Cine a fost la Paris la Panthe-on a văzut, probabil, că pe

frontispiciu stă scris ”Marilor oa-meni patria le e recunoscătoare”. În Argeș, situația e exact pe dos. Eroii județului sunt uitați și ignorați de mari-marii Argeșului și de cei 13 parlamentari inefi cienți și inactivi, plătiți însă cu sume mari din bani publici. Probabil că sunt ocupați. Președintele Consiliului Județean a avut mult de mers cu Flacăra Cente-narului prin județ, prefectul e ocupat să fi e invizibil (e epuizant să organi-zezi două conferințe de presă în doi ani, nu?), iar primarul Piteștiului e ocupat să facă ironii ieftine la adresa jurnaliștilor la fi ecare conferință de presă. Cât despre parlamentari, unii sunt ocupați cu postări pe facebook, alții cu dormitul în Parlament ori cu deplasări dese peste hotare. Cum ră-mâne totuși cu eroii?

Nu am văzut o dată vreun înalt ofi cial din Argeș să meargă

acasă la Elena Arnăuțoiu, eroina ajunsă acum singură la 99 de ani și care, alături de frații săi, a luptat eroic împotriva comunismului. Ele-

na Arnăuțoiu a stat 7 ani în închisori pentru curajul său și nici acum nu știe unde au fost îngropați frații săi, Toma și Petre, cei care au condus 9 ani cea mai lungă rezistență antico-munistă din Europa. Am stat de vor-bă de mai multe ori în ultimii ani cu doamna Arnăuțoiu și de fi ecare dată îmi spunea cu tristețe cât de deza-măgită e când vede ce oameni fără calitate au ajuns să ne conducă. La fi -nalul lui 2018, la Nucșoara a fost ri-dicat un monument în memoria par-tizanilor anticomuniști din comună. Și nu a fost acolo picior de președinte de CJ, prefect sau parlamentar. Cine știe, o fi și poate pentru că partidul care conduce Argeșul de prea mulți ani e în mare măsură un urmaș al ex-PCR, al comunismului dispărut în acte, nu și în metehne.

Cum nu am văzut vreodată pi-cior de ofi cial de Argeș să

vină la Corbi să stea de vorbă fi e și pentru cinci minute cu Alexan-dru Marinescu, unul dintre ulti-mii supraviețuitori ai grupului de rezistență anticomunistă Haiducii Muscelului.

Și nu doar eroii anticomuniști sunt ignorați, ci și obiectivele

legate de rezistența anticomunistă ce ar putea atrage mulți vizitatori de pe tot globul. În Argeș s-ar putea face un circuit turistic de mare impact pe axa Pitești-Corbi-Nucșoara le-gat de rezistența anticomunistă. Nu i-am auzit vreodată pe președintele CJ Argeș, pe prefect ori pe primarul Piteștiului să aibă o asemenea idee. În schimb, o fundație privată a făcut din Închisoarea Pitești un memori-al unde vin anual mii de vizitatori din țară și din străinătate și afl ă de torturile de aici, care au șocat lumea civilizată.

E dur, e revoltător că pentru cei care conduc Argeșul sau se fac

că ne reprezintă în Parlament eroii nu contează. Iar Elena Arnăuțoiu și Alexandru Marinescu sunt doar două exemple. Pentru că Argeșul are eroi. Oameni care s-au sacrifi cat pen-tru o Românie mai bună și au ajuns să fi e ignorați de unii care sacrifi că România pentru propriile interese.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Pe mai-marii Argeşului şi pe parlamentari îi doare undeva de eroii judeţului

pag. 20

NR. 1279FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

23 - 29 ianuarie 201920 pagini 1 leu

Prima cafteală din acest anColaboratoarele primăriţei din Ştefăneşti s-au bătut din nou

pag. 4

„Subvenţionăm Dacia, dar benefi ciile pleacă în Franţa”

DECLARAŢII INCENDIARE ALE PRIMARULUI DE LA MIOVENI ÎN CEL MAI CITIT ZIAR FRANCEZ:

„Orașul Mioveni înoată în aur,

datorită Daciei”, titrează ziariştii francezi de la „Ouest-France”

Ion Georgescu: „Spunem

Renault, Renault! Dar, dacă nu ar fi fost legile românești, nu ne-ar fi dat niciun pahar cu apă” pag. 5

pag. 18

Avocatul Gheorghe Ionescu vorbeşte de „Portocalele” din justiţia argeşeană

Calinic a fost întrerupt şi apostrofat de enoriaşi chiar în timpul predicii Scandalul cu Podul Râul Doamnei. Primăria şi constructorul cad la pace... cu o cârpealăExclusiv. Deputatul Rădulescu a primit despăgubiri de 60.000 de euro pentru bolidul de lux furatITM a pus batista pe ţambal în accidentul de muncă al balerinei de la „Davila” Oltchim a disponibilizat încă 40 de angajaţi de la Petrochimie

Incident la Piteşti, la resfi nţirea ”Bisericii blestemate”

pag. 2

pag. 2

pag. 7

pag. 7

pag. 12

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

De când a băgat spaima în lăutari, Dorin Falcă, adjunctul de la Fiscul argeșean, e numit și „Perceptorul cu inimă de piatră”.

Deputata Si-mona Bucura Oprescu, într-o pauză de inspirație și explicație, dând vina pe cărturăreasa Mary Pană, alias Mark Taiwan, pen-tru scăderea popularității ei din ulti-mul an.

Nu înțeleg de ce atâtea comentarii negative și de ce mă înjură lu-mea pe contul de FB. Tot Mihai, bărbatu’meu, a găsit explicația: am apărut în poză alături de Mary Pană, care e mult sub nivelul meu intelectual...

Din Din

Culise...Culise...

Mihai Coteţ, PNL Pitești, frustrat că și-a luat permisul auto fără șpagă: „În loc să evoluăm, noi am involuat. Înainte, când spuneai că ești piteștean, lumea se uita la tine cu admirație. Acum, când spui că ești din Pitești, oamenii spun... «ești de acolo de unde se dădeau carnete»”. Cătălin Bulf, PMP Argeș, a ajuns cu

stima de sine la nivelul de capră neagră: „Dacă se va merge așa, în cel mai scurt timp oamenii de afaceri români vor deveni o specie pe cale de dispariţie. Probabil că UE va cere să fi m protejaţi, precum caprele negre. Câte un exemplar p-ici pe colo… ca să nu ne dispară de tot rasa…” Ioana Jenica Dumitru, primar

Ștefănești, își ceartă concetățenii că au votat-o: „De ce e Ștefăneștiul așa? Pen-tru că tu, locuitorule, votezi de 28 de ani aceiași corupți!”.

Cornel Ionică, primar Pitești, con-vins că e băiat bun, dar fără noroc în viață: „Noi suntem ăia blânzi, care nu fa-cem mare lucru ca să punem punct la trea-ba asta. Am luat palme de la mulți care sunt nemulțumiți”. Ion Mînzînă, vicepreședinte CJ,

devastat de plecarea Corinei Crețu din PSD: „Sunt distrus! Nici n-am putut dor-mi azi-noapte. Până acum ne ţinea cu emoţii că poate pleacă sau nu, aseară a ve-nit cu decizia fi nală. Gata, pleacă la Pro România!”. Costel Franţescu, PNL, trist că, în

fața cetățenilor, liberalii din Mioveni o au mică: „Pentru noi ar fi un avantaj dacă nu ar candida domnul Georgescu. Trebuie să fi m sinceri și să recunoaștem că dânsul are un capital imens de imagine, la fel de mare ca și bugetul orașului”.

Conducerea Arhiepiscopiei Argeșului a organizat duminică, 20 ianuarie, o slujbă de resfi nțire a Bisericii ”Mai-ca Precista” din Pitești, supranumită și ”Biserica Blestemată”, după ce anul trecut, chiar în ajunul Crăciunului, aici și-a găsit sfârșitul un preot. E vor-ba de cel mai iubit părinte dintre cei slujitori în această biserică și care a fost găsit fără sufl are în altar- Marius Po-pescu. Motivația ofi cială a fost aceea că, între 1996-2019, la această biserică au fost executate ample lucrări de reno-vare, începând cu restaurarea picturii și continuând cu reparații exterioare, inclusiv ale acoperișului. Spuneam că asta a fost motivația ofi cială, cea neo-fi cială ține de faptul că biserica trebuia închisă din moment ce în ea a murit un preot, lucru ce echivalează cu un mare, foarte mare păcat. Și cum oamenii nu sunt chiar așa de naivi, mai toți dintre cei prezenți la slujba ținută de ÎPS Ca-linic și-au dat seama de acest lucru. Iar totul a culminat cu un incident care ar trebui să-i dea serios de gândit arhiepi-scopului.

Afl ați încă sub șocul morții stranii și foarte recente, chiar în altar, a preotu-lui Marius Popescu, credincioșii veniți la slujbă au început să murmure în tim-pul predicii ÎPS Calinic, până când l-au apostrofat pe acesta și i-au cerut s-o scurteze. Nu e nicio exagerare, e pu-rul adevăr, confi rmat chiar de reacția

cel puțin nepotrivită a arhiepiscopului. De la microfon, acesta le-a reproșat enoriașilor că pe arhimandritul Calio-pie au avut răbdare să-l asculte, iar pe domnia sa - ba. Câteva voci din public i-au răspuns că predica e prea lungă și în ea bate câmpii despre copilăria lui sau despre lucruri care n-au legătură cu o slujbă de resfi nțire. Ba chiar cineva i-a răspuns că a ascultat predica lui Ca-liopie fi indcă a fost prima și n-a avut încotro, deși și a acestuia a fost lungă și neinteresantă. Ceva se întâmplă la

”Biserica blestemată”, oamenii par să fi e nemulțumiți și frustrați. Și, atenție, par a ști mult mai multe despre moti-vele de supărare care i-au generat pă-rintelui Marius Popescu moartea, deși acesta avea doar 51 de ani. Iar motivele nu sunt doar de ordin familial, ci ele țin și de unele rânduieli strâmbe din biserică și de lăcomia unor purtători de sutană, cu rang mai mare sau mai mic și care ar trebui să se simtă culpabili pentru decesul colegului lor.

Incident la Piteşti, la resfi nţirea ”Bisericii blestemate” Calinic a fost întrerupt şi apostrofat de enoriaşi chiar în timpul predicii

Marcați banul la buget, balaoacheșilor! L-am lăsat eu fără voce pe Smiley, ar fi cul-mea să mă împiedic de voi...!

Ea e colega noastră de la țară, Gabi Zoană din județul Argeș! Din mai nu va mai fi europarla-

mentar, însă i-am făcut favorul să apară în poză cu două viitoare europarlamentare, așa ca noi...

Am cel mai tare șef de administrație fi scală din județ! Nici nu dau bine să-mi aprind țigara, că-mi și calculează taxa pe viciu...

Gabriela Zoană, în ultimul tango la Bruxelles, alături de două bruxelleze autentice.

Primarul Georgescu de la Mioveni și șeful Administrației fi scale din oraș, Cătălin Anghel,

supranumit și ginerele Lorenei de la Bascov.

Cluburi de lectură în două comune muscelene

Să mai zică cineva că setea de cultură a fost ostoită pe tim-pul comuniștilor! Nu, nu este adevărat, iar ceea ce se în-tâmplă în două comune muscelene dovedește acest lucru. La Valea Mare-Pravăţ, spre exemplu, localnicii au ocazia să lectureze volume de beletristică sau știinţifi ce de unde pot afl a că „Oamenii fericiţi citesc și beau cafeaua” sau despre „Rudolf de Habsburg și secretele de la Mayerlings” ori ce s-a întâmplat cu „Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul”. Și cei de la Godeni sunt pasionaţi de literatură, ei fi ind acum tentaţi nu doar de „Miresele MacGregor”, ci și de „Puterea voinţei” sau de „Conversaţii cu Regele Mihai”. Sătenii din cele două localităţi au benefi ciat de grija primarilor în vreme de iarnă, când se știe că omul are mai puţină treabă prin gospodărie, stă și citește la gura sobei, edilii achiziţionând cărţi pentru biblioteci de câte 1.300 lei fi ecare.

Prin panourile de la Pasajul Magnolia intră apa într-o veselie

Problemele de la Pasajul Magnolia sunt de mai mulți ani o poveste fără sfârșit. După ce în mai 2017 unei tinere i-a căzut tavanul în cap, în ultimii doi ani aproape că nu există săptămână în care scările rulante să nu se strice. Iar marea problemă e reprezentată de faptul că, atunci când plouă sau ninge, apa intră prin panourile de policarbonat aduse din S.U.A. Și pentru care Primăria Pitești a cheltuit 80.000 de lei. Iar numeroșii pietoni ce trec prin Pasajul Magnolia se trezesc și udați gratuit. Chiar așa, domnule primar Ionică, pe când o reabilitare a Pasajului Magnolia?

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

ÎPS Calinic își caută un vicar foarte dotat și se pare că l-a găsit. Mai rămâne să fi e de acord

și Sfântul Sinod.

Dorin Mărășoiu, fostul vice de la CJ din vremea lui Tecău, tot mai îngrijorat că a intrat

într-un con de (pen)umbră în partid.

Ce-l recomandă pe Caliopie pentru postul de vicar? Păi, vocea și talentul, plus cardul de platină la purtător, care e mană cerească în

zilele noastre...

Acu’, n-am nicio treabă, însă disciplina pe care am instituit-o eu la ATOP nu există pe nicăieri în Consiliul Județean... D’aia nici n-a îndrăznit doctorul Manu să

vină cu Flacăra Centenarului pe la noi, că ne închideam pe dinăuntru și aruncam cheia pe geam...

Ioana Jenica Dumitru, primărița de la Ștefănești, la o sesiune de shooting, că tot n-are altă treabă cu

administrația și nici administrația cu ea.

Bună ziua, scaune goale! Doar voi îmi mai respectați au-toritatea în Primăria Ștefănești. Nu ca Lavinia și Luiza, nesimțitele mele colaboratoare, care își împart pumni ca la festival fără să le scape unul și către fața mea, ca să-mi

justifi c cele opt ore de fi gurație la serviciu....

Gheorghe LupescuMarți, 22 ianuarie, la Universitatea

„Constantin Brâncoveanu” a avut loc bilanțul Jandarmeriei Argeș. Dincolo de bilanțul cu rezultate foarte bune, trebuie subliniat un detaliu important: colonelul Gheorghe Lupescu, comandantul Jandar-meriei Argeș, a adus peste un milion de euro în dotări de ultimă generație. Și încă o veste bună: sediul Jandarmeriei Argeș, care este clădire monument istoric, va fi renovat la cele mai înalte standarde. Pen-tru că a adus cele mai mari investiții din istoria Jandarmeriei Argeș și pentru ma-nagementul foarte efi cient al instituției pe care o conduce, „Jurnalul de Argeș” îl declară pe colonelul Gheorghe Lupescu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Consiliul Judeţean a recuperat garanţia din proiectul Molivişu

Vă mai amintiți de proiectul eșuat Ghițu-Molivișu? Ei bine, Consiliul Județean Argeș a reușit să mai atenueze ceva din pierderi. Bunăoară, a reușit să recupereze din bancă prin ridicarea sechestrului asupra garanției de bună execuție depusă de dezvoltatorul Infra-sit Bergamo SRL. Este vorba despre suma de 250 mii lei, din care însă și lichidatorii judi-ciari își voiau partea, de 40.000 de lei, repre-zentând comisionul pentru serviciile prestate fi rmei care a dat faliment. Consiliul Județean nu a fost de acord, iar instanța i-a dat drepta-te, astfel că întreaga sumă e acum în conturile administrației județene. A.C.

Programul guvernamental "gROwth - Contul individual de economii Juni-or Centenar" are ca obiect înfi inţarea unui cont special de economisire sub formă de depozit, titularul contului individual de economii putând fi ori-ce copil care este cetățean român și nu a împlinit vârsta de 18 ani. Conform O.U.G. nr. 104/2018, contul individu-al de economii Junior Centenar se des-chide pe numele copilului, automat, la unităţile Trezoreriei Statului, fără a fi necesară o cerere din partea unuia din-tre părinţi, din partea reprezentantului legal al copilului sau a împuternicitului acestuia.

Titularii de cont benefi ciază de o pri-mă de stat în valoare de 600 lei anual până la împlinirea vârstei de 18 ani, cu condiţia ca suma depusă în anul respec-

tiv în cont să fi e de minimum 1.200 lei.Programul este operațional de la data

de 1 ianuarie 2019, primele depuneri de sume în conturi individuale de eco-nomii la ghișeele unităților Trezoreriei Statului din județul Argeș înregistrân-du-se în data de 4.01.2019.

„Menționăm că în contul individual de economii Junior Centenar se pot depune de către reprezentantul legal al titularului sau de către alte persoa-ne, oricând, sume de bani în lei, prin virament, mandat poștal, prin ofi ciile Companiei Naţionale «Poșta Româ-nă» S.A., sau în numerar, prin casieriile unităţilor Trezoreriei Statului”, după cum am afl at de la șeful Administraţi-ei Judeţene a Finanţelor Publice Argeș, Lucrețiu Tudor.

Alina Crângeanu

Şeful Finanţelor Argeş, Lucreţiu Tudor: „S-au făcut depuneri în contul Junior Centenar încă din primele zile ale anului”

Pentru acest an, Primăria Mioveni are în vizor realizarea unor obiective foarte importante pentru localitatea afl ată în plină dezvoltare. Este vorba despre reabilitarea și dotarea Lice-ului Construcții de mașini Colibași și construirea unei grădinițe noi în zona centrală. După ce în 28 decembrie 2018, Ministerul Energiei a semnat licența pentru Distrigaz, care va fi operatorul desemnat pentru furniza-rea de gaze în satul Clucereasa, cel mai probabil din luna februarie vor începe lucrările. „Mă aștept ca în 18 luni, așa cum prevede contractul, cele 225 de familii, plus parcul industri-al să benefi cieze de introducerea gazelor naturale, ceea ce va duce la dezvoltarea zonei Clucereasa. Avem 6 miliarde depuse în cont ca garanție pentru operator și avem posibilitatea să achităm cele 32 de miliarde re-prezentând valoarea investiției” – a precizat primarul Ion Georgescu.

Un an minimum în specialitate, pe cartea de muncă, o condiție ca să lucrezi în spital

Un obiectiv extrem de ambițios al administrației locale este darea în folosință, în această toamnă, a Spitalului din Mioveni. „La nivelul județului Argeș, Mioveniul a atras 25,5 milioane de euro din fonduri nerambursabile. Mai avem încă 4 milioane de euro de implementat în perioada următoare. În august spita-

lul o să intre în probe, ca să funcționeze din septembrie, iar în următoarele șase luni să funcționeze la capacitate. Sunt 250 de posturi, aproximativ. Cei care sunt interesați să urmărească, începând cu luna iulie-august, revista «Sănătatea». Toată documentația privind angajarea apare în revista asta internă a Ministeru-lui Sănătății, toate posturile, calendarul de concurs... Nu înseamnă că dacă s-a depus un CV, din sutele care vin, cine-va stă să le trieze și să îi anunțe. Nu face Primăria orașului Mioveni angajări la spital, pentru că toata lumea sună. Aud fel și fel de zvonuri, că s-au angajat ju-mate, că pe pile, că sunt pesediști. An-

gajează Consiliul de administrație al spi-talului, la vremea respectivă. Spitalul nu este înfi ințat, acum se afl ă în procedura de înfi ințare această entitate din punct de vedere juridic. Cine nu are minimum un an de zile pe cartea de muncă, în speci-alitate, nu poate lucra, indiferent că este vorba despre medici, asistente, infi rmiere, contabile... Nu poți să faci cu debutanți performanță. În prima etapă, cele cinci secții deja existente la Mioveni se vor muta în casă nouă, urmând ca în fi ecare lună să înfi ințăm câte o secție. Spitalul Mioveni este al argeșenilor!”, precizează primarul Ion Georgescu.

Alina Crângeanu

Spitalul Mioveni va intra în probe în august, ca să funcţioneze din septembrie Cele 250 de posturi din spital vor fi anunțate în revista

”Sănătatea”, editată de minister

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Încăierarea s-a lăsat cu sânge și cu bocete, iar poliția a luat declarații atât Laviniei Năstase, directoarea Centrului Cultural, cât și Luizei Dobrescu, consilierul personal al primăriței Ioana Jenica Dumitru

„M-am strâmbat la ea și m-a bătut din nou. E a cincea oară când mă bate”

Lavinia Năstase: „Astăzi (luni, 21.01.2019, n.red.), ca de obicei, d-na Luiza Dobrescu - cred că este tristă că și-a greșit profesia, cred că o altă meserie a dumneaei trebuia să fi e aceea de polițist - a venit, așa cum face dumneaei, fără să aibă vreo atribuție, să vadă care e treaba prin birouri. A intrat în birou la doamna secretar, unde m-a jignit, o ploaie de jigniri, de ata-curi la persoană și, ulterior, eu, evident, m-am strâmbat la ea și m-a bătut din nou. Este a cincea oară când mă bate. Nu am făcut niciodată plângere, pentru că mi s-a părut penibil să fac plângere... Îmi este rușine de doamna primar... Ea nu are un motiv anume pentru ce a făcut... Eu sunt manager cultural... poate asta o deranjează... Grație mie este ea în acest loc, grație mie i s-a mărit salariul... Eu, când eram consilier personal al doamnei primar, aveam 19,5 milioane de lei vechi salariu, iar Consiliul Local a considerat că este cazul să mi-l mărească în ultima lună. Nu știu care sunt frustrările dumneaei referitoa-re la mine, pentru că eu îmi văd de treaba mea. Astăzi a fost așa, mai subțire, pentru că au fost dăți în care a fost mult mai rău. Am poze de astă-vară, cu care cred că, dacă m-aș fi dus la medicul legist, mi-ar fi dat foarte multe zile medicație. Există aceste poze la mine în telefon și pot să le arăt când doresc, dar, v-am spus, mi-a fost rușine de doamna primar, care îmi este și prietenă”.

„Există o problemă. Doamna primar nu este autoritară cu angajații”

În continuare, Lavinia Năstase face o analiză și despre exact ce vă spuneam mai înainte, despre lipsa de autoritate a primăriței Ioana Jenica Dumitru: „Atâta vreme cât consi-lierul personal bate oamenii, jignește, atâta vreme cât există această situație, cât sunt târâtă în tot felul de contexte, mi se fac tot timpul plângeri de către angajați, există o proble-mă. Doamna primar nu este autoritară cu angajații... Cine m-a mai bătut din Primărie? Doamna Carmen Neșu, chiar la doamna primar în birou, o dată în luna mai și altă dată în ziua în care am semnat contractul de management al Cen-trului Cultural cu doamna primar. A avut o ploaie de jigniri,

cum ar fi «proasto, nenorocito, jegoaso»... Astăzi este prima dată în viața mea când am chemat și eu poliția, pentru că nu mai suport. Doamna Luiza Dobrescu nu are niciun fel de atribuții în ceea ce mă privește, este consilierul primarului strict pe probleme de ADP, de curățenia orașului. Dumneaei răspunde în fața cetățenilor, în fața primarului în legătură cu curățenia. Eu sunt managerul Centrului Cultural și sunt în subordinea Consiliului Local, deci dumneaei pur și simplu se bagă în seamă și a dezvoltat o ură și o adversitate în ceea ce mă privește, deși eu sunt cea care i-a dat o șansă de mai multe ori în viața asta și când a rămas fără serviciu”.

„A deschis ușa și a urlat la mine: «Uite că a venit și poliția p...lii! Urâto!»

Luiza Dobrescu: „Problema acestei individe nici nu știu care este. Ea are ce are cu toată lumea, deci ea, de câte ori intră în această primărie, inevitabil se ceartă cu toată lumea. Nu numai că se ceartă cu toată lumea, dar jignește fără motiv. Ce s-a întâmplat? Eram în secretariat la doamna Matea și am auzit scandal pe hol. M-am dus să văd ce s-a întâmplat. Am întrebat oamenii și mi s-a spus că scandalul este în birou la doamna secretar al Primăriei Șefănești, Georgeta Ion. M-am dus acolo și am văzut cum ea urla de zor și înjura pe toată lumea. Când mă vede, deși eu am vrut imediat să plec, închi-zând ușa, a deschis ea ușa și a urlat la mine: «Uite că a venit și poliția p...ii! Urâto!”. M-a luat capul și i-am spus: «Păi, tu vorbești, care ești și urâtă, și proastă? Nu te uiți la tine? Nu înțeleg ce cauți tu în primăria asta, efectiv să jignești pe toată lumea!». Am înțeles că tocmai o jignise pe contabila-șefă, că se certase cu Georgeta Ion, după care s-a luat de o altă colegă de-a noastră. Eu, după discuția asta, am plecat la secretariat, la doamna Matea. Am stat acolo crezând că ea a plecat și, când ies pe hol să merg către fi nanciar, că aveam treabă acolo, trece pe lângă mine și mă scuipă. Și nu e prima oară când face așa... Eu, de altfel, i-am făcut și ei și soțului plângere, anul trecut, pentru că timp de trei luni m-au supus unui stres... Ve-neau în fi ecare zi, făceau scandal și mă făceau în toate felurile, inclusiv și bărbatu-său, care nu are ce să caute în această pri-mărie... Astăzi (luni, n.red.), bărbatul Laviniei (Adrian Ma-ghinici, n.red.) mă urmărea printre rafturi la magazinul Profi din vecinătatea primăriei... Vorbesc serios! Nu este adevărat

așa ceva! Vine și mă jignește bărbatu-său în limba franceză, pentru că știe că eu înțeleg franceză. Motivul? Nu există! Se ia ca boala de omul sănătos!”

„Lavinia m-a scuipat... Cred că s-a împiedicat de pragul de la ușă... Nu am bătut-o. Cum să o bat?”

În continuare, Luiza Dobrescu trece în revistă comporta-mentul sau modul de operare al Laviniei Năstase: „Ea zice că a bătut-o toată lumea. Dacă te faci spre ea, zice că ai bătut-o. Nu i-am dat nimic. Am vrut să pun mâna pe ea și ea cred că s-a ferit și s-a zgâriat la nas de cadrul de la ușă. Nu aveam cum să o ating, pentru că era cealaltă consilieră juridică între noi. Cred că s-a împiedicat de pragul de la ușă... Nu am bă-tut-o. Cum să o bat? Ea are pretenția să stea lângă tine, să te jignească în toate felurile și tu să nu ai nicio reacție, pentru că, dacă ai zis ceva, fi e și chiar din gură, ai bătut-o, ai nenorocit-o... O întreagă instituție nu poate să-și facă treaba din cauza acestei cretine. În mod normal, ea trebuie să-și facă treaba acolo, pentru care a plâns atâta, că vrea să fi e director cultu-ral, dar ea e atât de bătută în cap, încât primărița îi conduce ea și instituția aia, că ea, Lavinia, nu e în stare. Cred că tot scandalul a plecat de la nu știu ce salarii...”.

Colaboratoarele primăriţei din Ştefăneşti s-au bătut din nou

Prima cafteală din acest an

„Eram într-o şedinţă. Nu am auzit nimic”

Jenica Dumitru: „Când o să mi se aducă la cunoștință de către persoa-nele implicate, o să vă dau un punct de vedere. Nu e normal să-mi spu-nă și mie ce s-a întâmplat? Eu am fost în primărie, dar eram într-o ședință. Nu am auzit nimic. Aștept informarea și, după aceea, vă dau punct de vedere. Deocamdată mi-a rămas liceul fără căldură, pentru că mi s-a ars pompa de apă de la cen-trală, și asta este urgență maximă”.

Lavinia Năstase, directoarea Centrului Cultural, și Luiza Dobrescu, consiliera primăriței Jenica Dumitru, au fost protagonistele unui nou scandal de pomină, petrecut luni pe holurile Primări-ei Ștefănești. Încăierarea a fost cu fi nalizare, în sensul că Lavinia a ieșit șifonată din disputa cu consiliera primăriței, care e și practicantă de kick-boxing. A venit poliția, apoi presa, așa cum îi șade bine unui stabiliment de nesănătate mintală, cum a devenit în ultima perioadă Primăria Ștefănești. Motivul „iritării” Laviniei Năstase ar fi fost acela că angajații Centrului Cultural nu și-au primit salariile la timp și de aici până la scandal nu a mai fost decât o scânteie. Alte surse vorbesc de faptul că managera Centrului ar fi cerut 4.000 lei, costul unor cursuri de specializare pe care vrea să le urmeze, iar Consiliul Local ar avea ezitări în a băga un asemenea proiect pe ordinea de zi. Așa cum v-ați obișnuit, primărița a fost total depășită de situație, având rol de fi gu-rantă, însă asta deja nu mai e o știre, având în vedere ce se tot întâmplă de vreun an de zile pe ho-lurile și în birourile Primăriei Ștefănești. Nimic nou sub soare, fi ecare dintre cele două combatante dă vina pe cealaltă. Vă punem în oglindă declarațiile lor, urmând să decideți dv. cine are dreptate. În privința primăriței, după ce inițial a negat că ar fi existat o asemenea bătaie, deși polițiștii erau chiar la ea în birou și luau declarații atât Laviniei Năstase, cât și Luizei Dobrescu, a revenit apoi, realizând probabil că se face de râs și mai tare dacă neagă total incidentul. Aveți și declarația ei, la fi nal. Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

„Ouest-France”, cel mai bine vândut cotidian din Franța (fondat în 1944), cu un tiraj zilnic mediu de aproape 800.000 de exemplare, a dedicat luni, 21 ianuarie, un amplu articol uzinei Dacia și orașului Mioveni. Vă prezen-tăm cele mai importante fragmente.

„Orașul Mioveni înoată în aur”. Și asta datorită Daciei, cred jurnaliștii francezi

Sub titlul „Pe drumul trasat de către produ-cătorul Dacia, orașul Mioveni înoată în aur”, jurnaliștii francezi scriu că, în sudul Româ-niei, un oraș cunoaște o dezvoltare spectacu-loasă: Mioveni, unde mașina low cost lansată de Renault a făcut ca uzina Dacia să renască.

„Insulițe de prosperitate coabitează cu zone rurale părăsite. Mioveni este una dintre aces-te insulițe de prosperitate, grație cumpărării Dacia de către Renault în 1999. Marca Dacia asigură în prezent între 3 și 4% din PIB-ul României”, scriu ziariștii de la „Ouest-Fran-ce”.

Tot cei de la „Ouest-France” mai precizea-ză că, la prima vedere, nimic nu diferențiază Mioveni de celelalte orașe de talie medie din sudul României. Dar, spun aceiași jurnaliști, „la Mioveni este Dacia și asta schimbă tot. Constructorul național, născut în 1968 din voința dictatorului Ceaușescu, avea proble-me când Renault l-a cumpărat acum 20 de ani. Succesul spectaculos al mașinii low cost a relansat uzina de la Mioveni, care are acum 17.000 de angajați în regiune”.

Ion Georgescu: „Spunem Renault, Renault! Dar, dacă nu ar fi fost legile românești, nu ne-ar fi dat niciun pahar cu apă”

Ziariștii de la „Ouest-France” au stat de vorbă și cu mai mulți locuitori, unul dintre aceștia declarând că „dacă nu era uzina, mu-ream de foame”.

Jurnaliștii francezi notează și că „prosperi-

tatea constructorului de automobile se vede și pe străzile de la Mioveni, în special pe bu-levardul Dacia, artera principală, mărginită de hoteluri, o piscină frumoasă, două licee, Centrul Cultural și Primăria”.

Primarul Ion Georgescu a stat de vorbă cu jurnaliștii francezi și le-a spus că „suntem orașul cu cea mai mare dezvoltare din Ro-mânia”. Tot primarul Georgescu a vorbit și despre adevărata mândrie a sa, viitorul spital de la Mioveni, care costă 68 de milioane de euro și va fi cel mai modern din România.

Cei de la „Ouest-France” îl laudă pe pri-marul Georgescu, spunând că asigură 75% din suma necesară viitorului spital grație ta-xelor și impozitelor de la Dacia, restul fi ind fi nanțare de la Guvern. Jurnaliștii precizează

că Dacia contribuie cu 15 milioane de euro anual la bugetul orașului, adică jumătate din bugetul anual. Ion Georgescu a avut și cri-tici: „Spunem Renault, Renault! Dar, dacă nu ar fi fost legile românești, nu ne-ar fi dat niciun pahar cu apă. Subvenționăm Dacia, aducând, de exemplu, autostrada la baza uzi-nei. Dar benefi ciile pleacă în Franța”.

Jurnaliștii francezi, impresionați de catedrala din Mioveni

Jurnaliștii de la „Ouest-France” au fost impresionați și de Catedrala „Sfi nții Petru și Pavel” din Mioveni, despre care au scris că este „bijuteria orașului” și că are peste tot mozaicuri din aur coloidal, iar la subsol are

un bunker antiatomic cu 3.500 locuri. Marian Mihai, consilierul primarului, le-a

declarat jurnaliștilor francezi că este o ce-rere mare pentru autorizații de construcții: „Acum, că au bani, oamenii vor să se mute în vile”.

Marcel, un șofer din Pitești, le-a spus celor de la „Ouest-France” că „ne-ar trebui 10 uzi-ne precum Dacia, căci sectorul s-a umplut de orașe-fantomă”.

În încheiere, jurnaliștii din Hexagon scriu și că orașul Câmpulung dispare încet-în-cet după ce uzina ARO s-a închis în 2006, „după o privatizare ratată. Orașul a pierdut 15% din populația sa”.

Denis Grigorescu

Potrivit bilanțului, pe raza judeţu-lui Argeș, în anul 2018, au fost exe-cutate 10.133 de misiuni de menţi-nere a ordinii publice, acestea s-au concretizat prin asigurarea cadrului

organizatoric necesar bunei desfășu-rări a misiunilor în sistem integrat vizând în principal asigurarea și pre-gătirea efectivelor solicitate, atât în mediul urban cât și în mediul rural,

staţiuni montane și pe traseele tu-ristice, săptămânal analizându-se în comun situaţia operativă, efi cienţa misiunilor executate, stabilindu-se măsuri de îmbunătăţire a activităţii.

În ceea ce privește activitatea de constatare a infracţiunilor în peri-oada analizată, au fost constatate independent 153 de fapte de natură penală, fi ind depistaţi 139 de făptu-itori. De asemenea, au fost instru-mentate 96 de dosare cu documente de constatare a faptelor de natură penală. În aceeași perioadă de timp, au fost constatate în comun cu or-ganele de poliţie 84 de infracţiuni.

Pe linia combaterii fenomenului infracţional și contravenţional, un segment deosebit de important al acestei activităţi îl constituie cele

980 de acţiuni executate în comun cu alte instituţii, prin folosirea a 2890 jandarmi.

La sfârșitul anului trecut, procen-tul de încadrare al inspectoratului se situa la 98%.

În 2018, I.J.J. Argeș a recrutat 409 candidaţi la instituţiile de învăţă-mânt pentru formarea personalului propriu, iar 125 de cadre militare au participat la cursuri și examene de carieră, stagii de pregătire și de antrenament, vizite de documenta-re, seminarii, în structurile de învă-ţământ specializate ale Jandarmeriei Române și alte instituţii din Siste-mul Naţional de Apărare, Ordine Publică și Siguranţă Naţională, în ţară și străinătate.

I.M.

Peste 400 de recrutări în 2018, la Jandarmeria Argeş

Procesul s-a fi nalizat în ca-zul crimei de acum trei ani de la Stoenești, unul dintre acuzaţi este mort, alţi doi au fost condamnaţi, acum s-a ajuns la Înalta Curte de Ca-saţie și Justiţie a României, iar în comuna musceleană ten-siunea dintre familiile impli-cate în incident încă se simte. Tocmai de aceea, rudele celor care au fost acuzaţi și con-damnaţi se simt ameninţate de relativii celor uciși în 2016 și au solicitat, pentru a patra oară, să fi e protejate prin or-

din judecătoresc. Solicitarea a fost acceptată de Judecătoria Câmpulung săptămâna tre-cută, iar instanţa a dispus ca toţi cei unsprezece pârâţi din familiile Durleci și Tinca să păstreze o distanţă minimă de treizeci de metri faţă de reclamanţii din familiile Mă-runţelu, Budrea și Durleci, dar și faţă de reședinţele aces-tora. Termenul de valabilitate a protecţiei este de șase luni, iar activitatea de supraveghere este realizată de poliţiștii de la Stoenești și Cetăţeni. C.I.B.

Familia condamnaţilor în tripla crimă de la Stoeneşti a obţinut al patrulea ordin de protecţie

La începutul acestei săptă-mâni a avut loc o nouă etapă a proiectului Campionii Bu-curiei, în cadrul Protoieriei Curtea de Argeș. Parohiile Bătușari, Capul Dealului, Drujești, Marina, Noapteș, Sfântul Gheorghe, Sfi nții Îngeri, Valea Danului și Vernești au oferit alimente în cadrul programului de activități social-fi lantropice ce au în vedere ajutorarea familiilor sărace și afl a-te în nevoi, cu copii mulți sau în pragul abandonului școlar, bolnavi și bătrâni,

derulate în cadrul cunos-cutului proiect al Eparhiei Argeșului și Muscelului.Benefi ciarii sunt aleși în urma unor anchete socia-le, în care au fost urmărite cazurile cu venituri foar-te mici, dar și problemele de sănătate foarte grave. În proiect sunt implicați părinții protoierei și preoții din fi ecare protoierie, pre-cum și credincioșii din cu-prinsul Eparhiei Argeșului, care sunt chemați să aducă bucurie în casele celor săr-mani. I.M

Sprijin pentru copiii cu risc de abandon şcolar şi familiile nevoiaşe

Inspectoratul de Jan-darmi Judeţean „Basarab I” Argeș a făcut marți un bilanț al activităţilor desfășurate de către jan-darmii argeșeni în anul 2018. La eveniment au fost prezenţi, inspectorul general al Jandarmeriei Române, colonel Ionuţ Sindile, prefectul judeţu-lui Argeș, Emilian Drag-nea, președintele Con-siliului Judeţean Argeș, Constantin Dan Manu, vi-cepreședintele Senatului României, Șerban Valeca, arhimandritul Caliopie Ichim, stareţul Mânăstirii de la Curtea de Argeș, cât și reprezentanţii autorită-ţilor locale.

Declaraţii incendiare în cel mai citit ziar francez

Ion Georgescu: „Subvenţionăm Dacia, dar benefi ciile pleacă în Franţa” Edilul dă exemplu în acest sens faptul că s-a adus autostrada până la baza uzinei

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Societate comercială cu activitate în producţia de

mobilier, cu punctul de lucru în comuna Bascov,

ANGAJEAZĂ TÂMPLAR

CU EXPERINŢĂ ÎN MOBILIER LEMN MASIV, PENTRU SECTORUL

MONTAJ MOBILIER. Telefon: 0754096212

„Am făcut eu plângere penală împotriva procurorilor şi nu fac la nişte amărâţi de poliţişti?”

Cătălin Bulf, PMP Argeş: „Ce muncă face un salariat de la CJ Argeş, care produce doar birocraţie?”

Săptămâna trecută, Cătălin Bulf, președintele PMP Argeș și consilier județean, a făcut în sti-lul său inconfundabil mai multe declarații inte-resante în cadrul ultimei conferințe de presă a fi lialei județene a partidului. Iar într-una dintre declarații a făcut referire la angajații CJ Argeș. Referindu-se la greva de la Complexul Energe-tic Rovinari, care asigură 30% din producția de energie la nivel național, Cătălin Bulf a spus: „Pentru PSD, ce nu produce comision nu trebuie să funcționeze. Așa e și la Rovinari. Un miner de la Rovinari are salariu net lunar de 1.900 lei, iar un director de acolo câștigă 6.000 de euro; este o diferență extrem de mare. Ce muncă face un miner și ce muncă face un salariat de la Consi-liul Județean Argeș, care produce doar birocrație? Cei de la PSD nu i-au avut în vedere pe cei care produc plus valoare”. D.G.

Primăria Piteşti achiziţionează servicii de catering de peste 400.000 de lei

Primăria Pitești a urcat pe situl de achiziții pu-blice anunțul privind achiziționarea serviciilor de catering în cadrul proiectului fi nanțat prin POCU „Integrat! Nu asistat! Dezvoltarea socială și economică a persoanelor defavorizate din sud-estul municipiului Pitești”. Valoarea estimată a contractului este de 388.080 lei fără TVA, pre-statorul având obligația de a asigura serviciile de catering pentru programul „Școală după școală” organizat pentru un număr de 35 de elevi din ciclul școlar pe parcursul a doi ani școlari. Unita-tea de învățământ care va fi partenerul Primăriei în acest proiect este Școala Gimnazială „Mircea Eliade” din Prundu. A.C.

A absorbit 300 milioane euro în proiecte pentru România

Pe Flori Grigoraș am văzut-o luni, 14 ianuarie, când a celebrat 10 ani de Andralex printr-o acțiune cari-tabilă, iar banii strânși aici au fost direcționați către Spitalul de Pedi-atrie din Pitești. „Evenimentul cari-tabil de la Ramada a marcat 10 ani de activitate Andralex și 5 ani de asociație (Eco Sim Events n. red.). A fost strânsă, prin bunăvoința participanților, suma necesară spriji-nirii Secției de chirurgie a Spitalului de Pediatrie. Prezenți la eveniment și la contorizarea sumei au fost și benefi -ciarii campaniilor noastre umanitare. Experiențele personale au contribuit la decizia luată și, chiar dacă oriunde în țară este nevoie de fonduri în sis-temul medical, fi ind piteșteancă, am considerat că această unitate medica-lă merită un suport fi nanciar, copiii reprezentând un segment vulnerabil, care mi-a atras mereu atenția”, ne-a povestit Flori Grigoraș, pe care o ve-dem adesea pe Facebook, încurajând tinerii talentați sau promovând ca-zuri umanitare.

Andralex Project Company, aface-rea de sufl et a Florentinei, a împlinit 10 ani de muncă în echipă. Ce spu-ne portofoliul acestei societăți: 300 de milioane de euro absorbiți pen-tru România, peste 400 de proiecte implementate cu succes, peste 80 de proiecte în Argeș, zeci de obiective

de interes național reabilitate, printre care Casele Memoriale “Ion Crean-gă”, “Calistrat Hogaș”, Mânăstirea Sihăstria - Neamț sau Biserica “Sf. Vineri” - Pitești, investiții strategice în Pădurea Letea, în educație, cultură și sănătate.

Numele fi rmei „Andralex” vine de la numele copiilor săi

Florentina Grigoraș este cunoscută în lumea oamenilor de afaceri, dar și printre celebrități; a fost prezentatoare de emisiune la televizor, a inițiat cam-panii umanitare pentru copii bolnavi și, pe lângă toate proiectele pe care le implementează cu fi rma sa, este și o mamă devotată, dar și o susținătoare a baschetului argeșean, mereu pre-zentă la meciurile BCM U FC Argeș Pitești. De fapt, numele fi rmei sale, „Andralex”, a fost inspirat din nume-le copiilor săi, Andrada si Alexandru, ne-o spune Flori Grigoraș. Tot ea mai spune că a înfi ințat această societate „mai întâi ca afacere de familie, apoi cu speranța dezvoltării personale și a promovării succesului în manage-mentul proiectelor”. Am întrebat-o și despre planurile din viitorul apro-piat. Consultanța rămâne priorita-ră pentru Florentina Grigoraș, însă o alta prinde contur. Flori Grigoraș spune că are în vedere lansarea, în curând, a unui magazin online cu vestimentație de damă.

Mari Tudor

Caţi dintre oamenii de afaceri argeşeni mai fac aşa ceva?

Flori Grigoraş a strâns bani pentru Spitalul de Pediatrie din Piteşti Acțiunea caritabală s-a desfășurat la aniversarea de 10 ani a fi rmei Andralex

Flori Grigoraș, cunoscuta specialistă în elaborarea proiectelor europene, s- a născut în Brăila, dar s-a îndrăgos-tit de Argeș, unde a lucrat timp de mai mulți ani la Consiliul Județean și unde, spune ea, a dobândit cunoștinte despre investițiile județene. După 17 ani și-a înfi ințat, împreună cu sora sa, o afacere de succes bazată pe consultanță, scriere și implementare a proiectelor fi nanțate din fonduri europene, denumită „An-dralex Project Company”. În paralel cu activitățile de consultanță, a înfi ințat Asociația „Eco Sim Events”, în scopul organizării de evenimente și campanii caritabile.

Noul organism va lucra în trei schimburi, spune inspectorul șef Mihai Oprescu

ITM Argeș a înfi ințat o divizie de combatere a muncii nedeclarate, care face controale fulger. „Vor lucra chiar și în weekenduri. Am cerut să se organize-ze pe schimburi în acțiunile de control, schimbul 1, 2 și trei, dacă este necesar. Vom avea activitate pe schimburi!”, spu-ne inspectorul-șef al ITM Argeș, Mihai

Oprescu. Cei care vor să reclame mun-ca la negru o pot face și la Tel Verde 0800868622.

În ceea ce privește relațiile de muncă, anul trecut în Argeș s-au făcut 1908 controale, soldate cu 263 de amenzi în valoare de 9.620.000 de lei. Au fost depistate 860 de persoane, din care 517 desfășurau activitate fără a avea încheiat în formă scrisă contractul individual de muncă și 307 ale căror contracte indivi-duale de muncă nu fuseseră transmise în Revisal, 12 salariați cu contractele de

muncă suspendate și 24 în afara pro-gramului de lucru stabilit. În privința sănătății și sănătății în muncă s-au fă-cut 1834 de controale și au fost aplicate 190 de amenzi în cuantum de 819.000 lei. Au fost întocmite 178 de dosare de cercetare, care au fost avizate de in-spectorii muncii, conform procedurii. 24 de accidente mortale, trei accidente colective, trei incidente periculoase, pa-tru accidente soldate cu invaliditate și o invaliditate evidentă.

A.C.

La ITM s-a înfi inţat o „divizie de combatere a muncii nedeclarate”

Deputatul Cătălin Rădulescu vrea să le facă plângere poliţiştilor care i-au anulat permisul port-armă:

Rămas din martie 2017 fără cele două arme pe care le deținea și cu permisele de port-armă anulate, plus o amendă de 2.500 lei, deputatul PSD Cătălin Rădulescu are trei procese pe rol la Pitești, procese prin care a atacat amenda primită, suspendarea și anularea permiselor de port-armă. ”Armele le-am depus încă de atunci la un armurier. Avem termene la proce-se în luna februarie. Problema e că din decem-brie 2018 s-au făcut niște modifi cări la Legea armelor și munițiilor. Prin aceste modifi cări nu mai au temei legal nici de suspendare, nici de anulare a permisului port-armă, pentru că exact ce au făcut ei nu se mai regăsește, s-a modifi cat articolul respectiv. În speță, dacă ai o muniție de alt calibru decât cea prevăzută pentru arma pe care o deții, nu mai este caz penal, ci amendă. În plus, nu mai ești obligat să ai dispozitiv de blocare pe trăgaci în seif”, spune Cătălin Rădulescu.

Parlamentarul argeșean ne-a mai declarat că ”după promulgarea legii și dacă voi câștiga în instanță, voi cere și daune morale, voi face și plângere penală pentru abuz în serviciu. Am

făcut eu plângere penală la procurorii care mi-au făcut dosar și nu fac la niște amărâți de polițiști?”

Reamintim că în marie 2017 IPJ Argeș s-a autosesizat și a făcut verifi cări cu privire la respectarea prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al muniţiilor după declaraţiile făcute de către Rădulescu în ca-drul unui interviu pentru „Adevărul“. Depu-tatul Cătălin Rădulescu a declarat, printre al-tele, că a păstrat acasă o mitralieră AKM de la Revoluţie și că este pregătit să o folosească din nou și a cerut ca tunurile cu apă să fi e folosite împotriva manifestanţilor din Piaţa Victoriei.

În urma controlului și a verifi cărilor, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie referitor la săvârșirea infrac-ţiunii de nerespectarea regimului armelor și muniţiilor. Concret, arma de colecţie pe care Rădulescu o deţinea nu avea un dispozitiv de siguranţă, așa cum prevedea legea. Deputatul a primit și o amendă de 2.500 lei.

Denis Grigorescu

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Reclamând condițiile grele de mun-că de la Teatrul Alexandru Davila, una dintre dansatoarele corpului de balet, Andreea Dragnea, a dezvăluit Jurnalului de Argeș, anul trecut, cum colega sa, ba-lerina Ramona Titov, a avut un accident de muncă grav, căzând în cap în timpul unor repetiții. Andreea Dragnea a dezvă-luit, printre altele, că sala de balet de la teatru este plină de igrasie și că s-a încer-cat mușamalizarea accidentului balerinei Ramona Titov, care a zăcut inconștientă mai multe minute. Dansatoarea s-a ales cu edem cerebral și a avut nevoie de mai multe zile de îngrijiri medicale, iar ITM Argeș a deschis un dosar în acest sens. Iar acest dosar a fost fi nalizat la sfârșitul lui 2018, potrivit șefului serviciului Control securitatea muncii, Cristian Soare.

„A fost un dosar în cercetare în legătură cu un accident de muncă cu întreruperea temporară a muncii. În decembrie s-a încheiat. Nu au fost sancțiuni. Am luat câteva măsuri ca să nu se mai întâmple, respectiv revizuirea evaluării de risc, revi-zuirea planului de intervenție, prelucrarea procesului-verbal al cazului respectiv cu toți angajații. O altă măsură dispusă a fost plata zilelor de concediu medical doam-nei”, ne-a declarat Cristian Soare. Cu alte cuvinte, există faptă și vinovăție, dar nu există nicio sancțiune. Doar... „prelucrarea procesului-verbal al cazului respectiv cu toți angajații”. Adică un fel de bla, bla, bla sau să ne facem că lucrăm. Ei bine, chiar dacă încă de la început au existat suspi-ciuni de mușamalizare a cazului, acum avem și confi rmarea. Iar ea e întărită de faptul că victima accidentului de muncă, respectiv balerina de la Davila, n-a fost au-

diată nici măcar un minut de inspectorii de la ITM Argeș și nici nu i s-a comunicat rezultatele anchetei.

Balerina Ramona Titov: „Deși sunt parte vătămată, nu am semnat nimic și ar fi trebuit să iau la cunoștință”

Ramona Titov a rămas foarte surprin-să atunci când i-am telefonat pentru un punct de vedere legat de încheierea cer-cetărilor pe marginea accidentului său de muncă. „Nu am luat la cunoștință, nu am primit actele. Din câte știu, concediul medical se plătește cu 75% și dacă este accident de muncă, cu 100%. Or, eu am luat până acum, de la teatru, doar 75%, ca pentru un concediu medical. Trebuie să se depună niște acte ca să iau diferența de 25% înapoi. Dacă cei de la ITM au ter-minat ancheta, cum spun ei, e ciudat că, deși sunt parte vătămată, eu nu am sem-nat nimic și ar fi trebuit să primesc ceva, să semnez ceva, să iau la cunoștință. Nu am primit nimic ofi cial, nu am ce să co-mentez. Din punctul meu de vedere, an-cheta nu s-a terminat. Pe mine nici măcar nu m-au audiat, deși sunt parte vătăma-tă. Dacă nu am acte, înseamnă că nu s-a terminat Am avut îngrijiri medicale mai multe zile, sunt actele medicale depuse. Deci, nu am ce să comentez. Eu aștept încă să văd soluționarea ITM-ului. Nu am ce să comentez în legătură cu schimba-rea condițiilor de muncă. Sunt alții care se ocupă de condiții. Eu nu sunt angajată să spun ce condiții de muncă sunt, sunt bale-rină la Teatrul Davila. Încă sunt...”

De ce oare nu ne mai miră?

ITM a pus batista pe ţambal în accidentul de muncă al balerinei de la Davila Inspectorii de muncă n-au dat nicio sancțiune în cazul balerinei care a căzut în cap pe scena teatrului și a zăcut inconștientă minute bune, fi ind transporta-tă cu salvarea la Spitalul Județean E incredibil nu doar că balerina nu a fost informată cu privire la rezultatul anchetei, dar nici măcar n-a fost audiată pe parcursul derulării ei ITM Argeș a preferat să ia date doar de la reprezentanții instituției în culpă, Teatrul Alexandru Davila, care ar fi fost culmea să se autoincrimineze

MANAGERUL NICOLAE POGHIRC O COMITE DIN NOU

Balerina ni s-a părut destul de rezervată în declarații, ba chiar timorată, semn că dictatura terorii de la Teatrul Ale-xandru Davila, reclamată încă de anul trecut de mulți din-tre salariații instituției, nu a încetat. Ba chiar s-a amplifi cat, dacă avem în vedere și ședința Consiliului de Administrație din această săptămână, în care același manager a impus mo-difi carea Regulamentului de Ordine Interioară, astfel încât angajații să nu mai facă înregistrări audio și video în teatru. Ba, mai mult, tot prin ROI se interzice folosirea telefoanelor mobile în timpul repetițiilor, sub amenințarea desfacerii con-tractului de muncă.

Material realizat de Alina Crângeanu

Deși balerina Titov a fost la un pas de moarte, ITM, conform declaraţiei lui Cristian Soare, a „prelucrat procesul-verbal al cazului cu toţi angajaţii teatrului”. Altfel spus, a mușamalizat cazul.

Rămas fără bolidul de lux, un Range Rover ce i-a fost furat în noiembrie 2017 de lângă sediul SRI din București, deputatul Cătălin Rădulescu a primit, după mai bine de un an, despăgubiri, însă spune că nu va renunța la plânge-rea penală.

„Cei de la Poliție nu au prins pe nimeni până acum. Am primit banii de la fi rma de asigurări după mai bine de un an. Nu îmi retrag plângerea penală. Cred că îmi voi mai găsi mașina când vor găsi ei avioanele care au dispărut în Triunghiul Bermudelor. Banii primiți îmi acoperă parțial paguba. Asta e viața. Avansul plătit pentru mașină

la fi rma de leasing a fost de 40.000 de euro. Cu toate ratele, suma primită de la fi rma de asigurări pentru mașina furată se ridi-că la 60.000 de euro. Firma de leasing și-a oprit dobânzile și toate cheltuielile. Mașina fusese luată în leasing, nu cu banii jos”, a declarat deputatul Cătălin Rădulescu în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș.

Parlamentarul argeșean a mai avut proble-me și în 2016, când o altă mașină a sa a fost vandalizată într-o parcare din București, mai exact în geamul autoturismului s-ar fi tras cu un pistol cu gloanțe de cauciuc.

Denis Grigorescu

Exclusiv. Deputatul Rădulescu a primit despăgubiri de 60.000 de euro pentru bolidul de lux furat

Deși Obștea Moșnenilor Dragoslăveni nu a picat în tentaţia proprietarilor de păduri de la Rucăr și Dâmbovicioara și a ţinut ușa închisă în faţa intenţiilor Fundaţiei „Con-servation Carpathia” de a-și mări domeni-ile forestiere, de curând s-a făcut o breșă în zid. Câţiva dragoslăveni și-au înstrăi-nat imobilele către Fundaţia „neamţului” Promberger, proprietăţile în cauză fi ind si-tuate chiar la hotarul dintre Dragoslavele și Rucăr. Este un prim pas făcut în jos pe

valea Dâmboviţei, acolo unde bogata obște condusă de Marcel Mogoș încă mai rezistă asaltului.

Fundaţia „Conservation Carpathia” deţi-ne în prezent peste 20.000 de hectare de păduri în Făgăraș și Iezer-Păpușa, fi ind deja prezentă pe teritoriul mai multor comune muscelene. Intenţia acesteia este de a rea-liza un imens parc de protejare a faunei și fl orei.

C.I.B.

„Conservation Carpathia” a intrat şi în Dragoslavele

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesReactivarea Şcolii Publice din Piteşti

Pe baza Reformei din 1850, învă-ţământul autohton a fost dimensi-onat în primar, gimnazial și facul-tăţi. Situaţia incertă a școlii din Pitești i-a determinat pe mai mulţi locuitori să solicite domnitorului Barbu Știrbei să reactiveze Școala Publică din Pitești. Instituţia de în-văţământ și-a reluat cursurile la 23 octombrie 1851, având 202 elevi.

Regele Carol I, sărbătorit cu şampanie şi artifi cii la Piteşti

La 10 mai 1907 se sărbătoreau 26 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu această ocazie, la Catedrala Sf. Gheorghe din Pitești a avut loc un Te-Deum la care a participat și prefectul. În cinstea regelui, la Pala-tul administrativ a fost organizată o serbare la care s-au consumat 20 butelii de șampanie, în valoare de 120 de lei, și s-au folosit “jocuri de artifi cii”. Două zile mai târziu după aniversarea regelui, pentru că era secetă în toată ţara, clerul, autorită-ţile și locuitorii din Pitești au făcut slujbe și rugăciuni pentru ploaie pe malul râului Argeș.

Legea drepturilor de autor este pusă în aplicare

În anul 1908, în Pitești este pusă în aplicare Legea drepturilor de autor. Astfel, la 7 aprilie 1908, di-rectorul general al teatrelor a trimis o notă către primar în care preciza că “nicio piesă românească să nu se mai poată juca fără învoirea scrisă a autorului respectiv”.

Cinematograful pentru copii

În anul 1912, Isac Abramovici a înfi inţat la Pitești un „cinemato-graf pentru copii”, viyavi de Gră-dina Publică, pe proprietatea lui N. Sachelaride. De asemenea, pe 15 august, cu ocazia sărbătorii de Sf. Maria, în Grădina Publică avea loc o „splendidă serată veneţiană”, cu artifi cii asigurate de fabrica de artifi cii „Vulcanul” din București, „furnizoarea familiei regale”. Pen-tru această serată, Primăria a oferit Grădinii Publice muzica și ilumi-natul.

Se înfi inţează două bănci în Piteşti

Banca Sindicatului Viticol al jude-ţelor Argeș și Muscel a fost înfi inţa-tă pe 19 noiembrie 1920 în Pitești. Capitalul social era de 5 milioane lei. În același an, pe 1 decembrie, a fost înfi inţată Banca Comercială „Speranţa”, societate anonimă pe acţiuni cu un capital iniţial de 1 milion de lei.

Spectacol inaugural la Teatrul de Păpuşi

Pe 1 octombrie 1949 a avut loc la Pitești un spectacol inaugural la Secţia de Păpuși a Teatrului de Stat. La vremea respectivă director era Victor Handoca, iar șef de secţie, Gigi Nicolescu. O lună mai târziu a fost înfi inţat Ansamblul Coral al Sfatului Popular Orășenesc, al că-rui dirijor a fost Tache Sâmbotin.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

După război, fotbalul cunoaște o tot mai mare răspândire în orașul Pitești și în judeţul Argeș. Astfel, Sporting Club își continuă meciurile de pregătire, susţi-nând, în perioada 31 august 1944-31 august 1945, 18 me-ciuri, dintre care 7 cu echipe din Capitală. A câștigat 11 meciuri, a terminat 3 la ega-litate și a pierdut 4, marcând 58 de goluri și primind 34. Cele mai multe goluri au fost înscrise de Vitoș Dominic, Ștefan Neaţă, Bică Papaiani și Pericle Valeca.

M.I.

Sporting Club Piteşti şi meciurile din Ştrand şi Şcoala Militară

La 23 septembrie 1945, Spor-ting Club Pitești își începe pre-gătirile pentru Divizia B, învin-gând echipele Astra Moreni cu 4-1 (2-1), prin golurile înscrise

de Maia, Neaţă, Bretto și Peri-cle, și cu 5-1 (2-0) pe Olimpia București, prin golurile înscrise de Bretto (2), Pojoreanu, Vitoș și Neaţă după un joc spectaculos și presărat cu faze frumoase, dis-putat în faţa a 1.500 de specta-tori. Iată și alte rezultate: 2-1 cu Școala Militară, 8-1 cu C.F.R. Pitești, 3-0 cu S.S. Vâlceanca, 4-0 cu Metropola București, 3-5 cu Sportul Studenţesc și 0-5 cu Ciocanul București. Meciurile disputate acasă au avut loc pe te-renurile din Ștrand (19) și Școala Militară (2). Iată și o caracteriza-re a echipei făcută de „Jurnalul de dimineaţă” din 2 noiembrie 1945, sub titlul „Știri sportive din Pitești”: „După începuturi timide înregistrate în primăva-ra acestui an, gruparea sportivă locală, A. S. Sporting Club, se impune din ce în ce mai mult în rândurile echipelor bune de provincie. Rezultatele extrem de strălucite obţinute în compania

echipelor de la categoria onoare au încurajat tot mai mult pe con-ducătorii grupării Sportingului, care se străduiesc să asigure în fi ecare duminică suporterilor piteșteni spectacole fotbalisti-ce dintre cele mai atrăgătoare. Astfel, duminică, 29 octombrie a.c., spectatorii și sportivii por-niţi din timp de acasă la terenul de sport au putut gusta din nou un spectacol fotbalistic la cea mai înaltă valoare, căci echipa locală a întâlnit prima garnitură a Unirii Tricolor din București, căreia i-a cedat cu scorul de 6-1. Rezultatul de pe teren a fost o victorie certă a celui mai bun, umbrită de primele 45 minute, când rezultatul era de 1-1. In-contestabil că am putut vedea la oaspeţi adevăratul joc de fot-bal, bazat pe tehnică, un fotbal academic în adevăratul sens al cuvântului, dovedind marea lor clasă în câmp și în faţa porţii”.

Sporting Club era considerată o campioană locală

În fruntea echipei, ca preșe-dinte, se afl a Cornel Ștefănescu, farmacist, iar secretar general era Ion L. Bădescu. La începu-tul anului 1946, „s-a aprobat sindicalizarea grupării noastre la instituţia asigurărilor sociale. Suntem prima echipă din ţară care se sindicalizează pe lângă o instituţie de stat, punând în frunte instituţia și apoi numele clubului. A doua va fi Sportul Studenţesc pe lângă Eforia Spi-talelor civile și militare și a treia, probabil Venus București”, spu-nea secretarul general al clubu-lui, echipa urmând a se numi A. S. Sporting Club Asigurările So-ciale. Ca președinte de onoare a fost ales directorul C.A.S., Gri-gore Petrescu. Sporting Club era considerată o campioană locală, fi ind recunoscută pentru jocul și capacitatea sa organizatorică. Astfel, ziarul „Sportul” din 16 aprilie 1946 scria: „În ziua de duminică, 14 aprilie, merituoasa grupare bucureșteană Orpheus, alcătuită din greci, a făcut de-plasare la Pitești, unde a întâlnit într-un meci de fotbal campioa-na locală Sporting Club, rezul-tatul fi ind 3-3. Întâlnirea a atras un public numeros, care a urmă-rit un fotbal de calitate, presărat în cursul celor 90 de minute cu faze dinamice. Cu toată domi-narea bucureștenilor, gazdele au contracarat, reușind să egaleze de două ori. Performanţa clu-bului elen merită a fi elogiată, cunoscută fi ind clasa ridicată a fotbalului piteștean, care deseori a reușit să îngenuncheze echipe divizionare din capitală”. Au marcat, pentru Orpheus, Hu-mis (2) și Ciavdaridis, iar pentru localnici, Pericle Valeca (3).

Fotbalul în Piteşti după cel de-Al Doilea Război Mondial

Încercări de cumpărare a meciurilor, a jucătorilor şi a arbitrilor

La meciul dintre Sporting Club și Sportul Muncitoresc Găvana, din 26 aprilie 1946, în cadrul cupei Victoria s-au înregistrat o serie de lucruri regretabile, printre care și încerca-rea de cumpărare a jucătorului Ștefan Iones-cu de la Sporting Club de către echipa din Găvana. Acesta a fost contactat de jucătorii Traian Ionescu și Petre Mihăescu, propu-nându-i-se să vândă meciul. Pericle Valeca declara că a fost avertizat înaintea meciului de „cârciumarul Teneacă că voi fi lovit in-tenţionat în timpul jocului de către jucătorii echipei adverse”. Pavel Dumitru, locuitor al Piteștiului, a declarat că după meci, plim-bându-se pe strada Șerban Vodă împreună cu jucătorul Sporting Clubului Nelu Iotta, au fost acostaţi de locotenentul Traian Io-nescu, portarul echipei din Găvana, care i-a spus lui Iotta: „Neluţule, te rog să nu fi i su-părat, dar eu ţi-am spus de la început să nu

te înfi gi că te lovesc”. Iotta a declarat: „După ce am prins mingea foarte lejer, am fost izbit pe la spate de către portarul Traian Ionescu, fără a fi avut vreun motiv”. Arbitrul meciu-lui, Muscan, a fost de la început de partea celor din Găvana, fi ind luat de aceștia de la gară, întârziind începerea jocului cu 25 de minute și admiţând faulturile acestora. După meci a fost nevoie de ajutorul auto-rităţilor pentru ca arbitrul să poată părăsi stadionul. Pentru susţinerea celor sesizate, președintele clubului, Cornel Ștefănescu, a atașat o serie de declaraţii ale unor oameni importanţi din oraș: farmacistul N.N. Bo-bancu („arbitrul a dovedit o vădită parţia-litate tot timpul jocului, favorizând echipa din Găvana”), avocatul Gh. Popescu - Albo-ta („arbitrul a sfi dat orice regulă a jocului, precum și pe cele câteva mii de spectatori și lipsind echipa Sporting de victoria me-ritată”), profesorul Ștefan Bădulescu de la

Liceul Comercial Pitești, farmacistul Aurel Constantinescu, Ioan Gheorghiș, delegat al echipei C.F.R. Pitești („arbitrul care a con-dus jocul, din cauza părtinirii vădite a echi-pei Găvana, a produs nemulţumirea genera-lă a publicului de pe arenă”), avocatul Radu V. Vâlsănescu, ziaristul Ioachim Moruzzi, medicul A. Păunescu, comerciantul George Popp, medicul Constantin Baltazar, arbitrul C. Papaiani, magistratul Vasile Preoţescu și alţii. În această perioadă (1944-1946), lotul echipei Sporting Club avea următorii ju-cători: Tică Constantinescu și L Tomescu, portari, Ștefan Ionescu, Mondel Pîrvulescu, Petrișor Bulacu, Iustin Șerban, Dumitru Sima, Eddy Bretto, N. Pojoreanu, Bărbules-cu, Pericle Valeca, Ștefan Neaţă, Cernat, Ion Ion, Tiberiu Varga, Bică Papaiani, Vitoș Do-minic Figaro, Ion Iotta, Antonescu, Popes-cu - Broșteni, E. Deleanu, Aurel Vasilescu, Marcel Ghibernea, Balbuc și Cristea.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș vine în întâm-pinarea iubitorilor de lectură, în fi ecare săptămână, cu cele mai recente achiziţii de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţis-te, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări științifi ce.

În sfera monografi ei vă sem-nalăm două lucrări extrem de interesante: Nicolae Gheorghiu, ”Pe urmele enigmaticelor orașe dispărute” (București, Editura Andreas, 2016); Florin Chivoci, ”Pitești: povestiri dintr-o geo-grafi e urbană” (Pitești, Editura Argeș Press, 2016); Nicolae Ere-mia, ”Teiu din Valea Mozacului:

Monografi a comunei Teiu-Argeș” (Pitești, Editura Alean, 2015). În sfera religiei vă semnalăm

trei lucrări extrem de interesan-te: ”Faptele Apostolilor: Noul Testament. Evanghelistul Luca” (București, Editura Vremea, 2017); Pavel M. Gagea, ”Îndrep-tar de credință creștină ortodoxă” (București, Editura Eikon, 2016); Cutler, Howard C. ”Arta ferici-rii: Manual de viață” (București, Editura Humanitas, 2016).

Sala de Lectură vă oferă o gamă variată de noutăţi edito-riale, dintre care menţionăm: ”Istoria ilustrată a Români-ei” (București, Editura Litera, 2016); ”Enciclopedia Iudaismu-lui” (București, Editura Hasefer, 2016); ”Patrimoniul umanității: cele mai frumoase locuri din lume; toate siturile UNESCO” (București, Editura Litera, 2014). Iubitorilor de literatură româ-

nă le recomandăm următoarele

titluri: Raul Dona, ”Jurnalul unui militar: 1917-1918” (București, Editura Humanitas, 2018); Ioa-na Chicet-Macoveiciuc, ”Ziua în care la capătul celălalt al iubirii n-a mai fost nimeni” (București, Editura Univers, 2017); Geor-ge Arion, ”Însoțitorul lui Iisus” (București, Editura Crime Scene Press, 2016).

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

ECO - citiciiSecția Tinerilor din cadrul Bibliotecii Județene

„Dinicu Golescu” Argeș a deschis anul 2019 cu un atelier creativ de reciclare pentru copii. Aceștia au învățat despre comportamentul eco-responsabil și au conștientizat rolul reciclării, pas important în protejarea resurselor naturale și, implicit, a me-diului înconjurător. Prieteni de nădejde în cadrul acestui atelier au fost foarfecele, hârtia și lipiciul, care i-au ajutat să-și ducă munca la bun sfârșit.

Atunci când confecționează o „jucărie”, citicii se bucură, înainte de orice, de faptul că pot lucra împreună și abia apoi de rezultat. Scopul ateliere-lor organizate de Biblioteca Județeană Argeș este, de altminteri, acela de a-i familiariza pe copii cu ”regatul cărților”, totodată de a-i deprinde să interacționeze corect și să lege prietenii. Rezulta-tul a fost unul de impact, dovadă fi ind numărul mare participanți.

Carmen Frîncu

Să cunoaştem personalităţile argeşene!

În această lună, Secţia ,,Știinţă și Tehnică” din cadrul Bibliotecii Judeţene ,,Dinicu Golescu” Argeș vine în întâmpinarea dumneavoastră cu o expoziţie de carte, intitulată sugestiv ,,Dinicu Go-lescu, un cărturar de factură luministă”.

Mare logofăt, lexicograf, folclorist și scriitor, descinde dintr-o veche familie de boieri din Ţara Românească, tatăl său, Radu Golescu, fi ind unul dintre boierii cu înalte dregătorii până la cea de mare ban, cu preocupări în direcţia dezvoltării în-văţământului. Mama sa este Zoiţa Florescu.

Dinicu Golescu a înfi inţat, în 1826, pe moșia sa din Golești, o școală cu învăţământ gratuit pentru elevii de orice stare socială, a fost, de asemenea, membru fondator al Societăţii Literare, având o contribuţie deosebită în apariţia primului ziar în limba română, ,,Curierul Românesc”, la 1829. Călătorește mult în centrul și apusul Europei, scriindu-și impresiile în ,,Însemnare a călătoriei mele”.

Opera sa dramatică este alcătuită din comediile ,,Starea Ţării Românești acum și în zilele Măriei Sale Ioan Caragea Voievod” și ,,Starea Ţării Ro-mânești pe vremea pământenilor”, iar opera fol-cloristică rămâne semnifi cativă prin lucrarea ,,Pil-de, povăţuiri, cuvinte adevărate și povești”.

Cu menţiunea că expoziţia se va derula pe toată perioada lunii în curs, vă așteptăm la bibliotecă spre a aprofunda personalitatea complexă a mare-lui cărturar Dinicu Golescu.

Zina Ionescu

Vernisajul expoziției omagiale „Mi-hai Eminescu - Lumea-i visul sufl etului nostru“, dedicată celebrării a 169 de ani de la nașterea poetului nepereche, s-a desfășurat sub auspiciile Zilei Culturii Naționale. Acest dublu eveniment a fost marcat de Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu“ Argeș printr-o amplă expoziție, care pune în valoare întreaga operă eminesciană – poezie, proză, articole de presă, prelucrări, adaptări și traduceri în limbile italiană, armeană și franceză.

Realizată în colaborare cu Muzeul Literaturii Române, expoziția a reunit cărți, manuscrise și albume, dar pie-sa de rezistență a constituit-o ediţia facsimilată a caietelor eminesciene - „Manuscrisele lui Mihai Eminescu“. Lucrarea, editată de Academia Româ-nă în 38 de volume, începând cu anul 2005, a atras toate privirile vizitatori-lor, indiferent de vârstă. Planșele cu poezii, caligrafi ate cu măiestrie de Pe-

tre Ghilencea, prezente în expoziție, alături de manuscrisele poetului nepe-reche“, s-au constituit într-un omagiu adus operei eminesciene.

Surpriza vernisajului a fost partici-parea cunoscutului artist în metalo-plastie Constantin Samoilă, cu patru lucrări deosebite ce-l reprezintă pe Mihai Eminescu în diferite momente ale vieții sale.

Gabriela Tomescu

Ziua Culturii Naţionale, la Biblioteca Judeţeană Argeş

Sesiune de informare despre piaţa unică digitală

La activitate, alături de consilierii Eu-rope Direct Argeș, au luat parte două voluntare ale Centrului de Informare Europeană, Alexandra Lucia Brînaru-Mitrofan și Adelina-Elena Proistosu, care au vorbit despre importanța pieței unice digitale, care cuprinde market-ing-ul digital, comerțul electronic și telecomunicațiile, un spațiu în care oamenii și întreprinderile pot să facă

schimburi, în condiții de siguranță, la un cost accesibil.

Prin exercițiile interactive propuse de voluntare și realizate de către elevi, au fost identifi cate oportunitățile pe care piața unică digitală le oferă cetățenilor, cum aceasta contribuie la îmbunătățirea accesului la informații și cultură, la spo-rirea facilităților de angajare, precum și la cumpărarea de produse și servicii on-

line în spațiul economic european. Acțiunile pe care le întreprinde Uniu-

nea Europeană cu privire la eliminarea taxelor de roaming, securitatea ciber-netică, concurența de pe platformele online și inițiativa WiFi4EU, care spri-jină instalarea de puncte de acces Wi-Fi publice gratuite în comunitățile locale din întreaga UE, prezentate de către reprezentanții Europe Direct Argeș, au sporit, de asemenea, atenția tinerilor prezenți. Aceștia au descoperit că, la nivelul României, 224 de localități be-nefi ciază de puncte de acces gratuit la internet wireless în spații publice, prin-tre care se numără și localitățile Bradu, Suseni, Morărești și Topoloveni, din județul Argeș.

Realizarea pieței unice digitale este vi-tală pentru viitorul economic al Euro-pei, fi ind una dintre cele 10 priorități de comunicare ale Comisiei Europene.

La fi nalul activității, tinerii au primit materiale cu informații despre subiectele discutate, broșuri provenite de la Ofi ciul pentru Publicații al Uniunii Europene. Astfel, informația ajunge și în casele ti-nerilor participanți pentru ca, împreună cu cei dragi, de ce nu, să descopere și mai multe oportunități pe care le oferă Uniunea Europeană.

Georgeta-Elena Ştefan-Nicolescu

Săptămâna trecută, Centrul Europe Direct Argeș din cadrul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș a organizat un seminar de informare despre piața unică în sectorul digital, libera circulație a bunurilor și serviciilor în mediul online. Protagoniștii principali ai acestui eveniment au fost 34 de elevi de la Școala Gimnazială ”Ion Pillat” din Pitești, îndrumați de domnul profesor Gabriel Matei, care au fost dornici să cunoască aspecte importante cu privire la noile tehnolo-gii și care sunt acțiunile întreprinse de Uniunea Europeană în acest domeniu.

Pe 15 ianuarie, Centrul Cultural Mioveni a marcat împlinirea a 169 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, organizând în sala de conferințe a instituției un ateli-er științifi c denumit „Ziua poetului național Mihai Eminescu - 169 de ani de la naștere”, moderat de pro-fesor Adriana Hoaghea, și un atelier plastic - „Eminescu - de la cuvânt la imagine”.

La eveniment au fost prezenți elevi și profesori din instituțiile de

învățământ din oraș, care l-au oma-giat pe marele poet naţional prin momente literar-artistice care au cuprins: recitări de poezii, cântece, eseuri, prin reconstituirea atmosferei basmelor și poeziilor lui Eminescu, precum și printr-o expoziţie de de-sene pe teme eminesciene, realizate de elevii cursului de pictură al Cen-trului Cultural coordonați de Lucia Galan. Elevii au fost recompensați cu diplome și auxiliare, înmânate de managerul instituției. M.S.

Eminescu, omagiat de Centrul Cultural Mioveni

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

„Am discutat cu dânsul să re-pare și a reparat, până una-alta, acolo (...). Erau găuri foarte mari pe pod: au pus material stocabil peste ele. Imediat după ce am ter-minat discuția, s-au dus să repare, deci și-au respectat înțelegerea, ca să zic așa”, a explicat viceprimarul Sorin Apostoliceanu, contactat de Jurnalul de Argeș în legătură cu întâlnirea de vineri.

Deși aparent un progres în ceea ce privește negocierea, întâlnirea nu schimbă, în esență, problema, pentru că vizavi de genul acesta de reparații ce trebuiau efectu-ate în baza garanției construc-torul n-a avut oricum obiecții. Obiecțiile omului de afaceri Bobi Marinescu (Star Trading) fac re-ferire la grosimea inadecvată a stratului de asfalt consemnată în expertiza pe care constructorul o contrazice și la faptul că a fost obligat să respecte un proiect pe care l-a considerat inadecvat tra-fi cului, inclusiv în privința rostu-rilor folosite.

Rămâne încă în aer chestiunea cu imputarea costurilor pentru reparații. Cine plătește?

Dat fi ind faptul că-și menține poziția, rămân în aer imputarea costurilor cu desfacerea stratu-lui de uzură și refacerea lui în conformitate cu normativele în vigoare, imputarea costurilor cu înlocuirea dispozitivelor de aco-perire a rosturilor de dilataţie cu unele noi, de tip etanș, înlocuirea stratului de asfalt și costul altor intervenții pe care expertul tehnic Diaconu le consideră necesare.

„S-a discutat și despre expertiză și despre tot... Domnul primar a pus să se urmeze procedurile lega-le de către cei de la biroul juridic. Încercăm să găsim soluții, ce să mai! Și constructorul a zis la fel: «Încercăm să găsim soluții». Să vedem de unde e problema efec-tivă, de la rosturi, de la ce asfalt a turnat? Deci, se caută soluții și asta a rămas: să se facă proceduri-le legale. Asta a fost concluzia, că trebuie să găsim soluții. Și acum, v-am spus, cei de la juridic caută soluții legale și o să acționeze în consecință, urmând procedura legală” a declarat, pentru Jurna-lul de Argeș, viceprimarul Sorin Apostoliceanu.

Altfel spus, părţile s-au înţeles doar la dialog, pentru că vizavi de cine poartă vina degradării podu-lui abia modernizat nu par să fi căzut la pace. Mai exact, încă nu s-a luat o decizie dacă Primăria îl va da în judecată pe constructor, așa cum anunțase anterior, sau va suporta singură reparația de 1,26 milioane lei.

Bobi Marinescu o ține pe a lui, că n-a greșit și că doar a respectat un proiect

De altfel, cu doar o zi înainte de întâlnirea cu edilii și juriștii Primăriei Pitești, omul de afaceri Bobi Marinescu, liderul asocierii de fi rme Zeus și Star Trading, care spune că are de partea sa o altă expertiză făcută anterior ce-lei invocate de Primărie, explica, pentru Jurnalul de Argeș, cum vede situaţia.

„Ce am greșit eu? Ce am făcut eu greșit în tot acest proiect? Nu

este treaba mea să dau un verdict cine trebuie să suporte. Habar nu am. Dar, atâta timp cât eu am respectat un proiect și am execu-tat acel proiect, nu poate să vină nimeni să-mi spună mie «trebuie (neinteligibil - n.r.) să repari...» Sunt niște lucruri premergătoare, sunt niște procese-verbale de re-cepţie care vin în timpul execu-ţiei și așa mai departe. Să vii tu și să-mi spui acum mie că n-am turnat straturile corect, păi nu ești inconștient? Păi, vino și fă o expertiză corectă! Eu când am făcut expertiza mea am chemat și Primăria. Ei de ce nu m-au chemat și pe mine când au făcut expertiza? Pentru că, pe expertul ăla, până la urmă, îl chem eu în judecată: «arată-mi și mie de unde ai luat carotele!». În mod normal, trebuia să convoace toa-tă lumea. Sunt niște norme după care se iau, cum se face corect... Să-mi arate și mie că au făcut licitație ca să desemneze un ex-pert care să facă acea expertiză... Eu nu știu, o fi făcut, habar n-am! Eu, când am făcut expertiza mea, i-am chemat și pe ei, pe Primărie, și am expertiza făcută cu mult înainte de expertiza lor... De ce nu m-au chemat și pe mine să-mi spună: «Domnule, am desemnat un expert. Ăsta trebuie să vină, să ia carote, să ia probe și așa mai departe; uite, să vedem dacă s-a greșit, ce s-a greșit și ce se poate repara». Nu mi-a spus nimeni ni-mic. M-am trezit cu o expertiză. Eu ce să fac? Să iau de bună ex-pertiza aia? De ce?”, declara, joia trecută, Bobi Marinescu.

Scandalul cu Podul Râul Doamnei. Primăria şi constructorul cad la pace... cu o cârpeală Încă nu s-a hotărât de unde se vor plăti reparațiile de 1,26 milioa-ne lei: din bugetul public sau din buzunarul oamenilor de afaceri Bobi Marinescu și Grigore Dobre, patronii fi rmelor Star Trading Impex și Zeus

Viceprimarul Sorin Aposto-liceanu: „Erau găuri foarte mari pe pod: au pus material stocabil peste ele”

Atenție! Uniunea Europeană a alocat deja fonduri de 3,7 milioane lei care au fost cheltuite pe „modernizarea” aces-tui pod

După câteva luni în care și-au aruncat acuzații reciproce cu privire la imputarea vinei privind starea jal-nică a podului de peste Râul Doamnei, asta la nici cinci ani de la fi nalizarea lucrărilor unui proiect de 3,7 milioane lei, fi nanțat cu fonduri europene, Primăria Pitești (care a avut o contribuţie proprie de 101.743 lei) și asocierea de fi rme Star Trading Impex și Zeus par să cadă la pace. Sau măcar să încerce asta. Cel puțin așa lasă să se înțeleagă viceprimarul Sorin Apostoliceanu, după o întâlnire cu ușile închise între părți, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute. Reconcilierea a început cu o cârpeală care astupă, doar la suprafață, bubele avariatului pod de peste Râul Doamnei și care nu rezolvă necesitatea unor reparații de amploare, evaluate în Consiliul Local Pitești la 1,26 milioane de lei. O sumă pe marginea căreia s-a rostogolit întregul scandal, după ce Primăria a considerat că intervenția ar trebui imputată constructorului, dată fi ind o expertiză tehnică realizată în 2017, experiză pe care constructorul, care spune că vina nu-i aparține pentru că a respectat întocmai proiectul, o contestă.

Izabela Moiceanu

„Afi rmațiile domnului vicepri-mar nu mă privesc pe mine, da? Domnul viceprimar probabil că va răspunde în instanță, pentru că o să-l chem în instanță. Nu înțeleg cine este acest vicepri-mar care își permite să facă niște afi rmații la adresa mea, când nici nu mă cunoaște. N-am avut nicio tangență cu dânsul, n-am avut nicio relație comercială, nici nu vreau să am de-a face. O să-l întreb și eu: «De unde mă cunoști, cum îţi permiți?». Are vreo calitate tehnică dânsul? Poate e inginer de drumuri și poduri și eu n-am știut și își per-mite să facă niște afi rmații. Să-și vadă de treaba dânsului! Dacă vrea să facă afi rmații, foarte bine, înseamnă că e foarte bine

documentat în ceea ce privește afi rmațiile pe care le face, dar eu, pentru treaba asta - v-am și spus atunci că îi cer bani la modul la care o să-mi permit și eu să-l dau în judecată pentru calomnie, de exemplu, sau eu știu... Nu poți să-ți bați joc de o fi rmă care e pe piață, care a făcut niște lu-crări care, totuși, stau în picioa-re. Uitați-vă la Liceul Brătianu, uitați-vă la podul celălalt de pes-te Argeș, uitați-vă la proiectul urban, lucrări care sunt făcute cum trebuie și făcute în niște perioade de timp în care ne-am încadrat, și cu banii ne-am înca-drat, și cu tot... Adică să vii și să-ți permiți să arunci cu noroi? De ce?”, spunea, săptămâna trecută, patronul Star Trading.

„Nu înţeleg de ce trebuie să fi u eu terfelit prin ziare şi pe Facebook”

Referitor la afi rmațiile făcute pe Facebook de viceprimarul Sorin Apostoliceanu potrivit cărora constructorii în cau-ză „sunt prea puternici faţă de mine”, Bobi Marinescu a spus: „Vi se pare că sunt vreun cultu-rist? Nu vreau să mai comentez afi rmațiile domnului vicepri-mar (...). Eu am respectat un proiect, nu înţeleg de ce trebu-ie să fi u eu terfelit prin ziare și pe Facebook (...).”

„O să-mi permit şi eu să-l dau în judecată pentru calomnie”

Tot joi, omul de afaceri și-a nuanțat poziția exprimată într-un număr anterior al ziarului nostru cu privire la Sorin Apostoliceanu.

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

Deși în CV-ul episcopului vicar al Timișoarei, Paisie Lugojanul, contracandidatul lui Caliopie Ichim la funcția de vicar al Argeșului, apare ca loc de naștere Curtea de Argeș, puțini cunosc faptul că familia sa trăiește pe Valea Vâlsanului, la Mă-lureni. Informația ne-a fost confi rmată de Florian Bucălie, cel care asigură interimatul la conducerea administrației Primăriei Mălureni, după ce prima-rul și-a pierdut mandatul ca urmare a unei hotărâri judecătorești defi nitive.

„Da, de la noi se trage, de aici, din Zărnești sat, cum intri de la Merișani spre noi. E Bunești și apoi Zărnești. Fratele lui are o fermă de animale acolo, oi. Știm că ține legătura cu familia. Nu prea merg eu la biserică, dar aș vrea să îl pună pe ăsta al nostru de la Zărnești, nu pe Caliopie, care e de la Moldova. Poate mai aude lumea și de noi, de Mălureni. Nu numai de țigani, să se audă și de capete mai înalte”, a comentat Florin Bucălie. A.C.

Consătenii din Mălureni i-au ales deja ajutor lui Calinic

„Să îl pună vicar pe al nostru, din Zărneşti. Nu pe Caliopie, care e de la Moldova” Declară viceprimarul Florin Bucălie de la Mălureni, comuna natală a actualului vicar al Timișoarei

La fel ca multe alte celebrităţi, și fosta știristă de la PRO TV Elena Lasconi a fost atrasă de farmecul Câmpulungului și și-a cumpărat o casă într-o zonă lăturalnică a municipiului, într-un cadru natural de-

osebit. Și îi plac atât de mult locurile încât a creat și o pagină pe facebook denumită „Elena Lasconi ale-ge Câmpulung Muscel”. Este modalitatea prin care cea care se implică acum și în proiecte umanitare promovează localitatea musceleană, dar manifestă și spirit critic la adresa autorităţilor locale. Și nu de-geaba, fi indcă pe Valea Bărbușii, acolo unde vedeta își are casa, nu există nici măcar reţea de apă, fără a mai lua în calcul canalizarea și gazele naturale. Iar un articol din presa naţională despre Câmpulung, prezentând situaţii relevate prin „Jurnalul de Argeș”, a fost ocazia pentru care Elena Lasconi iar a răbufnit faţă de cei din Primărie. „Pe strada mea, Valea Băr-bușii, în 2019, în municipiu, nu într-un cătun, nu există apă curentă, canalizare, gaz, nimic. Cu toate acestea, în ultimii trei ani s-au cheltuit multe sute de mii de euro (așa reiese din listele de investiţii de pe site-ul Primăriei) cu reţeaua de apă și canalizare de pe strada mea. Mă scuzaţi! De pe uliţa mea. O ruși-neeeee!!! Sunt hotărâtă să afl u nu doar cum au fost risipiţi acești bani, dar și cum a fost cheltuit fi ecare leu care a trecut prin mâna actualilor edili, pentru că municipiul arată din ce în ce mai rău”, a scris aceasta pe pagina dedicată Câmpulungului.

Bani au fost prevăzuţi anual pentru utilităţi pe Va-lea Bărbușii, dar, ca și în cazul altor investiţii prevă-zute în buget, nu au fost cheltuiţi încă. C.I.B.

Vedeta TV Elena Lasconi promovează Câmpulungul

Casa de la Valea Mare a fost cumpărată de către Liviu Re-breanu în 1930. În aprilie 1945, la aproape opt luni de la moartea marelui romancier, casa a fost cumpărată de către doctorul Ion Erbașu (bunicul actualului pro-prietar) de la Fanny Liviu Rebrea-nu și Florica Vasilescu Rebreanu, soţia și respectiv fi ica marelui romancier. Ion Erbașu a fost însă expropriat de comuniști în 1950, iar în 1969 locuinţa a fost decla-rată casă memorială. Casa a fost retrocedată în 2009 omului de afaceri Robert Erbașu și s-a închis pentru vizitatori în 2013.

Pentru a afl a mai multe despre planurile de reabilitare a Casei „Rebreanu” și despre stadiul pro-iectului, am stat de vorbă chiar cu actualul proprietar, omul de afa-ceri Robert Erbașu.

”Se lucrează la proiectul de rea-bilitare. Ar fi foarte bine dacă s-ar putea reabilita casa cu fonduri europene. Prima dată trebuie însă proiectul aprobat. Iar primul pas este acela de a obține avizul de la Direcția de Cultură, de la Ploiești. Celelalte avize merg mai repede. Dacă voi reuși să obțin fi nanțare cu fonduri europene pentru re-abilitarea Casei «Rebreanu», cu siguranță o voi introduce în cir-cuitul public. Sper să reușesc

acest lucru. Casa «Rebreanu» merită să fi e vizitată și cunoscu-tă de cât mai mulți oameni. Sunt toate premisele ca această casă să fi e fi nanțată cu fonduri europene, am avut deja o primă discuție în acest sens cu o fi rmă specializată. Legat de proiectul de reabilitare, am realizat deja un studiu legat de rezistența clădirii, o expertiză și o propunere de lucrări de reabi-litare. Toate documentele sunt în lucru la un arhitect din Craiova”, ne-a declarat Robert Erbașu.

Omul de afaceri precizează totuși că ”există și varianta reabili-tării Casei «Rebreanu» cu fonduri personale, însă atunci aceasta nu ar mai fi în circuitul public. Eu rămân optimist și sper să obțin fonduri europene pentru reabili-tarea acestei case în care marele scriitor a scris câteva dintre cele mai importante romane ale sale”.

Legat de costurile de reabilitare pentru Casa „Rebreanu”, omul de afaceri Robert Erbașu spune că ”deocamdată acestea sunt greu de estimat, pentru că proiectul nu a fost încă fi nalizat. Însă, din experiențele anterioare, cred că va fi vorba de costuri similare cu cele ale unui imobil de câteva sute de metri pătrați”.

Denis Grigorescu

Robert Erbaşu, proprietarul casei marelui scriitor:„Sper să pot reabilita Casa „Rebreanu” cu fonduri europene şi să o introduc în circuitul public”

Retrocedată în 2009, casa lui Liviu Rebrea-nu de la Valea Mare-Ștefănești, acolo unde scriitorul a scris roma-nele „Răscoala”, „Jar”, „Gorila” și „Amândoi” și unde s-a stins în 1944, este într-o stare gravă de degradare de foarte mulţi ani. Actualul pro-prietar, omul de afaceri Robert Erbașu, căruia i-a fost retrocedată casa în 2009, spune că a început deja demersurile pentru a reabilita casa, fi ind realizate mai multe studii și expertize în acest sens.

Pe motiv că e argeșean, tot mai multe voci l-ar dori pe Paisie vicar, în detrimentul lui Caliopie

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Argeşul nu se mai afl ă pe harta pestei porcine africane

Pesta porcină africană evoluează în 297 localităţi din 16 judeţe, cu un număr de 1.127 de focare (dintre care 18 în exploataţii comerciale), informează ANSVSA, care re-marcă o scădere a numărului de focare și a numărului de localităţi afectate, pentru pri-ma dată de la apariţia virusului în România. În total, de la apariția primului focar și până în prezent, au fost eliminaţi 364.539 de porci afectaţi de boală și există 743 de cazuri la mistreţi. Până acum au fost stinse 20 de focare în judeţul Satu Mare, un focar în ju-deţul Dâmboviţa, 3 focare în judeţul Buzău, 3 focare în judeţul Maramureș și 25 de foca-re în judeţul Brăila (dintre care unul într-o exploataţie comercială). De asemenea, și ju-deţul Argeș a ieșit deocamdată de pe harta zonelor afectate de PPA, după ce în toamna anului trecut au fost sacrifi cați porcii dintr-o gospodărie din Negrași în urma unei suspi-ciuni de PPA și a fost plătită despăgubirea în valoare de 2.000 de lei. F. Silvestru

Com Divers Auto Ro vrea să treacă pragul de 300 de camioane

Unul dintre cei mai mari transportatori rutieri de marfă locali, compania argeșeană Com Divers Auto Ro controlată de omul de afaceri Dan Lazăr, are drept țintă pen-tru 2019 extinderea fl otei proprii până la depășirea pragului de 300 de camioane și optimizarea afacerii în toate comparti-mentele ei. „Într-adevăr, dorim, să trecem de 300 de camioane, de la 280 câte avem acum. Dorim să accesăm noi piețe și, de ase-menea, dorim să optimizăm tot ce se poate optimiza la nivel de companie. Din păca-te, ca toată lumea, avem probleme mari cu forța de muncă, șoferi în special, pentru că nu putem «importa» șoferi din țări non UE vorbitori de limbă engleză, pentru că aceștia nu dețin un atestat profesional care se obține doar în limba română. Noi am propus și ni s-a promis că se vor adopta anumite reguli astfel încât acest atestat să se poată obține în România, dar în limba engleză, dar până acum statul nu a făcut nimic și nu ne-a aju-tat cu nimic în acest sens. Da, și pentru 2019 obiectivul este dezvoltarea companiei, dar, știți cum e, degeaba cumperi camioane dacă nu ai șoferi”, ne-a declarat Alexandru Popa, manager pentru transport în cadrul Com Divers Auto Ro. F. Silvestru

JYSK şi-a deschis magazin în Mioveni

JYSK Mioveni și-a deschis porțile pe 17 ia-nuarie, iar în săptămâna deschiderii în ma-gazin au existat oferte speciale de deschidere, cu prețuri cu până la 75% mai mici la saltele, perne, plapumi, mobilier și decorațiuni pen-tru casă. „Pentru deschiderea JYSK Mioveni ne pregătim de mult timp, pentru că este un oraș în care credem. În această regiune vom avea trei magazine, unul în Mioveni și două în Pitești, așadar vom avea o acoperire foarte bună”, a declarat Hristu George, develop-ment manager JYSK România.

Magazinul este amenajat după noul con-cept, Store 3.0., care oferă clienților o experiență de cumpărături mai plăcută, da-torită colțurilor inspiraționale care recrează încăperi din locuință, a noului sistem de ilu-minat, podelelor din lemn și designului mai elegant. JYSK a intrat pe piața din România în 2007, odată cu inaugurarea primului ma-gazin la Oradea. Rețeaua numără în prezent 66 de magazine la nivel național.

F. Silvestru

Circa 400 de salariaţi ai combinatului chimic Oltchim, atât de la Râmnicu Vâlcea, cât și de la Divizia Petrochimică Bradu din Pitești (40 de angajați), au fost disponibilizaţi, cu acordarea de salarii compensatorii, ei urmând să-și încheie activitatea în luna februarie, potrivit liderului de sindicat de la Oltchim, Ion Radu.

Ion Radu a precizat, pentru Agerpres, că de-ciziile de concediere au fost emise încă de la sfârșitul anului trecut, disponibilizarea fi ind făcută cu respectarea prevederilor contrac-tului colectiv de muncă în vigoare la acea dată, cei afl aţi în această situaţie urmând să primească plăţi compensatorii în funcţie de vechimea pe care o au în cadrul societăţii. Conducerea combinatului a anunţat recent, printr-un comunicat trimis Bursei de Va-lori București, că a mai rămas cu 177 (69 la Pitești) de angajaţi ca urmare a vânzării ma-jorităţii activelor societăţii către Chimcom-plex Borzești și Dynamic Selling Group. Ac-tivele companiei vâlcene care nu s-au vândut până acum - Divizia Vâlcea, compusă din șase compartimente și un sector al unităţilor în conservare, și Divizia Bradu-Pitești, cu pa-tru compartimente și un sector cu unităţile în conservare - rămân în continuare în adminis-trarea Oltchim, adică a statului român.

Tensiuni la Micromotoa-re, fabrica piteșteană de motoare electrice afl ată în patrimoniul companiei japoneze Nidec Motor Cor-poration, cei peste 700 de angajați de aici acuzându-l pe directorul general, aus-triacul Rudolf Langerwisch, că nu-și respectă promisi-unile, dar nici prevederile contractului colectiv de muncă.

„Nu se asigură transportul angajaților în condițiile prevăzute în contractul de muncă”

O primă nemulțumire a angajaților de la Micromotoare este legată de asigurarea trans-portului la și de la locul de muncă. „Prin con-tractul colectiv de muncă semnat anul trecut societatea se obliga să asigure transportul angajaților între fabrică și rețeua de trans-port urban a Piteștiului sau cea de transport județean, iar acest lucru nu s-a întâmplat până acum. La ora actuală societatea asigură trans-portul cu microbuze pentru cei care locuiesc în Pitești până pe Calea București și retur, de acolo oamenii trebuind să alerge până la stațiile de autobuz ca să prindă la timp legă-tura spre casă sau spre fabrică. De multe ori, cei care ies de la schimbul doi nu mai prind ultimul autobuz pe liniile din oraș și sunt obligați să meargă acasă pe jos, în condițiile în care o mare parte sunt femei. Aceeași situație este și pentru cei din Mioveni sau alte localități din județ, transportul asigurat de companie nu face conjuncția cu transportul public. Gândiți-vă că sunt zeci de femei care, mai ales noaptea, trebuie să traverseze podul de peste Râul Doamnei sau să meargă anumi-te distanțe pe jos, în condițiile în care au fost eliberați atâția infractori periculoși. Directo-

rul general și conducerea se plâng de costurile generate de asigurarea transportului conform cu contractul de muncă, dar noi considerăm că niciun cost nu poate fi pus în balanță cu siguranța, sănătatea și viața oamenilor”, ne-a declarat Florian Stănculescu, liderul Sindica-tului Liber Independent „Solidaritatea” din Nidec.

„Sunt sectoare unde se lucrează în condiții inumane”

„O altă nemulțumire a noastră este lega-tă de faptul că sunt în fabrică sectoare unde se lucrează în condiții inumane la -5, -7, -10 grade, deși prin contractul colectiv de muncă ni se garantează condiții decente de lucru. De exemplu, avem un sector unde există o pre-să de balotat cartoane și unde în loc de ușă e pusă o folie de plastic; e inuman să lucrezi acolo unde temperatura e practic aceeași cu cea de afară. În alte sectoare, de asemenea, incintele nu sunt etanșate, nu este căldură și nu a fost montată aparatura pentru eliminarea noxelor punându-se astfel în pericol sănătatea oamenilor. E adevărat că s-au repartizat aces-tor sectoare niște aeroterme, dar acestea, după ce că nici nu fac față, sunt atât de proaste încât după două sau trei zile se strică”, a mai spus sindicalistul.

Oltchim a disponibilizat încă 40 de angajaţi de la Petrochimie

Liderul sindicatului de la Nidec: „Directorul general nu respectă contractul colectiv de muncă”

nuarie 2019)

ț p j , țeliberați atâția infractori periculoși. Directo-

ț p j țț p j ț sindicalistul.

„Vom sesiza Inspecţia Muncii, vom merge

şi în instanţă şi vom protesta în fabrică”

„Angajații sunt foarte nemulțumiți de toate acestea și îi cer directorului general Langerwisch

să respecte contractul colectiv de muncă și să-și respecte promisiunea pe care a făcut-o în fața

tuturor angajaților că va respecta acest contract. Oamenii au mandatat deja sindicatul să trimi-

tă notifi cări conducerii fabricii legat de aceste stări de fapt, să sesizeze Inspecția Muncii, dacă

va fi nevoie să meargă și în instanță și sunt deciși să protesteze în fabrică dacă se va continua cu

nerespectarea contractului colectiv de muncă de către conducerea fabricii. E adevărat că, spre

deosebire de patronatul lui Copos, acum avem de lucru, s-au făcut și se fac angajări, dar asta

nu înseamnă că oamenilor nu trebuie să le fi e drepturile garantate prin contractul de muncă”,

a concluzionat Stănculescu. Florin Silvestru

Legat de aceste concedieri, dar și de viitorul petrochimiei piteștene, Marian Dumitru, liderul sindicatului din Divi-zia Petrochimică, ne-a declarat: „De la noi pleacă 40 de persoane, care au primit preaviz în decembrie, și mai rămânem cu 69 de angajați la Pitești. Legat de viito-rul petrochimiei pot să vă spun că cele două companii din Germania și Luxem-burg despre care ați scris și dumneavoas-tră că ar fi interesate de noi nu sunt, de fapt, interesate de repornirea producției, ci de preluarea utilajelor și instalațiilor funcționale de la noi, pe care să le valo-rifi ce apoi la mâna a doua. Din punctul

meu de vedere, singura șansă a petrochi-miei de la Pitești este implicarea celor de la Rompetrol, a celor din Kazahstan (n.r. - compania KazMunaiGaz). Ei au și aprobat deja la nivel de conducere a com-paniei un plan de investiții în anumite condiții în industria petrochimică din România, plan care ne include și pe noi. Dacă statul român se va implica cu ei prin acel fond de investiții propus de cei din Kazahstan, atunci putem vorbi de o șansă pentru noi, altfel nu. E singura soluție credibilă și viabilă pe care o văd”.

Florin Silvestru

Marian Dumitru: „Doar cei din Kazahstan mai pot salva Petrochimia”

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

PRETENŢII! BCM U Pitești continuă aventura în Liga I de baschet a României. Și nu ca în alte sporturi din Argeș, în ligile inferioare, ci chiar în TOP 6! Pretențiile sunt însă extrem de mari, având în vedere bugetul alocat acestei formații.

Emil Săndoi și jucătorii de la FC Argeș, într-o sesiune de antrenament (ca) pe ace.

Acele astea îmi fac tattoo la glezne/Îmi schimbă sângele-n vene/Și-aș vrea să nu-mbătrînim în Liga doi.

Așa cum s-a anunțat, terenurile din preajma Stadi-onului „Nicolae Dobrin” vor intra în cele din urmă în posesia autorităților locale. Acestea aparțin Minis-terului Tineretului și Sportului și sunt administrate de către Direcția Județeană pentru Sport Argeș. Din câte se pare, dacă acest lucru se va întâmpla, DJTS Argeș va rămâne fără un venit foarte important. Ne referim la chiriile aferente acestor terenuri.

Zvonul săptămânii!

CS Dacia Mioveni 2012, antrenată de Daniel Ghe-orghe și Silvia Purice, a câștigat în weekend partida cu HC Activ CSO Plopeni. Scorul a fost 31-25, partida disputându-se în Sala Sporturilor Trivale din Pitești. Cu 12 victorii, un egal și o înfrângere, echipa de hand-bal a CS Dacia Mioveni rămâne în continuare liderul seriei C, având 37 de puncte, cu trei mai multe decât ocupanta locului secund, Naţional Râmnicu-Vâlcea, care are însă un joc mai mult disputat. M.I.

Echipa de handbal a CS Dacia Mioveni, în continuare liderul seriei C

CS Real Bradu și-a mărit de curând echipa de antrenori cu Alin Popescu, cel care se reîntoarce după o perioada de trei ani în care a fost antrenor se-cund la FC Argeș și FCSB și se alătură proiectului de la Bradu, unde va cola-bora cu antrenorii Cristian Negru, Flo-rin Mădălin Ciobanu, Mihai Nicolae și Vochin Cătălin. Demn de menționat că liderul ligii a IV-a la fotbal s-a reu-nit săptămâna trecută la Baza Sportivă Bradu. Realul din localitate a efectuat primul antrenament pe anul 2019.

La reunire au fost prezenți 25 de jucători. La noutăți putem nota și o lovitură dată de echipa argeșeană: Radu Păvăluță, golgheterul seriei, s-a

alăturat lotului. Alături de el au mai venit: Mircea Pravăț - atacant, Zaha-ria Daniel - portar și Sinculescu Alex - mijlocaș. Ionuț Nae, director C.S. Real Bradu: ”Am început pregătirea foarte optimiști pentru abordarea retu-rului, care va fi unul de foc pentru noi. Am satisfacția că seriozitatea și profe-sionalismul clubului nostru au început să fi e cunoscute în județul nostru, iar sportivi de certă valoare își manifestă dorința de a se alătura proiectului C.S. Real Bradu. Le doresc mult succes în anul 2019 tuturor sportivilor și antre-norilor din cadrul C.S. Real Bradu de la toate secțiile la care avem activitate!”.

M.I.

Fostul antrenor secund al FC Argeş şi FCSB a ajuns la Real Bradu

Florescu: „Aici am făcut primii paşi în fotbal, aici am început”

Mijlocașul Eduard Florescu nu re-gretă că a ales să vină la FC Argeș. Fotbalistul își dorește să se impună la gruparea din Trivale și să devină un om de bază în acest retur de campi-onat. Nou-venitul a explicat de ce s-a întors la echipa unde a învăţat ABC-ul fotbalului. Florescu promite să dea to-tul pe teren în acest retur de campio-nat: „Am ales FC Argeș pentru că este un club mare. Aici am făcut primii pași în fotbal, aici am început. Vreau să terminăm cât mai sus în clasament cu echipa. Îmi doresc să joc cât mai mult și să ajut cât mai mult echipa la care am acceptat să vin cu mare plăce-re. Mă voi antrena foarte bine și voi da totul pe teren”.

Vasilică: „Sunt optimist şi am convingerea că voi reuşi să ajut această echipă”

Emil Săndoi este sigur că noul pre-parator fi zic de la FC Argeș va face o treabă foarte bună la Pitești: „Este un preparator care are o experienţă des-tul de mare, chiar dacă este destul de tânăr. Este preocupat total de meseria pe care o face. A fost preparator fi zic și în Liga I, dar și în Liga a II-a. Cola-borează foarte bine cu jucătorii. Sunt convins că împreună vom reuși să pre-gătim și să capacităm echipa pentru a obţine rezultate cât mai bune”. Iată ce ne-a declarat Dan Vasilică, noul preparator fi zic al echipei din Trivale: „Vreau să-i mulţumesc lui Emil Săn-doi pentru că a dorit să fac parte din staff -ul său. Sunt onorat că am venit la acest club de mare tradiţie. Sunt opti-mist și am convingerea că voi reuși să ajut această echipă să-și îndeplinească obiectivele. Doar pentru acest lucru

am venit la Pitești! Împreună cu bă-ieţii și cu staff -ul, îmi doresc să avem rezultate foarte bune și să facem per-formanţă”.

În privinţa plecărilor, trebuie menţi-onat mijlocașul Sorin Tăbăcariu, jucă-tor care s-a despărţit în această iarnă de FC Argeș.

Noutăţile din loturile FC Argeş şi CS Mioveni pentru returul campionatului

Şerban, Ristea, Boboc şi Beţa, în lotul Mioveniului

Marian Șerban și Antonio Ristea sunt juniorii care au venit încă din prima zi a pregătirii de iarnă la CS Mioveni. Șerban are 18 ani, joacă mijlocaș central și este de la U Craiova, în timp ce Ristea are 17 ani, este fundaș central, s-a format la Petrolul, dar a evoluat în tur în Germania. Au mai venit însă la pre-gătire și două nume importante pentru acest nivel. Robert Boboc s-a alăturat lotului, el refuzând în ultimul moment o ofertă a celor de la UTA, acolo unde era dorit insistent de Ionuţ Popa. Mijlocașul central la închidere s-a consacrat de altfel la CS Mioveni, el fi ind un jucător adus cu un lot mai mare de la Școa-la Dani Coman. Boboc a evoluat constant sub comanda antrenorilor Claudiu Niculescu și Alexandru Pelici, după care a ales să plece la FC Hermannstadt, tot sub comanda lui Pelici, cei doi promovând de altfel în Liga 1. Fotbalistul piteștean s-a dus apoi la Astra Giurgiu, chemat de Dani Coman, însă nu a putut să se impună la mijlocul echipei de Liga 1, iar acum este dispus să o ia din nou de la Liga 2 pentru a a ajunge din nou la forma care l-a recomandat în primul eșalon. Ultimul jucător venit la antrenamente este Dan Beţa, fotbalist din Reșiţa care are 27 de ani, joacă fundaș dreapta și care a mai evoluat pentru Școlar Reșiţa, Sportul Studenţesc, Petrolul Ploiești și Juventus București (cu ultimele trei în Liga 1) și care a mai fost antrenat de Daniel Opriţa, dar căruia i-a și fost adversar în ultima parte a carierei fostului stelist sau dinamovist. Ce-lor patru li se alătură și cei doi juniori promovaţi în această iarnă de la Centrul de Copii și Juniori al clubului din Mioveni. Este vorba de Alin Călin - atacant (născut 2001) și Alexandru Isfan, mijlocaș (născut 2000), care în tur a fost împrumutat la Unirea Bascov, în Liga 3. Printre juniorii care se mai afl ă în pregătire cu echipa se numără și Alexandru Mierlea, Bogdan Arsenică, Ovidiu Comănescu, Iulian Tărîţă, jucători care de altfel s-au afl at în lotul lărgit al echipei și în tur, fi ind de mai multe ori rezerve.

FC Argeș a început săptămâna trecută pregătirea pentru returul campionatului. La primul antrenament al echipei alb-violete a fost prezent și mijlocașul Eduard Florescu care a fost împrumutat de FC Botoșani la Pitești. De asemenea, în această perioadă de pregătire s-au alăturat echipei juniorii Teodorescu, Niţu, Vochin, Oprescu și Udrea, care s-au mai pregătit cu echipa mare, dar nu au apucat să debuteze. În acest retur de campionat, FC Argeș va avea un nou prepara-tor fi zic după ce Dan Didiţă a ales să plece la Universitatea Cluj. De pregătirea fi zică a echipei din Trivale se va ocupa Dan Vasilică care în 2017 a lucrat și cu Flavius Stoican, în Liga I, la Pandurii Târgu Jiu. De asemenea, și CS Mioveni a adus noi jucători. Este vorba despre Șerban, Ristea, Boboc și Beța. Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Tot răul spre bine, îmi zic. Deși după război mulți viteji se arată. Unul dintre ei ați putea fi chiar dum-neavoastră! Episodul în care relatam despre dulcea nepăsare a scriitorilor despre scriitori, afl u că lucru-rile se vor mișca. Se lucrează deja la o idee, se pune chiar în practică și se pare că ar fi mâna lui Jean Dumitrașcu, neobosit în a lăsa în urmă multe lucruri grozave. Pare că tot la Casa Cărții s-a stabilit amena-jarea unui spațiu de bun-simț pentru poețime și pro-zatori, scriitori și intelectuali la un loc. Ce mișto! Am povestit, am amintit într-un episod cum l-am văzut cum l-am perceput pe fostul președinte al României, Nicolae Ceaușescu. Avem datoria, cu orice risc, să spunem lucrurilor pe nume și să nu șifonăm sub nici-o formă adevărul, chiar dacă ne convine sau nu! Mi s-a părut necinstit când la televizor se prezentau sce-ne din locuința lui Nicu Ceaușescu, la Sibiu, și unde pe un șifonier se afl au un cartuș de kent și o pereche de ciorapi cumpărați din nu știu ce shop. Ce avea Nicu atunci aveau românii, enorm de mulți, de zece ori mai mult. Mă scoate din minți treaba asta cum că suntem un popor de sfi nți. Cine era gospodar avea ce mânca, cine muncea și pierdea vremea trăia bine.Cine era putoare pe atunci e și acum. Am mai obser-vat că mare scandal fac în istorie doar mărunții. Am fost invitat la o fi lmare în Fortul 13, la Jilava, unde au fost închiși Sfi nții Închisorilor! M-am cutremurat

zidurilor doar că am umblat în zeghe un ceas, am făcut fi gurație într-un fi lm al lui Toma Enache. Nu asta e important, ci faptul că în desișul democrației stă ascunsă o fi ință care, mai devreme sau mai târziu, ne va scoate la tablă pentru a face socotelile adunând și scăzând. Prin 2015 străbăteam statul Iowa. La un moment dat am văzut un indicator care sugera că pe la treizeci și ceva de mile spre dreapta dai de casa lui John Wayne. Într-o secundă mi s-a învârtit în cre-ieri toată viața, viața unui om care se născuse într-un sistem cu luminile nu toate aprinse. Dumnezeu îți arată puterea, trebuie doar să îți dorești să o primești. Puterea înseamnă lumină. Am făcut dreapta și am ajuns acasă la idolul copilăriei unei planete întregi. John Wayne își curăța pistolul lui fermecând istoriei. Sunt trist și neputincios pentru ororile făcute de oa-meni împotriva oamenilor. V-ați întrebat vreodată, ați încercat vreodată să vă imaginați într-un șir de mii de oameni care călătoresc săptămâni spre Sibe-ria, ați încercat vreodată să vă imaginați lângă mamă sau tată, frate sau soră, înghesuind spre camerele de gazare? Ați avut curajul să vă imaginați în amurgul celor mulți și fără apărare? Eu... da! Și de aceea nu mă pot opri din plâns!

Florian Silişteanu - vineri, 18 ianuarie 2019, la un Spital Militar cu inima la tăiere

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIÎNCHIRIERI LIVRĂRI

În desişul democraţiei stă ascunsă o fi inţă care, mai devreme sau mai târziu, ne va scoate la tablă pentru a face socotelile

„Ne-am pierdut și am uitat să iubim” Ce sentimente aveţi din mo-

ment ce sunteţi semifinalistă a Selecţiei Naţionale Eurovision 2019?

- Participarea mea la Eurovisi-on este o experiență extraordina-ră! Sunt foarte bucuroasă că am trimis o piesă de sufl et, pe care o țineam în sertar, o piesa creată de compozitorul Valentin Muntean, un bun și vechi prieten de-al fa-miliei mele.

Care este mesajul piesei in-terpretate?

- „Tears”, piesa mea din concurs, deși la bază este o piesă romanti-că, bazată pe o relație interuma-nă, universalizând, m-a dus cu gândul la relația om-natură, mai exact la cum ne-am pierdut și am uitat să iubim, să respectăm și să îngrijim ceea ce ne înconjoară. Noi nu realizăm că, dacă nu în-cercăm să fi m mai responsabili, vom pierde încet și sigur toate minunățiile lăsate de Dumnezeu! Mesajul piesei mele este unul la

nivelul întregii lumi, un îndemn la a fi mai atenți și mai buni cu mediul înconjurător! Sper din tot sufl etul să ajungă în inimile telespectatorilor și să reușim să schimbăm măcar o părticică din noi în mai bine.

„Visul meu este să joc într-un musical” Ce părere aveţi despre ceilalţi

concurenţi?- În competiție sunt multe pie-

se bune, mulți artiști talentați și sper să fi e un show pe cinste, cu multe momente speciale! Cum vedeţi fenomenul Eu-

rovision și care este câștigătorul preferat din toţi anii?

- Festivalul Eurovision este, cu siguranță, o rampă de lansare. A lansat mulți artiști de-a lungul anilor. Cred că este o șansă unică întâlnirea cu reprezentanții fi ecă-rei țări. Câștigătorul meu preferat din ultimii ani este portughezul Salvador Sobral, care m-a cucerit din primele secunde cu emoția pe care reușea să o transmită. Ce va urma după Eurovisi-

on?- După Eurovision vor mai fi ,

cu siguranță, multe proiecte fru-moase..., în primul rând, pe par-tea de actorie! Visul meu este să joc într-un musical, pentru a îm-bina muzica și actoria.

O piteşteancă în semifi nalele selecţiei naţionale Eurovision 2019

Sub sloganul „Îndrăznește să visezi”, Eurovision Song Contest 2019 va avea loc la Tel Aviv, în luna mai. Prima semifi nală a Selecției Naționale pentru Eurovision 2019 se va desfășura la Iași, pe 27 ianuarie, adică la sfârșitul acestei săptămâni. Dintre cele 126 de piese înscrise în concurs, doar 24 au fost alese în cursa pentru un loc pe scena din Israel. Printre concurenți sunt și doi argeșeni cunoscuți: Georgiana Saizescu, aka Georgy, cu piesa „Tears”, și Ionuț Bădulescu, aka Johnny Bădulescu, cu piesa „Give up now”. Georgiana Saizescu și-a rezervat timp și ne-a vorbit despre piesa cu care a intrat în competiție.

Georgiana Saizescu sau Georgy (35 ani) este argeșeancă, actriță și cântăreață. A absolvit secția Viola/canto clasic a Liceului „Dinu Lipatti” Pitești.

Apoi s-a mutat în București și a studi-at actoria la Universitatea de Artă Tea-trală și Cinematografi că „I. L. Caragi-ale”. Georgy cântă de când avea 10 ani și a participat la nenumărate festivaluri naționale muzicale și la show-uri mu-zicale Tv („Bravo Bravissimo”- 8 ediții, „Surprize, Surprize”- un sezon- unde a dansat și „Ploaia de stele”- aici a luat locul 2, n. red.).

Argeșeanca nu excelează doar în ac-torie și muzică, ci și în viața personală.

Este căsătorită cu regizorul Cătălin Saizescu și este mămică a 2 copii (Ma-tei - 10 ani și Maria - 13 ani, n. red.).

Material realizat de Mari Tudor

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Mica Unire

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Centenarul Marii Uniri, dincolo de părțile lui bune, incontestabile, a dedulcit pe mulți, chiar și istorici cu nume, la fraze sforăitoare, adevăruri dureroase evitate sau rupte din context. După unii, cu acest prilej sentimentele patriotice au revenit la normalitate, ele fi ind măsurate după decibelii cu care s-a cântat „Treceți, batalioane române, Carpații”. Mă întreb ce vor spune acești copii când vor afl a și partea urâtă, întunecată, a realizării Marii Uniri. Același lucru se petrece și în aceste zile, când se împlinesc 160 de ani de la Unirea Principatelor Moldovei și Valahiei, după cum era denumită pe atunci Țara Românească. Oamenii politici vor dansa iarăși cu cocarde tri-colore, fără rușine, în marile piețe, Hora Unirii. Ei, care timp de aproape trei decenii nu au fost în stare să pună Stema țării pe drapel. Au pus-o, ilegal, bineînțeles, după cum ați observat, cei care confecționează și vând drapelul țării.

Vom auzi și în aceste zile clișee foarte dragi pro-pagandei comuniste: poporul, Cuza, Moș Ion Roată... Istoria este însă mult mai seacă. După înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii, Congre-sul de la Paris a făcut un cadou nesperat Moldo-vei: cele trei judeţe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail. Simpatie pentru tânărul prin-cipat de la gurile Dunării? Nici pe departe. Era nevoie doar de blocarea controlului Rusiei asupra Gurilor Dunării și, de ce nu, asupra Balcanilor. Sub pretextul susţinerii intereselor creștinilor din Balcani, Rusia, la întrecere cu Austria, se așeza-se temeinic la ospăţul copios din trupul Turciei muribunde, rezervându-și ca desert însuși Con-stantinopolul. Franţa și Anglia au înţeles repede importanţa blocării controlului acesteia asupra gurilor Dunării, susținând pe toate planurile unirea Moldovei cu Ţara Românească. Nu sunt de negat nici anumite simpatii ale Franței ca urmare a unor străluciți diplomați în frunte cu Vasile Alecsandri. Fără aceasta, unirea ar fi fost doar o simplă intenție, cum a mai fost, de altfel. Să fi avut nu un Cuza, ci zeci de Cuza și moși Ion Roată și tot nu s-ar fi făcut nimic.

Prof. dr. Cornel Carp

În Piteşti sunt două adăposturi pentru persoanele nevoiaşe

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Pitești a asigurat prin Serviciul de Asistență Comunitară “un pat cald” pe timp de noapte pentru oamenii nevoiași, prin cele două adăposturi de noapte. Adăpostul pe timp de noapte Nord are o capacitate de 24 de paturi destinate persoanelor de sex masculin și adăpostul de urgență pe timp de noapte Speranța are o capacitate de 12 paturi destinate persoanelor de sex feminin. Cele două adăposturi funcționează în program de iarnă, în fi ecare zi, în intervalul orar 18.00 - 08.00.

În primele zile ale anului, în cadrul adăpostului de noapte Nord au fost 20 de persoane, iar în cadrul adă-postului de noapte Speranța au fost 8 persoane.

Persoanele care s-au prezentat sau au fost aduse la se-diile celor două adăposturi au benefi ciat de cazare, ca-zarmament, condiții igienico-sanitare, triaj epidemio-logic (asigurarea asistenței medicale primare) și hrană (masă caldă) - asigurată prin protocol de colaborare cu Biserica Sf. Vineri.

În colaborare cu Poliția Locală Pitești, se întreprind acțiuni pentru identifi carea persoanelor care au nevoie de adăpost. D.G.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂajutor maşinist şi motostivuitorist

Tel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter,

două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie,

faianţă. Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

MICA PUBLICITATE Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113

Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel. 0770.338.340. Vând vin natural, tucă, bijuterii, televizor, diverse. Relaţii la telefon 0741/62.858, 0348/805.427. Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Proprietar, vând Solenza Clima 2004, gri perlat, 134.000 km.reali, stare bună. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz

metan. Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în contabilitate.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare fi nanciar-contabile sau economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în achiziţii publice.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici,

republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare administraţie publică, de drept, economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Pri-măriei Șuici din comuna Șuici, judeţul Argeș, după cum urmează: 28.01.2019, ora 10.00, proba scrisă și 29.01.2019, ora 10.00, interviul.

Dosarele de înscriere se depun în termen de 20 de zile de la data publicării în M.O., la sediul Primă-riei Șuici, judeţul Argeș.

Relaţii suplimentare se pot obţine la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE:

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

SC TCM FILER FACTORY SRL Pitești, societate de producție materii prime, angajează în condiții avantajoase: 1 contabil evidenţă primară; 2 manipulanţi marfă; 2 responsabili proces-coordonator activitate producţie.

Așteptăm si candidaţi cu vârsta de peste 50 de ani.Doritorii pot obţine informa-ţii la telefon 0744/301.070, Nedelcu George sau pot trimite CV-ul la email-tcm.fi ler@gmail.com

Profund îndu-rerată, familia anunță decesul celei care a fost

Cornelia Velcescu, născută în 1934, ar-tist plastic, sculptor. Corpul se afl ă depus la capela cea nouă din incinta Cimitirului „Sfântul Gheorghe”, slujba de înmormânta-re urmând să aibă loc miercuri, 23 ianuarie, de la ora 12,00. Nu o vom uita niciodată!

PUBLICATIE DE VANZARE

SC OTIMIR STIL 2000 SRL - in faliment, in bankruptcy, en faillite, cu sediul în Pitești, b-dul Petrochimiștilor nr. 10, bl. B22, sc. C, parter, ap. 1, jud. Argeș, nr. de înregistrare la ORC Argeș J3/436/2000, CUI

13453836, prin lichidator judiciar Ionescu Nicolae, organizeaza licitatie publica deschisa cu strigare

pentru vanzare bunuri mobile: Autotractor VOLVO, an fabricatie 2005, AG 91 TXO, Autotractor VOLVO, an fabricatie 2005, AG 92 TXO,

Autotractor DAF, an fabricatie 2005, AG 93 TXO, Semiremor-ca BERGER, an fabricatie 2006, AG 18 TXO, sau negociere

directa, conform aprobarii Adunarii creditorilor din 04.01.2019. Prima si a 2 licitatie vor avea loc la data de 22.02.2019, 15.03.2019 ora 10

la sediul lichidatorului judiciar, la pretul de pornire de 25% din pretul de evaluare initial, urmate in caz de neadjudecare de alte 2 licitatii care vor avea loc la data de 29.03.2019, 12.04.2019 ora 10 la preturile de pornire de 20% din pretul de evaluare initial, urmate in caz de neadjudecare de alte 2 licitatii care vor avea loc la data de 10.05.2019, 24.05.2019 ora 10 la preturile de por-nire de 15% din pretul de evaluare initial, urmate in caz de neadjudecare de valorifi carea acestor bunuri mobile ca deseu la centrele de colectare si casare auto/fi er vechi, la prima oferta de pret primita. Preturile nu contin TVA.

In cazul negocierii directe, oferta de pret primita va fi adusa la cunostinta creditorilor, bunurile urmand a fi vandute individual sau in bloc, in functie de oferta.

Ofertantii vor depune cu cel putin 1 (una) zi inainte de data tinerii li-citatiei, oferta de cumparare la sediul lichidatorului judiciar, urmata de o cautiune de 10% din pretul de pornire al licitatiei, virata in contul RO-16BREL0002001338630100 deschis la LIBRA BANK Pitesti pe numele debitoarei.

Ofertantii interesati de achizitionarea acestor bunuri pot consulta Raportul de evaluare depus la sediul Tribunalului Specializat Arges sau la sediul lichi-datorului judiciar din Pitesti, b-dul IC Bratianu, nr. 12, jud. Arges.

Relatii la tel 0745344225.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Tel.: 0740.096.487, 0753.403.640, 0722.248.855E-mail: spadasiniiargeseni@yahoo.com

Facebook: ACS Spadasinii Argeseni

„Nu întâmplător m-am angre-nat în această poveste, ci pentru simplul motiv că bunicul meu, tatăl mamei mele, era din Cepari, iar vărul mamei mele a făcut ar-borele genealogic și a afl at că ne tragem din Vlad Țepeș. Până la urmă, ne întoarcem de unde provenim”, ne-a povestit Moni-ca Anghel, veselă și optimistă, pe care am găsit-o într-o ședință cu Jojo (actrița Cătălina Grama)

și actorul Paul Ipate chiar la noul loc de muncă din fostul Cinema „Lumina” din cartierul Găvana. Alături de alți artiști și angajați ai Centrului Cultural Argeș, repe-tau și creau scenarii pentru spec-tacolul care se apropie.

Vedeta ne-a povestit și despre activitățile care derivă din noua sa funcție: „Ce face un mana-ger artistic: gândește proiecte, creează fuziuni și cât mai multe

evenimente artistice. Acesta este rolul meu. Din păcate, arta în România nu este susținută fi nan-ciar așa cum ar trebui să fi e, deși există bani pentru cultură. Există doar în spuse, dar atunci când ai nevoie să faci proiecte mai mari, nu sunt. Pentru mine și toți co-legii mei este o provocare. Eu am descoperit în perioada aceasta, atât de scurtă, faptul că, din pă-cate, folclorul argeșean nu a fost promovat. Orice zonă a acestei țări nu poate să funcționeze fără tradiție”, consideră artista.

Odată învestită în noua funcție, comentariile fanilor nu au întâr-ziat să apară. „Am fost felicitată, toată lumea s-a bucurat și toți au spus că am făcut un lucru extra-ordinar, pentru că, din păcate, aici nu s-au întâmplat atât de multe evenimente despre care să se audă și în afara Argeșului. În interiorul județului au fost bine făcute, dar îmi doresc să ieșim și în afară și, așa cum se vorbește și despre alte zone din România, să se vorbească și despre Argeș”, spe-ră cunoscuta cântăreață.

„Despre acest centru cultural argeșean vor afl a și alții”

Monica Anghel nu se grăbește să facă promisiuni, dar e încreză-toare că rezultatul muncii sale va fi demn de apreciat.

„Eu, dupa 33 de ani de carieră, știu foarte clar că, în momentul în care ies pe scenă, cu siguranță, acea producție va fi impecabilă. Mi-au venit un milion de idei as-tăzi, sper din sufl et să reușesc să le pun în practică împreună cu toți colegii, pentru că, realmente, se pot face lucruri. Asta înseamnă să fi i artist, să îți vină idei stră-lucite dintr-o scânteie mică. Ne dorim ca în formula asta să fa-cem lucruri extraordinare. Știi că se spune că, dacă spui proiectele pe care vrei să le faci, există riscul ca ele să nu se mai îndeplinească. Sunt convinsă însă că va fi o sur-priză plăcută pentru toată lumea, asta dacă oamenii sunt deschiși și vor să primească lucruri frumoase și de calitate. Dacă îți dorești cu tot dinadinsul să găsești un nod în papură, poate că îl vei găsi.

Nu îmi place să vorbesc despre ceea ce vreau să fac, dar, dacă lu-crurile se vor întâmpla așa cum simt, sper, cred și proiectez eu, cu siguranță veți afl a voi din pre-sa locală, dar nu numai. Despre acest centru cultural argeșean vor afl a și alții”, mărturisește artista, care pregătește un spectacol de inaugurare a Centrului Cultural Argeș. Acesta ar putea avea loc la fi nalul lunii martie.

„Mă trag din Vlad Ţepeş”INTERVIU CU MONICA ANGHEL, NOUL DIRECTOR ARTISTIC AL CENTRULUI CULTURAL JUDEŢEAN:

N 1279 (23 29 i i 2019)

Bunicul său l-a avut elev pe Regele Mihai

Artista spune că bunicul, care este din Cepari, a fost profesor de sculptură la ma-rele Voievod Mihai și, la un moment dat, l-a avut elev pe Majestatea Sa Regele Mi-hai I (1921-2017 - n. red.). „Sculptor fi ind, îmi povestea mama, bunicul, atunci când se întindea la lucru și se făcea noapte, cân-ta pe «Drumul de la Cepari», care e o piesă foarte frumoasă”. Vedeta are și o pensiune în Berevoești. „Am o pensiune pe care au făcut-o părinții mei pe fonduri europene. S-au chinuit patru ani de zile, dar au reușit să o termine. Am mai văzut diverse chestii prin presă, dar nu mă interesează. Eu știu că îmi pun capul liniștită pe pernă, n-am niciun stres. N-a fost simplu deloc, pentru că fondurile europene se dau greu”.

„Eu pot să lucrez pentru Centru și la 12 noaptea, chiar dacă nu sunt prezentă la Pitești”

Programul de muncă al directo-rului artistic Monica Anghel nu este la fel în fi ecare zi și am afl at de ce.

„Eu pot să lucrez și la 12 noap-tea, chiar dacă nu sunt prezentă aici. Pot să lucrez non-stop, lucru pe care l-am și făcut, pentru că, iată, am gândit acest spectacol de deschidere a Centrului nos-tru cultural. Nu e simplu să te gândești la ce piese alegem și așa mai departe. E o întreagă gân-dire. Un director artistic nu are un program fi x, noi nu lucrăm la șaibă, noi nu lucrăm cu acte, ci cu actul artistic. Poate să îți vină o idee dimineața, la 3, și te

trezești din somn. Nu ne-a obli-gat nimeni să ne băgăm în chestia asta, a fost dorința fi ecăruia. Nu există un timeing (cronometrare - n. red.). Noi funcționăm pe alt tipar”.

Monica Anghel face naveta București-Pitești: „Eu conduc, dar nu pot să zic că îmi place. Nu conduc cu viteză foarte mare, motiv pentru care plec cu două ore și jumătate înainte. Îmi place să ajung mai devreme”.

De când călătorește aproape zil-nic în Argeș, cântăreața a desco-perit frumusețile reprezentative ale județului nostru. „Îmi place Argeșul și descopăr cât mai mul-te lucruri frumoase pe care nu le știam până acum. Îmi plac Poe-narii, sus la Vidraru, Lereștiul și Cheile Dâmbovicioarei. Piteștiul mi se pare lung (râde)”.

fi nalul lunii martie.

„Nu sunt doar director artistic, sunt artist”

„În aceste spectacole, voi cânta și eu. Nu îți imagina

că doar stau la birou cu un pix și o foaie în mână și

spun: asta da, asta nu. Atât timp cât Dumnezeu mă va

ține sănătoasă, am să cânt întotdeauna. Nu îmi place

titulatura, nu sunt doar director artistic, sunt artist și

evoluez pe toate planurile, și în afara scenei și pe scenă”.

Monica Anghel face parte dintr-o familie de artiști.

Bunicul și tatăl său, sculptori, mama sa este designer

vestimentar, fratele său cântă, iar fi ul său pictează. Cu

toate că este cântăreață, actriță, mamă și, mai nou, di-

rector artistic la Centrul Cultural Argeș, Monica An-

ghel are energie cât cuprinde. „Noi nu suntem genul de

oameni care să fi e angrenați într-un singur proiect. Îți

vin idei și simți nevoia să faci alte lucruri tot timpul.

Nu pot să stau. Un părinte activ este un exemplu pen-

tru copilul său. Cum ar fi un copil ai cărui părinți stau

toată ziua degeaba?”

Monica Anghel lucrează în Argeș. Din data de 9 ianuarie, cunos-cuta cântăreață este noul director artistic al Centrului Cultural Județean. Într-un interviu, artista ne-a promis că va face lucruri frumoase și de calitate. Mai ales că are foarte multe legături cu județul nostru, iar pe unele dintre ele ni le dezvăluie în materialul pe care vi-l propunem în continuare.

Mari Tudor

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Avocatul Gheorghe Ionescu vorbeşte de „Portocalele” din justiţia argeşeană

Face vâlvă în presa din aceste zile în-registrarea discuţiei dintre procurori ai DNA Oradea, în care aceștia plănuiesc cum să intimideze judecătorii care nu răspund la comenzile lor, ce comple-turi de judecată le sunt favorabile etc.

Deocamdată însă, aceste discuţii formează obiectul unui dosar afl at la începutul urmăririi penale; vom vedea ce va ieși...

Tot presa pune în legătură această în-registrare cu o cauză penală, în care 4 judecători de la secţiile penale ale Tri-bunalului Bihor și respectiv Curţii de Apel Oradea au fost trimiși în judecată de procurori ai DNA Oradea, pentru comiterea unor presupuse fapte penale - cauza fi ind restituită, în faza camerei preliminare (în care se verifi că legalita-tea sesizării instanţei, legalitatea admi-nistrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală), de instanţa supremă la DNA Oradea, de unde a fost preluată de DNA Struc-tura Centrală și apoi clasată, pentru inexistenţa faptelor respective!

Niciunul dintre procurorii implicați nu a răspunsîn vreun fel

Important de reţinut este însă - și în legătură directă cu acest material ceea ce spunea d-na judecător Roman, de la CA Oradea, și anume că, deși a trecut un interval de timp destul de mare de la soluţia de clasare, niciunul din pro-curorii implicaţi nu a răspuns în vreun fel - și nu se știe dacă va răspunde...

În 2016, aţi publicat, în rezumat, ho-tărârea pronunţată, la 15.03.2016, de CEDO în plângerea 59.254/13, legată de clientul meu, dl. Constantinescu Răzvan Laurenţiu, din Pitești, și prin care s-a hotărât că, în privinţa anchetei desfășurate de autorităţi judiciare din Pitești privind cazul său a fost încălcat art. 3 din Convenţie sub aspectele sale material și procedural.

În câteva cuvinte, pentru a-mi justi-fi ca atât titlul, cât și demersul, voi rea-minti speţa respectivă: în dimineaţa zi-lei de 02.09.2009, dl. Constantinescu este condus de poliţiști la sediul Secţiei 3 Poliţie Pitești, pe motiv că încălcase liniștea și ordinea publică; este bătut și în sediul secţiei, dar și în intersecţia străzilor Exerciţiu cu Războieni - aici în văzul lumii și de asemenea manieră, încât i se produce fractura femurului piciorului stâng - leziune pentru care a necesitat cca. 120 zile îngrijiri me-dicale.

Dosarul de urmărire penală format ca urmare a plângerii clientului meu împotriva poliţiștilor care îl bătuseră a primit de două ori soluţii de neîn-ceperea urmăririi penale, infi rmate de Tribunalul Argeș - Secţia penală, pe motivul unei anchete incomplete; cea de-a treia soluţie, similară, a fost validată de judecătorul Marius Dumi-trescu, de la același tribunal, în pofi da probelor afl ate la dosar!

Important de reţinut este faptul că în dosar ancheta a fost efectuată, în cele 3 cicluri procesuale, numai de procu-rori; și nu din cei despre care s-ar pu-tea crede că sunt fără experienţă (de la Parchetul Judecătoriei), ci procurori cu expertiza dată de ani și ani de practică, de la Parchetul Tribunalului Argeș...

De fi ecare dată, soluţia de neîncepe-re a fost motivată de faptul că al meu client căzuse în intersecţia amintită, în timp ce fugea, urmărit de poliţiști, și își rupsese singur piciorul, poliţiștii

neavând, așadar, nicio culpă în această privinţă...

Aceasta, deși, în cele două soluţii de infi rmare a soluţiilor Parchetului, Tribunalul arătase expres că procuro-rul trebuie să dispună efectuarea unei expertize medico-legale, care să stabi-lească cu certitudine modalitatea de producere a acelei fracturi de femur; aceasta, având în vedere că în certifi -catul medico-legal eliberat clientului meu de dr. Stănculeţ Nicușor, din ca-drul SML Argeș, se preciza că leziunea putea fi produsă ”prin lovire cu sau de corp dur” („cu” semnifi când lovire activă, „de” - cădere și lovire de plan/corp dur)...

În ultimul ciclu procesual, dosarul a fost instrumentat de procurorul Ma-rius Ștefan, actualul prim-procuror al PT Argeș (recompensat, fi resc, de sistem pentru soluţia la care voi face referire în continuare...).

Problema centrală a speţei - expertiza medico-legală, cerută de clientul meu încă din faza incipientă a anchetei și un ABC al unor astfel de dosare - i se pare d-lui procuror prematură, la un moment al anchetei (praf în ochi...), pentru ca, în fi nal, să o ignore com-plet și să dea cea de-a treia soluţie de NUP...

Judecătorul Marius Dumitrescu (D-zeu să-l ierte?) „nu vede” punctul de vedere al unui expert medico-legal, doctor în medicină depus de mine la dosarul instanţei, după soluţionarea cauzei de către procuror (și prin care se afi rma că, în mod indubitabil, fractura respectivă fusese produsă prin lovire cu corp dur!) și respinge, ca nefondată, plângerea clientului meu împotriva so-luţiei procurorului Marius Ștefan, pe care o menţine ca legală și temeinică...

A urmat plângerea la CEDO, redes-chiderea urmăririi penale în dosarul iniţial, care, instrumentat corect de un procuror din cadrul PT Vâlcea, s-a soldat, în luna dec. 2018, cu trimiterea în judecată a unuia din poliţiștii care îl bătuseră pe clientul meu în intersecţia amintită și care, încă din fazele inci-piente ale anchetei, fusese indicat de martorii oculari ca fi ind cel ce l-a lovit pe clientul meu peste picior, recunos-cut de aceștia după un semn distinctiv din frunte...

Ancheta a durat, la Vâlcea, circa 2 ani, îngreunată fi ind inclusiv de fap-tul că au trecut cca. 8-9 ani de la data faptei; în cadrul acesteia, s-a dispus și efectuat acea expertiză medico-le-gală la care am făcut referire și care a concluzionat - prin vocea forumului suprem în materie de medicină legală, că leziunea respectivă a fost produsă exclusiv prin lovire cu corp dur!

Sistemul judiciar „paralel”: format din aceiași procurori și judecători care în anumite momente devin apă-rători ai altor interese decât ale justiției

Privind în urmă la toate cele întâm-plate în acest dosar, îmi permit, inclu-siv prin prisma celor 40 și ceva de ani dedicaţi actului de justiţie, ca procuror și avocat, să trag câteva concluzii.

Prima ar fi aceea că sistemul despre care se vorbește (statul paralel - cum mai este el denumit) există! În cazul nostru, vorbim de sistemul judiciar „paralel”; el este format, în mod evi-dent, din aceiași procurori și judecă-

tori care, în anumite momente ale ac-tivităţii lor (cum este speţa noastră), se „transformă”, devin apărători ai altor interese decât ale justiţiei, ale cetăţea-nului vătămat într-un drept al său și care are nevoie de forţa statului pentru a-și apăra interesele...

În logica fi rească a lucrurilor, nu pot deduce altceva decât că ceea ce i-a fă-cut pe procurorii implicaţi în această mizerie morală - Anghelescu Ioan, Drăguţ Iolanda, Marius Ștefan și șeful lor de atunci, Vișan Daniel Florin, ca și pe judecătorul mai sus nominalizat (iată că și după moarte răspundem pentru faptele noastre de pe pământ!) - să acţioneze de maniera indicată a fost comanda primită!

Numai astfel pot să-mi explic cum profesioniști de clasă fi ind (îi cunosc foarte bine, din moment ce am fost coleg cu ei!), renunţă la orice - înce-pând cu jurământul depus la intrarea în profesie, până la respectarea dispo-ziţiilor legale, a deontologiei profesio-nale- numai și numai pentru a proteja niște infractori de răspundere penală!

Problema este că aceste ordine sunt ilegale - indiferent din partea cui ar veni și indiferent dacă acel care le dă te asigură de impunitate totală - în orice împrejurare!; te transformi din procu-ror/judecător în infractor...

Se pare însă că celor în cauză nu le pasă; se știu apăraţi, se știu protejaţi.

- A doua: doamna judecător Roman are dreptate: cei ce nenorocesc vieţi, destine etc. se bucură de impunitate!

În cazul dat, după hotărârea CEDO am formulat plângere penală împotri-va procurorilor amintiţi și judecătoru-lui Marius Dumitrescu pentru comi-terea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals, uz de fals.

Fără a efectua vreun act de cercetare (nici măcar să ceară copia dosarului de urmărire penală!!!??). DNA Pitești a dat o primă soluţie de clasare (vechiul NUP), motivat de faptul că, indiferent de modul în care efectuează ancheta/judecă o cauză, magistraţii nu răspund din punct de vedere penal...

Această aberaţie juridică a fost infi r-mată de instanţa de judecată, care a statuat că trebuie efectuate cercetările necesare și de rigoare, pentru a se sta-bili care au fost cauzele care au con-dus - spre exemplu - la nerespectarea dispoziţiei instanţei de judecată de a se efectua o expertiză medico-legală...

Rănită în orgoliul propriu, fără a adu-ce la îndeplinire dispoziţiile instanţei (vi se pare cunoscută chestiunea?), deci fără a audia măcar pe vreunul din ma-gistraţii nominalizaţi (singura activita-te - atașarea dosarului de u.p.), DNA Pitești a dat și a doua soluţie de clasare, soluţie pe care, în mod fi resc, am ata-cat-o în instanţă.

Și motivarea acestei soluţii este halu-cinantă: magistraţii au făcut tot, în do-sarul de anchetă, tot ceea ce era ome-nește posibil de făcut, pentru stabilirea adevărului, dar acesta - abscons, cum îl știm - a refuzat să li se arate...

...Ce altă concluzie poţi să tragi, în afara celei referitoare la o conivenţă de natură infracţională, evident, între cei cercetaţi și cel/cei ce anchetează: „sca-pă-mă acum și te rezolv și eu, la rândul meu, orice ar fi ”?

Vor „rezolva” oare și cu magistratul care judecă plângerea împotriva celei de-a doua soluţii a DNA Pitești?

Cu stimă, Avocat Ionescu Gh.

Deși nu mă omor după publicaţia dvs., din cauza, în special, a modului în care pupaţi în c... r autorităţile judiciare (și aici îmi amintesc cu greaţă de un articol privind DIICOT Pitești, imediat după izbucnirea scanda-lului cu acel mafi ot italian; ca profesionist al dreptului, de 42 ani, afi rm tranșant că,dacă era după DIICOT-ul piteștean, mafi otul murea aici de bătrâneţe...), nu am ce face: eu am informaţia, dvs. aveţi posibilitatea dise-minării ei. V-aș ruga să analizaţi materialul ce urmează și să discutăm pe marginea lui; evident că „am probe”, cum se spune, privind ordonanţe ale Parchetului, hotă-râri ale instanţelor; despre deducţiile mele, mi le asum.

Am făcut plângere penală împotriva mai multor procurori pentru abuz în serviciu, fals și uz de fals.Clientul meu a fost bătut de poliţiști la sediul Secţiei 3 Poliţie Pitești, dar și în intersecţia străzilor Exerciţiu cu Războieni, în văzul lumii...

Procesul prin care s-a cerut ca Drumul Na-ţional 7C Transfăgărășan să rămână deschis mai tot timpul anului s-a încheiat rapid în primă instanţă și fără să intervină vreo mo-difi care a situaţiei. Declanșat în luna mai la Tribunalul Argeș și mutat apoi la Curtea de Apel Pitești, litigiul a fost fi nalizat pe 9 ia-nuarie 2019, atunci când acţiunea a fost res-pinsă ca nefondată. Părţile pot face recurs.

În instanţă s-a cerut modifi carea parţială a dispoziţiilor articolului 4.1. din Regulamen-tul de Funcţionare a DN 7C Transfăgără-șan, care prevede următoarele: „Din cauza pericolelor (...), pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 (Piscu Negru) – km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă), se reco-mandă ca circulaţia să fi e închisă în perioa-da 1.XI - 30.VI”. Ideea era de a se interzice circulaţia doar atunci când condiţiile meteo

o impun, nu în perioadă clar determinată. Solicitarea a venit din partea mai multor co-mercianţi și prestatori de servicii din zona DN 7C, aceștia fi ind Valea cu Pești SA, prin Dumitru Grecu, Posada Vidraru SRL, În-treprinderea Individuală Metehoiu Rodica, Întreprinderea Individuală Martin Eugen și Bun Silva Star 88 SRL, care a renunţat la acţiune. C.I.B.

Curtea de Apel a decis: Transfăgărăşanul rămâne închis

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

”Eternul Eminescu”, la Palatul Copiilor Piteşti

Miercuri, 17 ianuarie 2019, Palatul Copiilor Pitești a derulat acti-vitatea omagială ”Eternul Eminescu”, un proiect partenerial de amploare desfășurat în colaborare cu Asociația Culturală ”Rovine” Țuțulești - Argeș, reprezentată de gl. bg. dr. ing. Constantin Anton și de prof. Ion Alexandru.

Dintre obiectivele acțiunii de-dicate Luceafărului poeziei românești amintim: familiarizarea elevilor cu ilustra fi gură a celui mai mare poet al românilor și cu uni-versul său poetic; implicarea ele-vilor în activităţi extrașcolare care să le cultive deschiderea spre crea-tivitate; familiarizarea copiilor cu rolul pe care l-a avut Mihai Emi-nescu în literatura română și în cea universală; schimbul de experienţă și de bune practici între instituțiile partenere.

La activitate au participat ele-vii înscriși la cercurile din Palatul Copiilor Pitești, îndrumați de pro-fesorii lor: Simona Marineaţă, Mi-haela Grigore, Violeta Bocancea, Daniela Georgescu, Claudiu Pană, Margareta Diaconu, Marilena Ne-acșu, Corina Voicilă, Gabriela Tă-nase, Roxana Marinescu, Camelia David, Răzvan Pătrașcu, Viviana Capel, Mihaela Nicolae, Dana Dragnea, Mirela Ionescu-Jambu, Loredana Oae, Carmen Dragomir, Magdalena Pătrășcan, Nicolae Pas-cu. Invitaţii de onoare, gl. bg. dr. ing. Constantin Anton - președin-tele Asociaţiei Culturale “Rovine” Ţuţulești - și domnul profesor Ion Alexandru, au relatat copiilor as-

pecte biografi ce eminesciene, date despre opera și infl uenţa marelui poet asupra literaturii române, dar și a celei europene, au subliniat importanţa simbolurilor în creaţia eminesciană și au dedicat versuri memorabile poetului nepereche. Alte momente din desfășurătorul acțiunii: Power-Point cu aspecte din viaţa și activitatea literară și publicistică a lui Mihai Eminescu, cu principalele teme și motive, mi-turi și modele literare, sintagme poetice, metafore esenţiale din universal eminescian; program ar-tistic - recitări de versuri, dans cla-sic, dans popular, interpretare de cântece; miniscenete; jocuri de rol; discuţii libere, schimburi de opinii între participanţi.

Proiectul ”Eternul Eminescu” și-a atins obiectivul – omagierea poetului nepereche, aducând lao-laltă în sala de festivități a Palatu-lui Copiilor Pitești elevi, profesori și invitați vrăjiți de geniul creator din Ipotești, bucuroși de întâlni-rea prilejuită de sărbătorirea poe-tului nostru național, pentru că, așa cum spunea Nichita Stănescu, ”toți ne regăsim în Eminescu”.

Simona Marineaţă, Mihaela Grigore

De câteva zile, ne confruntăm cu temperaturi demne de expresia ”gerul Bobotezei”. Chiar și în cursul unei ierni mai blânde, gerul constituie o ameninţare pentru inimă. Evident, pentru pacienţii cardiovasculari, temperatu-rile scăzute reprezintă chiar o agresiune asupra organis-mului. În general, la bolnavii cu diverse afecţiuni cronice, efectul frigului este mai accentuat. În plus, viscolul echivalează cu o temperatură mai mică cu 10 grade decât cea înregistrată de termo-metru. Efortul fi zic efectuat în condiţii de frig este foarte periculos, deoarece frigul este un echivalent al efortului fi zic. Uneori, simpla expunere la frig este sufi cientă pentru a declanșa o criză de angină pectorală sau chiar un infarct miocardic acut.

„Vinul fi ert sau ţuica fi artă nu se consumă afară, deoarece produc vasodilataţie”

„În cursul iernii trecute, am in-ternat un pacient cu infarct după ce, la prima oră a dimineţii, ieșise să-și cumpere pâine. În acest caz, expunerea la aerul rece a fost, din păcate, decisivă pentru declanșarea ocluziei coronariene.

Frigul mai poate declanșa angina pectoris prin spasm coronarian, dar și vasoconstricţie periferică cu sindrom Raynaud, care constă în coloraţia albă, roșiatică sau vi-neţie a mâinilor. Fumatul dă și el vasoconstricţie coronariană, care se poate adăuga spasmului produs

de frig și efort fi zic. Sindromul Raynaud mai poate apărea și la contactul cu apă foarte rece, ză-padă sau gheaţă. La pacienţii cu boli cronice de inimă, frigul poate precipita un episod de insufi cienţă cardiacă. De asemenea, persoanele de vârste extreme sunt vulnerabile la temperaturi scăzute. Un alt as-pect este legat de trafi cul auto în condiţii difi cile de iarnă care, prin mecanism de stres, declanșează se-creţia de adrenalină ce poate da, la rândul său, spasm coronarian. Prin urmare, recomandăm evita-rea tuturor situaţiilor de mai sus, îmbrăcăminte adecvată, cu căciulă și mănuși, pentru protejarea extre-mităţilor (urechi, degete) împotri-va degerăturilor, de asemenea, fu-larul protejează regiunea cervicală împotriva spondilozei. Sunt reco-mandate băuturile calde, cum sunt ceaiul și cafea, dar și supele. Atenţi-onăm asupra faptului că vinul fi ert

sau ţuica fi artă nu se consumă afa-ră, deoarece produc vasodilataţie, care dă o falsă impresie de căldură. Mișcarea este calorigenă și, prin urmare, este benefi că în condiţii de ger, cu condiţia ca după aceea să te retragi într-un loc călduros”, ne-a declarat medicul cardiolog Adrian Tase.

Pentru pacienţii cardiovasculari gerul reprezintă chiar o agresiune asupra organismului

Participări active ale dr. Tase la congresele de la Munchen şi Taipei

La fi nalul lunii august 2018, medicul Adrian Tase a participat la con-gresul anual al Societăţii Europene de Cardiologie (ESC) la centrul de convenţii „Messe München”. Misiunea ESC este ”reducerea poverii bo-lilor cardiovasculare la populaţia europeană, cu extensie globală”, iar Spotlight-ul Congresului ESC 2018 a fost: Bolile Valvelor Cardiace. Cel mai mare congres de cardiologie adună aproape 31.000 de profesioniști din domeniul sănătății cardiovasculare din 150 de țări și peste 200 de fi rme expozante. De asemenea, medicul argeșean a participat activ, în perioada 17-20 mai 2018, la lucrările congresului cu numărul 22 al APSC (Asia Pacifi c Society of Cardiology – Societatea de Cardiologie Asia Pacifi c) de la Taipei. Această societate savantă este lider în cardiolo-gia regională pentru schimbul de idei, educaţie continuă, ca și prezenta-rea cercetărilor noi în domeniile cardiologiei generale, echocardiografi ei și imagisticii, electrofi ziologiei, chirurgiei cardiace și cardiologiei pedi-atrice. Congresul a adunat participanţi și moderatori din regiune și din toată lumea. M.I.

Primăria municipiului Câmpu-lung a realizat recent și a pus la dispoziţia cetăţenilor, spre infor-mare și dezbatere, Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale. Documentul s-a fundamentat pe aplicarea chestionarelor adresate, pe de o parte, benefi ciarilor de servicii sociale și de asistenţă so-cială, ca locuitori ai municipiului Câmpulung, și, pe de altă parte,

membrilor comunităţii institu-ţionale. Iar răspunsurile câmpu-lungenilor au fost destul de inte-resante.

Astfel, în evidenţierea princi-palelor aspecte pozitive ale loca-lităţii, amplasarea geografi că a câștigat cele mai multe puncte, în timp ce, pe ultimul loc, aproa-pe de categoria „și altele”, se afl ă Consiliul Local. Ca principală

problemă este indicată lipsa lo-curilor de muncă, asta în condi-ţiile în care presa locală și agenţia pentru ocuparea forţei de mun-că abundă de cereri de personal. Doar jumătate dintre câmpulun-geni se simt în deplină siguranţă în oraș, în aceeași măsură aceștia considerând că municipiul este un loc propice creșterii și educării copiilor. C.I.B.

Consiliul Local Câmpulung, ultimul loc în aprecierile cetăţenilor

Implicată activ în viaţa comunităţii muscelene, Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul și Muscelul” a de-pășit graniţele zonei de acţiune, reușind de curând să devină acţionar la Bursa de Fericire, proiectul prin care Fundaţia „Dăruiește Viaţă” vrea să strângă fon-durile necesare construirii în România a unui spital pentru copiii bolnavi de cancer. Membrii ASCM

și-au îndreptat cotizaţiile aferente anului 2018 că-tre Fundaţia „Dăruiește Viaţă”, în conturile acesteia ajungând 10.000 de lei. Astfel, Asociaţia s-a alăturat donatorilor cu ajutorul cărora se va construi primul spital de oncologie și radioterapie pediatrică din ţară.

C.I.B.

Bursa de Fericire are acţionar de Muscel

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1279 (23 - 29 ianuarie 2019)

Animatoarea culturală Lavinia Năstase, la o sesiune de comunicări sifi litice la upercut cu Luiza Dobrescu, consiliera personală a primăriței de la Ștefănești.

Și ce dacă știi kick-boxing, fă, Luizo?! Te fac KO dintr-o singură fl egmă...

Doi seducători - primarul Gigi Stancu de la Bascov și starețul Ioasaf de la Cotmeana.

Iar ai venit să-ți deschid cartea, să vezi cum e viitorul tău cu Lorena..? E gri, primare, că e fată tânără și în putere și nu-i

plac cei care vor pierde alegerile...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Nouă personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 23-29 ia-

nuarie 2019. Primii sărbătoriți, pe 24 ianuarie, sunt Petre Cojocaru, fost director la Finanțele Publice Argeș, Vali Mocanu, managerul societății Mavexim, scriitorii George Rizescu și Sorin Durdun, precum și primarul Ion Gârleanu de la Bogați. Pe 25 ianuarie va primi felicitările cuvenite medicul Cristian Lambă, managerul de la Solomed, iar pe 26 ianuarie va da de băut dr. Octavian Puiu. Pe 28 ianuarie va închina o cupă de șampanie procurorul Daniel Vișan, iar pe 29 ianuarie se va afl a în centrul atenției medicul Flavius Băjan. Tuturor sărbătoriților, ”Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Ion Gârleanu Daniel Vișan Flavius Băjan

În anul 2014, trei tineri și un ARO 243 au efectuat expediţia „4 români în Sibe-ria”, timp de o jumătate de an parcurgând aproape 40.000 de kilometri, până la Ma-gadan, în estul îndepărtat al Rusiei, și îna-poi în ţară. Acum, același echipaj, dar cu o altă mașină, vrea să cucerească cele două Americi.

„Americ4ro” se numește aventura pusă la cale de ieșenii Ștefan Amarandei, Iulian Ciobănașu și Tudor Poșa. Cei trei au re-nunţat la vechiul ARO, fi indcă au primit

de la primarul unei comune băcăuane un „Zimbru al Carpaţilor” provenit din ulti-mele loturi fabricate la Câmpulung pentru transportul elevilor și comandat pe vre-muri de Guvernul Năstase. Noul ARO a fost modifi cat, are motor și transmisie de Mercedes, iar interiorul a fost transformat într-un camper pentru expediţii. Aventura va începe luna viitoare din Ţara de Foc, Argentina, punctul fi nal urmând să fi e un oraș din Alaska, Statele Unite ale Americii.

C.I.B.

După expediţia din Siberia, ARO pleacă în America

Continuă lupta în instanță a salariaților nedreptățiți de șeful Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. După ce a câștigat, în 2016, procesul prin care a contestat deci-zia de concediere, obținând repunerea pe funcție și despăgubiri, Liliana Zidaru (care, între timp, nemaisuportând comportamen-tul de zbir al șefului Chiriloiu, a și plecat de la Direcția Silvică), nu a renunțat la a-și

afl a dreptatea în instanță. Într-un dosar din 2017, ea contestă o decizie de sancționare aplicată de șefi i săi. Următorul termen de judecată stabilit de Tribunalul Argeș este 26 februarie. Dată la care omul bun la toa-te al directorului Chiriloiu, adjunctul său, directorul tehnic Cătălin Podea, a fost che-mat de instanță cu mandat de aducere.

M.S.

Director de la Silvic, adus cu mandat la procesul intentat de o fostă salariată