1

ll Ges

Biserica Il Gesu (Biserica Sfintului Nume Isus) a fost construit n 1568-1584 in stilul manierist pentru ordinul Ezuit (ordin calugaresc alBisericii Catolice, aflat n serviciul direct alpapei) n locul bisericii Santa Maria della Strada .

Istoric

Primele planuri pentru biseric, solicitate de ctre cardinalul spaniol Bartolomeo de la Cueva, in care existau 2 cerinte bine definite si anume: 1.crearea unei nave mari, cu o parte amvon , pentru a facilita predicarea i 2. un altar central pentru celebrarea Euharistiei sunt concepute de Nanni di Baccio Biggio , un arhitect florentin. n 1554 , planul este refcut gratuit de Michelangelo cu finanari date de catre Cardinalul Alessandro Farnese , nepotul Papei Paul al III-lea, papa care a autorizat nfiinarea ordinului ezuitilor. Din cauza lipsei de fonduri constructia bisericii Il Gesu incepe abia la patru ani dup moartea lui Michelangelo, principalii arhiteci implicati n construci fiind Giacomo Barozzi da Vignola i Giacomo della Porta. Construcia bisericii ncepe pe 26 iunie 1568 sub conducera lui Vignola, iar dupa moartea sa in 1575 este urmat de arhitectul Giacomo della Porta. Giacoma della Porta a fost implicat n construirea faadei asupra careia aduce modificri,a bolii n cruce, domului si absidelor.

Plan

Pentru a construi biserica, Giacomo Vignola a adoptat ideile lui Michelangelo, lund decizia de a combina planul central cu configuraia longitudinal a Evului Mediu. Acest lucru nu a fost intmplator, Vignola inspirindu-se de la Alberti ce crease un secol n urma biserica SantAndreea din Mantova ce seamana mult ca plan cu Il Gesu, acestea la rindul lor avind influena bisericilor central-bazilicale ca Sfinta Sofia din Constantinopol. Acest forma in plan indeplinete dorinele cardinalului spaniol Bartolomeo de la Cueva, fiind conceput cu un singur naos, pentru c atenia credincioi sa fie concentrate spre altar i preot, putind gazdui un numar mare de credincioi .

Biserica are o form longitudinal in plan de cruce latin, intersecia fiind acoperita cu o cupola. Transeptele sunt reduse la cea mai simpla expresie, bratele acestuia fiind transformate in doua capele . Corul este foarte superficial si se reduce la o absid simpla.Pe fiecare parte a interseciei sint dou capele corale deschise - folosite de prinii iezuii pentru nchinarea lor de zi cu zi. Naosul si altarul sunt punctai de pilatri ce in acoperisul.

Faada

Atit in timpul Renaterii, cit i dupa, arhitecii aveau mereu aceiai problema la crearea faadelor, transpunerea, la exterior, a dimensiunilor nalte ale navei i a celor mai joase ale colateralelor la exterior , fr renunarea ordinelor clasice. Alberti a fost primul care a rezolvat aceasta problema, adoptnd la parter, sistemul arcului de triumf, la etaj utiliznd doar limea navei, volutele mascnd acoperiul colateralelor.Primul proiect de faada al lui Vignola a fost respins de ctre iezuii. Fatada propusa n 1571 este vizibil inspirata de la Santa Maria Novella : un nivel mai inalt si un nivel mai sczut , cu dou volute, ns cu stilul pompos al epocii ce a fost apoi modificat de Della Porta.

Primul nivel conine un ritm alcatuit de cte doi pilatri de ordin compozit ce se repeta de trei ori si ce sunt prezeni pe fiecare parte a uii principale, acetia fiind amplificai de o friz decorativ i fronton de o form semicircular ce armonizeaza compozitia. Deasupra uii principale, se poate vedea un scut cu inscripia HIS (Jesus Hominum Salvator). Pe prile laterale sunt dou ui mult mai puin dominante ce au fost tratate divers n comparaie cu ua central fiind depite de un fronton triunghiular, deasupra acestuia fiind statui. Seciunea de sus este mprit cu ajutorul a patru perechi de pilatri, aceasta fiind asociata la partea inferioar prin volute pe fiecare parte. Ritmul ternar a arcelor de triumf se reia din nou, imitaia celor doua ferestre fiind n aliniere perfect cu uile, la fel ca si imitaia balconului ce este decorat cu fronton ca si ferestrele, aflindu-se ntre doua coloane deasemenea de ordin corintic.

Decoraiile interioare

Decorul bisericii este foarte bogat, acesta datnd dintr-o alta perioada (1668 -1673) dect construcia bisericii, aparinnd barocului.Nava este acoperit cu o bolt semicilindric, obtinndu-se n acest fel o sala imensa, iar capelele par a fi doar nite nie. Bolta semicilindrica alaturi de cornia care se ntinde pe toat lungimea navei fara a fi intrerupta, ofera sezatie impingerii spre altar.Elementul cel mai frapant ale bisericii este o fresc unic pe bolta semicilindric a abisericii, decorat n XVII-lea de Baciccia , reprezentnd ,,Triumful numele lui Isus " . Desenele sunt facute n asa fel incit creaza iluzia c acestea plutesc pe tavan i chiar arunca o umbra pe el, n timp ce de fapt ele sunt desenate pe un singur plan. Decorul cupolei este, de asemenea creat de Baciccia i reprezint viziunea cerului.

Altarul are distincia de a fi vizibil de oriunde din interiorul bisericii. Prezentul altar mare a fost proiectat de Antonio Sarti (1797-1880) , fiind construit la mijlocul secolului al 19-lea. Acesta este dominat de patru coloane sub un fronton neo- clasic . Sarti a acoperit , de asemenea, absida cu marmur i a fcut desenele din cortului. ngerii din jurul inscriptiei IHS au fost sculptate de Rinaldo Rinaldi ( 1793-1873 ). Cei doi ngeri care ngenuncheaz la fiecare parte a inscriptiei IHS sunt opera lui Francesco Benaglia i Filippo Gnaccarini ( 1804-1875 ). Altarul a fost pictat de ctre Alessandro Capalti ( 1810-1868 ). Plafonul a absidei este mpodobit cu pictura ,,Gloria Mielului mistic " de Baciccia ( Giovanni Battista Gaulli ) .

Altarul Prima capela la dreapta a naosului este Cappella di Sant'Andrea , numit astfel pentru ca biserica a fost construita in locul unei alte biserici demolate dedicate Sfntului Andrei. Toate lucrrile pictate au fost finalizate de ctre florentin Agostino Ciampelli. Frescele de pe arcade reprezinta martirii de sex masculin, sfini Pancrazio , Celso , Vito , i Agapito, n timp ce pilatrii sunt de sex feminin, sfinii Cristina, Margherita, Anastasia, Cecilia , Lucy i Agatha. Pe plafon este desenata o fresc cu Gloria Fecioarei nconjurat de sfini martiri Clemente , Ignazio di Antiohia , Cipriano , i Policarpo.Cappella di Sant'Andrea

Cea de a doua capela la dreapta este Cappella della Passione, cu fresce nfaind scene ale Patimilor : Isus n Ghetsimani , Sarutul lui Iuda, i ase pnze de pe pilatrii : Hristos la coloana lui Hristos nainte de gardieni, Hristos n faa lui Irod, Ecce Homo, Exit la Calvar, i Rstignirea. Altarul lui Madona cu copilul i iezuii beatificai, nlocuiete altarul iniial de Scipione Pulzone. Picturile au fost facute de Giuseppe Valeriani i Gaspare Celio . A treia capela la dreapta este Cappella degli Angeli ce are o fresc pe plafon a incoronarii Fecioarei i altarul Ingerilor nchina Sfintei Treimi de Federico Zuccari. Ultima capela de la captul ndeprtat al naosului, n partea dreapt a altarul , este capela din Sacro Cuore ( inima sfnt al lui Isus ). Prima capel la stnga , dedicat iniial apostolilor, este acum Cappella di San Francesco Borgia, fostul ducele spaniol de Gandia , care a renunat la titlul su pentru a intra n ordinea de iezuit , i a devenit al treilea " Preposito Generale "

Cupola Cea de a doua capela de pe stnga este dedicat Naterii, i se cheama Cappella della Sacra Famiglia ce a fost facut de ctre Circignani. Pe acoperi este desenata celebrarea Ceresca cu privire la Naterea lui Hristos, n dreapta fiind o scena a Buna Vestirei a pstorilor, i pe stnga un masacru al inocenilor. De asemenea, sunt fresce cu Prezentarea lui Isus la templu i Adoraia Magilor. Patru statui alegorice reprezint Temperance, Prudence, Fortitude i Justiie .A treia Capela la stnga este Cappella della Santissima Trinit . Frescele au fost create de trei pictori i asisteni acestora n timpul 1588-1589 , atribuiile exacte fiind incerte, dar se spune ca ngerii de pe pilatrii i unele dintre fresce ar fi ale pictorului florentin iezuit , Giovanni Battista Fiammeri .

Cappella della Santissima Trinit

Capela Sf. Ignatie este situata pe partea stng a transeptului, capodopera a bisericii proiectata de Andrea Pozzo ntre 1696 i 1700. Ea adapostete mormntul sfntului.In spatele icoanei este statuia Sf. Ignatie. Acesta din urm este o copie, probabil, de Adamo Tadolini. Papa Pius al VI-lea a avut statuia sfintului de argint, dar a topito pentru a plti despgubirile de rzboi a lui Napoleon 1797 . Iniial, proiectul a fost proiectat de Giacomo della Porta , apoi de Cortona , dar n cele din urm Pozzo a ctigat un concurs public pentru a proiecta altarul. Urna Sf. Ignatie este o urn de bronz de Algardi care deine corpul sfntului , mai jos sunt dou grupuri de statui, unde Religia nfrange erezia de Legros ( cu un putto - pe partea stanga - ruperea de pagini din crile eretice lui Luther, Calvin si Zwingli ) i Credin nvinge idolatria de ctre Jean - Baptiste Thodon .

Capela Sf. Ignatie

12Iluminare

Iluminarea este unul dintre efectul major pe care trebuie sa-l creeze spaiul unei biseici asupra credincioilor, lumina facnd parcursul. Biserica Il Ges conine anumite elemente speciale ce formeaza efecte luminoase. Nava este luminat prin opt ferestre nu foarte mari ce dau o lumin blnd, cernut. Fiind prins ritmul repetitiv, nainte de cupol apare brusc ultima travee care este mai scurt i mai ntunecat dect celelalte. Aceasta nu este creata ntmplator, crend un efect de trecere de la spaiul mic, si destul de puin iluminat la impactul cu transeptul si cupola ce este un spaiu extrem de mare datorita valurilor mari de lumin ce cad prin ferestrele tamburului si creeaz o senzaie de deschidere.

Influene

Biserica Il Gesu prin propriul design a exercitat o mare influena asupra arhitecturii europene, si mai ales asupra bisericilor iezuite pentru multe secole nainte. Aceast biseric a simplificat spaiul cu destinatie religioas. Nu exist nici un pronaos n care s leneveasc vizitatorul, el intra imediat n corpul bisericii, un singur naos fr abside, ceea ce axeaza toata atenia spre marele altar. n loc de nave, exist o serie de capele de arcuite, la care intrarea este controlat de balustrade decorative cu pori.Transeptele sunt reduse ,punnd accentul pe altarele de pe pereii. Aceleai caracteristici vor fi reluate foarte frecvent, de bisericile baroce din Italia i din alte ri, manifestnd variaiuni, ca de exemplu Biserica Sf. Mihail din Mnchen (1583-1597), Biserica Corpus Christi n Niasvi (1587-1593), Biserica Sf. Ignaiu de Loyola n Buenos Aires (1710-1722) , Biserica Compaa de Jess i multe alte biserici catolice din toata lumea.

Biserica Compaa de Jess

Biserica Sf. Mihail din Mnchen

Biserica Corpus Christi n NiasviSrbu Mihaela an II Semian B 2013-2014

Biserica Sf. Mihail din Mnchen