CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 4 (284) 26 februarie 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Forþele Terestre au fost ºi vorfi mereu supuse unui proces detransformare mai mult sau maipuþin vizibil, mai mult sau maipuþin profund, proces cu caracterpermanent ºi, nu în ultimul rând,necesar. Caracteristicile de nece-sitate ºi permanenþã sunt dictatede realitãþile mediului în care îºi desfãºoarã activitatea ºide dinamica acestora. Astfel spus, pentru subofiþerul dincadrul Forþelor Terestre modelul unei noi arme cu care vafi dotat nu va reprezenta o problemã atâta timp cât desti-naþia, principiile ºi regulile de tragere sunt universale ºisunt stãpânite.

Focºani, 12 februarie, o zide iarnã calendaristicã. În faþacomandamentului Brigãzii 282Infanterie Mecanizatã, pe bule-vardul Bucureºti, a avut loc

ceremonialul de repatriere a Batalionului 280 InfanterieMecanizatã din teatrul de operaþii Afganistan. Ceremonialula început cu raportul comandantului Batalionului 280Manevrã, locotenent-colonelul Iuri TÃNASE ºi trecerea înrevistã de cãtre Ministrul Apãrãrii Naþionale, GabrielOPREA, a formaþiei ºi salutul trupelor. În continuareaactivitãþilor, s-a executat apelul solemn ºi serviciul religios.La ceremonial, alãturi de Ministrul Apãrãrii Naþionale aumai participat consilierul de stat, secretarul ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii, general-locotenent dr. IonOPRIªOR, locþiitorul pentru operaþii al ªefului StatuluiMajor General, general-maior dr. Valeriu NICUÞ, ªefulStatului Major al Forþelor Terestre, general-maior dr. DanGHICA-RADU, comandantul Diviziei 1 Infanterie „Daci-

ca”, general-maiorN i c o l a i eD O H O T A R I U ,c o m a n d a n t u lComandamentuluiOperaþional Întru-nit, general-maiordr. VisarionNEAGOE, alþi co-mandanþi de mariunitãþi ºi unitãþi,reprezentanþi aiautoritãþilor publice locale, familiile militarilor, veterani derãzboi, cadre militare în activitate ºi rezervã, cetãþeni aimunicipiului Focºani. În alocuþiunea sa, comandantulBatalionului 280 Manevrã, locotenent-colonelul IuriTÃNASE a adresat mulþumiri pentru sprijinul acordat înîndeplinirea misiunii de luptã ce a revenit batalionului înteatrul de operaþii din Afganistan. (Pag. 5)

Comandantul de grupã –atitudine, responsabilitate

ºi profesionalism

Slujesc þara sub Drapelul de Luptã

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Luni, 15 februarie, laorele prânzului, s-adesfãºurat, la comanda-mentul Brigãzii 2 Vânãtoride Munte „Sarmisege-tusa”, în prezenþa coman-dantului Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU, festivitatea de predare afuncþiei de comandant de brigadã de cãtre generalul debrigadã Gheorghe VÃTÃMANU- COANTA care, cu treipatru zile în urmã, preluase comanda Brigãzii 61 Vânãtoride Munte „General Virgil Bãdulescu”. Comanda Brigãzii 2Vânãtori de Munte „Sarmisegetusa” a fost preluatã de locþi-itorul comandantului, colonelul Cristinel Cernea.

Comandantul vânãtori lor de munte

KAKI 100%

Voinþã de f ierAfganistanul, o þarã

privitã cândva ca unparadis oriental, are unfarmec aparte care i-acucerit pe mulþi. În anii’60, ai secolului trecut,Afganistanul era sino-nim cu libertatea totalã,o þarã misticã, plinã desplendori ale naturii.Totul s-a sfârºit cu

invazia sovieticã din 1979. De la acea invazie, afganii seaflã într-un continuu rãzboi cu invadatorii, dar ºi cudiferitele facþiuni ale rezistenþei islamice. Afganistanul afost multã vreme reputat pentru toleranþa sa. El nu ar fiexistat fãrã toleranþã. Acest pãmânt a ajuns adãpostul tru-pelor fanatice ale lui Ossama Bin Laden.

LECÞIA DE ISTORIE

Sfaturile mareºaluluiN-am sã-þi spun: cautã sã meriþi stima corpului ce îl veicomanda; e prea obiºnuitã aceastã maximã. Îþi spunînsã: cautã sã meriþi dragostea corpului. Te vei înºelaamarnic dacã vei crede cã, pentru a obþine dragostearegimentului, va trebui sã laºi sã slãbeascã disciplinasau sã arãþi o complezenþã extremã pentru poftelefiecãrui ofiþer. Sã se cunoascã diferenþa dintre tine ºilocotenent-colonelul, ajutorul comandantul regimentu-lui. Sã nu dai nici un ordin pânã nu-l vei consulta ºi peel, dar sã nu faci impresia cã eºti eroul dorinþelor lui.Dacã nu vei avea respect ºi consideraþie pentru ajutorulcomandantului, vei avea despre tine o opinie foarte reaºi în curând vei cãdea victima imprudenþelor tale.

MOZAIC

Deºi teoria evoluþiei prin selecþie naturalã este astãziacceptatã printre majoritatea cadrelor academice din toatãlumea, deschiderea la informaþie pe care a oferit-o interne-

tul a situat lucrarea lui Darwin într-omare de pseudo-ºtiinþã din care seluptã ºi acum sã iasã. Problema estecã cei care susþin cã Charles Darwinse înºealã au doar fragmente de infor-maþie ºi nici nu posedã o pregãtireºtiinþificã suficientã pentru a înþelegecã existã argumente solide, din punctde vedere biologic ºi genetic, teoriaevoluþiei bazându-se pe doveziserioase ºi nu doar pe câteva fosile,aºa cum se crede.

Se pare cã Charles Darwin s-a înºelat

Senatul României, în calitate de camerã decizionalã aParlamentului, a adoptat luni, 22 februarie, proiectul delege pentru modificarea Legii nr. 384/2006 privind Statu-tul soldaþilor ºi gradaþilor voluntari. Ministrul ApãrãriiNaþionale, domnul Gabriel OPREA, a susþinut proiectul delege în plenul Senatului.

În cadrul prezentãrii, ministrul apãrãrii naþionale a sub-liniat necesitatea îmbunãtãþirii cadrului legislativ carereglementeazã Statutul soldaþilor ºi gradaþilor voluntari.

„Armata Românã are statutul de armatã profesionistãºi a dovedit de multe ori cã este un corp de elitã ºi estefiresc sã aibã ºi drepturi pe mãsura profesionalismului.Trebuie sã adoptãm acele mãsuri menite sã sporeascãdrepturile militarilor ºi am gãsit susþinerea pentru acestlucru la Preºedintele României, la primul-ministru ºi lacolegii din comisiile de muncã ºi de apãrare din CameraDeputaþilor ºi Senat. Statul nu trebuie sã îi abandoneze pemilitari la 40 de ani, dimpotrivã, trebuie sã le putem oferimilitarilor mai multe ºanse, chiar dupã terminarea cari-erei în Armatã. Este vorba despre oameni care ne repre-zintã, oameni care, participând la misiuni interne sauinternaþionale, au fãcut din Armata Românieiambasadorul þãrii noastre în lume, prin curaj, prinrenunþãri, prin suferinþã ºi uneori prin sacrificiu de sânge.Mulþi dintre ei îºi riscã viaþa, îºi varsã sângele sau devineroi, lãsând în urma lor copii ºi familii neconsolate. Estedatoria noastrã, a Parlamentului, sã eliminãm discrimi-nãrile, sã avem grijã de aceºti militari ºi de familiile lor cucopii mici, sã dãm acestor oameni tineri locul ºi rolul pecare le meritã. Prin mãsurile pe care le propunem, dorimca tinerii sã fie mai deschiºi cãtre o carierã militarã ºi sãvadã în aceasta o oportunitate, nu o soluþie de avarie. Sãfie o mândrie pentru orice tânãr sã facã parte din ArmataRomânã, un corp de elitã, de profesioniºti, recunoscutpeste tot în lume”, a arãtat ministrul în intervenþia dinplenul Senatului.

Prin modificarea unor prevederi sau prin abrogarea unorarticole, proiectul de lege aduce o serie de îmbunãtãþiri

statutului acestei categorii de militari, potrivit cãrora:* Soldaþii ºi gradaþii voluntari vor putea activa în

sistemul militar pânã la 45 de ani, faþã de 40 de ani,cum permite legea în prezent;

* Vechimea în serviciu, în calitate de soldat sau gradatvoluntar, sã fie consideratã vechime în serviciul militar ºisã fie luatã în calcul la stabilirea pensiei;

* Soldaþii ºi gradaþii voluntari vor beneficia deîncadrarea în condiþii deosebite, conform legislaþiei aplica-bile cadrelor militare în activitate;

* Soldaþii ºi gradaþii voluntari trecuþi în rezervã sauscoºi din evidenþele militare vor putea beneficia gratuit deasistenþã medicalã ºi medicamente, potrivit prevederilorstatutului cadrelor militare. Mai mult decât atât, ceiîncadraþi într-un grad de invaliditate vor beneficia de pen-sie de invaliditate, conform dispoziþiilor Legii nr. 164/2001privind pensiile militare de stat;

* Perioada în care soldaþii ºi gradaþii voluntari participãla misiuni în afara teritoriului statului român se va conside-ra dublu în calculul vechimii în serviciul militar;

* Stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pen-sii, în perioada 24 decembrie 2006 ºi pânã la intrarea învigoare a Legii, constituie vechime în serviciu ºi se valori-ficã la stabilirea pensiei;

* Se va elimina, de asemenea, sancþiunea referitoare ladiminuarea veniturilor cu 5%-20% pe o perioadã cuprinsãîntre o lunã ºi trei luni ºi înlocuirea acesteia cu cea a retro-gradãrii din funcþie, ca sancþiune disciplinarã;

* Modificarea legii mai prevede cã acordarea concediu-lui ºi indemnizaþiei pentru creºterea sau îngrijirea copiluluise va face conform legislaþiei existente, fãrã a mai fi nece-sarã ºi emiterea unui ordin al Ministrului ApãrãriiNaþionale în acest sens;

* În prezent, soldaþii ºi gradaþii voluntari pot participadoar la forme de perfecþionare a pregãtirii. Prin modifi-carea Legii, aceºtia vor putea urma orice formã deînvãþãmânt din sistemul de învãþãmânt superior civil;

* Soldaþii ºi gradaþii voluntari vor putea fi mutaþi ºi lacerere dintr-o unitate militarã în alta, nu numai în interesulserviciului cum este în prezent.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Noul Suhoi T-50, unul dintre primele avioane militarelansate în Rusia dupã destrãmarea URSS. Aviaþia rusã atestat cu succes un avion de vânãtoare invizibil, realizat înparteneriat cu India, transmite LiveLeak. Aparatul SuhoiT-50 a zburat timp de 47 de minute în regiunea Komso-molsk-on-Amur, în Extremul Orient. Sergei Bogdan, pilotulde încercare al aparatului, a declarat cã avionul „este uºor ºiconfortabil de condus". Aparatul, cunoscut ºi sub denu-mirea de PAK FA, este vãzut de experþi drept un rival alavionului american F-22 Raptor, care a efectuat primul sãuzbor în 1997. Avionul a fost creat sã fie imposibil de detec-tat de cãtre radare. Oficialii ruºi sperã ca primul aparat deacest tip sã fie livrat Ministerului Apãrãrii în 2013, iar pro-ducþia de serie sã înceapã în 2015. Proiectul a fost dezvoltatîn parteneriat cu India. Analiºtii considerã cã el reprezintãun moment crucial în eforturile Rusiei de a-ºi modernizaechipamentul ºi tehnica militarã, moºtenite din era sovie-ticã. Directorul Suhoi, Mihail Pogosyan, s-a declarat con-vins cã proiectul îºi va surclasa rivalii occidentali în ceeace priveºte eficienþa costurilor ºi nu doar cã va permiteîntãrirea puterii defensive a forþelor aeriene din Rusia ºiIndia, dar va câºtiga ºi o parte importantã din piaþa globa-lã". Printre altele, avionul este capabil: sã zboare în toatetipurile de condiþii meteorologice, sã decoleze de pe o pistãde doar 300-400 de metri, sã fie realimentat în zbor, sã atacesimultan mai multe þinte din aer ºi de la sol. Poloniarecunoaºte pentru prima datã implicarea în programulsecret de zboruri al CIA cu teroriºti. Autoritãþile de laVarºovia au confirmat cel puþin ºase zboruri ale unoravioane CIA, la o bazã militarã aerianã dezafectatã din nor-dul þãrii. Zborurile au avut loc în perioada februarie-sep-tembrie 2003. Avioanele decolaserã din Afganistan ºiMaroc. Informaþiile au fost publicate în urma unei campaniiderulate de mai multe organizaþii internaþionale, careîncearcã sã clarifice controversatul subiect al închisorilorsecrete ale CIA în Europa, disputã în care este implicatã ºiRomânia. Cinci þãri NATO cer retragerea armelornucleare americane din Europa. Germania, Belgia,Luxemburg, Norvegia ºi Olanda vor cere sãptãmânile urmã-toare retragerea din Europa a armelor nucleare americaneaflate încã pe acest continent, relateazã AFP. „Propunereape care o vor prezenta Belgia ºi celelalte patru state esteridicarea de pe teritoriul european a armelor nucleare alealtor state din NATO", a spus purtãtorul de cuvântDominique Dehaene. Numai SUA au astfel de arme, pentrucã arsenalele francez ºi britanic nu sunt desfãºurate în alteþãri. „Belgia este în favoarea unei lumi fãrã arme nucleareºi apãrã aceastã poziþie în cadrul NATO, în pregãtirea con-ferinþei de revizuire a Tratatului de neproliferare din mai,la New York". Aceastã iniþiativã vizeazã cele 240 de bombeatomice ce pot fi lansate din avion, pe care SUA le au înpatru þãri din NATO - Germania, Belgia, Italia ºi Turcia, aconfirmat o sursã. Aliaþii din Afganistan se lovesc derezistenþa îndârjitã a talibanilor. Aproximativ 15.000 desoldaþi afgani ºi ai forþelor internaþionale, în frunte cu ameri-canii ºi britanicii, sunt angajaþi într-o vastã ofensivãîmpotriva talibanilor din provincia Helmand. OperaþiuneaMoshtarrak, cea mai amplã ofensivã a aliaþilor împotrivatalibanilor din Afganistan, continuã cu lupte grele în zonaoraºului Marjah, unul din bastioanele insurgenþilor. Chiar ºicomandantul forþelor americane, din Irak ºi Afganistan, arecunoscut cã talibanii din regiunea Marjah, situatã în sudulAfganistanului, oferã spectacolul unei rezistenþe „impresio-nante", dar cã sunt derutaþi de amploarea ofensivei aliate.Comandantul american i-a avertizat pe talibani cã acesta nueste decât începutul unei campanii care va dura între 12 ºi18 luni. Ofensiva ar trebui sã permitã guvernului afgan sãpreia controlul situaþiei, dar, deocamdatã, succesele aliatesunt limitate. În total, 14 soldaþi ai NATO au murit în cadrulacestei operaþiuni declanºate la 13 februarie în sudul þãrii.

Coreea de Nord vrea sã punã capãt ostilitãþilor cuStatele Unite. Kim Yong-Nam, numãrul doi în ierarhianord-coreeanã, „a subliniat nevoia sistãrii relaþiilor ostileîntre RPDC (Coreea de Nord) ºi Statele Unite prin dialogºi negocieri", a relatat agenþia nord-coreeanã Korean Cen-tral News Agency (KCNA). Pentru reluarea negocierilormultilaterale privind dezarmarea, Phenianul pune dreptcondiþie prealabilã ca Washingtonul sã se angajeze cã vademara negocieri asupra unui tratat de pace oficial în penin-sula coreeanã. Nord-coreenii mai solicitã ºi ridicarea sancþi-unilor impuse de ONU în urma testelor nucleare ºi derachetã. Comunitatea internaþionalã încearcã de mai multesãptãmâni sã readucã Phenianul la masa negocierilorprivind programul sãu nuclear, întrerupte în aprilie 2009,dupã ce ONU a sancþionat un tir de rachete nord-coreean.Ca un alt semn de efervescenþã diplomaticã, Kim Kye-Gwan ar intenþiona sã viziteze Statele Unite. Potrivit uneisurse diplomatice citate de agenþia de presã sud-coreeanãYonhap, aceastã vizitã ar fi un rãspuns la cea efectuatã îndecembrie la Phenian de emisarul american StephenBosworth. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 4/2010

Modificãri la statutul SGV

Luni, 15 feb-ruarie, la oreleprânzului, s-adesfãºurat, la co-m a n d a m e n t u lBrigãzii 2 Vânã-tori de Munte„Sarmisegetusa”,în prezenþa co-mandantului Di-viziei 1 Infanterie

„Dacica”, generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU,festivitatea de predare a funcþiei de comandant de brigadãde cãtre generalul de brigadã Gheorghe VÃTÃMANU-COANTA care, cu trei patru zile în urmã, preluase coman-da Brigãzii 61 Vânãtori de Munte„General Virgil Bãdulescu”. Coman-da Brigãzii 2 Vânãtori de Munte

„Sarmisegetusa” a fost preluatã de locþiitorul comandantu-lui, colonelul Cristinel Cernea. La ceremonialul desfãºuratpe platoul cazãrmii au participat ºi toþi cei care au coman-dat brigada din 1990 încoace.

În cuvântul sãu, comandantul Diviziei 1 Infanterie„Dacica” a mulþumit generalului de brigadãVÃTÃMANU-COANTA pentru activitatea desfãºuratã lacomanda brigãzii, precum ºi pentru realizãrile acesteia.

La rândul sãu, generalul de brigadã GheorgheVÃTÃMANU-COANTA, fostul comandant al brigãzii, amulþumit tuturor celor prezenþi, pentru ajutorul acordat petimpul cât a fost la comandã, dar a atras de mai multe oriatenþia asupra faptului cã, fãrã ajutorul subordonaþilor ºi alcolegilor, n-ar fi reuºit sã obþinã rezultate notabile

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

În calendarul ostãºesc, 1 martie esteZiua automobiliºtilor militari.Actul de naºtere al acestei specialitãþimilitare a fost 1 martie 1917, când prinÎnaltul Decret nr. 245 din 22 martie1917 a luat fiinþã Regimentul deTracþiune Automobilã.Regimentul nou-înfiinþat înlocuiaCompania de Automobile, creatã prinDecizia Ministerialã nr. 304 din 11august 1915.Începând cu momentul înfiinþãrii ºipânã în prezent, istoria armei auto s-aconfundat cu istoria armatei române,transporturile auto reprezentând unelement vital, fãrã de care orice misi-une ar fi fost sortitã eºecului.Astãzi, în condiþiile rãzboiului modern, nici o acþiune mili-tarã nu poate fi conceputã fãrã sprijinul autovehiculelor.Conºtienþi de rolul ºi importanþa armei lor în cadrul orga-nismului militar, automobiliºtii militari urmãresc sã seînzestreze cu mijloace de transport moderne ºi sã îºi instru-iascã permanent personalul pentru a fi capabil sã îndepli-neascã la standarde NATO misiuni dificile, atât în timp depace, cât ºi în situaþii de crizã sau la rãzboi. Mobilitatea ºi

dinamismul au constituit întotdeauna imperative majoreale acþiunilor militare pentru a amplifica posibilitãþile demanevrã în luptã ºi operaþie.Pentru tot ceea ce înseamnã automobil ºi automobilist, pen-tru munca pe care o depun în slujba lor ºi a celorlalte arme,transmitem tuturor camarazilor noºtri, urãri de bine ºi suc-ces în tot ceea ce vor întreprinde pe viitor.

Daniela ÞÃRUªI

1 mart ie , Ziua automobil iº t i lor

mil i tari

În ziua de 18 februarie, comanda-mentul Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca” a primit vizita de informare ºidocumentare a ofiþerilor care urmeazã„Cursul postuniversitar de per-fecþionare în conducerea strategicã”al Colegiului de Rãzboi din cadrulUniversitãþii Naþionale de Apãrare„Carol I”. Distinºii oaspeþi au fostîntâmpinaþi de cãtre comandantulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, dom-nul general-maior Nicolaie

DOHOTARIU, locþiitorul comandan-tului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,general de brigadã doctor AvramCÃTÃNICI ºi ºeful de stat majorcolonel Gheorghe VIªAN.

Comandantul diviziei a prezentatcursanþilor structura organizatoricã aDiviziei 1 Infanterie ºi a comanda-mentului, capabilitãþile ºi activitãþileprincipale în cadrul procesului detransformare de la corp de armatãteritorial, la divizie. De asemenea, au

fost prezentate ofiþerilorcursanþi participareaDiviziei 1 Infanterie lamisiuni în teatrele deoperaþii ºi în zona deresponsabilitate, modulde organizare a instruc-þiei ºi perspective pe ter-men scurt.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Cursanþi în vizitã la comandament

CCoommaannddaannttuull vvâânnããttoorrii lloorr ddee mmuunnttee

Sfârºitul lunii februarie reprezintã pentru Batalionul285 Artilerie „Vlaicu Vodã” un prilej de sãrbãtoare,întrucât pe data de 28, marea unitate aniverseazã 15 anide la înfiinþare. Deºi nu este un interval prea mare detimp, unitatea ºi-a creat propria sa istorie cu o serie derepere demne de menþionat. Primul este chiar momentulînfiinþãrii, când la data de 28 februarie 1995, în bazahotãrârii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii ºi aOrdinului General nr. 2 din 28.02.1995 al MinistruluiApãrãrii Naþionale, a luat fiinþã Divizionul 285 Artilerie,subordonat Brigãzii 282 Mecanizate „Unirea Princi-patelor”, ca urmare a desfiinþãrii Regimentului 285 Arti-lerie.

Un alt moment important în evoluþia batalionului afost data de 15 iulie 2001, când a început operaþiona-lizarea acþionalã a unitãþii. Aceastã etapã a fost încheiatãcu succes pe data de 13 septembrie 2002, odatã cu evalu-area Brigãzii 282 Mecanizate în cadrul aplicaþiei tactice„Vis de toamnã”.

Ca urmare a restructurãrii ºi reorganizãrii organismu-lui militar, anul 2005aduce divizionuluiun nou stat de orga-nizare ºi o nouãdenumire, aceea deDivizionul 285 Arti-lerie Mixtã. El vaavea în componenþãdouã noi subunitãþi:bateria tunuri anti-

tanc ºi bateria rachete antitanc dirijate.Toate aceste modificãri suferite în timp au fost

benefice pentru aceastã structurã, care a desfãºuratnumeroase misiuni interne ºi externe în care a dovedit unînalt profesionalism.

Prezenþi în contingentele româneºti dislocate înteatrele de operaþii, militarii divizionului ºi-au onoratmisiunile încredinþate, contribuind la promovarea ima-ginii Armatei României în lume.

Recunoaºterile acestor calitãþi nu au întârziat sã aparã,divizionul fiind menit sã facã parte din forþele destinateNATO.

Acest fapt a condus la redimensionarea structurii ºi laschimbarea denumirii unitãþii în Batalionul 285 Artilerieîncepând cu 01.05.2006. La data de 12.06.2006, batali-onului îi este atribuitã denumirea onorificã de „Vlaicu

Vodã”.În existenþa ulterioarã a unitãþii s-au succedat o serie

de evenimente importante care au marcat decisiv evoluþiaacestei structuri. Astfel, în lunile august ºi octombrie2006, batalionul a susþinut examenele de certificarenaþionalã ºi apoi de afirmare ca unitate destinatã NATO.În decembrie 2006, primeºte ordinul de activare ca partecomponentã a Forþei de Rãspuns a NATO – NRF 8, iar în09.11.2007, batalionului i-a fost înmânat de cãtre mi-nistrul Apãrãrii, Drapelul de Luptã. Cu acest prilej, a fostdezvelit ºi bustul domnitorului Vlaicu Vodã.

Ultimul examen, susþinut în iunie 2009 ºi trecut cubrio, a constat în recertificarea marii unitãþi, ca structurãpusã la dispoziþia NATO afirmatã.

De ziua unitãþii, le urãm „La mulþi ani!” camarazilornoºtri din Batalionul 285 Artilerie. (Þ.D.)

Luni, 1 martie, Batalionul 288 Apãrare Antiaerianã„Milcov” împlineºte 15 ani de la înfiinþare. Se poatespune cã este o unitate tânãrã în comparaþie cu foartemulte alte unitãþi din Armata României, dar în aceastãperioadã, personalul unitãþii a vãzut multe ºi acest lucruse simte în tot ceea ce fac, pentru cã o fac cu o siguranþãdezarmantã câteodatã. Greutãþile întâmpinate peste ani, îifac sã fie foarte uniþi. Cei mici învaþã din experienþa celormai în vârstã ºi asta duce la creºterea performanþei.

Divizionul 288 Apãrare Antiaerianã ºi-a început exis-tenþa ca unitate de cadre a Brigãzii 282 InfanterieMecanizatã „Unirea Principatelor”, acum aflându-se încategoria unitãþilor cu un procent de încadrare pe care arfi invidios orice comandant de unitate. Personalul acesteiunitãþi a avut privilegiul de a se instrui pe complexul anti-aerian 2x35 mm OERLIKON, provocarea de a deservi otehnicã nouã umplându-le sufletele de entuziasm. Proce-sul de transformare al Armatei române a fãcut însã caacest complex sã fie predat altor structuri, iar militariiunitãþii sã revinã la vechea tehnicã de artilerie antiaerianã– tunuri antiaeriene 2x30 mm.

A fost un ºoc pentru aceºtia sã vadã cum tehnica decare erau atât de ataºaþi la acel moment iese pe poartã, dars-au încurajat reciproc, au „readus la luminã” tunurilevechi ºi „ponosite” ºi au reuºit sã execute trageri de luptã

apreciate cu califi-cativul „FOARTEBINE” în Poli-gonul de Trageri

Sol - Aer „CAPU MIDIA”, locul unde adevãrul iese lasuprafaþã pentru toþi artileriºtii ºi rachetiºtii antiaerieni.Pentru ca acest lucru sã fie posibil, meritul principal l-auavut comandanþii, începând de la cel al unitãþii pânã la celde grupã.

În viziunea comandantului, lupta se duce acum cusecundele. Timpul de ripostã este esenþial. În rãzboiulmodern, inamicul aerian are o pondere însemnatã. Deaceea, este necesarã dezvoltarea ºi a contraarmei, arma-mentul antiaerian.

Principalele activitãþi din acest an sunt un prilej deîmbunãtãþire a procedurilor de operare. Acest lucru îiobligã astfel pe militari sã trateze instrucþia cu seriozitateºi responsabilitate. „Cum le este caracteristic”, dupã cumdeclarã ºeful de stat major al batalionului.

Nu în ultimul rând, componenta umanã joacã un roldeosebit. „Trebuie sã ajutãm oamenii – declarã coman-dantul batalionului – pentru cã fiecare are nevoie deînþelegere, sprijin ºi ajutor, pentru ca aceºtia sã dea ran-

dament maxim la ser-viciu ºi pentru cã,rezolvând treburile deacasã, merg la servi-ciu cu inima împãcatã.Am fost deschis pro-blemelor oamenilor,deoarece numai atuncipot sã dea totul la ser-viciu, la fel cum suntde pãrere cã trebuiesã economisim efortul,când e cazul, pentrua-l creºte atunci cândsituaþia o impune."

Astãzi, tânãrul colectiv al Batalionului 288 ApãrareAntiaerianã „Milcov” (media de vârstã este de 33 ani),subordonat Brigãzii 1 Mecanizate „Vasile Lupu”, priveºtecu optimism înainte, cu încrederea cã, poate, continuatransformare în vederea eficientizãrii le aduce un com-plex mai mobil, iar viitorul le va aduce veºti îmbucurã-toare pentru ei ºi familiile lor

Cãpitan Bogdan TUDORACHE

Afganistanul, o þarã privitã cândvaca un paradis oriental, are un farmecaparte care i-a cucerit pe mulþi. În anii’60, ai secolului trecut, Afganistanulera sinonim cu libertatea totalã, o þarãmisticã, plinã de splendori ale naturii.Totul s-a sfârºit cu invazia sovieticã din1979. De la acea invazie, afganii se aflãîntr-un continuu rãzboi cu invadatorii,dar ºi cu diferitele facþiuni ale rezis-tenþei islamice. Afganistanul a fostmultã vreme reputat pentru toleranþasa. El nu ar fi existat fãrã toleranþã.Acest pãmânt a ajuns adãpostul tru-pelor fanatice ale lui Ossama BinLaden.

În clubul Batalionului 280 InfanterieMecanizat, i-am gãsit pe militarii rãniþi înteatrul de operaþii din Afganistan, înaºteptarea începerii ceremonialului derepatriere. Era o zi specialã pentru aceºtia,reîntoarcerea acasã la soþie, copii, pãrinþiºi colegi, la cei dragi lor, care clipã declipã au stat cu inima cât un purice,gândindu-se la ce misiuni participã soþul,tatãl, copilul sau colegul lor în teatrul deoperaþii din Afganistan.

Caporalii Gheorghiþã PAVÃL ºi IonelCIOCÂNTA fac parte din Batalionul 151Lupii Negrii de la Iaºi ºi au participat alã-turi de ceilalþi colegi la misiunea încre-dinþatã Batalionului 280 Manevrã dinFocºani. Acest batalion din compunereaDiviziei 1 Infanterie „Dacica” are con-semnat în jurnalul acþiunilor de luptã par-ticiparea la 4 misiuni desfãºurate înteatrele de operaþii din Balcanii de Vest,

Irak ºi Afganistan. Dupã cum spuneau ºicei doi caporali, pe timpul participãrii lamisiunea din Afganistan, fiecare activitatedesfãºuratã a fost abordatã cu seriozitate,cu deplinã responsabilitate ºi profesiona-lism. S-a acþionat în baza mandatuluiprimit, cu maximã disciplinã ºi corectitu-dine în relaþiile de cooperare ºi coordonarecu partenerii ºi aliaþii. Curajul ºi devota-mentul au constituit dovezi clare ale uneideterminãri exemplare care a contribuit laîndeplinirea misiunii. Realitatea crudã ateatrului de operaþii nu i-a ocolit, aceastapunându-ºi amprenta asupra batalionului.

Caporalul Ionel CIOCÂNTà este dinIaºi ºi este cãsãtorit. Este la prima misiuneîntr-un teatru de operaþii ºi îºi doreºte cadupã aceastã misiune sã treacã în rândulsubofiþerilor. A plecat în misiune, ca mulþialþi, pentru a-ºiasigura un altfelde trai, pentrua-ºi lua o casã;visul oricãruitânãr sã aibãpropria lui casã!C a p o r a l u lG h e o r g h i þ ãPAVÃL estenecãsãtorit, estestudent la ofacultate dedrept din Iaºi,iar dorinþa arzã-toare a acestuiaeste de-a treceîn rândul sub-ofiþerilor ºi, dece nu, al ofiþeri-

lor dacã se va putea. Cei doi tineri caporaliau plãtit tributul de sânge pe 19 iulie, înurma unui atac cu rachete, alãturi de alþicolegi aflaþi în acel cort, lovit de racheteletalibanilor. De-a lungul misiunii, cei doicaporali au tras concluzia, cã nici o misi-une nu seamãnã cu alta, iar pregãtireafãcutã în þarã este aceeaºi pentru fiecare

misiune, dar la faþa locului situaþia estediferitã. Pe lângã problemele financiarecu care se confruntã fiecare militar,problema principalã a celor doi lupinegri este faptul cã promisiunile privindviitorul lor în armatã sunt mari, darrealizãrile sunt puþine. Din spuseleacestora, pregãtirea militarilor românieste calificatã de aliaþi numai la superla-tiv, singurul lucru care trage uneori ba-lanþa în jos, fiind dotarea tehnicã.Cei doi lupi negri, la ceremonia de

repatriere, au fost încurajaþi de prezanþaaltor doi colegi rãniþi, aflaþi în scaune curotile, care le-au demonstrat prin optimis-mul lor cã militarul român are o voinþã defier. Aceºtia sunt demnii urmaºi ai luiªtefan cel Mare ºi Sfânt.

Plutonier Radu SÃCÃREA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010 Pagina 3

Anul acesta, Batalionul 300 Infanterie Mecanizatã„Sfântul Andrei” împlineºte un deceniu ºi jumãtate deexistenþã. A fost înfiinþat la data de 1 martie 1995, fiindsubordonat Brigãzii 301 Mecanizate „Petru Rareº”: Unan mai târziu, marea unitate primeºte Drapelul de Luptã,conform ordinului ministrului Apãrãrii Naþionale nr.6575 din 26.09.1996.

În cei 15 ani de existenþã, batalionul deþine o carte devizitã impresionantã, având la activ o serie de exerciþiidemonstrative, de aplicaþii, de misiuni interne ºi externe,finalizate întotdeauna cu brio.

Aplicaþia „BÃRÃGAN '96”, „INTEGRATOR '97”,„FORÞA-2000”, exerci-þiul de instruire prinsimulare „SIMEX”,„Exerciþiul de instruireîn comun cu partenerulitalian «Smârdan2004»”, exerciþiile„MILREX 07” ºi„ROUEX 07”, sunt

doar câteva dintre realizãrile importante ale batalionului,care i-au adus afirmarea ca structurã pusã la dispoziþiaNATO. Tot la capitolul reuºite, pot fi trecute ºi misiunileinterne de evacuare, întrajutorare ºi înlãturare a efectelorinundaþiilor din zonele calamitate ale þãrii noastre, dar ºicele externe din teatrul de operaþii din Afganistan.

Ca o recunoaºtere a tuturor acestor succese, Drapelulde Luptã este decorat cu Ordinul „Virtutea Militarã” îngrad de Cavaler, cu însemn de rãzboi ºi cu „Emblema deOnoare a Forþelor Terestre”, iar batalionului i se atribuiedenumirea onorificã de „Sfântul Andrei”.

În tot acest timp, batalionul a fost supus unor serii detransformãri ºi resubordonãri dictate de necesitãþile vre-murilor. Acestea nu au afectat cu nimic unitatea, care s-amenþinut pe aceleaºi coordonate, devenind o structurã deelitã a Armatei.

În prezent, Batalionul 300 Infanterie se subordoneazãBrigãzii 282 Mecanizate „Unirea Principatelor”, iarîncepând cu 01.01.2010 se aflã în faza de „Stand-By” încadrul N.R.F., fiind pregãtit sã facã faþã noilor provocãri.

Daniela ÞÃRUªI

UUnn ddeecceenniiuu ºº ii jjuummããttaattee ddee eexxiiss tteennþþãã

BBaattaalliioonnuull 228888 AAppããrraarree AAnnttiiaaeerriiaannãã „„MMiillccoovv”” –– oo eexxppeerriieennþþãã bbooggaattãã îînn ddooaarr 1155 aannii ––

M-am dat jos din pat ºi m-am dus la baie undem-am spãlat pe dinþi cu apã caldã, deºi era 6 dimineaþa;m-am îmbrãcat cu haine deja cãlcate ºi mi-am puspantofii care nu aveau nevoie sã fie lustruiþi. Am ieºitpe uºa care s-a deschis din prima ºi… ce sã vedeþi, înbloc nu mirosea a pisici, aºa cum miroase de obicei!Am mers pe o alee a blocului curãþatã de zãpadã ºi amluat tramvaiul, care a venit imediat, ºi nu oricum, ci cucãldura pornitã… Controlorul a spus „te rog” când mi-acerut biletul ºi „mulþumesc” când, la fel de surprins caºi mine, a vãzut cã am.

Am ajuns mai devreme la serviciu, nu am uitatsã-mi iau cafea ºi am aflat ºi cã vom primi în decursulacelei zile al „treiºpelea” (salariu…).

La întoarcere nu m-a cãlcat nimeni pe picior întramvai, am gãsit scaun liber, iar lumea din jurul meumirosea frumos, nu mâncase nimeni usturoi ºi se vorbeaîncet la telefon.

M-am oprit la supermarket, am gãsitcãruþ la intrare, am cumpãrat TOATE

produsele dorite la super preþ, la case era liber, vânzã-toarea m-a salutat ºi mi-a vorbit frumos ºi nu-miuitasem nici cardul acasã!

La ieºirea din magazin s-a oferit un domn drãguþ sãmã ajute cu bagajele ºi mi le-a dus pânã în faþa blocu-lui, discutând, pe drum, pe teme filosofice. Când amintrat în casã, mã aºtepta mâncarea caldã pe masã, iarîn jurul mesei erau cadouri de la prieteni (pentrumine!), fãrã o ocazie specialã, doar pentru cã exist…

Aºa cã, la sfârºitul acestei zile, m-am aºezat turceºtepe pat, hotãrâtã sã nu mai dorm niciodatã, de teamã caaceastã zi sã nu fi fost doar o întâmplare.

ªi am stat…pânã a sunat alarma de la ceasul deºtep-tãtor…ºi uite aºa, realitatea m-a pus din nou cu botul pelabe!(mãcar de aº avea labe îmblãnite, nu mi-ar maiîngheþa mâinile…la protocol).

Sergent Alina CRIªAN

Azi m-aam trezit într-oo lume perfectã!

Voinþã de f ier

LLaa mmuullþþii aannii aarrttiilleerriiººttiilloorr bbrrããiilleennii!!

Forþele Terestre au fost ºi vor fi mereu supuse unuiproces de transformare mai mult sau mai puþin vizi-bil, mai mult sau mai puþin profund, proces cu carac-ter permanent ºi, nu în ultimul rând, necesar. Carac-teristicile de necesitate ºi permanenþã sunt dictate derealitãþile mediului în care îºi desfãºoarã activitatea ºide dinamica acestora. Astfel spus, pentru subofiþeruldin cadrul Forþelor Terestre modelul unei noi armecu care va fi dotat nu va reprezenta o problemã atâtatimp cât destinaþia, principiile ºi regulile de trageresunt universale ºi sunt stãpânite. De modul de folosirecât mai eficient al acesteia, de transmitereacunoºtinþelor ºi de formarea deprinderilor subordo-naþilor sãi se va ocupa în timpul alocat pentrupregãtire. Rolul ºi contribuþia subofiþerului în trans-formarea Forþelor Terestre sunt importante ºi deter-minante în acelaºi timp prin însuºi rolul ºi naturaatribuþiilor sale funcþionale. Astfel, principalele patrudirecþii care subliniazã importanþa, rolul ºi necesi-tatea funcþionalã a existenþei subofiþerului în ForþeleTerestre ar putea fi considerate urmãtoarele: coloanavertebralã a Forþelor Terestre; elementul de stabili-tate din lanþul de comandã ºi liantul dintre militariide la baza ierarhiei militare; specialist în domeniulsãu de activitate; experienþã ºi expertizã înfuncþionarea microstructurilor. Vom încerca detali-erea a ceea ce presupune numai una din cele patrudirecþii stabilite ºi anume subofiþerul – „coloana verte-bralã” a armatei, posturã care încã ridicã semne deîntrebare neiniþiaþilor. Considerãm aceastã noþiuneca fiind definitorie pentru importanþa ºi rolul sub-ofiþerului în ceea ce presupune eficienþa grupei ºi plu-tonului, precum ºi în evoluþia lui ulterioarã în carieramilitarã.

La acest nivel, comandantul de grupã este exemplul deurmat pentru toþi subordonaþii sãi, pe care îi conduce prinputerea exemplului personal. El, cel mai stabil în grupã ºipluton, va fi mereu cel care pãstreazã ºi transmite aceleprincipii de bazã militarilor din subordine, împreunã cucare trãieºte, se instruieºte ºi luptã, ºi tot el va fi cel ce ºtiemereu care sunt aºteptãrile, trãirile, dorinþele ºi, mai ales,nevoile de cunoaºtere ºi instruire ale acestora pentru cã afost cândva unul dintre ei. Întotdeauna va ºti sã-l facã pesubordonat sã-ºi înþeleagã menirea ºi va fi acel lider pecare acesta ºi-l doreºte pentru cã ºi el, la rândul lui, ºi-adorit cel mai bun lider din lume. Este cel care îºi vaprovoca mereu subordonaþii în menþinerea niveluluipregãtirii fizice în standardele impuse ºi cel care-i vaconºtientiza de faptul cã tonusul psihic în luptã este directproporþional cu acesta. El are deja 5-10 ani de experienþãla baza ierarhiei militare ºi ºtie cum sã-ºi structurezeinformaþia, astfel încât sã se facã înþeles de toþi subordo-naþii. El întruchipeazã cel mai bine noþiunea de „coloanãvertebralã” pentru cã prezenþa sa în mijlocul grupei ºiplutonului nu este efemerã, munca lui însemnând trans-miterea, atât pe verticalã, cât ºi pe orizontalã, a comen-zilor ºi informaþiilor primite, pe de o parte, dar ºirealizarea feedback-ului misiunilor primite prin punereaîn practicã, la nivel de execuþie, a acestora. Experienþaprofesionalã dobânditã de-a lungul pregãtirii are la bazã,dincolo de o muncã asiduã, o pregãtire teoreticã ºi prac-ticã, cãpãtatã, atât în poligoane, cât ºi în ºcolile de for-mare a subofiþerilor, deoarece marea lor majoritate provindin rândul soldaþilor ºi gradaþilor voluntari. Dorinþa de aevolua în cariera militarã sau, pur ºi simplu, schimbareastatutului i-a determinat sã urmeze modulele de formarea subofiþerilor pe filiera indirectã. ªcoala de Subofiþeri aForþelor Terestre este locul unde se formeazã, educã ºi

instruiesc subofiþerii, luptã-torii ºi liderii. Procesul de for-mare este unul continuu,flexibil ºi adaptabil, de aceeatrebuie ancorat în realitateacâmpului de luptã aflat încontinuã schimbare ºi com-plexitate – generator de noiprovocãri. Perioada petrecutãca soldat sau gradat voluntarreprezintã piatra de temelie ºipunctul de plecare al „tânãru-lui” subofiþer în cariera mili-tarã. Trecerea acestuia de laresponsabilitatea individualã(a propriei persoane), la ceacolectivã (o echipã sau grupã)reprezintã o mare provocareºi totodatã o necesitateimpetuoasã de schimbare amentalitãþii. Adaptarea lamediul militar a reprezentatde fapt o readaptare ºi oschimbare radicalã a con-cepþiei despre ceea ce pre-supune nu numai calitatea deluptãtor, dar ºi aceea decomandant, cu responsabili-tãþile care derivã de aici. Despre rolul determinant alcomandantului de grupã a fost conºtientizat, încã de pebãncile ºcolii militare, accentul trecând de la pregãtireaprofesionalã, la leadership. El a fost actualizat ºiîmbunãtãþit apoi prin participarea la diferite forme depregãtire profesionalã, atât în þarã (cursuri de carierã sauspecializare), cât ºi în strãinãtate (cursuri organizate departenerii strãini). Toate acestea au contribuit la creareaimaginii comandantului de grupã (atitudine, þinutã, com-portament). În contextul politico-militar actual,inevitabile au fost participãrile armatei României la misi-

uni în teatrele de operaþii din zonele fierbinþi ale lumii.Noþiunea de comandant de grupã capãtã astfel o altãconotaþie prin marea responsabilitate pe care o poartã peumeri, responsabilitate datã de sarcinile ºi misiunile asu-mate. Teatrul de operaþii este locul unde, practic, verificãceea ce a învãþat pe parcursul pregãtirii, este locul în caretrebuie sã simtã respiraþia celui de lângã el, sã-ianticipeze miºcãrile. Complexitatea ºi diversitatea misiu-nilor în teatrele de operaþii au pus comandantul de grupãîntr-un spectru extrem de larg de ipostaze – de la sub-ofiþerul luptãtor, prezent în misiuni ca „Joint Guardian”,„Enduring Freedom” sau „Antica Babilonia”, la sub-ofiþerul instructor, bun pedagog, capabil la rândul sãu sãinstruiascã militari ai altor state, aºa cum s-a regãsit el înmisiunea „Iraqi Sunset”. Desfãºurarea unor misiuni încomun cu militarii altor armate în teatrele de operaþii l-adeterminat ºi pe micul comandant sã deprindã abilitãþi deutilizare a terminologiei militare, tehnici, tactici ºi proce-duri de luptã care sã le asigure interoperabilitatea. Dinco-lo de cerinþele funcþiei, Omul-comandant de grupã are ºinevoi: nevoia de susþinere, nevoia de lãrgire a orizontuluide cunoaºtere, nevoia de recunoaºtere a meritelor ºi depromovare în carierã – nevoi care trebuie împlinite cusprijinul continuu ºi necondiþionat, atât al celui de dea-supra lui, cât ºi al colegilor ºi prietenilor. În ceea ceînseamnã subofiþerul comandant de grupã, nu existã con-ceptul de automulþumire. El se aflã într-un proces contin-uu de pregãtire ºi transformare, experienþa dobânditãajutându-l sã se adapteze cu uºurinþã la ideea de nou ºi,totodatã, sã îºi îndeplineascã misiunile la cele mai înaltestandarde de performanþã. El reprezintã temelia actului decomandã, cu toate implicaþiile ce rezultã, transpunândbivalent (din ipostaza de luptãtor ºi comandant) în prac-ticã conceptul : „INSTRUIEªTE-TTE AªA CUM VEILUPTA!”.

Plutonier-major Gabi BOLDIªORPlutonier-major Florea SAS – „Subofiþerul

anului 2010” în Forþele TerestrePlutonier-major Ilie FRATOSTIÞEANU

Plutonier Cristian IONESCU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

CCoommaannddaannttuull ddee ggrruuppãã –– aattiittuuddiinnee,, rreessppoonnssaabbiilliittaattee ººii pprrooffeessiioonnaalliissmm

(urmare din numãrul trecut)Legea 554/2004 privind contenciosul

administrativ stabileºte condiþii ºi limiteprin care anumite categorii de acte admi-nistrative nu sunt supuse controluluiinstanþelor de contencios administrativ,precum ºi alte restricþii de naturã procedu-ralã. Ea prevede la art. 5 alin. (1) lit. j) cãactele de comandament cu caracter militarsunt exceptate de la controlul judecãtorescpe calea contenciosului administrativ, elereprezentând un fine de neprimire înaceastã materie.

Unii autori considerã cã sensul voinþeilegiuitorului constituant este de a sustragecontrolului justiþiei, în general, al actelorde comandament cu caracter militar, inter-pretând, în acest înþeles, ca fiind neconsti-tuþional art. 126 alin. (6) fraza I în fine,conform cãruia „Controlul judecãtoresc alactelor administrative ale autoritãþilorpublice, pe calea contenciosului adminis-trativ, este garantat, cu excepþia celor careprivesc raporturile cu Parlamentul, pre-cum ºi a actelor de comandament cu carac-ter militar”.

Ei considerã ca fiind neconstituþional

art. 126 alin. (6), fraza I, aducându-se atin-geri ºi drepturilor consacrate la art. 148alin. (2), cu privire la drepturile care seregãsesc în tratatele internaþionale la careRomânia este parte ºi pe care þara noastrãs-a angajat sã le respecte cu bunã credinþã(art. 11, alin (1)), ºi anume: nelimitareaaccesului la o instanþã, dreptul unui procesechitabil, respectarea demnitãþii omului ºia drepturilor fundamentale care reprezintãvalori supreme ºi care sunt garantate.

Opinãm cã actele de comandament cucaracter militar se încadreazã în limitãrilece pot fi impuse accesului individual la oinstanþã, fapt dovedit ºi de Hotãrârea din19 iunie 2001, Cauza Kreuz.

Pot fi atacate în justiþie, la instanþele dedrept comun, actele de comandament cucaracter militar prin care se încalcãprevederi legale, fiind tras la rãspundere înmaterie penalã sau civilã MinisterulApãrãrii, singurul organism care are per-sonalitate juridicã ºi capacitate procesualã,ca reprezentant al unitãþilor militare încauzã. De exemplu, dacã în urma uneiaplicaþii militare, se încalcã norme de pro-tecþia mediului reglementate de lege, este

chemat în justiþie ministerul pentru arãspunde în faþa legii. Obligaþii juridiceîntr-o unitate militarã are doar comandan-tul, care rãspunde de ordinele pe care ledã. Dacã ordinul de instrucþie este în con-formitate cu reglementãrile legale, se facerãspunzãtor cel care a condus activitatearespectivã, în caz contrar, cel carerãspunde este comandantul care a aprobatdocumentul/actul în cauzã.

Cadrele militare beneficiazã decondiþiile unui proces echitabil în faþainstanþelor de drept comun, iar pentruîncãlcarea legilor ºi pentru ordinele nele-gale ei pot fi judecaþi ºi condamnaþi potri-vit legii, aºa cum este cazul celor doi gene-rali care au rãspuns în faþa Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie pentru cã s-a dovedit cãordinele care au condus la evenimentele dela Timiºoara din 17-18 decembrie nu aufost în conformitate cu reglementãrile învigoare, la acea datã. În aceastã speþã nuse aratã cã inculpaþii ar fi invocat înfavoarea lor aplicarea legii celei maifavorabile, nici mãcar în perioada dinain-tea revizuirii Constituþiei, atunci când eraîn vigoare ºi se aplica Ordinul Ministrului

Apãrãrii Naþionale nr. M.126/1990. De aici rezultã cã pentru încãlcarea

legilor þãrii, chiar ºi în cazul actelor decomandament cu caracter militar, legeapenalã, civilã sau alte legi în vigoare,aplicabile dupã caz, se aplicã întocmai,cadrele militare nefiind privilegiate înacest sens.

Pledând pentru necesitatea exceptãriiactelor de comandament cu caracter mili-tar de la controlul judecãtoresc pe caleacontenciosului administrativ, admitem cãmilitarilor le sunt restricþionate anumitedrepturi sau libertãþi, chiar ºi fundamen-tale, reglementate de Legea privind statu-tul cadrelor militare, în baza Constituþiei.

Pentru cã printre aceste restricþii nu seregãseºte ºi restricþionarea dreptului laapãrare în justiþie, reglementat de Consti-tuþie, de a-ºi apãra drepturile ºi libertãþilelegitime, propunem de lege ferenda a serevedea acest statut, deoarece, aºa cum amarãtat, unii autori considerã ca fiind necon-stituþional art. 126 alin.(6), Teza I, careprevede finele de neprimire în discuþie

(continuare în numãrul urmãtor) Sublocotenent Mihaela ªTEFOANE

EExxcceeppttaarreeaa aacctteelloorr ddee ccoommaannddaammeenntt ccuu ccaarraacctteerr mmiilliittaarr ddee llaa ccoonnttrroolluull iinnssttaannþþeelloorr ddee ccoonntteenncciiooss aaddmmiinniissttrraattiivv

Doamnelor ºi domniºoarelor, ofiþeri, maiºtriimilitari ºi subofiþeri, soldaþi ºi gradaþi voluntari,

personal civil contractualLa fiecare început de primãvarã o frumoasã sãrbã-

toare ne oferã plãcutul prilej de a omagia viaþa ºi fru-mosul. Primãvara, anotimpul renaºterii, al trezirii laviaþã, face acum de ziua aceasta de 8 Martie, când sãr-bãtorim Ziua Internaþionalã a Femeii, ziua cea maiplinã de feminitate, zâmbete ºi cãldurã sufleteascã.

În viaþa unei instituþii precum cea militarã, care estecaracterizatã de rigurozitate ºi servituþi, prezenþa femi-ninã a adus de fiecare datã acel necesar de sensibilitatede care adeseori cu toþii avem nevoie.

Istoria a consemnat participarea femeilor la acþi-unile pe care Armata României le-a dus de-a lungultimpului, iar exemplele în acest sens sunt elocvente,dovedind cã atunci când situaþia a cerut-o, ea, femeia aºtiut sã lupte pentru apãrarea þãrii.

O datã cu schimbãrile survenite în societatearomâneascã post decembristã atitudinea ºi percepþiaasupra prezenþei femeilor în armatã s-a modificat.Dacã în urmã cu 20 de ani, numãrul ofiþerilor,maiºtrilor militari ºi subofiþerilor femei era destul deredus ºi se regãseau doar în anumite specialitãþi mili-tare, astãzi se poate vorbi de o prezenþã puternicã aacelora care au dorit sã poarte uniforma militarã.Aceastã prezenþã s-a manifestat ºi în cadrul structurilordin compunerea Diviziei 1 Infanterie „Dacica” ºi acestlucru este demonstrat pe deplin de competenþa profe-sionalã de care dau dovadã în fiecare zi. Pe multe din-tre ele le regãsim în fruntea sau în cadrul subunitãþiloraflate pe terenurile de instrucþie, în poligon sau în tan-codrom. Unele au ales cruda realitate a câmpului deluptã din teatrele de operaþii, unde alãturi de colegii lorreprezintã cu demnitate ºi onoare þara ºi armata.

Alãturi de colegele noastre în uniformã la toateactivitãþile pe care le desfãºurãm se regãseºte defiecare datã ºi personalul civil contractual feminin,care, chiar dacã adeseori este discret, iese în evidenþãprin seriozitatea ºi temeinicia lucrului bine fãcut defiecare datã.

Cu ocazia celei mai frumoase zile a primãverii, 8Martie, vã urez, atât în numele meu personal, cât ºi alcamarazilor mei, sã fiþi atât de frumoase, deosebite,fericite ºi înconjurate de cei dragi încât sã aveþi zâm-betul pe chip pânã la urmãtoarea Zi a Femeii.

Comandantul Diviziei 1 Infanterie „DDaacciiccaa”General-maior Nicolaie DOHOTARIU

Mesajul comandantului Diviziei 1 Infanterie„Dacica” cu ocazia sãrbãtoririi „Primãverii”

LLeeggeennddaa SSooaarreelluuii

Cu privire la simbolul mãrþi-ºorului circulã ºi legende. Unadintre ele povesteºte cum a

fost odatã ca niciodatã, o vreme în careSoarele întruchipat într-un bãrbat chipeºobiºnuia sã coboare pe pãmânt pentru adansa hora în sate.

ªtiind care este noua pasiune aSoarelui, un dragon l-a urmãrit ºi într-una dintre aceste incursiuni pe pãmânt,l-a rãpit ºi l-a aruncat într-un beci, încastelul sãu.

Pãsãrile au încetat sã cânte, iar copiiinu mai puteau sã râdã, dar nimeni nuîndrãznea sã-l înfrunte pe dragon.

Într-una din zile, un tânãr curajos adecis sã coboare în beci ºi sã salvezeSoarele. Majoritatea oamenilor l-au în-soþit, dându-i tânãrului din puterea lor,pentru a reuºi sã învingã puternicul dra-gon.

Cãlãtoria sa a durat trei anotimpuri:vara, toamna ºi iarna. La sfârºitulultimului, tânãrul a reuºit sã gãseascãcastelul dragonului, unde era întemniþatSoarele. ªi a început lupta, care a duratzile pânã când dragonul a fost înfrânt.

Fãrã puteri ºi rãnit, tânãrul a eliberatSoarele, reuºind sã-i facã fericiþi pe toþicei care-ºi puseserã ultimele speranþe înel. Natura a reînviat, oamenii au începutsã zâmbeascã din nou, doar flãcãul nu amai apucat sã vadã primãvara venind.Sângele cald din rãnile sale cãdea pe

zãpadã. În timp ce zãpada se

topea, flori albe, numiteghiocei, mesageri aiprimãverii, rãsãreau dinpãmântul desþelenit. Cândultimul strop de sânge altânãrului s-a scurs pe zãpadaimaculatã, a murit fericit cãviaþa sa a servit unui scopatât de nobil.

De atunci oameniiobiºnuiesc sã împleteascãdoi ciucuri: unul alb ºi altul

roºu. La începutul lunii martie, bãrbaþiioferã aceastã amuletã, numitã mãrþiºor,fetelor pe care le iubesc.

Culoarea roºie reprezintã dragosteapentru tot ceea ce e frumos ºi rãmânesimbolul sângelui bravului tânãr. Albulsimbolizeazã puritatea, sãnãtatea, iarghiocelul, prima floare care apare primã-vara.

LLeeggeennddaa PPrriimmããvveerriiii

Oaltã legendã moldoveneascãspune cã, odatã, într-o luptãcu o vrãjitoare de iarnã care

nu voia sã cedeze, frumoasa doamnãPrimãvara ºi-a tãiat degetul ºi câtevapicãturi din sângele ei au cãzut pe zãpa-da care s-a topit. Mai târziu în acest loca crescut un ghiocel ºi în acest fel primã-vara a câºtigat în faþa iernii.

TTrraaddiiþþiiaa MMããrrþþiiººoorruulluuiillaa ssaattee

Din bãtrâni se spune cã dupãcum este vremea în prima zi alui martie, aºa va fi toatã

primãvara, dar ºi vara. De aceastã zi seleagã „mãrþiºorul" - obiceiul care dãnumele lunii. Dupã credinþa popularã,cine poartã mãrþiºor va fi sãnãtos ºi vaavea noroc.

În satele transilvãnene mãrþiºorul seagaþã ºi la porþi, ferestre, la coarnele ani-malelor, la toarta gãleþilor, pentru înde-pãrtarea deochiului, a spiritelor rele,

pentru a invoca viaþa, puterea regenera-toare care se crede cã ar fi stimulatã prinînsãºi „culoarea vieþii".

Cei din Bihor cred cã apa de ploaieadunatã la 1 Martie, îi va face maifrumoºi ºi sãnãtoºi dacã se spalã cu ea.

În Banat, fetele adunã stropi de apãsau nea de pe frunzele fragilor dinpãdure, ca sã se spele pe obraji, rostindun descântec, al „dragobetului dedragoste" care sunã astfel: „Floare defragã/Din luna lui Marþ/La toatã lumeasã fiu dragã. /Urâciunile sã le desparþi"

În Dobrogea mãrþiºorul se purta pânãla venirea berzelor, apoi era aruncat spreînaltul cerului ca norocul sã fie mare ºiînaripat.

Mãrþiºorul era un dar ce-ºi trimiteauromanii, unul altuia, în ziua de 1 Martie.Se constituia dintr-un bãnuþ de aurspânzurat de un gãietan de mãtaseîmpletit cu fire albe ºi roºii, pe care per-soana ce-l primea în dar îl purta la gâtpânã când întâlnea cea dintâi rozãînfloritã, pe crengile cãreia depunea apoidarul primit.

Bãnuþul însemna îmbelºugarea,firele albe ºi roºii ale gãietanului sim-bolizau faþa albã precum crinul ºirumenã ca roza, iar ofranda fãcutãreginei florilor era o salutare poeticãadresatã primãverii.

AAtteessttããrrii ddooccuummeennttaarree ddiinn sseeccoolluull ttrreeccuutt

Mãrþiºorul reprezintã în faptfirul rãsucit roºu alb, ºi nuobiectul ornamental care se

leagã de acest fir, component adãugatulterior mãrþiºorului.

Atestãrile documentare din secolultrecut atribuie mãrþiºorului funcþia deprotector împotriva deochiului.Mãrþiºorul se lega la gâtul sau la mânacopiilor mici, pentru a-i feri de deochi ºipentru sãnãtate ºi noroc, în sensul pro-priu al cuvântului. ªnurul împletit în albºi roºu „leagã" bolile.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Luna martie este prima lunã aprimãverii când toatã natura renaºte ºirazele soarelui încep sã ne mângâie uºor.Purã coincidenþã sau nu, în aceastã lunãse sãrbãtoreºte pe lângã mãrþiºor ºi ziuafemeii, a mamelor. Femeia este cea maiimportantã fiinþã din lume, mamã ºiiubitã, elemente fãrã de care întregulunivers nu ar exista.

OOrriiggiinneeaa zziilleeii ddee 88MMaarrttiiee

Ziua mamei se sãrbãtorea încã de pevremea zeilor din Olimp când exista unfestival dedicat tuturor zeilor ºi zeiþelorpe nume Rhea în Grecia Anticã. Ideeaînfiinþãrii unei zile internaþionale afemeilor a apãrut la începutul secoluluiXX, în mijlocul industrializãrii rapide alumii ºi a expansiunii economice, pro-cese care au condus la proteste legate decondiþiile de muncã. Femei din fabriciletextile ºi de confecþii au organizat un ast-fel de protest în 8 martie 1857, în NewYork City. Muncitoarele au protestatîmpotriva a ceea ce ele considerau cafiind condiþii grele de muncã ºi salariimici. Protestatarele au fost atacate ºi dis-persate de cãtre poliþie. Aceste femeiºi-au înfiinþat, în aceeaºi lunã, dar doi animai târziu, primul sindicat muncitoresc.

În 1910, la Conferinþa FemeilorSocialiste din Copenhaga, a fost aprobatão zi internaþionalã pentru a celebra paceaºi câºtigarea dreptului la vot de cãtre

femei. Inspiratã de o comemorare înAmerica a femeilor care muncesc,socialista germanã Klara Zetkin a orga-nizat Ziua Internaþionalã a Femei (ZIF)în 1911. Pe 19 martie, socialiste dinGermania, Austria, Danemarca ºi alteþãri europene au organizat greve ºimarºuri. Pe mãsurã ce nou-nãscutuleveniment anual lua amploare, el a pre-luat cauza pãcii, precum ºi pe cea a drep-turilor femeilor. În 1915, Zetkin a orga-nizat o demonstraþie în Bern, Elveþia,pentru a grãbi încheierea primului rãzboimondial. Au participat femei aflate deambele tabere ale rãzboiului.

În 1921, 8 Martie a fost în mod ofi-cial ºi global declaratã Ziua Internaþio-nalã a Femeilor, atunci când reprezen-tantele bulgare în Secretariatul Inter-naþional al Femeilor din InternaþionalãComunistã au propus ca ziua sã fie sãr-bãtoritã în mod uniform pe toatãsuprafaþa planetei. În timp ce Ziua Inter-naþionalã a Femeii se sãrbãtoreºte, acum,în mod global, pe 8 Martie, existã câtevaþãri care celebreazã o Sãptãmânã Inter-naþionalã a Femeilor, iar Statele Unitesãrbãtoresc Luna Internaþionalã aFemeilor.

În anul 1977, Adunarea Generalã aONU a proclamat printr-o rezoluþie ZiuaNaþiunilor Unite pentru DrepturileFemeilor ºi Pace Internaþionalã.

În România, în ziua de 8 Martie, sesãrbãtoreºte Femeia, bucuria vieþii noas-tre ºi motivaþia de a trãi. Pânã în decem-

brie 1989 se vorbea de ziua mamei, prilejcu care se organizau spectacole dedicatemamelor. Dupã Revoluþia din 1989 noþi-unea de ziua mamei a fost înlocuitã cuziua femeii.

Orice femeie aºteaptã cu nerãbdareaceastã zi în care îºi doreºte sã fie rãs-fãþatã, atât de iubit, soþ, cât ºi de copii,rude ºi chiar colegi. Este ziua în carefemeia este sau ar trebui sã fie ridicatã pepiedestalul unei regine, sã primeascãflori în semn de respect ºi mulþumiredeoarece, ea este cea mai frumoasãjumãtate a lumii.

Locotenent-colonel GabrielPÃTRAªCU

Curierul ARMATEI“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 4 (284) 26 februarie 2010 ediþ ie specialã

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Ziua internaþionalã a femeii

În zilele noastre, un mãrþiºor, o floare, o bomboanã,un SMS, un „Te iubesc!” dis-de-dimineaþã, toate aces-tea sunt doar câteva mici gesturi care, pentru o femeie,chiar conteazã. Marea dilemã a unei femei este: „De ceel obiºnuia sã îi aducã flori, iar acum, dupã ce au stato perioadã împreunã, a cam uitat de astfel de detalii?”

Serios, cât vã ia, ca, din când în când, sã vã opriþidin drum la o florãrie ºi sã luaþi o floare, nu neapãrat unb u c h e t ,mãcar ofloare? Vãva costa 5minute înplus, darpentru eava însemnae n o r m .Unde suntb ã r b a þ i iaceia careºtiau sãd e s c h i d ãuºa de lam a º i n ãpentru ofemeie, sãtragã sca-unul la restaurant, pentru ca aceasta sã se aºeze, sã îideschidã uºa atunci când vrea sã intre în magazin etc.Femeile suspinã dupã un astfel de bãrbat, ºi un mini-mum de bune maniere n-ar strica. Dacã lucrurile aces-tea vi se par nesemnificative, pe ele chiar le dau gata.(P.I)

GGeessttuullcchhiiaarr ccoonntteeaazzãã

FF ll oo rr ii ºº ii zz ââ mm bb ee tt eeLLeeggeennddeellee MMããrrþþ ii ººoorruulluuii

CMYK

EDIÞIE SPECIALÃ Curierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010Pagina 2

Pe 5 ianuarie 2010, Batalionul 33Vânãtori de Munte „PPoossaaddaa” se pregãteade plecare în Afganistan. Marea majori-tate a militarilor au mai fost în misiuni,cei mai mulþi chiar în Afganistan. Atunciemoþiile ºi grijile militarilor,dar ºi cele alepãrinþilor, soþiilor ºi rudelor acestora seobservau la tot pasul. Se pare cã aveau ºide ce. Ceva plutea în aer. ªi totuºi nimeninu se gândea cã numãrul celor uciºi ºirãniþi va creºte.

Misiune de patrulareMilitarii, din cadrul Batalionului 33

Manevrã, executau o misiune de patrulare,marþi, 23 februarie, într-o coloanã formatãdin patru autovehicule HMMWV, în provin-cia Zabul, pe autostrada A1, Kandahar-Kabul. În jurul ororei 5:00 (ora României), laaproximativ 3 km Nord-Est de Baza Lag-man, vehiculul blindat în care se aflau ceidoi a trecut peste un dispozitiv explozivimprovizat. În urma deflagraþiei, cei cincimembri ai echipajului au fost evacuaþi deurgenþã pe calea aerului la spitalul din BazaLagman, conform procedurilor. Pe timpulacordãrii îngrijirilor, cu toate eforturiledepuse de personalul medical, sergentul-major Florin BÃDICEANU a decedat. Acãzut la datorie. Subofiþerul, promoþie 2005,avea 31 de ani. El a mai fost în Afganistan,în urmã cu doi ani, ºi ºtia la ce sã se aºtepte,dar spera sã se întoarcã acasã sãnãtos, pentrua-ºi continua construcþia casei. Era cãsãtorit,de doar doi ani, avea un bãieþel de 2 ani, iarsoþia lui Mihaela, va aduce pe lume, în lunamartie, cel de-al doilea bãieþel. Acesta se vanaºte acum fãrã tatã, pe care nu-l va puteavedea decât în fotografii.

În acelaºi incident a mai fost rãnit ºi unalt militar român, fruntaºul MarianZAMFIR, dar starea lui de sãnãtate esteacum bunã. El se aflã internat în spital pen-tru tratament medical ºi investigaþii de spe-cialitate. Ceilalþi 3 militari s-au întors lasubunitãþile lor dupã controlul medical.

Segentul-mmajor FlorinBãdiceanu a fost avansat la gradul de sublocotenent -

post-mmortemMinistrul Apãrãrii Naþionale, Gabriel

OPREA a semnat, la propunerea ºefuluiStatului Major General, amiralul GheorgheMARIN, ordinul de înaintare la gradul desublocotenent (post mortem) a sergentului-major Florin BÃDICEANU. Ministrul aînaintat, de asemenea, PreºedinteluiRomâniei propunerea de decorare a sublo-cotenentului (post mortem) FlorinBÃDICEANU cu Ordinul Naþional „SteauaRomâniei” în grad de Cavaler, pentru mili-tari, cu însemn de rãzboi.

Repatrierea eroului º i decorarea postmortem

Trupul sublocotenentului FlorinBÃDICEANU, care a cãzut la datorie petimpul îndeplinirii unei misiuni în Afga-nistan a fost repatriat pe 25 februarie, cu oaeronavã militarã a Forþelor AerieneRomâne, pe aeroportul din Craiova.

Membri ai familiei celui care ºi-a pierdutviaþa marþi, 23 februarie, în timpul unei mi-siuni, Ministrul Apãrãrii Naþionale, GabrielOPREA, ºeful Statului Major General, ami-ral Gheorghe MARIN, comandantul Coman-damentului pentru Instruire MultinaþionalãÎntrunit al Armatei Americane în Europa,generalul de brigadã Steven SALAZAR,colegi din cadrul Brigãzilor 2 Infanterie„Rovine” din Craiova ºi 2 Vânãtori de Muntedin Braºov, prefectul judeþului Dolj EugenGEORGESCU, ºi preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion PRIOTEASA au fostprezenþi pe aeroportul craiovean.

Dupã scoaterea sicriului din aeronavã ºipunerea acestuia pe catafalc, s-a intonatImnul Naþional al României, iar un sobor depreoþi militari din garnizoanele Craiova,Bucureºti ºi Braºov au oficiat o slujbã reli-gioasã.

Amiralul Gheorghe MARIN, ºeful Statu-lui Major General, a dat citire ordinului deavansare a militarului român la gradul desublocotenent post-mortem, iar consilierulprezidenþial Ion OPRIª, secretarul Consiliu-lui Superior de Apãrare a Þãrii, a dat citiredecretului Preºedintelui României privindconferirea, post-mortem, a OrdinuluiNaþional „Steaua României” în grad deCavaler, pentru militari, cu însemn derãzboi, în semn de înaltã recunoºtinþã ºiapreciere pentru devotamentul excepþionaldovedit de Florin BÃDICEANU în timpulexecutãrii misiunii.

Statul va avea grijã de familia militarului

În cuvântul rostit pe aeroportul dinCraiova, ministrul Gabriel OPREA a su-bliniat cã sublocotenentul post-mortemFlorin BÃDICEANU a cãzut la datorie într-o zonã de operaþii dintre cele mai dificile dinAfganistan: „Cu adâncã durere în suflet îlîntâmpinãm aici, pe aeroport, pe camaradulnostru, sublocotenentul post-mortem FlorinBÃDICEANU, cãzut la datorie într-o zonã

de operaþi dintrecele mai dificiledin Afganistan. Afi militar nu este omeserie ca oricarealta, este o vocaþieºi un drum pe careîl urmeazã doarcei care îºi iubescþara ºi doar ceicare sunt curajoºi.F l o r i nBÃDICEANU amers pe acestdrum ºi a merspânã la capãt.Pentru asta varãmâne mereu înamintirea noastrã

alãturi de toþi eroii armatei române. FlorinBÃDICEANU ºi-a fãcut datoria de militar ºia luptat sub steagul României cu onoare ºidevotament. Astãzi, el se numãrã printreeroii care fac cinste þãrii noastre ºi armateiromâne”, a spus ministrul Apãrãrii. „(…)destinul sãu de luptãtor a fost curmat impla-cabil lãsând în urmã lacrimi, durere ºi ungol imens în inimile celor care l-au cunoscutatât ca om, cât ºi ca luptãtor. Sutele de misi-uni îndeplinite pe crestele munþilor cestrãjuiesc râul Argeº, dar ºi cele executateexemplar numai cu doi ani înainte în Afga-nistan l-au cãlit pe Florin cu toate asprimi-le ºi riscurile existente într-un teatru deoperaþii ºi de aceea se pregãtea minuþiospentru fiecare misiune”, a mai spus mi-nistrul Apãrãrii. Ministrul ApãrãriiNaþionale s-a adresat ºi familiei militaruluiromân pe care a asigurat-o de tot sprijinul.„Vom fi întotdeauna alãturi de familiaeroului, de copiii sãi, pentru cã ei sunt partea marii familii a Armatei române”, a maispus Gabriel Oprea. Soþia sublocotenentuluin-a fost prezentã la Craiova, din cauza stãriiei de sãnãtate. Dupã ce a fost externatã dinSpitalul Judeþean, a stat la rudele dinZãrneºti – Mãlureni.

Convoiul militar cu trupul neînsufleþit almilitarului român a plecat spre reºedinþafamiliei sale din localitatea Valea Mãruluidin judeþul Argeº, unde, duminicã, 28 fe-bruarie, vor avea loc funeraliile.

Generalul de brigadã VisarionNEAGOE, comandantul ComandamentuluiOperaþional întrunit, care l-a repatriat dinAfganistan pe militarul român, a declarat cãºi la Kandahar a avut loc, joi, un ceremonialîn memoria lui Florin BÃDICEANU la careau fost prezenþi sute de militari din toatearmatele participante la coaliþie, care ºi-au

exprimat compasiunea faþã de pierdereasuferitã de armata românã, dar ºi respectul ºiadmiraþia faþã de capacitatea acesteia de aperforma în continuare în misiunile pe carele are. Generalul de brigadã NEAGOE a maispus cã a avut întâlniri ºi cu militarii care auparticipat la misiune alãturi de FlorinBÃDICEANU, iar aceºtia sunt hotãrâþi sã îºicontinue misiunile, iar fruntaºul MarianZamfir, cel de-al doilea militar român rãnitîn misiunea de marþi, ar putea fi transportatîn Germania pentru tratament.

Soþia, însãrcinatã în luna a opta

Soþia militarului ucis marþi în Afga-nistan, gravidã în luna a opta, a leºinat laaflarea veºtii decesului bãrbatului ei, fiindtransportatã de urgenþã cu ambulanþa laMaternitatea din Piteºti, unde a primit asis-tenþã medicalã, la ora actualã, starea ei fiindstabilã.

Potrivit asistentei medicale AmeliaNEACªU, de la Maternitatea din Piteºti,femeia a fost adusã cu salvarea din locali-

tatea de domiciliu, satul Valea Mãrului,comuna Budeasa, din judeþul Argeº, iar, laora transmiterii informaþiei, starea ei desãnãtate era stabilã, transmite coresponden-tul MEDIAFAX. „Este o sarcinã normalã,în luna a opta, analizele sunt normale, dar afost adusã într-o stare emoþionalã delicatãavând în vedere vestea tragicã pe care aprimit-o. Nu doreºte sã vorbeascã cu nimeniºi trebuie sã o înþelegem, a primit asistenþãmedicalã de specialitate. Este acum în starestabilã ºi va mai rãmâne aici atâta timp câtmedicii noºtri vor considera necesar”.

Familia ºi prietenii sergentului-majorFlorin BÃDICEANU, din satul ValeaMãrului, ucis, marþi, în Afganistan, în tim-pul unei acþiuni de patrulare, sunt conster-naþi de vestea primitã ºi spun cã moarteatânãrului a întristat toatã localitatea, care îlconsidera pe militar un erou.

„Era bãiat bun, nu am avut probleme cuel. A vrut sã plece, a mai fost o datã, iaracum a zis cã se mai duce o turã ºi gata, afost o obligaþie. Au venit niºte domni de laM.Ap.N. ºi mi-au adus vestea. Prima datãmi-au zis cã e rãnit, apoi au venit din nou ºimi-au adus vestea tragicã. Am vorbit cu elsãptãmâna trecutã pe internet, asearã sauieri a vorbit nora cu el, zicea cã e bine. Azi,când a auzit, nora s-a simþit rãu ºi a ajuns laspital. Acum suntem distruºi, era plecat de olunã, iar duminicã, când îl vom înmormân-ta, face chiar o lunã de când a plecat”, a

declarat Ion BÃDICEANU, tatãl militaruluimort în Afganistan. Bunica din parteatatãlui, Paraschiva BÃDICEANU, în vârstãde 85 de ani, a declarat cã a vorbit cu Florinla plecarea acestuia ºi i-a spus cã o sã-laºtepte sã se întoarcã, iar apoi „se va duce”.„Eu l-am crescut, cã pãrinþii erau la servi-

ciu ºi acum sã moarã aºa de tânãr, când arecopil de doi ani ºi nevasta este gravidã înopt luni, e o nenorocire” a spus bunicabãiatului.

Condoleanþe pentru familia îndoliatã!

În numele Guvernului Statelor Unite,ambasadorul Mark GITENSTEIN a transmiscondoleanþe familiei, prietenilor ºi cama-razilor sublocotenentului post-mortem FlorinBÃDICEANU. Diplomatul american îºiexprimã recunoºtinþa pentru curajul ºi abne-gaþia de care dau dovadã militarii români.

„Azi-dimineaþã am aflat cu tristeþedespre moartea sergentului-major FlorinBÃDICEANU, ucis la datorie în timpul uneimisiuni de patrulare pe autostradaKandahar-Kabul din provincia Zabul,Afganistan. Sergentul-major BÃDICEANUse afla pentru a doua oarã în misiune înAfganistan. În numele Guvernului SUA,vreau sã transmit cele mai sincere con-doleanþe familiei, prietenilor ºi camarazilorsãi. De asemenea, vreau sã-i urez multã

sãnãtate fruntaºului Marian ZAMFIR, înprezent spitalizat la baza militarã Lagman,ca urmare a rãnilor suferite în aceeaºi mi-siune. Îi doresc o recuperare deplinã câtmai rapidã.

Sergentul-major BÃDICEANU, frunta-ºul Zamfir ºi curajoºii lor camarazi ºi-aurealizat misiunile cu neînfricare ºiîndeplinesc un rol crucial în lupta NATOîmpotriva tiraniei ºi extremismului dinAfganistan. Statele Unite ale Americii suntmândre cã România este unul dintre cei maiapropiaþi aliaþi din Afganistan. Le datorãmrecunoºtinþã sergentului-majorBÃDICEANU, fruntaºului Zamfir ºi cura-joºilor membri ai Armatei Române pentrucurajul ºi abnegaþia lor.”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) atransmis un mesaj de condoleanþe familieimilitarului român ucis, marþi, în Afganistan,precizând totodatã cã urmãreºte cu atenþieevoluþia stãrii de sãnãtate a fruntaºului rãnitîn timpul misiunii de patrulare în provinciaZabul.

Primul ministru, Emil BOC, la rândulsãu, a transmis un mesaj de condoleanþe:„Îmi exprim respectul faþã de jertfa mili-tarului nostru, care a cãzut cu onoare ladatorie, omagiez memoria sa ºi nu îi vomuita sacrificiul. Familiei lovite de aceastãtragedie îi transmit sincera mea compasi-une. Totodatã, îl asigur pe fruntaºul MarianZAMFIR, camarad al sergentului-majorBÃDICEANU, rãnit în timpul aceleiaºi mi-siuni, de preþuirea de care se bucurã dinpartea Guvernului ºi îi doresc însãnãtoºirecât mai grabnicã”.

Preºedintele Traian BÃSESCU a trans-mis un mesaj de condoleanþe la încetarea dinviaþã a ofiþerului român FlorinBÃDICEANU ucis, marþi, în Afganistan:„În aceste momente, îmi exprim solidari-tatea cu familia eroului cãzut la datorie ºicu familia militarului rãnit în timpulaceleiaºi misiuni de patrulare, în regiuneaZabul din Afganistan. Asumându-ºi datoriade militar cu devotament ºi credinþã, memo-ria sergentului-major Florin BÃDICEANUva rãmâne vie prin curajul de care a datdovadã. Transmit sincere condoleanþe fami-liei sale! Dumnezeu sã-l odihneascã!”, searatã în mesajul de condoleanþe transmis depreºedintele BÃSESCU.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Eroi i Armatei Române

Pagina 7

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN

CMYK

Curierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010

Focºani, 12 februarie, o zi de iarnã calendaristicã.În faþa comandamentului Brigãzii 282 InfanterieMecanizatã, pe bulevardul Bucureºti, a avut loc cere-monialul de repatriere a Batalionului 280 InfanterieMecanizatã din teatrul de operaþii Afganistan. Cere-monialul a început cu raportul comandantuluiBatalionului 280 Manevrã, locotenent-colonelul IuriTÃNASE ºi trecerea în revistã de cãtre MinistrulApãrãrii Naþionale, Gabriel OPREA, a formaþiei ºisalutul trupelor. În continuarea activitãþilor, s-a exe-cutat apelul solemn ºi serviciul religios. La ceremoni-al, alãturi de Ministrul Apãrãrii Naþionale au maiparticipat consilierul de stat, secretarul ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii, general-locotenent dr.Ion OPRIªOR, locþiitorul pentru operaþii al ªefuluiStatului Major General, general-maior dr. ValeriuNICUÞ, ªeful Statului Major al Forþelor Terestre,general-maior dr. Dan GHICA-RADU, comandantulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, general-maiorNicolaie DOHOTARIU, comandantul Comanda-mentului Operaþional Întrunit, general-maior dr.Visarion NEAGOE, alþi comandanþi de mari unitãþiºi unitãþi, reprezentanþi ai autoritãþilor publicelocale, familiile militarilor, veterani de rãzboi, cadremilitare în activitate ºi rezervã, cetãþeni ai munici-piului Focºani. În alocuþiunea sa, comandantulBatalionului 280 Manevrã, locotenent-colonelul IuriTÃNASE a adresat mulþumiri pentru sprijinul acor-dat în îndeplinirea misiunii de luptã ce a revenitbatalionului în teatrul de operaþii din Afganistan.

ÎÎnnttooaarrcceerreeaa ffiiiilloorr VVrrâânncciiooaaiieeii

Aurmat alocuþiunea lui Marian OPRIªAN,preºedintele Consiliului Judeþean Vrancea caresublinia „Nimãnui nu i-a fost uºor sã vã ºtie la

mii de kilometri depãrtare de casã, într-o zonã în carepericolul pândeºte peste tot. Acum misiunea este la final;au fost 6 luni în care de fiecare datã am tresãrit când laradio ºi la televizor era difuzatã o ºtire despre conflictuldin Afganistan. Din pãcate, o astfel de ºtire a fãcutreferire la fruntaºii BUTURUGÃ ºi DRELHUÞÃ cãroravreau sã le mulþumesc în numele judeþului Vrancea pen-tru sacrificiul lor. Au fost victimele unui atac insurgent.Din fericire, cei doi sunt în proces de recuperare ºi sepot bucura de viaþã alãturi de familiile lor. Aþi reuºitîncã o datã sã-i impresionaþi pe comandanþii voºtri ºi pealiaþii noºtri, cel mai important însã este cã aþi reuºit sãvã îndepliniþi cu profesionalism misiunile din zonele deresponsabilitate. Vã mãrturisesc cã sunt mândru cã ast-fel de oameni sunt locuitorii Vrancei, iar numele provin-ciei noastre este celebru în Afganistan, Irak sau Kosovoprin faptele de arme ale unor bãrbaþi cãrora nu lelipseºte curajul ºi devotamentul faþã de valorile în caretoþi credem. 6 luni departe de familie, 6 luni în cãtareapuºtii inamice, 6 luni de misiuni îndeplinite cu succes.Acest bilanþ, care rãmâne în CV, trebuie apãrat nu doarde militarii de la Focºani, ci ºi de ºefii de la Bucureºti”.

În continuare, ºeful S.M.G., amiral dr. GheorgheMARIN a transmis prin generalul-maior dr. ValeriuNICUÞ, locþiitor pentru operaþii al S.M.G. mesajul sãuprivind aniversarea a 15 ani de la înfiinþarea batalionului.„Sãrbãtorirea la 1 martie a 15 ani de la înfiinþareaBatalionului 280 Infanterie Mecanizatã reprezintã prile-jul de a vã adresa cele mai alese sentimente pentrudevotamentul ºi profesionalismul cu care vã angajaþi înîndeplinirea misiunilor ce vã revin. Astãzi, la aniversare,aducem un pios omagiu înaintaºilor, celor ce cu mândrieºi devotament s-au jertfit pentru integritatea neamuluiromânesc precum ºi camarazilor noºtri ce au plãtit tri-but de sânge ºi celor ce au fost rãniþi în lupta împotrivaterorismului în teatrul de operaþii din Afganistan. Sãr-bãtoarea acestui moment odatã cu repatrierea dinteatrul de operaþii din Afganistan dovedeºte cã Batali-onul 280 Infanterie Mecanizatã se aflã pe drumul ascen-dent, fiind în mãsurã sã asigure ridicarea capacitãþiioperaþionale ºi ripostã adecvate noilor tipuri de con-flicte ºi provocãri”.

FFaaþþãã îînn ffaaþþãã ccuu lluuppttããttoorriiii

Aurmat alocuþiunea domnului Gabriel OPREA-Ministrul Apãrãrii Naþionale care sublinia: „Vãrog sã-mi permiteþi sã vã adresez un bucuros

mesaj: BINE AÞI VENIT ACASÃ, dragi militari ai

Batalionului 280 Manevrã! Vã felicit pentru modulexemplar în care v-aþi îndeplinit misiunea în teatrul deoperaþii din Afganistan. Sunt deosebit de emoþionat sãfiu prezent la ceremonia întoarcerii voastre acasã, sã mãaflu faþã în faþã cu luptãtorii unui detaºament de elitã alarmatei României cãlit în misiuni, nu doar în Afga-nistan, ci ºi în Irak ºi Balcanii de Vest. Momentul deastãzi este cu atât mai încãrcat de semnificaþii cu cât neaflãm în faþa cazãrmii Brigãzii 282 Infanterie Mecani-

zate din carefaceþi parte ºidumneavoas-trã ºi carepoartã denu-mirea istoricãde „UnireaP r i n c i p a -telor”. În acestoraº de peMilcov, în cares-a fãcut pri-mul pas pecalea înfãp-tuirii unirii ºiîn care arãsunat maiputernic caoriunde HoraUnirii. Alãturide familiiledumneavoas-

trã sunt bucuros cã, la apelul solemn aþi rãspuns toþiprezent. Sigur, a fi soldat înseamnã, în primul rând,asumarea riscului pe câmpul de luptã. Aþi ºtiut ºi aþidovedit acest lucru. Vã mulþumesc tuturor pentru modulexemplar în care v-aþi fãcut datoria, pentru curajul ºi

determinarea de a duce la bun sfârºit aceastã impor-tantã misiune. Apreciez solidaritatea ºi camaraderiade care aþi dat dovadã alãturi de aliaþii noºtri ameri-cani ºi daþi-mi voie sã omagiez profesionalismulvostru, rostind numele acelora care au fost rãniþi ºipoartã urmele misiunilor executate exemplar: ser-genþii Emil COJOCARU ºi Mihai CIOCU, caporaliiGheorghiþã PAVÃL, Marian ANDREI, IonelCIOCÂNTÃ, soldaþii Ciprian CREÞU ºi BogdanUNGUREANU, rãniþi în urma atacului cu rachete din19 iulie 2009. Fruntaºii Constantin BUTURUGÃ,Florin DREHLUÞÃ, rãniþi în urma atacului insurgentcu aruncãtoare ºi armament de infanterie la 6 sep-tembrie 2009. Plutonierul Dãnuþ BUZATU, caporalulIonuþ CIUBOTARU ºi fruntaºii Ionuþ DUMBRAVÃ ºiEmanuel BERDEI, rãniþi în misiunile de patrulare din30 septembrie 2009, în urma exploziei unui dispozitivimprovizat. Vã asigur de toatã aprecierea ºi sprijinulnostru, dragi camarazi. Succesul militarilor noºtri adepins în mare mãsurã ºi de susþinerea dumneavoas-trã, a celor veniþi astãzi la ceremonial! Doresc sãmulþumesc comandantului Batalionului 280, domnu-lui locotenent-colonel Iuri TÃNASE, pe umerii cãruiaa stat o mare responsabilitate ºi vã urez în continuaretuturor «Bine aþi venit acasã!». Cu prilejul sãrbã-toririi a 15 ani de existenþã adresez felicitãri tuturorcelor care au slujit þara sau o slujesc sub Drapelul deLuptã al tinerei, dar prestigioasei unitãþi de luptã”.Aprecieri deosebite au fost fãcute ºi de cãtre coman-dantul Comandamentului Regional de Sud, generalul-

maior Nick CARTER, la care s-au adãugat ºi mulþumirileguvernatorului provinciei Zabul, Mohamed AshrafNASSERI, demonstrând astfel faptul cã Batalionul 280Infanterie Mecanizatã ºi-a îndeplinit misiunea încre-dinþatã.

Ceremonialul a continuat prin mesajul preºedinteluiRomâniei transmis de cãtre generalul-locotenent dr. IonOPRIªOR, consilier de stat, secretarul ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii, ºi medalierea militarilorrãniþi din cadrul Batalionului 280 Manevrã, în numelepreºedintelui României cu Medalia Naþionalã ServiciulCredincios cu însemne de rãzboi. Din partea ministruluiApãrãrii, militarilor rãniþi li s-a conferit ºi Emblema deOnoare a Ministerului Apãrãrii Naþionale. Ceremonialulde repatriere s-a încheiat în aplauzele întregii asistenþeprin defilarea Batalionului 280 Manevrã ºi prin cocktailuloferit de comandantul batalionului.

De la înfiinþare ºi pânã în prezent, în Batalionul 280Infanterie s-au instruit numeroºi tineri care au obþinutrezultate meritorii în pregãtirea pentru luptã ºi s-au for-mat ca buni profesioniºti. Începând cu anul 2001, batali-onul a fost nominalizat ca unitate tacticã din structuraForþelor Active ºi a început programul de operaþiona-lizare structuralã ºi acþionalã. Militarii batalionului, de laînfiinþare ºi pânã în prezen, au participat în teatrul deoperaþii din Kosovo în 2002, în Afganistan în 2004, înIrak 2006 ºi Afganistan 2009. Un numãr însemnat deofiþeri ºi subofiþeri ºi-au perfecþionat pregãtirea profe-sionalã prin cursuri în SUA, Canada, Olanda, Norvegia ºiCehia, cuprinzând o gamã largã din domeniile depregãtire militarã.

Plutonier Radu SÃCÃREA

S l u j e s c þ a r a s u b D r a p e l u l d e L u p t ã

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010Pagina 8

Charles Louis Auguste Fouquet de Belle-Isle (1684-1761), nepot al lui Nicolas Fouquet, combatant pe Rhinîn timpul rãzboiului de succesiune din Polonia, a fostnumit mareºal în 1741. A participat la rãzboiul de succe-siune din Austria ºi a condus în mod inteligent duraretragere din Praga (1742). A fost ales în cadrul Acade-miei Franceze, în 1749, ºi ministru de rãzboi între anii1758 ºi 1760. Scrisoarea, în original în limba francezã, afost adresatã de cãtre mareºalul de Belle-Isle fiuluisãu,Contele de Jisor, în momentul în care acesta preluacomanda regimentului sãu în Campagne. Încã de actuali-tate, ea va capta atenþia celor care exercitã responsabili-tãþi de comandã. Punctul de vedere al mareºalului seîmpleteºte în mod natural cu grija detaliului, într-omanierã nobilã ºi nuanþatã.

Toþi cãpitanii de regiment sunt mai în vârstã ca tine ºi nueste nici unul dintre ei care sã nu fi meritat favoarea ce þis-a încredinþat. Cu toate acestea, vei fi ºeful lor ºi aceasta são ai tot timpul în minte.

N-am sã-þi spun: cautã sã meriþi stima corpului ce îl veicomanda; e prea obiºnuitã aceastã maximã. Îþi spun însã:cautã sã meriþi dragostea corpului. Te vei înºela amarnicdacã vei crede cã, pentru a obþine dragostea regimentului,va trebui sã laºi sã slãbeascã disciplina sau sã arãþi o com-plezenþã extremã pentru poftele fiecãrui ofiþer. Sã secunoascã diferenþa dintre tine ºi locotenent-colonelul, aju-torul comandantul regimentului. Sã nu dai nici un ordinpânã nu-l vei consulta ºi pe el, dar sã nu faci impresia cã eºtieroul dorinþelor lui. Dacã nu vei avea respect ºi consideraþiepentru ajutorul comandantului, vei avea despre tine o opiniefoarte rea ºi în curând vei cãdea victima imprudenþelor tale.

Pentru cãpitanii vechi ºi ofiþerii superiori, sã ai respectvãdit; îi vei consulta cât mai des, le vei arãta prietenie ºiîncredere. Sã fii susþinãtorul, prietenul ºi pãrintele ofiþerilortineri. Sã iubeºti pe soldaþii ºi pe subofiþerii bãtrâni. Sã levorbeºti de multe ori ºi cu bunãtate. Aceastã popularitate osã-þi foloseascã foarte mult. Studiazã în orice împrejurare ºiîn orice manifestare pe toþi ofiþerii, ca sã nu te înºeli înaprecieri. Sã nu confunzi modestia cu prostia, neîncredereaîn forþele tale cu insuficienþa, dragostea de dreptate ºi debine cu critica tendenþioasã, moderaþiunea cu indiferenþa,severitatea cu rãutatea, blândeþea cu delãsarea. Sã nu con-fuzi cuvintele de laudã ce þi le adreseazã cei mici, dintr-opornire de adevãr ºi sinceritate, cu linguºirea sau cu intere-sul. Nu lãuda sau proteja talentele aparente sau închipuite.

Dupã ce ai studiat mult pe ofiþeri ºi i-ai cunoscut îndea-juns, sã-þi alegi doi prieteni buni dintre cei în care airecunoscut virtutea, cunoºtinþa, dragostea de dreptate ºi debunã ordine. Îi vei ruga sã-þi spunã ºi þie orice defect ºisã-þi arate greºelile ce le faci la serviciu, pe care singur nuai putea sã le observi. Sã te pãzeºti însã sã le arãþi oîncredere oarbã, absolutã sau sã-i diferenþiezi în serviciu deceilalþi ofiþeri, fiindcã vei sãdi duºmãnie ºi invidie între ei.

Vei avea mare grijã sã ºtii a recompensa ºi a pedepsi. Sãnu întrebuinþezi niciodatã în faþa soldaþilor expresii urâte,

epitete jignitoare, cuvinte grele sau josnice, cãci te jigneºtisingur. Cu atât mai mult în faþa ofiþerilor, cãci te compromiþisingur ºi eºti urât de ei. Sã nu te serveºti niciodatã depedepse pe care nu le prevede legea ºi raþiunea de comandã.Când vei fi constrâns sã pedepseºti, sã se citeascã pe faþa tapãrerea de rãu cã ai fost silit sã foloseºti aceastã extremitateasprã.

Sã nu scapi ocazia de a face mici servicii ofiþerilor. Dupãcum precauþiunile pãstreazã virtuþile, tot aºa serviciile micicâºtigã inimile. Sã ceri imediat cu insistenþã, pentru ofiþeriidin regiment, recompensele ce li se cuvin. S-ar putea sã nuli se acorde, dar ei te vor avea la inimã pentru solicitudineaºi grija ce ai faþã de ei ºi te vor iubi ºi mai mult. De mic aifost obiºnuit sã te scoli la 5 dimineaþa. Pãstreazã-þi acestobicei, pentru cã acum, mai mult ca oricând, ai nevoie demult timp de lucru.

Respectã obiceiurile bune introduse în regiment de ceidinaintea ta; dacã gãseºti unul abuziv eliminã-l, procedândcu mare tact ºi cuminþenie, dând chiar un singur exemplu.Explicã-le schimbãrile, iar îndreptarea sã înceapã cu ce estemai important. Consultã ºi pe ofiþerii competenþi despreschimbarea ce vrei sã faci.

Ai probat cã eºti destul de viteaz, dar nu abuza de cura-jul tãu. Câte lacrimi nu am vãrsat pentru bravura excesivã avreunuia care mi-a fost drag! Bravura este prima calitate aunui soldat; la un colonel însã, se mai cere ºi prudenþã.Totuºi, aº vrea mai bine sã-þi plâng moartea, decât gloria ºionoarea. Sã fii cu mare bãgare de seamã asupra oamenilorcare te vor povãþui sã-þi aperi persoana ta, cãci aceºtia vorfi cei dintâi care te vor preþui, dacã le urmezi sfaturile.

Despre cinstea ta nu vorbesc, pentru cã te cunosc, dar îþirecomand sã veghezi asupra cinstei oamenilor. Se zvoneºtecã sunt unii colonei care fac afaceri cu regimentele lor. Eucred cã asta nu poate exista. Sã ai cel mai bun regiment ºicel mai bine instruit. Acesta este un amor propriu, care seadmite colonelului. Întâietatea sã nu o obþii prin pãpuºãrii.Vegheazã ca, în companii, toþi oamenii sã fie bine instruiþipentru rãzboi; sã nu aveþi nici o milã pentru cãpitanii careiau platã de la soldaþi. Tot nesocotit este acela care nu dãrecompensã dreaptã celor care meritã.

Asistã la toate manevrele ce le face regimentul. Sã fii celdintâi la locul de întâlnire ce l-ai dat. Sã nu fii ocupat cualtceva, decât cu serviciul. Sã fii activ, vigilent, exact ºiofiþerii tãi vor fi punctuali, atenþi ºi cu zel; astfel, vei vedeaîn regiment o nepãsare tristã ºi o atmosferã rece. Un colonelneglijent influenþeazã ºi corpul ofiþeresc spre delãsare.

Nu te lãsa apucat de mânie sau nerãbdare; fii calm, cãcila urmã te cãieºti cã ai ascultat primele imbolduri ale pasi-unii. Un poet de-al nostru a spus cu mare dreptate: „Vrei sãfaci o prostie, cere sfat mâniei!”. Un ºef de corp mânios îºicompromite de multe ori onoarea ºi viaþa sa, ba chiar ºi peaceea a oamenilor din subordine.

Supune-te legilor! Insubordonarea este cel mai mareviciu militar; ea se comunicã foarte repede inferiorilor ºicapãtã putere pe mãsurã ce se propagã. Un colonel ce nuascultã de superiorii sãi poate oare sã cearã ca inferiorii sãasculte de el?

Pentru regimentul tãu sã fii judecãtor, cenzor, magistrat

ºi tatã. În calitate de magistrat ºi judecãtor, vei veghea lamenþinerea legilor; în calitate de cenzor ºi tatã, vei vegheala menþinerea moravurilor. Ocupã-te în mod special de acestdin urmã obiect, care este foarte mult neglijat ºi chiar uitatde ºefii de corp. Acolo unde moravurile se respectã, se vederespectul legilor. Moravurile însã nu se forþeazã; ele searatã, se inspirã. Exemplul este mai puternic decât voinþa.

Fugi de jocuri de noroc. Sã nu permiþi în regimentul tãunici unul. Ele pierd pe cea mai mare parte din militari…Mâncarea sã fie bunã ºi consistentã. Invitã-i la masã peofiþerii regimentului, ofiþerii generali precum ºi pe colonei;prietenii aºeazã-i la masã dupã grad ºi stima ce-o meritã.Fii uman ºi generos. Umanismul câºtigã inimile oamenilorcu care trãim ºi cãrora le comandãm.

Nu mã opun dacã, la o datã însemnatã, vei împãrþi ogratificaþie soldaþilor tãi care au fost rãniþi, au fãcut faptevitejeºti ºi care ºi-au cauzat vreo pierdere în exerciþiulfuncþiunii.

Viziteazã în fiecare lunã cel puþin o datã bolnavii regi-mentului din infirmerie ºi spitale. Vorbeºte cu blândeþe cufiecare din ei, ascultã-le plângerile ºi nemulþumirile lor ºi iamãsuri de îndreptare. Aceasta va contribui ca ºi doctoriile lavindecarea lor.

Viziteazã de multe ori pe pedepsiþii regimentului. Omulvinovat trebuie pedepsit, dar nu maltratat. Sã fie tratat cuomenie ºi þinut în loc igienic… Vorbeºte politicos cu inferioriitãi. Politeþea cu superiorii ºi cu camarazii tãi egali în gradeste o politicã dibace, însã politica cu inferiorii este o bunã-tate a sufletului.

Dacã greºeºti câte o datã, cautã de recunoaºte-þigreºeala ºi o reparã imediat.

Sã ai toatã atenþia pentru ofiþerii care au oarecari talenteºi înclinaþii pentru rãzboi ºi pentru cei ce, fãrã a-ºi neglijaîndatoririle lor, se ocupã ºi cu studierea cunoºtinþelor gene-rale.

Ocupã-te mai mult de ofiþerii tineri din regiment. Ve-gheazã asupra conduitei instruirii ºi asupra moravurilor lor.Sã fii dupã cum þi-am spus: tatãl lor, susþinãtorul ºi chiarprofesorul lor. Numai atunci vei avea un bun regiment, cândtoþi ofiþerii vor fi bine instruiþi ºi cu mare zel la serviciu…, însocietate…

Vegheazã sã se nascã ºi sã menþii iubirea ºi unirea înregimentul tãu. Împacã imediat pe cei certaþi.Dezrãdãcineazã duºmãnia dintre ofiþeri ºi trupã, prevenindacele rele distrugãtoare.

Cautã sã afli tot ce se petrece în regiment, dar sã nuîntrebuinþezi niciodatã spionajul sau anonimele. Acel cerecurge la acest gest urât ºi nedemn serviciu este un omnedrept ºi necinstit ºi nu meritã, deci, încrederea. (Sã vezi ºisã afli numai cu urechile tale). Nu te pierde aflând amãnuntefãrã folos ºi care cad în sarcina inferiorilor tãi.

Iatã, fiule, ºi ultima povaþã; sã-þi aduci aminte tot timpulcã eºti fãcut numai pentru binele þãrii ºi al regimentului, nupentru tine. Gloria statului sã-þi fie scopul. Dacã vei reuºi sãfaci din fiecare ostaº al regimentului tãu un om conºtiinciosal datoriei, din convingere lucrând în vederile tale, numaiatunci vei avea stima societãþii. (F.C.)

Sfaturile mareºalului

Triodul – cartea de slujbã întrebuinþatã astãzi în BisericaOrtodoxã - constituie rezultatul unor îndelungate evoluþii ceurcã pânã la originile calendarului liturgic creºtin, pãstrând înstructura sa mãrturiile principalelor etape ale acestora.

Perioada Triodului (prepascalã) este timpul liturgic în carese accentueazã slujirea arhiereascã a Mântuitorului. Reactu-alizarea acestei slujiri începe, în chip tainic, odatã cupomenirea cãderii lui Adam ºi se amplificã în ultimele sãp-tãmâni ce premerg Învierea. Perioada aceasta culmineazã cuVinerea Patimilor. Este o perioadã de intensã pregãtiresufleteascã ºi trupeascã a credincioºilor pentru sãrbãtorireacelui mai mare praznic din calendarul creºtin ortodox: ÎnviereaMântuitorului Hristos sau Sfintele Paºti. Acestei sãrbãtoriimportante, „praznic al praznicelor”, îi premerge vremea Pos-tului Mare sau „Patruzecimea” (Quadregesima), la început mairedus, iar mai apoi de ºapte sãptãmâni. Când biserica a rânduito pregãtire trupeascã ºi sufleteascã a credincioºilor pentruaducerea aminte de Moartea Domnului ºi de întâmpinareaPaºtilor, a înþeles ºi a organizat o trebuinþã duhovniceascã deincontestabilã valoare ºi eficienþã moralã, însãºi orânduiala cul-tului ei, care reprezintã anual ciclul istoric milenar al mântuiriineamului omenesc, realizeazã o idee ºi desfãºoarã, înîmplinirea lui vãzutã, planul dumnezeiesc al mântuirii. Nici unalt timp al anului bisericesc nu are însã bogãþia ºi intensitateade sentiment religios precum cel al Postului Mare. El este, maimult decât orice alt timp bisericesc, vremea chemãrii ºipregãtirii creºtinului pentru mântuire. Este zbuciumulconºtiinþei ce se întoarce de la nepãsare ºi indiferenþãduhovniceascã la trezvie (priveghere) ºi simþire sfântã. Totacest post, de altfel, este strãbãtut de fiorul duioºiei, al plân-gerii, al umilinþei, al pocãinþei ºi al pãcatului. Numirile pe careimnografia Bisericii le dã postului Mare, precum: „Uºapocãinþei”, „Calea mântuirii”, „Maicã a curãþiei”, „Vremealuptelor duhovniceºti” º.a., ne precizeazã mai clar rostul sãusoteriologic.

Cartea de cult care ajutã, eminamente, la pregãtirea moralãºi spiritualã a credincioºilor în vremea Pãresimilor, carte de orarã frumuseþe poeticã prin rugãciunile sale melodice, precumºi de o extraordinarã bogãþie în învãþãturi teologice, este TRIO-DUL.

Originea Triodului se contopeºte cu cea a postului, apregãtirilor în vederea sãrbãtoririi Sfintelor Paºti, iar evoluþia ºistructura sa actualã pãstreazã urmele principalelor etape aleconstituirii ciclului liturgic mobil, relevând profund continui-tatea ºi armonia ce au cãlãuzit complexa ºi agitata istorie a cul-tului bizantin. Fiecare generaþie creºtinã ºi-a adus contribuþia ºigeniul propriu la compunerea acestei cãrþi liturgice în aºa felîncât sã perpetueze - în mod dinamic ºi viu - scopul esenþial al

ciclului: pregãtirea pentru Sfintele Paºti, purificarea înainteaactualizãrii anuale a experienþei Botezului prin pocãinþã.Definitiv fixat prin prima sa tipãrire la Veneþia în anul 1522,Triodul grec nu a mai cunoscut, pânã în zilele noastre, altemodificãri, el nefiind un vestigiu istoric, ci expresia cea mairelevantã a spiritualitãþii liturgice ortodoxe, în acelaºi timpdinamice ºi fidele faþã de originile ei.

Citind cu atenþie aceastã carte de cult, se poate constata cãautorii ei au fost, nu numai înþelepþi cunoscãtori ai Scripturii ºiai învãþãturilor Bisericii, ci ºi ai sufletului omenesc, pe care aucãutat sã-l cãlãuzeascã pe calea pocãinþei. Triodul îndrumã pecredinciosul care s-a înstrãinat de Domnul prin pãcat laînvierea duhovniceascã prãznuitã odatã cu marea sãrbãtoare aCreºtinãtãþii - Învierea Domnului. În acest scop, autorii sãi,þinând seamã de cerinþele psihologice ºi religioase ale fiinþeinoastre, imprimã slujbelor din aceastã perioadã a anului bise-ricesc o tematicã adecvatã, urmãrind prefacerea treptatã a omu-lui lãuntric.

Efectiv, perioada Triodului se întinde între DuminicaVameºului ºi a Fariseului ºi Sfânta Înviere, adicã perioada Pos-tului Mare, precedatã de trei sãptãmâni de pregãtireduhovniceascã. De altfel, înlãnþuirea numelor primelor patruduminici care premerg începutul propriu-zis al Pãresimilorvorbeºte singurã despre scopul acestui rãgaz spiritual pregãti-tor. Dacã celor ce încep cãlãtoria postului, pilda Vameºului ºi aFariseului le învedereazã nevoia dobândirii, mai presus deorice, a smereniei, pilda Fiului Risipitor - necuprinsul îndurãriidumnezeieºti arãtate celui ce se cãieºte cu sinceritate, iar icoanaÎnfricoºatei Judecãþi - necruþãtoarea dreptate divinã ºi poruncatrezviei necurmate în aceastã viaþã, pomenirea Izgonirii luiAdam din Rai le vorbeºte despre pricina Întrupãrii Fiului luiDumnezeu, dar ºi despre „cât de folositor este pentru fireaomeneascã leacul postului” ºi, iarãºi „cât de ruºinos lucru suntlãcomia ºi neascultarea”.

În apropierea mijlocului Sfântului ºi Marelui Post, SfinþiiPãrinþi au aºezat sãrbãtoarea închinãrii cinstitei ºi de viaþã-fãcãtoarei Cruci, „ca sã ne îmbãrbãteze, sã ne sprijine, sã neaducã aminte de Patima Domnului nostru Iisus Hristos ºi sã nemângâie”. Dar, Sfânta Cruce este, dupã cuvântul imnografului,ºi „pomul vieþii”, fiindcã „gustând din lemnul mântuirii, amaflat mântuire din patimile pãcatului”, adicã viaþa cea nestricã-cioasã. Sã ne conformãm, aºadar, ºi în acest an, exigenþeloracestei perioade, sã ne judecãm cu noi înºine, pentru ca, smeriþiºi conºtienþi, împãcaþi cu „toþi ºi cu toate”, sã ne prezentãm,corespunzãtor statutului nostru de creºtini contemporani, lamarea minune a Învierii Domnului ºi Mântuitorului nostru IisusHristos.

Col. (r.) ªtefan MITINCU

RReeppeerree ccrreeººtt iinn-oorrttooddooxxee ppee tt iimmppuull TTrriioodduulluuiiCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nãMãrþiºorul, un obicei

pãgân de pe vremea dacilor ºi romanilor

LECÞIA DE ISTORIE

Se celebra în prima zi a primãverii încã de acum8000 de ani. ªi pe vremea dacilor simbolurile primãveriierau confecþionate în timpul iernii ºi se purtau doar dupã1 Martie. Mãrþiºoarele erau atunci pietricele albe ºi roºiiînºirate pe o aþã. Se mai fãceau ºi din monede din aur,argint sau bronz (indica statutul social), care erau atâr-nate de fire subþiri de lânã, negru cu alb. Dacii credeaucã aceste amulete aduc fertilitate, frumuseþe ºi previnarsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pânãcând copacii începeau sã înfloreascã ºi apoi erau atârnatede crengile lor. Pe vremea romanilor Mãrþiºorul eralegat de sãrbãtoarea începutului de an, care la aceavreme era marcat la 1 Martie. Cu aceastã ocazie, existaobiceiul de a se dãrui un cadou: un fir roºu împletit cuunul alb care simbolizau: roºul dragostea, fertilitatea, iaralbul puritatea. La început, de firul împletit, era legatã ofloricicã. Mãrþiºorul este, însã, un simbol specificromânilor, devenit tot mai bogat în semnificaþii, odatã cutrecerea timpului.

Din bãtrâni se spune cã, dupã cum este vremea înprima zi a lui martie, aºa va fi toatã primãvara, dar ºivara. De aceastã zi se leagã „mãrþiºorul" - obiceiul caredã numele lunii. Dupã credinþa popularã, cine poartãmãrþiºor va fi sãnãtos ºi va avea noroc. Acest ºnuruleþ erafãcut de femei, care îl legau la gâtul ºi la mâna copiilor.Însã, nu doar copiii purtau mãrþiºorul, ci ºi tinerii ºiadulþii. Mai mult, ºnuruleþul ce vestea primãvara eralegat ºi la coarnele vitelor din gospodãrie sau la uºa graj-dului, pentru a proteja gospodãria. Mãrþiºorul se purtapânã în momentul în care înfloreau trandafirii sau viºinii.Atunci firul roºu se punea pe un trandafir sau pe oramurã a unui viºin. În alte regiuni, mãrþiºorul se purtaatât cât durau zilele Babelor sau pânã la Florii, când sescoteau ºi se agãþau de crengile unui copac. Se credea cã,dacã pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci cândmãrþiºorul era aruncat dupã o pasãre, purtãtorul deveneauºor precum pasãrea. Monedele desprinse de pe ºnuruleþerau pãstrate pânã la Sfântul Gheorghe, când fetele îºicumpãrau cu ele caº proaspãt ºi vin roºu, pentru a fiîmbujorate precum vinul ºi albe precum caºul. Conformunei alte tradiþii se spune cã în ziua de 1 Martie fetele tre-buie sã se spele cu apã obþinutã din zãpadã, pentru a aveatenul curat ºi luminos. (P.I.)

Merge acasã motanul împreunã cuiubita, dupã o noapte plinã de eveni-mente. Motanul nu se poate stãpâni ºimiaunã:

- Oh, iubiþica mea, aº muri pentru tine.Pisicuþa îi aruncã o privire incitantã ºi

întreabã:- Bine, dar de câte ori?

☺Doi ºoricei se întâlnesc:- Ce mai face familia ta?- Mersi bine. Unul dintre fraþii mai

mari lucreazã la o farmacie, iar celãlaltla clinica de cardiologie.

☺Cocoºul organizeazã o ºedinþã cu

gãinile. Despagheteazã o cutie ºi scoatedin ea un ou de struþ.

- Nu vreau sã vã critic, dar nu stricã sãfiþi la curent cu ce este în stare con-curenþa!

☺Doi struþi la o discuþie.- ªtii de ce ne bãgãm noi capul în

nisip?- Nu ºtiu de ce o faci tu, dar eu caut

petrol!☺

Pinguinul intrã în bar ºi îl întreabã pebarman:

- A trecut tata pe aici?- Nu ºtiu, rãspunde barmanul, cum

arãta?☺

Poºtaºul bate la poarta unei case. Uncâine se ridicã în douã picioare ºi-ispune:

- Stãpânul nu e acasã!Poºtaºul leºinã de spaimã. Când îºi

revine, îl întreabã pe câine:- Pãi, dacã eºti câine, de ce nu latri?- N-am vrut sã te sperii.

☺La lecþia de fizicã, profesorul se

adreseazã elevilor în cursul unei expe-rienþe:

- Precum vedeþi, nu vedeþi nimic! Dece nu vedeþi nimic, veþi vedea îndatã!

Pe realitatea.net a apãrut un articol al domnuluiSilviu Stahie care îl aduce din nou în luminã peCharles Darwin, personalitate ce a cãzut printre mul-tele victime ale unei ramuri a populaþiei interesate deºtiinþã, dar cu o pregãtire insuficientã pentru a expri-ma teorii valide, susþinute cu dovezi clare.

Odatã cu publicarea cãrþii „Despre originea speci-ilor”, pe 24 noiembrie 1859, s-a pornit o avalanºã decritici care a durat timp de 150 de ani ºi care, ºiastãzi, este un subiect de discuþie important în socie-tatea mondialã, fie cã eºti în StateleUnite, fie cã eºti înRomânia.

Deºi teoria evoluþiei prin selecþie naturalã esteastãzi acceptatã printre majoritatea cadrelor acade-mice din toatã lumea, deschiderea la informaþie pecare a oferit-o internetul a situat lucrarea lui Darwinîntr-o mare de pseudo-ºtiinþã din care se luptã ºi acumsã iasã. Problema este cã cei care susþin cã CharlesDarwin se înºealã au doar fragmente de informaþie ºinici nu posedã o pregãtire ºtiinþificã suficientã pentrua înþelege cã existã argumente solide, din punct devedere biologic ºi genetic, teoria evoluþiei bazându-sepe dovezi serioase ºi nu doar pe câteva fosile, aºa cumse crede.

Antidarwininiºtii au o multitudine de argumentecare par a justifica, cel puþin la nivel superficial,pornirea lor împotriva uneia dintre cele mai disputateteorii din istoria omenirii, dar doar trei dintre acesteareapar mereu în dezbateri.

1. Fiecare copil nãscut este neajutorat ºidovedeºte cã Darwin s-a înºelat.

Teoria evoluþiei ar mai putea fi descrisã ºi ca„supravieþuirea celui mai puternic” sau, mai binespus, „celui mai bine adaptat”. Cele mai multe mami-fere ºi pãsãri dau naºtere unor progenituri neajutorate,în locul unora puternice ºi adaptate vieþii din primelesecunde ale vieþii. Nici Darwin sau neo-darwiniºtii nupot explica acest fapt. Fiecare copil nãscut contraziceTeoria Evoluþiei.

Când Darwin îºi formula ideile a ales sã omitã fap-tul cã puii mamiferelor ºi pãsãrilor nu pot supravieþuidecât cu îngrijiri îndelungate pentru cã teoria sa nuputea explica acest lucru.

2. Nu existã un mecanism genetic viabil care sãexplice teoria lui Darwin.

Darwiniºtii susþin cã cele mai simple forme deviaþã bacterianã au evoluat, în timp, în animale multmai complexe. Cea mai simplã bacterie are 500 degene, iar omul peste 22.000 de gene. Pentru ca bacte-ria sã evolueze pânã la om, organismele ar trebuie sãaibã posibilitatea de a adãuga informaþie genomului,dar nu existã nici un mecanism pentru aºa ceva.Genele sunt capabile sã treacã prin mutaþii, dar nu potfi adãugate altele. Acest fapt demonstreazã clar cãDarwin s-a înºelat.

3. Teoria evoluþiei nu a produs o formulãmatematicã funcþionalã.

Toþi oamenii de ºtiinþã sunt de acord cã matemati-ca este adevãratul limbaj al ºtiinþei. Fiecare teoriefoloseºte cuvinte pentru descriere ºi postulare, daradevãratul test ale unei teorii sunt numerele ºimatematica. Formulele matematice disting ºtiinþa deminciunã.

Cercetãtorii nu au fost capabili sã ofere o formulãcare sã explice teoria evoluþiei ºi nimeni nu a reuºit sã

c u a n t i f i c eipotezele pe carele susþine. Mili-oane de oamenide ºtiinþã au în-cercat sã ofere osoluþie ºi toþi aueºuat. Motivuleste foarte sim-plu. O asemeneaformulã nu exis-tã. Pentru cã teo-ria evoluþiei dar-winiste este gre-ºitã.

Chiar dacãCharles Darwina dat exemple încartea sa ºi ºi-asusþinut teoriilecu ajutorul maimultor experi-mente, chiar ºi

150 de ani mai târziu, apar destul de des lucrãri ºtiinþi-fice care susþin ipotezele sale. De cele mai multe orisunt descrise însã într-un limbaj exclusivist, care leînconjoarã de mister, iar misterul este, de cele maimulte ori, invocat ca metodã de a ascunde adevãratelerezultate de publicul larg.

Este imposibil sã existe o conspiraþie la nivel glo-bal care sã ascundã „adevãrul” cu privire la evoluþie,dar spaþiul uriaº dintre ºtiinþa care susþine experi-mentele ºi concluziile cercetãtorilor ºi pseudo-ºtiinþacare dominã masele, nu va face lucrurile mai uºoare.Teoria lui Darwin va fi un subiect dezbãtut ºi mistifi-cat în continuare. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010

Pagina 9

Acer Aspire Revo Acer Aspire Revo este un dispozitiv

de dimensiuni mici, un „nettop" careare însuºirile unui desktop PC, dar carenu posedã specificaþiile tehniceavansate ale unui astfel de sistem.

Nettop-ul Acer Aspire Revo seremarcã prin mai multe lucruri. Înprimul rând, platforma nVidia ION ºi, înal doilea, aspectul sau procesorul IntelAtom pe care îl are încorporat. Caaspect, modelul se prezintã foarte bine,carcasa fiind din plastic cu o texturãlucioasã, în culori de albastru închis ºialb. Modelul are o formã rombicã cucolþuri rotunjite ºi vine la pachet cu oserie de accesorii care îl ajutã sã fieplasat mai uºor în spaþiul de lucru.Modelul are douã feluri de stative, celstandard pentru birou ºi cel care anco-reazã nettop-ul pe spatele monitorului.

Modelul are o diagonalã de aproxi-mativ 180 de mm ºi cântãreºte doar 750de grame, iar, în aceste dimensiuni, ceide la Acer au încorporat un port eSATA,sloturi dedicate cãºtilor audio ºi micro-

fonului,c a r dreade r ,acesteaaflându-se pel a t u r as t â n g ãdin per-spectivãfrontalã,cu buto-nul de

„ON" îndreptat spre utilizator. Sub aces-ta, se alfã un slot USB. Pe latura dreap-tã, din aceeaºi perspectivã, se aflã încãun port USB ºi grilul ventilaþiei.

Modelele Acer Aspire Revo suntdisponibile în douã variante, cele cuLinux ºi cele cu Windows. Toate sis-temele au, în schimb, acelaºi procesor,adicã Intel Atom 230, de 1,6 GHz.Modelul de test dispune de 2 GB memo-rie RAM, iar spaþiul de stocare este dedoar 160 GB, dar suficient pentru scopulpentru care a fost desemnat. Pe lângãcablul de internet, modelul vine ºi cusuport Wi-Fi. Trasatura principalã aacestui nettop este platforma nVidiaION. Aceasta este o unitate de proce-sare vizualã de dimensiuni fizice foartereduse. Funcþioneazã perfect cu proce-soarele, care oferã un consum foarte micde curent.

Grafica nVidia ION oferã o expe-rienþã premium pe sistemele de dimensi-uni reduse, cu un consum redus decurent ºi ruleazã pe orice versiune deWindows XP, Vista sau Windows 7, saupoate reda materiale video 1080p ºi Blu-ray, plus cã suportã fãrã sacadãri conþi-nut Adobe Flash cu noua versiune FlashPlayer 10.1.

Pe lângã redarea de filme în HD,modelul este ideal pentru navigãrilefrecvente pe internet. Mai mult, nVidiaa avut grijã sã promoveze ºi capacitãþilegaming ale acestui dispozitiv. Totuºi,aceastã caracteristicã nu ar trebui încer-catã prea mult. Într-adevãr, modelulreuºeºte sã redea bine jocuri de „brows-er" sau versiuni uºoare ale unor jocuri,iar soluþia integratã este mai bunã decâtvarianta on-board a plãcii de bazã, darAcer Aspire Revo nu poate fi numit undispozitiv de gaming. Faptul cã poatereda filme în format high-def nu facedecât sã îl ridice dintre rivalii de pepiaþã, iar raportul preþ/calitate estefoarte echilibrat.

Noile playere Sony Blu-rray pot reda

3D DiscTehnologia 3D a fost ºi rãmâne una

dintre principalele teme de atracþie, iarSony continuã propriile lansãri de pro-duse 3D, prin prezentarea unui nouplayer Blu-ray Disc 3D.

Cu o actualizare de software, mode-lul BDP-S470 va fi capabil sã redeafilme 3D de pe un Blu-ray Disc pe untelevizor compatibil 3D. Versiunea 3Dde la Sony utilizeazã o tehnologie deimagine avansatã, iar ochelarii activispeciali creeazã impresia unei imagini3D vii, reale, beneficiind de profunzimeºi contur clar, la rezoluþie Full HD1080p.

Mode-lul S570d i s p u n ede funcþiade redu-cere az g o m o -t u l u i ,fiind re-creat pen-

tru optimizarea calitãþii imaginii oferiteîn timpul redãrii clipurilor full screen depe Internet. Cu ajutorul funcþiei Enter-tainment Database Browser, ce uti-lizeazã tehnologia Gracenote, utiliza-torul poate cãuta detalii despre disculBlu-ray, precum numele actorului sauale informaþii de producþie ºi conþinutsimilar prin Bravia Internet Video.

Blu-ray player-ul S570 este compa-tibil DLNA, ceea ce înseamnã cã unplayer Blu-ray Disc de generaþie nouã,de la Sony, poate „comunica" cu altedispozitive compatibile DLNA precumtelefonul, notebook-ul sau playerulaudio, redând conþinutul stocat pe tele-vizor, indiferent de locul în care se aflãdispozitivul. (F.C.)

D-H-L-VAD-R-A-CELU-LITA-AME-TIT-GALOP-N I T - C A - R -P E T I C I T A -A C O S T A -N E - A T I - A -R R - A C -C E R A T -GOSPODAR-R A M A S A -GURI-NAS-B A L A R I I -M I T U I T E -TARI-EXA-MEN-IC

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVA-REA INTE-GRAMEIDIN

NUMÃRULTRECUT

Se pare cã Charles Darwin s-aa înºelat

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

FRICOªI

SOCIABILI

ÎNTINS PEPLAJÃ

MANIERE

SORIN ENE

METRI CUBI

PÂRGHIAVITEZELOR

ALUNGAT

A OPRI

RÃSÃRIT

RAMURÃ DEBRAD

APUS

GET

FORTÃREAÞÃ

VOIOS

CERNEALÃNEAGRÃ

ªIRETLIC

ÎN FIRE

NUFERIEXOTICI

GEAMURI

SATIRICÃ

FÃRÃ FOLOS

- Vai de cel singur care cade ºi nu estecel de-al doilea sã-l ridice!

- De când devine conºtient de sine, omuleste candidat al propriei sale morþi, viaþasa crescând la umbra doliului sãu.

- Omul cu deºertãciune se aseamãnã.- Acceptarea credinþei însemneazã su-

prema treaptã de perfecþiune fiindcã eridicarea din condiþia umanã în orizontulluminii dumnezeieºti.

- Dacã mintea gândeºte drept, ocoliºulpicioarelor e vremelnic.

- Atunci când doi proºti se gâlcevescpentru vreo pricinã, de bunã seamãcâºtigãtor are sã se iveascã unul cu mintedecât aceºtia, adicã al treilea.

- Fuga la vreme e semn de bãrbãþie.- De pe mâini sângele se spalã lesne cu

apã rece.- Linguºitorii sunt tagma cea mai lesne

de aflat prin preajma stãpânilor.- Sufletul doare mai tare decât carnea.

Selecþie realizatã deCol.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

STAT

LUMINÃ RECE

MANECHINE

PASÃRE CUCU COADA

LUNGÃ

EªUAT

ARTA DANSULUI

TARI

COªUL PIEPTULUI

NAVÃ

ÎN AVAL

RADU ION

A CUNOAªTE

A ALEGE

ACEASTA

ÎNFOCAT,ÎNVERªUNAT

MONARHSLAV

BÂTÃ

MORALI

DIN LEGE!

APÃRUT!

RITUAL

FRUCTULBRADULUI

EªARFÃ

REVERIE

NEGAÞIE

DD EE SS CC OO PP EE RR II RR IIÎNªTIINÞÃRI

REPARATORI

CMYK

Cum ieºi pe poarta principalã abazei Langman, te izbeºte o imaginede neînchipuit: copii desculþi ºi pre-car îmbrãcaþi care aºteaptã patruleleromâneºti pentru a primi sucul ºiprãjitura - ,,cutumã" instauratã ºirespectatã de cãtre militarii români,case din pãmânt care stau parcã sã seprãbuºeascã, localnici pe ale cãrorfeþe se citeºte speranþa cã ,,într-o ziva fi mai bine", bazare sau, mai binespus, ,,chioºcuri" ale cãror pragurirar le calcã vreun cumpãrãtor.Într-un cuvânt - SÃRÃCIE. Înperioada aceasta friguroasã, mai alesdacã mai ºi plouã, aceastã imagine seamplificã, fãcându-te pe tine, celcare eºti îmbrãcat adecvat, sã tezgribuleºti la vederea acestor lucruri.

În acest context, comandantulGrupului de luptã româno-americanapeleazã la un atu care pânã acum adat roade în aducerea de speranþã populaþiei localedin aria de responsabilitate ºi a crescut încredereaacestora în forþele coaliþiei, ºi anume, echipa CIMIC(cooperare civili-militari).

Aceºtia, prin proiectele desfãºurate cu sprijinulorganizaþiei USAID ºi al Echipei de ReconstrucþieProvincialã, conduc la atragerea populaþiei locale departea forþelor coaliþiei, direct prin creºterea nivelu-lui de trai ºi asigurarea de locuri de muncã, iar indi-rect, prin creºterea nivelului de educaþie ºiîmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã. Prin misiunilecomune executate cu militarii afgani, promoveazãparteneriatul cu Forþele de Securitate Afgane ºireprezentanþii guvernului central. ,,Este cu siguranþãuna dintre cele mai frumoase misiuni. Nu ai parte deo împlinire profesionalã mai mare ca atunci când,prin contribuþia adusã, citeºti pe feþele acestor sim-pli localnici bucuria obþinerii unor mici, darincomensurabile beneficii, cum ar fi procurareaapei (proiecte CIMIC) sau când citeºti în ochiimicilor afgani fericirea primirii jucãriilor, dulciu-rilor ºi rechizitelor, acestea din urmã ca prim pascãtre educaþie, implicit cãtre o viaþã mai bunã, maisigurã. Nu încercãm sã clãdim palate, dar sperãmcã vom lãsa în urmã prin proiectele iniþiate pelângã îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã a popu-laþiei afgane ºi amprenta cãldurii ºi generozitãþii, cecaracterizeazã sufletul poporului român", ne-adeclarat ofiþerul CIMIC, locotenentul FlorinFRONE. El, împreunã cu o echipã de specialiºti dincadrul Batalionului 1 CIMIC, formatã din locotenen-

tul George TOROI - ºeful echipei, plutonierul-majorDumitru ªTEFAN -specialist, plutonier CristinaONCICÃ - specialist ºi caporal Aurel NÃSTASE -ºofer, contribuie cu succes la promovarea imaginiiArmatei României ºi implicit a României. Chiar dacãa preluat misiunile de nici mãcar o lunã, echipaCIMIC a reuºit deja finalizarea primului proiect ceconstã în curãþirea unui sistem de irigaþii în locali-tatea Kala, situatã la 10 kilometri de baza Langman,ºi care va aduce un beneficiu agriculturii ºieconomiei locale.

,,Structurile de CIMIC sunt elementele speciali-zate ale comandantului pentru determinarea per-cepþiei ºi atitudinii populaþiei faþã de acþiunileinsurgenþilor, pe de-o parte, ºi faþã de acþiunileforþelor coaliþiei, pe de altã parte", ne-a declaratlocotenent-colonelul Costel IONESCU. ,,În acelaºitimp, ele constituie elementul care faciliteazã trans-miterea informaþiilor privind reconstrucþia ºicreºterea economicã prin dezvoltarea de proiecte încoordonare cu autoritãþile locale ºi în baza uneistrategii afgane de dezvoltare naþionalã", a încheiatcomandantul.

Nu vom putea schimba totul deodatã. Dar, princontribuþia acestor profesioniºti, a celor care i-auprecedat ºi a altora care îi vor urma, vom reuºiîntr-un final sã atingem principalul obiectiv pentrucare suntem aici, în Afganistan, ºi anume, acela de aaduce pace ºi prosperitate acestui þinut îmbibat deistorie.

Locotenent Ovidiu CIOBANU

CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEINr. 4 (284) din 26 februarie 2010Pagina 10

S u b s e m n u l p o r u m b e l u l u i a l b

Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN, din Iaºi ne-a trimisacest material pentru a veni în sprijinul militarilor dincompartimentele de contabilitate ale unitãþilor, Corpulde control, din logisticã ºi studenþilor de la AcademiaForþelor Terestre.

În România, numãrul total de entitãþi publice estede 3.223. Dintre acestea, cele care ºi-au organizatfuncþia de audit intern sunt în numãr de 1.330entitãþi. Potrivit datelor centralizate la direcþia despecialitate a MFP, numãrul normat de auditori dinsistemul public este de 3.800 posturi, însã numãrulefectiv existent nu depãºeºte 2.790 persoane (73%).Respectarea standardelor internaþionale de auditintern ºi luarea în considerare a practicii recunoscuteîn domeniu presupun amendarea serioasã a legiinr.672 din 24 decembrie 2002, privind auditul publicintern, cu completãrile ºi modificãrile ei ulterioare.Dealtfel, Unitatea Centralã de Armonizare pentruAuditul Public Intern (UCAAPI) a devenit recentiniþiatoarea acestui demers, din dorinþa creºterii con-tribuþiei activitãþii de audit intern la bunul mers alentitãþilor publice.

La o categorie importantã de entitãþi publice, care ges-tioneazã bugete sub 3.500.00 lei – ordonatori principali decredite la nivel local, mai ales – funcþia de audit interneste implementatã în proporþie de doar 41%. Drept motiveinvocate adesea pentru neconstituirea compartimentelorrespective întâlnim lipsa personalului de specialitate,problematica redusã ºi costurile necesare, relativ ridicate(salarizarea unui auditor se ridicã, în medie, la 3000 leilunar). Apoi, la unele entitãþi publice centrale ai cãrorconducãtori sunt ordonatori principali de credite ºi ges-tioneazã un buget de pânã la 5.000.000 lei, compartimen-tul de audit intern este format dintr-o singurã persoanã,ceea ce înseamnã încãlcarea vãditã a standardelor deaudit intern. De fapt, când structura respectivã de auditpublic intern (API) este normatã/încadratã cu un singurpost, activitatea de supervizare a misiunilor (Standardulnr. 2340) este de-a dreptul inexistentã. Aceasta pentru cãsupervizarea trebuie sã revinã unui auditor intern cu expe-rienþã, care sã nu fi fost implicat în mod direct în misiune.Nici realizarea unui program adecvat de asigurare ºi deîmbunãtãþire a calitãþii API nu se poate înfãptui. Amintimcã Standardul nr. 1310 – „Evaluãri ale programului decalitate”, presupune ca aceastã activitate complexã sã fie

în sarcina directã a conducãtorului compartimentuluiAPI, necesitând a se baza pe un proces de evaluãri interneºi externe desfãºurate în mod sistematic. Standardul 1110– „Independenþa în cadrul organizaþiei” nu este imple-mentat integral, ignorându-se necesitatea constituiriiComitetelor de audit intern (CAI), ca interfaþã între mana-gementul instituþiei ºi activitatea de audit intern. CAI estemenit sã sprijine activitatea API, prin asigurarea indepen-denþei funcþionale a acesteia ºi a obiectivitãþii profesio-nale, sã supravegheze activitatea API pentru concentrareaîn zonele de risc ºi sã evalueze contribuþia pe care APItrebuie sã o aibã la bunul mers al entitãþii. La toate aces-tea se adaugã faptul cã standardele de audit intern reco-mandã implementarea unui sistem de atestare/certificarea auditorilor interni, în vederea creºterii performanþelorAPI, asigurãrii stabilitãþii auditorilor în cadrul entitãþilorºi constituirii unei rezerve de profesioniºti în domeniu.Textul normativ propus de UCAAPI include o nouãmodalitate de organizare a activitãþii de audit intern, prinsistemul de cooperare între mai multe entitãþi publicelocale, cu scopul de a asigura în comun funcþia de auditintern. Sistemul constã în gruparea, pe zone limitrofe ºipe principalele cãi de comunicaþie, în jurul unei primãrii,consideratã primãrie organizatoare, a mai multor primãriilocale. Între primãria organizatoare ºi celelalte primãriilocale urmeazã sã se încheie un acord de cooperareprivind modul de exercitare în comun a activitãþii de auditintern, reglementând în mod concret elaborarea planuluide audit intern, sistemul de derulare a misiunilor de auditintern, modalitãþile de raportare ºi de urmãrire a imple-mentãrii recomandãrilor, modalitatea de finanþare a cos-turilor etc. Funcþia de audit intern ar urma sã fie asiguratãde primãria organizatoare, care va dezvolta o structurã deaudit intern suficient de mare, care sã efectueze anual celpuþin 2-3 misiuni de audit intern la nivelul standardelorprofesionale, la primãriile cuprinse în acordul de com-pletare. Competenþa elaborãrii cadrului general al acordu-lui de cooperare între entitãþile publice locale, pentruasigurarea funcþiei de audit intern, revine MFP. Pentruprimul an de implementare a acestui sistem, se vizeazãcrearea unui numãr de 10 asociaþii a câte 10 primãrii, nor-mându-se – în medie – cu 6 auditori interni fiecare asoci-aþie. Tot MFP, prin UCAAPI, pe baza protocolului decolaborare, ar trebui sã realizeze la entitãþile publice cen-trale ai cãror conducãtori sunt ordonatori principali de

credite, cu un buget depânã la 5.000.000 de leiºi care nu ºi-au constitu-it un compartiment deaudit intern, activitateade audit intern. În cazulîn care aceste entitãþipublice ºi-au constituitun compartiment deaudit intern cu un singurauditor, funcþiile desupervizare ºi de asigu-rare a îmbunãtãþirii cali-tãþii activitãþii de auditintern, stabilite prinstandardele de auditintern, vor fi asiguratede MFP, prin UCAAPI,pe bazã de protocol decolaborare. CAI-urile ur-meazã sã se constituie lanivelul ordonatorilorprincipali de credite,care deruleazã în cursulunui exerciþiu bugetarun buget mai mare de2.000.000.000 de lei.Rolul concret al acestoraar fi de a eficientizamunca auditorilor prinanaliza ºi avizarea pla-nurilor multianuale ºianuale, a Raportului a-nual ºi Normelor meto-dologice proprii pentruactivitatea de audit in-tern, a acordurilor decooperare în exercitareafuncþiei de audit intern.Iniþiatorul actului nor-mativ propune ca, din2015, toþi ocupanþii pos-turilor de API sã fie tes-taþi profesional, cureexaminare la cinci ani,condiþionaþi de parcurgerea programelor de formare con-tinuã.

IImmppeerrffeeccþþ iiuunnii llee mmiiss iiuunnii ii ddee aauuddii tt

Autorul (n. 21 februarie1962, Giurgeºti – Iaºi) estepublicist ºi prozator, membrual Uniunii Scriitorilor (cincivolume de prozã, foileton ºieseu) ºi Asociaþiei Jurna-liºtilor din România. Premiul„Academica” pentru carteuniversitarã, acordat încadrul Salonului Internaþio-nal de Carte – Ediþia a XVIII-a, Iaºi, 2009. Este profesoruniversitar / titularizat în în-vãþãmântul superior de stat.A studiat Economia ºi Drep-tul la Universitatea „Al.I.Cuza” Iaºi, fiind licenþiat,atât în ªtiinþe Economice, câtºi în ªtiinþe Juridice. Ulteriora absolvit ºi Facultatea deFilosofie. Are douã docto-rate: primul în Economie ºicel de-al doilea în Drept.Admis în profesia avocaþialã.Este conducãtor de doctorat,din anul 2005. autor ºi coau-tor a 12 cãrþi de specialitate,apãrute exclusiv la edituri deînalt prestigiu academic, ºi apeste 500 de articole, eseuriºi studii (50 în publicaþiicotate ISI/Thomson, ori cla-sificate în baze de date inter-naþionale). Visiting Professoral ASEM Chiºinãu.

Din comoditate, din ignoranþã, ori din necunoaºtere, spunem,prin comunicarea cotidianã, sport în loc de educaþie fizicã, disci-plinã ce figureazã în curriculum-ul ºcolar. Sã argumentãm cumse manifestã comoditatea în vorbirea liberã a elevilor, chiar ºi acadrelor didactice. Deja, cuvintele „educaþie” ºi „fizicã”, pelângã faptul cã înseamnã efortul muºchilor feþei, aduc repulsiefaþã de actul educaþiei, ca modificare a modelului nostru de per-sonalitate, incertitudine faþã de valabilitatea legilor fizicii într-olume guvernatã de teoria haosului. Credem cã ignoranþa este, pelângã o economie de cuvinte ce aparþin vocabularului fundamen-tal, o saturaþie nejustificatã faþã de comunicarea inteligentã cucartea ºi cu sensibilitatea celorlalþi. Ajungem la cea de-a treiajudecatã, necunoaºterea, datã atât de absenþa informaþiilor teo-retice, cât ºi de refuzul de a recunoaºte beneficiile unui corpsupus la acþiunile forþelor de frecare, tracþiune, întindere, com-presiune ºi forfecare. Educaþia fizicã nu este un moft, ci unimperativ al armonizãrii minþii, trupului ºi spiritului. Obiectiveleoperaþionale proiectate în conþinuturile produselor ºcolare aducîn imaginea apropiatã comportamentele, performanþele ºi medi-ile în care se creeazã ele, prin ºedinþele practice de învãþare,demonstrative sau combinate specifice educaþiei fizice.Immanuel Kant recunoºtea cã omul nu poate deveni om fãrã edu-caþie. Dar ce înseamnã om? Cu siguranþã, omul are minte, trup,spirit ºi moralã, averi pe care nu ºi le poate spori decât prin prac-ticã, rãbdare ºi perseverenþã. Unde învãþãm sã fim perseverenþi?Acasã, la ºcoalã sub îndrumarea transmiþãtorului de inteligenþãconceptualã, profesorul de educaþie fizicã, liderul îndreptãþit sãmãsoare, sã aprecieze ºi sã decidã tot ceea ce este benefic pentrucorpul nostru. Educaþia fizicã cere investiþiile mentale ºi pe celemotrice, dar oferã dinamicã, respect faþã de sine, deschidere cãtreceilalþi, curajul de a gândi în perspectivã, voinþa de a proiectaobiective ºi de a urmãri rezultate. Educaþia fizicã, la fel ca litera-tura ºi matematica, ne învaþã nu sã ºtim, ci sã ºtim a deveni, ceeace nu este tocmai uºor pentru mentori, pentru discipoli, ori pen-tru obiºnuiþii spectatori. Întreba cineva odatã despre stil.Lingviºtii cred cã stilul este expresia comunicaþionalã a unuimod de a gândi. Pe acelaºi suport al semnificaþiei, pictorii credcã stilul este expresia inteligentã a unui mod de a privi, iar pro-fesorii de educaþie fizicã s-au obiºnuit sã creadã cã doar stiluloferã ºansa înþelegerii bucuriei de a comunica prin inteligenþakinezicã. Educaþia fizicã nu are nimic de-a face cu sportul.Prin educaþie îþi revezi dialogul interior, înþelegi consecinþeleprevizibile ºi optezi pentru armonizarea relaþiei cu ceilalþi.Sportul, pe lângã ecuaþia cu parametrul constant coeziune, preiaconstructele create prin educaþia fizicã ºi le adaugã preocupãrilorpentru antrenament ºi perfecþionare. Fireºte, un sportiv bun poateajunge doar cel educat fizic, adicã pe lângã inteligenþã motricã,potenþial intelectual, aptitudini ºi emoþii asociate, are un marecuraj ºi simþ al onoarei. Iatã de ce, educaþia fizicã cere pe lângãînþelepciunea de a munci ºi garanþia cã succesul are duratã pen-tru tenacitate, credinþã ºi adevãr.

Profesor Dragoº OPRESCU

DDee ccee eedduuccaaþþ iiaa ff iizz iiccãã??