IFRS 38 IMOBILIZARI NECORPORALE

IFRS 38 IMOBILIZARI NECORPORALE

1. Definitie, obiectiv si domeniu de aplicareO imobilizare necorporala este un activ identificabil nemonetar, fara substanta fizica.Standardul international de contabilitate IFRS 38 Imobilizari Necorporale a fost emis de Comitetul pentru standard international de contabilitate in anul 1998.Potrivit IAS 38 Imobilizari (Active) necorporale, un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fr suport material si detinut pentru utilizare n procesul de productie sau furnizarea de bunuri sau servicii, pentru a fi nchiriat altora, sau n scopuri administrative.Prescrie tratamentul contabil privind imobilizarile necorporale care nu sunt reglementate de un alt standard.IAS 38 Active necorporale, subliniaz particularitatea elementelor care ndeplinesc definiia unei imobilizri necorporale, respective caracterul identificabil, controlul asupra unei resurse i existena beneficiilor economice viitoare. Dac un element din aria de aplicare a Standardului Internaional nu ndeplinete definiia unei imobilizri necorporale, cheltuiala pentru al obine sau pentru al genera intern este recunoscut drept cost n momentul apariiei. Totui, dac acel element este obinut printr-o combinare de ntreprinderi, conform IFRS 3 revizuit in 2008, el reprezint o parte a fondului commercial, si va fi reunoscut la data achiziiei.Domeniul de aplicare se refera la contabilitatea imobilizarilor necorporale, evaluarea acestora precum si inregistrarea in contabilitate.2. Recunoasterea La fel ca celelalte active, imobilizarile necorporale sunt recunoscute atunci cand sunt indeplinite criteriile de recunoastere din Cadrul general: Este probabila generarea de beneficii economice viitoare catre entitate, aferente activului respectiv; si Costul activului poate fi evaluat in mod credibil

3. EvaluareaImobilizrile necorporale trebuie, n general, s fie evaluate la cost. Aceasta va include, printre altele, preul de achiziie i orice cheltuieli care pot fi direct legate de pregtirea activului pentru utilizare. Singura excepie de la aceast regul este costul oricrei imobilizri necorporale obinute n timpul unei achiziii. Asemenea imobilizri necorporale trebuie recunoscute la valoarea just, care este preul, determinat obiectiv, pentru care poate fi schimbat un activ, de bunvoie, ntre pri n cunotin de cauz.

Evaluarea la cost de achizitie se face atunci cand acestea sunt cumparate Exemple de costuri: Costurile cu beneficiile angajatilor (astfel cum sunt acestea definite n IAS 19) care reies direct din aducerea activului la conditia sa de functionare; Onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la conditia sa de functionare Costurile testrii functionrii corespunztoare ale activului.Recunoasterea costurilor n valoarea contabil a unei imobilizri necorporale nceteaz cnd activul se afl n starea necesar pentru a putea functiona n maniera intentionat de conducere. Astfel, costurile cu utilizarea sau mutarea unei imobilizri necorporale nu sunt incluse n valoarea contabil a activului n cauz.Anumite operatiuni au loc n legtur cu dezvoltarea unei imobilizri necorporale, dar nu sunt necesare pentru a aduce activul n starea necesar pentru a putea functiona n maniera intentionat de conducere. Aceste operatiuni ocazionale pot aprea naintea sau n timpul activittilor de dezvoltare. Deoarece operatiunile ocazionale nu sunt necesare pentru a aduce un activ la starea necesar pentru ca acesta s poat functiona n maniera intentionat de conducere, veniturile si cheltuielile aferente operatiunilor ocazionale sunt recunoscute imediat n profit sau pierdere si incluse n clasa corespunztoare de venituri si cheltuieli.Dac plata pentru o imobilizare necorporal este amnat peste termenul normal de creditare, costul su este echivalentul pretului n numerar. Diferenta dintre aceast valoare si pltile totale este recunoscut ca o cheltuial cu dobnda pe perioada creditului, cu exceptia cazului n care este capitalizat n conformitate cu tratamentul de capitalizare permis de IAS 23 Costurile ndatorrii. Evaluarea la cost de productie se face atunci cand acestea sunt fabricate

Evaluarea la valoare justa se face atunci cand sunt primite cu titlu gratuitValoarea just a unei imobilizri necorporale reflect asteptrile pietei privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare incorporate n activ s revin entittii.Dac valoarea just a imobilizrii poate fi determinat n raport cu o piat activ la o dat de evaluare ulterioar, modelul de reevaluare este aplicat de la acea dat.Dac nu exist o piat activ pentru o imobilizare necorporal, valoarea sa just este suma pe care entitatea ar fi pltit-o pentru activ, la data achizitiei, ntr-o tranzactie desfsurat n conditii obiective, ntre prti interesate si aflate n cunostint de cauz, pe baza celor mai bune informatii disponibile. Pentru stabilirea acestei sume, o entitate ia n considerare rezultatul tranzactiilor recente pentru active similare.Dac valoarea just a unei imobilizri necorporale reevaluate nu mai poate fi stabilit prin referire la o piat activ, atunci valoarea contabil a activului trebuie s fie valoarea sa reevaluat la data ultimei reevaluri n raport cu piata activ minus orice amortizare cumulat ulterior si orice pierderi din depreciere cumulate ulterior.Faptul c o piat activ nu mai exist pentru o imobilizare necorporal reevaluat poate arta c activul poate fi depreciat si c trebuie s fie testat n conformitate cu IAS 36.

Evaluarea la valoare de aport se face atunci cand acestea sunt primite ca aport in natura la capitalul socialSe cunosc urmatoarele categorii de imobilizari necorporale reglementate de standard pe plan international si de normele contabile conforme cu directivele europene din Romania: Cheltuieli de constituire a firmei reprezentate de perspeciva pietei de emitere si tiparire de actiuni, cheltuieli notariale si de inregistrare la Registrul Comertului, cheltuieli de publicitate; Cheltuieli de dezvoltare ale firmei care au ca drept rezultat realizarea de produse noi ca urmare a cercetarii stiintifice din interior sau de dezvoltare a unor uzine pilot sau de introducere de tehnologii noi de fabricatie; Concesiunea care reprezinta dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii obtinut de o persoana numita concesionar de la o alta persoana numita concedent. In contractual de concesiune incgeiat intre doua parti trebuie precizat obligatoriu durata concesionarii si pretul acestuia adica redeventa care trebuie platita de concesionar pentru bunurile folosite concesionate de concedent. Brevetul de inventive care este documentul prin care I se recunoaste unei persoane dreptul asupra unei inventii Licenta este dreptul obtinut de o persoana de a utiliza o inventie a altei persoane Know-how (ul) reprezinta un ansamblu de cunostinte care nu sunt nici inventii, nici inovatii dar care apartin unor persoane care le-au creat avand dreptul sa le foloseasca Marca de fabricatie, de servicii sau de comert reprezinta semne distinctive folosite de catre o entitate economica pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de altele cu caracteristici asemanatoare Dreptul de usufruct este dreptul acordat unei persoane de a folosi pe deplin de un bun care aprartine altor persoane sip e care trebuie sa-l restituie la incetarea contractului Dreptul de superficie este dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau asupra unei plantatii construite pe terenul altei persoane precum si dreptul de folosinta asupra acestui teren Franciza este dreptul asupra unui domeniu exclusive sau asupra utilizarii exclusive a unei formule, retete de fabricatie asupra unui desen sau asupra unei tehnici de construire Fondul comercial reprezinta reputatia firmei intr-o anumita zona, reputatie data de managementul firmei, de marca de fabricatie, de comert sau de servicii, de clientela firmei respective dar si de legaturile comerciale pe care firma respective le intretine intr-o anumita zona geografica. Fondul commercial e important la achizitia de firme sau combinarea unor firme, el influentand in bine sau in rau costul de achizitie al unei firme.

Fondul comercial, potrivit prevederilor contabile din ara noastr, reprezint partea din fondul de comer care nu figureaza n cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concur la meninerea sau la dezvoltarea potenialului unitii, cum sunt: clientela, vadul, debuseele, reputaia i alte elemente necorporale i se nregistreaza n contabilitate intr-un cont distinct de imobilizri necorporale.Fondul comercial apare, de regul, la consolidare i reprezint diferena dintre costul de achiziie i valoarea la data tranzaciei, a prii din activele nete achiziionate de ctre o entitate.In cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziiei de ctre o entitate a aciunilor altei entiti - se au n vedere urmatoarele prevederi:a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, n cadrul unei perioade de maximum cinci ani;b) totui, entitile pot sa amortizeze fondul comercial n mod sistematic intr-o perioada de peste cinci ani, cu condiia ca aceasta perioada s nu depaeasc durata de utilizare economic a activului i s fie prezentat i justificat n notele explicative.Fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut drept activ.n anumite cazuri, o serie de cheltuieli sunt suportate pentru a genera beneficii economice viitoare, dar acest lucru nu are drept rezultat crearea unei imobilizri necorporale care ndeplineste criteriile de recunoastere din norma IAS 38. Astfel de cheltuieli sunt deseori prezentate drept contribuind la fondul comercial generat intern. Fondul comercial generat intern nu este recunoscut drept activ deoarece nu este o resurs identificabil (adic nu este separabil si nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de alt natur) controlat de entitate, care s poat fi evaluat fiabil la cost.Diferentele dintre valoarea pe piat a unei entitti si valoarea contabil a imobilizrilor sale nete identificabile, n orice moment, pot fi influentate de o gam de factori care afecteaz valoarea entittii. Cu toate acestea, astfel de diferente nu reprezint costul imobilizrilor necorporale controlate de entitate.Fondul comercial produs din resurse proprii nu este recunoscut ca un activ deoarece nu este o resurs identificabil controlat de ntreprindere, al carei cost poate fi evaluat cu fidelitate, deci nu respect definitia activelor conform Standardelor Internationale de Contabilitate.n conformitate cu IAS 38 si cu IFRS 3, un dobnditor recunoaste la data achizitiei, fondul comercial, ca o imobilizare necorporal a entittii dobndite doar n cazul combinrii de ntreprinderi, conform prevederilor prezentat la achizitia ca parte a unei combinri de ntreprinderi.

Programele informatice care sunt rod al muncii intelectuale din interiorul firmei indifferent cum ar fi ele stocate cu precizarea ca aceste programe informatice trebuie sa se amortizeze in maxim 3 ani.

4. Durata de viata. Amortizarea

O entitate trebuie s evalueze dac durata de viat util a unei imobilizri necorporale este determinat sau nedeterminat si, n cazul n care este determinat, lungimea acesteia sau numrul de unitti de productie sau unitti similare care constituie acea durat de viat util. O imobilizare necorporal trebuie considerat de ctre entitate ca avnd o durat de viat util nedeterminat atunci cnd, pe baza analizei tuturor factorilor relevanti, nu exist o limit previzibil a perioadei n care se asteapt ca activul s genereze intrri de numerar nete pentru entitate.

Contabilizarea pentru o imobilizare necorporal este bazat pe durata sa de viat util. O imobilizare necorporal cu o durat de viat determinat este amortizat, iar o imobilizare necorporal cu o durat de viat nedeterminat nu este. Exemplele ilustrative care nsotesc prezentul standard ilustreaz determinarea duratei de viat utile pentru diferite imobilizri necorporale si contabilizarea ulterioar pentru acele active este bazat pe stabilirea duratei de viat util.

Factorii luati n considerare n determinarea duratei de viat util a unei imobilizri necorporale, sunt:- utilizarea preconizat a activului de ctre entitate si posibilitatea ca activul respectiv s poat fi gestionat eficient de o alt echip de conducere;- ciclurile tipice de viat ale produsului pentru activul respectiv si informatiile publice privind estimrile sau duratele de viat util ale unor active similare care sunt utilizate ntr-un mod similar;- uzura tehnic, tehnologic, comercial si de alt natur;- stabilitatea domeniului de activitate n care este utilizat activul si modificrile survenite pe piat privind cererea pentru produsele sau serviciile generate de activul n cauz;- actiunile preconizate din partea competitorilor sau a potentialilor competitori;- nivelul cheltuielilor de ntretinere prevzute pentru obtinerea de beneficii economice viitoare asteptate de la activ si capacitatea si dorinta entittii de a atinge acel nivel;- perioada de control asupra activului si limitele legale sau alte limite similare privind utilizarea activului, cum ar fi datele de expirare ale contractelor de leasing aferente; si- dac durata de viat util a activului este dependent de durata de viat util a altor active ale entittii.

Durata de viata utila limitata

Valoarea depreciabila (cost/valoare reevaluata valoare reziduala) este alocata sistematic pe durata de viata utila.Se presupune ca valoarea reziduala in mod normal este zero.Amortizarea incepecand activul este gata de utilizare (adica atunci cand este in locul si are conditia necesara pentru funcionare in modul dorit de conducere)Durata de viata si amortizarea trebuie revizuite cel putin la sfarsitul fiecarui an financiar si ajustate atunci cand este cazul.Termenulnedeterminat nu nseamn infinit. Durata de viat util a unei imobilizri necorporale reflect doar nivelul de cheltuieli viitoare de ntretinere prevzute pentru ntretinerea activului la standardul de performant evaluat la momentul estimrii duratei de viat util a activului si capacitatea si dorinta entittii de a atinge acel nivel.Concluzia c durata de viat util a unei imobilizri necorporale este nedeterminat nu ar trebui s depind de cheltuieli viitoare prevzute superioare celor necesare pentru a mentine activul la respectivul standard de performant.

Tinnd cont de ritmul rapid al schimbrilor tehnologice, programele de calculator si multe alte imobilizri necorporale sunt supuse uzurii tehnologice. n consecint, este probabil ca durata lor de viat util s fie scurt.Durata de viat util a unei imobilizri necorporale poate fi foarte lung sau chiar nedeterminat. Incertitudinea justific estimarea duratei de viat util a unei imobilizri necorporale cu prudent, dar nu justific alegerea unei durate de viat care este nerealist de scurt.

Durata de viat util a unei imobilizri necorporale care decurge din drepturi legale contractuale sau de alt natur nu trebuie s depseasc perioada drepturilor contractuale sau a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai scurt, n functie de perioada n care entitatea preconizeaz c va folosi activul. Dac drepturile contractuale sau alte drepturi legale sunt transferate pentru o durat limitat care poate fi rennoit, durata de viat util ale imobilizrii necorporale trebuie s includ perioada sau perioadele de rennoire doar dac exist dovezi din partea entittii n sprijinul rennoirii fr un cost semnificativ.

Durata de viat util a unei imobilizri necorporale poate fi influentat att de factori economici, ct si de factori juridici. Factorii economici determin perioada n cursul creia entitatea va primi beneficii economice viitoare.

Factorii juridici pot limita perioada n cursul creia entitatea controleaz accesul la beneficiile respective. Durata de viat util este cea mai scurt dintre perioadele determinate de acesti factori.

Mai sunt si factori ce indic faptul c o entitate ar putea rennoi drepturile contractuale sau alte drepturi legale fr un cost semnificativ:- exist dovezi, care se pot baza pe experient, c drepturile contractuale sau celelalte drepturi legale vor fi rennoite. Dac rennoirea depinde de consimtmntul vreunui tert, aceasta include dovezile c acel tert si va da acordul;- exist dovezi c toate conditiile necesare pentru obtinerea rennoirii vor fi ndeplinite; si- costul rennoirii pentru entitate nu este semnificativ atunci cnd este comparat cu beneficiile economice viitoare asteptate s revin entittii din rennoire.

Dac acel cost al rennoirii este semnificativ atunci cnd este comparat cu beneficiile economice viitoare asteptate s revin entittii din rennoire, costul de rennoire reprezint, n fond, costul de obtinere a unei noi imobilizri necorporale la data rennoirii.

Imobilizari necorporale cu durata de viata utila determinata

Valoarea amortizabil a unei imobilizri necorporale cu o durat de viat util determinat trebuie alocat pe o baz sistematic de-a lungul duratei sale de viat util. Amortizarea trebuie s nceap cnd activul este disponibil pentru a fi utilizat, adic atunci cnd se afl n locul si n starea necesare pentru a putea functiona n maniera intentionat de conducere. Amortizarea trebuie s nceteze la data cea mai timpurie dintre data la care activul este clasificat drept detinut n vederea vnzrii (sau inclus ntr-un grup destinat cedrii care este clasificat drept detinut n vederea vnzrii) n conformitate cu IFRS 5 si data la care activul este derecunoscut. Metoda de amortizare utilizat trebuie s reflecte ritmul n care se asteapt s fie consumate de ctre entitate beneficiile economice viitoare aferente activului.

Dac acel ritm nu poate fi determinat fiabil, trebuie utilizat metoda liniar. Cheltuiala cu amortizarea pentru fiecare perioad trebuie recunoscut n profit sau pierdere, cu exceptia cazului n care prezentul standard sau un alt standard permite sau impune includerea acesteia n valoarea contabil a altui activ.

Pentru alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viat util pot fi folosite diverse metode de amortizare. Printre acestea se numr metoda liniar, metoda degresiv si metoda unittii de productie. Metoda utilizat este selectat pe baza ritmului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ncorporate n activ si este aplicat cu consecvent de la o perioad la alta, cu exceptia cazului n care intervine o schimbare a ritmului preconizat de consumare a acelor beneficii economice viitoare. Cazurile n care exist dovezi concludente n sprijinul unei metode de amortizare a imobilizrilor necorporale cu durat de viat util determinat care s conduc la o valoare mai mic a amortizrii acumulate dect cea obtinut prin metoda liniar sunt rare, dac nu inexistente.

Amortizarea este recunoscut n mod normal n profit sau pierdere. Cu toate acestea, beneficiile economice viitoare ncorporate ntr-un activ sunt uneori absorbite pentru producerea altor active. n acest caz, cheltuiala cu amortizarea constituie o parte a costului celuilalt activ si este inclus n valoarea sa contabil. De exemplu, amortizarea imobilizrilor necorporale utilizate n procesul de productie este inclus n valoarea contabil a stocurilor (IAS 2 Stocuri).

Valoarea rezidual

Valoarea rezidual a unei imobilizri necorporale cu o durat de viat util determinat trebuie evaluat la zero, cu exceptia cazurilor n care:- exist un angajament al unei terte prti de a cumpra activul la sfrsitul duratei sale de viat util; sau- exist o piat activ pentru activul n cauz si:- valoarea rezidual poate fi determinat prin referire la acea piat; si- este probabil ca o astfel de piat s existe la sfrsitul duratei de viat util a activului.

Valoarea amortizabil a unui activ cu o durat de viat determinat este stabilit dup deducerea valorii sale reziduale. O valoare rezidual diferit de zero sugereaz faptul c o entitate se asteapt s cedeze imobilizarea necorporal nainte de sfrsitul duratei sale de viat economic.

O estimare a valorii reziduale a unui activ se bazeaz pe suma recuperabil din cedare folosind preturile prevalente la data de estimare pentru vnzarea unui activ similar care a ajuns la sfrsitul duratei sale de viat util si care a functionat n conditii asemntoare celor n care activul va fi utilizat. Valoarea rezidual este revizuit cel putin la sfrsitul fiecrui exercitiu financiar. O modificare n valoarea rezidual a activului este contabilizat ca o modificare n estimarea contabil, n conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificri ale estimrilor contabile si erori.

Valoarea rezidual a unei imobilizri necorporale poate creste la o valoare egal cu sau mai mare dect valoarea contabil a activului. ntr-o astfel de situatie, cheltuiala cu amortizarea activului este zero, cu exceptia cazului n care si pn n momentul n care valoarea sa rezidual descreste ulterior pn la o valoare inferioar valorii contabile a activului.

Revizuirea perioadei de amortizare si a metodei de amortizare

Perioada de amortizare si metoda de amortizare pentru o imobilizare necorporal cu o durat de viat util determinat trebuie revizuite cel putin la sfrsitul fiecrui exercitiu financiar. Dac durata de viat util preconizat a activului este diferit de estimrile precedente, atunci perioada de amortizare trebuie modificat n consecint. Dac a existat o modificare n ritmul preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ncorporate n activ, metoda de amortizare trebuie modificat pentru a reflecta acest nou ritm. Astfel de modificri trebuie contabilizate drept modificri n estimrile contabile n conformitate cu IAS 8 Politici contabile modificri ale estimrilor contabile i erori.

Pe parcursul vietii unei imobilizri necorporale, poate deveni evident c estimarea duratei sale de viat util este inadecvat. De exemplu, recunoasterea unei pierderi din depreciere poate indica faptul c perioada de amortizare trebuie modificat.

n timp, ritmul beneficiilor economice viitoare care sunt preconizate a fi obtinute de o entitate de la o imobilizare necorporal se poate modifica. De exemplu, s-ar putea s se constate c metoda de amortizare degresiv este mai adecvat dect metoda liniar. Un alt exemplu este cazul n care utilizarea drepturilor reprezentate de o licent este amnat, n asteptarea derulrii unor actiuni privind alte componente ale planului de afaceri. n acest caz, este posibil ca beneficiile economice care sunt generate de activ s fie obtinute doar n perioade ulterioare.Amortizarea unei imobilizri necorporale cu o durat de viat util determinat nu nceteaz atunci cnd imobilizarea necorporal nu mai este utilizat, dect dac activul a fost depreciat complet sau este clasificat drept fiind detinut n vederea vnzrii (sau inclus ntr-un grup destinat cedrii clasificat drept detinut n vederea vnzrii) n conformitate cu IFRS 5.

Imobilizari necorporale cu durata de viata utila nedeterminata

Nu se amortizeazaIn fiecare perioada se stabileste necesitatea unei evaluari a duratei de viata nelimitate pentru a se stabili daca aceasta situatie continuaTestele de depreciere sunt efectuate cel putin anual (conform IAS 36 Deprecierea activelor)O imobilizare necorporal cu durat de viat util nedeterminat nu trebuie amortizat.n conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor, unei entitti i se impune s testeze o imobilizare necorporal cu durat de viat util nedeterminat pentru depreciere comparnd valoarea sa recuperabil cu valoarea sa contabil:(a) anual; si(b) oricnd exist indicii conform crora imobilizarea necorporal ar putea fi depreciat.

Revizuirea estimrii duratei de viat util

Durata de viat a unei imobilizri necorporale care nu este amortizat trebuie revizuit n fiecare perioad pentru a stabili dac evenimentele si circumstantele continu s sprijine evaluarea de durat de viat util nedeterminat pentru acel activ. n caz contrar, modificarea n evaluarea duratei de viat util de la nedeterminat la determinat trebuie contabilizat ca modificare n estimarea contabil n conformitate cu IAS 8 Politici contabile modificri ale estimrilor contabile i erori.n conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor, reevaluarea duratei de viat util a unei imobilizri necorporale ca determinat mai degrab dect nedeterminat este un indiciu c activul ar putea fi depreciat. Drept urmare, entitatea testeaz activul pentru depreciere comparnd valoarea sa recuperabil, determinat n conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor, cu valoarea sa contabil, si recunoscnd orice surplus al valorii contabile asupra valorii recuperabile ca pierdere din depreciere.

Recuperabilitatea valorii contabile Pierderile din depreciere

Pentru a stabili dac o imobilizare necorporal este depreciat, o entitate aplic IAS 36 Deprecierea activelor. Standardul respectiv explic cnd si cum o entitate revizuieste valoarea contabil a activelor sale, modul n care determin valoarea recuperabil a unui activ si cnd recunoaste sau reia o pierdere din depreciere.

Retrageri si cedari

O imobilizare necorporal trebuie derecunoscut:- la cedare; sau- cnd nu se mai asteapt beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea sa.Cstigul sau pierderea care rezult din derecunoasterea unei imobilizri necorporale trebuie stabilit() ca diferent dintre ncasrile nete din cedare, dac exist, si valoarea contabil a activului. Aceasta va fi recunoscut n profit sau pierdere atunci cnd activul este derecunoscut. Studiu de caz

Stauffer este o companie listata care raporteaza conform IFRS. Aceasta va solicita opinia privind tratamentul contabil al urmatoarelor elemente:

a) Marca Stauffer a devenit bine cunoscuta si a atras multi clienti loiali de la infiintarea companiei, cu 8 ani in urma. Recent, evaluatori specializati au evaluat marca la 14.6 milioane $ pentru vanzare. Directorii Stauffer sunt incantati si au un plan sa recunoasca marca drept imobilizare necorporala in situatiile financiare. Acestia intentioneaza sa includa castigul in rezerva din reevaluare deoarece considera ca ar fi imprudent sa il crediteze in contul de profit si pierdere

b) La 1 octombrie 20X5, compania a obtinut una dintre 6 licente emise de guvern pentru operarea unei facilitati de productie timp de 5 ani. O suma nominala de 1 milion $ a fost platita pentru licenta, dar valoarea justa a acesteia este de 3 milioane $.

c) Compania a desfasurat o campanie publicitara scumpa dar de succes in cursul anului pentru promovarea unui nou produs. Campania a costat 1 milion $ dar directorii considera ca vanzarile generate de acestea vor depasi cu mult aceasta valoare in cursul perioadei de viata estimate de 4 ani.

d) Stauffer detine un brevet de 30 de ani pe care l-a achizitionat cu 2 ani in urma pentru 8 milioane $, care este amortizat pe restul duratei de viata a acestuia de 16 ani de la achizitie. Produsul vandut functioneaza mult mai bine decat se astepta. Consultantii in evaluare ai companiei Stauffer au evaluat pretul de piata actual la 14 milioane $.

e) La 1 august 20X6, Stauffer a achizitionat o companie mai mica cu acelasi obiect de activitate. In bilantul companiei a fost inclus un proces de cercetare si dezvoltare intern care a aratat rezultate promitatoare (si a fost singurul motiv pentru care Stauffer a achizitionat cealalta companie), dar era in curs de obtinere aprobarii guvernului. Proiectul a fost inclus in registrele contabile ale companiei la 3 milioane $ la data achizitiei, in timp ce activele nete ale companiei au fost evaluate la o valoare justa de 12 milioane $ (exclusiv proiectul). Stauffer a platit 18 milioane $ pentru 100% din companie, iar proiectul de cercetare si dezvoltare a fost evaluat la 5 milioane $ de consultantii in evaluare ai Stauffer la data respectiva. In prezent a fost obtinuta aprobarea guvernului, ceea ce a crescut valoarea proiectului la 8 milioane $ la sfarsitul exercitiului financiar al Stauffer.

Se cereExplicati cum vor trebui directorii sa trateze elementele de mai sus in situatiile financiare pentru exercitiul financiar incheiat la 30 septembrie 20X6.

Bibliografie1. IASB-CECCAR IFRS, 2000, 2003, 2009, 2011, Editura CECCAR, 2000-2011, Bucuresti2. IAS 16, Imobilizari corporale3. IAS 17, Contracte de leasing4. IAS 8, Politici contabile, modificari ale estimarilor contabile si erori5. IAS20, Subventii guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala6. IAS 23, Costurile indatorarii7. IAS 36, Deprecierea activelor

10