(III) Brosura Acb 07(1)

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)

http://slidepdf.com/reader/full/iii-brosura-acb-071 1/83

Aaa CBfc ca aa

c a

(ghid practic pentru APL)

Bţ, 2012

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)


Analiza Cost-Benefciu – instrument necesar pentru implementarea proiectelor de anvergură

2

Această broură este publicată în cadrul proiectului „Analiza Cost-Beneciu – instrument

necesar pentru implementarea proiectelor de anvergură”, realizat de Agenţia

de Dezvoltare Regională Nord în parteneriat cu Centrul Regional CONTACT-Bălți

i ONG „Consult Proiect”, cu suportul nanciar al Republicii Cehe.

AnAlizA Cost-BeneiCiu – instrument neCesAr pentru

implementAreA proieCtelor de Anvergură

Opiniile exprimate în această broură nu reprezintă în mod neapărat punctul

de vedere al instituţiei nanţatoare.

A: Svetlana Rogov

Coperta, design i tehnoredactare: Ziarul „Спрос и предложение” www.eSP.md

Tipar executat la S.R.L. „Tipograa din Bălţi”;

Tel.: +231 / 221-31, e-mail: [email protected]

Pagini - 83 Noiembrie, 2012

Se distribuie gratuit

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



3

CAb ş ac 6

introduCere 7

1 Abaa c a 10

1.1 Etape în realizarea Analizei Cost-Beneciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1.2 Identicarea investiţiei i denirea obiectivelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1.3 Analiza opţiunilor i alegerea alternativei optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

1.4 Analiza nanciară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

1.4.1 Obiectivele i scopul analizei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

1.4.2 Calcularea uxurilor nanciare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161.4.3 Principii pentru realizarea proiecţiilor nanciare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

1.4.4 Tarie i capacitatea de plată a utilizatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

1.4.5 Analiza protabilităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

1.4.6 Sustenabilitatea nanciară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

1. 5 Analiza economică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

1.5.1 Obiectivele i scopul analizei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

1.5.2 Corecţii scale i conversia preţurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

1.5.3 Integrarea externalităţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

1.6 Analiza de risc i senzitivitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

1.7. Prezentarea rezultatelor Analizei Cost-Beneciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

2 schța aa c ca 32

2.1. Tratarea deeurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

2.2. Alimentare cu apă i epurare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45

2.3. Transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

2.4. Zone industriale i parcuri tehnologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54

ConCluzii 58

B i B l i o g r A i e 6 1

glosAr de termeni 63

A n e X e 7 3

Anexa A. Conținutul cadrul al Studiului de Fezabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73

Anexa B. Elemente ce trebuie incluse în Analiza Cost-Beneciu . . . . . . . . . . .75

Anexa C . Raportul de vericare a calităţii ACB i de validare a

indicatorilor de perormanţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)


Dl Jaromír Kvapil –ambasador extraordinar şiplenipotenţiar al Republicii Cehe în

Republica Moldova

Republica Moldova, conorm Concepţiei Republicii Cehe pentru colaborareaexternă de dezvoltare pentru anii 2011-2017, în care este structurat întreg

procesul de uncţionare a ajutorului străin pentru dezvoltare, este una dintre cele 5ţări prioritare sprijinite în dezvoltare de către Republica Cehă.

Pe parcursul colaborării am observat, că aplicanţii la diverse programe de

fnanțare nu reușesc numai din motivul că nu posedă cunoștinţe și experienţă îneectuarea unui studiu de ezabilitate, sau să analizeze conștient costurile și benef-ciile unui proiect, să evalueze rezultatele obţinute.

În acest context, Ambasada Republicii Cehe a susținut proiectele „Importanţastudiilor de ezabilitate în consolidarea procesului de dezvoltare regională în Repu-blica Moldova” și apoi „Analiza Cost-Benefciu – instrument necesar pentru im-

plementarea proiectelor de anvergură”, elaborate de către specialiștii de la Agenţiade Dezvoltare Regională Nord, considerând cu certitudine că sunt niște instrumente

binevenite și extrem de utile în atragerea ondurilor și soluționarea problemelor regionale.

Sperăm că eorturile depuse în comun vor duce la o dezvoltare mai rapidă, pecare o vor simţi toţi cetăţenii Republicii Moldova.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)


Stimaţi parteneri de dezvoltare,

Broșura „Analiza Cost-Benefciu – in-strument necesar pentru implementarea

proiectelor de anvergură” a apărut graţieunui proiect omonim, fnanţat din surseleRepublicii Cehe și implementat de Agen-ţia de Dezvoltare Regională Nord. Este o

primă publicaţie de acest gen în Republi-ca Moldova, la el ca și broșura „Esenţa

studiului de ezabilitate”, editată în ca-drul proiectului precedent „Importanţastudiilor de ezabilitate în consolidarea procesului de dezvoltare regională în Repu-blica Moldova”, fnanţat din sursele Republicii Cehe în 2011.

Această broșură este destinată în primul rând reprezentanţilor APL de nivelul I si II din ţară - primarilor, șeflor de direcţii și specialiștilor consiliilor raionale șimunicipale, specialiștilor în atragerea ondurilor interne și externe, tuturor celor care vor depune eorturi la elaborarea proiectelor regionale de calitate. Îmi exprim

convingerea că, în procesul luării ulterioare a deciziilor de alocare a resurselor f-nanciare pentru investiţiile fnanţate din onduri publice naţionale ori internaţioa-le, broșura va reprezenta un instrument de mare utilitate pentru toţi cei care vor elabora proiecte regionale.

Sper că produsul proiectului – 1500 de broșuri despre cum poate f Analiza Cost-Benefciu un instrument necesar pentru implementarea proiectelor de anvergură– va f un adevărat catalizator în procesul de dezvoltare regională în ţara noastră.

Mulţumesc Ambasadei Republicii Cehe în Chișinău și tuturor partenerilor careau contribuit esenţial la apariţia acestei broșuri.

Avem încă un motiv în plus pentru a ne consolida eorturile în direcţia dezvoltă-rii echilibrate a regiunilor din Republica Moldova.

Cu resprect,

Ion BODRUG,Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



6

Ab ş ac

ACB Analiza Cost-Beneciu

Ce Comisia Europeană

C Fondul de Coeziune

edr Fondul European pentru Dezvoltare Regională

se Fondul Social European

Hg Hotărâre de Guvern

piB Produs Intern Brut

rir Rata internă de rentabilitate

rre Rata de rentabilitate economică

vAn Valoarea actualizată netă nanciară

vAn Valoarea actualizată netă

vAne Valoarea actualizată netă economică

tvA Taxa pe valoarea adăugată

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



7

introduCere

Analiza Cost-Beneciu (ACB) este un instrument de realizare a unei analize nanci-

are, întocmite din punctul de vedere al beneciarului, pentru a demonstra necesitatea

intervenției prin onduri nerambursabile, i a unei analize economice, aceasta urmând

să reecte beneciile economico-sociale generate de proiect pentru societate.

Acest tip de analiză justicativă de implementare a unui anumit proiect presupune

ormularea i evaluarea a două alternative (scenarii) de investiție, ce vor include o ana-

liză nanciară arătând că ambele opțiuni întrunesc condițiile de eligibilitate nanciară.

Pentru a determina varianta optimă de implementare, se va realiza analiza economică

a celor două opțiuni de investiție i se va recomanda spre implementare cea în masură

să oere mai mari benecii socio-economice.

Analiza Cost-Beneciu (ACB) reprezintă un instrument de mare utilitate pentru

luarea deciziei de alocare a resurselor nanciare pentru investițiile nanțate din

onduri publice ori internaționale. În Republica Moldova, în deceniile următoare, vor

necesare investiții masive în inrastructura publică în scopul acoperiri dierenței între

nivelul inrastructurilor existente în țară i nivelul ce se întâlnete în Ţările Membre aleUniunii Europene. Analizele Cost-Beneciu pot ajuta decidentul public să identice

proiectele care vor maximiza beneciile sociale nete i astel să stabilească ordinea

priorităților conorm căreia se vor realiza lucrările de inrastructură publică.

În contextul nanţării proiectelor de investiţii din resurse nanciare de la bugetul

UE, Regulamentul Consiliului European (CE) Nr. 1083/2006 prevede eectuarea ACB

pentru proiectele cu o valoare totală de peste 50 milioane euro, denumite „proiecte

majore”. În Republica Moldova nu există cadru de reglementare care să impună realiza-

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



8

rea Analizelor Cost-Beneciu pentru proiectele majore, dar acestea poartă un caracter

de recomandare în scopul luării deciziei de nanțare.

ACB este necesar ă pentru a evalua dacă un proiect care se integrează încontextul obiectivelor politicilor, este

benefic pentru societate şi dacă necesită sprijin din banii publici.

Conorm cerinţelor internaționale i ale UE în mod special, metodologia ACB inclu-

de o analiză economică i o analiză nanciară a proiectului propus pentru nanţare.

Obiectivul analizei nanciare este de a calcula perormanţa nanciară a proiectului

propus pe parcursul perioadei de reerinţă, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem

de nanţare pentru acesta. Această analiză se reeră la susţinerea nanciară i sustena-

bilitatea pe termen lung, indicatorii de perormanţă nanciară, precum i justicarea

pentru volumul nanțat din bugetul de stat ori asistența străină necesară.

Prin realizarea analizei economice se urmărete ca proiectul să aibă o contribuţie

pozitivă netă pentru societate i, în consecinţă, merită să e conanţat din onduri bu-

getare i/sau ale UE, după caz. Pentru alternativa selectată beneciile proiectului tre-

buie să depăească costurile proiectului i, mai specic, valoarea actualizată a bene-

ciilor economice ale proiectului trebuie să depăească valoarea actualizată a costurilor

economice ale proiectului.

Cerinţa de a realiza o Analiză Cost-Beneciu pentru proiectele majore, stabilită la

nivel european, a ost preluată i aplicată la nivel naţional în țările membre UE, țările

candidate i în cazul proiectelor non-majore (sub pragul de 50 milioane euro), practică

care eventual poate preluată i de Republica Moldova.

Proiectele pentru care se poate solicita o Analiză Cost-Beneciu sunt derulate prin

nanțare de la Bugetul de Stat i programele de cooperare transrontalieră. De exem-

plu, dacă vreţi să creați un sistem de aprovizionare cu apă i sanitație, să construiți sau

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



9

să reabilitați un sector de drum, aveţi nevoie pe lângă un studiu de ezabilitate (pe

partea tehnică) i de o analiza cost-beneciu. Însă, pentru proiectele non-majore, este

extrem de dicil să se estimeze costurile i beneciile generate de proiect pe întreagaperioadă de reerință a acestuia care, uneori, atinge chiar 50 ani. În aceste cazuri, Ana-

lizele Cost-Beneciu se dovedesc deseori a subiective.

Deoarece ACB nu urnizează în toate cazurile inormaţii utile i corecte pentru lu-

area deciziei de a nanța sau de a respinge un proiect, mai ales pentru proiecte mici,

care au un rol social (coli, grădinițe, locuințe sociale, spitale, instituţii culturale etc.),

este nevoie ca olosirea acestui instrument să e limitată în urma unei analize atente.

Este important de a luate în considerare la selecția proiectelor mai multe tehnici de

evaluare alternative pentru a obţine inormaţiile necesare în susţinerea deciziei de ananţa sau nu un proiect, cum ar analiza multicriterială sau analiza cost-ecacitate.

Aaa Cefcaca (ACe) este un instrument, care poate ajuta la asi-

gurarea utilizării eciente a resurselor de investiţii în sectoare în care beneciile

sunt greu de evaluat. Există o categorie vastă de proiecte ale căror benecii e

nu au un preţ de piaţă uor accesibil, e nu sunt uor măsurabile în termeni

monetari. Dacă beneciile proiectului sunt măsurate într-o unitate nemoneta-

ră, nu poate utilizat criteriul VAN pentru a decide dacă nanţăm un proiect

sau nu.

Analizele cost-beneficiu ajută decidentul public să identifice proiectele care

vor maximiza beneficiile sociale şi astfel să stabilească priorităţile conform

cărora se vor implementa proiectele

În literatura de specialitate, este dezbătută problema “ale cui benecii i costuri se

iau în considerare?”, altel spus „bunăstarea cui se include în agregarea beneciilor?”.

În unele cazuri, pentru a identica persoanele aectate, este nevoie să m contienți

de existenţa unui număr de actori (stakeholderi) sociali, întrucât costurile i benecii-

le pot aecta grupuri mai mari sau mai mici de actori economici/sociali în uncţie de

nivelul geograc adoptat de analiză.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



10

1 Abaa c a

11 ea î aaa Aa CBenefciu

Etapele propuse pentru realizarea Analizei Cost-Beneciu, în contextul pregătirii

proiectelor de investiţii, sunt următoarele:

– Identicarea investiţiei i denirea obiectivelor;

– Analiza opţiunilor;

– Analiza nanciară;

– Analiza economică;

– Analiza senzitivităţii;

– Analiza riscului;

– Prezentarea rezultatelor.

12 ifcaa ţ ş fa obiectivelor

Denirea obiectivelor se ace în uncție de documentele de dezvoltare strategică

de bază ale unui sector, precum i ale programelor de nanțare relevante.

Fiecare program de nanțare cuprinde obiectivele generale, perioada de imple-

mentare, costurile i ţintele ateptate la nivel de sector. Acesta de asemenea identi-

că domeniile de intervenţie prioritare (măsuri), care la rândul lor includ obiective

specice.

După ce s-a identicat o acţiune sau o problemă ce trebuie rezolvată, obiectivele

acţiunii propuse i proiectele vor denite în mod coerent cu obiectivele generale

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



11

i activitățile programelor relevante, inclusiv determinarea măsurii în care proiectele

propuse vor contribui la atingerea rezultatelor ateptate ale programului respectiv.

Mai jos este prezentat un exemplu de stabilire a obiectivului general al unui

proiect în domeniul managementului deşeurilor (proiect din sectorul de mediu).

ex f a bc a a c

obc a:

Dezvoltarea unui sistem sustenabil de management al deşeurilor într-o localitate din

Regiunea de Dezvoltare Nord prin îmbunătăţirea serviciilor de management al deşeurilor

şi reducerea numărului de situri contaminate istoric în conormitate cu prevederile legale

naționale, practicile şi politicile UE 1 şi în contextul priorității respective ce corespunde mă-

surii FNDR2.

3Având4 obiectivul general denit, obiectivele specice ale proiectului vor or-

mulate în concordanţă cu obiectivele specice ale măsurii corespunzătoare.

tab: ex f a bc cfc a c

obec ecfc ăă ec3 valaea aşeaă duă fnalzae

1. Creşterea acope-ririi cu servicii demanagement aldeşeurilor

[tone/an de deşeuri totale gene-rate în raionul benefciarului careeste depozitat în conormitate culegislația națională şi/sau Directive-le UE relevante]4

[tone/an de deşeuri totale gene-rate în raionul benefciarului careeste depozitat în conormitate culegislația națională şi/sau Directive-le UE relevante]

1 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/dococ/2007/osc/index_en.htm. 2 Conorm instrucțiunii utilizatorului disponibilă pe pagina web a Ministerului Dezvoltării Regionale

i Construcțiilor i Agențiilor de Dezvoltare Regională Nord, Sud, Centru http://www.mdrc.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=23&id=2309&t=/Dezvoltare-regionala/Cadrul-legal/Instructiunea-pentru-utilizatori/,

3 Nu se reeră la situaţia curentă, ci la situaţia proiectată la data inalizării prevăzute a proiectului, în cazul în care proiectul nu este implementat

4 În uncție de sursa de nanțare i condițiile nanțatorului anunțate în Ghidul Aplicantului

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



12

obec ecfc ăă ec3 valaea aşeaă duă fnalzae

2. Reducerea can-

tităţii de deşeuridepozitate

[% din totalul deşeurilor generate

în raionul benefciarului şi care nueste reciclat sau reutilizat]

[% din totalul deşeurilor generate

în raionul benefciarului şi care nueste reciclat sau reutilizat]

3. Creşterea cantităţiide deşeuri recicla-te sau reutilizate

[tone/an de deşeuri reciclate saureutilizate în raionul benefciarului]

[tone/an de deşeuri reciclate saureutilizate în raionul benefciarului]

4. Stabilirea structu-rilor de manage-ment efcient aldeşeurilor

[indicarea dacă va exista un niveladecvat al aranjamentelor instituţi-onale pentru uncţionarea durabilăa sistemului de management aldeşeurilor, DA sau NU]

[indicarea dacă va exista un niveladecvat al aranjamentelor instituţi-onale pentru uncţionarea durabilăa sistemului de management aldeşeurilor, DA sau NU]

5. reducerea nu-mărului de situricontaminate istoric

[număr de depozite de deşeurineconorme din raionul benefci-arului]

[număr de depozite de deşeuri ne-conorme din raionul benefciarului]

Aplicanții la proiecte majore de investiții sunt încurajaţi să analizeze cu atenţie pro-

gramele de nanțare pentru a identica care priorități i măsuri corespund acţiunilor

i proiectelor propuse, precum i obiectivele i ţintele prevăzute pentru programul

respectiv.

Este recomandat ca ecare proiect propus să denească obiective generale i spe-

cice olosind modelul prezentat mai sus.

13 Aaa ţ ş aa aa

Pentru transmiterea unei propuneri de proiect pentru obţinerea nanțării sau co-

nanţării se solicită pregătirea unui studiu de ezabilitate complet care să justicedacă proiectul cuprinde seria de lucrări, activităţi i servicii menite să asigure reali-

zarea obiectivelor menţionate anterior. Conținutul cadru al unui SF este prezentat

în Anexa A.

În timp ce studiile menţionate nu ac parte din structura standard a ACB, rezul-

tatele studiilor de ezabilitate reprezintă baza de realizare a Analizei Cost-Beneciu.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



13

În particular, rezultatele Analizei Cost-Benefciu trebuie să conțină dovezi conorm cărora

proiectul selectat justifcă alternativa cea mai potrivită dintre opțiunile luate în considerare.

Identicarea opţiunilor urmărete găsirea dieritelor alternative de atingere a

obiectivelor specice (i a standardelor, după nalizare) ale proiectului. În mod

obinuit această identicare este cuprinsă în partea tehnică a studiului de ezabilita-

te. În cazul în care această identicare este corect realizată, nu este necesară reluarea

ei în ACB.

Recomandabil este să se prevadă ca cel puţin trei opţiuni să e luate în considerare:

- Varianta zero – status quo (variantă ără investiţie), reprezintă alternativa de con-

tinuare a activităţii ără nicio intervenţie;

- Varianta medie (variantă cu investiţie minimă), care include toate costurile rea-

liste necesare pentru întreţinere/mentenanţă plus o valoare minimă a costurilor de

investiţie sau de îmbunătăţiri necesare evitării sau întârzierii deteriorării sau atingerii

unui nivel minim în respectarea conormităţii cu standardele de securitate.

- Varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), implică implementarea integra-

lă a investiţiei propuse în vederea atingerii obiectivelor aşteptate.

Pot exista cazuri în care analiza să ia în considerare mai multe opţiuni, în uncţie de

caracteristicile proiectului. În vederea selectării alternativei optime, analiza opţiunilor

se va realiza după cum urmează:

a. Opţiunile strategice identicate vor analizate în uncţie de o serie

de criterii obligatorii, stabilite pe baza consideraţiilor tehnice i/sau a

politicilor naţionale (motivul alegerii acestor criterii va bine justicat

în analiza opţiunilor) i se va stabili o listă scurtă de alternative optime i

ezabile (prin eliminarea alternativelor nepotrivite);

b. Ierarhizarea alternativelor optime se va ace utilizând o analiză economică

(cu scopul de a identica alternativă care asigură atingerea obiectivelor a-teptate la costul cel mai scăzut pe termen lung) sau, în uncţie de caracte-

risticile unui sector specic sau ale proiectului, o analiză a celui mai scăzut

cost (sau analiză cost-ecacitate 5 ).

5 Analiza cost-ecacitate (ACE) constă în compararea alternativelor de proiect care urmăresc obţinerea unuisingur eect sau rezultat comun, dar care poate dieri în intensitate. Aceasta are ca scop selectarea aceluiproiect care, pentru un nivel dat al rezultatului, minimizează valoarea.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



14

În cazul în care va utilizată pentru selectarea alternativei optime metoda simplă

a celui mai scăzut cost, se vor realiza, în continuare, următorii paşi:

c. Analizarea aptului dacă alternativele dieră între ele în ceea ce priveş-

te impacturile externe posibile asupra societăţii, impacturi care nu au

ost luate în considerare în analiza prin metoda celui mai scăzut cost (de

exemplu, perturbarea tracului la reabilitarea drumurilor);

(i) dacă impactul ateptat al ecărei dintre alternativele avute în vedere

poate demonstrat ca ind similar, atunci va reţinută ca opţiune pree-

rată alternativa care are cel mai scăzut cost;

(ii) dacă sunt observate dierenţe ale impactului extern al alternativelor,

se va ajusta metodologia celui mai scăzut cost pentru a încorpora exter-nalităţile identicate. Pentru a stabili o ierarhie nală a alternativelor, va

necesară monetizarea impactului extern identicat.

Analiza opţiunilor astel realizată va conduce la identicarea alternativei care asi-

gură atingerea obiectivelor stabilite la un cost total minim pentru societate. Aceasta

este alternativa care va evaluată în cadrul ACB.

14 Aaa fnanciară

1.4.1 Obiectivele şi scopul analizei

Obiectivul analizei nanciare este de a calcula perormanţa nanciară a proiectu-

lui propus pe parcursul perioadei de reerinţă, cu scopul de a stabili prin modelare

nanciară cel mai potrivit sistem de nanţare pentru acesta. Această analiză se ree-

ră la susţinerea nanciară şi sustenabilitatea pe termen lung în baza necesităților

evidențiate, indicatorii de perormanţă nanciară, precum i justicarea pentru vo-lumul nanțării din bugetul de stat ori asistenţa UE necesară.

Mai precis, analiza nanciară trebuie să parcurgă următoarele etape:

(i) estimarea veniturilor şi costurilor proiectului şi implicaţiile lor din punct devedere al uxului de numerar: Proiectele generează propriile lor venituri din vânza-

rea de bunuri i servicii; de exemplu, tarie pentru alimentarea cu apă, taxa pentru

lucrări publice sau acces pe autostradă. Aceste venituri se vor determina prin pre-

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



15

vizionarea cantităţilor de produse/servicii urnizate i a preţurilor lor (analiza cererii).

În general, transerurile sau subvenţiile, TVA sau alte taxe indirecte percepute de la

consumator nu sunt incluse în determinarea veniturilor viitoare.

Costurile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de

bunuri i servicii care nu sunt de natură investiţională, întrucăt acestea sunt reali-

zate în ecare exerciţiu nanciar. Aceste costuri pot să includă: cheltuielile directe de

producţie (consumul de materiale i servicii, personal, întreţinere a inrastructurii

proiectului, costuri generale de producţie), cheltuieli administrative şi generale,

cheltuieli de vânzare i distribuţie. În calculul costurilor de operare, vor excluse toa-

te elementele care nu generează o cheltuială monetară eectivă, chiar dacă acestea

sunt elemente incluse în mod normal în contabilitate (amortizarea, orice rezervepentru costurile de înlocuire viitoare, onduri de rulment).

(ii) determinarea dierenţei de fnanţat pentru opţiunea selectată şi calculareaîn consecinţă a cheltuielilor eligibile ce pot f cofnanţate.

(iii) defnirea sistemului de fnanţare a proiectului şi proftabilitatea sa fnanci-ară: acest lucru este realizat prin luarea în considerare a nivelului de nanţare care

poate obţinut din onduri naționale i europene precum i din orice alte surse de

nanţare (surse naţionale, obligaţiuni, împrumuturi sau atragerea capitalului privat

prin intermediul parteneriatului public-privat).

(iv) verifcarea capacităţii uxului de numerar previzionat pentru a se asigurauncţionarea adecvată a proiectului şi îndeplinirea obligaţiilor investiţiei şi servi-ciului datoriei: un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere nanci-

ar, atunci când acesta nu prezintă riscul de a rămâne ără numerar în viitor. Un

element important îl reprezintă planicarea intrărilor i ieirilor de numerar. Ana-

liza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plăţile an de an prin surselede nanţare (inclusiv veniturile, precum i orice el de transeruri de numerar), pentru

întreaga perioadă de reerinţă a proiectului. Sustenabilitatea are loc în cazul în care

uxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toţi anii de analiză.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



16

sca aa faca

1. Investi�ia totală 5. Calcularea FRR/C

2.Costurile �i venituriletotale aferente exploatării

4. Sustenabilitatea financiar ă

3. Surse de finan�are 6. Calcularea FRR/K

1.4.2 Calcularea uxurilor fnanciare

Analiza este ormată dintr-o serie de tabele care ilustrează uxurile nanciare ale

proiectului, detaliate pe total investiţie, costuri de operare i venituri, sursele de -

nanţare i analiza uxului de numerar pentru sustenabilitatea nanciară.

Metodologia ce va utilizată este analiza uxului de numerar actualizat (FNA),

care utilizează o metodă incrementală care compară scenariul “cu proiect” cu alterna-

tiva scenariului “ără proiect”.

ma ca ac c urmează:

1. se pregătesc proiecţii ale uxului de numerar al operaţiunilor (din punct

de vedere al veniturilor ateptate i costurilor, precum i alte investiţii planicate

sau necesare, pentru ecare an de uncţionare) în absenţa proiectului propus

(scenariul “cu proiect” ). În cazul în care proiectul propus este complet nou, scenariul

“ără proiect” este un scenariu “ără operaţiuni”.

2. proiecţii similare ale uxului de numerar sunt pregătite avînd în vedere proiec-

tul propus i impactul acestuia din punct de vedere al operaţiunilor (scenariul “cu pro-iect”). Beneciarul proiectului trebuie să ia în considerare întregul plan de investiţie,

să ţină seama prin intermediul monitorizării continue de modicările în costurile de

operare i întreţinere i să ajusteze tariele (dacă este relevant şi argumentat în baza

cererii operatorului), luând în considerare disponibilitatea de a plăti pentru servicii.

3. uxul de numerar pentru investiţie reprezintă dierenţa dintre uxul de numerar

în scenariul “cu proiect” i “scenariul ără proiect”. Dacă proiectul propus este complet

nou, scenariul “ără proiect” este baza pentru uxul de numerar incremental.

1. Investiția totală 5. Calcularea FRR/C

4. Sustenabilitatea nanciară

6. Calcularea FRR/K

2.Costurile i venituriletotale aer ente exploatării

3. Surse de nanțare

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



17

Rezultatul procesului prezentat mai sus reprezintă impactul adiţional al proiec-

tului propus din punct de vedere al uxului de numerar nanciar prognozat pen-

tru anii de operare. Fluxul de numerar identicat este utilizat pentru calculareaindicatorilor de perormanţă nanciară a proiectului (adică valoarea nanciară netă

actualizată VFNA/C6 i rata de rentabilitate nanciară a investiţiei RRF/C) în absenţa

conanţării.

Astel, un proiect va eligibil pentru conanţare numai dacă, înainte de interven-

ţiile nanciare, VNAF/C este mai mica decât zero, i RRF/C este mai mică decât rata

de actualizare aleasă7.

ma a acaa ca

0

20

40

60

80

100

120

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Valoarea actualizată pe o perioadă de 10 ani

5% 10% 20%

n: O rată de actualizare mai mare duce la o valoare actuală mai mică a

impacturilor viitoare i invers.

6 VFNA/C se determină prin calcularea Valorii Actuale a uxului de numerar net. RRF/C este rata de

rentabilitate corespunzătoare, utilizând rata de actualizare aleasă.7 “diferenţa de nanţat” şi indicatorii de performanta nanciară (FRR/C, VNAF/C, RRF/K şi VNAF/K,

înainte şi după asistenţa Comunitară) se calculează utilizând o rata de actualizare nanciară de 5% în termeni

reali

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



18

1.4.3 Principii pentru realizarea proiecţiilor fnanciare

Proiecţiile nanciare ale proiectului se vor pregăti pe baza unui model nanciar ceurmează principiile:

Perioada de reerinţă

Perioada de reerinţă reprezintă numărul maxim de ani pentru care se urnizează

previziuni. Previziunile reeritoare la viitorul proiectului trebuie să e ăcute pentru o

perioadă apropiată de durata vieţii economice a acestuia i destul de îndelungată

pentru a cuprinde impactul pe termen mediu i lung. Perioada de reerinţă pe sector,

în baza recomandărilor Comisiei Europene, este prezentată în tabelul următor:

paa ț c

sec peada de eenţă (an)

Energie 15-25

Apă şi mediu 30

Căi erate 30

Porturi şi aeroporturi 30Drumuri 25-30

Industrie 10

Alte servicii 15

În timp ce aceste limite se ateaptă să e relevante în majoritatea cazurilor,

se pot utiliza orizonturi de timp specice determinate în uncţie de caracteristicile

particulare ale proiectului. În astel de cazuri, analiza trebuie să justice în mod cores-

punzător alegerea unei perioade de reerinţă dierite.

Rata fnanciară de actualizare

Rata nanciară de actualizare este utilizată pentru calcularea valorii actualizate a

uxului de numerar obţinut în analiză, în ecare an, pentru a lua în calcul valoarea

în timp a banilor. Aceasta urmărete să reecte costul de oportunitate al capitalu-

lui, care poate considerat ca venitul ce s-ar obţinut din cea mai bună alternativă

pentru proiect.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



19

Este recomandată utilizarea unei rate de 5% în termeni reali pentru toate proiecte-

le, mai puţin în cazul în care se poate justica temeinic că în anumite situaţii specice,

rentabilitatea medie ateptată în termeni reali trebuie să e mai mare decât valoareade reerinţă recomandată, datorită naturii investitorului (pentru a se asigura renta-

bilitatea corespunzătoare a capitalului privat, de ex. în proiecte PPP) sau datorită

rentabilităţii medii obţinute în sectorul/ sub-sectoarele specice. Oricum, în acest din

urmă caz, va utilizată aceeai valoare a ratei de actualizare pentru toate proiectele

din sectorul/sub-sectorul avut în vedere.

Nu în cele din urmă, când rata de actualizare este exprimată în termeni reali , ana-

liza va realizată în preţuri constante, atunci când analiza este realizată în preţuri

curente (care se observă la un moment dat i includ eectele inaţiei generale), atunciva utilizată rata de actualizare nominală (care include infaţia8).

Previziuni macroeconomice

Valorile macroeconomice de intrare (inaţia i rata de schimb valutar pentru

ecare an de proiecţie) vor avea la bază surse statistice relevante.

1.4.4 Tarie şi capacitatea de plată a utilizatorilor

Dacă este cazul, autorităţile de management trebuie să ia în considerare apli-

carea principiului „poluatorul plătete” pe parcurs. Acest lucru este relevant pentru

stabilirea tarielor pentru utilizatorii direcţi ai investiţiilor de inrastructură specice.

1.4.5 Analiza proftabilităţii

În cazul proiectelor ce vor subvenţionate, analiza protabilităţii este reali-zată pentru a se stabili dacă subvenţia a ost determinată corespunzător i nu

sunt transerate către beneciarul proiectului onduri nejusticate. Astel, analiza

va evalua prin calcularea următorilor indicatori nanciari, dacă rata identicată a

contribuţiei naționale ori UE nu este prea generoasă:

8 În cazul unei inaţii scăzute, rata de actualizare reală poate aproximată utilizând ormula Fisher, r = i−π unde r este rata reală, i rata nominală şi inaţia este π. În astel de cazuri, rata de actualizare nominală

se obţine prin adăugarea ţintei de 5% la nivelul aşteptat al inaţiei.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



20

� RRF/C i VFNA/C

� RRF/K i VFNA/K

RRF/C măsoară capacitatea proiectului de a genera onduri care să asigure o ren-

tabilitate adecvată a tuturor surselor utilizate pentru nanţare (de exemplu capi-

talul propriu sau împrumuturi). După cum a ost prezentat anterior, RRF/C se

calculează pornind de la proiecţia uxului de numerar care acoperă viaţa economică

a proiectului i include investiţia iniţială, costurile de înlocuire, costuri de operare

i întreţinere, taxele - ca ieiri, iar încasările din veniturile proiectelor i valoarea

reziduală a proiectului la sâritul vieţii economice - ca intrări.

Rata de rentabilitate nanciară a capitalului propriu (RRF/K) măsoară capacita-tea proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit

i a contribuţiei capitalului privat, dacă este relevant. (RRF/K) se calculează pornind

de la acelai ux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale pro-

iectului, a împrumuturilor externe i contribuţia UE9 dupa caz.

RRF/K după subvenţie nu trebuie să depăească o anumită limită (CE recomandă

8%) pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneciarul proiectului obținută

pe seama contribuabilului european. Această limită trebuie să e justicată, ţinînd

cont de protabilitatea ateptată în mod normal de la proiectele de investiţii similare

în sectorul avut în vedere pentru proiect.

1.4.6 Sustenabilitatea fnanciară

Capacitatea beneciarului proiectului de a gestiona implementarea investiţiei

propuse este critică pentru succesul intervenţiei i, în nal, pentru garantarea atinge-

rii obiectivelor stabilite. Din această perspectivă, beneciarul proiectului trebuie să

demonstreze că intervenţia propusă este sustenabilă din punct de vedere nanciari nu va pune în pericol capacitatea sa de a îndeplini toate obligaţiile nanciare pe

parcursul perioadei de reerinţă.

Sustenabilitatea nanciară implică existenţa unui ux de numerar cumulat pozitiv

pentru ecare an al proiecţiilor (mai simplu, sucient numerar pentru desăurarea

ără probleme a operaţiunilor în ecare an). Decitele temporare pot acoperite

eventual printr-un credit revolving (care apoi va luat în considerare la determi-

9 O alternativă este de a considera costuri ale proiectului toate contribuţiile garantate de autorităţi

naţionale, la nivel central i local.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



21

narea uxului de numerar), având în vedere că ipotezele reeritoare la acest credit

revolving sunt rezonabile în relaţie cu pieţele nanciare locale. De asemenea, când

în structura nanciară a proiectului este cuprins un împrumut pe termen lung ce va achitat din venituri în scopul realizării proiecţiilor nanciare, se va solicita o rată de

acoperire a serviciului datoriei10 de cel puţin 1,2 pentru ecare an al perioadei de

rambursare a împrumutului11.

Dacă din motive specice sustenabilitatea nanciară nu poate justicată în re-

laţie cu liniile analizei propuse (de ex. în cazul activităţilor care nu sunt generatoare

de venituri, ără taxe de drum), o indicaţie clară asupra surselor potenţiale care vor

acoperi necesarul de subvenţii trebuie inclusă ca parte a analizei. Se ateaptă

ca autorităţile nanţatoare să solicite o conrmare ormală a surselor identicate în acest sens.

1 5 Aaa economică

1.5.1 Obiectivele şi scopul analizei

Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o con-

tribuţie pozitivă netă pentru societate i, în consecinţă, merită să e conanţat

din onduri ale UE sau alte surse disponibile olosind principiul concurenței în cazul

participării sectorului privat. Pentru alternativa selectată beneciile proiectului tre-

buie să depăească costurile proiectului i, mai specic, valoarea actualizată a

beneciilor economice ale proiectului trebuie să depăească valoarea actualizată

a costurilor economice ale proiectului.

În practică, acesta se exprimă ca VNAE pozitivă, un raport Benecii/Costuri (B/C)

mai mare ca 1 i o RRE a proiectului care să depăească rata de actualizare utilizatăpentru calcularea VNAE.

Costurile proiectului economic (aţă de cel nanciar) sunt măsurate din punct de

vedere al costurilor lor de „resursă” sau „oportunitate”; acesta reprezintă beneciul

care poate predeterminat (pierderea de oportunitate) de societate prin utilizarea

10 Care se măsoară ca EBITDA/Serviciul datoriei, unde EBITDA reprezintă câştigurile înainte de dobândă,taxe, şi amortizare

11 mai mare dacă conanţatorul proiectului solicită , dacă este aplicabil .

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



22

în proiect a resurselor economice limitate comparativ cu o utilizare alternativă a on-

durilor în alte scopuri.

În mod similar, beneciile economice ale proiectului pot măsurate din punct de

vedere al costurilor evitate ca rezultat al implementării proiectului, sau din punct de

vedere al beneciilor externe care rezultă din implementarea proiectului i care nu

sunt incluse în analiza nanciară.

Punctul de start în analiza economică este uxul de numerar calculat pentru

analiza nanciară la care, sunt introduse două tipuri de corecţii. Aceste corecţii se

reectă în uxurile economice de numerar: (i) corecţia scală i conversia preţurilor

(ii) monetizarea externalităţilor.

1.5.2 Corecţii fscale şi conversia preţurilor

Corecţiile scale sunt necesare pentru acele elemente ale preţurilor nanciare

care nu sunt legate de conţinutul costurilor de oportunitate a resurselor implica-

te. Din acest punct de vedere, corecţiile vor include deducerea taxelor indirecte (de

exemplu TVA), a subvenţiilor i transerurilor simple (de ex. plata contribuţiei la asi-

gurările sociale). În particular, costurile investiţiei pentru beneciarii care nu sunt

înregistraţi ca plătitori de TVA (i pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie să

includă TVA-ul în analiza nanciară. Aceasta, oricum, va exclusă din analiza econo-

mică.

C a aca, ţ caba b c ax directe

Odată ce corecţiile scale sunt luate în considerare, este necesar să se asigure

utilizarea în analiza economică a preţurilor care reectă în mod corespunzător va-loarea economică a resurselor avute în vedere. Conversia costurilor proiectului din

preţuri de piaţă în preţuri de contabilitate implică detalierea costurilor proiectului

pe dierite categorii după cum este prezentat mai jos, aplicând un tratament specic

pentru ecare caz:

a. Bunuri/servicii care se pot comercializa: Această categorie cuprinde toate

bunurile i serviciile incluse în costurile proiectului care pot cuanticate

pe baza preţurilor internaţionale. Pentru o economie deschisă cu oertanţi

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



23

internaţionali pentru urnizarea de echipamente, materiale i servicii,

această categorie va cuprinde în mod normal majoritatea costurilor pro-

iectului. Nu este solicitată o conversie specică dacă se crede că preţurile depiaţă reectă preţurile economice (adică costurile de oportunitate).

b. Articole/produse care nu se pot exporta: în această categorie sunt cuprinse

toate bunurile i serviciile care trebuie achiziţionate intern, aa cum sunt

transportul intern i construcţiile, unele materii prime, i consumul de apă şi

energie. Conversia preţurilor nanciare în preţuri economice este ăcută în

mod uzual cu Factorul de Conversie Standard (FCS).

c. Forţa de muncă calicată: această categorie include ca principală com-ponentă orţa de muncă a costului proiectului care este considerată

insucientă i exprimată adecvat din punct de vedere al costurilor de

oportunitate. Nu este solicitată o conversie dacă preţurile de piaţă se presu-

pune că reectă preţuri economice.

d. Forţa de muncă necalicată: aici este cuprinsă componenta de orţa de mun-

că a costului proiectului care este considerată în surplus (adică în contextul

omajului) i nu este exprimată adecvat din punct de vedere economic.

e. Achiziţia de teren: în această categorie este inclus terenul utilizat implicit în

proiect, chiar i când nici un cost nanciar nu este inclus în costul proiectului

(de ex. dacă terenul a ost pus la dispoziţie ără costuri de către beneciarul

proiectului). Corecţia costurilor terenului urmărete ajustarea produsului

net care ar ost obţinut pe terenul respectiv dacă nu ar ost utilizat pen-

tru proiect.

. Transeruri nanciare: Această categorie cuprinde taxele indirecte (spreexemplu TVA), subvenţii i transeruri nanciare simple incluse în preţurile

de piaţă utilizate la estimarea costurilor proiectului. Toate aceste costuri vor

eliminate pentru scopul analizei economice12.

Tabelul 4 prezintă conversia preţurilor de piaţă în preţuri de contabilitate.

Costurile nanciare sunt convertite în costuri economice prin multiplicarea cu

12 Din nou, preţurile economice nu trebuie să cuprindă taxele directe. De asemenea, taxe indirectespecice/subvenţii prevăzute pentru corectarea externalităţilor nu vor eliminate atâta timp cât nu se

produce dubla înregistrare.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



24

actorul de conversie corespunzător. De asemenea, costurile relevante care vor

considerate în analiza economică sunt costurile incrementale ale proiectului, chiar

dacă analiza nanciară utilizează metoda costurilor istorice restante.

tab: ac c ca c

Caege de cac de

cneeCmenau

Articole care se pot comercializa 1

Articole care nu se pot comercializa 1 dacă nu se justifcă altel

Forţa de muncă califcată 1

Forţa de muncă necalifcată SWRF ormula de calcul (1-u) x (1-t)

Achiziţia de teren 1 dacă nu se justifcă altel

Transeruri fnanciare 0

1.5.3 Integrarea externalităţilor

Beneciile proiectului pot avea orma beneciilor pentru societate care nu sunt

considerate în mod corespunzător în analiza nanciară, chiar dacă sunt un rezultat

ateptat al proiectului, deoarece nu sunt integral cuprinse în preţurile nanciare da-

torită lipsei unei valori de piaţă (i/sau datorită distorsionărilor pieţelor).

Un exemplu tipic este îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care locuiesc în

zona care beneciază de un proiect de mediu. Calitatea vieţii poate îmbunătăţită

ca rezultat, spre exemplu, al schimbărilor ateptate în starea de sănătate a populaţiei

din zonă (urmare a reducerii poluării), sau creterea atractivităţii zonei care ace

subiectul intervenţiei (datorită îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, spre exemplu

cursuri de apă mai curate, râuri i lacuri).

Dacă analizăm proiectele din domeniul transportului, beneciile care nu sunt cu-

prinse în analiza nanciară pot identicate ca timp economisit pentru transer/

transport (datorită unui drum nou sau îmbunătăţirii condiţiilor existente) sau redu-

cerea riscului i a numărului de accidente.

Este de reţinut aptul că proiectul poate avea i externalităţi negative care nu se

reectă în costurile de oportunitate i care este necesar să e luate în considerare în

analiza economică. Externalităţile negative pot avea orma unor posibile impacturi

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



25

asupra mediului (distrugerea peisajului, impactul natural, pierderea din supraaţa i

valoarea imobiliară a terenului datorită unor eecte negative asupra ambientului,

cum ar zgomotul sau mirosul), impact negativ datorită deschiderii zonelor de con-strucţie (eect temporar) sau creterea emisiilor datorită intensicării activităţilor de

transport induse de proiect (de ex. ca rezultat al stabilirii staţiilor de transer pentru

transportarea deeurilor la zona de depozitare).

Externalităţile (pozitive i negative) sunt prezente în toate acţiunile propuse i de-

pind de caracteristicile specice proiectelor. În acest sens, se recomandă identicarea

externalităţilor caz cu caz atunci, când se pregătete analiza economică.

Până la un anumit punct, externalităţile sunt similare/comune în cazul proiecte-lor sau acţiunilor ce privesc un sector specic, datorită caracteristicilor i elementelor

acţiunilor avute în vedere în mod tradiţional. În acest sens, recomandări detaliate

asupra externalităţi ce pot luate în considerare pentru analiza economică vor

prezentate în Ghidurile sectoriale.

16 Aaa c ş senzitivitate

“Analiza riscului” se include în ACB. Scopul este de a determina incertitudinea în

ceea ce privete implementarea proiectelor de investiţie, care se realizează prin-

tr-o analiză de risc i de senzitivitate.

Obiectivul analizei de risc i senzitivitate este de a evalua perormanţa indica-

torilor de protabilitate a proiectului. În acest sens, prima parte a analizei (analiza de

sensitivitate) urmărete identicarea variabilelor critice i impactului potenţial asupra

modicării indicatorilor de protabilitate, cea de a doua parte (analiza riscului)

are ca scop estimarea probabilităţii acestor modicări care au avut loc, rezultateleacestei analize exprimându-se ca medie estimată i deviaţie standard ale indicatori-

lor de perormanță.

Indicatori de perormanţă relevanţi care se vor considera pentru analiza de risc i

sensitivitate sunt RRF/C i VNAF pentru analiza nanciară, RRE i VNAE pentru analiza

economică, care se vor calcula în toate cazurile după contribuţia națională ori UE,

după caz.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



26

Analiza de senzitivitate i risc se realizează în trei pai, rezultatul ecăruia urmând

a reectat în cererea de nanţare:

1. Identicarea variabilelor critice: stabilirea acelor variabile care sunt consi-

derate critice pentru indicatorii de perormanţă ai proiectului. Acest lucru

se realizează prin modicarea procentuală de +/- 1% a unui set de variabile

ale proiectului i apoi calcularea valorii indicatorilor de protabilitate. Orice

variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1% va produce o modicare

cu mai mult de 5% în valoarea de bază a VNAF sau VNAE va considerată o

variabilă critică;

2. Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de protabilitate:acest pas implică o evaluare calitativă a actorilor relevanţi care pot aecta

valorile variabilelor critice, precum i măsurile incluse deja în proiect pentru

a reduce impactul acestor actori13. În consecinţă, sunt două opţiuni pentru

cuanticarea nivelului de siguranţă valorilor calculate pentru indicatorii de

protabilitate.

17 paa a Aa CBenefciu

După realizarea analizei, concluziile ACB vor prezentate într-un document ce va

avea cel puţin următoarele capitole:

1 ifcaa ţ ş fa obiectivelor

Se va prezenta legătura obiectivului proiectului cu obiectivele Programului denanțare. De asemenea, se vor sublinia caracteristicile principale ale acţiunii i/

sau proiectului propus i vor prezentate rezultatele analizei cererii (studii de

piaţă, previziuni de trac, etc.).

13 Spre exemplu, costul total al proiectului poate o variabilă; denirea insucientă altor investiţii incluse în proiect şi costul lor pot reprezenta un risc relevant din punct de vedere la costul total al proiectului,precum şi pregătirea planurilor detaliate şi documentelor de licitaţie care cuprind estimări de costuri

realiste ca parte a studiilor de ezabilitate pot considerate ca măsuri de control al riscului.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



27

2 Aaa opţiunilor

În baza cererii identicate anterior, se vor sublinia i compara alternativele studi-ate i se completează comparaţia tehnică prin analiza economică i nanciară, care

conduce în mod logic către opţiunea recomandată.

3 Aaa fnanciară

Se vor urniza detalii asupra proiecţiilor nanciare i concluziile analizei în ceea

ce privete aplicarea principiului “poluatorul plătete”, disponibilitatea, sustena-

bilitatea nanciară, precum i indicatorii de protabilitate (RRF/C, VNAF, RRF/K i

VNAF), care se vor considera în toate cazurile, înainte i după contribuţia UE.

4 daa a cofnanţare

Se vor prezenta succesiv (i) dierenţa de nanţat R, (ii) valoarea de decizie VD, i (iii)

subvenţia recomandată din onduri naționale ori străine.

5 ta ş caacaa a a consumatorilor

Dacă este relevant, se va ace prezentarea tarielor propuse i documentarea

disponibilităţii pentru beneciarii proiectului, în special pentru gospodăriile cu ve-

nituri medii i mici.

6 Aaa economică

Se vor identica i cuantica în termeni monetari beneciile proiectului, corecţia

costului proiectului cu preţuri economice i se vor calcula VNAE, raportul B/C i RRE

(numai pentru proiecte majore de investiţii).

7 Aaa c ş a senzitivităţii

Va cuprinde inormaţii asupra variabilelor critice, valoarea de comutare în eca-

re caz, actorii relevanţi i măsurile legate de schimbările în aceste variabile critice,

precum i estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de protabilitate -

nanciară sau, dacă nu este posibil, simpla lor valoare în cadrul scenariilor optimist i

pesimist.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



28

Orizontul de timp

Prin orizont de timp se ințelege numarul maxim de ani pentru care se ac previziu-nile. Previziunile care privesc tendința viitoare a proiectului ar trebui ormulate pentru

o perioada adecvată vieții sale economice pentru a lua în considerare impactul său pe

termen mediu/lung.

Alegerea orizontului de timp poate avea un eect extrem de important asupra

rezultatelor procesului de evaluare. Mai concret, alegerea orizontului de timp aec-

teaza calcularea principalilor indicatori ai Analizei Cost-Beneciu i poate aecta, de

asemenea, determinarea ratei conanțării.

Numarul maxim de ani pentru care se ace previziunea determină durata de viață

a proiectului i sunt legați de sectorul în care se realizează investiția. Pentru majo-

ritatea inrastructurilor, de exemplu, acest orizont de timp (indicativ) este de cel puțin

20 de ani; pentru investițiile productive, i din nou cu titlu indicativ, este de aproape

10 ani.

Fără îndoială, orizontul de timp nu ar trebui să e atât de lung încât să depăească

durata de viață utilă a proiectului.

• Costurile şi beneficiile apar în diferite intervale de timp;

• Nu este corect să însumăm costurile sau beneficiile f ără a

ţine cont de timpul în care se vor produce;

• Valoarea monetară a costurilor sau beneficiilor peste 5 ani

nu este direct comparabilă cu valoarea costurilor şibeneficiilor de azi.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



29

l a > l â

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

Leul de azi Leul de mîine azi Leul de poimîine azi

o

Linii directoare Fond Coeziune: “Durata de viață variază în uncție de natura

investițiilor: ea este mai lungă pentru lucrările de inginerie civilă (30-40 de ani)

decât în cazul instalațiilor tehnice (10-15 ani). În cazul unei investiții mixte incluzând

lucrări de inginerie civilă i instalații, durata de viață a investiției poate xată pe baza

duratei de viață a inrastructurii principale (în acest caz investiția în reacerea inras-

tructurii cu o durată de viață scurtă trebuie inclusă în analiză). Durata de viață poate

determinată, de asemenea, pe baza considerațiilor de natură legală sau administra-

tivă; de exemplu, durata de concesiune acolo unde a ost nanțată nerambursabil

o concesiune”.

d c bfc ş c a a aa câ c â?

¾ Resursele investite aduc un prot, deci consumul curent este mai scump decât

cel din viitor, deoarece consumând azi renunţăm la protul investiţiei;

¾ Majoritatea oamenilor preeră să consume mai degrabă acum decât mai tîrziu;

¾ Creterea consumului în timp duce la diminuarea valorii unităţii marginale de

consum în timp.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



30

C ca bfc ş c a c c â?

¾ Actualizare – procedură prin care o valoare din viitor este “adusă” în prezent;¾ Un cost sau un beneciu care se obţine în anul “” este transormat în valoarea

actuală prin împărţirea lui la (1+), unde “” este rata de actualizare

Ex. Valoarea actuală a 1000 lei obţinuţi peste 5 ani la rata de actualizare de 10% este

de 1000/(1+10%)5 = 621 lei

Cac bfc (bfc c) fca a

Anul 0 1 2 3 4

Benefcii 0 0 0 80 80

Costuri 100 10 10 10 10

Benefcii nete -100 -10 -10 70 70

Cac ac acaa fca a

Anul 0 1 2 3 4


Costuri 100 10 10 10 10

Benefcii nete -100 -10 -10 70 70

Factorul de actualizare (larata de actualizare 7%), 1/(1+7%)^t

1,00 0,93 0,87 0,82 0,76

Cac ac acaa fca aAnul 0 1 2 3 4


Costuri 100 10 10 10 10

Benefcii nete -100 -10 -10 70 70

Factorul de actualizare (larata de actualizare 7%), 1/(1+7%)^t

1,00 0,93 0,87 0,82 0,76

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



31

Cac vAn (bfc * ac acaa) fca a

Anul 0 1 2 3 4


Costuri 100 10 10 10 10

Benefcii nete -100 -10 -10 70 70

Factorul de actualizare (la ratade actualizare 7%), 1/(1+7%)^t

1,00 0,93 0,87 0,82 0,76

Valoarea actuală netă (VAN) -100 -9 -9 57 53

Valoarea actuală netă (VAN total) = (- 100) + (- 9) + (- 9) + 57 + 53 = - 8Benecii nete neactualizate = (- 100) + (- 10) + (- 10) + 70 + 70 = 20

Ce ne spune VAN?

• Calculăm VAN pentru fiecare opţiune şi le compar ăm

• Dacă VAN >0, activitatea duce la obţinerea unor

beneficii nete pentru societate

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



32

2 schța aa c ca

gaț

Acest capitol cuprinde principalele sectoare sprijinite de Fondul Național de Dez-

voltare Regională, precum i Programele Uniunii Europene. Schițele sunt de natură

schematică i au rolul de a prezenta metodele stabilite care trebuie să reprezinte

baza unei evaluări bune si, zonele de incertitudine care merita o atenție specială.

dfa bc: este necesar să se ia în considerare natura locală a obiec-

tivelor ca i cea mai generală semnicație i impact.

ifcaa c: legăturile zice i uncționale ale proiectului cu

sistemul inrastructurii zice existente trebuie să e clar exprimat.

Aaa ț ş a abț: trebuie să e inclusă o comparație cu situația

anterioară (ara proiect) i alternativele posibile pentru satisacerea aceleai cereri.

Aaa faca: ea trebuie executată chiar dacă serviciile sunt complet gratu-ite i rata nanciară a rentabilității este deaceea negativă. Analiza trebuie să măsoare

costul net al nanțarii publice i să urnizeze o comparație semnicativă cu investiții

similare.

Aaa cc: în completarea elementelor care derivă din analiza nanci-

ară, trebuie inclusă evaluarea principalelor costuri i benecii sociale. Atât pentru

analiza economică cât i pentru analiza nanciară trebuie întreprinsă o comparație

între cele două situații cu sau ără investiție.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



33

C a a c aa: anumite indicații asupra

altor criterii de evaluare trebuie să e discutate, în special în legatură cu impactul

asupra mediului. saa ş aaa c: incertitudinea i riscul reeritoarela tendința variabilelor reprezintă puncte importante care trebuie luate în consi-

derare atunci când se evaluează proiectele de investiții.

Acest capitol va servi drept bază pentru urmatoarele sectoare:

1. Tratarea deeurilor cu o descriere mai amplă;

2. Alimentare cu apă, transport, distribuire i tratare;

3. Transport;

4. Zone industriale i parcuri tehnologice.

21 taaa ş

ic

Această secțiune se concentrează atât asupra investițiilor noi cât i investițiilor în

renovarea, modernizarea sau normalizarea abricilor de administrare a deeurilor. Pro-

iectele se pot reeri la abricile de colectare i sortare a deeurilor solide, (ermentarea

cu sau ără recuperarea energiei i transormarea în compost organic), depozite de

deeuri solide sau alte instalații de depozitare i de îndepărtare a gunoiului.

pca ş

� Deeuri solide municipale colectate de sau în numele municipalităților;

� Deeuri de la ambalaje; deeuri întâmplătoare incluzînd deeuri in-

dustriale întâmplătoare ca i deeuri menajere întâmplătoare (baterii, uleiuri,

vopsele sau medicamente expirate);� Deeurile specice cum ar uleiuri uzate, baterii i acumulatoare, vehicule cu

ciclul de viață terminat, deeuri electrice i electronice;

� Deeuri din gradinărit sau deeuri voluminoase din municipalități;

� Deeuri aerente îngrijirii sănătății produse în principal în cadrul spitalelor;

� Cenua i zgura, rezultate din procesele de combustie precum i uningine

produsă de instalațiile de tratare a deeurilor;

� Deeuri din minerit;

� Deseuri agricole incluzând noroiul.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



34

dfa bc

Obiectivele sunt legate la criteriile generale cum ar dezvoltarea locală i re-gională, gestionarea mediului, dar implică în acelai timp scopuri specice pe termen

scurt i lung, cum ar :

� Dezvoltarea sectoarelor locale i regionale de gestionare a deeurilor;

� Reducerea riscurilor pentru sănătate legate de gestionarea necontrolată a

deeurilor municipale i industriale;

� Soluționarea consumului de materii prime i închiderea ciclurilor producției

i consumului de materiale;

� Reducerea emisiilor poluante cum ar poluanții apei i aerului; � Inovare în noile tehnologii pentru colectarea i tratarea deeurilor.

Pentru a ilustra obiectivele generale i specice, proiectul trebuie să denească

cu claritate următoarele caracteristici:

� Populația vizată de proiect, tone de deeuri colectate i tratate pe tipuri de

deeuri (deeuri riscante, deeuri municipale, deeuri din ambalaje, etc.)

� Tipul tehnologiilor implementate (metode de tratament);

� Impactul economic asupra economiei locale (sub orma ocupării orței

de muncă i venituri);

� Descreterea riscurilor datorate implementării strategiei de gestionare a

deeurilor;

� Ecologizarea mediului/zonelor contaminate sau aectate în urma depozitarii

neautorizate a deeurilor;

� Economisirea la consumul de materii prime, tipul de materiale recuperate i

reciclate; � Reducerea poluantilor aerului, apei i solului precum i tipul de daune ecolo-

gice asupra solului i apelor de supraață, evitate, de exemplu.

t ț

Principalele tipuri de acilități de gestionare sunt:

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



35

� Investiții în acilități de colectare i reciclare a deeurilor (cu colectare sepa-

rata sau nu), cum ar centrul municipal de colectare separată;

� Facilități pentru producerea compostului; � Investiții în acilități pentru tratarea zică i chimică cum ar acilități

pentru tratarea uleiurilor uzate;

� Gospodării sau instalații de incinerare industrială a deeurilor (cu sau ără

recuperarea combinată a căldurii sau energiei);

� Spații de depozitare.

O plană a instalației propuse trebuie atasată la proiect pentru o mai bună înțelegere

a impactului asupra mediului, cât i asupra economiei locale. Anumite inormații asu-pra zonei vizate pentru colectarea deeurilor ar trebui, de asemenea, inclusă. În plus,

sunt necesare detalii asupra originii deeurilor: locală, regională, natională sau țara

de origine (pentru deeurile importate dintr-o altă țară europeană sau ne-europeană).

Aaa ț ş abț

Trebuie create câteva scenarii pentru a ace posibilă alegerea celei mai bune

opțiuni între dieritele alternative disponibile. Scenariile potențiale sunt urmatoarele:

� Scenariul a nu ace nimic (“aaceri ca de obicei”), ară investiții;

� Câteva alternative disponibile în cadrul prezentei propuneri;

� Alternative globale pentru proiect (de exemplu, studierea unui incinerator ca

o alternativa pentru un depozit, ori un centru de colectare separată pentru

reciclare la locul instalației nale de depozitare).

În scenariul “Aaceri ca de obicei”, proiectul va oeri rațiuni pentru alegerea “să acem

ceva” în locul opțiunii menținerii actualei situații. Argumentele se vor concentra pebeneciile economice, sociale i ecologice ale proiectului i trebuie să accentueze cos-

tul care apare din opțiunea situației actuale sub ormă de costuri economice precum i

impact asupra mediului i a sănătății umane.

În cel de-al doilea caz, proiectul va expune alternativele tehnice până la opțiunea

selectată; ea poate un incinerator, de exemplu, tipul de cuptor sau adăugarea

unui cazan de aburi pentru recuperarea energiei.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



36

În sârit, pentru scenariul nal, studiul se va concentra pe dieritele metode de

gestionare a deşeurilor în contextul proiectului. Proiectul trebuie să prezinte o al-

ternativă concentrată pe prevenire, reolosire, reciclare sau recuperare pentru a comparată cu opțiunea aleasă. Scopul este îndeplinirea principiului ierarhiei i să

inițieze integrarea sa concretă în analiza proiectului de gestionare a deeurilor.

Aaa c

Cererea pentru recuperarea i depozitarea deeurilor este un element cheie

pentru luarea deciziei de a construi o instalație de tratare a deeurilor. Estimarea

trebuie să se bazeze pe urmatoarele elemente:

� Evaluarea producției pe tip de gunoi i pe tip de producător, în aria geogracă

a proiectului; � Schimbări prezente sau ateptate în normele naționale i europene reeritoa-

re la gestionarea deeurilor.

Evaluarea cererii viitoare pentru gestionarea deeurilor trebuie să țina cont decreşterea demogracă i de uxurile migrării. Pentru deeurile industriale, parametrul

cheie va creterea industrială ateptată în sectoarele economice semnicative. În

orice caz, este important să se ia aminte la evoluția posibilă în comportamentul

producătorului de deeuri, cum ar creterea activităților de reciclare sau adoptarea

unor produse curate sau a unor tehnologii curate cu consecințele lor potențiale

asupra uxurilor deeurilor, variației tipului de deeuri produse, descreterea sau

creterea producției de deeuri.

Cc ş a c

Următoarele aze dierite ale proiectului trebuie să e specicate:

� Concepția i planul nanciar;

� Studii tehnice;

� Faza de investigație pentru găsirea amplasamentului adecvat;

� Faza de construcție;

� Faza de management.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



37

Intârzierile care apar în timpul dieritelor aze pot importante, mai ales în

cazul timpului necesar pentru găsirea amplasamentului adecvat. Pentru instalațiile

de tratare a deeurilor riscante, de exemplu, ostilitatea locală se poate maniesta i arputea periclita aza de construcție i azele de administrare a instalației cu consecințe

negative asupra uxurilor nanciare i economice.

Deaceea, se recomandă să e elaborat Acordul preventiv al comunității locale sau

crearea grupurilor de inițiativă locală.

Caacc hc

Descrierea caracteristicilor tehnice ale instalației este crucială pentru ințelegereaimpactului social al proiectului precum i a impactului asupra economiei locale, pre-

cum i a costurilor i beneciilor totale nanciare i economice. În plus, inormația

tehnică detaliată este necesară pentru activitățile de monitorizare i evaluare cerute

în cazul ondurilor structurale.

Această secțiune trebuie să oere cel puțin următoarele inormații date de proiec-

tare:

� Date socio-economice de bază: numărul de locuitori deserviți; numărul i ti-

pul de structuri productive deservite;

� Date de bază asupra deeurilor: tipul (deeuri municipale, deeuri riscante,

deeuri din ambalaje…) i cantitatea (t/zi, t/an, t/oră, t/euro) produsului

care trebuie tratat; materiile prime secundare recuperate; energia produsă

(Megajouli de caldura sau Mwh de energie electrica);

� Caracteristici tehnice: supraața ocupată de instalație (mii de mp), zonele de

depozitare acoperite i neacoperite (in mii mp), poziția i sistemele de descăr-

care pentru apele auente; � Inormații asupra tehnicilor de construcție i asupra azelor de construcție;

� Tehnici de procesare pentru instalația de tratare: tehnologia utilizată,

energia i materialele consumate precum i alte bunuri i servicii consumate;

� Alte inormații utile: numărul de angajați pe perioada construcției pre-

cum i pentru aza de gestionare, existența controlului de la distantă sau a

echipamentului computerizat, etc.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



38

Această inormație ar putea semnicativă pentru ilustrarea impactului so-

cio-economic al proiectului, de exemplu, sub orma ocupării orței de muncă i a

distribuției venitului, ca intrare pentru analiza impactului ecologic (vezi mai jos) i pen-tru calculele economice i nanciare.

Aaa faca

Venitul nanciar (ux de intrare) este de obicei dat de prețul tratamentului, plătit

de utilizatorii publici i privați, i vânzările produselor recuperate (materiale secun-

dare i compost) sau producția de energie (caldură i energie electrică) dacă există

aa ceva.

Fluxurile nanciare de ieire sunt:

� Costurile investiției (teren, clădiri, echipament) incluzând studiile de

ezabilitate a investiției;

� Valori nete reziduale (valoarea reziduală minus costurile reamenajării ampla-

samentului i a decontaminării, dacă există aa ceva);

� Stocurile de materii prime sau produse nale;

� Costurile de înlocuire pentru componentele cu viață scurtă comparat cu ori-

zontul de timp a proiectului (utilaje, etc.);

� Costurile intreținerii;

� Achizițiile de energie, măruri, bunuri i servicii utilizate ca intrări i nece-

sare pentru uncționarea de zi cu zi a abricii;

� Costuri administrative i de management, incluzând costul asigurării;

� Costuri aerente personalului tehnic i administrativ.

Alegerea ratei nanciare a scontului urmează aceleai linii directoare ca acelea

aplicate pentru investițiile publice în inrastructură. Un orizont de timp de 30 ani esterecomandabil în acest caz, dar aceasta depinde de tipul de deeuri colectat i de

tipul instalației de tratare olosită.

Aaa cc

Analiza economică se ocupă de beneciile sociale ale proiectului i necesită

integrarea externalităților i corecția abaterilor pieții în calcularea valorii actuale nete

economice i a ratei interne a rentabilității economice.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



39

Principalele etape ale analizei economice sunt urmatoarele:

� Analiza inanciară, care estimează luxurile inanciare semniicative calcu-late în concordanță cu prețurile curente ale pieții;

� Integrarea externalităților;

� Denirea actorilor de conversie;

� Calcularea costurilor i beneciilor sociale.

Externalitățile generate de instalațiile de tratare a deeurilor sunt descrise în

principal de impactul proiectului asupra sănătății umane (morbiditate sau mortalitate

datorată poluării aerului, apei sau solului), daunele ecologice induse cum ar con-taminarea apei i a solului, impactul estetic i peisagistic, cum ar modicările în

prețurile terenurilor sau dezvoltarea locală indusă de proiect.

Evaluarea costurilor i beneciilor de mediu externe se poate baza pe estimarea

costurilor morbidității i mortalității, costurilor prevenirii i costurilor remedierii. Anu-

mite piețe posibile pot de asemenea stabilite pentru evaluarea impactului asupra

peisajului. De asemenea, trebuie luate în calcul i schimbări de prețuri ale terenurilor

i clădirilor.

Ajaa ț ț

Analiza economică a proiectului necesită ajustări ale prețurilor pieții utilizate

în analiza nanciară. Prețurile pieții sunt considerate ca ind departe de echilibrul

lor pe termen lung datorită numeroaselor distorsiuni cum ar i cele datorate taxe-

lor, subvențiilor, taxelor vamale de import sau altor transeruri nanciare. Pentru a

reecta costurile de oportunitate, cirele economice trebuie să ia în considerare

externalitățile i să elimine toate tipurile de transeruri nanciare.

Pentru ajustarea prețurilor pieții i pentru calcularea prețurilor de înregistrare

reectând costurile de oportunitate, bunurilor comercializate la nivel internațional

li se aplică un actor de conversie standard. Prețurile pe piața mondială reprezintă

oportunitățile comerciale actuale ale țării i, în acest el, este o masura adec-

vată a costurilor de oportunitate. Factorul de conversie standard reectă în mod

convențional abaterea medie ponderată intre prețurile în vamă i prețurile de pe piața

internă pentru toate bunurile i serviciile comercializabile în cadrul economiei i

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



40

poate estimat pe baza unor statistici comerciale străine, utilizându-se următoarea

ormulă:

m + X

-----------------------------------

(m + tm) + (X tX)

Unde: M = valoarea CIF a importurilor totale; X = valoarea FOB a importurilor totale;

TM = taxe vamale de import; TX = taxe vamale de export.

Factorul de conversie standard trebuie să e utilizat doar atunci când actorii de

conversie sectoriali specici nu sunt disponibili.

Pentru depozitele de deeuri sau pentru incineratoare, principalele externalități

pozitive i negative sunt asociate cu:

� Emisiuni de gaze;

� Emisiuni de apă uzată;

� Producție de deeuri solide reziduale, recuperarea energiei;

� Disconort, cum ar zgomot i miros;

� Risc de accidente.

Când metodologiile propuse sunt controversate sau dacă lipsesc datele, analiza

externalităților poate executată într-un mod calitativ pentru analiza calitativă a

eectelor externe în cazul incineratorului i al depozitului de deeuri. Totusi, în astel de

cazuri, rezultatele nu pot utilizate în analiza monetară i trebuie să e înserate într-o

analiză multicriterială mai amplă.

ac c

Articolele care trebuie luate în considerare pentru calcularea actorilor de conversie

pentru acilitățile de tratare a deeurilor sunt costurile investiției, stocurile intermedi-

are, produsele vândute pe piață (materiale secundare, gaz, căldura sau energie

electrica), costurile de exploatare (incluzând costurile cu orța de muncă) precum i

costurile de decontaminare i demontare.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



41

Estimarea va dierită atunci când se iau în considerare articolele comercializabile

(materii prime, energie, măruri i alte bunuri de capital sau servicii) sau articolele ne-

comercializabile (electricitate i gaz recuperate), teren, unele materii prime sau orțade muncă necalicată).

Externalitățile trebuie considerate ca bunuri i servicii necomercializabile speciale.

Pentru instalațiile de tratare a deeurilor, actorii de conversie vor calculați

după cum urmează:

p ac ccaab:

� Echipament

Ecipamentul pentru instalațiile de tratare a deeurilor este comercializat în mod

recvent. Este cazul echipamentului pentru incinerare, cum ar cuptoare, ltre i ca-

zane, precum i echipamentul pentru colectare i recuperare. Pot aplicate prețurile

CIF (cost, asigurare i transport) i FOB (liber la bord).

� Materiale reciclate

Numeroase materiale recirculate sunt comercializabile, aa cum este cazul ma-

terialelor metalice, hârtiei sau sticlei. Prețurile sunt puternic corelate cu prețurile pieții

internaționale a materiilor prime i energiei. Inormațiile necesare pentru calcularea

actorilor de conversie pentru articolele comercializabile pot obținute de la eco-in-

dustii, Birourile naționale i internaționale de statistică precum i de la vămi.

p ac ccaab:

� Clădiri

Factorii de conversie sunt estimați în conormitate cu o analiză a procesului caredierențiază articolelele comercializabile de articolele necomercializabile. Inormațiile

necesare pentru calcularea actorilor de conversie pot găsite, în unele cazuri, în

inormațiile publicate de Biroul Național de Statistică14.

� Electricitatea produsă, gazul i căldură recuperată.

14 http://www.statistica.md/

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



42

Factorul de conversie pentru electricitate, considerată ca o intrare, poate estimat

după cum urmează: (1) un studiu macroeconomic care încearcă să estimeze costurile

de oportunitate ale producției de electricitate (abordare „de sus în jos”), (2) o evaluarea procesului care procedează la dealcarea structurii costului marginal al procesului de

producție (abordare „de jos în sus”); (3) aplicarea unui actor de conversie standard în

care electricitatea este o intrare minoră.

Daca electricitatea este vândută la prețuri sub costul marginal pe termen lung

(sau, daca acesta nu este disponibil, disponibilitatea consumatorilor de a plăti), aceas-

tă ultima inormație trebuie să e utilizată pentru calcularea corecției pentru tariele

actuale. În etapa nală, prețul pieței interne trebuie convertit într-un preț la rontieră

prin intermediul unui actor de conversie adecvat (poate utilizat Factorul de Conver-sie Standard, SCF).

Gazul i căldura reprezintă produse vândute în mod obinuit pe piețele locale.

Daca ele sunt la originea unui ux nanciar minor, aa cum se întâmplă de obicei,

Factorul de Conversie Standard, SCF, poate aplicat pentru conversia prețurilor

locale în prețuri în vamă. În caz contrar (de exemplu, în cazul metanului), pentru

substituire directă, poate utilizat prețul internațional ca preț de ajustare.

� Terenul

În general, terenul este de mică importanță pentru proiectele industriale. În cazul

în care terenul este important, de exemplu în cazul unui depozit de deeuri, prețul

indicativ al terenului se determină conorm prevederilor Legii nr. 1308, din 25.07.1997

ţ a ş îaca a î15

� Forța de muncă calicată i necalicată

Forța de muncă implicată în acilitățile de tratare a deeurilor este, în principal, orța

de muncă necalicată.

Evaluarea prețului pentru orța de muncă calicată poate acută la prețurile

pieții, piața orței de muncă calicate ind acceptabil de competitivă i ratele de

piață ale salariului reectănd productivitatea marginală.

15 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313289

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



43

Pentru orța de muncă necalicată, pot apare anumite distorsiuni, datorate,

de exemplu, salariului minim sectorial. Trebuie cuanticate rezultatele obținute de

orța de muncă necalicată în perioadele de ocupare anterioare. Valoarea obținutăreprezintă costul de oportunitate economică al orței de muncă necalicate.

A c aa

Aaa

Pentru un mare număr de proiecte de tratare a deeurilor, este necesară, conorm

actelor normative, o analiză de impact asupra mediului (EIA), în special în cazul depo-

zitelor sau instalațiilor de îndepărtare a deeurilor riscante sau în cazul anumitor tipuride instalații de tratare a deeurilor aa cum sunt depozitele autorizate. În toate cazurile

este recomandabil să se însereze o scurtă analiză de impact asupra mediului chiar dacă

nu există o cerință legală în acest sens.

Principalele elemente ale unei analize de impact asupra mediului sunt următoarele:

� Emisii în atmoseră, în special emisii de gaze de seră (impact semnicativ

pentru incinerare);

� Deversări de ape uzate i contaminarea solului (impact semnicativ pentru

incinerare i pentru depozitare);

� Impact asupra biodiversității (impact semnicativ al proiectelor mari con-

struite lânga arii protejate);

� Impact asupra sănătății umane, legat de emisiile poluante i contaminarea

mediului (impact semnicativ pentru orice acilitate de tratare a deeurilor);

� Zgomote i mirosuri (impact semnicativ pentru multe dintre instalațiile de

tratare);

� Impact estetic asupra peisajului (impact semnicativ pentru incinerare i de-pozitare);

� Managementul riscului pentru amplasament cum ar incendii i explozii

(impact semnicativ pentru anumite instalații de tratare speciale cum ar

instalațiile de tratare a uleiurilor uzate i incinerare).

În zona urbană, pot înregistrate tulburări i pe durata azei de construcție

a instalațiilor în timp ce în aza de exploatare, perturbările, în plus ață de cele

menționate anterior, sunt legate mai ales de aza de colectare a deeurilor.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



44

O abordare calitativă a impactului asupra mediului poate utilizată întotdeauna în

scopul de a categorisi tipurile potențiale de impact asupra mediului în conormitate

cu tipul de daună ce acesta o produce sau cu periculozitatea sa. De exemplu, impac-tul major al unui depozit poate de genul contaminarea solului i a apei, în timp ce

pentru incinerare, impactul asupra calității aerului este mult mai semnicativ.

Aaa ț ş c

Factorii critici care inuentează succesul unei investiții în acest sector sunt

destul de numeroi, cum ar : costul investiției, costurile dinamice ale intărilor cheie

(energie, materii prime..), prețul produselor recuperate, costuri de remediere sau alte

costuri reeritoare la mediu.

În conormitate cu lista de mai sus, ar recomandabil pentru analiza senzitivității

i analiza de risc să ia în considerare cel puțin următoarele variabile (variabila critică

potențială):

� Costul investiției

� Schimbarea în cererea pentru depozitarea deeurilor legată de raspândirea

noilor produse sau noilor tehnologii, schimbări ale comportamentului, variații

ale creterii economice sau ale creterii populației;

� Variații în prețuri de vânzare a produselor reciclate;

� Dinamica costurilor în timp pentru anumite bunuri i servicii critice în cazul

anumitor proiecte (de exemplu costul electricității i/sau al combustibilului

sau costul de remediere i decontaminare a amenajărilor).

O modicare de 10% sau 1% a variabilelor de intrare poate utilizată pentru

evaluarea schimbărilor asociate ale valorii nete actuale economice (ENPV) sau ratei

rentabilității economice (ERR) sau a oricăror alte variabile semnicative (vezi Tabelul

3.3). Pentru variabilele critice trebuie eectuată o evaluare a riscului în scopulcalculării distribuției probabilistice a rezultatelor nale.

Alt tip de analiză a riscului poate eectuată în ceea ce privete riscul social legat

de posibila respingere de către oameni a proiectului datorită impactului său potențial

asupra calității vieții în zona în cauză. Riscul este numit în mod obinuit NIMBY („ Not

În My Backyard” – „ nu pe spinarea mea”) i poate cercetat prin intermediul unei

analize calitative bazate pe un chestionar sau pe contacte directe cu persoanele

interesate implicate.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



45

2.2. Alimentare cu apă şi epurare

ic

Această sectiune se concentrează asupra investițiilor în managementul serviciilor

integrate de alimentare cu apă (IWS) pentru toate utilizările acestei resurse. Segmen-

tul serviciilor integrate de alimentare cu apă include alimentarea cu apă precum i

livrarea acesteia i colectarea, eliminarea, puricarea i reutilizarea apelor uzate.

dfa bc

Promotorul proiectului va plasa proiectul într-un cadru general care este

intenționat pentru a ilustra că investițiile planicate vor avea eectul (scopul princi-

pal) de a imbunătăți calitatea, ecacitatea i eciența serviciului.

Este necesar să se prezinte o cuanticare ex-ante a parametrilor semnicativi ai

unui astel de obiectiv, cum ar , de exemplu:

� Extinderea serviciului de alimentare i urnizare a apei sau a serviciului de ca-

nalizare i puricare (numărul de utilizatori deserviți);

� Volumul de apă economisită în rețelele gospodăreti sau de irigații ca rezultat

al reducerii pierderilor de apă i/sau raționalizării sistemelor de alimentare;

� Cantitatea mai mică (m3/an) preluată din surse poluate sau inectate (de

exemplu râuri sau lacuri naturale care au ost puternic sărăcite prin prelua-

rea resurselor, sau straturi de coastă, sau sărăte, etc); continuitatea serviciului

(recvența i durata întreruperilor);

� Îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă în condiții de secetă;

� Mărimea sarcinii poluante care a ost înlăturată; � Îmbunătățirea parametrilor de mediu;

� Reducerea costurilor de exploatare.

Este necesar să se stabilească obiectivele specice. Din acest punct de vedere,

investițiile în acest sector pot grupate în doua categorii de proiecte :

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



46

� Proiecte pentru promovarea ca16. În acest caz este necesar să

se stabilească obiectivele specice ale investiției, de exemplu, populația care

va deservită i disponibilitatea medie a resursei (litri/locuitor i zi)17 sau hec-tare care vor irigate, tipuri de culturi agricole, producția medie estimată,

disponibilitatea resursei (litri/hectar i an), momentul i periodicitatea irigării),

etc.

� Proiectele pot avea obiective ca ca, de exemplu, la scară regi-

onală sau interregională. Este cazul apeductelor pentru trasportul la distanță

mare a apei din zonele relativ bogate spre zonele aride sau construirea de ba-

raje destinate alimentării unor regiuni întinse care pot situate departe de

acestea.

In acest caz, obiectivele specice trebuie să se reere i la volumele de resursă

acute disponibile (milioane de metri cubi pe an), debitele maxime transerate

(litri/secundă), capacitatea totală a regularizării resursei pe termen lung care va asi-

gurată de sistem.

ta ț ş c

Tipuri de acțiuni

� Construcția unor noi inrastructuri complete (apeducte, sisteme de cana-

lizare, puricatoare) proiectate să raspundă nevoilor crescute;

� Lucrari proiectate pentru a termina apeductele, canalizările i puricatoarele

care au ost parțial construite, incluzând terminarea rețelelor de alimentare

cu apă sau a sistemelor de canalizare, construcția de linii principale pen-

tru conectarea la sistemele de condiționare existente, construcția sistemelor

de condiționare pentru sistemele de canalizare existente, construcția puri-

catoarelor în instalații de tratare terțiare pentru reutilizarea i condiționareaapelor uzate;

16 Proiecte de canalizări i statii de epurare sunt aproape întotdeauna legate de dezvoltarea localăi pot considerate din punct de vedere dual: i) aceste acțiuni sunt destinate „ închiderii „ ciclului apeidin rațiuni igienice i sanitare i, astel, pot privite ca parte a unui sistem integrat de alimentare cuapă, ii) ele reprezintă în acelai timp măsuri pentru protecția mediului i în particular a rezervoarelor deapă în care se ac drenările. Din acest motiv este necesar să se ia în considerație i obiectivele specicereeritoare la mediu, cum ar , de exemplu cantitatea de poluanți îndepartați, restabilirea parametrilorzici/chimici i biologici de calitate a apei i solului, etc.

17 Daca resursa este destinată deservirii zonelor turistice, este necesar să se țină cont de uctuațiile de

populație i de sezonalitatea cererii.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



47

� Modernizarea partială i/sau înlocuirea inrastructurii existente în conormi-

tate cu regulile cele mai stricte i legislația în vigoare;

� Acțiuni proiectate pentru economisirea resurselor de apă i/sau pentru utili-zarea ei e icientă;

� Acțiuni proiectate pentru înlocuirea rațională a utilizării resursei în cazul

în care aceasta nu este regularizată (de exemplu irigarea din ântâni private

necontrolate);

� Acțiuni intenționate să îmbunătățească eciența managementului.

Tipuri de investiții predominante

� Lucrări destinate colectării, regularizării sau producerii resursei, chiar pe

baze multianuale;

� Lucrări destinate transportului apei;

� Lucrări destinate pentru distribuirea locală a resurselor de apă ca i pentru

scopuri civile, industriale i irigații;

� Lucrări destinate tratamentului apelor primare (limpezire, desalinizare, puri-

care);

� Lucrări destinate colectării i eliminării apelor uzate;

� Lucrări destinate tratării i deversarii apelor uzate tratate;

� Lucrări destinate reutilizării apelor uzate tratate.

sc

Servicii civile

� Inrastructuri i/sau instalații care să deservească zone urbane cu densitatemare a populației;

� Inrastructuri i/sau instalații care să deserveasca cartiere din orase sau sate;

� Inrastructuri si/sau instalatii care sa deservească mici asezări (agricole, mi-

niere, turistice) i/sau zone industriale;

� Apeducte rurale.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



48

Servicii de irigații

� Apeducte districtuale pentru irigare colectivă; � Apeducte locale pentru irigații individuale sau la scară mică (de tip oază).

Servicii mixte

� Apeducte pentru irigații i servicii civile i/sau industriale;

� Apeducte civile i industriale.

Aaa ț ş a abț

Aaa c

Cererea pentru apă poate divizată în componente adiționale în conormitate

cu utilizarea (cerere pentru apa potabilă, pentru irigații sau scopuri industriale, etc.)

i programarea cererii (zilnic, sezonier, etc.).

Estimarea curbei cererii se poate baza pe datele obținute din experiența anteri-

oară în zona implicată sau din metodele de prognoză publicate, în special acelea

bazate pe conceptul “disponibilitatea consumatorului de a plati”.

În cazul înlocuirilor i/sau completărilor este de asemenea util să se acă reerire

la datele istorice reeritoare la consum, dovedindu-se că aceste date au ost masura-

te prin metode demne de încredere (de exemplu prin citirea unor aparate de masură).

Cererea este alcatuită din doua elemente undamentale:

� Numărul de utilizatori în cazul consumului civil, incluzând utilizatorii tempo-

rari ca turitii, din supraețele ce trebuie irigate în cazul utilizării agricole i din

unitățile de producție care vor deservite în cazul uzului industrial;

� Cantitatea de apa, care este sau va livrată utilizatorilor pentru o perioadă

dată de timp.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



49

Este important să se noteze că, dacă rețeaua de apă nu a ost bine întreținută

în trecut, analiza cererii trebuie să includă i problema pierderilor. Aceasta în-

seamnă, că cantitatea totală de apă livrata este ormată din consumul nal i din pier-deri.

Un alt punct important este să se ia în considerare elasticitatea cererii la tarie. În

anumite cazuri va necesar să se estimeze elasticitatea pentru dierite grupuri de

venituri i între utilizatorii mici i mari, deoarece aceasta poate produce valori destul

de dierite i impacturi distributive.

Proiectul trebuie să se concentreze pe o prognoză a cererii pentru o peri-

oadă corespunzătoare ciclului proiectului. Trebuie să se ia în considerare prognozeledemograce i uxuri ale migrației pentru un estimat al utilizatorilor i al planurilor

de dezvoltare agricolă i industrială în alte cazuri. Structura temporală a cererii pe

termen scurt (zilnic, sezonier, etc.) trebuie luată, de asemenea, în considerare.

În general se poate ace o distincție între cererea potențială i cea actuală. Cererea

potențială va corespunde nevoii maxime care trebuie luată în considerare în

cazul investiției. De exemplu, cererea poate evaluată în cazul scopurilor civile, pe

baza cerințelor de apă pentru acelai tip de utilizare (în general exprimată pe o

bază zilnică i sezonieră) care apar din compararea cu orice altă situație care poate

cât mai apropiată posibil de cea a proiectului i care are un bun nivel de servire.

Pentru utilizarea în irigații, se poate estima pe baza studiilor agronomice specice

sau, în acest caz, chiar analogie. Cererea actuală este cererea care este identicată

în prezent, satisăcută prin investiția în cauză i care coprespunde consumului

ateptat. Cererea actuală de pornire este reprezentată de consumul actual îna-

intea intervenției.

Un prim criteriu de evaluare evidentă a investiției depinde de mărimea până lacare cererea actuală poate apropiată de cererea potențială. Este necesar să se ia

în considerare alți actori, în primul rând aceia aerenți sustenabilității ecologice

i economice a investiției. Cererea, pe care investiția o poate satisace actualmente

corespunde oertei nete, ără orice el de pierdere de resursa tehnică.

Atunci când proiectul poate impune utilizarea resurselor de apă (de supraață sau

subterană), disponibilitatea actuală a volumului de resurse i uxurile necesare pen-

tru satisacerea cererii presupuse trebuie să e prezentate cu claritate de studiul

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



50

statistic i analiza hidrologică, de uxurile de curgere i regimul pânzei reatice sau

orice altceva ce este utilizat.

Daca proiectul implică puricarea i deversarea apelor uzate, este necesar să

se analizeze capacitatea organizației care urmează să primescă sarcina poluantă i

substanțele nutritive, într-un mod compatibil cu protecția mediului.

23 ta

ic

Această secțiune ilustrează investițiile pentru dezvoltarea de noi insrastructuri

de transport. Acestea pot include noi linii de transport sau noi noduri de transport,

sau completarea rețelelor existente precum i acelea destinate modernizării liniilor sau

nodurilor existente.

Metodologia propusă este orientată în principal către transportul rutier i eroviar.

Cu toate acestea, principiile generale pot aplicate i altor modalități de transport,

de exemplu maritim i aerian, de al căror specic nu se ocupă această metodologie.

dfa bc

Obiectivele socio-economice ale proiectelor de transport au în general

ca scop îmbunătățirea condițiilor de transport pentru bunuri i persoane, precum i

îmbunătățirea calității mediului i prosperitatea populației deservite.

Mai în detaliu, problemele de transport cărora li se adresează proiectele pot de

următoarele tipuri:

� Construirea de legături i rute noi i alternative în scopul decongestionării

transportului;

� Imbunătățirea perormanței unei legături sau nod de rețea, în special prin

creterea vitezei de transport i prin reducerea costurilor de exploatare, i

a ratei accidentelor prin adoptarea de măsuri de siguranță pentru legăturile

de rețea;

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



51

� Transerarea cererii de transport către modalități de transport speciale

(multe din investițiile realizate în ultimii ani, când problema externalităților de

mediu a apărut ca actor critic, se orientează către transerul cererii de trans-port de la modalitățile cele mai poluante către cele cu impact mai redus asu-

pra mediului;

� Completarea legăturilor care lipsesc sau a rețelelor cu legături slabe. Rețelele

de transport au ost în general dezvoltate la nivel național i/sau regional, care

nu mai corespunde necesităților cererii de transport. Este cazul rețelelor ero-

viare;

� Imbunătățirea accesibilității zonelor sau regiunilor perierice.

Prima etapa este destinată claricării obiectivelor proiectului care sunt strânslegate de sectorul de transport (de exemplu, sub orma reechilibrării modalităților de

transport), că i a celor de tip general (protecția mediului, dezvoltarea regională etc.).

După ce au ost claricate obiectivele proiectului, urmatoarea etapă trebuie să

verice dacă identicarea proiectului este conormă cu obiectivele.

t ț

Un punct de plecare corect pentru identicarea rapidă, clară i ără echivoc a

inrastructurii, este stabilirea uncțiilor ei, care trebuie să e în concordanță cu obiec-

tivele investiției. Acesta trebuie să e urmat de o descriere a tipului acțiunii, e că este

vorba despre un nou drum sau o legătură către o inrastructură mai mare, sau parte

a unei extinderi sau modicări a unui drum sau căi erate existente (de exemplu

construirea unei a treia benzi pentru o autostrada cu doua benzi, construirea unui al

doilea sens sau electricarea i automatizarea unei căi erate existente).

t ț

� Inrastructuri noi (drum, cale erată, porturi, aeroporturi) pentru satisacerea

cererei de transport crescânde;

� Completarea rețelelor existente (legături lipsă);

� Extinderea inrastructurii existente;

� Renovarea inrastructurii existente;

� Investiții în măsuri de siguranță în cazul legăturilor sau rețelelor;

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



52

� Utilizarea îmbunătățită a rețelelor existente (de exemplu, utilizarea mai bună

a capacității neolosite integral a rețelei);

� Îmbunătățirea administrării inrastructurii.

Caacc cța a ț

� Capacitatea crescută a rețelelor existente;

� Reducerea aglomerării;

� Reducerea externalităților;

� mbunatățirea accesibilității la regiunile perierice;

� Reducerea costurilor de operare a transportului.

t c

� Inrastructuri pentru zone dens populate;

� Inrastructuri pentru călătorii la distanță mare;

� Inrastructură pentru transport maritim;

�

Inrastructuri pentru transportul pasagerilor.

Caacc hc

Rata cererii/capacității noii inrastructuri va analizată pentru orice alternativă de

proiect care este luată în considerare.

Aceasta se va baza pe:

� Nivelurile de deservire ale inrastructurii sub ormă de relație trac/

capacitate (uxul tracului pe drumuri, pasageri în sistemele de transport

public/colectiv, etc.). Este util să se analizeze separat dieritele componente

ale tracului atât sub orma tipurilor de uxuri (intern, trac de schimb sau

încruciat) i pe baza originii lor (trac abătut de la alte moduri de transport

i orice trac generat);

� Durata călătoriilor i costurile pentru utilizatori (dezagregate după trac i ti-

pul originii);

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



53

� Indicatori de transport: pasageri km i vehicole km pentru pasageri i tone

km i vehicole km pentru bunuri;

� Nivelurile de siguranța ale tracului în noua inrastructură sau în nouacongurație a inrastructurii existente.

În prezența numeroaselor alternative i a enomenelor de congestionare, este im-

portant să se stabilească dacă cererea nu este satisacută i, dacă aa stau lucrurile, să

se identice ce tip de tra ic a ost “eliminat”.

Acesta este un element important pentru evaluarea consecințelor economice

ale soluțiilor care sunt mai puțin generoase din punctul de vedere al inrastructurii.

La saritul analizei ezabilității, ar putea necesar să se denească alter-

nativele semnicative care vor evaluate din punct de vedere al mediului, nan-

ciar i economic. Ansamblul rezultatelor va reprezenta o intrare pentru următoarea

analiză de mediu, nanciară i economică.

Aaa

Legislația națională i comunitară solicită evaluarea impactului de mediu pen-

tru cele mai multe dintre investițiile din sectorul de transport, în special

pentru dezvoltarea noii inrastructuri. În aceste cazuri, trebuie să se acă reerire la

metodele de evaluare care au ost recomandate.

Totui, chiar dacă legea nu prevede, este recomandabil să se analizeze impactul

de mediu dintr-un punct de vedere general, identicându-se impactul pe care-l

pot avea proiectele alternative (dacă este posibil) i să se prezinte o evaluare canti-

tativă pe baza impactului i localizării acestora î n scopul eectuării unei comparații

între alternative i pentru identicarea oricăror măsuri de atenuare i de compensare.

iac aa cc

Acesta reprezintă unul dintre cele mai controversate aspecte ale evaluării eco-

nomice ale proiectelor de transport din punct de vedere teoretic i empiric. Totui,

este important să se țină minte că impactul asupra dezvoltării economice poate atât

pozitiv, cât i negativ. Aceasta înseamnă, că în prezența distorsiunilor pieții, accesibi-

litatea crescută a unei zone suburbane sau regiuni poate reprezenta un avantaj com-

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



54

parativ, dar i o pierdere de competitivitate, dacă industria este mai puțin ecientă

decăt în regiunile centrale. În acest caz, accesibilitatea crescută poate scoate industria

locală de pe piață. Deaceea, este necesar să se procedeze cu atenție atunci cand seatribuie proiectului astel de benecii i, în orice caz, este recomandabil ca acestea să

e excluse din calcularea indicatorilor de protabilitate.

Procedura obinuită pentru evaluarea acestor benecii sub orma unui mul-

tiplicator/accelerator de venit deormează. Actualmente, aceti multiplicatori pot

aplicați pentru cheltuială publică. Deaceea, este necesar să se calculeze dierența

dintre mutiplicatorul investițiilor în sectorul de transport i multiplicatorul din alte

sectoare. Aceasta reprezintă o metodă care nu este recomandabilă, cu excepția unor

cazuri speciale.

În orice caz, dacă nu sunt distorsiuni importante în sectoarele utilizare-transport,

adică piețele sunt sucient de competitive, utilizarea costurilor i beneciilor trans-

portului (economii de timp, externalități…) ar putea considerată ca o aproximare

acceptabilă a impactului economic nal al proiectelor de transport.

24 z a ş ac hcdfa bc

Obiectivele pot clasicate în urmatoarele categorii:

� Crearea inrastructurii de bază pentru amplasarea zonelor industriale, zonelor

de servicii i industriale;

� Crearea inrastructurii de bază pentru reamplasarea planicată a instalațiilor

industriale din zonele excesiv de aglomerate sau poluate; � Crearea centrelor de urnizare a unor servicii reale către companii într-o

anumită zonă (contabilitate, inormații nanciare, marketing, pregătire…)

� Crearea unor centre care să promoveze crearea unor companii noi sau spri-

jinirea celor existente (parcuri tehnologice, centre de inovare în aaceri, etc.);

� Un mix al celor anterioare, destinat adesea să sprijine companiile dintr-un

anumit sector industrial.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



55

ifcaa c

Poate util:

� Să se identice zona de atracție, care reprezintă zona geogracă, mărimea

companiilor țintă (de exemplu: meteugari, IMM-uri, întreprinderi medii i

mari) i segmentele productive;

� Să se prezinte inormații de bază, cum ar numărul, marimea i tipul com-

paniilor implicate, tipul serviciilor reale i laboratoare tiințice/tehnologice,

dacă există;

� Să se urnizeze urmatoarele date de proiectare:

– Localizarea i supraața (Km2) zonei ocupate i împărțirea pe parcele; – Numărul i supraața acoperită (m

2) de depozite, magazine, clădiri

pentru birouri, spații,etc.;

– Deplasare internă i mobilitate (drumuri i căi erate) i legăturile acesto-

ra cu sistemele externe; caracteristici ale posibilelor porturi, heliporturi,

etc.;

– Sisteme i rețele interne, de exemplu, apeducte, canalizare, stații

de epurare, electricitate, iluminat, sisteme de telecomunicații, securitate,

etc., ataând date i planuri;

– Numărul i supraața acoperită de clădiri publice (servicii reale, labora-

toare, logistică, cantine, centre de telecomunicații, etc.);

– Elemente tehnice semnicative, cum ar laboratoare specializate,

centre pentru servicii multimedia, etc.

Aaa ț ş a abț

Problema cheie: cererea estimată pentru companiile existente de a se reamplasa în zona de atracție i rata de natere a unor noi companii, cererea pentru serviciile

nou create, elemente ecologice.

Analiza opțiunilor trebuie să ia în considerare alternativele globale, de exemplu

nanțarea crescută către companii pentru acelai scop (mutarea amplasamentelor,

achiziții de servicii reale, inovare tehnologică, noi linii de producție sau companii nou

constituite, etc.).

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



56

Aaa faca

� Fluxuri nanciare de intrare: costurile chiriilor sau autorizării pentru teren idepozite, prețurile de vânzare a serviciilor (apă, electricitate, canalizare i

epurare, depozitare, logistică, etc.) i a serviciilor reale;

� Fluxuri nanciare de ieire: costurile bunurilor i serviciilor necesare pentru

uncționarea inrastructurii i a producției serviciilor reale;

� Orizont de timp: cel puțin 20 de ani.

raa enablăț fnancae* inaucu de jne a ducțe

minim 2,30

maxim 16,87

medie 10,49

abatere standard 5,28

* Date eşantion: 4 proiecte mari din 14 în sectorul inclus în eşantionul de 400 proiecte

combinate.

Aaa cc

Analiza trebuie să ia în considerare:

� Beneciile sociale: o mai bună poziționare pe piață pentru companiile exis-

tente, o diuzare a cunotințelor i abilităților antreprenoriale printre com-

paniile beneciare, i extern, recalicarea personalului, eectele a dieriți

actori productivi asupra ocupării orței de muncă i veniturilor, inințarea

de noi companii productive, înințarea de noi companii private în domeniulserviciilor, etc.

� Cuanticarea beneciilor sociale: o abordare care poate adoptată adesea

este aceea a subdivizării companiilor beneciare potențiale din zona de

atracție după marime i sector de activitate. Pentru ecare clasă este posibil

apoi să se evalueze beneciul, acându-se reerire, de exemplu, la valoarea

adăugată mărită grație unei amplasări mai avantajoase (de exemplu, econo-

mii la cheltuielile de transport, o mai mare penetrare ață de dicultatea

anterioară de a intra pe piață, eectul posibilelor activități promoționale în

noile spații expoziționale,costuri mai scăzute pentru serviciile de bază, etc.),

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



57

sau disponibilitatea serviciilor reale (de exemplu, o mai bună poziționare da-

torată serviciilor de marketing, o mai bună penetrare i economii la costuri

prin intermediul telemarketingului, îmbunătățiri tehnologice sau noi teh-nologii de producție, nivelul îmbunătățit al calicării datorită pregătirii

proesionale,etc.).

� Costul economic al materiilor prime i al terenului utilizat pentru construi-

rea proiectului trebuie să e evaluat ținându-se cont de pierderea suerită de

societate prin deturnarea acestora de la o alternativă de utilizare mai bună.

Costurile de personal trebuie evaluate într-o manieră similară.

� Costurile ecologice trebuie să e cuanticate de asemenea (teren, poluarea

apei i a aerului, impactul asupra ambientului i impactul vizual, zgomot,

gunoaie, etc.) ca i orice aglomerare urbană i a transportului cauzată derealizarea inrastructurii. De notat, totui, că în timp ce impactul luat în con-

siderare în aria înconjurătoare a noii inrastructuri, el trebuie să descrească

în restul zonei de atracție, eectul global – care trebuie luat în considerare

în cadrul analizei – poate mai bun sau mai rău (de exemplu, sistemul de

controlare a apelor deversate poate mai ecient, etc.).

raa enablăț ecnmce* inaucua de jne a ducțe

minim 9,10

maxim 36,00

medie 18,89

abatere standard 6,91

* Date eşantion: 12 proiecte mari din 14 în sectorul inclus în esantionaul de 400 pro-

iecte combinate.

Costurile sociale pot măsurate prin indicatori zici direct sau indirect legați de

acestea, iar rata cost/ecacitate poate calculată.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



58

ConCluzii

Scopul solicitării unei Analize Cost-Beneciu (ACB) pentru proiectele majore repre-zintă două aspecte. În primul rând, trebuie să se demonstreze că proiectul este oportun

din punct de vedere economico-social i contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii

regionale europene. În al doilea rând, trebuie să se aducă dovezi conorm cărora este

necesară contribuţia Fondurilor pentru ca proiectul să e viabil din punct de vedere

nanciar. Aceasta reprezintă baza de stabilire a nivelului de asistenţă corespunzător.

ACB este un instrument esenţial pentru estimarea beneciilor economice ale pro-

iectelor. În principiu, trebuie să se evalueze impactul proiectelor din toate punctele de

vedere: nanciar, economic, social, de mediu, etc. Obiectivul ACB este de a identica i

de a cuantica (respectiv de a da o valoare monetară) toate impacturile posibile pentru

a determina costurile i beneciile proiectului; ulterior, rezultatele se adună (beneciile

nete) i se concluzionează dacă proiectul este oportun i merită să e pus în aplicare

având la bază interesul i necesitatea publică.

Costurile i beneciile ar trebui evaluate pe o bază dierenţială, luând în considerare

dierenţa dintre scenariul proiectului i un scenariu alternativ în aara proiectului.

Impactul se evaluează în uncţie de anumite obiective predeterminate. Prin evalu-

area unui proiect în uncţie de indicatori microeconomici, ACB poate evalua gradul de

respectare a unor obiective macroeconomice specice. În contextul politicii regionale,

ACB se aplică pentru a estima importanţa unui proiect de investiţii pentru obiectivele

politicii regionale europene.

Nivelul de analiză utilizat în cadrul ACB trebuie să e denit în raport cu societa-

tea în care proiectul are un impact relevant. Costurile i beneciile pot suportate i

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



59

acumulate la dierite niveluri geograce, astel încât se impune luarea unei decizii cu

privire la costurile i beneciile ce trebuie să e luate în considerare. De regulă, acest

lucru depinde de dimensiunea i domeniul de aplicare al proiectului. Se pot lua în con-siderare impacturile la nivel local, regional, naţional i chiar la nivelul Uniunii Europene.

În estimarea impacturilor posibile ale unui proiect, analitii se conruntă mereu cu

incertitudini. Acest aspect trebuie avut în vedere i tratat în ACB în mod corespun-

zător.

Exerciţiul de evaluare a riscului reprezintă o parte esenţială a unei analize cuprin-

zătoare, deoarece acesta permite iniţiatorului proiectului să înţeleagă mai bine modul în care impacturile estimate se pot schimba dacă anumite variabile cheie ale proiec-

tului se dovedesc a dierite de cele ateptate. O analiză detaliată a riscului constituie

baza pentru o strategie corectă de gestionare a riscului, care la rândul său se reectă

în structura proiectului.

Prin urmare:

1. Se recomandă eectuarea ACB pentru proiectele cu valori cuprinse între 5 i

50 de milioane de euro (ără TVA), însă o procedură de vericare a calităţii ACB

este imperios necesară. Limita inerioară/superioară nu ar trebui să depindă

de tipul de investiţie.

2. În cazul proiectelor cu valori între 1 milion i 5 milioane de euro, analiza econo-

mică este recomandată numai pentru proiectele publice reprezentând inves-

tiţii noi sau extinderi.

3. Pentru proiectele cu valori mai mici de 1 milion euro, ACB nu este recomanda-tă, ind prea costisitoare în raport cu inormaţiile pe care le aduce pentru reali-

zarea evaluării; atenţia evaluatorilor va îndreptată spre vericarea capacităţii

solicitantului de a asigura sustenabilitatea nanciară a proiectului (în etapa de

conormitate i eligibilitate).

4. Furnizarea de inormaţii exacte decidenţilor: chiar dacă rezultatele ACB sunt nesa-

tisăcătoare, dar analiza ACB este solidă, este de preerat ca acestea să e asumate.

Alternativa este o ACB cu rezultate pozitive, dar care pot contestate deoarece

au ost obţinute pe baza unor date exagerate sau chiar neconorme cu realitatea.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



60

5. În lumina celor de mai sus i din expereința consultantului, ar trebui să se -

nanţeze proiectele cu o importanţă strategică pentru obiectivele de dezvolta-

re (RIRE ridicate), nu generatoare de venituri excesive comparativ cu costurileinvestiţiei, dar viabile pe termen lung (-3%<FRIR/C < 5-6%); grantul din partea

UE nu trebuie să e oarte ridicat pentru a nu genera venituri suplimentare

iniţiatorului (FRR/K≤7-9%).

6. Utilizarea Indicatorilor de perormanţă ar trebui să se regăsească, în general, în

etapa de eligibilitate.

7. Pentru o utilizare corespunzătoare a indicatorilor de perormanţă ai ACB este

necesară îndeplinirea a trei condiţii preliminare:

a. Existenţa unei metodologii comparabile aplicabilă de către toţi solicitanţii, în-

soţită de oi de calcul Excel; metodologia trebuie evaluată independent i actu-

alizată la un interval de 3-5 ani, ţinând seama i de rezultatele aplicării acesteia;

b. Existenţa unor valori recomandate (minime – maxime) pentru costurile i be-

neciile externe;

c. O metodă clară de vericare a calităţii ACB i de validare a indicatorilor de per-

ormanţă pentru toţi solicitanţii (controlul calităţii).

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



61

BiBliogrAie

� Comisia Europeană, DG Politică Regională, Ghid pentru analiza costuri-benecii

a proiectelor de investiţii, 2002.

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/

guide02_en.pd

� Comisia Europeană, DG Politică Regională, Orientări pentru parteneriate public-

privatede succes, 2003.

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/guides/ppp_

en.pd

� Comisia Europeană, HEATCO – Dezvoltarea unor abordări europene armonizate

pentru calculul preţurilor şi evaluarea proiectelor în domeniul transporturilor, pro-

iect nanţat prin cel de-al aselea program cadru, coordonat de Universitatea

din Stuttgart, 2006.

http://heatco.ier.uni-stuttgart.de/

� Banca Europeană de Investiţii i Comisia Europeană, RAILPAG, Orientări pentru

evaluarea proiectului de căi erate, 2005.

http://www.railpag.com

� Orientări privind metodologia de realizare a analizei Costuri-benecii, docu-ment de lucru nr. 4, 2006

� Lucrare claricatoare nr. 1, Rolul indicatorilor de perormanţă în selectarea/

aprobarea proiectelor, ebruarie 2012

� Lucrare claricatoare nr. 2, Analiza cost-beneciu i alte metode de evaluare a

proiectelor nanţate din FEDR i FC, ebruarie 2012

� Lucrare claricatoare nr. 8, Identicarea i denirea scenariilor tehnico-econo-

mice i a opţiunilor în cadrul analizei cost-beneciu a proiectelor nanţate din

FEDR i FC, Ianuarie 2012

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



62

� Pearce D., Atkinson G. i Mourato S., Analiza costuri-benecii şi mediu înconju-

rător : descoperiri recente. OCDE / Edward Elgar, Cheltenham, 2005. European

Commission, 2008, Guide to cost-benet analysis o investment projects,http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/

guide08_en.pd

� European Commission, 2008, Guidance on the methodology or carrying out

Cost-Benet Analysis, Working document no. 4, Brussels.

� Pearce, D., G. Atkinson, S. Mourato (2006), Cost-Benet Analysis and the Envi-

ronment. Recent Developments, OECD, Paris.

� Ministerul Economiei i Finanţelor al României, Autoritatea pentru Coordona-

rea Instrumentelor Structurale, Linii directoare generale pentru analiza cost-

beneciu a proiectelor susţinte prin instrumente structurale, întocmit de JAS-PERS

� Cost-benet analysis o inrastructure projects în an enlarged European Union:

an incentive-oriented approach., Massimo Florio and Silvia Vignetti., CSIL-Cen-

tro Studi Industria Leggera Corso Monorte Milano., 2003

� Dasgupta, P., Marglin, S, Sen, A., 1972, Guidelines o project evaluation, Unido,

Vienna.

� European Commission, 2004, Green Paper on Public-Private Partnerships and

Community Law on Public Contracts and Concessions, Brussels.

� European Commission, DG Regional Policy, 2003: Guidelines or Successul Pu-

blic - Private Partnership, Brussels.

� European Commission, DG Regional Policy, 2006, Methodological Working

Document 4: Guidance on the methodology or carrying out cost-benet ana-

lysis, The new programming period 2007-2013, Brussels.

� European Commission, DG Energy and Transport, 2006, EU Energy and Trans-

port în Figures 2006, Part 3: transport,Brussels.

� Florio, M., 2006, Cost-Benet Analysis and the European Union Cohesion Fund:

On the Social Cost o Capital and Labour, Regional Studies, 40(2): 211-224. � Pearce, D.W., Atkinson, G., Mourato, S., 2006, Cost-benet analysis and environ-

ment: recent developments, OECD, Paris.

� Saerbeck, R., 1990, Economic appraisal o projects. Guidelines or a simplied

cost-benet analysis, EIB Paper n.15, European Investment Bank, Luxembourg.

� Squire, L., Van der Tak, H., 1975, Economic analysis o projects, Johns Hopkins

University Press, Baltimore.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



63

glosAr de termeni

Acaa: procesul de ajustare la momentul prezent a valorilor viitoare ale uxu-rilor de intrare i ieire prin utilizarea ratei de actualizare, adică multiplicarea valorii

viitoare printr-un coecient care scade în timp.

Aaa ac aa : analiză care identică eectele oricărui

proiect de investiție asupra mediului. Aceasta ar include o previzionare a

potențialelor emisii poluante, pierderea aspectelor vizuale plăcute .a.m.d.

Aaa cc: analiză care este eectuată utilizând valorile economice,

reectând valorile pe care societatea este dispusă să le plătească pentru un bun

sau serviciu. În general, analiza economică pune în valoare toate bunurile/ serviciile

la valoarea lor de întrebuinţare sau costul de oportunitate pentru societate (adesea

preţul la rontieră pentru produsele/ serviciile care nu se pot comercializa). Acesta

are aceeai semnicaţie cu analiza cost-beneciu.

Aaa ca: o metodologie de evaluare care ia în considerare mai

multe obiective prin atribuirea unei ponderi pentru ecare obiectiv măsurabil.

Aaa c: cadrul analitică pentru evaluarea ezabilităţii i perormanţei

proiectelor. Aceasta include analiza contextului, obiectivele, aspecte tehnice, previ-

ziunea cererii, costuri i benecii nanciare i economice ale proiectului date ind

alternativele, o propunere de proiect va contribui la atingerea obiectivelor stabilite

de entitatea, care iniţiază analiza pentru justicarea acestui proiect.

Aaa c: un studiu a inegalităților proiectului aduce o rată de recupe-

rare a investiției satisăcătoare i cea mai bună estimare a ratei de recuperare

a investiției. Cu toate că analiza riscului urnizează o bază mai bună decât analiza

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



64

senzitivității pentru aprecierea gradului de risc al proiectelor alternative, ea nu

diminuează cu nimic riscurile.

Aaa ț : tehnica analitica de a testa sistematic ce se întâmplă cu

rentabilitatea unui proiect dacă evenimentele dieră de estimările ăcute în aza de

planicare în ceea ce-l priveste. Este mai degrabă un mijloc brut de abordare a in-

certitudinii în ceea ce privete evenimentele i valorile viitoare. El este realizat prin

modicarea unui element sau a unei combinații de elemente i prin determinarea

eectului schimbării asupra rezultatului.

Aaa abţ faca: analiza eectuată pentru a verica dacă re-

sursele nanciare sunt suciente pentru a acoperi ieirile de numerar, an de an,pentru întreaga perioadă de reerinţă a proiectului. Sustenabilitatea nanciară este

vericată, dacă uxul de numerar net cumulat este pozitiv pe parcursul perioadei de

analiză.

Aaa CBfc (ACB): cadrul conceptual aplicat oricărei evaluări cantita-

tive, sistematice, a unui proiect public sau privat pentru a stabili dacă, sau în ce

măsură este valoros dintr-o perspectivă socială. Analiza Cost- Beneciu dieră de o

simplă evaluare nanciară unde sunt luate în considerare toate câtigurile (benecii)

i pierderile (costuri). În mod uzual, ACB implică utilizarea preţurilor de contabilitate.

Rezultatele pot exprimate în mai multe moduri, incluzând rata rentabilității interne

a investiției, valoarea actuală netă i raportul beneciu cost.

Aaa cfcaca: o evaluare i o monitorizare tehnică utilizată atunci când

beneciile nu pot măsurate în mod rezonabil în termeni nanciari. În mod obinuit,

ea este executată prin intermediul calculării costului pe unitatea de beneciu i

necesită existența unor mijloace pentru cuanticarea beneciilor, dar nu în mod

necesar pentru ataarea la benecii unui preț bănesc sau a unei valori economice.

Aaa ac: o evaluare a schimbării sau eectul pe termen lung asupra

societății care poate atribuit acțiunii intervenției, legat de realizarea obiectivelor

globale. El trebuie sa e exprimat în unitatea de masură adoptată pentru a indica

problemele pe care este destinată sa le rezolve.

Aaa faca: este analiza realizată din punct de vedere al operatorului proiec-

tului i permite: 1) vericarea i garantarea uxului de numerar (vericarea sustena-

bilităţii nanciare), 2) calcularea indicilor de rentabilitate nanciară a proiectului de

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



65

investiţii pe baza uxului de numerar net actualizat, legate exclusiv de unitatea

economică care promovează proiectul (companie, autoritate de management).

Aaa sWot: descrie pe scurt atât caracteristicile intrinseci ale inițiativei ca i con-

textul în care aceasta se realizează; permite analizarea unui scenariu de dezvoltare

alternativ. Ea analizează contextul în care se intenționează să se intervină i prezintă

actorii interni asupra cărora trebuie să te concentrezi (puncte tari) sau care trebuie

anulați (punctele slabe), ca i actorii externi avorabili (oportunitățile) sau neavorabili

(amenințările).

Bfc : suma rămasă după ce toate uxurile de ieire au ost scăzute

din totalul uxurilor de intrare. Actualizarea veniturilor nete înainte de obţinereananţării oeră o măsura dacă proiectul merită toate resursele angajate; actualiza-

rea veniturilor nete după obţinerea nanţării dă o măsură dacă proiectului merită să

dispună de resursele proprii sau capital.

B ccaab: bunuri care nu pot exportate sau importate, de

exemplu, servicii sociale, munca necalicată, teren. În analiza economică, articole-

le necomercializabile sunt evaluate la valoarea marginală a produsului, dacă sunt

bunuri sau servicii intermediare, sau în uncție de criteriul disponibilității de a plăti

dacă sunt bunuri sau servicii nale.

B ccaab: bunuri care pot comercializate în toata lumea în absența

politicilor comerciale restrictive.

Cc c: o secvența din seria de activități necesare i denite anterior

executate pentru ecare proiect. În mod obinuit ea este împărțită în următoarele

aze: programare, identicare, ormulare, nanțare, implementare i evaluare.

Caba aaja: metodă în cadrul careia sunt înregistrate venitu-

rile în bilanț pentru perioada în care veniturile sunt dobândite sau realizate i sunt

angajate cheltuielile perioadei, indierent dacă operațiunile de casă au loc înainte

sau după.

Caba ba aț ca: metodă de înregistrare a tranzacțiilor

contabile doar atunci când apar încasările i cheltuielile. Ea trebuie distinsă de con-

tabilitatea de angajamente.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



66

C a: valoarea resurselor în alternativa celei mai bune utilizări

a acestora. Pentru analiza nanciară, costul de oportunitate al intrărilor este întot-

deauna preţul pieţei. Pentru analiza economică, costul de oportunitate al intrăriloreste valoarea socială marginală în alternativa „ără proiect” a celei mai bune utiliză-

rii pentru bunuri i servicii intermediare, sau valoarea sa de utilizare (măsurată prin

dispoziţia de plată) pentru bunuri i servicii nale.

C ş bfc ccc: costurile de oportunitate sau beneciile pen-

tru economie luate ca întreg. Ele pot dieri de costurile i beneciile private în măsura

în care preţurile eective dieră de preţurile de contabilitate.

dbaa a : suma pe care consumatorii sunt pregătiţi să o plăteascăpentru un produs sau serviciu nal. Dacă disponibilitatea de plată a consumatorului

depăete preţul acestuia, consumatorul se bucură de un câtig (surplusul consuma-

torului).

da: o stare în care prețul de piață al unui bun dieră ața de prețul pe

care l-ar avea în absența unor eecuri ale politicii guvernamentale sau în cazul că-

derii piețelor. Aceasta generează o dierență între costul de oportunitate al bunu-

lui i prețul său actual, de exemplu; prețul de monopol. Externalități, taxe indirecte,

obligații, tarie regulate, etc.

dbâa a: ratele dobânzii reduse pentru a elimina schimbarea în nivelul pre-

ţului general sau de consum (de exemplu ratele dobânzii reale sunt rate nominale

din care se scade infaţia).

ea: se reeră la analiza ex-ante a unui proiect de investiții propus, pentru a-i

determina calitatea i admisibilitatea în conormitate cu criteriile de luare a deciziei

adoptate.

eaa fa: o evaluare eectuată imediat dupa implementarea completă

a inițiativei i al carei obiect î-l reprezintă rezultatele obținute. Ea servete la

stabilirea dacă i la ce scară au ost obținute rezultatele i care au ost actorii

care au determinat succesul sau eecul.

eaa xa: o evaluare eectuata în scopul adoptării deciziei nanciare. Ea

servete la direcționarea proiectului în cel mai coerent i relevant mod posibil. Ea

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



67

asigură baza necesară pentru monitorizare i evaluările urmatoare oerind siguranța

că, oriunde este posibil, obiectivele sunt cuanticate.

eaa x: o evaluare eectuată după o anumită perioadă de timp de la

nanlizarea inițiativei. Ea constă în vericarea impactului eectiv realizat de către

inițiativa în comparație cu obiectivele globale i scopul proiectului.

eaa ac o evaluare eectuată în acelai timp cu implementarea, la o

dată xată, pentru a permite reorientarea activității. Ea ia în considerare în mod critic

primele rezultate care permit emiterea unei judecăți inițiale asupra calității implemen-

tării.

eaaa c: ultima ază a ciclului proiectului. Ea este eectuată pentru

identicarea actorilor de succes i a zonelor critice în scopul înțelegerii i diuzării

în perioada viitoare a lecțiilor învățate.

excţ faca: reprezintă intervalul între intrările succesive într-un cont. În ana-

liza proiectului, exerciţiul nanciar este, în general, de un an, dar poate oricare altă

perioadă convenabilă.

exaa: se spune că există o externalitate, atunci când producţia sau consu-

mul unui produs pe o piaţă are eect asupra bunăstării unei terţe părţi ără a eec-

tuată vreo plată sau compensaţie. În analiza proiectului, o externalitate reprezintă

un eect al proiectului care nu se regăsete în înregistrările nanciare i, în consecin-

ţă nu este inclusă în evaluare. Externalităţile pot pozitive sau negative.

ac c: reprezintă numărul prin care se convertesc preţurile pieţei in-

terne sau valoarea de unui produs sau actor de protecţie în preţuri de contabilitate.

ifcaa: constă în selecția posibilelor idei de intervenție pentru un proiect,

instrument care va ace apoi obiectul unui studiu de preezabilitate specic.

iac: termen generic utilizat pentru descrierea schimbărilor sau a eectelor pe

termen lung asupra societăţii care pot atribuite proiectului.

iaa: intervenția este executată i activitățile de producție sau de servicii

prevăzute devin pe deplin uncționale. În timpul acestei aze va necesar să se în-

ceapă activitatea de monitorizare i, când este cazul, evaluarea pe parcurs.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



68

ic bfcc: valoarea prezentă a uxului beneciului împarțită la valoa-

rea prezentă a uxului costului. Când se utilizează indicele beneciu-cost, criteriul de

selecție este de a accepta toate proiectele independente cu un indice beneciu-costde unu sau mai mare când se raportează la rata dobânzii, cel mai adesea costul

de oportunitate al capitalului. Indicele beneciu-cost poate oeri o clasare incorectă

a dieritelor proiecte independente, i nu poate utilizat pentru alegerea între alter-

native care se exclud reciproc.

ma: examinarea sistematică a gradului de avansare a unei activități în

conormitate cu un calendar stabilit anterior i pe baza indicatorilor semnicativi i

reprezentativi.

oţa „a ac ” (aa c ţ ): opţiunea care include

toate costurile de întreţinere la un nivel realist i o valoare minimă a costurilor de

investiţie sau de îmbunătăţiri necesare, cu scopul de a evita sau întârzia deteriorarea

sau de a îndeplini conormitatea standardele de securitate.

oţa c ţ “a ac ca”: scenariul în care sunt avute în vede-

re proiecte de investiţii, dierite de „a nu ace nimic” i a „ace ceva”.

oţa “a ac c”: scenariul de bază, „continuarea aacerilor”, aţă de

care de care pot măsurate costurile şi beneciile suplimentare ale scenariului „cu

proiect” (adesea, această opţiune este sinonimă cu scenariul „ără proiect”).

paa pbc pa: parteneriatul realizat între sectorul public i sectorul

privat în scopul de a oeri proiect sau un serviciu care în mod tradiţional este asi-

gurat de sectorul public.

p î a: prețul unitar al unui bun comercializat la rontiera țarii. Pentru ex-porturi, el este prețul .o.b. (ree on board-gratuit la bord), iar pentru importuri, este

prețul c.i.. (cost, insurance and reight – costuri, asigurare i transport).

pţ ca: preţurile care au ost diminuate prin utilizarea unui indice al pre-

ţurilor bazat pe acele preţuri care au ost predominate într-un an de bază dat. Ele

trebuie distinse de preţurile curente i preţurile nominale.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



69

pţ c (ţ a): reprezintă preţurile practicate la un moment

dat. Ele se reeră la preţurile care includ eectele inaţiei generale i ar trebui să e

dierite de preţurile constante.

pţ caba: reprezintă costul de oportunitate al bunurilor, câteodată

dierite de preţurile de piaţă actuale i de tariele reglementate. Acestea sunt utilizate

în analiza economică pentru a reecta mai bine costurile reale pentru societate ale

intrărilor şi beneciile reale ale ieirilor. Adesea sunt utilizate sinonim cu preţurile

umbră.

pț î a (acc c): costurile de oportunitate a bunurilor, în

general di erite de actualele prețuri de piața i de tariele regulate. Ele ar trebui săe utilizate în evaluarea proiectului pentru a reecta mai bine costurile reale ale

intrărilor în societate, precum şi bene iciile reale ale ieirilor. Adesea sunt utilizate

că sinonim pentru prețurile marginale.

pţ aţ: preţul la care un produs sau serviciu este schimbat pentru un alt

produs sau serviciu sau pentru bani, caz în care acesta este preţul relevant pentru

analiza nanciară.

pț a: valoarea de schimb a doua bunuri, calculată prin raportul dintre

cantitatea schimbată i prețurile lor nominale absolute.

pa: o serie coordonată de proiecte dierite, unde este cadrul de reglementare

a scopului proiectului, bugetul i termenele limită.

pc: o ormă distinctă de cheltuială. În prezentul ghid acest termen este olosit

pentru a deni o activitate de investiţii în cadrul căreia resursele (costurile) sunt con-

sumate pentru a crea bunuri de capital, care vor produce benecii de-a lungul uneiperioade îndelungate de timp. Astel, un proiect este o activitate specică, cu un

anumit moment de plecare i un anumit moment de încheiere, destinată pentru

realizarea unui obiectiv specic. De asemenea, proiectul poate considerat ca cel

mai mic element operaţional pregătit i implementat ca o entitate separată într-un

plan sau program naţional.

pc : proiecte care, în principiu, pot executate în acelai timp.

Acestea ar trebui să se distingă de proiectele care se exclud reciproc.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



70

pc ca xc cc: proiecte care sunt de aa natură, încât dacă este

ales unul dintre ele, celălat nu mai poate realizat.

ra bfcc: reprezintă valoarea netă actualizată beneciilor pro-

iectului împărţită la valoarea netă actualizată a costurilor acestuia. Un proiect este

considerat acceptabil în cazul în care raportul benecii – costuri este egal sau mai

mare decât 1. Se utilizează pentru acceptarea proiectelor independente, dar s-ar

putea obţine o clasicare incorectă i, de cele mai multe ori, nu se poate olosi pentru

a alege între alternative care se exclud reciproc.

raa : rată sub care un proiect este considerat inacceptabil. Se obinuiete

adesea să e luat în considerare costul de oportunitate al capitalului.

raa abț faca a ț: rata internă de recuperare a investiției

(vezi rata internă de recuperare a investiției) calculată prin utilizarea valorilor nan-

ciare i exprimarea protabilității nanciare a proiectului.

raa acaa ca: a se deosebi de rata nanciară de actualizare. Se

ateaptă ca aceasta să reecte viziunea socială asupra modului în care este valorizat

viitorul aţă de prezent.

raa acaa: rata la care valorile viitoare sunt aduse la momentul prezent.

Rata de actualizare nanciară i cea economică pot dieri, în acelai mod în care

preţurile pieţei pot dieri de preţurile de contabilitate.

raa aba cc: RRE reprezintă rata de rentabilitate internă (vezi

deniţia) calculată prin utilizarea valorilor economice i exprimarea protabilităţii so-

cio-economice a proiectului.

raa aba faca: RRF măsoară protabilitatea nanciară a unui

proiect printr-un simplu număr. În anumite cazuri calcularea acesteia nu este rele-

vantă i poate conduce la interpretări eronate.

raa bâ: rata la care valorile viitoare sunt scontate în prezent. Rata nanciară

a dobânzii i rata economică a dobânzii pot dieri, în acelai mod în care prețurile

pieții pot dieri de prețurile contabile, vezi cuvinte-cheie la analiza economică.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



71

raa a abț ț: rata dobânzii la care un ux de costuri i be-

necii are valoarea netă actuală zero. Rata rentabilității nanciare a investiției (FRR),

când valorile sunt estimate la prețurile actuale. Rata rentabilității economice ainvestiției (ERR) – când valorile sunt estimate la prețurile contabile. Rata rentabilității

interne a investiției este comparată cu un etalon în scopul evaluării perormanței pro-

iectului propus.

raa aba: reprezintă rata de actualizare, la care uxul de costuri

i benecii are valoarea netă actuală netă egală cu zero. Rata internă de rentabilita-

te este comparată cu o valoare de reerinţă cu scopul de a evalua perormanţele

proiectului propus. Rata nanciară de rentabilitate este calculată pe baza valori nan-

ciare, iar rata economică de rentabilitate este calculată pe baza valorilor economice.

raa : rata sub care un proiect nu este considerat acceptabil. Adesea se ia în

considerare costul de oportunitate al capitalului. Rata limită ar putea rata internă

de rentabilitate minim acceptată pentru un proiect sau rata de actualizare utilizată

pentru calcularea valorii prezente actualizate, rata beneciului net al investiţiei sau

raportul benecii-costuri.

raa aba cc a ț: un indice a protabilității unui proiect.

El poate dierit de rata rentabilității nanciare a investiției (FRR), datorită distorsi-

onarii prețului. ERR implică olosirea prețurilor de contabilitate i calcularea ratei de

scont care ace beneciile proiectului egale cu costurile actuale, adică ace valoarea

actuală netă economică (ENPV) egală cu zero.

raa ca a c: a deosebită de rata nanciară a scontului. Se ateaptă ca

ea să reecte viziunea socială asupra modului în care ar trebui valorizat viitorul

ața de prezent.

sca “ c”: reprezintă scenariul de bază aţă de care beneciile i cos-

turile adiţionale ale scenariului „cu proiect”.

scţ: se reeră la analiza ex-ante a unui proiect de investiţii propus, pentru a

determina calitatea i conormitatea acestuia cu criteriile stabilite de luare a deciziei.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



72

s aba: studiu al unui proiect propus pentru a indica dacă propu-

nerea este sucient de atractivă pentru a justica o pregătire mai detaliată. Acesta

cuprinde inormaţii tehnice necesare pentru evaluarea nanciară i economică.

t : perioadă de timp în procesul de producţie, pe parcursul căreia toţi

actorii de producţie pot varia, cu excepţia proceselor tehnologice de bază care sunt

utilizate.

t c: perioadă de timp în procesul de producţie, pe parcursul căreia anu-

miţi actori de producţie nu pot schimbaţi, cu toate că nivelul de utilizare a actori-

lor variabili poate modicat.

ua caba: unitatea de măsură care ace posibilă adunarea i scă-

derea, indierent de produs/ serviciu. Euro este o unitate de contabilitate utilizată în

selectarea proiectelor nanţate de UE.

vaaa acaa (npv): suma care rezultă când valoarea scontată a

costurilor ateptate ale unei investiții este scazută din valoarea scontată a beneciilor

ateptate. Valoare actuală netă economică ENPV. Valoare actuală netă nanciară FNPV.

vaaa acaa: suma care rezultă atunci când valoarea actualizată a cos-

turilor viitoare sunt deduse din valoarea actualizată a veniturilor viitoare ale unei

investiţii. Valoarea nanciară netă actualizată (VFNA). Valoarea economică netă

actualizată (VENA).

vaaa a: valoarea netă actualizată a activelor la sâritul ultimului an al

perioadei de selectate pentru analiză (perioada de reerinţă a proiectului).

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



73

AneXe

Anexa A. Conținutul cadrul al Studiului de Fezabilitatepentru proiectele de lucrări ce urmează a realizate cu asistenţa nanciară nerambur-

sabila din partea Comisiei Europene

„Conţinutul cadru al studiului de ezabilitate pentru proiectele ce urmează a f re-alizate cu asistenţă fnanciară nerambursabilă din partea Comisiei Europene“ este

obligatoriu pentru solicitanţii de asistenţa nanciară IEVP CTF.

A pț c:

1. Date generale

a) Denumirea investiției

b) Elaborator

c) Ordonatorul principal de credite

d) Autoritatea contractantă

e) Amplasamentul (tara, regiunea, raionul, localitatea)

) Tema, cu undamentarea necesității i oportunităţii avute în vedere la aproba-rea studiului de preezabilitate (dacă este cazul)

g) Descrierea investiției (descriere generală, stare actuală, preconizări)

2. Date tehnice ale investiției

a) Date generale (zona i amplasamentul, statutul juridic al terenului care urmează

să e ocupat, caracteristicile geozice ale terenului - studiu geotehnic, studii

topograce, date climatice)

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



74

b) Situația existentă a utilitarilor i analiza acesteia

c) Obiectivele studiului de ezabilitate/priorităţi

d) Analiza i selecţia alternativelor optimee) Ipoteze de lucru i evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei

multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de me-

diu, legalitate, riscuri)

3. Durata de realizare şi etapele principale

4. Costul estimativ al investiţiei

a) Componente majore ale proiectuluib) Asistența tehnică i supervizare

c) Publicitate

5. Analiza economico-fnanciară

a) Investiția de capital

b) Strategia de contractare

c) Ipoteze în evaluarea alternativelor (scenariilor)

d) Evoluția prezumată a tarielor (dacă este cazul)

e) Evoluția prezumată a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie,

operarea noilor investiții, întreținerea de rutină i reparații)

) Evoluția prezumată a veniturilor (dacă este cazul)

g) Analiza Cost-Beneciu

h) Riscuri asumate i partajare după caz (tehnice, nanciare, instituționale, legale)

i) Analiza de senzitivitate

j) Indicatori calitativi

k) Indicatori cantitativi

6. Finanțarea investiției

d aaa a a ț:

– Sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană, alte instituții nan-

ciare;

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



75

– Împrumuturi;

– Buget de stat;

– Buget local;– Parteneriat public-privat

7. Estimări privind orța de muncă ocupată prin realizarea investiției

a) Număr de locuri de muncă create în aza de execuție

b) Număr de locuri de muncă create în aza de operare

8. Avize şi acorduri

Avizele i acordurile emise de organele în drept, potrivit legislației în vigoare, pri-

vind:

– Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea i oportunitatea

realizării investiției;

– Certicatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic,

avizat i aprobat potrivit legii;

– Avizele privind asigurarea utilităților (energie termică i electrică, gaz metan,

apă, canal, telecomunicații etc.);

– Avizele pentru consumul de combustibil;

– Acordurile i avizele pentru protecția mediului i a apelor;

– Alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozițiilor legale.

B. Părțile desenate

– Plan de amplasare în zonă (1:25.000 - 1:5.000)

– Plan general (1:5.000 - 1:500)

Anexa B. Elemente ce trebuie incluse în Analiza Cost-Benefciu

1 dfa bc, fcaa c ş a aba

După ce s-a identicat o problemă, următorul pas ar trebui să e denirea clară a

obiectivelor. Astel, ar trebui să se propună dierite opţiuni de proiect, ce urmează să e

evaluate în uncţie de măsura în care acestea satisac obiectivele proiectului.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



76

Un proiect se poate deni ca o operaţiune ce cuprinde o serie de lucrări, activităţi

sau servicii menite să îndeplinească o sarcină indivizibilă de natură economică sau teh-

nică precisă, care are obiective bine identicate. Proiectul trebuie să e identicat înmod clar ca ind o unitate de analiză autonomă. Acest lucru implică aptul că, în unele

situaţii, anumite sub-proiecte pot considerate ca un singur proiect mare în scopul

ACB, în special atunci când o anumită ază de construcţie pentru care s-a solicitat asis-

tenţa Fondurilor nu poate considerată operaţională în sine. Dacă este cazul, se vor

include în analiză i eectele la nivelul reţelei.

Trebuie puse la dispoziţie dovezi conorm cărora proiectul selectat este alternativa

cea mai potrivită dintre variantele luate în considerare.

De asemenea, în contextul politicii regionale a UE, se va indica concordanţa proiec-

tului cu obiectivele programului operaţional/axei prioritare.Un proiect se denete ca ind un „c aj” atunci când costurile totale ale

acestuia depăesc:

¾ 25 milioane EUR în sectorul mediului înconjurător

¾ 50 milioane EUR în alte sectoare.

2 Aaa faca

Principalul scop al analizei nanciare este de a calcula indicatorii de perormanţă

nanciară ai proiectului. Aceasta se realizează de obicei din punctul de vedere al po-

sesorului inrastructurii. Cu toate acestea, în situaţia în care posesorul i operatorul nu

sunt aceeai entitate, trebuie luată în considerare o analiză nanciară consolidată.

Metodologia ce se va utiliza este analiza uxului de numerar actualizat (FNA).

Metoda FNA are două caracteristici principale:

1. Se iau în considerare doar fuxurile de numerar , respectiv valoarea reală de nume-

rar plătită sau primită pentru proiect. Prin urmare, elementele contabile asimilate, de

exemplu aa ş b c î aaa nA Cu toate acestea, dacă proiectul propus este susţinut de o analiză detaliată

a riscului, ondurile de rezervă se pot include în costuri eligibile, ără a depăi 10% din

costul total de investiţie, excluzând ondurile de rezervă. Cu toate acestea, ondurile

de rezervă n-ar trebui incluse niciodată în costurile luate în considerare în stabilirea

dierenţelor de nanţare, deoarece acestea nu reprezintă uxuri de numerar.

Se vor lua în considerare numai uxurile de numerar din anul în care apar i într-o

anumită a ţ. În situaţia în care durata de viaţă economică utilă ac-

tuală i a proiectului depăete perioada de reerinţă în cauză, se va lua în considerare

i o aa a. În mod ideal, aceasta se va calcula ca valoarea actuală a uxu-

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



77

rilor nete de numerar previzionate în timpul anilor de activitate economică, din aara

perioadei de reerinţă.

2. La calculul totalului (respectiv în operaţiunile de adunare sau scădere) uxurilor

de numerar apărute în ani dieriţi, trebuie luată în considerare valoarea actualizată. Prin

urmare, uxurile de numerar viitoare se actualizează la valoarea curentă olosind un

actor de actualizare descrescător a cărui mărime se determină prin alegerea ratei de

actualizare ce va olosită în analiza FNA.

Conorm celor menţionate mai sus, ACB olosete a ţa: proiectul

se evaluează pe baza dierenţelor costurilor i beneciilor dintre scenariul proiectului i

un scenariu alternativ în aara proiectului. Cu toate acestea, în situaţia în care proiectul

intră sub incidenţa unei inrastructuri pre-existente generatoare de venituri, punerea în aplicare a metodei dierenţiale se poate dovedi a dicilă sau chiar imposibilă. Într-o

asemenea situaţie, se sugerează olosirea în analiza nanciară a cc a:

¾ scenariul ără proiect este cel ără inrastructură;

¾ scenariul cu proiect ia în considerare, pe de o parte, costul investiţiei nu numai

al noului element de inrastructură dar i al inrastructurii deja existente la va-

loarea reziduală curentă i, pe de altă parte, toate veniturile generate de toate

inrastructurile după nalizarea proiectului. Costurile i veniturile de exploa-

tare luate în considerare pentru întreaga inrastructură trebuie să e cele ale

unui scenariu de exploatare ecientă.

Atunci când este cazul, valoarea reziduală curentă a inrastructurii existente se poa-

te calcula ca ind valoarea actualizată a plăţilor obligaţiilor pentru împrumuturile re-

stante Analiza nanciară eectuată ca parte integrantă a unei ACB pentru un proiect

major ar trebui să aibă ca scop:

¾ Evaluarea fabţ faca a ţ i a capitalului propriu (na-

ţional);

¾ Determinarea cbţ ca (maxime) ; ¾ Vericarea abţ faca a proiectului.

pfabaa faca a ţ se poate evalua prin estimarea valorii -

nanciare nete actuale i a ratei rentabilităţii nanciare a investiţiei (VFNA/C i RRF/C).

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



78

Aceti indicatori arată capacitatea veniturilor nete de a acoperi costurile de investiţii,

indiferent de modalitatea în care acestea sunt nanţate. Pentru ca un proiect să poată

considerat eligibil pentru acordarea conanţării din Fonduri, VFNA/C trebuie să enegativ i RRF/C trebuie să e aadar mai mici decât rata de actualizare olosită pentru

analiză.

În calculul protabilităţii nanciare a capitalului propriu (naţional) (VFNA/K, RRF/K),

resursele nanciare - ără subvenţia UE - investite în proiect se consideră uxuri de

ieire în loc de costuri de investiţii. Contribuţiile la capital se iau în considerare în mo-

mentul în care sunt plătite pentru proiect sau rambursate (în cazul împrumuturilor) Veniturile proiectelor trebuie să e luate corect în considerare, astel încât contribu-

ţia Fondurilor să e ajustată în conormitate cu marja brută de auto-nanţare i să nu

apară suprananţarea.

vabaa faca a proiectului ar trebui să e evaluată vericând dacă uxu-

rile de numerar net cumulate (care nu s-au actualizat) sunt pozitive pe durata întregii

perioade de reerinţă luate în considerare. Fluxurile nete de numerar ce trebuie luate în

considerare în acest scop ar trebui să aibă în vedere costurile de investiţii, toate resursele

nanciare (naţionale i ale UE) i veniturile nete. Valoarea reziduală nu se va lua în consi-

derare în această situaţie decât dacă capitalul este lichidat în ultimul an de analiză.

3 Aaa cc

Evaluarea economică raţională de sprijin este aceea ca intrările proiectului să e

evaluate la costul lor de oportunitate i ieirile proiectului la disponibilitatea consuma-

torilor de a plăti. Se menţionează că respectivul cost de oportunitate nu corespunde

neapărat cu costul nanciar luat în calcul; în mod similar, disponibilitatea de a plăti nu

este divulgată tot timpul în mod corect prin preţurile de piaţă, care pot denaturate

sau pot lipsi.

Analiza economică se realizează din punctul de vedere al societăţii.Fluxurile de numerar din analiza nanciară sunt luate ca punct de plecare pentru

analiza economică. Pentru determinarea indicatorilor de perormanţă economici, tre-

buie ăcute câteva ajustări.

¾ Corecţii fscale: se deduc taxele indirecte (de ex. TVA), subvenţiile i transeru-

rile simple (de ex. plata contribuţiilor de asigurare socială). Cu toate acestea,

preţurile trebuie să includă taxele directe. De asemenea, dacă anumite taxe

indirecte/ subvenţii sunt destinate corectării eectelor externe, atunci acestea

trebuie să e incluse.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



79

¾ Corecţii pentru eectele externe: este posibil să se genereze anumite impac-

turi care depăesc proiectul i aectează alţi agenţi economici ără a obţine

vreo compensaţie.

Aceste eecte pot e negative (o nouă osea ce sporete nivelul de poluare) sau

pozitive (o nouă cale erată care reduce aglomeraţia din trac pe o rută alternativă).

Deoarece, prin deniţie, eectele externe apar ără compensaţii monetare, acestea

nu vor prezente în analiza nanciară i prin urmare trebuie să e estimate i evaluate.

d a ţ aţ a ţ cab (fc): pe lângă denaturările scale

i eectele externe, există i alţi actori ce pot îndepărta preţurile de echilibrul pieţei

competitive (respectiv eciente): regimurile de monopol, barierele comerciale, regula-

mentele de lucru, inormaţiile incomplete, etc. În toate aceste cazuri, preţurile de pia-ţă adoptate (respectiv nanciare) sunt înelătoare; în schimb, trebuie să se olosească

preţuri contabile (ctive), care reectă costurile de oportunitate ale intrărilor i dispo-

nibilitatea consumatorilor de a plăti ieirile. Preţurile contabile se calculează prin apli-

carea actorilor de conversie la preţurile nanciare.

4 Aaa bţ ş a c

În ACB se va include o „evaluare a riscului”. Conorm celor menţionate mai sus,

aceasta este necesară pentru a remedia incertitudinea care intervine în proiectele de

investiţii. Se vor urma doi pai principali:

1. Analiza sensibilităţii: destinată identicării variabilelor critice ale proiectului.

Acest lucru se realizează prin permiterea modicării variabilelor în conormitate cu

o anumită modicare procentuală, cu respectarea variaţiilor ulterioare ale indicatori-

lor de perormanţă nanciară i economică. Variabilele vor varia pe rând, iar ceilalţi

parametri vor rămâne constanţi. Ghidul sugerează apoi să se considere „critice” acele

variabile pentru care o variaţie de 1% (pozitivă sau negativă) dă natere la o variaţiecorespunzătoare de 5% a valorii de bază a NPV. Cu toate acestea, se pot adopta criterii

dierite.

Modicările procentuale alese în mod arbitrar nu sunt neapărat consecvente cu

variabilitatea potenţială a variabilelor. Calculul valorilor de schimb poate dezvălui in-

ormaţii interesante, indicând ce modicare procentuală a variabilelor ar determina ca

VNA (economică sau nanciară) să e egală cu zero.

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



80

2. Analiza riscului: evaluează impactul unei anumite modicări procentuale a unei

variabile asupra indicatorilor de perormanţă ai proiectului, dar nu spune nimic despre

probabilitatea de apariţie a acestei modicări. De acest aspect se ocupă analiza de risc.Prin repartizarea distribuţiei de probabilitate corespunzătoare variabilelor critice se

poate estima distribuţia de probabilitate pentru indicatorii de perormanţă nanciari

i economici. Acest lucru permite analistului să urnizeze statistici interesante reeri-

toare la indicatorii de perormanţă ai proiectului: valori probabile, deviaţie standard,

coecientul de variaţie, etc.

Anexa C . Raportul de verifcare a calităţii ACB şi de validare a indicatorilor de perormanţă

Această Anexă vizează urnizarea unei liste de vericare pentru evaluarea calităţii

analizei cost beneciu.

i dfa bc

Proiectul are un obiectiv denit în mod clar în ceea ce privete variabilele so-

cio-economice?

Aceste benecii socio-economice sunt obţinute prin implementarea proiec-

tului?

Obiectivele sunt legate în mod logic? Metoda cadrului logic a ost aplicată

pentru susţinerea procesului de denire a logicii dintre obiective (nu constitu-

ie o cerinţă obligatorie, însă este un instrument util)?

Beneciile globale legate de îmbunătăţirea calităţii vieţii rezultate din proiect

justică costurile antrenate?

Au ost luate în considerare cele mai importante eecte socio-economice di-

recte i indirecte ale proiectului? Mijloacele de realizare a obiectivelor au ost specicate?

Proiectul corespunde obiectivelor UE, FNDR, etc pentru FS (obiectivelor politi-

cii de coeziune economică i socială pentru perioada de planicare bugetară

respectivă)?

Proiectul corespunde obiectivelor specice în sectorul asistenţei (este relevant

pentru DMI/ AP/ PO la care aplica)?

II. Identicarea proiectului

Obiectul constituie o unitate de analiză clar identicată, conorm principiilor

ACB (în cazul nanţărilor din partea Comisiei Europene)?

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



81

Proiectul respectă limitele nanciare: valoare totală mai mare sau egală cu 5

milioane de euro (ără TVA, în cazul în care acesta se poate recupera) ?

iii aba ş aaa ţ

Dosarul proiectului urnizează dovezi suciente privind ezabilitatea proiec-

tului (în ceea ce privete tehnologia, strategiile de marketing, management,

implementare, protecţia mediului)?

Solicitantul a demonstrat că opţiunile alternative au ost luate în considerare,

cel puţin în ceea ce privete alternativele de inacţiune sau de acţiuni minime.

iv Aaa faca

A ost stabilit un orizont de timp corespunzător pentru proiect?

A ost aplicată o rată de actualizare adecvată proiectului, consecventă cu pro-

iectele comparabile din țară (sau, de preerat, pe baza liniilor directoare naţi-

onale)?

Costurile i beneciile nanciare au ost denite? Sunt acestea realiste?

Preţurile unitare pentru evaluarea costurilor i beneciilor sunt conorme cu

cele din proiectele comparabile sau cu cele practicate pe pieţele locale?

Există o dublă contorizare?

v Aa cc

Eectele asupra societăţii ca întreg sunt încorporate?

Costurile i beneciile economice au ost denite corespunzător? Sunt acestea

realiste?

Preţurile unitare pentru evaluarea costurilor i beneciilor economice sunt

conorme cu cele din proiectele comparabile sau cu cele recomandate de AM/OI?

Au ost eectuate corecţii pentru:

Externalităţi

Corecţii scale

De la preţurile de piaţă la preţurile contabile.

Rata de actualizare utilizată este rata socială de actualizare recomandată pen-

tru țară (stabiltă pe baza unor linii directoare naționale)?

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



82

vi Aaa ba ş c

Variabilele cheie ale proiectului au ost identicate? Testele realizate asupra rezultatelor analizei economice i nanciare se bazea-

ză pe variaţia variabilelor?

Rezultatele sunt utilizate pentru a asigura emiterea variabilelor cheie?

Au ost identicate principalele riscuri i au ost propuse măsuri de prevenire

a lor?

vii A c

Sunt incluse alte eecte în analiză, de exemplu, eectele distribuţionale?

Există eecte negative ale proiectelor neincluse în ACB?

DATA ________________________________

Întocmit de ___________________________

SEMNĂTURA _______________________

7/30/2019 (III) Brosura Acb 07(1)



Ața da ra n

ADR Nord – instituţie publică necomercială, cu autonomie nanciară, subordonatăMinisterului Dezvoltării Regionale i Construcţiilor (MDRC) al Republicii Moldova, înre-gistrată la 15 decembrie 2009.

SCOP:

Scopul ADR Nord este de a contribui la dezvoltarea durabilă i echitabilă a întregiiregiuni, urmărind reducerea decalajelor de dezvoltare a dieritor zone din regiune înavoarea locuitorilor ei.

MISIUNE:

Misiunea ADR Nord este de a mobiliza eorturile spre asigurarea dezvoltării socio-economice durabile a Regiunii Nord în baza normelor i standardelor europene pentru

asigurarea unui trai decent cetățenilor.

PRIORITĂȚI:

1. Reabilitarea inrastructurii zice;

2. Susținerea dezvoltării sectorului privat i a pieței orței de muncă;

3. Îmbunătățirea actorilor de mediu i a atractivității turistice;

4. Eciența energetică.

Piața Vasile Alecsandri, nr. 8 „A”, etaj 2, Bălţi, MD-3100, Republica Moldova,T l /F +373 231 61980

(III) Brosura Acb 07(1)

Documents

Transcript of (III) Brosura Acb 07(1)