ii - cvlpress.ro · Anul 2016 debuteazã în trombã pentru Centrul Jude-þean de Resurse ºi...
16
Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii WWW.CVLPRESS.RO / [email protected] Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7937 miercuri, 6 ianuarie 2016 16 pagini 1 leu OFF-uri de GABRIEL BRATU-MIB - De-ar da Dumnezeu, Popescule, ca gerul Bobotezei sã îngheþe pre- þurile ºi taxeºe, sã nu se mai mã- reascã. actualitate / 3 eveniment / 4 educaþie / 8 social / 5 O veste proastã l-a luat prin sur- prindere, la început de an, pe ma- nagerul Teatrului Naþional din Cra- iova (TNC): dupã 15 ani la condu- cerea instituþiei, mandatul nu i-a mai fost prelungit de actualul mi- nistru al Culturii, Vlad Alexandres- cu. „Este o prostie ce s-a fãcut! Nu existã nici un motiv ca pentru o scurtã perioadã, pânã se organizea- zã concurs pentru ocuparea postu- lui, sã nu-mi mai prelungeascã in- terimatul. Nu are nici o logicã!”, a rãbufnit Mircea Corniºteanu. În ul- timii doi ani, acesta a avut ºase mandate de manager interimar în fruntea Naþionalului craiovean, din cauzã cã Ministerul Culturii – în brambureala-i organizatoricã ºi preocupat mai mult cu schimbãri- le intempestive la vârf – nu a anun- þat nici concurs pe post. Indigna- rea lui Corniºteanu este cu atât mai mare cu cât vestea schimbãrii din funcþie a primit-o chiar de la cel cu care a fost înlocuit: Alexan- dru Boureanu, pânã de curând di- rector artistic al teatrului. „E o chestiune care þine de caracter ºi nu am ce sã îi spun ministrului Cul- turii mai mult de-atât…” a comen- tat acesta. Mai în glumã, mai în serios, am zice cã se putea ºi mai rãu: actorul Bogdan Stanoevici, demis din funcþia de secretar de stat al Ministerului Culturii, a de- clarat, ieri, cã a aflat despre acest lucru de la un ºofer al instituþiei, exprimându-ºi, de asemenea, dez- amãgirea faþã de gestul lui Vlad Alexandrescu… 9 9 9 CULTURÃ pagina Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste Ministrul Culturii trage cortina peste mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC! Charlie Hebdo: Charlie Hebdo: Charlie Hebdo: Charlie Hebdo: Charlie Hebdo: mesaj incitant mesaj incitant mesaj incitant mesaj incitant mesaj incitant la un an dupã... la un an dupã... la un an dupã... la un an dupã... la un an dupã... În memoria atentatului te- rorist, din 7 ianuarie 2015, hebdomadarul satiric parizian “Charlie Hebdo” a editat as- tãzi un numãr special, într-un tiraj excepþional, de 1 milion de exemplare, ce inflameazã reþelele de socializare, cu un Dumnezeu bãrbos, purtând un Kalajnikov în bandulierã, veºtminte pãtate de sânge, sub titlul: un an dupã, asasi- nul e încã liber. Simbolistica desenului are diferite inter- pretãri, de la cele provoca- toare, la cele cu subînþele- suri rafinate. Copiii, educaþi în Copiii, educaþi în Copiii, educaþi în Copiii, educaþi în Copiii, educaþi în spiritul pãstrãrii spiritul pãstrãrii spiritul pãstrãrii spiritul pãstrãrii spiritul pãstrãrii unui mediu curat unui mediu curat unui mediu curat unui mediu curat unui mediu curat Anul 2016 debuteazã în trombã pentru Centrul Jude- þean de Resurse ºi Asistenã Educaþionalã (CJRAE) Dolj. În aceastã iarnã, instituþia amintitã va organiza un con- curs judeþean destinat con- ºtientizãrii elevilor în ceea ce priveºte pãstrarea unui mediu curat. Proiectul este avizat de Inspectoratul ªco- lar Judeþean Dolj, iar parte- ner este Asociaþia de Dezvol- tare Intercomunitarã de Gestionare a Deºeurilor – ECODOLJ. Jandarmii Jandarmii Jandarmii Jandarmii Jandarmii asigurã mãsurile asigurã mãsurile asigurã mãsurile asigurã mãsurile asigurã mãsurile de ordine de ordine de ordine de ordine de ordine de Boboteazã de Boboteazã de Boboteazã de Boboteazã de Boboteazã Paºi importanþi Paºi importanþi Paºi importanþi Paºi importanþi Paºi importanþi în tratamentul în tratamentul în tratamentul în tratamentul în tratamentul hepatitei C hepatitei C hepatitei C hepatitei C hepatitei C fãrã interferon fãrã interferon fãrã interferon fãrã interferon fãrã interferon
Transcript of ii - cvlpress.ro · Anul 2016 debuteazã în trombã pentru Centrul Jude-þean de Resurse ºi...
Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]
Primul
cotidian al
Olteniei Anul XXV, Nr. 7937miercuri, 6 ianuarie 2016 16 pagini 1 leu
OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB
- De-ar da Dumnezeu, Popescule,ca gerul Bobotezei sã îngheþe pre-þurile ºi taxeºe, sã nu se mai mã-reascã. actualitate / 3
eveniment / 4
educaþie / 8
social / 5
O veste proastã l-a luat prin sur-prindere, la început de an, pe ma-nagerul Teatrului Naþional din Cra-iova (TNC): dupã 15 ani la condu-cerea instituþiei, mandatul nu i-amai fost prelungit de actualul mi-nistru al Culturii, Vlad Alexandres-cu. „Este o prostie ce s-a fãcut! Nuexistã nici un motiv ca pentru oscurtã perioadã, pânã se organizea-zã concurs pentru ocuparea postu-lui, sã nu-mi mai prelungeascã in-terimatul. Nu are nici o logicã!”, arãbufnit Mircea Corniºteanu. În ul-timii doi ani, acesta a avut ºasemandate de manager interimar înfruntea Naþionalului craiovean, dincauzã cã Ministerul Culturii – înbrambureala-i organizatoricã ºipreocupat mai mult cu schimbãri-le intempestive la vârf – nu a anun-þat nici concurs pe post. Indigna-rea lui Corniºteanu este cu atâtmai mare cu cât vestea schimbãriidin funcþie a primit-o chiar de lacel cu care a fost înlocuit: Alexan-dru Boureanu, pânã de curând di-rector artistic al teatrului. „E ochestiune care þine de caracter ºinu am ce sã îi spun ministrului Cul-turii mai mult de-atât…” a comen-tat acesta. Mai în glumã, mai înserios, am zice cã se putea ºi mairãu: actorul Bogdan Stanoevici,demis din funcþia de secretar destat al Ministerului Culturii, a de-clarat, ieri, cã a aflat despre acestlucru de la un ºofer al instituþiei,exprimându-ºi, de asemenea, dez-amãgirea faþã de gestul lui VladAlexandrescu…
99999 CULTU
RÃ
pa
gin
a
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Charlie Hebdo:Charlie Hebdo:Charlie Hebdo:Charlie Hebdo:Charlie Hebdo:mesaj incitantmesaj incitantmesaj incitantmesaj incitantmesaj incitantla un an dupã...la un an dupã...la un an dupã...la un an dupã...la un an dupã...
În memoria atentatului te-rorist, din 7 ianuarie 2015,hebdomadarul satiric parizian“Charlie Hebdo” a editat as-tãzi un numãr special, într-untiraj excepþional, de 1 milionde exemplare, ce inflameazãreþelele de socializare, cu unDumnezeu bãrbos, purtândun Kalajnikov în bandulierã,veºtminte pãtate de sânge,sub titlul: un an dupã, asasi-nul e încã liber. Simbolisticadesenului are diferite inter-pretãri, de la cele provoca-toare, la cele cu subînþele-suri rafinate.
Copiii, educaþi înCopiii, educaþi înCopiii, educaþi înCopiii, educaþi înCopiii, educaþi înspiritul pãstrãriispiritul pãstrãriispiritul pãstrãriispiritul pãstrãriispiritul pãstrãriiunui mediu curatunui mediu curatunui mediu curatunui mediu curatunui mediu curat
Anul 2016 debuteazã întrombã pentru Centrul Jude-þean de Resurse ºi AsistenãEducaþionalã (CJRAE) Dolj.În aceastã iarnã, instituþiaamintitã va organiza un con-curs judeþean destinat con-ºtientizãrii elevilor în ceeace priveºte pãstrarea unuimediu curat. Proiectul esteavizat de Inspectoratul ªco-lar Judeþean Dolj, iar parte-ner este Asociaþia de Dezvol-tare Intercomunitarã deGestionare a Deºeurilor –ECODOLJ.
JandarmiiJandarmiiJandarmiiJandarmiiJandarmiiasigurã mãsurileasigurã mãsurileasigurã mãsurileasigurã mãsurileasigurã mãsurilede ordinede ordinede ordinede ordinede ordinede Boboteazãde Boboteazãde Boboteazãde Boboteazãde Boboteazã
Paºi importanþiPaºi importanþiPaºi importanþiPaºi importanþiPaºi importanþiîn tratamentulîn tratamentulîn tratamentulîn tratamentulîn tratamentulhepatitei Chepatitei Chepatitei Chepatitei Chepatitei Cfãrã interferonfãrã interferonfãrã interferonfãrã interferonfãrã interferon
2 / cuvântul libertãþii miercuri, 6 ianuarie 2016actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
EDITOR:
S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:
200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.
Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012
CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.
Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]
Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR
Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU
Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN
DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu
Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean
Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu
Fotoreporter: Tibi Bologh
Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:
Cristian Rudãreanu: [email protected]
Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
Ministrul Energiei
va discuta cu ºefii
RADET ºi ELCEN
despre problemele
cu furnizarea
cãlduriiMinistrul Energiei, Victor
Grigorescu, i-a convocat pereprezentanþii RADET ºiELCEN, ieri, la sediulministerului, pentru discuþiiprivind furnizarea cãldurii ºiapei calde în Bucureºti,dupã mai multe problemeapãrute în unele cartiere aleCapitalei. “La solicitareaprimarului general alCapitalei, Rãzvan Sava,ministrul Energiei, VictorGrigorescu, a convocatastãzi, 5 ianuarie, ora 17.30,la sediul ministerului,reprezentanþii RADET ºiELCEN pentru a clarificasituaþia furnizãrii agentuluitermic în Bucureºti. Discu-þiile vor avea loc în contex-tul problemelor apãrute lafurnizarea agentului termicîn unele cartiere din Capita-lã”, se aratã într-un anunþal Ministerului Energiei.Regia Autonomã de Distri-buþie a Energiei Termice(RADET) a anunþat luni cãfurnizarea încãlzirii ºi apeicalde în mai multe blocuridin Drumul Taberei ºiMilitari s-a fãcut cu dificul-tate, din cauza parametrilorscãzuþi ai agentului termiclivrat de ElectrocentraleBucureºti (ELCEN). Regia asusþinut cã a solicitat undebit de 4.200 de tone pe orãla o temperaturã de 103grade Celsius ºi a primit3.400 de tone pe orã latemperatura de 93 - 96 degrade Celsius.
“Eu am aflat de la ºofer, pe 30decembrie, venind la birou. Nu amavut nicio discuþie cu ministrul.Cumva, mã aºteptam sã se întâm-ple asta, deºi eu nu fac parte dinniciun partid”, a declarat BogdanStanoevici, marþi, pentru MEDIA-FAX. “Eram tehnocrat înainte sãvinã tehnocraþii”, a mai spus Bog-dan Stanoevici, precizând cã estederanjat de modul în care s-au des-fãºurat lucrurile. “Am fost extrem
Peste 60.000 de foºti angajaþi ai MinisteruluiPeste 60.000 de foºti angajaþi ai MinisteruluiPeste 60.000 de foºti angajaþi ai MinisteruluiPeste 60.000 de foºti angajaþi ai MinisteruluiPeste 60.000 de foºti angajaþi ai MinisteruluiAfacerilor Interne ar putea avea pensia recalculatãAfacerilor Interne ar putea avea pensia recalculatãAfacerilor Interne ar putea avea pensia recalculatãAfacerilor Interne ar putea avea pensia recalculatãAfacerilor Interne ar putea avea pensia recalculatã
Peste 60.000 de foºti angajaþi aiMinisterului Afacerilor Interne
(MAI) ar putea avea pensia recal-culatã, dupã sistemul pensiilor
militare de stat reintrodus din 1ianuarie 2016, cei vizaþi putând
contacta specialiºtii Casei dePensii din MAI la numãrul pus la
dispoziþie de minister.
Sistemul pensiilor militare de stat a fost rein-trodus din 1 ianuarie 2016 dupã ce a intrat învigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiilemilitare de stat. Peste 60.000 de persoane aflateîn evidenþa Casei de Pensii Sectoriale a MAIvor putea beneficia de o recalcuare a pensiei.În acest sens, ministrul Afacerilor Interne, Pe-tre Tobã, a dispus înfiinþarea unei linii telefo-nice speciale prin care foºtii angajaþi ai min-sterului care vor sã obþinã mai multe informa-þii despre lege sau despre recalcularea pensieipe care o au pot discuta cu specialiºtii Caseide Pensii a MAI. Numãrul de telefon 021 2648505 poate fi apelat de luni pânã vineri, în in-tervalul 08.00- 16.00.
Pe taloanele de pensii din luna ianuarie 2016,va fi introdusã o menþiune prin care oameniisunt informaþi cã, pânã la data de 30.06.2016,îºi pot exprima opþiunea cu privire la perioadade timp avutã în vedere pentru realizarea re-
calculãrii pensiei. Cei interesaþi pot transmitesolicitãri de informaþii ºi pe mail laadresa [email protected] sau la adre-sa de corespondenþã a Casei de Pensii a MAI -Bucureºti, Strada George Georgescu nr. 3, sec-tor 4, Cod Poºtal 040131. În plus, pe site-ulMinisterului Afacerilor Interne, www.mai.gov-.ro, pe prima paginã, la secþiunea ”Utile”, afost creat un link cãtre pagina Casei de Pensiia MAI (http://www.mai.gov.ro/in-
dex03_3_04.html), unde pot fi gãsite infor-maþii referitoare la noile prevederi legale pri-vind pensiile militare, rãspunsuri la întrebãrifrecvente ºi modalitãþile de contactare a spe-cialiºtilor de la Casa de Pensii a MAI.
Potrivit Legii 223/2015, vor beneficia depensii militare politiºtii, militarii ºi funcþiona-rii publici cu statut special care vor îndeplini,începând cu ianuarie 2016, condiþiile legalede pensionare.
Potrivit companiei CFR Cãlãtori, ieri di-mineaþã nu sunt trenuri anulate din cele pes-te 1.200 care circulã zilnic pe reþeaua fero-
Bogdan Stanoevici, demis din postul de secretarde stat al Ministerului Culturii: Am aflat de la ºofer
de dezamãgit. Nu ºtiu unde estetransparenþa despre care se totvorbeºte acum în minister”, a men-þionat Stanoevici.
Decizia privind eliberarea luiBogdan Stanoevici din funcþia desecretar de stat la Ministerul Cul-turii a fost semnatã de premierulDacian Cioloº ºi a fost publicatã,pe 29 decembrie, în Monitorul Ofi-cial. Bogdan Stanoevici a fost se-cretar de stat al Ministerului Cul-
turii începând din ianuarie 2015,când a fost numit în aceastã func-þie printr-o decizie luatã de premie-rul de la momentul respectiv, Vic-tor Ponta. Înainte de a ocupa aceas-tã funcþie, Stanoevici a fost minis-tru delegat pentru Românii de Pre-tutindeni. Demisia sa a fost cerutãla momentul respectiv din cauzaproblemelor cu care s-a confrun-tat diaspora în a-ºi exercita votulla alegerile prezidenþiale.
Bogdan Stanoevici este de pro-fesie actor, fiind cunoscut pentruroluri precum cele din filmele “Sa-nia albastrã”, de Ioan Cãrmãzan,“Noi, cei din linia întâi”, de Ser-giu Nicolaescu, “Tertium non da-tur”, de Lucian Pintilie, ºi “Cel
ales”, de Cristian Comeagã. Cucâteva luni înainte de Revoluþiadin 1989, acesta a pãrãsit Româ-nia, stabilindu-se în Franþa, undeºi-a continuat cariera actoriceas-cã. Stanoevici a revenit în Româ-nia în anul 2011.
Pe de altã parte, odatã cu înlã-turarea lui Bogdan Stanoevici dinconducerea Ministerului Culturii,ºi Ortansa Luminiþa Constantin afost eliberatã din funcþia de secre-tar general adjunct pe care o deþi-nea temporar la Ministerul Cultu-rii. O decizie în acest sens a fostpublicatã pe 29 decembrie, fiindsemnatã de premierul Dacian Cio-loº, la propunerea instituþiei con-duse de Vlad Alexandrescu.
Actorul Bogdan Stanoevici a fost demis din funcþia desecretar de stat al Ministerului Culturii ºi, contact de
MEDIAFAX, a declarat cã a aflat despre acest lucru de la unºofer al instituþiei, exprimându-ºi totodatã dezamãgirea faþã
de acþiunea ministrului Vlad Alexandrescu.
Trenurile de cãlãtori ajung la destinaþii cu întârzieridin cauza zãpezii ºi a gerului
Trenurile de cãlãtori circulã cu vitezã redusã ºi ajung la destinaþii cuîntârzieri de zeci de minute, din cauza zãpezii ºi a gerului, dar nu sunt
trenuri anulate pe nicio magistralã.viarã. Trenurile de cãlãtori circulãînsã cu restricþii de vitezã ºi ajungla destinaþii cu întârzieri, din cauzazãpezii ºi a temperaturilor scãzute.Douã trenuri au ajuns în Gara deNord Bucureºti cu întârzieri deaproximativ 60 de minute - IR 1742Satu Mare-Oradea-Bucureºti ºi IR1782 Piteºti-Bucureºti Nord, iar IR1696 Timiºoara Nord-Bucureºti
Nord, cu 40 minute întârziere, au precizatreprezentanþii companiei feroviare.
Cãlãtorii sunt sfãtuiþi sã se informeze de-
spre condiþiile meteo ºi sã apeleze telefonicGara CFR din localitatea de plecare pentru in-formaþii actualizate despre mersul trenului cucare intenþioneazã sã cãlãtoreascã.
Pasagerii care doresc sã renunþe la cãlãto-rie vor primi, la cerere, contravaloarea bilete-lor pentru parcursul neefectuat. Reprezentan-þii companiei CFR Cãlãtori au precizat cã, dacãapar defecþiuni la instalaþia electricã ºi de în-calzire, din cauza temperaturilor foarte scãzu-te, personalul de tren va redistribui cãlãtorii,în mãsura posibilitãþilor, în alte vagoane ºi leva acorda asistenþa necesarã.
cuvântul libertãþii / 3miercuri, 6 ianuarie 2016 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
În memoria atentatului terorist, din 7 ia-nuarie 2015, hebdomadarul satiric parizian“Charlie Hebdo” a editat astãzi un numãrspecial, într-un tiraj excepþional, de 1 mili-on de exemplare, ce inflameazã reþelelede socializare, cu un Dumnezeu bãrbos,purtând un Kalajnikov în bandulierã, veºt-minte pãtate de sânge, sub titlul: un andupã, asasinul e încã liber. Simbolisticadesenului are diferite interpretãri, de la celeprovocatoare, la cele cu subînþelesuri rafi-nate. Interpretarea conspiraþionistã deliran-tã, caracteristicã jihadiºtilor, dar ºi tinerilorpredispuºi a adera la ideea de putere invi-zibilã ºi de a lupta apocaliptic, în numelebinelui, n-are limite. Este ºi motivul pentrucare nu puþini politicieni, intervievaþi, au evi-tat sã-ºi dea tranºant cu pãrerea. Umorulcelor de la Charlie Hebdo a fost de-a lun-gul timpului asociat rasismului, islamofo-biei, de detractorii caricaturii, fie cã eraufrancezi, turci sau danezi. Procesele inten-tate în timp împotriva redacþiei CharlieHebdo pentru desene care au inflamat, cuprecãdere, lumea musulmanã, atacurile cucocktailurile Molotov, pentru numãrul titrat“Charia Hebdo”, au pãlit toate în faþa li-bertãþii de exprimare, un drept laic inalie-
MIRCEA CANÞÃR
Charlie Hebdo: mesaj incitant la un an dupã...Charlie Hebdo: mesaj incitant la un an dupã...Charlie Hebdo: mesaj incitant la un an dupã...Charlie Hebdo: mesaj incitant la un an dupã...Charlie Hebdo: mesaj incitant la un an dupã...nabil. La care francezii þin. Cu ardoare.Ca o parantezã, Franþa ocupã locul 3 înlume cu cel mai mare numãr de morþi, înrândul ziariºtilor, anul trecut. Discuþia e lun-gã, ºi neterminatã în privinþa pragului dereacþie al europenilor ºi al musulmanilor lao caricaturã. Un punct unitar de vederenu existã ºi nici nu poate exista. Trei plãcicomemorative, în memoria victimelor aten-tatelor de la Paris, s-au dezvelit ieri 5 ia-nuarie a.c.: una în omagiul poliþistului Me-rabet Ahmet, asasinat de fraþii Kouachi,cãruia artistul Christian Guermi cunoscutsub numele C215, i-a dedicat un portret în“albastru-alb-roºu” pe care se poate citi“Je suis Ahmet”. Evenimentul a beneficiatde prezenþa presedintelui Francois Hollan-de, a premierul Manuel Valls, ºi a primaru-lui Parisului, Anne Hidalgo, care au oma-giat amintirea poliþistului. O altã placã afost dezvelitã chiar la sediul Charlie Heb-do cu numele victimelor (12) în ordine al-fabeticã. În fine o a treia placã comemo-rativã a fost dezvelitã în magazinul HyperCacher din estul Capitalei. Numãrul de as-tãzi al Charlie Hebdo insereazã desene aledispãruþilor Cabu, Wolinski, Charb, Tin-gnous, Honore ºi, va avea, cum spuneam
un tiraj de excepþie. De altfel,hebdomadarul a trecut de la omedie de 75.000 de exemplareîn luna iunie ºi 300.000 de exem-plare în luna septembrie, la unade 100.000, potrivit directoruluifinanciar. Chiar dacã se poatemuri în Franþa pentru o carica-turã, text ºi imagine, plãcutã ºiiritantã, generând reacþii contra-re, publicaþia satiricã, cu mesa-je dintre cele mai caustice, rã-mâne acceptatã. Existã întreba-rea dacã la un an dupã Charlie,guvernul a tras toate învãþãmin-tele atentatelor de atunci. Reci-proca ar fi dacã Charlie Hebdoa tras vreo învãþãturã de minte,dar o astfel de întrebare nu ºi-opune nimeni, deºi Ingrid Brinso-laro, soþia poliþistului care asigu-ra protecþia lui Stephane Char-bonniere, cunoscut sub numelede Charb, a depus la ProcurorulGeneral al Parisului o plângerepentru omucidere involuntarã, agravantã,a soþului ei. Sintetizând, deºi nu suntem înfaþa unor reacþii chimice, atitudini, gesturi,
emoþii intense, putem concluziona astfel:libertatea presei în Franþa este o realitateindubitabilã, pentru care se mai ºi moare.
Începutã în aprilie 2014, cu untermen contractual de 18 luni, par-carea ar fi trebuit sã fie gata în lunaseptembrie 2015, dar constructo-rii au invocat mai multe motive carei-au fãcut sã întârzie pânã în no-iembrie ºi apoi, din nou, pânã îndecembrie. ªantierul a fost pornitîn mare vitezã, au fost aduse utila-je de mare tonaj cu care s-a foratºi au fost turnate pãrþile laterale.Spre toamnã, în numai cinci lunide la începerea lucrãrilor, pereþiierau ridicaþi în picioare ºi se puteaspune cã parcarea a prins contur.Era, de departe, cea mai avansatã
Parcarea subteranã, Parcarea subteranã, Parcarea subteranã, Parcarea subteranã, Parcarea subteranã, gggggata ata ata ata ata pppppentru receentru receentru receentru receentru recepþpþpþpþpþieieieieieCraiovenii nu mai au mult de aºteptat pânã ce îºi vor par-
ca maºinile în parcarea subteranã de sub platoul TeatruluiNaþional. Investiþia de 21 milioane de euro a fost finalizatã,iar constructorul a cerut, chiar în primele zile ale lui 2016,autoritãþilor locale sã facã recepþia finalã, dupã care cele 600de locuri de parcare ar urma sã fie date în folosinþã. Fiindvorba de o lucrare realizatã din fonduri europene, parcareasubteranã va fi cu platã.
dintre lucrãri ºi se vehicula ideeacã va fi recepþionatã chiar înaintede termen.
A dispãrut o cale de accesÎnceputul verii lui 2015 a venit
însã cu ploi care au îngreunatmunca pe ºantier. Constructorul arecunoscut cã nu poate sã predealucrarea mai devreme, aºa cum seangajase, ºi s-a mobilizat sã o ter-mine la timpul convenit prin con-tract. În septembrie 2015, când arfi trebuit sã fie gata, s-a solicitat opãsuire de douã luni, pânã în lunanoiembrie, pentru a se rezolva cu
proiectantul o situaþie apãrutã re-cent: lipsa unei scãri de acces. Înnoiembrie, s-a motivat cã proiec-tantul nu a reuºit sã punã la punctdocumentaþia ºi lucrarea a mai aº-teptat o lunã.
Prima inaugurare a lui 2016La bilanþul ºantierelor, fãcut la
sfârºitul lui 2015, primarul Lia Ol-guþa Vasilescu a punctat parcareasubteranã de pe platoul teatrului caºi terminatã. Ceea ce s-a ºi întâm-plat. În primele zile ale lui 2016,constructorul Mitliv, în asociere cuPolystart Impex ºi Habau Con-
strucþii, au solicitat Primãriei Cra-iova sã efectueze recepþia finalã aconstrucþiei, ceea ce înseamnã cãeste terminatã în proporþie de100%. Primarul Lia Olguþa Vasi-lescu a luat în calcul acest lucru,motiv pentru care parcarea subte-ranã este prima lucrare care, alã-turi de reabilitarea strãzii „CaleaBucureºti”, va fi inauguratã la acestînceput de an.
Parcarea trebuie sã fie asigura-tã contra incendiilor
Parcarea a fost construitã pedouã niveluri ºi are o suprafaþã des-fãºuratã de 17.000 de metri pãtraþi.Din cele 619 locuri de parcare, 586sunt pentru autoturisme ºi 33 pen-tru motociclete. Pentru încuraja-rea utilizãrii autovehiculelor elec-trice ºi pentru reducerea poluãrii,în interiorul parcãrii trebuie sã seregãseascã staþii de încãrcare pen-tru 240 de locuri de parcare. Pro-iectul spune cã parcarea trebuie sãfie luminatã, sã aibã grupuri sani-tare pentru fiecare nivel ºi un liftcare sã ajute persanele cu dizabili-tãþi sã se deplaseze. Proiectanþii auprevãzut ºi dotãri speciale împo-triva incendiilor: sistem de detec-þie ºi alarmare la depãºirea concen-
traþiei de monoxid de carbon ºi sis-tem de sonorizare ºi alarmare încaz de incendiu.
Primãria Craiova pregãteºte unregulament de acces
Investiþia s-a ridicat la suma de84,4 milioane de lei (21 milioanede euro). Contribuþia PrimãrieiCraiova a fost de 267.000 de lei(66.000 de euro), iar restul au fostfonduri europene. Potrivit autori-tãþilor locale, accesul în parcareasubteranã se va face, cel mai pro-babil, cu taxã. Reprezentanþii mu-nicipalitãþii pregãtesc un regula-ment de funcþionare pentru parca-re, care va include ºi posibilitateade a achiziþiona abonamente. Într-un studiu de trafic din 2008, cares-a ataºat la documentaþia de pro-iectare, care a fost realizatã în 2011,au fost prevãzute mai multe feluride abonamente, de zi, de noapte,permanent, pentru maºini norma-le sau electrice. La momentul res-pectiv era vorba de un leu pe orãsau cinci lei pentru mai mult dedouã ore, un abonament între 100ºi 300 de lei, în funcþie de numã-rul de ore, de zile sau nopþi. Toateaceste preþuri fost fi ajustate.
LAURA MOÞÎRLICHE
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
4 / cuvântul libertãþii miercuri, 6 ianuarie 2016evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN
Reamintim cã, poliþiºtii Servi-ciului de Investigarea Fraudelordin cadrul IPJ Dolj au stabilit înurma cercetãrilor cã Aurica Tru-þã, de 52 de ani, din comuna Bu-covãþ, cu complicitatea Constan-þei Florea, de 57 de ani, din Cra-iova, în perioada ianuarie 2007 –aprilie 2010 ºi-a însuºit suma de519.065 lei, bani care ar fi trebuit
Þinând seama de amploarea in-cendiului care a mistuit mare par-te din standurile amplasate în Târ-gul Municipal Craiova, de pe stra-da Caracal, din 11 decembrie, înziua urmãtoare a fost constituitão comisie de cercetare formatãdin ofiþeri specialiºti de la CentrulOperaþional Judeþean, Inspecþia dePrevenire ºi subunitatea de inter-venþie, din cadrul Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã (ISU)
Pentru asigurarea unui climat deordine ºi siguranþã publicã la ma-nifestãrile religioase organizate cuocazia Bobotezei, efectivele In-spectoratului de Jandarmi JudeþeanDolj, în cooperare cu lucrãtori aiPoliþiei Locale Craiova, I.P.J. Doljºi I.S.U. Dolj, vor asigura mãsuri-le de ordine publicã pentru desfã-ºurarea în condiþii de siguranþã aacestor activitãþi organizate la bi-serica „Madona Dudu” din Craio-va, precum ºi la activitãþile dinPortul Calafat, Portul Cetate, Mâ-nãstirea Maglavit ºi sãrbãtoarea tra-diþionalã cunoscutã sub denumireade „Botezul Cailor”, din municipiulBãileºti. De asemenea, efective dincadrul Grupãrii de Jandarmi Mo-bile Craiova, în cooperare cu lu-crãtori ai Poliþiei Locale Craiova,I.P.J. Dolj ºi I.S.U. Dolj, vor asi-gura mãsurile de ordine publicãpentru desfãºurarea în condiþii desiguranþã a acestor activitãþi orga-nizate la Catedrala Mitropolitanã„Sf. Dumitru” din Craiova.
Misiunile jandarmilor au în ve-dere, în principal, protecþia parti-
Jandarmii asigurã mãsurileJandarmii asigurã mãsurileJandarmii asigurã mãsurileJandarmii asigurã mãsurileJandarmii asigurã mãsurilede ordine de Boboteazãde ordine de Boboteazãde ordine de Boboteazãde ordine de Boboteazãde ordine de Boboteazã
cipanþilor, sprijinirea personaluluilãcaºelor de cult în îndrumarea ce-tãþenilor cãtre zona de împãrþire aapei sfinþite, prevenirea ºi comba-terea oricãror fapte care aduc atin-gere legilor ºi normelor de convie-þuire socialã, precum ºi depistarea,identificarea ºi dispunerea mãsuri-lor legale împotriva celor care co-mit fapte antisociale. Jandarmiidoljeni recomandã participanþilor laaceste manifestãri sã acorde o aten-þie deosebitã bunurilor personale,sã evite pe cât posibil sã aibã lavedere obiecte de valoare care potatrage atenþia deoarece astfel deevenimente reprezintã momenteprielnice pentru infractori, sã ma-nifeste spirit de solidaritate, vigi-lenþã în locurile aglomerate ºi sãsolicite sprijinul jandarmilor aflaþiîn dispozitiv în situaþia în care estenecesarã intervenþia acestora. Deasemenea, jandarmii sfãtuiesccetãþenii sã dea dovadã de înþele-gere, sã respecte indicaþiile forþe-lor de ordine ºi sã aºtepte cu rãb-dare împãrþirea apei sfinþite fãrãa crea dezordine.
Sursele de încãlzire improvizate de vânzãtoriSursele de încãlzire improvizate de vânzãtoriSursele de încãlzire improvizate de vânzãtoriSursele de încãlzire improvizate de vânzãtoriSursele de încãlzire improvizate de vânzãtori– cauza probabilã a incendiului– cauza probabilã a incendiului– cauza probabilã a incendiului– cauza probabilã a incendiului– cauza probabilã a incendiuluidin din din din din Târgul Municipal CraiovaTârgul Municipal CraiovaTârgul Municipal CraiovaTârgul Municipal CraiovaTârgul Municipal Craiova
Reprezentanþii Inspectora-tului pentru Situaþii deUrgenþã (ISU) Dolj au stabilit,în urma cercetãrilor efectua-te, cã, cel mai probabil,incendiul de la Târgul Muni-cipal de pe strada Caracaldin Craiova, de pe 11 decem-brie 2015, a pornit de lasursele de încãlzire improvi-zate folosite de vânzãtori.Flãcãrile au izbucnit la unstand central al târgului, iarde aici s-au întins cu repezi-ciune, din cauza materialelortextile împrãºtiate peste tot.În paralel continuã ºi anchetademaratã de poliþiºtii Secþiei2 Craiova în acest caz, subaspectul comiterii infracþiuniide distrugere.
Dolj, cu misiunea de a stabili carea fost cauza evenimentului. Ieri,reprezentanþii ISU Dolj au anun-þat cã, în urma interpretãrii judi-cioase a amprentei incendiului,coroboratã cu acþiunea factorilorcare au influenþat desfãºurareaprocesului de combustie ºi pro-pagare a arderii, a rezultat cu exac-titate poziþia focarului – un standcentral al târgului –, cauza proba-bilã fiind o flacãrã de la aparateleimprovizate folosite de vânzãtorisã se încãlzeascã. Astfel, potrivitISU Dolj, din discuþiile purtate cupersoanele aflate la locul produ-cerii incendiului, persoana care aanunþat incendiul, personalul dela locul de muncã, respectiv ad-
ministratorii S.C. Texind S.A ºiS.C. Pieþe ºi Târguri CraiovaS.R.L. a reieºit faptul cã vânzã-torii foloseau pentru a se încãlziîn sezonul rece mijloace improvi-zate cu flacãrã deschisã (butelii cuarzãtor, godine, recipienþi metalici,în care erau utilizaþi drept combus-tibili diferite materiale textile, de-ºeuri lemn, hârtie, carton ºi încãl-þãminte), fapte confirmate ºi petimpul desfãºurãrii activitãþii decercetare la faþa locului.
În paralel continuã ºi anchetapoliþiºtilor Secþiei 2 Craiova, undeeste înregistrat dosar penal cu pri-vire la infracþiunea de distrugere,în cauzã urmând sã fie efectuatã oexpertizã tehnicã.
Contabila ºi casiera Primãriei BucovãþContabila ºi casiera Primãriei BucovãþContabila ºi casiera Primãriei BucovãþContabila ºi casiera Primãriei BucovãþContabila ºi casiera Primãriei Bucovãþcondamnate definitivcondamnate definitivcondamnate definitivcondamnate definitivcondamnate definitiv
Aurica Truþã ºi Constanþa Florea, ca-siera, respectiv contabila Primãriei Bu-covãþ, au fost condamnate la câte 3ani de închisoare cu suspendare pen-tru delapidare, fals ºi uz de fals. Sen-tinþa a rãmas definitivã ieri, dupã ce
Curtea de Apel Craiova le-a respins ape-lurile ca nefondate. Cele douã funcþi-onare au fost acuzate cã ºi-au însuºitpeste 500.000 lei din banii PrimãrieiBucovãþ în perioada 2007- 2010, banipe care trebuie acum sã-i restituie.
sã ajungã în bugetul local. Potri-vit reprezentanþilor IPJ Dolj, Au-rica Truþã, în calitate de casier alPrimãriei Bucovãþ, cu ajutorulConstanþei Florea, contabilã a ace-leiaºi Primãrii, prin falsificareadocumentelor de evidenþã conta-bilã sau neîntocmirea acestora,precum ºi prin îndeplinirea defec-tuoasã a atribuþiilor de serviciu ºi-
a însuºit din gestiune suma de519.065 lei. Mai precis, cele douãîncasau diverse sume de bani, eli-berau chitanþe aºa cum trebuia,numai cã în gestiune “uitau” sãînregistreze toatã suma, diferen-þa intrând în buzunarele lor. Dupãce au reuºit sã documenteze acti-vitatea infracþionalã a celor douã,sub coordonarea procurorilor Par-chetului de pe lângã JudecãtoriaCraiova, pe 20 mai 2011, poliþiºtiide la SIF împreunã cu procuro-rul de caz din cadrul Parchetuluide pe lângã Judecãtoria Craiovaau luat decizia reþinerii femeilor,pe bazã de ordonanþã, pentru 24de ore. Ambele au fost prezenta-te, o zi mai târziu, JudecãtorieiCraiova, care le-a emis mandatede arestare preventivã, însã la re-cursul judecat de Tribunalul Doljpe 23 mai 2011 au fost eliberate.
Dupã o serie de expertize fi-
nanciar-contabile, în octombrie2014 cele douã funcþionare aufost trimise în judecatã de procu-rorii Parchetului de pe lângã Ju-decãtoria Craiova pentru infrac-þiunile de delapidare, abuz în ser-viciu contra intereselor publice,fals intelectual ºi uz de fals. Înrechizitoriul prin care s-a dispustrimiterea în judecatã a inculpate-lor, procurorii au reþinut cã ceamai mare parte a banilor a fostînsuºitã de Aurica Truþã în baza a225 de documente justificativecare nu au existat niciodatã, baniifiind “topiþi“ la cumpãrãturi, iarcontabila Constanþa Florea nu ºi-a îndeplinit sarcinile de serviciu.
Pe 18 iunie 2015, JudecãtoriaCraiova a pronunþat sentinþa îndosar, ambele funcþionare fiindgãsite vinovate. Ele au fost con-damnate la câte 3 ani de închi-soare cu suspendare pe durataunui termen de încercare de 5 aniºi obligate sã restituie PrimãrieiBucovãþ suma de 578.205 lei ºisã achite câte 1.600 de lei cheltu-ieli judiciare. Cele douã au fãcutapel, însã ieri, Curtea de Apel Cra-iova le-a respins apelurile ca ne-fondate: „Respinge apelurile de-clarate de inculpatele Truþã Au-rica ºi Florea Constanþa, ca ne-fondate. Definitivã. Pronunþatãîn ºedinþã publicã”.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
miercuri, 6 ianuarie 2016 cuvântul libertãþii / 5socialsocialsocialsocialsocial
Cei 750 de pacienþi cu hepatitaC au primit aprobare pentru trata-mentul fãrã interferon, dupã anali-zarea a 978 de dosare. Ei fac ana-lize periodic, iar dacã la final se vaconstata cã s-au vindecat , CNAS
va plãti tratamentul lor. Potrivitreprezentanþilor CNAS, un dosarpoate fi respins atunci când lipsescanumite acte sau anumite analize.Dupã completarea dosarelor aces-tea pot fi depuse din nou. Toþi pa-cienþii care întrunesc condiþiilepentru a primi tratamentul fãrã in-terferon ar urma sã îl obþinã, indi-ferent care este numãrul lor. Unpacient cu hepatitã C, care are
Paºi importanþi în tratamentulPaºi importanþi în tratamentulPaºi importanþi în tratamentulPaºi importanþi în tratamentulPaºi importanþi în tratamentulhepatitei C fãrã interferonhepatitei C fãrã interferonhepatitei C fãrã interferonhepatitei C fãrã interferonhepatitei C fãrã interferon
Pânã la sfârºitul anului trecut, aproximativ 2.000 de dosare pentru tratamentulhepatitei C fãrã interferon au fost depuse la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãta-
te, 750 din acestea fiind aprobate. Câteva sute de pacienþi iau deja tratamentuldestinat bolnavilor cu hepatitã cronicã viralã C ºi cirozã hepaticã C cu stadiul IV
de fibrozã sau celor care au fost supuºi transplantului.
Nici nu au trecut câteva ore bune de la prima zãpadã din acest sezon,cã realitatea ne aratã faþa adevãratã a lucrurilor de care ne lovim zilnic.Sunt multe cele bune fãcute pe meleagurile municipiului nostru, dupãcum, nu puþine sunt ºi cele care ne fac sã înþelegem cã, încã, suntemtributari la a ne apropia de standarde de civilizaþie la care tânjim sau doarsimulãm. Cât este partea noastrã de vinã, a locuitorilor, cât este parteaorganismelor locale ºi naþionale, nici nu prea mai conteazã. Ne rãmânepe retinã doar imaginea unui suflet aflat în odihnã prelungitã, într-o staþiede autobuz, din cel mai mare cartier al Craiovei. Scãldatã în lumina sola-rã, generoasã ce-i drept, ieri, la amiazã, femeia, al cãrei destin a fostmult prea crud, presãratã inclusiv cu decese premature în propria fami-lie, pulsa cu viaþã într-o lume pe care, demult, a simþit cã e timpul sã nuo mai înþeleagã. Nu facem judecãþi. Nu este nici moral, nici creºtineºte.Acceptãm cã, mai devreme cu câteva zile, când frigul începea sã punãstãpânire ºi peste Craiova, femeia a fost condusã la un centrul de asis-tenþã socialã beneficiind de minimul de existenþã, care pentru ea a fost,poate, mai mult decât totul în viaþã. Ce este trist, e cã, ieri, acelaºi „cazsocial” ciupea priviri iscoditoare din partea trecãtorilor. Nimic de mân-cat, cu riscul refuzului, în jurul ei! Ar fi fost un semn al solidaritãþii ºibunei-credinþe, cu care ne împãunãm zilnic. A cui e greºeala? A noastrã,a tuturor! Nici nu trebuie sã ne arãtãm cu degetul unii pe alþii. Toatãinformatizarea, toatã tarlaua populatã cu specialiºti în medicinã, serviciisociale, ong-iºti de înaltã þinutã ºi buni în „servicii de formare de forma-tori” nu fac cât o ceapã degeratã, când un astfel de caz, încã mai stãruiepe retina craiovenilor.
VALENTIN CEAUªESCU
Cuvintele sunt inutile,Cuvintele sunt inutile,Cuvintele sunt inutile,Cuvintele sunt inutile,Cuvintele sunt inutile,iar „sistemul” pãleºteiar „sistemul” pãleºteiar „sistemul” pãleºteiar „sistemul” pãleºteiar „sistemul” pãleºte
în faþa evidenþeiîn faþa evidenþeiîn faþa evidenþeiîn faþa evidenþeiîn faþa evidenþei
aprobare pentru tratament, trebu-ie sã facã analize de sânge în fie-care sãptãmânã. El semneazã îna-inte cã va respecta programul detratament ºi va pãstra recipienteleîn care a avut medicamentele.
Ce paºi trebuie urmaþi defiecare pacient
Pentru accesul la tratamentfãrã interferon, pacientul, cu bi-let de trimitere de la medicul defamilie ºi cardul de sãnãtate, tre-buie sã se prezinte pentru con-sultaþie ºi evaluare la un medicspecialist din unul dintre centre-le desemnate din þarã. În urmaevaluãrii, dacã acesta corespun-
de criterilor de eligibilitate con-form protocolului elaborat decomisia de specialitate a Minis-terului Sãnãtãþii, pacientul vaprimi voucherul pentru investiga-þiile necesare la dosarul de apro-
bare. Voucherul va fi utili-zat pentru efectuarea setu-lui de investigaþii necesareîn unul dintre laboratoareleagreate de furnizorul trata-mentului fãrã interferon.Rezultatul primit de la la-borator va fi înmânat me-dicului curant care, daca înurma investigaþiilor stabi-leºte cã pacientul corespun-de criteriilor de eligibilita-te, întocmeºte dosarul pen-tru aprobarea tratamentuluiºi îl înmâneazã pacientului.Pacientul va depune dosa-rul la casa de asigurãri cucare se aflã în relaþie con-tractualã medicul curant.Casa de asigurãri judeþea-
nã va transmite dosarul la CNAS.Comisia de specialitate din cadrulCNAS analizeazã dosarul ºi trans-mite decizia casei de asigurãriunde a fost depus dosarul de cã-tre pacient. Apoi, casa de asigu-rãri judeþeanã va transmite pa-cientului decizia comisiei CNAS.
În cazul în care dosarul este apro-bat, pacientul merge cu decizia deaprobare la medicul curant, care îi
va elibera prescripþia medicalã.
Peste 5.000 de pacienþi eligibiliLa 1 octombrie 2015, CNAS a
semnat contractul cost – volum –rezultat pentru tratamentul fãrã in-terferon al hepatitei cronice viraleC ºi cirozei hepatice C, în bazacãruia vor beneficia de tratamentpacienþii cu stadiul de fibrozã F4.Pe site-ul CNAS, la secþiunea “in-formaþii pentru asiguraþi” – “me-dicamente” – “tratament fãrã in-terferon”, pacienþii pot accesa undocument cu informaþii utile pri-vind modul de administrare a tra-tamentului fãrã interferon.
Comisia de specialitate a CNASse va întruni de douã ori pe lunãpentru a analiza dosarele depuse învederea aprobãrii ºi va verificadacã acestea corespund criteriilorde eligibilitate. Decizia comisiei vafi comunicatã pacientului de cãtrecasa de asigurãri de sãnãtate unde
acesta a depus dosarul.Din primele estimãri, pe liste existã
5.000 de pacienþi eligibili, însã potri-vit CNAS vor fi trataþi toþi bolnaviicare fac obiectul criteriilor medica-le. Aceºtia vor fi investigaþi în cen-trele universitare, iar tratamentul vafi administrat acasã. Terapia fãrã in-terferon reprezintã o speranþã pen-tru bolnavii care nu au nicio altã al-ternativã în acest moment pentru cãsuferã de cirozã, gradul de fibrozãF4 ºi F3. Tratamentul, unul nou, di-ferit de dubla terapie cu interferon,nu se poate cumpãra individual decãtre pacient, iar programul susþi-nut de Casã se va derula pe durata acel puþin un an de zile.
Dubla terapie, cea cu interferon,dureazã 48 de sãptãmâni, iar ceafãrã interferon – 12 sãptãmâni. Pa-cientul care va intra în noua terapieva trebui sã þinã cont sã respecteîntocmai schema de tratament.
RADU ILICEANU
miercuri, 6 ianuarie 20166 / cuvântul libertãþii dezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralã
Recomandãrile Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Ali-mentelor Dolj pentru protejareaanimalelor vin, cum este ºi firesc,în perioadele cu temperaturi foar-te scãzute, vânt puternic ºi cãderimasive de zãpadã. Pe fondul aver-tizãrilor meteorologice pentru fe-nomene severe (temperaturi deo-sebit de scãzute, cãderi masive dezãpadã), DSVSA Dolj recomandãcrescãtorilor de animale sã respec-te câteva condiþii minimale obliga-torii, respectiv: asigurarea unuiadãpost corespunzãtor pentru ani-male, care sã poatã oferi protecþiefaþã de acþiunea directã a friguluiºi zãpezii; asigurarea unor canti-tãþi suficiente de apã ºi furaje co-respunzãtoare cantitativ (în func-þie de specie, talie ºi stare fiziolo-gicã) ºi calitativ (prospeþime, ra-port energetic, etc.); asigurareabunei funcþionãri a echipamente-lor de adãpare ºi de furajare; se vaacorda o deosebitã atenþie în modspecial instalaþiei de adãpare,având în vedere riscul de îngheþ alacesteia, verificarea disponibilitã-þii echipamentelor de rezervã, înprincipal a generatoarelor de ener-gie electricã. “La orice modificarea stãrii de sãnãtate sau de bunã-stare a animalelor precum ºi la apa-riþia unor modificãri comporta-mentale, deþinãtorul are obligaþia cape lângã mãsurile enumerate mai
Paginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU
Atenþie sporitã animalelor din cauza frigului
EfectiveleEfectiveleEfectiveleEfectiveleEfectivelede porcine suntde porcine suntde porcine suntde porcine suntde porcine suntcele mai expusecele mai expusecele mai expusecele mai expusecele mai expuserisculuirisculuirisculuirisculuiriscului
Specialiºtii sanitar-veterinari au elaborate câte-va recomandãri pentru crescãtorii de animale. Mã-surile sunt deosebit de importante, mai ales în aces-te zile, când temperaturile foarte scãzute, imposi-bilitatea în anumite intervale de a asigura apã efec-tivelor ºi o furajare necorespunzãtoare pot creaprejudicii nedorite fermierilor.
sus, sã anunþe urgent medicul ve-terinar responsabil de supraveghe-rea statusului de sãnãtate a anima-lelor din localitatea respectivã”, aprecizat dr. Costicã Retea, direc-tor adjunct al Direcþiei SanitareVeterinare ºi pentru Siguranþa Ali-mentelor Dolj.
Transportul de animale viinecesitã o atentã
supraveghereÎn cazul în care animalele de
companie (cum ar fi câinii, pisici-le, iepurii, etc.) sunt þinute afarã,este important sã se asigure o sur-sã de apã potabilã, precum ºi unadãpost corespunzãtor, care sãpoatã oferi protecþie faþã de acþiu-nea directã a frigului ºi a zãpezii.Pentru transportatorii de animalevii: sã nu efectueze transporturi deanimale în condiþii meteo cu tem-peraturi foarte scãzute, vânt pu-ternic ºi cãderi masive de zãpadã,decât dacã este neapãrat necesar;transportatorii sunt obligaþi prinlege sã nu transporte animaleleîntr-un mod care le-ar putea pro-voca rãni sau suferinþe inutile; îna-inte de a pleca la drum, se verificãdacã existã condiþii adecvate demicroclimat în mijlocul de trans-port ºi dacã acestea sunt asiguratepe întreaga duratã a transportului.
Transportatorii trebuie sã veri-fice traseul ºi alte aspecte legate
de cãlãtorie înainte ca animalelesã fie încãrcate în mijlocul detransport, astfel încât, dupã în-cãrcarea acestora, plecarea sã sefaca cât mai repede pentru a mic-ºora durata cãlãtoriei. La tempe-raturi scãzute, densitatea de încãr-care a animalelor în mijlocul detransport va fi redusã cu cel pu-þin 25% din capacitatea maximade încãrcare autorizatã în func-þie de specie, talie, varstã ºi starefiziologicã. În cazul în care cãlã-toria nu începe în cel mai scurttimp de la îmbarcare, ºoferii tre-buie sã aibã planuri de urgenþãpentru a îngriji animalele, în func-þie de necesitãþi. Pentru cãlãtoriide peste 8 ore, sistemele de ven-tilaþie din vehicul trebuie sã fiecapabile sã menþinã temperaturade comfort termic în comparti-mentul animalelor.
Cele mai afectate de frigsunt porcinele
Precizãm cã, porcinele suntfoarte sensibile la temperaturilescãzute. “În cazul în care în tim-pul cãlãtoriei temperatura am-bientalã coboarã sub 0° C, esteobligatoriu ca, mijlocul de trans-port sã fie dotat cu un mecanismde reglare a temperaturii; bovi-nele sunt rezistente la tempera-turi scãzute cu condiþia ca, înmijlocul de transport sã nu exis-
te curenþi de aer rece; ovinele ºicaprinele tunse recent nu trebuieexpuse la temperaturi scãzute;ecvinele pot fi transportate ºi însituaþia în care temperatura am-bientalã coboarã sub -20° C cucondiþia ca, mijloacele de trans-port sã fie dotate cu un meca-nism de reglare a temperaturii. Oatenþie deosebitã se acordã ºi vi-tezei de transport, numãrului deopriri precum ºi vârstei animale-lor transportate”, a punctat dr.Costicã Retea.
Sistemul de ventilaþie trebuiesã asigure distribuþia uniformã aaerului, iar autonomia lui trebuiesã fie de cel puþin 4 ore, inde-pendent de funcþionarea motoru-lui autovehiculului. Din cauzacondiþiilor meteorologice existãriscul apariþiei stresului termicprin frig, motiv pentru care seimpune inspectarea animalelor laintervale regulate în timpul cãlã-toriei ºi totodatã identificareasimptomelor acestuia. Simptome-le stresului de frig sunt: frisoa-ne, horipilaþie (se ridicã pãrul/bla-na), îngrãmãdire (pentru a con-serva cãldura), letargie ºi som-nolenþã ºi colaps.
Comercializeazã animale viiîn târguri va fi controlatã
Padocurile unde sunt þinute ani-malele în vederea comercializãriitrebuie sã fie suficient de spaþioa-se pentru a asigura libertatea demiºcare minimã necesarã anima-
lelor cazate ºi trebuie sã fi prevã-zute cu zone de adãpostire um-brite. Dacã numai o sursã limita-tã de apã potabilã este disponibi-lã, trebuie avute în vedere nevoilezilnice ale unui animal în funcþiede specie, talie, rasã ºi stare fizi-ologicã.
Toþi deþinãtorii de animale auobligaþia legalã de a lua toate mã-surile necesare, astfel încât sã evi-te orice suferinþã inutilã animale-lor ºi sã asigure cel puþin stan-darde minime privitoare la bunã-starea animalelor deþinute. Con-ducerea Autoritãþii Naþionale Sa-nitare Veterinare ºi pentru Sigu-ranþa Alimentelor a dispusD.S.V.S.A. Dolj sã întreprindãdemersurile necesare pentru in-formarea: fermierilor, unitãþiloradministrative locale, transporta-torilor ºi altor deþinãtori de ani-male, cu privire la mãsurile spe-cifice pentru asigurarea bunãstã-rii animalelor în perioadele de iar-nã în care se înregistreazã condi-þii meteorologice severe ºi la res-ponsabilitãþile legale care le revin.
Nu sunt scutite de îndatoririnici administraþiile locale. Astfel,consiliile locale trebuie sã se asi-gure cã existã posibilitãþi de co-lectare ºi neutralizare a deºeuriloranimaliere, având totodatã obliga-þia ca, în adãposturile animalelor,sã asigure respectarea normelorde protecþie a acestora, respec-tiv: cazare, transportul ºi îngriji-rea corespunzãtoare a acestora.
cuvântul libertãþii / 7miercuri, 6 ianuarie 2016 economieeconomieeconomieeconomieeconomie
Ministrul român a declarat lasfârºitul lucrãrilor Consiliului TTEcã în centrul preocupãrilor noastretrebuie sã se afle cetãþeanul. Con-solidarea drepturilor consumatori-lor va contribui la creºterea încre-derii ºi a gradului de utilizare a co-municatiilor în bandã largã. „Ob-iectivul principal al Reformei Tele-com ar trebui sã fie creºterea com-petitivitãþii, într-un spatiu al securi-tãþii reþelelor ºi informaþiei ºi în con-diþiile eliminãrii obstacolelor dinmediul digital. Astfel, vom contri-bui la dezvoltarea economiei euro-pene, cu beneficii semnificativepentru economia fiecãrui stat mem-bru în parte. Eliminarea rapida abarierelor si simplificarea reglemen-tarilor ar putea aduce o crestereeconomica semnificativa si start-upurile inovative nu ar mai fi ne-voite sa paraseasca Europa ”, asubliniat Marius Bostan.
Luna trecutã s-au desfãºurat laBruxelles lucrãrile Consiliului TTE -componenta telecomunicaþii ºi socie-tate informaþionalã. Preºedinþia lu-xemburghezã a UE a fost reprezen-tatã de Xavier Bettel, premierul Ma-relui Ducat al Luxemburgului ºi mi-
nistru pentru comunicaþii ºi media iarComisia Europeanã de Gunther Oet-tinger, Comisar pentru Societatea ºiEconomia Digitalã. Delegaþia româ-nã a fost condusã de Marius Bostan,ministrul Comunicaþiilor ºi pentruSocietatea Informaþionalã.
Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN
„Spectrul de frecvenþe radioeste un domeniu cheie alReformei Telecom”
Ministrul Comunicaþiilor a maisusþinut: cã reforma ar trebui sã cre-eze un cadru favorabil investiþiilor îndezvoltarea reþelelor de bandã largã,garantând totodatã concurenþa, cer-titudine juridicã ºi sporind posibilita-tea consumatorilor de a alege, prinintermediul unor reglementãri pre-vizibile ºi consecvente. „Dezvolta-rea zonelor rurale, prin sporirea ac-cesului ºi a utilizãrii infrastructurii debandã largã trebuie sã reprezinte oprioritate în viitorul proces de revi-zuire legislativã. Obiectivul final alReformei Telecom ar trebui sã fiecrearea unui sector al telecomuni-caþiilor solid ºi dinamic pentru caEuropa sã poatã exploata la maximnoile oportunitãþi antreprenoriale ºiîn materie de inovare”.
Totodatã, ministru Marius Bos-tan a fãcut urmãtoarele precizãri înlegãturã cu Reforma Telecom:„Spectrul de frecvenþe radio este undomeniu cheie al Reformei Telecom,fiind necesarã eliminarea treptatã aobstacolelor apãrute în calea utilizã-rii sale eficiente, respectând, în ace-laºi timp, competentele nationale alestatelor membre. Politica in dome-niul serviciului universal ar trebuidecisa de fiecare stat in parte”.
Principalele rezultate aleConsiliului TTE au fost
Pe de o parte, Consiliul aadoptat raportul de progrese alPreºedinþiei Luxemburgheze(PRES LU) privind propune-rea de directivã referitoare laaccesibilitatea site-urilor webale organismelor din sectorulpublic. Accesibilitatea site-uri-lor web se referã la principiileºi tehnicile care trebuie avuteîn vedere în momentul realizã-rii site-urilor web, cu scopulde a face accesibil conþinutulacestora tuturor utilizatorilor, înspecial persoanelor cu handi-cap. Propunerea de directivãface referire doar la site-urileweb ale organismelor din sec-torul public având în vedere caacestea furnizeazã informaþii ºiservicii esenþiale pentru cetã-þeni, iar cheltuielile publice în sinepot deja duce la crearea unei pieþesigure ºi semnificative pentru dez-voltatorii web. Un alt rezultat ar filegat de preºedinþia Luxemburghe-zã care a informat Consiliul asupraacordului politic atins la data de 7decembrie a.c. între Consiliu, Par-
lamentul European ºi Comisie, cuprivire la directiva NIS (directiva pri-vind mãsurile de asigurare a unuinivel comun ridicat de securitate areþelelor ºi informaþiei în Uniune).
Investiþiilor durabile în dezvolta-rea reþelelor de comunicaþii
Scopul directivei NIS este de aasigura un nivel comun ridicat desecuritate a reþelelor ºi a informaþiei,ceea ce înseamnã îmbunãtãþirea se-
curitãþii internetului ºi a reþelelor pri-vate, precum ºi a sistemelor infor-matice. Iar pe de altã parte, revizui-rea cadrului de reglementare pentrureþelele ºi serviciile de comunicaþiielectronice, Reforma Telecom. Pro-punerea Comisiei referitoare la pa-chetul Telecom va fi prezentatã, pro-
babil, în cursul verii anului 2016.Aceasta reprezintã un element esen-þial al Strategiei Pieþei Unice Digita-le, care vizeazã promovarea investi-þiilor durabile în dezvoltarea reþele-lor de comunicaþii electronice de ge-neraþie nouã, garantând totodatã con-curenþa ºi sporind posibilitatea con-sumatorilor de a alege, prin interme-diul unor reglementãri previzibile ºiconsecvente.
Transferul gestionãriifuncþiilor IANA
Principalele concluzii ale dezba-terii, evidenþiate ºi de România, sunt:necesitatea consolidãrii concurenþei,stimularea investiþiilor, mai ales înzonele rurale, a inovãrii în sectorulcomunicaþiilor electronice, necesita-tea unei abordãri echilibrate ºi trans-parente de reglementare care sã þinãcont de utilizarea eficientã a spec-trului de frecvenþe radio. Ministrulromân a evidenþiat importanþa con-solidãrii drepturilor consumatorilor,atât în materie de acces ºi utilizare areþelelor de comunicaþii electronicecât ºi în materie de protecþie a date-lor cu caracter personal. La punctediverse, Comisarul Gunther Oettin-ger a prezentat situaþia actualã cu pri-vire la transferul gestionãrii funcþii-lor IANA (Autoritatea pentru asig-narea adreselor IP) cãtre comuni-tatea multiparticipativã ºi cu privirela procesul WSIS + 10. Ulterior, i-ainformat, pe scurt, pe miniºtrii UEcu privire la negocierile referitoarela societatea informaþionalã ºi tele-comunicaþii în contextul Acorduluide liber schimb între Uniunea Euro-peanã ºi Statele Unite (TTIP + SafeHarbour).
„Dupã trei luni, pot afirma cã a fost cea maimare campanie de reducere a costurilor credi-telor din 2015, în România. Am reuºit sã leoferim clienþilor noºtri cea mai concretã soluþiecomercialã, aliniatã la condiþiile economiceexistente. Avem 25.000 de clienþi care auacceptat oferta BCR ºi beneficiazã deja decredite cu dobânda ajustatã, ºi acest lucru afost foarte apreciat de cãtre aceºtia. Ceea ce afacut diferenþa au fost întâlnirile ºi discuþiileindividuale cu fiecare client, fapt care ne-apermis sã înþelegem necesitãþile fiecãruia ºi sãputem oferi soluþia potrivitã”, a declarat DanaDemetrian, vicepreºedinte Retail&PrivateBanking, BCR.
25.000 de clienþi au acceptat oferta de rate reduse a Bãncii ComercialeRomâne (BCR) desfãºuratã pe parcursul ultimelor 3 luni ale anului 2015.
Cea mai mare reducere a uneirate lunare fiind de 1.100 euro
Clienþii care au acceptat oferta BCR ºi-auredus cu 25%, în medie, valoarea ratei, cea maimare reducere a unei rate lunare fiind de 1100euro. 12.500 euro este valoarea economisitã, înmedie, de clienþii Scade Rata pe perioada credi-tului rãmasã, iar valoarea medie a unui credit lanivel naþional este de 26.500 euro. „Programulde reducere a costurilor creditelor va continuadeoarece este parte integrantã din strategia dedezvoltare a BCR bazatã pe construirea uneirelaþii de încredere, pe termen lung, cu clienþiinoºtri”, a încheiat Dana Demetrian.
Consiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTConsiliului TTE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiE - componenta telecomunicaþiiºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalãºi societate informaþionalã
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
„Scade Rata” – cea mai mare campanie de loializare derulatãîn mediul bancar românesc
MariusBostan
Xavier Bettel
GuntherOettinger
8 / cuvântul libertãþii miercuri, 6 ianuarie 2016culte / educaþieculte / educaþieculte / educaþieculte / educaþieculte / educaþie
Sãrbãtoarea Botezului Domnu-lui, numitã ºi Epifania sau Teofa-nia, este una dintre cele mai marisãrbãtori ale creºtinãtãþii. Are osemnificaþie deosebitã pentru via-þa creºtinã, deoarece nimeni nupoate deveni creºtin fãrã Botez.Taina Sfântului Botez este poartade intrare în Bisericã ºi în Împãrã-þia cerurilor. Evanghelia sãrbãtoriiBotezului Domnului ne spune cã“În vremea aceea a venit Iisus dinGalileea la Iordan, cãtre Ioan, casã fie botezat de el. Ioan însã Îloprea, zicând: Eu am trebuinþã sãfiu botezat de Tine, ºi Tu vii lamine? ªi rãspunzând, Iisus a ziscãtre el: Lasã acum, cã aºa se cu-vine nouã sã împlinim toatã drep-tatea. Iar dupã ce S-a botezat Ii-sus, în clipa când ieºea din apã,îndatã cerurile s-au deschis ºi Ioana vãzut Duhul lui Dumnezeu po-gorându-Se ca un porumbel ºi ve-nind peste El. ªi iatã, un glas dinceruri care a zis: Acesta este FiulMeu cel iubit întru Care am bine-voit.” (Matei 3, 13-17). Hristos
Înainte de 1990, se tot vorbeade reciclarea deºeurilor , de pro-grame bine puse la punct, etc. Ni-mic din toate acestea. Au venit aniide dupã Revoluþie, când, mai ti-mid, la început, s-au repus în dis-cuþie metodele de salvare a me-diului. S-a reluat problematica,însã s-a mers ºi mai departe –educaþia trebuie pornitã din primiiani ai vieþii, iar, în acest sens, aufost demarate proiecte. Unul din-tre ele va debuta în aceastã iarnãºi este sub forma unui concursjudeþean – „Colecteazã separat.Pãstreazã mediul curat!”, organi-zat de CJRAE Dolj, în parteneriat
Copiii, educaþi în spiritul pãstrãrii unui mediu curatAnul 2016 debuteazã în trombã
pentru Centrul Judeþean de Resur-se ºi Asistenã Educaþionalã (CJRAE)Dolj. În aceastã iarnã, instituþiaamintitã va organiza un concurs ju-deþean destinat conºtientizãrii ele-
cu ECODOLJ, activitate careface parte din Strategia Naþionalãde Acþiune Comunitarã (SNAC),ºi se adreseazã elevilor, în vede-rea cunoaºterii ºi respectãrii ges-tuinãrii corecte a deºeurilor, în-curajând economisirea unor re-surse naturale, prin reutilizareapãrþilor recuperabile.Concursul începe iarna ºi seterminã primãvara
Concursul amintit va debuta înfebruarie ºi va avea finalitate înprimãvarã. „Sunt mai multe ob-iective care trebuie atinse: con-ºtientizarea existenþei ºi înþelege-
rii conceptului de reciclare a de-ºeurilor; promovarea în rândulelevilor a noþiunilor privind ges-tionarea corectã a deºeurilor;formarea unei atitudini de res-pect faþã de mediul înconjurã-tor ºi multe altele. În demersulnostru, nu reuºeam fãrã spriji-nul Consiliului Judeþean Dolj ºial Inspectoratului ªcolar Jude-þean Dolj, ca sã nu mai vor-besc de partenerul nostru –ECODOLJ. Practic, acest con-curs se adreseazã preºcolari-lor ºi elevilor din clasele I-IVdin unitãþile ºcolare din Dolj, im-plicate în SNAC. Fiecare echipã
va conþine maximum cincielevi, dintre care unul, cel pu-þin, este cu deficienþe – acestapoate face parte ºi de la o altãºcoalã, decât cea de provenien-þã a celorlaþi. Mesajul explicitsau implicit al proiectului nutrebuie sã afecteze în niciun felimaginea publicã a ºcolii sau apersoanei”, a declarat prof.dr.Marinela Dumitrescu, direc-tor al CJRAE Dolj.„... În educaþia lor stã viitorulnostru...”
Partener principal în proiecteste ECODOLJ, o asociaþie careîºi propune educarea tinerilor înspirit european. „Suntem înfiin-þaþi din 2009, ca o cerinþã a Uni-unii Europene, axatã pe serviciipublice în cele 111 unitãþi admi-nistrativ teritoriale din Dolj, la
care se adaugã ºi Consiliul Jude-þean Dolj. Pânã în 2014, nu preaam funcþionat, dar, atunci, când s-a soluþionat juridic problema, amînceput demararea unor proiecte.Consiliul Judeþean Dolj ne acordãtot sprijinul, iar acest proiect estecât se poate de binevenit. Pentrunoi, conºtientizarea oamenilor esteprimordialã ºi, dacã nu spunemprea multe, obligatorie. Ideea estecã trebuie ca educaþia sã înceapãde la cele mai fragede vârste, deaceea ne-am axat pe copii, înce-pând cu preºcolarii. În educaþia lorstã viitorul nostru. Este un întregcalendar care trebuie urmat, iar ceimai buni vor fi premiaþi”, a preci-zat Adela Plãcintescu, directorexecutiv al ECODOLJ .Cei mai buni vor fi premiaþi
La nivelul fiecãrei instituþii deînvãþãmânt participante se vor se-lecta, de cãtre o comisie consti-
tuitã la acest nivel, trei desene, cutema ecologicã amintitã, etapa res-pectivã desfãºurându-se în perioa-da 14-29 februarie. Între 1-15martie va fi etapa de înscriere pen-tru faza judeþeanã (prin transmite-rea desenelor cãtre CJRAE Dolj),cãºtigãtorii fiind anunþaþi pe 21martie. „Vor fi premiaþi 12 elevi,aceºtia fiind onoraþi, pe 22 aprilie,prin expunerea lucrãrilor, într-uncadru festiv, la sediul CJRAE Dolj,datã la care este sãrbãtoritã ºoZiua Mondialã a Pãmântului. Vorfi realizate ºi 200 de calendare, cevor fi distribuite unitãþilor adminis-trativ teritoriale din judeþ, unde vorfi regãsite ºi desenele premianþilor.Vor fi mai multe criterii de selecþiea lucrãrilor: originalitate; aspectestetic ºi stilistic; încadrarea înspecificul concursului; claritateamesajului transmis”, a mai menþi-onat Marinela Dumitrescu.
CRISTI PÃTRU
Botezul DomnuluiBotezul DomnuluiBotezul DomnuluiBotezul DomnuluiBotezul Domnului“Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”
nu avea nevoie sã fie botezat decãtre Ioan, pentru cã era fãrã depãcat, dar, întrucât a luat asupraSa condiþia umanã, intrând în lu-mea marcatã de pãcat ºi moarte,El Se boteazã pentru mântuireaoamenilor, pentru a arãta fiecãruiom cã are nevoie de curãþire ºi deschimbare. Sãrbãtoarea BotezuluiDomnului este ºi sãrbãtoarea arã-tãrii Preasfintei Treimi, pentru cãla Botezul Domnului S-a arãtat,deodatã, lucrarea Tatãlui, a Fiuluiºi a Sfântului Duh. Din acest mo-tiv, troparul Botezului Domnuluipune accentul tocmai pe arãtareaPreasfintei Treimi: “În Iordan, bo-tezându-Te Tu, Doamne, închina-rea (adorarea) Treimii s-a arãtat,cã glasul Pãrintelui a mãrturisit Þie,Fiu iubit pe Tine numindu-Te, ºiDuhul, în chip de porumbel, a ade-verit întãrirea cuvântului. Cel ceTe-ai arãtat, Hristoase Dumnezeule,ºi lumea ai luminat, slavã Þie”.Când Mântuitorul Se boteazã, ce-rurile se deschid ºi Duhul Sfântcoboarã peste umanitatea lui.
Aceasta înseamnã cã ºi atuncicând se boteazã un om, adult saucopil, în Bisericã, cerurile se des-chid ºi harul Duhului Sfânt intro-duce pe om în viaþa Sfintei Treimi.Prin Taina Botezului, o fiinþã bio-logicã raþionalã devine o fiinþã teo-logicã, eclesialã, purtãtoare deDumnezeu. Cel botezat primeºtenumele unui sfânt, pentru a arãtacã de fapt calea Botezului este ca-lea sfinþeniei vieþii prin harul Prea-sfintei Treimi. În ziua sãrbãtoriiBotezului Domnului, la finalul Sfin-tei Liturghii, se sãvârºeºte Sfinþi-rea cea Mare a apei. Aceastã apãpe care Duhul Sfânt o sfinþeºteeste apã de binecuvântare, apã desfinþire a sufletului ºi a trupului ºia naturii înconjurãtoare, dar ºi iz-vor de bucurie pentru oamenii careo primesc cu credinþã, evlavie ºidragoste. Frumuseþea ºi bogãþiarugãciunilor din slujba numitã Sfin-þirea cea Mare a apei ne îndeamnãsã fim cu luare aminte. Numaiatunci primim binecuvântare cuadevãrat ºi ne foloseºte gustarea
apei sfinþite, când ascultãm slujbasfinþirii ei cu credinþã. AghiasmaMare ne sfinþeºte sufletele ºi tru-purile, casele ºi tot spaþiul în carene desfãºurãm activitatea. Ea segustã pe nemâncate timp de optzile, pentru cã ne cheamã sã cãu-tãm viaþa ºi bucuria veºnicã în iu-birea Preasfintei Treimi (cifra 8fiind simbolul veºniciei ºi al infini-tului). În al doilea rând, AghiasmaMare ne aduce vindecare de bolisufleteºti ºi trupeºti, de care omuleste tot mai încercat în ultima vre-me. Însã, boala sufleteascã cea maimare este pãcatul, lipsa de iubire
faþã de Dumnezeu ºi faþã de se-menii noºtri. În acest sens, apasfinþitã ne vindecã, întrucât ne în-mulþeºte credinþa ºi dragostea faþãde Dumnezeu ºi faþã de semeni.De aceea, sã ne rugãm DomnuluiIisus Hristos sã ne dãruiascã bu-curia de a fi binecuvântaþi cu apasfinþitã, noi ºi casele noastre, pre-cum ºi cei dragi ai noºtri, pentruca viaþa noastrã sã fie luminã dinlumina lui Hristos ºi bucurie dinbucuria sfinþilor, spre slava Prea-sfintei Treimi ºi spre a noastrãmântuire. Amin!
PREOT LIVIU SÃNDOI
vilor în ceea ce priveºte pãstrareaunui mediu curat. Proiectul este avi-zat de Inspectoratul ªcolar JudeþeanDolj, iar partener este Asociaþia deDezvoltare Intercomunitarã de Ges-tionare a Deºeurilor – ECODOLJ.
culturãculturãculturãculturãculturã cuvântul libertãþii / 9miercuri, 6 ianuarie 2016Paginã realizatã de MAGDA BRATU
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Ministrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pesteMinistrul Culturii trage cortina pestemandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!mandatul lui Corniºteanu la conducerea TNC!
Director din decembrie 2000,Mircea Corniºteanu se mândreºteîntrucâtva cu faptul cã a avut celmai lung mandat la conducereaTNC ºi, dupã informaþiile sale,chiar în fruntea unui teatru naþio-nal din România. „Totul are unsfârºit! Chiar ºi Bolero-ul de Ra-vel, cum se zicea pe vremea cânderam eu mai tânãr…”, recunoaºteînsã acesta. Ultimul mandat – dincele ºase de interimar, succesive,de câte patru luni fiecare – i-a ex-pirat pe 2 ianuarie a.c.
În 15 ani de mandata „schimbat” cam tot atâþia
miniºtri ai Culturii…«Am fost anunþat de Alexandru
Boureanu, directorul artistic al Te-atrului Naþional Craiova, cã a pri-mit el un mandat interimar de pa-tru luni, începând cu ziua de 4 ia-nuarie, pânã la organizarea unuiconcurs, care trebuia sã aibã locde multã vreme. Este dreptul mi-nistrului Culturii de a decide cui îiîncredinþeazã un mandat interimar,nu am nici o posibilitate sã con-test… Cel mult îl pot mustra pen-tru lipsa de amabilitate pe care aavut-o. Pentru cã nu faci aºa cevaunui manager care de 15 ani esteîn funcþie neîntrerupt ºi care nu aruinat instituþia pe care a manage-riat-o, ci dimpotrivã. Dar asta e ochestiune care þine de caracter ºinu am ce sã îi spun mai mult de-atât. Era firesc, în opinia mea, sãmã pofteascã la minister, sã îmispunã ce planuri are, eventual dece nu mai pot eu sã continui pen-tru încã o lunã, douã, trei, patru,pânã se organizeazã concursul. Dealtfel, Ministerul Culturii de mulþiani este în culpã cu organizareaconcursurilor», a declarat, ieri, încadrul unei conferinþe de presã,Mircea Corniºteanu.
Acesta nu crede cã înlocuireasa în funcþie este o decizie politi-cã, ci are convingerea cã vine dinsfera de influenþã a noului minis-tru. „Neavând habar ce se întâm-plã în instituþii, ministrul Culturiieste, cred eu, influenþat de un grupde consilieri pe care ºi i-a apro-piat”, a opinat acesta. De altfel, încei 15 ani de mandat, Corniºteanua avut de-a face aproape cu tot
O veste proastã l-a luat prin surprindere, la început de an, pe ma-nagerul Teatrului Naþional din Craiova (TNC): dupã 15 ani la condu-cerea instituþiei, mandatul nu i-a mai fost prelungit de actualul mi-nistru al Culturii, Vlad Alexandrescu. „Este o prostie ce s-a fãcut! Nuexistã nici un motiv ca pentru o scurtã perioadã, pânã se organizeazãconcurs pentru ocuparea postului, sã nu-mi mai prelungeascã interi-matul. Nu are nici o logicã!”, a rãbufnit Mircea Corniºteanu. În ulti-mii doi ani, acesta a avut ºase mandate de manager interimar înfruntea Naþionalului craiovean, din cauzã cã Ministerul Culturii – înbrambureala-i organizatoricã ºi preocupat mai mult cu schimbãrileintempestive la vârf – nu a anunþat nici concurs pe post. Indignarealui Corniºteanu este cu atât mai mare cu cât vestea schimbãrii dinfuncþie a primit-o chiar de la cel cu care a fost înlocuit: AlexandruBoureanu, pânã de curând director artistic al teatrului. „E o chestiu-ne care þine de caracter ºi nu am ce sã îi spun ministrului Culturiimai mult de-atât…” a comentat acesta. Mai în glumã, mai în serios,am zice cã se putea ºi mai rãu: actorul Bogdan Stanoevici, demis dinfuncþia de secretar de stat al Ministerului Culturii, a declarat, ieri, cãa aflat despre acest lucru de la un ºofer al instituþiei, exprimându-ºi,de asemenea, dezamãgirea faþã de gestul lui Vlad Alexandrescu…
atâþia miniºtri ai Culturii: «Numaipentru proiectul „Rinocerii” amluat-o de la capãt cu explicaþiile cupatru miniºtri! Au fost unii care austat în funcþie trei sãptãmâni, caMircea Diaconu. Alþii, trei zile, cadoamna Hegedus Csilla. Altul acãzut din ministeriat chiar aici, laCraiova, e vorba de Daniel Barbu.Mulþi au fost, habar nu am câþi!».
„Mã despart de scaunulde manager cu conºtiinþa
relativ împãcatã”În opinia sa, gestul ministrului
este nu numai ilogic, ci ºi nejustifi-cat, atât timp cât Naþionalul craio-vean este astãzi una dintre cele maireputate teatre din þarã ºi cu nu pu-þine succese internaþionale. Semn
cã a fost bine manageriat… «Credcã ce am construit în cei 15 ani stãîn picioare. În momentul de faþã,Teatrul Naþional din Craiova este,cred, cel mai bine dotat teatru dinRomânia cu echipamente de sunetºi lumini, asta datoritã insistenþeinoastre în a realiza proiectul „Ri-nocerii”, care a necesitat echipa-mente extraordinare – pe unele le-am cumpãrat, pe altele le-am închi-riat. În luna decembrie am cumpã-rat proiectoare ºi alte aparate nece-sare spectacolelor de 100 de mii deeuro. În 2014 am reuºit sã procu-rãm aparaturã de peste 200 de miide euro. Deci, las un teatru binedotat, las un teatru care a avut marisuccese, las un teatru în care lu-creazã mulþi oameni tineri – ºi sunt
extrem de fericit cã am reuºit sãimpun oamenii tineri ca valori ade-vãrate, pentru cã era îmbãtrânit co-lectivul. Aºadar, mã despart de scau-nul de manager (…) cu conºtiinþarelativ împãcatã. Sigur cã am fãcutºi prostioare, cã am mai greºit, cãnu întotdeauna ce am vrut mi-a ie-ºit… », a mai spus Corniºteanu.
Chiar dacã nu mai este mana-ger, acesta îºi doreºte sã colabo-reze în continuare cu Teatrul Na-þional din Craiova, „în mãsura încare Alexandru Boureanu ºi colec-tivul instituþiei vor dori sã mai lu-creze cu mine”.
Anul artistic 2016 continuãcu proiectele fostului manager
Vrând-nevrând, însã, colabora-rea celor doi va avea loc, cel puþin
în acest an, în care acceptate sprefinanþare sunt proiecte elaborateîmpreunã. „Bugetul pentru acest aneste croit pentru proiectele pe caredomnul Corniºteanu le-a gândit înurmã cu un an, chiar doi, astfelîncât evident cã nu se vor întâm-pla nici un fel de schimbãri înaceastã perioadã, ci, dimpotrivã,proiectele vor continua în ritmullor normal. Mandatul meu este dea asigura buna funcþionare a insti-tuþiei”, a subliniat noul managerinterimar, Alexandru Boureanu.Unul dintre cele mai importantebate la uºã: punerea în scenã aspectacolului „Iulius Caesar” decãtre Peter Schneider – producã-tor ºi regizor american cu o proli-ficã ºi variatã carierã în teatru ºi
cinema, figurã legendarã a WaltDisney Company. Montarea ur-meazã sã fie prezentatã în cadrulunui alt eveniment de impact alanului: ediþia a X-a a FestivaluluiInternaþional „Shakespeare” (14-23 aprilie).
«Opt spectacole sunt programa-te, sunt deja contractate unele din-tre ele. ªtim toate titlurile, ºtim toþiregizorii, ºtim perioadele în carespectacolele se vor juca. Pe lângãacest program, avem semnate douãcontracte de prezentare a specta-colului „Rinocerii” la douã festi-valuri internaþionale, unul din Slo-venia, altul în Rusia. Avem o invita-þie ºi pentru Coreea de Sud, carenu va putea fi însã onoratã anulacesta, întrucât decorul ar fi trans-portat pânã acolo, pe mare, în cinci-ºase luni. Dar e foarte posibil sã fiminvitaþi anul acesta, la acelaºi festi-val, cu „Furtuna” lui Silviu Purcã-rete. Mai avem douã deplasãri înItalia: în noiembrie, la Roma, la Te-atrul Vascello, cu o serie de cinci-ºapte spectacole, apoi la Milano»,a precizat Mircea Corniºteanu.
Boureanu se va înscrie înconcurs. Corniºteanu:„Eu, nu! Mi-a ajuns!”
Întrebat dacã ºi-a dorit aceastãfuncþie de conducere a TeatruluiNaþional „Marin Sorescu” din Cra-iova, Alexandru Boureanu a rãs-puns: «Am fost pregãtit pentruaceastã funcþie. Sunt profesor laUniversitatea din Craiova, am douãdoctorate – unul în management,la ASE Bucureºti, în 2008, celãlaltîn teatru, la Universitatea de Artedin Iaºi, deci ambele obþinute launiversitãþi de stat, predau mana-gement cultural, sunt în comisii deevaluare la Ministerul Culturii pemanagement cultural, pentru cãsunt expert în acest domeniu, ºiam fost, timp de patru ani, mana-ger la Centrul Cultural „Jean Bart”din Tulcea». Pe de altã parte, Cor-niºteanu – care, în luna aprilie, vaîmplini 72 de ani – susþine cã, ºti-ind cã nimeni nu este de neînlo-cuit, l-a þinut aproape pe Bourea-nu, cãruia îi apreciazã „bunele cu-noºtinþe de management ºi în do-meniul teatrului, în special”, ca ºi„dedicarea pentru profesie”.
În cadrul conferinþei de presã de
ieri, Alexandru Boureanu a confir-mat cã, odatã scos la concurs postulde manager al TNC, va intra încompetiþie. Nu ºi Corniºteanu, însã:„Eu nu! Deºi am dreptul. Dupã lege,fiindcã la ultima evaluare, care mis-a fãcut în urmã cu doi ani ºi ju-mãtate, am obþinut media 9.18,Ministerul Culturii este obligat sãîmi ofere posibilitatea sã depun unnou proiect de management. Nu ovoi face… Pentru cã mi-a ajuns!Vreau sã fac mai multe spectacoledecât am fãcut pânã acum, ocupatfiind cu semnatul hârtiilor ºi cu fã-cutul proiectelor. Încã sunt în pu-tere, cred eu, ºi sãnãtatea mã ajutã.Aºa cã, atât cât mi-a mai rãmaspânã când o sã mã lase puterile,vreau sã fac spectacole. ªi sã ajut,cât îmi e cu putinþã, ca teatrul dinCraiova sã continue sã meargã celpuþin la fel de bine cum a mers pânãacum. Deci, nu mã prezint la con-curs, orice s-ar întâmpla!”.
„ªutul de pe scenã” –pasul înainte!
ªi pentru cã politeþea o cere – îngeneral, dar mai cu seamã în faþacamerelor de filmat –, cei doi s-augratulat reciproc, ieri, cu prilejulconferinþei de presã susþinute în Sala„Ia te uitã!” a TNC. „Mulþumescdomnului Corniºteanu pentru tot cea fãcut pentru cultura din Bãnie ºipentru cultura româneascã în cei15 ani de mandat! Îl apreciez foar-te mult!”, a rostit Boureanu.
Pe lângã declaraþia de preþuire acalitãþilor care-l însoþesc, MirceaCorniºteanu i-a spus mai tânãruluimanager „sã nu uite ce a învãþatîn aceºti ani”, cât i-a stat aproape.ªi încã ceva: „Trebuie sã îmi fierecunoscãtor cã, pe la începutulanilor 2000, nu l-am angajat aicica actor. Cã, dacã o fãceam, acumera unul… nu ºtiu cât de bun. Caactor, dacã nu eºti primul, n-arenici un sens sã faci meseria asta…Faptul cã i-am dat un ºut de pescenã l-a fãcut – ºi acesta estemeritul exclusiv al lui – sã punãmâna pe carte ºi sã se îndreptespre zone în care a simþit cã poateface ceva”. Dupã „ºutul de pe sce-nã” primit, Boureanu n-a ratatmomentul în care sã îi demonstre-ze lui Corniºteanu cât de mare epasul înainte pe care îl poate face…
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
10 / cuvântul libertãþii miercuri, 6 ianuarie 2016externeexterneexterneexterneexterneªTIRI
ªTIRI
Arabia Sauditã ºi aliaþii sãi sunniþiºi-au întrerupt sau redus nivelul re-laþiilor diplomatice cu Iranul ºiit, agra-vând criza declanºatã de execuþia unuidemnitar ºiit ºi provocând temeri cuprivire la o escaladare într-o regiunedevastatã deja de mai multe rãzboa-ie. Rusia, “profund preocupatã”, aanunþat cã este “pregãtitã sã susþi-nã” un dialog între Riad ºi Teheran,doi poli de influenþã în regiunea afec-tatã de tulburãri a Orientului Mijlo-ciu. Statele Unite, aliatele saudiþilor,dar care s-au apropiat de asemeneade iranieni dupã încheierea în iulie aacordului în dosarul nuclear, au ce-rut “mãsuri pozitive în vederea cal-mãrii tensiunilor”. Secretarul de Statamerican John Kerry a discutat cuomologii sãi iranian ºi saudit. Franþa, Germaniaºi Turcia au pledat pentru o “dezescaladare”,dupã ce Bahrainul ºi Sudanul au anunþat, la felca Riadul, cã ºi-au întrerupt relaþiile cu Iranul.În ceea ce priveºte Emiratele Arabe Unite(EAU), ele au rechemat ambasadorul de la Te-heran ºi au redus nivelul relaþiilor diplomatice.Noua crizã a izbucnit sâmbãtã, dupã ce demni-tarul ºiit Nimr el-Nimr, un critic al puterii saudi-te, a fost executat alãturi de alte 46 de persoanecondamnate pentru “terorism”, dintre care ma-joritatea pentru atentate atribuite reþelei extremistesunnite Al-Qaida. Execuþia a provocat un ade-
Germania, Suediaºi Danemarca, convocatede Comisia Europeanãdupã reintroducereacontroalelor la frontiere
Comisarul european pentruMigraþie, Dimitris Avramopou-los, a convocat oficiali dinGermania, Danemarca ºiSuedia, pentru a discuta,miercuri, despre mãsurile dereintroducere a controalelor lafrontierã între aceste state.Ministrul suedez al Migraþiei,Morgan Johansson, omologulsãu danez, Inger Stojberg, ºisecretarul de stat în Ministerulgerman de Interne, Ole Schroe-der, au fost invitaþi la Bruxellessã discute despre mãsurileadoptate, a anunþat, ieri,Comisia Europeanã. “Scopulacestei întâlniri este sã îmbunã-tãþim coordonarea între stateleimplicate, pentru a asigura omai bunã gestionare a presiuniimigraþiei”, a transmis instituþia.Executivul comunitar considerãlegale mãsurile excepþionale decontrol la frontiere, introdusede cele trei þãri. Cu toateacestea, reprezentanþii institu-þiei sunt conºtienþi de faptul cãa solicita documente tuturorcãlãtorilor care urmeazã acesterute poate genera situaþiidificile. “Schengen se aflã subpresiune, însã depunem eforturipentru ca situaþia sã se normali-zeze”, a declarat un purtãtor decuvânt al Comisiei. Acesta arecunoscut cã nu existã “unglonþ magic” pentru a soluþionaproblema. Drept mãsuri pentrua diminua criza, el a amintit depropunerea de creare a uneipoliþii europene pentru suprave-gherea graniþelor, de consolida-rea frontierelor externe ale UEºi de planul de acþiune care esteîn curs de negociere cu Turcia,pentru ca aceastã þarã sãopreascã tranzitul de refugiaþicare ajung în Europa. Premieruldanez, Lars Lokke Rasmussen, aanunþat, luni, cã Danemarcaintroduce controale temporarela frontiera cu Germania, lacâteva ore dupã ce în Suedia auintrat în vigoare controalele deidentificare a persoanelor careintrã pe teritoriul þãrii. “DacãUniunea Europeanã nu poatesã-ºi protejeze frontiereleexterne, ºi mai multe þãri vor fiforþate sã introducã la graniþecontroale temporare”, a averti-zat Rasmussen, explicând cãdecizia de luni a fost luatã careacþie la hotãrârea Suediei dea introduce controale deidentificare la frontiera celordouã state. Tot luni, Suedia aanunþat intrarea în vigoare aunui sistem privind controale deidentificare a persoanelor careintrã în þarã din Danemarca,într-o încercare de a limitanumãrul de imigranþi din þarã.Principiile Schengen ºi celereferitoare la libera circulaþieîn interiorul Uniunii Europenesunt “în pericol”, a apreciat,luni, un reprezentant al Guver-nului german, dupã decizialuatã de statul danez privindintroducerea controalelor lafrontiera cu Germania.
Reþeaua teroristã Stat Islamic apierdut, în 2015, 40 la sutã din teri-toriile din Irak ºi 20 la sutã din zo-nele ocupate în Siria, pe fondul rai-durilor aeriene efectuate de coaliþiainternaþionalã condusã de StateleUnite ºi de Rusia. “Estimãm cã or-ganizaþia teroristã Stat Islamic apierdut 40 la sutã din teritoriile ocu-pate în Irak ºi 20 la sutã din celedin Siria”, a declarat colonelul ame-rican Steve Warren, purtãtorul decuvânt al coaliþiei internaþionale co-
Corpurile a cel puþin 21 de imi-granþi, printre care ºi cele aparþi-nând a trei copii, au fost aduse peþãrmul vestic al Turciei, dupã ces-au înecat în Marea Egee în în-cercarea de a ajunge în Grecia.Corpurile a 11 imigranþi au fostdescoperite marþi, pe þãrmul loca-litãþii Ayvalik, din vestul Turciei,de unde mulþi refugiaþi se îmbar-cã pentru a ajunge pe una dintreinsulele Greciei. Imigranþii încer-cau sã ajungã în insula Lesbos din
Grupul german Volkswagen arputea plãti daune de pânã la 80 demiliarde de dolari în procesul in-tentat luni de Departamentul ame-rican al Justiþiei pentru poluareageneratã prin manipularea emisii-lor la 600.000 de vehicule diesel.SUA acuzã producãtorul auto deîncãlcarea a patru prevederi aleunei legi care reglementeazã polua-
Criza dintre Arabia Sauditã ºi Iran se adânceºteCriza dintre Arabia Sauditã ºi Iran se adânceºteCriza dintre Arabia Sauditã ºi Iran se adânceºteCriza dintre Arabia Sauditã ºi Iran se adânceºteCriza dintre Arabia Sauditã ºi Iran se adânceºte
vãrat rãzboi al vorbelor între Teheran ºi Riad ºimanifestaþii de furie ale ºiiþilor în mai multe þãri,inclusiv în Iran - unde Ambasada sauditã ºi unconsulat au fost atacate -, în Irak, Liban, Ba-hrain, Pakistan ºi Caºmirul indian. Luni searaConsiliul de Securitate al ONU a “condamnat celmai ferm posibil atacurile” contra misiunilor di-plomatice saudite în Iran, însã fãrã sã evoce exe-cuþia. Arabia Sauditã a anunþat cu o zi înainte cãîºi “întrerupe relaþiile diplomatice cu Iranul ºi cereplecarea în temern de 48 de ore” a diplomaþiloriranieni. Ea a decis luni sã-ºi întrerupã legãturi-le aeriene cu Republica islamicã. Liderul suprem
iranian Ali Khamenei a declarat cã“mâna divinã îl va rãzbuna” pe ºeic.Condamnat la moarte în 2014 pen-tru „terorism”, “sediþiune”, “nesu-punerea faþã de suveran” ºi “portde arme”, ºeicul al-Nimr a fost ceamai importantã figurã a miºcãrii decontestare care a izbucnit în 2011,în urma “primãverii arabe”, în sta-tul saudit, în regiunile în care trã-ieºte minoritatea ºiitã. La Teheran,aproximativ 3.000 de persoane aumanifestat luni, huiduind familiaregalã sunnitã din Arabia Sauditã.În Irak, o þarã vecinã cu populaþiemajoritar ºiitã, mii de susþinãtori ailiderului ºiit Muqtadâ al-badr au în-demnat Guvernul sã întrerupã rela-þiile cu Arabia Sauditã. Douã mos-
chei sunnite din Irak au fost vizate de atentate,soldate cu un mort, iar muezinul unei a treia mos-chei a fost împuºcat mortal. Liga Arabã (LA), lasolicitarea Riadului, a convocat duminicã o reu-niune de urgenþã pe tema acestei crizei. Unii ex-perþi considerã cã noua crizã riscã sã alimentezerãzboaiele prin procurã pe care le poartã Tehera-nul ºi Riadul în Siria ºi Yemen. Ambasadorul sau-dit la ONU Abdallah al-Mouallim a dat asigurãricã þara sa va continua sã “lucreze din greu pen-tru a susþine eforturile de pace în Siria ºi în Ye-men”, asupra cãrora, în opinia sa, aceastã crizã“nu ar trebui sã aibã niciun efect”.
Volkswagen ar putea plãti daune de pânãla 80 miliarde de dolari în procesul intentat de SUA
rea aerului, iar documentele depu-se în instanþã detaliazã penalitãþicare s-ar putea ridica pânã la 80de miliarde de dolari, de aproxima-tiv patru ori mai mult decât esti-mau unii experþi. Chiar dacã estepuþin probabil ca instanþa sã acor-de suma cerutã de autoritãþile ame-ricane, penalitãþile s-ar putea ridi-ca totuºi la câteva zeci de miliarde
de dolari, au declarat surse dinDepartamentul Justiþiei. Volkswa-gen se confruntã deja cu sute deprocese individuale în SUA înurma scandalul de manipulare aemisiilor. Totodatã, grupul germaneste vizat ºi de acþiuni în instanþãale procurului general al SUA, întimp ce autoritãþile de reglementa-tre din ºapte þãri, inclusiv Germa-nia, au deschis investigaþii. Vol-kswagen a anunþat la sfârºitul lu-nii septembrie 2015 cã circa 11milioane de automobile ale grupu-lui, la nivel mondial, sunt afectatede scandalul emisiilor poluanteScandalul a izbucnit dupã ce Agen-þia americanã pentru ProtecþiaMediului (EPA) a acuzat Volkswa-gen cã a instalat sisteme specialepe unele autoturisme diesel pentrua evita standardele federale dinSUA în materie de emisii, expunândcetãþeni americani la gaze poluan-te. Constructorul auto german ainstalat un software special în cal-culatorul de bord al unor modele
diesel Volkswagen ºi Audi. Dispo-zitivul este programat sã activezeun sistem de filtrare completã aparticulelor doar în timpul testeloroficiale pentru emisii. Dupã teste,adicã în situaþiile generale de func-þionare a motorului, dispozitivuldezactiveazã sistemul de filtrare aparticulelor, susþine Agenþia ame-ricanã pentru Protecþia Mediului.Potrivit autoritãþilor americane, cir-ca 600.000 de autoturisme cumotoare diesel au încãlcat standar-dele federale americane privindemisiile de dioxid de carbon: mo-delul de Volkswagen Jetta din pe-rioada 2009-2014, modelele Bee-tle si Golf, precum si modelul Vol-kswagen Passat din 2014-2015,modelul Audi A3 ºi modele Por-sche. Grupul Volkswagen a recu-noscut instalarea dispozitivuluielectronic care induce în eroaresistemele de mãsurare a noxelor.În Europa, probleme similare aufost semnalate ºi la alte mãrci alegrupului VW.
ISIS a pierdut aproape jumãtate dintreteritoriile ocupate din Irak ºi Siria
ordonate de Statele Unite. “În ge-neral, dacã ne referim la Siria ºi Irakîmpreunã, organizaþia teroristã apierdut 30 la sutã din zonele ocupa-te”, a adãugat oficialul militar ame-rican. Reþeaua teroristã Stat Islamicocupase o treime din teritoriul Ira-kului în 2014, capturând oraºulMosul, cel mai mare din nordul þã-rii. În Siria, organizaþia teroristãocupã peste 40 la sutã din teritoriuºi luptã împotriva regimului Basharal-Assad.
Grecia, când barca în care seaflau s-a rãsturnat din cauza uneifurtuni pe mare, în cursul nopþiide luni spre marþi. Corpurile auînceput sã fie aduse la mal în pri-mele ore ale dimineþii, 11 fiind des-coperite pe o plajã din Ayvalik, iar10 pe þãrmul oraºului Dikili. Unreprezentant al pazei de coastã aprecizat cã trei nave ºi un elico-pter au fost trimise într-o opera-þiune de cãutare pentru a salva po-sibilii supravieþuitori.
Cel puþin 21 de oameni, inclusiv 3 copii, au muritînecaþi în Marea Egee, în apropiere de Turcia
MIERCURI - 6 ianuarie
07:00 Telejurnal matinal07:50 Sport08:00 Telejurnal matinal08:50 Sport09:00 Starea naþiei10:00 Metadecorativul. Artã
contemporanã româneascã laDusseldorf
11:00 Viaþa cu Derek2005, SUA, Familie12:00 Universul credinþei13:20 Fãrã etichetã14:00 Telejurnal15:00 Teleshopping15:30 Convieþuiri16:55 Vorbeºte corect!17:00 Nocturne18:00 Superconsumatorul19:00 Exclusiv în România19:45 Sport19:57 Starea zilei20:00 Telejurnal21:10 Ultimul twist la Moscova1986, Comedie22:45 Starea zilei22:50 Starea naþiei23:45 Maºini, teste ºi verdicte00:15 Ultimul twist la Moscova
(R)1986, Comedie01:50 Exclusiv în România02:30 Zestrea românilor02:55 Telejurnal03:45 Superconsumatorul04:35 Vorbeºte corect!04:40 Cu lãutarii dupã mine05:35 Garantat 100%06:25 Teleshopping
TVR 1
07:00 Teleshopping08:10 Arta fericirii09:20 Cartea cea de toate zilele09:30 Pescar hoinar10:00 Documentar 360°-GEO10:57 Împreunã (R)2002, Italia, Comedie11:45 Teleshopping12:00 La fix13:00 5 minute de istorie cu
Adrian Cioroianu13:10 Jurnal de secol13:20 Arta fericirii14:30 Cultura minoritãþilor15:00 Telejurnal TVR 216:00 Ieri-Azi-Mâine17:00 Împreunã2002, Italia, Comedie17:50 Cartea cea de toate zilele18:00 Telejurnal TVR 219:10 Amfitrion Radu F.
Alexandru19:20 Pentru cine bat clopotele?1943, SUA, Acþiune, Aventuri,
Dramã, Rãzboi22:00 Ora de ºtiri23:10 Diamante00:00 La fix01:00 Mic dejun cu un campion02:00 Cartea cea de toate zilele02:10 Jurnal de secol02:20 Arta fericirii
TVR 2
07:35 În mijlocul furtunii09:05 Rãzboiul nasturilor10:50 In visele mele12:25 Fiecare vede altceva13:55 Reþeaua15:00 Clasa bogatã16:25 În inima pãdurii18:30 Phil Spector20:00 Interstellar: Cãlãtorind
prin univers22:50 Graþie ºi durere00:00 Informatorul!01:50 Piaþa Tahrir: Revoluþia
din Egipt02:30 O altã adresã de pominã04:20 Fata care promitea06:00 Clasa bogatã
HBO
07:00 ªtirile Pro Tv10:30 La Mãruþã (R)12:00 Vorbeºte lumea13:00 ªtirile Pro Tv14:00 Vorbeºte lumea15:00 Lecþii de viaþã16:00 Ce spun românii17:00 ªtirile Pro Tv17:30 La Mãruþã19:00 ªtirile Pro Tv20:30 O noapte la muzeu 22009, SUA, Canada, Acþiune,
Aventuri, Comedie, Familie,Fantastic
22:30 ªtirile Pro Tv23:00 Conexiuni misterioase2012, SUA, Comedie, Crimã,
Dramã00:00 O noapte la muzeu 2 (R)2009, SUA, Canada, Acþiune,
Aventuri, Comedie, Familie,Fantastic
02:00 Vorbeºte lumea (R)03:30 Ce spun românii (R)04:30 Lecþii de viaþã (R)05:30 La Mãruþã (R)
PRO TV
ACASÃ08:00 Sufletul meu pereche (R)09:00 Teleshopping09:15 Ingeri ºi nobili (R)11:15 Teleshopping11:30 Avenida Brasil (R)13:30 Teleshopping14:00 Chemarea inimii16:00 Iþi ordon sã mã iubeºti!17:00 Sufletul meu pereche18:00 Ingeri ºi nobili20:00 Avenida Brasil22:00 Corazón Esmeralda23:00 Inimã de þigan00:30 Iubiri vinovate01:30 Ingeri ºi nobili (R)03:15 Doamne de poveste04:00 Inimã de þigan (R)05:15 Doamne de poveste06:00 Vorbeºte lumea
07:30 La Mãruþã (R)09:00 Omul de legãturã (R)11:15 La bloc (R)13:15 Chipul unui dezertor (R)14:45 Eu ºi monstrul meu (R)16:45 La bloc18:45 Fluierul de final20:30 Anaconda 4: Drumul
sângelui22:15 Ucis nevinovat23:45 Anaconda 4: Drumul
sângelui (R)00:30 Cine A.M
PRO CINEMA
10:00 Lassie1997, Canada, Dramã, Familie10:55 Teleshopping11:15 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator13:45 Teleshopping14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator17:00 Acces direct19:00 Observator20:00 Observator special20:30 Te Pui Cu Blondele23:00 Un show pãcãtos01:00 Doamna de Fier2011, Marea Britanie, Biografic,
Dramã03:00 Observator (R)03:45 Acces direct (R)06:00 Observator
ANTENA 1
07:00 ªtirile Kanal D07:45 Teleshopping08:00 Teo Show (R)10:00 Teleshopping10:30 Iffet2005, Turcia, Dramã12:30 ªtirile Kanal D13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei19:00 ªtirile Kanal D20:00 Bahar: Viaþã furatã201422:30 WOWBiz00:30 ªtirile Kanal D (R)01:45 Bahar: Viaþã furatã (R)201403:45 Te vreau lângã mine (R)05:30 Pastila de râs (R)06:00 Teleshopping (R)
KANAL D
PRIMA TV07:15 Miss fata de la þarã09:30 Teleshopping10:00 Focus din inima României
(R)10:15 Jurnalul STV Junior (R)11:00 Teleshopping11:30 Focus Magazin (R)12:10 Putere ºi Glorie (R)2014, Istoric13:20 Teleshopping13:50 Nimeni nu-i perfect (R)2008, România, Comedie14:30 Teleshopping15:00 Râzi ºi câºtigi15:30 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie16:30 Focus17:00 Cireaºa de pe tort18:00 Focus19:30 Focus Magazin20:15 Mondenii2006, România, Comedie22:15 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie23:00 Focus din inima României23:30 Focus Magazin (R)00:15 Mondenii (R)2006, România, Comedie02:15 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie03:00 Nimeni nu-i perfect (R)2008, România, Comedie03:30 Miss fata de la þarã (R)05:00 Iubiri secrete (R)2011, România, Dragoste06:00 Focus (R)06:45 Teleshopping
07:00 ªtiri Sport.ro09:30 ProMotor10:00 ªtiri Sport.ro11:00 Fotbal Cupa României:
FCM Baia Mare - Steaua13:00 ªtiri Sport.ro14:00 Pimp my ride. Cel mai tare
din parcare!15:00 ªtiri Sport.ro16:00 Rezumate UEFA Cham-
pions League18:00 ªtiri Sport.ro18:30 Ora exactã în sport19:00 Marea Þãcãnealã19:30 Marea Þãcãnealã20:00 KO de România!21:00 ªtiri Sport.ro21:30 Dã-i bãtaie! Local Kombat00:00 ªtiri Sport.ro00:30 Fight Night "V-o dã
Moldova!"02:00 ªtiri Sport.ro
SPORT.RO
cuvântul libertãþii / 11miercuri, 6 ianuarie 2016 programe TVprograme TVprograme TVprograme TVprograme TV
JOI - 7 ianuarie
07:00 Telejurnal matinal07:50 Sport08:00 Telejurnal matinal08:50 Sport09:00 Starea naþiei10:00 Lumea ºi noi11:00 Viaþa cu Derek2005, SUA, Familie12:00 Teleshopping12:30 Documentar13:00 De joi pânã joi14:00 Telejurnal15:00 Teleshopping15:30 Akzente16:55 Vorbeºte corect!17:00 Tezaur folcloric18:00 Lozul cel mare18:30 Festivalul Internaþional de
Circ de la Monte-Carlo19:00 Exclusiv în România19:45 Sport19:57 Starea zilei20:00 Telejurnal21:10 Un motiv de a trãi, un
motiv de a muri1972, Spania, Western23:05 Starea zilei23:10 Starea naþiei00:10 Serenadã la New York2007, SUA, Comedie, Dramã01:55 Exclusiv în România02:35 Sport02:45 Telejurnal03:35 Un motiv de a trãi, un
motiv de a muri (R)1972, Spania, Western05:30 Vorbeºte corect!05:35 Ora regelui06:25 Teleshopping
TVR 1
07:00 Teleshopping08:10 Arta fericirii09:20 Cartea cea de toate zilele09:30 Europa 360°10:00 Documentar 360°-GEO11:00 Împreunã (R)2002, Italia, Comedie11:45 Teleshopping12:00 La fix13:00 5 minute de istorie cu
Adrian Cioroianu13:10 Jurnal de secol13:20 Arta fericirii14:30 Cultura minoritãþilor15:00 Telejurnal TVR 216:00 Ieri-Azi-Mâine17:00 Împreunã2002, Italia, Comedie17:50 Cartea cea de toate zilele18:00 Telejurnal TVR 219:00 Documentar 360°-GEO20:10 Strada 291991, SUA, Comedie21:50 Cartea cea de toate zilele22:00 Ora de ºtiri23:10 Diamante00:00 La fix01:00 Arte , carte ºi capricii02:00 Cartea cea de toate zilele02:10 Jurnal de secol02:20 Arta fericirii03:30 Cap compas04:00 Ferma05:00 Ieri-Azi-Mâine05:50 Cartea cea de toate zilele06:00 Ora de ºtiri
TVR 2
07:25 În inima pãdurii09:30 Phil Spector11:00 Interstellar: Cãlãtorind prin
univers13:45 Banksy în New York15:05 Þinta: Preºedintele16:35 Weekend în familie18:20 Darul lui Jonas20:00 Charlie Hebdo: 3 zile de
teroare21:05 O altã adresã de pominã23:00 Fata care promitea00:45 Interviul02:35 Vice04:15 Avionul cu ºerpi
HBO
07:00 ªtirile Pro Tv10:30 La Mãruþã (R)12:00 Vorbeºte lumea13:00 ªtirile Pro Tv14:00 Vorbeºte lumea15:00 Lecþii de viaþã16:00 Ce spun românii17:00 ªtirile Pro Tv17:30 La Mãruþã19:00 ªtirile Pro Tv20:30 Unde vei fi poimâine?2004, SUA, Acþiune, Aventuri,
SF22:45 ªtirile Pro Tv23:15 Conexiuni misterioase2012, SUA, Comedie, Crimã,
Dramã00:15 Unde vei fi poimâine?
(R)2004, SUA, Acþiune, Aventuri,
SF02:30 Vorbeºte lumea (R)04:00 Ce spun românii (R)04:45 Lecþii de viaþã (R)05:30 La Mãruþã (R)
PRO TV
ACASÃ
08:00 Sufletul meu pereche (R)09:00 Teleshopping09:15 Ingeri ºi nobili (R)11:15 Teleshopping11:30 Avenida Brasil (R)13:30 Teleshopping14:00 Chemarea inimii16:00 Iþi ordon sã mã iubeºti!17:00 Sufletul meu pereche18:00 Ingeri ºi nobili20:00 Avenida Brasil22:00 Corazón Esmeralda23:00 Inimã de þigan00:30 Iubiri vinovate01:30 Ingeri ºi nobili (R)03:15 Doamne de poveste04:00 Inimã de þigan (R)05:15 Doamne de poveste06:00 Vorbeºte lumea
07:30 Chipul unui dezertor (R)09:00 La Mãruþã (R)11:00 Omul de legãturã (R)12:45 La bloc (R)14:45 Prietenii Spãrgatorului de
Nuci15:45 Fluierul de final (R)17:30 La bloc19:30 De-a lungul timpului20:30 La bine ºi la rãu22:30 Rãzbunarea gemenilor 200:45 La bine ºi la rãu (R)02:30 Cine A.M.
PRO CINEMA
10:00 Lassie1997, Canada, Dramã, Familie10:55 Teleshopping11:15 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator13:45 Teleshopping14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator17:00 Acces direct19:00 Observator20:30 Ora de varf 32007, SUA, Acþiune, Comedie,
Thriller22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos01:00 Ora de varf 3 (R)2007, SUA, Acþiune, Comedie,
Thriller03:00 Observator (R)03:45 Acces direct (R)06:00 Observator
ANTENA 1
07:00 ªtirile Kanal D07:45 Teleshopping08:00 Teo Show (R)09:30 Teleshopping10:00 Iffet2005, Turcia, Dramã12:30 ªtirile Kanal D13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei19:00 ªtirile Kanal D20:00 Bahar: Viaþã furatã22:30 WOWBiz00:30 ªtirile Kanal D (R)01:45 Bahar: Viaþã furatã (R)03:45 Te vreau lângã mine (R)05:30 Pastila de râs (R)06:00 Teleshopping (R)
KANAL D
PRIMA TV07:15 Miss fata de la þarã09:30 Teleshopping10:00 Focus din inima României
(R)10:15 Casa: construcþie ºi
design (R)11:00 Teleshopping11:30 Focus Magazin (R)12:10 Dosarele DNA13:20 Teleshopping13:50 Nimeni nu-i perfect (R)2008, România, Comedie14:30 Teleshopping15:00 Râzi ºi câºtigi15:30 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie16:30 Focus17:00 Cireaºa de pe tort18:00 Focus19:30 Focus Magazin20:15 M-a fãcut mama artist22:15 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie23:00 Focus din inima României23:30 Focus Magazin (R)00:15 M-a fãcut mama artist (R)02:15 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie03:00 Nimeni nu-i perfect (R)2008, România, Comedie03:30 Miss fata de la þarã (R)05:00 Iubiri secrete (R)2011, România, Dragoste06:00 Focus (R)06:45 Teleshopping
07:00 ªtiri Sport.ro09:30 ProMotor10:00 ªtiri Sport.ro11:00 Fotbal Cupa României
Timiºoreana: Viitorul - Steaua13:00 ªtiri Sport.ro14:00 Pimp my ride. Cel mai tare
din parcare!15:00 ªtiri Sport.ro16:00 Rezumate UEFA Cham-
pions League18:00 ªtiri Sport.ro18:30 Ora exactã în sport19:00 Marea Þãcãnealã19:30 Marea Þãcãnealã20:00 Fight Night: Ultima noapte
de rãzboi!21:00 ªtiri Sport.ro21:30 Dã-i bãtaie! Local Kombat00:00 ªtiri Sport.ro00:30 Fight Night: Drumul spre
America02:00 ªtiri Sport.ro
SPORT.RO
12 / cuvântul libertãþii miercuri, 6 ianuarie 2016publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
Anunþul tãu!Comuna Caraula anunþã
publicul interesat asupra depu-nerii solicitãrii de emitere aacordului de mediu pentru pro-iectul” Modernizare strãzi rura-le în comuna Caraula, judeþulDolj” propus a fi amplasat încomuna Caraula – 19 strãzi, ju-deþul Dolj. Informaþiile privindproiectul propus pot fi consul-tate la sediul APM Dolj din Cra-iova, strada Petru Rareº, nr. 1,în zilele de L-V, între orele 9-14ºi la sediul Primãriei Caraula.
Staþiunea de Cer-cetare DezvoltareAgricolã ªimnic cusediul în Craiovasos. Bãlceºti nr. 54jud. Dolj are sprevânzare urmãtoare-le produse lactate: - lapte pasteurizat
la pungã de 1litru- lapte integral- brânzã de vacã- viþei cu greutatea
între 100 - 400 Kg.Informaþii supli-
mentare la telefon:0251417534.
Serviciul Extern dePrevenire ºi Protecþieangajeazã personalcalificat (bãrbat): cursSSM minim 80 ore ºicurs Cadru TehnicPSI. Posesor permisconducere cat. B
CENTRUL COMERCIAL SUCPIUnora le placesã munceascã
decât sã piardã timpulºi sã aºtepte
speranþa unui „job”.Sunã la telefon 0251/
438.440 ºi vino în CaleaBucureºti, strada GrigorePleºoianu, sã închiriezi unstand la cel mai bun preþ.
Cu noi vei aveapropriul „job”!
S.C. EXPERT PREV S.R.L.
EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ
Cele mai înalte standarde deprofesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-
voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în
Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-
rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi
îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului
Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.
S.C. CORIMEXS.A. CRAIOVA
închiriazãspaþii
ºi birouri.Relaþii latelefon:
0771/289.009.
OFERTE SERVICIUANGAJEZ VÂNZÃ-TOARE ELECTRO-PARC MALL. Tele-fon: 0771/780.018.MENAJERÃ 1 zi /sãptãmânã. Telefon:0745/183.785.
CERERI SERVICIUIonescu Nicolae do-resc sã fiu angajat laun patron cu maºinaproprie, marca Espe-ro. Telefon: 0760/084.961.
PRESTÃRI SERVICIIExecut masaj la domi-ciliu Telefion: 0251/446.535; 0760/071.644.Filmãri foto video decalitate superioarãla preþuri avantajoa-se. Telefon: 0766/359.513.Tapiþer la domiciliu. Te-lefon: 0768/623.964;0351/416.198.Pregãtesc studenþi -elevi la contabilitate.Telefon: 0722/943.220.Þin evidenþã contabilã.Telefon: 0722/943.220;0771/215.774.
CAMERE CÃMINVând camerã cãminstr. Putnei. Telefon:0768/437.838; 0763/506.962.
APARTAMENTE2 CAMEREVând apartament 2camere- Sinaia, etaj 1,îmbunãtãþit. Telefon:0722/963.871Amaradiei 2 cameredecomandate etaj 1.Telefon: 0763/857.756.Vând apartament 2camere decomanda-te, microcentralã, co-loanã apã separat, etaj4/10 - Ciupercã. Tele-fon: 0746/660.001.
3 - 4 CAMEREVând apartament 4camere, bilateral, ultra-central. Telefon: 0721/290.286.Vând apartament 3camere decomandateBrazdã parter. Telefon:0762/280.739.
CASEHOTEL central, Cra-iova, 3 stele. Telefon:0723/700.365.Vând sau schimb cuo camerã cãmin Cra-iova, casã locuibilã co-muna Periºor + de-pendinþe, apã curentã,canalizare la poartã,teren 5500 mp, livadãcu pruni, vie. Telefon:0765/291.623.Vând casã nouã Bor-dei cu 700 m teren vie,pomi sau schimb cuapartament + diferen-þa. Telefon: 0752/641.487.Vând vilã în zona Ford.Preþ negociabil. Tele-fon: 0251/418.864.VÂND urgent casãCatargiu, 45.000Euro. Telefon: 0722/297.009.Casã mare boiereas-cã cu toate utilitãþile su-perîmbunãtãþitã în co-muna Lipovu cu teren7000 mp. Telefon:0764/492.029.Vând casã boiereascãmare - central, preta-bilã clinicã, pensiune,firmã. Telefon: 0741/219.483.
TERENURIVÂND teren împrej-muit zona Selgros, 750mp, 22 Euro/mp. Tele-fon: 0729/170.160.Vând teren 1000 mCârcea 10.000 Euro.Telefon: 0752/641.487.
cuvântul libertãþii / 13miercuri, 6 ianuarie 2016 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
CentrCentrCentrCentrCentrul Comerul Comerul Comerul Comerul ComercialcialcialcialcialSUCPISUCPISUCPISUCPISUCPI
anunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulde lucrde lucrde lucrde lucrde lucruuuuu:::::
LLLLLuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vineriineriineriineriineri9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,
Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 188888.00,.00,.00,.00,.00,Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 188888.00..00..00..00..00.
Vând 5000 m garaPieleºti, 20.000 Euroºi parcelat. Telefon.0752/641.487.Vând 400 ºi 1500 mpBãile Govora, toate uti-litãþile, împrejmuit, as-falt, lângã pãdure. Te-lefon: 0351/402.056;0744/ 563.640.Vând pãdure Borãscu- Gorj. Telefon: 0723/693.646.Vând teren intravilan,zona Metro, 900 mp,preþ negociabil. Tele-fon: 0766/689.036.TEREN Braniºte,zona mânãstirii, 5.000mp, parcelat. Telefon:0766/568.412.Vând teren intravilan2800 mp în Craiova.Telefon: 0722/943.220.Vând 4200 mp terenintravilan la 7 km deCraiova. Telefon:0727/884.205.
Vând 3690 mp terenintravilan în Cârcea,Tarlaua 17. Telefon:0721/995.405.Vând 2 loturi 500 mpcartier ªimnicu deJos la DJ, cadastrufãcut. Telefon: 0744/563.823.Teren stradal, utili-tãþi, 1500 mp, Dru-mul Muntenilor -Craiova, 40 Euro/mp. Telefon: 0724/228.827.
AUTOROMÂNEªTI
Vând Logan culoareroºie, fabricaþie2008, 40.000 kmparcurºi. Telefon:0744/780.550.Vând Dacia 1310. Te-lefon: 0770/333.559;0351/401.251.VÂND Dacia 1300.Telefon: 0754/051.988.
STRÃINEVând Skoda OctaviaTour 1.6 benzina, unicproprietar- de nouã,superîntreþinutã, toateconsumabilele schim-bate recent, fãrã niciun defect. Telefon:0766/632.388.Vand Seat Leon 1.6.Inmatriculata RO; - Anfabricatie: 2003; Km:195000; - 105 CP;Benzina; Euro 4; - AerConditionat; 6 airba-guri; - Geamuri Elec-trice; Inchidere centra-lizata; ABS; Servodi-rectie; Xenon; - Interi-or recaro; Pret 2700Euro, negociabil. Re-latii la telefon: 0765/312.168.
VÂNZÃRI DIVERSEAvantajos calorifer dinfontã, jenþi cu pneuripentru Dacia ºi canis-tre. Telefon: 0251/416.455.
VÂND 40 de capre,preþ negociabil. Tele-fon: 0747/963.794.Vând mixer cofetãrie(PLANETARIA) 3funcþii marcã Germa-nã. Telefon: 0752/236.667.Vând frigider 320 litri,bocanci, ghete ,pantofimilitari noi piele negru,piese Dacia noi, calcu-lator instruire copii printelevozor, telefon Ebo-da sigilat, piei bovinãºi oaie vopsite. Tele-fon: 0735/ 445.339.Vând loc de veci Si-neasca douã gropi su-prapuse, bocanci dinpiele mãrimea 43 îm-blãniþi. Telefon: 0771/385.734.Vând calorifer din fon-tã cu 5 elemenþi cubuºon de aerisire - 10lei elementul. Telefon:0351/800.654.
Vând douã cuþite deghilotinã noi-1,15mlpreþ 100 lei. Telefon:0351/808.490 dupãora 16.00.Vând cauciuc 155x 13cu jantã, cârlige jghea-buri acoperiº, aragazvoiaj douã ochiuri cubutelie, polizor unghiu-lar (flex) D 125 / 850W,canistre aluminiu 20litri noi, reductor oxigensudurã, alternator12vV nou, arzãtoaregaz sobã D 600. Te-lefon: 0251/427.583.Vând bicicletã copiii cu3 roþi - 60 lei negocia-bil, cãruþ copil sport -50 lei. Telefon: 0351/181.202.Vând cãrucior din lemncu roate cu ºinã imita-þie, dimensiunile 1x0,50m, butelii aragaz voiaj 5litri. Negociabil. Telefon:0251/598.518; 0748/233.140.Vând maºini de trico-tat Fineþea, triploc,maºinã de surfilat. Te-lefon: 0745/589.825.Vând hotã nouã, mã-turã electricã. Telefon:0351/459.314.Vând cadru metalic inoxnou pentru handicap,masã sufragerie 6 per-soane, preþ negociabil.Telefon: 0351/446.918.
Vând sãpun de casã5 lei / Kg, cruce demarmurã 1200/100 -scrisã - 80 lei. Telefon:0770/303.445.Vând clasoare cu tim-bre pentru copiii. Tele-fon: 0729/684.222.Vând canapea, fotolii,ºifonier, mobilã bucã-tãrie, servantã, biblio-tecã, aragaz, frigider,masã, scaune, salteacopil relaxa. 0770/298.240.Vând calorifer cu 11elemenþi electric nou,radiator cu 3 trepteALASCA nou. Tele-fon: 0770/687.430.Vând 3 locuri de veciîn cimitirul Sineasca.Telefon: 0763/506.962;0768/437.838.Vând cauciucuri devarã Goodrich dimen-siunile 185/65/14, 125lei bucata. Telefon:0720/880.474.Vând douã locuri deveci cimitir ªeþu – Si-naia - Izvor, cripte su-prapuse, lucrare mar-murã. Telefon: 0722/456.609.Calorifere fontã – 10 leielementul, televizor co-lor Philips 100 lei, bici-cletã copii 50 lei, 2 gropifãcute Romaneºti. Te-lefon: 0729/977.036.
14 / cuvântul libertãþii miercuri, 6 ianuarie 2016publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
Talonul - contract de micã publicitate nr: .................
Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
miercuri, 6 ianurie 2016
TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Semnãtura:..........................................
Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
Vând maºini de trico-tat rectilinie ºi circular.Preþ bun. Telefon:0745/589.825.Vând cãruþ sport copii,maºinã de spãlat AlbaLux, barcã artizanalã,camerã auto. Telefon:0351/181.202; 0773/970.204.Vând þiglã Jimbolia cã-priori ºi cãrãmidã dindemolãri. Telefon:0722/943.220.Cort 4 persoane, douãcompartimente ºi ve-randã, douã aragazevoiaj, ºubã îmblãnitã.Telefon: 0765/002.522;0351/410.383.Vând convenabil sauscimb cu un caloriferde fontã folosit un ca-lorifer de tablã 1,20 /0,60 nefolosit. Telefon:0720/231.610.Vând convenabil 2 sal-tele relaxa, 1 ladã fri-gorificã 5 sertare. Te-lefon: 0745/602.001.Vând cãrucior handi-cap, pat mecanic +saltea, polizor 2500 W,sobã teracotã cu toatefurniturile, Tv color D-1x2 Cm. Telefon:0768/083.789.Vând set motor tipBORGO pentru Da-cia 1300 preþ - 245lei. Telefon: 0351/455.617.Vând acvariu 47 litri,foarte convenabil. Te-lefon: 0767/116.092.Vând trei biciclete co-pii, aragaz 4 ochiuri,calorifere fontã, televi-zor color, preþuri mici.Telefon: 0729/977.036.Vând urgent 2 locuride veci cimitirul Ungu-reni Telefon: 0769/669.736.
Vând loc de veci cimi-tirul Sineasca – Craio-va dimensiuni 1,50 x3 m zona N. Telefon:0764/271.285.Vând colþar sufragerie500 lei, ºifonier sculp-tat. Telefon: 0769/360.741.Vând 2 locuri de vecisuprapuse, amenajatecu plãci, gard ºi cruce,cimitirul Lascãr Catar-giu - Craiova. Telefon:0728/964.686.ÎNCHIRIERI OFERTE
Închiriez apartamentmobilat Valea Roºie.Telefon: 0351/433.875MATRIMONIALEDomn serios cu locuin-þã lângã Craiova cautdoamnã serioasã pen-tru prietenie, cãsãtorie.Telefon: 0763/722.683
CITAÞIIS.C. SOPHIE TURSRL cu ultimul sediucunoscut în localita-tea Ghindeni, nr.666, judeþul Doljeste citatã la Tribu-nalul Dolj, secþiaConflicte de Muncãpe data de marþi,26.01.2016, completCM2, ora10.30 încalitate de pârâtã îndosarul nr. 10853/63/ 2014 având caobiect obligaþia de aface în proces cuBarbu Cornel în ca-litate de reclamant.
DIVERSESingura argintãrie dinCraiova, situatã în Va-leaVlãicii (vis-a-vis deElectrica) unde gãsiþibijuterii lucrate ma-nual, cu argint laschimb ºi manopera/obiect. Telefon: 0351/423.493.
CONDOLEANÞEAura ºi AristidieGheorghiu îºi ex-primã profundulregret la decesuld-lui Lt. ComandorOPREA MIHAI.Suntem alãturi ded.na prof. DrãguþSimona- soþie. Sin-cere condoleanþe!Conducerea ºi co-lectivul ColegiuluiTehnic C.D. Neni-þescu este alãturide d.na prof. Simo-na Drãguþ la dece-sul soþului. Dum-nezeu sã-l odih-neascã în pace!
spspspspsp rtrtrtrtrt cuvântul libertãþii / 15miercuri, 6 ianuarie 2016
Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV
Simona Halep, locul 2 WTA, s-a retras de la turneul de la Brisba-ne (Asutralia), unde era principa-la favoritã, din cauza unei acci-dentãri la piciorul stâng, a notatieri site-ul wtatennis.com.
“Am avut probleme la cãlcâiullui Ahile în august ºi septembrieºi apoi nu am mai simþit nimic,dar deja de câteva sãptãmâni amdureri din nou. Am crezut cã suntpregãtitã sã joc aici, dar nu credcã puteam duce un meci pânã la
Halep s-a retras din turneulHalep s-a retras din turneulHalep s-a retras din turneulHalep s-a retras din turneulHalep s-a retras din turneulde la Brisbanede la Brisbanede la Brisbanede la Brisbanede la Brisbane
capãt. Am nevoie de puþinã pau-zã”, a afirmat Halep.
Constãnþeanca urma sã intre încompetiþie la Brisbane, astãzi, con-tra bielorusei Victoria Azarenka,într-un meci din turul doi.
Halep sperã sã fie aptã pentruturneul de la Sydney, de sãptã-mâna viitoare, turneu premergã-tor primului Grand Slam al anu-lui, Australian Open: “Planul meueste sã joc la Sydney. Accidenta-rea nu este una periculoasã, am
fãcut o radiografie ºi nu e nimicserios. Dar existã totuºi o infla-maþie a acelei zone, trebuie sã mãodihnesc câteva zile”, a adãugatromânca.
De asemenea, tot ca urmare aunor considerente medicale, de laturneul de la Brisbane s-a retrasºi Maria ªarapova, care era deþi-nãtoarea titlului.
ªarapova ºi Halep au fost înlo-cuite cu Margarita Gasparian ºiYsaline Bonaventure.
Federaþia Argentinianã de Fotbal a reali-zat la finalul lui 2015 un sondaj la care auluat parte mai multe personalitãþi fotbalisticeargentiniene prin care s-a stabilit cel mai bun11 din istoria naþionalei albi-celeste. Surprin-zãtor, doar un singur jucãtor în activitate ºi-a fãcut loc în aceastã echipã, iar el este, evi-dent, Leo Messi (foto, alãturi de DiegoMaradona).
Lipsesc dintre cei 11 aleºi nume sonore,poate cele mai importante fiind ale lui JavierMascherano ºi Alfredo di Stefano. Nu lip-sesc însã cel mai selecþionat argentinian ºinici golgheterul absolut al dublei campioanemondiale. Alegerea celor întrebaþi a fost unsistem 4-3-3.
Iatã echipa:Ubaldo Fillol (porta-rul de la Mondialuldin 1978, când Ar-gentina a cucerit pri-mul titlu mondial),Javier Zanetti (celmai selecþionat ar-gentinian, 145 demeciuri la naþiona-lã), Roberto Perfu-mo (stoperul legen-dar din anii 60-70),Daniel Pasarella (cã-
Federaþia Argentinianã deFotbal a realizat la finalul lui2015 un sondaj la care au luatparte mai multe personalitãþifotbalistice argentiniene princare s-a stabilit cel mai bun 11din istoria naþionalei albi-celes-te. Surprinzãtor, doar un sin-gur jucãtor în activitate ºi-a fã-cut loc în aceastã echipã, iar eleste, evident, Leo Messi (foto,alãturi de Diego Maradona).
Lipsesc dintre cei 11 aleºinume sonore, poate cele maiimportante fiind ale lui JavierMascherano ºi Alfredo di Ste-fano. Nu lipsesc însã cel maiselecþionat argentinian ºi nicigolgheterul absolut al dublei campioane mon-diale. Alegerea celor întrebaþi a fost un sis-tem 4-3-3.
Iatã echipa: Ubaldo Fillol (portarul de laMondialul din 1978, când Argentina a cuce-rit primul titlu mondial), Javier Zanetti (celmai selecþionat argentinian, 145 de meciurila naþionalã), Roberto Perfumo (stoperul le-gendar din anii 60-70), Daniel Pasarella (cã-pitanul echipei din 1978 ºi singurul argenti-nian cu douã titluri mondiale, 1978 ºi 1986),Alberto Tarantini (jucãtor din lotul campioa-
Messi, singurul jucãtor în activitate prezentîn cel mai bun 11 din istoria Argentinei
pitanul echipei din 1978 ºi singurul argenti-nian cu douã titluri mondiale, 1978 ºi 1986),Alberto Tarantini (jucãtor din lotul campioa-nei mondiale din 1978), Miguel Angel Brin-disi (194 în meciurile oficiale, unul dintremarcatorii istorici din Argentina), FernandoRedondo (ales în 2000 cel mai bun jucãtoral anului, de cãtre UEFA), Diego ArmandoMaradona (cãpitanul echipei campioanemondiale în 1986), Lionel Messi (singuruljucãtor din echipã care e în activitate), Ga-briel Batistuta (golgheterul istoric al Argen-tinei, 56 de goluri), Mario Kempes (golghe-terul Cupei Mondiale din 1978, câºtigatã deArgentina).
Rooney, desemnat de suporterifotbalistul englez numãrul unu din 2015
nei mondiale din 1978), Miguel Angel Brin-disi (194 în meciurile oficiale, unul dintremarcatorii istorici din Argentina), FernandoRedondo (ales în 2000 cel mai bun jucãtoral anului, de cãtre UEFA), Diego ArmandoMaradona (cãpitanul echipei campioanemondiale în 1986), Lionel Messi (singuruljucãtor din echipã care e în activitate), Ga-briel Batistuta (golgheterul istoric al Argen-tinei, 56 de goluri), Mario Kempes (golghe-terul Cupei Mondiale din 1978, câºtigatã deArgentina).
DIGI SPORT 1
13:30, 16:00 – FOTBAL Ita-lia – Serie A: Udinese – Atalanta,Palermo – Fiorentina / 21:30 –FOTBAL Spania – Cupa Regelui:Barcelona – Espanyol.
DIGI SPORT 2
7:00, 8:00 – TENIS – CupaHopman, în Australia: Franþa –Germania / 11:30, 13:30, 15:30– TENIS – Cupa Hopman: Aus-tralia Green – Anglia / 17:00,19:15 – FOTBAL Spania – CupaRegelui: Valencia – Granada, Be-tis – Sevilla / 22:00 – FOTBALAnglia – Cupa Ligii: Everton –Manchester City / 4:00, 6.00 –TENIS – Cupa Hopman: Austra-lia Gold – Ucraina.
DIGI SPORT 3
13:00 – FOTBAL Spania –
Cupa Regelui: Bilbao – Villarreal/ 16:00, 19:00, 21:45 – FOTBALItalia – Serie A: Chievo – Roma,Empoli – Inter, Napoli – Torino.
DIGI SPORT 4
16:00 – FOTBAL Italia – Se-rie A: Juventus – Verona / 18:00– HANDBAL (F) – Liga Naþiona-lã: U Alexandrion Cluj – HCM BaiaMare / 19:30 – BASCHET (M) –FIBA Europe Cup: CS Energia TgJiu – Le Havre / 21:30 – HAND-BAL (F) – Liga Campionilor:Fleury Loiret Handball – Thurin-ger / 23:00 – FOTBAL Spania –Cupa Regelui: Rayo Vallecano –Atletico Madrid.
DOLCE SPORT 1
11:00, 3:00, 5:00 – TENIS(F) – Turneul de la Brisbane, înAustralia.
EUROSPORT 1
10:45, 13:45 – SCHI ALPIN(M) – Cupa Mondialã, la SantaCaterina, în Italia / 15:00, 16:15– SCHI FOND (F, M) – CupaMondialã – Turul de schi, la Ober-stdorf, în Germania / 17:30 –SÃRITURI CU SCHIURILE –Cupa Mondialã – Turneul celorpatru trambuline, la Bischofsho-fen, în Austria / 20:00, 21:35 –DARTS – Campionatul Mondial,la Frimley Green, în Regatul Unit:etapa a 5-a.
EUROSPORT 2
14:30 – TENIS (M) – Turneulde la Doha, în Qatar / 21:00 –BASCHET (M) – Eurocupa: Mac-cabi Tel Aviv – Ljubljana / 23:00– DARTS – Campionatul Mon-dial, la Frimley Green, în Rega-tul Unit: etapa a 5-a.
SPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTSPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECT
16 / cuvântul libertãþii miercuri, 6 ianuarie 2016sportsportsportsportsport Paginã realizatã de COSMIN STAICU
Presa catalanã, respectiv cotidianulSport, anunþã cã FC Barcelona este inte-resatã de atacantul Universitãþii Craiova,Andrei Ivan, pe care l-ar dori sub formãde împrumut pânã în varã, cu o opþiunede cumpãrare de patru milioane de euro.Vârful care a împlinit 19 ani sãptãmânaaceasta ar evolua pentru echipa a doua acâºtigãtoarei Ligii Campionilor, dar areºanse sã debuteze chiar ºi sub conduce-rea lui Luis Enrique. Ivan ar putea fi unadintre soluþiile de back-up, în meciuriledin Cupa Regelui sau chiar din La Liga,pentru tripleta fantasticã din atacul Bar-celonei, Messi-Neymar-Suarez. “Barce-lona negociazã pentru semnãtura atacan-
Jucãtorii Universitãþii se vorreuni mâine pentru partea a douaa campionatului, când este pro-gramatã ºi vizita medicalã. Treizile se vor pregãti pe plan local,iar pe 12 ianuarie vor decola cudestinaþia Antalya pentru primulstagiu de pregãtire din intersezon.În perioada 12-22 ianuarie, dele-gaþia alb-albastrã va fi cazatã laHotelul Papillon Ayscha din Be-lek. Este cantonamentul în carese va pune accent pe condiþia fi-zicã ºi în care Universitatea s-acazat ºi în primul cantonament deanul trecut. În cel de-al doileastagiu din aceastã iarnã, ce se vadesfãºura în perioada 25 ianua-rie – 5 februarie, Andrei Ivan,Vãtãjelu, Mateiu, Bancu ºi cole-gii lor vor fi cantonaþi la BellisDeluxe Hotel.
S-au stabilit ºase dintre oponen-þii ªtiinþei în cele douã stagii depregãtire din Turcia. Astfel, alb-albaºtrii vor întâlni douã formaþiidin prima ligã maghiarã, precumºi echipe din Macedonia ºi Slova-
Alb-albaºtrii vor avea douãcantonamente ºi 7 amicale în Antalya
Lotul Universitãþii Craiova se reuneºte mâine,iar de pe 12 ianuarie se va pregãti în Turcia
cia. Programul amicalelor ªtiinþei:16 ianuarie – FC Hallescher (Ger-mania), 21 ianuarie – Vardar Skop-je (Macedonia), 28 ianuarie –MTK Budapesta (Ungaria), 31 ia-nuarie – FC Paksi (Ungaria), 3februarie – Slovan Bratislava (Slo-vacia), 4 februarie – FC SioniBolnisi (Georgia). Se încearcã ºiperfectarea unui alt joc-test pedata de 19 ianuarie.
FC Hallescher a încheiat turulligii a treia din Germania pe locul7. Este o echipã în continuã as-censiune, care în 2008 a câºtigatNOFV Oberliga Sud, iar în 2012a fost campioanã în RegionalligaNord, promovând astfel în3.Bundesliga. S-a dovedit imba-tabilã în ultimele ºase meciuri dincampionat. Golgheterul echipeieste englezul Osayamen Osawe,cu 9 reuºite în 21 de partide.
Vardar Skpoje este cel mai ti-trat club din Macedonia, avândîn palmares 8 titluri de campioa-nã ºi 6 cupe naþionale. Înfiinþatîn 1947, Vardar a câºtigat primul
trofeu major în 1961: Cupa Iu-goslaviei. Clubul a sãrbãtorit cu-cerirea independenþei Macedonieiîn 1993, prin cucerirea a trei ti-tluri consecutive, fiind neînvinsãîn sezonul inaugural. În 2012,2013 ºi 2015 a dominat catego-ric întrecerea internã, încoronân-du-se iar campioanã. De altfel, însezonul precedent în vitrina clu-bului a poposit ºi SuperCupaMacedoniei. Pe plan internþionalcea mai mare realizare s-a petre-cut în 2003, când Vardar a fostla un gol distanþã de grupele LigiiCampionilor. În cantonamentuldin Slovenia, din 2014, Universi-tatea a remizat 2-2 cu Vardar,goluri Bancu ºi Ivan.
Alb-albaºtrii de la MTK Buda-pesta au 23 de titluri de campioni,au câºtigat în 12 rânduri CupaUngariei ºi de douã ori SuperCu-pa. Este prima echipã din Unga-ria care a evoluat într-o compe-tiþie continentalã, iar în 1964 ajucat finala Cupei Cupelor, fiindînvinsã de Sporting Lisabona. A
încheiat turul de campionat pepoziþia a cincea.
Înfiinþat în 1952, FC Paksi areuºit accederea în prima ligã un-garã în 2006, pânã atunci evo-luând în diviziile inferioare. Lafinalul sezonului 2010-2011 areuºit cea mai bunã clasare dinistorie, ocupând locul secund,fapt care i-a permis accederea înpreliminariile Europa League. Lafinalul turului de campionat, FCPaksi se aflã pe poziþia a patra,cu 30 de puncte acumulate din19 partide. Echipa este formatãîntr-o proporþie covârºitoare dinjucãtori autohtoni, singura excep-þie fiind titularul postului deportar, slovacul Peter Molnar.
Slovan Bratislava este cea maicunoscutã echipã din Slovacia ºi
singura care are în palmares untrofeu continental: Cupa Cupelor,adjudecatã în 1969. Ultima perfor-manþã: câºtigarea în 2010 a CupeiSlovaciei. A încheiat prima partea sezonului pe poziþia secundã, la7 puncte în urma celor de la Tren-cin. S-a dovedit imbatabilã în ul-timele 14 partide în competiþiile in-terne din Slovacia.
FC Sioni Bolnisi a încheiat tu-rul din prima ligã georgianã pe lo-cul al patrulea. Cea mai impor-tantã performanþã din istoria clu-bului este câºtigarea campiona-tului, în 2006. În februarie anultrecut, tot în Antalya, Universi-tatea a câºtigat cu 1-0 un joc deverificare în compania formaþieigeorgiene, reuºita lui Alex Bãluþãfãcând diferenþa.
Conducãtorii Universitãþii Craiova se întrec îndecizii hilare ºi eºecuri manageriale. Dupã rata-rea play-off-ului ºi interdicþia la transferuri do-bânditã anul trecut, o altã gafã este pe cale sã fiefãcutã de oficialii grupãrii din Bãnie. Astfel, suntºanse mari ca urmãtorul antrenor al echipei sãfie tehnicianul echipei secunde, Daniel Mogoºa-nu. El a mai antrenat Universitatea pe vremealui Adrian Mititelu, preþ de câteva etape, fiindschimbat cu Eugen Neagoe. “Am vorbit deja cudomnul Rotaru, urmeazã sã ne înþelegem în
Bãtaie de joc sau “habarnism”?
aceastã searã. Sunt multe nemulþumiri, din par-tea dumnealui, dar ºi din partea mea. Oricum, afost o perioadã frumoasã aici” a declarat Sãndoipentru DigiSport.
Daniel Mogoºanu nu are nici mãcar licenþãPRO, pe foaie urmând sã fie trecut un alt antre-nor din cadrul clubului care posedã astfel de act.Una dintre variante este Nicolae Ungureanu, carea îndeplinit aceastã funcþie de faþadã ºi pe vre-mea lui Mititelu, iar o altã soluþie este VictorNaicu.
Mogoºanu în locul lui SãndoiMogoºanu în locul lui SãndoiMogoºanu în locul lui SãndoiMogoºanu în locul lui SãndoiMogoºanu în locul lui Sãndoipe banca ªtiinþei?pe banca ªtiinþei?pe banca ªtiinþei?pe banca ªtiinþei?pe banca ªtiinþei?
Puºtiul ªtiinþei ar putea fi coleg cu Messi, Neymar ºi SuarezAndrei Ivan este în vizorul BarceloneiAndrei Ivan este în vizorul BarceloneiAndrei Ivan este în vizorul BarceloneiAndrei Ivan este în vizorul BarceloneiAndrei Ivan este în vizorul Barcelonei
Ziarul catalan Sport anunþã interesul campioanei lumiipentru atacantul Universitãþii Craiova
tului român Adrei Ivan” este titlul artico-lului apãrut în Sport. Ediþia online a cu-noscutului ziar catalan precizeazã: “FCBarcelona face paºi importanþi pentru ase întãri cu jucãtori cu mare potenþial. Înultimele zile, clubul blaugrana a demaratnegocierile pentru aducerea atacantuluiromân Andrei Ivan, de la UniversitateaCraiova. Ivan este perla fotbalului româ-nesc ºi în acest moment are mai multeoferte pe masã, deºi apropiaþii lui vãd cuochi buni ºansa de a ajunge la Barcelona,cu oportunitãþi de a lupta pentru un loc înprima echipã. Deºi are doar 19 ani, An-drei Ivan este starul Universitãþii Craiova,a debutat deja la naþionalã, iar Steaua Bu-
cureºti a fãcut o ofertã de trei milioane deeuro pentru el. Totuºi, jucãtorul ar vreasã joace în strãinãtate, iar opþiunea Bar-celona e cea mai atrãgãtoare. Marea pro-blemã a Barcelonei este cã nu are foartemulþi bani de investit în aceastã iarnã ºi seîncearcã un împrumut pânã în varã, cuopþiune de cumpãrare de patru milioanede euro. Jucãtorul este vãzut bine de totstafful tehnic al clubului, aceºtia fiind con-vinºi cã într-o zi poate face pasul spreechipa mare a Barcelonei”.
Transferat cu 75.000 de euro de Uni-versitatea în urmã cu doi ani, Andrei Ivana marcat 4 goluri pentru UniversitateaCraiova în acest sezon, debutând ºi înnaþionala mare a României, în amicalulcu Italia de la Bologna.
![for]ele terestre · cã ºi capitalul de încredere de care se bucurã instituþia militarã s-a di-minuat cu aproape 10% faþã de 1998, agravându-se dupã 2003 (Fig 5). Fig. 5.](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e41eae7305b7c446f466749/forele-c-i-capitalul-de-ncredere-de-care-se-bucur-instituia-militar.jpg)
