ACB Extindere Retea Electrica SCHELA

7/24/2019 ACB Extindere Retea Electrica SCHELA

1/21


2/21

Obiectivul specific l consituie extinderea retelei electrice pentru abonati si

iluminatul public in zona nou intrata in intravilan astfel:

2 tronsoane a cate 800 m (masurata la DC 43A) alimentate dintr-un post de

transformare nou cosntruit ce cuprind:

o 1 retea electrica aeriana spre Schela cu 21 corpuri de iluminat public;

o 1 retea electrica aeriana spre Negrea cu 29 corpuri de iluminat public

1 tronson de 600 m, alimentat din PTA 5441 Negrea Sat ce cuprinde:

o 1 retea electrica aeriana spre Negrea Sat cu 20 corpuri de iluminat public

Construire post de transformare nou

Obiectivul menionat este stabilit prin Strategia de Dezvoltare a comunei Schela, judeul

Galati i n Programul Operaional Multianual al Judeului Galati 2007-2013 Axa

prioritar 1, mbuntirea infrastructurii publice regionale i locale.

De extinderea retelei electrice pentru abonati si iluminatul public vor beneficia

locuitorii comunei Schela ntr-un termen de 3 luni.

PERIOADA DE REFERINTA

PERIOADA DE REFERINA

Perioada de referina reprezinta numarul de ani pentru care sunt furnizate previziuni n analiza

costuri-beneficii. Previziunile proiectelor ar trebui sa includa o perioada apropiata de durata de

viaa economicaa acestora i destul de ndelungata pentru a cuprinde impacturile pe termenul cel

mai lung. Durata de viaa variaza n funcie de natura investiiei. Intervalele de referina pe sector

n baza practicilor acceptate la nivel internaional i recomandate de Comisie este furnizat mai

jos:

Sector Interval de referina Sector Interval de referina

Energie 15-25 Drumuri 25-30

Apa i mediul 30 Industrie 10


3/21

Cai ferate 30 Alte servicii 15

Porturi i aeroporturi 25

Perioada de referina aleasa pentru analiza cost beneficiu este de 15 ani, aceasta fiind in

concordanta cu recomandarile Comisiei Europene. Pentru anul 15 de exploatare se va lua in

calcul o valoare reziduala.

Implementarea proiectului se va desfasura in 3 luni de la semnarea contractului de finantare.

Perioada aferenta analizei va cuprinde si acest interval de implementare, evidentiat in calcule ca

anul 0.

4.2.Analiza opiunilor

Analiza opiunilor va identifica alternativa care asigura atingerea obiectivelor stabilite la un

cost total minim pentru societate.

a) Varianta 0 varianta fara investitie

Reprezint alternativa de baz a analizei proiectului care vizeaz cel puin compararea

situaiilor cu sau fr proiect.In prezent pe terenul nou introdus in intravilan se afla in diferite stadii de constructie

cateva zeci de case. Terenul este proiectat sa cuprinda aproximativ 400 gospodarii. Fara energie

electrica care reprezinta un serviciu de baza in toate satele Romaniei constructia acestor case ar

stagna, tinerii s-ar orienta spre alte comune unde ar gasi aceste servicii indispensabile in zilele

noastre. Comuna ar pierde forta de munca, investitorii nu ar mai fi interesati sa investeasca iar

primaria ar pierde si impozitele pe care le-ar fi incasat de la cele 400 case construite.

Din aceste considerente, Primaria comunei Schela judetul Galati a luat hotararea de a

extinde reteaua electrica abonati si iluminat public pe cele 3 tronsoane amintite mai sus.

b) Varianta medie varianta cu investitie medie


4/21

In varianta cu investitie medie se va face alimentarea cu energie electrica din reteaua

electrica de distributie din sistem.

In zona exista retele electrice de distributie din sistem de aceea se propune urmatoarea

solutie:

- construirea unei retele aeriene de 20kV

- construirea unui post de transformare aerian racordat la LEA 20kV Schela SPP 15

stalpul 32

- construirea a doua plecari care sa alimenteze doua retele electrice aeriene de distributie

publica , una spre Schela si una spre Negrea amplasate pe domeniul public

- montarea pe stalpii de sustinere ai retelei de distributie publica a unei retele electrice

pentru alimentarea iluminatului public

- construirea unei plecari noi din Negrea Sat de 830 m

c) Varianta maxima varianta cu investitie maxima

In aceasta varianta se propune alimentarea cu energie electrica prin utilizarea de surse

regenerabile de energie de exemplu, panouri fotovoltaice.

Varianta de alimentare cu energie electrica prin utilizarea de surse regenerabile de energie nu

este oportuna deoarece ar nesita investitii suplimentare pentru instalatiile de producere a

energiei regenerabile, deci in final ar duce la cresterea valorii investitiei.

Varianta selectata

Varianta selectata este varianta propusa de proiect adica varianta cu investitie medie.

Avantajele scenariului recomandat:

intrucat in raza localitatii Schela exista retele electrice de distributie, cea mai rapida si

eficienta solutie de alimentare cu energie electrica a zonelor neelectrificate, este folosirea

retelelor de distributie zonala;

mbuntirea calitii vieii;

micorarea disparitilor dintre satele romneti i cele din Uniunea European;


5/21

creterea numrului de locuri de munc n special pe perioada execuiei;

va crete nivelul de trai din toate punctele de vedere: economic, social, dar i cultural.

Costul mai mic fata de varianta cu invesitie maxima si timp mai scurt in care locuitorii

comunei se vor bucura de investitie

4.3.Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:

fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-

beneficiu

Scopul analizei cost-beneficiu in cazul programelor de cheltuieli publice este acela de a

determina daca un anumit nivel de cheltuieli publice poate produce un beneficiu mai mare decat

in situatia in care fondurile respective ar fi fost utilizate intr-un program public alternativ sau

daca ar fi fost pastrate in sectorul privat.

Utilizarea criteriului valorii prezente nete exprima continutul criteriului Hicks-Kaldor, care

indica aceea ca o politica ar trebui adoptata daca si numai daca cei care au de castigat de pe urma

aplicarii ei vor fi in castig chiar si atunci cand vor compensa in totalitate pierderile celor care au

de suferit de pe urma aplicarii ei.

Retelele electrice si iluminatul public, pot fi considerate un bun public. Principala caracteristica

a bunurilor publice este ca, odata produse, ele se afla la dispozitia tuturor consumatorilor.Nimeni nu poate si nu trebuie exclus de la posibilitatea de a beneficia de utilizarea acestui tip de

bunuri. In acest sens, bunurile publice pot fi considerate ca un tip special de externalitate

pozitiva. Bunurile publice pure au doua caracteristici principale: sunt nonexclusive si nonrivale.

Un bun este nonexclusiv daca este imposibil sau extrem de anevoios sa fie impiedicata utilizarea

lui de catre anumiti consumatori: daca este oferit unui singur consumator pe piata, devine

disponibil tuturor consumatorilor, fenomen denumit co-unitate in oferta. In general, pentru a

putea fi puse la dispozitia intregii societati, trebuie ca acest tip de bunuri sa fie produse de

sectorul public.

Nonrivalitatea este o caracteristica a bunurilor publice prin care ele pot fi utilizate (consumate) in

acelasi timp de mai multi consumatori sau, cu alte cuvinte, exista mai multi consumatori care sa

obtina beneficii de pe urma utilizarii unui bun public, in acelasi timp si la acelasi nivel al ofertei


6/21

(consumul sau utilizarea unui bun nonrival de catre o persoana nu reduce disponibilitatea

acestuia pentru alte persoane)

Analiza financiara se efectueaza din punctul de vedere al Consiliului Local al Comunei Schela

judetul Galati ca solicitant, in baza metodei incrementale. Veniturile si cheltuielile incrementale

reprezinta diferenta dintre valorile asociate proiectiei scenariului cu proiect si cele asociate

scenariului fara proiect.

n cadrul analizei financiare sunt calculai indicatorii de performan financiar ai

proiectului. Un indicator de performan este o msur cantitativ a unui aspect particular al

eficienei operatorului sau a standardului serviciului.

Scopul analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului

pentru a calcula indicatorii de performan financiar ai investiiei: fluxul net de numerar (FNN),

fluxul cumulat de numerar (FCN), valoarea actual net (VANF), rata intern de ren tabilitate(RIRF) i raportul costbeneficiu (C/B).

Metodologia internaional a analizei financiare a proiectului pe baza fluxului de numerar

sugereaz conducerea analizei financiare i a calculrii rentabilitii investiiei prin intermediul

utilizrii costurilor totale ale investiiei. n aceast metod fluxurile non-monetare, cum ar fi

amortizarea i provizioanele, nu sunt luate n consideraie.

n situaian care durata de via economic util actual a proiectului depete perioada

de referin n cauz, se va lua n considerare i o valoare rezidual. n mod ideal, aceasta se va

calcula ca valoarea actual a fluxurilor nete de numerar previzionate n timpul anilor de activitate

economic, din afara perioadei de referin.

Detalierea ipotezelor care au stat la baza ntocmirii fiecrei categorii de ncasri i

cheltuieli vor fi detaliate n subcapitolele urmtoare i n tabelele anexate.

Fluxul net de numerar (cash-flow) reprezint diferena dintre ncasrile i plile

generate de proiectul de investiii analizat i exprim ctigul sau pierderea din utilizarea

eficient sau neeficient a fondurilor de finanare a proiectelor de investiii.

Viabilitatea financiar a proiectului ar trebui s fie evaluat verificnd dac fluxurile de

numerar net cumulate (care nu s-au actualizat) sunt pozitive pe durata ntregii perioade de

referin luate n considerare.

Fluxul de lichiditi s-a determinat cu relaia:


7/21

Ft= Vt (Ct + It)

unde: Ft= fluxul de numerar

Vt= venitul din anul tCt= cheltuieli n anul t

It= investiii n anul t

Se remarc faptul c exist un decalaj ntre momentul cheltuirii fondurilor pentru

investiie i perioada cnd se obin efectele financiare ale investiiei. Astfel, pentru a efectua o

comparaie real ntre efecte i eforturi este necesar ca acestea s fie aduse la acelai moment de

referin, prin metoda actualizrii.

n practic, dac se dorete s se aduc sumele din viitor spre prezent se folosete factorul

de actualizare .

a =

Principalele variabile de intrare n cadrul analizei financiare sunt:

Perioada de referin;

Valoarea investiiei;

Rata de actualizare;

Costurile de operare;

Construirea fluxului de numerar, care include toate aceste elemente, conduce la

determinarea sustenabilitii financiare (se verific printr-un sold cumulat pozitiv n fiecare an al

orizontului de timp).

Valoarea actualizat net (VAN)este considerat cel mai elocvent indicator de selecie aproiectelor de investiie. Indicatorul evideniaz ctigul efectiv n u.m. comparabile cu cele de la

momentul actual, de care se va beneficia prin adoptarea proiectului de investiie supus analizei.

Valoarea actualizat net este definit ca:


8/21

VANF = nt=1a*F = + + +

unde:

Ft= fluxul de numerar n anul t;

at= factorul de actualizare pentru anul t .

i = rata de actualizare

Valoarea actualizat net financiar se calculeaz i ca diferena dintre valoarea actual a

veniturilor i valoarea actual a cheltuielilor.

VANF=VTA-CTA

unde:

VANF =Valoarea actual net financiar

VTA = Venituri totale actualizate

CTA = Cheltuieli totale actualizate

Rata intern de rentabilitate financiar (RIRF) este definit ca fiind rata de

actualizare pentru care valoarea actualizat net financiar a investiiei este zero. Aceasta ofer

posibilitatea exprimrii indicatorului de performan a unui proiect de investiii sub form

procentual.

VANF = = 0

unde:

VANF = Valoarea actualizat net financiar:

RIRF = Rata intern de rentabilitate financiar;

Ft= Fluxul de numerar n anul t.

Se poate afirma c valoarea actualizat net calculat reprezint o msur absolut a

eficienei proiectului de investiii, n timp ce rata intern de rentabilitate estemai degrab o msur relativ a acesteia. n cazul fluxurilor de numerar nete pozitive, valoarea

actualizat net scade de la valoarea sa maxim la zero pe msur ce rata de actualizare tinde

ctre rata intern de rentabilitate i scade din ce n ce mai mult sub zero, pe msur ce aceasta se

ndeprteaz de rata intern de rentabilitate.


9/21


10/21

PROIECTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU

PERIOADA 2014 - 2017 - PROGNOZA DE IARNA 2014 realizata de Comisia Nationala

de Prognoza.

2014 2015 2016 2017

Cresterea preturilor de consum

Sfarsitul anului 3,4 2,5 2,3 2,2

Medie anuala 2,4 2,8 2,5 2,3

In analiza financiara s-a folosit media anuala a acestor indici, incepand cu anul 2014, anul cand

se previzioneaza inceperea proiectului. Din anul 2017 pana la sfarsitul analizei s-a considerat

aceeasi valoare.

Evoluia prezumat a tarifelor

Nu se prevede introducerea unei taxe catre populatie pentru folosirea iluminatului public. Prin

urmare nu vor exista venituri financiare directe din aplicarea unor tarife unitare catre beneficiari.

Proiectul nu genereaz venituri directe, fiind un proiect de infrastructur, fr cash - flow

financiar palpabil. Analiza financiar a structurilor netaxabile va prezenta costul net prezent i

cheltuiala bugetului public conform indicaiilor cuprinse n Ghidul pentru analiza cost-beneficii a

proiectelor de investiii CE/2008.

Evoluia prezumat a costurilor de operare

Costurile de operare sunt costuri adiionale generate de utilizarea investiiei dup terminarea

proiectului. Avand in vedere ca furnizorul de energie electrica se va ocupa de intretinerea

echipamentelor prin contractul de comodat incheiat cu primaria,costurile de operare constau doar

n cheltuieli cu energia electrica consumata de lampile de pe stalpii de iluminat.

In tabelul de mai jos a fost calculat consumul si costul previzionat pentru iluminatul public.

Pretul energiei a fost previzionat ca un cost mediu de 0.540 lei/kw conform furnizorului de

energie electrica SDEE Electrica.


11/21

Tip

Consumator

Nr.

corpuri

de

iluminat

Timp de

Functionare

Putere

Unitara

Putere

Totala

Consum

Orar

[kW/h]

Consum

Lunar

[kW]

Cost Lunar

[RON fTVA]

Retea

electrica

aeriana spre

Schela 21 12.00 h 70 W 1470 W 1.47 Kwh 529 Kw 285.77 lei

Retea

electrica

aeriana spre

Negrea 29 12.00 h 70 W 2030 W 2.03 Kwh 731 Kw 394.63 lei

Retea

electrica

aeriana spre

Negrea Sat 20 12.00 h 70 W 1400 W 1.40 Kwh 504 Kw 272.16 lei

TOTAL 952.56 lei

CONCLUZII PRIVIND INDICATORII DE PERFORMAN AI INVESTIIEI

CONFORM GHIDULUI MSURII 322

Profitabilitatea financiar a investiiei n proiect se determin cu indicatorii VAN

(valoarea actualizat net) i RIR (rata intern de rentabilitate). Total valoare investiie

include totalul costurilor eligibile i ne-eligibile din Devizul de cheltuieli. Indicatorii calculai n

cadrul analizei financiare trebuie s se ncadreze n urmtoarele limite:

- Valoarea actualizat net (VAN) trebuie s fie < 0

-Rata intern de rentabilitate (RIR) trebuie s fie < rata de actualizare (8%)

-Fluxul de numerar cumulat trebuie sfie pozitiv n fiecare an al perioadei de referin

-Raportul cost/beneficii < 1, unde costurile se refer la costurile de exploatare pe perioada de

referin, iar beneficiile se refer la veniturile obinute din exploatarea investiiei.

CONFORM PROIECTULUI OPTIM PROPUS


12/21


13/21

Varianta cu proiect implem.

Anul Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

IPC medie anuala 2.40% 2.80% 2.50% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.3

cheltuieli energie electrica 0 1,200 1,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

TOTAL CHELTUIELI 0 1,200 1,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

Venituri buget local 1,200 1 ,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

TOTAL VENITURI 0 1,200 1 ,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

VENIT NET DIN OPERARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

VENITURI I COSTURI DE OPERARE I NTREINERE

exploatare

DURABILITATEA FINANCIARA RON

ANUL 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Surse de finanare 1,496,652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Ve ni tu ri di n e xp loa ta re 1,200 1,234 1 ,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

Total intrri 1,496,652 1,200 1 ,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

Ch el tui el i d e e xp loa ta re 0 1,200 1,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

Cheltuieli cu investiia 1,496,652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total ieiri 1,496,652 1,200 1 ,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

Flux de numerar net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Flux de numerar cumulat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


14/21

ANUL 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Venitur i 0 1,200 1,234 1 ,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

Valoare rezidual 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 448,9

Total v enituri 0 1,200 1,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 450,6

Cheltuieli cu investiia 1,496,652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli de

exploatare 0 1,200 1 ,234 1,264 1 ,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1 ,587 1 ,624 1,6

Total cheltuieli 1,496,652 1,200 1,234 1,264 1,294 1,323 1,354 1,385 1,417 1,449 1,483 1,517 1,552 1,587 1,624 1,6

Flux de numerar -1,496,652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 448,9

Flux net cumulat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 448,9

RIRF -7.71%(pentru ntreaga perioad-15 ani)

VANF (pentru ntreaga perioad-15 ani)

COST/ BENEFICII 0.04(pentru ntreaga perioad-15 ani)

CALCULUL RIRF SI VANF

-1,254,731


15/21

4.4.Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu

Avnd n vedere c investiia public are un cost mai mic de 50 milioane euro i deci nu

este un proiect de infrastructur major, conform prevederilor HG nr. 28/2008, analiza

economic nu a fost realizat.

n plus, deoarece aceast infrastructur edilitar este necesar pentru asigurarea unui nivel

de baz al calitii vieii, este evident faptul c beneficiile sociale depesc cu mult costurile

financiare implicate.

4.5. Analiza de senzitivitate

Pentru a vedea ce se ntmpl din punct de vedere al ratei interne de rentabilitate,

se va analiza senzitivitatea investiiei considernd pentru cheltuieli i venituri alte valori fa

de cele ce vor fi luate n calcul prin proiect.

Analiza de senzitivitate are ca scop selectarea parametrilor i variabilelor critice

ale modelului, ale cror variaii, pozitive sau negative, comparativ cu valorile utilizate de cea

mai bun estimare de baz, au efectul cel mai mare asupra ratei interne a rentabilitii sau

asupra valorii actuale nete. Trebuie identificate toate variabilele utilizate la calcularea

intrrilor i ieirilor folosi te n analiza financiar i cea economic.

Analiza de senzitivitate trebuie fcut pentru evaluarea principalelor riscuri,

pentru a determina gradul de incertitudine a principalelor componente, ale cror

modificri afecteaz indicatorii financiari ai proiectului, valoarea actual net, VANF, i

rata intern a rentabilitii, RIRF. Aceast analiz indic modificarea procentual a celor

doi indicatori n funcie de modificarea procentual a variabilei selectate.

Analiza calitativ a impactului variabilelor pentru a selecta pe acelea care au

elasticitate redus sau marginal, este prezentat n tabelul urmtor:

Variabile critice Elasticitatenalt Dubioas Redus

Varia ia veniturilor XVaria ia tarifului X


16/21

Varia ia consumului XVaria ia cheltuielilor cu ener ia XVaria ia cheltuielilor cu materialele XVaria ia cheltuielilor cu ntre inerea XVaria ia cheltuielilor cu munca vie XVaria ia cheltuielilor cu investi ia X

Variaia factorului de actualizare X

Pentru a evalua modul n care variaiile lor influeneaz rata intern a rentabilitii

sau valoarea actual net s-au identificat urmtoarele variabile critice:

cheltuielile cu energia electrica

cheltuielile cu investiia

factorul de actualizare

. Analiza de senzitivitate prezentat n continuare a luat n calcul o variaie cuprins n

intervalul [-20%, +20%], pentru fiecare din variabilele critice ale proiectului.Prezentarea sintetic a rezultatelor din analiza de senzitivitate pentru o marj

probabil a fiecrei variabile critice este cuprins n tabelul urmtor:

VARIAIA RIRF

Variatia in procente -20% -10% 0% 10% 20%

Variatia cost. energie electrica -7.68% -7.69% -7.71% -7.73% -7.75%

Variatia cost.cu investitia -7.71% -7.71% -7.71% -7.71% -7.71%

Variatia ratei de actualizare -7.71% -7.71% -7.71% -7.71% -7.71%


17/21

VARIAIA VANF

Variatia in procente -20% -10% 0% 10% 20%

Variatia cost. energie electrica -1,252,548 -1,253,640 -1,254,731 -1,255,823 -1,256,914

Variatia cost.cu investitia -1,505,677 -1,380,204 -1,254,731 -1,129,258 -1,003,785

Variatia ratei de actualizare -1,240,219 -1,247,517 -1,254,731 -1,259,138 -1,261,979

Concluzii:

Variaia cheltuielilor cu energia, variaia cheltuielilor cu investiia i

variaia factorului de actualizare nu au o elasticitate redus sau

marginal, deoarece variaia pozitiv/negativ de 1% a lor nu duce la

variaia corespunztoare de 1% n RIR sau 5% n VAN, deci nu sunt

considerate variabile critice.

Fiecare variabil critic a fost analizat ntr-o marj de oscilaie cu probabilitate

medie.

Considerm c aceste rezultate sunt neconcludente deoarece elasticitatea redus

sau marginal a unor variabile critice este acoperit de beneficiile sociale luate n calcul.

4.5.Analiza de risc


18/21

Analiza de risc i senzitivitate a investiiei are menirea de a identifica riscurile majore

pentru un anume proiect, precum i probabilitatea de producere a lor.

Riscurile sunt legate de subevaluarea costurilor, supraevaluarea veniturilor, de

modificarea preurilor i/sau tarifelor la elementele costurilor de operare i ntreinere.

Analiza ar trebui s releve dac riscurile au fost luate n calcul la estimarea costurilor,

care sunt msurile avute n vedere pentru a atenua impactul negativ al riscurilor majore i

msurile considerate pentru minimizarea riscurilor.

Analiza de risc const n studierea probabilitii ca un proiect s dobndeasc o

performan satisfctoare n termenii ratei interne a rentabilitii sau a valorii actuale nete,

precum i studierea variabilitii rezultatelor comparativ cu cea mai bun estimare anterioar.

Procedura recomandat pentru evaluarea riscurilor este ca n primul rnd s se efectueze oanaliz a senzitivitii, adic a impactului pe care schimbrile prevzute n variabilele ce

determin costurile i beneficiile l pot avea asupra indicatorilor financiari i economici

calculai, iar n al doilea rnd studiul distribuiilor probabile ale variabilelor selectate i

calcularea valorii prevzute a indicatorilor de performan ai proiectului.

Modul cel mai adecvat de prezentare a rezultatului este exprimarea n termenii

distribuiei probabile sau probabilitii cumulate a ratei interne a rentabilitii i a valorii

nete actualizate n intervalul rezultat de valori.

Curba probabilitii cumulate sau tabelul de valori permite stabilirea unui grad de risc

al proiectului, spre exemplu dac probabilitatea cumulat este mai mare sau mai mic dect

valoarea de referin atunci riscul este ridicat. Se poate evalua care sunt probabilitile ca

rata intern a rentabilitii i valoarea net actualizat sa fie mai reduse dect o anumit

valoare stabilit calimit.

Exist proiecte cu riscuri nalte dar cu beneficii sociale ridicate, dar i proiecte cu

riscuri mici ns cu beneficii sociale reduse. n cazul acestei investiii, deoarece scopul

realizrii ei nu este obinerea de profit, analiza de risc i senzitivitate a investiiei nu

identific riscuri majore i probabilitatea de producere a lor este redus i apropiat valorii de

referin.


19/21

Investiia are beneficii sociale ridicate prin creterea gradului de civilizaie, respectiv

prin asigurarea celor mai bune condiii de trai, prin mbuntirea strii de sntate i creterea

confortului edilitar al locuitorilor.

Fiecare proiect are riscuri n implementare i operare, mai mari sau mai mici,

importana acestora evideniindu-se n funcie de impactul produs. Se vor analiza n

continuare urmtoarele riscuri:

RISCUL FINANCIAR

Investiia se finaneaz de la fondurile UE dar exist riscul ca finanarea TVA s fie

incert. Din acest punct de vedere riscul este redus.

RISCUL INSTITUIONAL I POLITICAdoptarea unei strategii nefavorabile (ex. n domeniul impozitului pe profit i pe

salarii) ce descurajeaz investiiile, iniiativele antreprenoriale, motivarea forei de munc

i toate acestea conduc la scderea nivelul de trai. Din acest punct de vedere riscul este

redus.

RISCUL TEHNIC I OPERAIONAL

La reabilitarea cldirii exist riscul de a nu se folosi materiale conforme cu calitatea sau de a

nu se respecta cantitile. Din acest punct de vedere riscul este redus datorit faptului c

exist diriginte de antier care rspunde de calitatea execuiilor.

Alte categorii de riscuri care pot afecta proiectul:

RISCURI INTERNE

Riscurile interne sunt direct legate de proiect i pot aprea n timpul i/sau ulterior fazei

de implementare:

Executarea defectuoas a realizrii lucrrilor

ntreinere i lucrri de intervenie defectuoase

Supradimensionarea personalului de intervenie i de ntreinere

Incapacitatea financiar a beneficiarului de a susine costurile de ntreinere


20/21

Nerespectarea cerinelor cuprinse n Autorizaiade Mediu

Nerespectarea programului de ntreinere i reparaii

Nerespectarea graficului de implementare

Nerespectarea graficului de pli, respectiv ntrzierea plilor

Nerespectarea termenelor de finalizare a lucrrilor.

Riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul unor msuri cu caracter

administrativ, cum ar fi:

- selectarea unei societi performante pentru lucrri;

- respectarea termenelor de execuie prevzute;

- introducerea unui contract strict, riguros cu termene i responsabiliticlare;

- selectarea riguroas a personalului pentru exploatare i ntreinere;

n cazul materializrii acestor riscuri pe perioada de implementare a proiectului se

impune identificarea i adoptarea de ctre Beneficiar, Proiectant i Constructor a unor soluii

adecvate.

RISCURI EXTERNE

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate n strns legtur cu mediul socio -

economic, avnd o influen considerabil asupra proiectului propus:

Riscuri economice- Creterea inflaiei

- Deprecierea monedei naionale

- Scderea veniturilor populaiei

- Creterea preului la materii prime i energie

- Creterea ratei dobnzii

Riscuri sociale

- Creterea costurilor forei de munc

- Lipsa personalului calificat

n timp ce riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul msurilor de

natur administrativ, riscurile externe sunt greu de anihilat, cu att mai mult cu ct sunt

independente de aciunile ntreprinse n cadrul proiectului.


21/21

Totui, probabilitatea producerii unor riscuri externe economice i politice este foarte

sczut.

Bibliografie:

[1] Ghid pentru Analiza Cost Beneficii a Proiectelor de Investiii CE/2008

[2] ANALIZA COST BENEFICIU concepte i practic Anthony E.Boardman,

David H. Greenberg, Editura ARC 2006

[3] Orientri privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii Document

de lucru nr.4 CE/2006

[4] ***Site-uri CJ Galati, Ministerul Mediului, CE, BERD, BEI, APDRP, etc.

ACB Extindere Retea Electrica SCHELA

Documents

Transcript of ACB Extindere Retea Electrica SCHELA