustructiunt furn pe deplinti remune-rate; dupa spusa celoru vecln, rani uncle se aM 0 a:~afertilitate ea in Babylonia : in ea da Srllnenta doue su-te la una, era in ani bunt ~i trer sute. Ayea inseBa-bylonia aIte neajunsun : n'avea paduJ'l) pMI'a, vil ~i mas-lint Absentia padureloru ~i a petrel avu influent a asu-pra architccturei: nu se Vedtl aci constructiuut solideea in India ~i Egyptti. Babylonia avea 0 positiune for-te avantajosa pentru comerciu, fiindu pusa tntre marea

57

58 ISTORlA VECHlA.

Mediterana ~i cea Indiana. Babylouuln unplL spusele lurHerodot, politia eea mal frurudsa din cate a vedut' elu,era construita in forma unul patr'unghiii patratu pe am-bele malun a Euphratulm eari se tutr'uniau prin Ul11~1

podu de petra ee avea HmI acoperementn miscatorit'.Intr'o parte a politiei era palatulu, tntr'alta templulu IulBaal cu unu turnti inaltii, in verfulu caruia se ufii unitidolii de aurii. Politia era incunjurata en canalun pli-ne de aplL ~i en murl tan, avendu portr de fern, Rni-nele Babylonului (lung{t Gillah), desgropate In timpu-rile mal none, constau din nisce delurt mart acoperitede dertmaturt de colbii. Cresce ~i acumu peele unti soiiide arbore, care dupa toU\, probalitatea este forte vechiu ;crengele lut suntu verdt era tulpina a putreditu ~i s'auscatu: pate ca acesta este celu mal de pe urma restu agradinelort'i suspendate, una din cele septe minunt a lumitvecln. Pe unulu din delurt (Birs-i-Nimrud) se vede unuturnu semi-ruiuatii, pate ca de fulgeru ; pe IUllga ver-fulu lul se preumbla nourii era pe la basa vietuescu leir,Invet.a~il considera acestu turnu ea raln{t~iFt din turnuluBabylonulut,

Confiniele Assyriel s'ati schimbatu in diferite timpun~i concadeau cu cele a Babyloniei. Assyria propriu \lisll,se aM la nordi l{l Babyloniel, pe partea stfmgi't a 'I'i-zrulur intre inaltirnele Jrana si Armena. part.ile de la'•.j , ,

sudu sunt plane ~i fertile, era la nordu ~i orientu setncepu ~irurr de deluri acoperite ell stejan ~i muntr.Politia principala a Assyriel eni Ninevi, pe riulii Ti-gru, vestita in traditiunile Orientulul. La an. 1843, in-vetatulu francesu Botta ~i anglesulu Layrd, tucepura adesgropa ruinele el. Aceste disgropan, cari se continua~i acum, indepliuescu ~i larnurescu istoria regatului Ba-bylono-Assyrian, pe care nor illl cunoscemti pene aeumnumar din nisce fragmente fabulose ~i esagerate a scrii-toriloru vechi greet.

·BABYLONENll SI ASSYRIENII 59

2. Privire Istortca asupra regatului Babylo-no-Assyrian, Cele matvecht scirl despre Babylonia ~iAssyria ni da Moise, candu vorbesce de diluviu ~i deimprastierea genulul omenescu. Comparandn aceste scincu traditiunile religiose a Babyloneniloru despre tnce-putuluIumii ~i a omeniloru " precum ~i cu monumen-tele nu de multu descoperite, venimii la acea inchiere ea,cele antei principii de viata sociala ~i de civilisatiunes'au adusu aci de Chaldei unu poporii de semintia se-mitica, acestn poporu, pogorindu-se din muntii Arme-niei se a~e~la mal tmteiu in sesurile riulul Euphrat, }11-

tre Arabia ~i golfulti Persicu, adeca in acea tera ea-rea po.rta multu timpii numele de Chaldea. De aci e~iraeel ante'i cuceritorl mesopotamitr, cu 2,000 de am a,Chr. :Nemrod, nepotulu lut Cham, marele venatorin tna-intea Domnulut, celii anUtitl strpanitoriti, ~i p6te, ~i fun-datoru a Babylonier, ~i Assur fundatorulu Niniver, caredadll numele set 1 Assyriel. De aci inainte nu scimu ni-micu, afm·a ele numele a cinct dinastii, elespre acea ces'a tntemplatn in Babylonia ~i Assyria pene atuncl candi,!~inlt, regele Assyriet, unulu din descendiatit 1nl Assur,cuceri Babylonulii ~i eleven! rege alii regatulufBabylo-no-Assyrian. T6te legendele ~i traditiunile mithice a po-poreloru semitice din Orientu, se grupara imprejnrululul Ninu, a femeel sale Semiraniis, ~i a descendentululloru Sarclanapale. in Ninu ~i mal cu sema in Semira-mis (care tnsemna nume mare) aii personificatii acestepop6re ideea loru de uuti mare domnitoru: loru se in-susescu t6te cuceririle ~i constructiunile ce s'au facutiide mal multe generatium ~i in curg ere de mal multisecull. In Sardanapale, din .contra, este infi't(;i~atu tipuluunul despotu ccrumptu ~i epocha caderii regateloru a-siatice.

Ninlt, fiulu ~leultl Belu, cuceresce Babylonia, Arme-1 acesre tradijlun! s'aii conservatti 111. Beroze u'.lii preotti caldH~llii°

60 ISTORIA VEOHIA

nia, Media, Persia, t6tit Asia Micit, merge pene la Don~i Bactra. La asediuln cetatil Bactra, iese pe scena pen-tru prima-data Sem~. Fiindii fiica a ~leitel Derceto,~i nruncata fiereloru spre mancare, ea fit uutrita de po-rumbit ce erati cnosacratt mamet sale; crescendti, eadevini socia unuia din ducit lul Ninii pe care-In a socia,in tote .espeditiunile, trausformata ill haine Mrhfltesc1.Ea ajuttt lut Ninn la luarea Bactrei iutl'anclr[ In cetatecu unii detasamentu rle soldap, 9i 'prin Inca,ntiltorea sea

, frumuseta placendu-r, facti pe Ninu a 0 smulge de laharbatulu seu 9i a si-e 11um1 de soti{t. in genere tra-ditiunile rnsnsescu fer,el Serniramidet 0 putere inresis-tibmt (1(' incftntare ; ea ucidea pe tot! ace! pe care-r in-cftnta; anteiultl el barbatu se sinucise perdend-o, pe Ninu1\ii ucise ea insa~l; aceeast sorta avura ~ialFI, n,~a ill

eftUl legenda dice ell, mal multe movile din Asia nu suntaltu-ceva, de dltll morminte de a amantilorn Semiramider.Legendele poetice AC coutiuuara ~i dllph mortea lulNinu, Fiulu seti fiindu l11il101't1, Semiramis se sui pe tronu~;;i, tmbracata semi-femeesce, costiumu ce de atuucl de-vent nationalu pentru Babylonem 9i Assyrient, domni ell

multa prudeuta 91 eroismu, Durendu podulu de pesteEuphratn, gradinele suspendate ~i giganticii mm! a Ba-.hylonulur, fiicenclii drumun peste 11111l1t,l ~i stand, ~i COl1-

tinnandu cuceririle barbr 'ulul seu, Semiramis pornt cuo armata fabulosa, in privirea numerulur, sa cucerescitIndia,' dara nu reusi. DUp{L intorcerea din acesta intre-prindere, Semiramis dM!'1 guvernamentulu fiului seu Ni-·nias, ~i muri In adnnct bMrenete. Precum nascerea deaseminea ~i mortea el sunt acoperite cu unti misteritipoeticn : uuele legends ,licit eft aru f fostu ucisa de fiuluseu, altele ca singura s'aru fi ucisu cu fomea pe mor-mentulu barbatu-seu, mustrata fiindu de cugetu pentruuciderea lut ; e1'tt altele ~licti ea, nutrita fiindu la tnce-putu de porumbil maicei sale, s'aru fi transformatu in

.HAByLONE~ll ~I A1:lSYRU2NII fj1

porumbita s'ar fi sburat din asta lume. Legendele in.susinda IuT Ninu ~i Semiramidel tote faptele marl, n'aulasatu pentru succesorit loru de eatu 0 viata desfranatade seraiu. Ninias ~i eel 30 de regi ce l'au urmatu,: auperdutu tote cuceririle Iut Ninu ~i a Semiramidet, 8a1'-dana ale, celu mal de pe unna din er, se tnchise inharemn, se incuniura ell femei ~i nu se ocupa de eattlell lucruri femeescr. POPOl ulu nemultemitu ell elii sercscula ill contra-) sub couducerea 1uT Arbace, guverna-torula Mediel ~i a JUl Belesis, guveruatoiuln Babylo-nier, Sardanapale se aperar£t trei ant de zile in Ninive,~i in fine, perdendu sperauta de a scapa, murt tragicu,dtmdu foeti palatulul ~i al'\lendll dimpreuna cu femeelesi tesaurele sale.

Cu Sardanapale (pe la. finea seculului IX) tie finescenumal periodulu mithicu a istoriet Babylono-Assyrieni-loru. Dupa toUt probabilitatea, traditiunile, in peirea a-cestut rege all infa9i~atu caderea dinastiel M Ninu ~irescolele poporeloru cucerite, ell cari se acompaniazatot-de-una caderea dinastiiloru din orientu, a d'tI'OI'U fun-damentu este despotismulu militarti. Dupa mortea IulSardanapale, Assyria perdu Babylonia ~i Media, ~i in ge-nere stepanirea de asupra Asicr nord-ostice, ~i chiar eaincepu a se guverna de J) noua dinastie, a caruia in-eepetoru se considerii Phulu (pe la jurgetate seculului VlII).Despre acestti periodii avemu scirt esacte, pentru ca As-syrienit vinu in coutactu eu Iudel. Acela-~'i spiritu mi-litaru ce destingea pe regit m31 dinainte, destinge ~iperegit acestet dinastif ; cu acea deosebire numar, ea a-ce~tia facu cucerin spro apusu ~i sudn de la valea Eu-phratulut ~i n Tigruln], l)e can(hl cei-alt: 10 faeean in A-Ria nordti-ostica, Cel mal fajmo~l regY a acestut peri-odu, fura: Salmnnasaru ~i Sennacherih, carit combatura~loriosu ell Iudell ~i Phenicienir, Celn mal de pe urmarege a A8syriel fa Saracll, in timpulu caruia Me~il ~i

It>'J'O.l:UA VEUHlA.

BabiloneniI derimara Ninive ~i pusera finitu regatululuiassirianu ea independinte (610). Din acestu timpu, dom-nix-ea asupra vae! Eupbratului ~i a Tigrulut, precum ~ianteietatea tntre staturile AsieI istorice, trecu era-~! laBabylonu, care ~i-ajunse apogeulu gloriet sub Nabu-chodonosor (600).

Niuu ~i Semirarnis fur~l eroii periorlulul mithicii :Nabuchodonosor inse se arata eroulu perioduluI istoricua vietet babilono-asiriene. Nabuchodonosor ca unu marecuceritoru, lu£t de la faraonulu Fgyptulut, Nechao, t6tecuceririle Egypteuiloru din Asia, surpa Ierusalemula, su-puse regatulu Iudeei ~i duse pe Iudet in sclavia Ba-byloniei ; supuse tOULPhenicia ~i surpa, dupa unii ase-dill de 15 ant, infioritulu ~i vechiul oras 'I'yrulu, Oa-re-cari traditiunr orientale, insusescu lul Nabuchodono-sor multe din maretele constructium a Semiramidel :templulu lul Belu, podulu peste Euphratu ~i in fine gra-dinele suspendate, prin cari el11 a voitu a aminti sociersale, Nitocris, muntosa sa patria, Media. in genere pu-temu presupune ea, partea apusana a Babylonulut fucladita de Semiramis, era cea resaritena de Nabucho-donosor, pentru ca remasitele de edeficiuri ce s'au des-coperitu in partea resaritena a Babylonulut, sunt deunu stilu mal nou de catll cele din partea apusana.Dupa Nabuchodonosor, ea ~i dupa Semiramis, regatulu'merge rapide spre cadere, avendu mal multf regt pecari-I cun6scemii numat pe nume. e111mal de pe urmarege, [abonid sett Balthasar, fu totu asa de molaticn ~icoruptu ea ~i Sardanapale : domnirea lut fu timpulu os-petiloru ~i a desfreului. In desertu resuna vocea in-fruntatore a profetulut Daniel care, in midlocul ospe-teloru lut Balthasar, prevestea neinlaturabila cadere aregatului, .!&.an. "Q~~.QE:~eJe Persiel vent asupraBabylonului, ~i profitandu de ne ingrijirea regelui ~i apoporului tncurcatu in ospete, Iua politia ~i supuse re-

gatulu. Cu caderea Babylonului, anteietatea in Asiatrecu la Medo-Perst,

3 Civilitatea Babyloneniloru ~i Assyrieni-Iorn. Despre viata sociala, credinta, artele ~i sciintaBabyloneniloru ~i a Assyrieniloru avemu pucine ~i 'in-trerupte sciri de la scriitorit vechi greet ~i iudel, cariscin se tndeplinescti prin nouele descoperiri in Ninive.

Forma guvemulut fu despotica. Despotismulu sebaza pe puterea militara ~i pc ideea despre originea di-yina a regiloru, carii se incunjurati de ordinarii eu luxu,magnificenta, harenie si-eunuct. Pe monumente se ga-sescu mal en sema infa~i~aI'ea acestoru din urma : elcompunu suita regiloru, comanda armatele, sunt fune-[ionarii ~i locotinetorit prin provincii (satrapi). Oeupa-tiunea principale a regiloru era resbelulu ~i venatulu.Arta militara ajunse la 0 destulu de mare desvoltare,mal eu sema in privirea asediulut, Legaturele familiarenu erau a~a de susu puse in Babylonia ~i Assyria ; nuntase facea dupa dispositiunele guvernulur, ~i mirele i~icumpera miresa. Impartirea in caste nu se vede. Eninumat 0 singura clasa de pre0tI-magi~, in sinulu ea-reia puteau intra membri ~i din alte clase a poporulut~i carea avea 0 influinta morala asupra poporului, fiinduca poseda esclusivu sciinta.

Dupe marturia tuturoru scriitoriloru vecln, Babylo-nulu era celu mal luxosu statu din Orientu. Luxulupresupune 0 mare desvoltare a industriel ~imal eu samaa fabriceloru ~i a comerciulut. ~i in adever ett Baby-lonenir, ocupandn-saseriosti eu agricultura, se destinseramar cu sama prin fabricarea diferiteloru panzurt. prinsapl1toria in petra ~i prin pregatirea diferiteloru apemirositore.. Covorele Babylonene erau vestite in totn Ori-entulu atatu prin soliditate eatil si prin frumuseta colorelor-

Fundamentulu religiunii Babylono-Assyrienilor, ea latotl populi) semitict, era adorarea steleloru (sabeismulu :

tJ4 ISTORIA VECHIA

,

acesta pentru c~ ra1'11unde ceriulu este a~a de magnificu,1'81'11 unde stelele lucescu in noptile de vara ea in Ba-bylonia. Locuitorulu din valea Tigrulut ~i a Euphratulutadora in stele ~lel ~i eroi sei. Catr[t acesta credinta prin-cipala ~i aborigena se adause in urma adorarea deulutIocului Sandon, adusu din muntit Anueniei ~i in onorea ea-ruia s'a instituit 0 noua serbatore, candli se eliberau scla-vir. In fine afHimii ~i 0 a trcia dogma: indeirea putei ifprodnctive a naturel sub chipulu deilorii Mylitta ~i Belu,femee ~i barbatii, care s'a resimtitn intru cat-va in Se-miramis. CUltU111 consta din sacrificie ~i tamaerr.

Desgroparile incepute la anul 1843 de catra Botta~i Layard, ~i cari se continua ~i pene acumu lunga sa-tele Harsabad ~i Kvjungik, ce se afia pe loculn vechelNinive ni dati unu avutu materialu pentru studiulu ar-tel babylono-assyriene. In gramedele de ruint s'au afiatupalaturt intinse cuprindendu mal multe salone ~i cori-dore cari se iluminau pe d'asupra ~i se sustineau peco1011e de lemnu. Muri! 101'll suntu acoperin eu tnscrip-tium conice 1, ~i en cele mal variate chipurt de proce-siuu) religiose, de scene militate, parazi de curte, devenatu, petreceri ~i ospete. Intre aceste se gasesca Ll-'

nele earl ni amintescu pe cele egiptene ; sunt inse u-nele cu totulu diferite de ele, asa d. e. oment inari-patr, let inaripatl ~i viperI ell capulu ~i barba de omu.Tote monumentele descoperite se tran ortara la mu-seulii britanicu ~i la Luvru. Privindu aceste monu-mente putemu face urmatorile iuchierl : lOin privireastilulut ~j a perfectiunii fabricaril, aceste monumentesunt 0 desvalire mal departe It arter egiptene, ~i. sedeosehescti de acestoa prin influent-a locului, prin ab-senta marimi! ~i a lul:Htimi1, ~i prin 0 mal mare yio-sie ~i varietate. Din arta babllono-aslriena se desvolta-iQildescifrll.rea acestt,"( aJf>l.Ue'u. contcu ~'ait ocupatti Grole-fend ~i Raullnaon ,