(Ierom. Magistrand NESTOR VORNICESCU) Principii Pedagogice În Opera «Pedagogul» a Lui Clement...

8/10/2019 (Ierom. Magistrand NESTOR VORNICESCU) Principii Pedagogice În Opera «Pedagogul» a Lui Clement Alexandrinul

http://slidepdf.com/reader/full/ierom-magistrand-nestor-vornicescu-principii-pedagogice-in-opera-pedagogul 1/15

StTeol. 9-10/1957, pp. 726-740

Ierom. Maşistrand Nestor Vornicescu

P R I N C I P I I P E D A G O G I C E ÎN OPERA „PEDA GOGUL "

A LUI CLEMENT A LEXA NDRINULFericitul presbiter, Clement Alexandrinul este unul dintre cei mai

mari pedag og i ai B iser icii creştine. El s-a ocupat teoretic şi practic cu

problemele de pedag og ie creştina, cu pr incipiile pedag og iei creştine şi cuaplicarea lor îm viaţii.

Acest părinte biser icesc a av ut o s ing urăpreocupare în toatăviaţa lui:tendinţa permanentă după cît mai mul tă desăvîrşire, căutarea ade vărului,propovăduirea lui şi modelarea v ieţii după acest adevăr.

Ln această hier are de autor ealizar e şi mai ales de autodepăşire a luiClement, observăm două etape. In pr ima etapă el este stăpînit de o seteneostoităde a cunoaşte, de a se cultiv a şi de a se educa. In etapa a doua,simte nevoia şi reuşeşte să înveţe, săcultive şi sa facă educaţie şi seme

nilor săi.Cronologic vorbind, etapa întiia începe după anul 150 şi continuă pînă

în preajma anului 190. A cum, T itus Flavius Clemes, se cult iv ă mai întîi în A tena, oraşul în care s-a născut, face călătorii de studii în Italia, Si-cilia , S ir ia, Palestina şi se opreşte în e'ele dîm urmă la A lex andr ia. Acestmare oraşera din punct de vedere cultural, metropola lumii antice. Aiciex ista ves titul aşezămînt de cu'tur ă, Mouseion. In acest mediu ex ista şi ceamai îns emnată şcoalăcr eştina din acele timpuri, şcoala cateheticăcondusăde Panten. Aceastăşcoalăa început săfie frecventatăde Clement. Spre deosebirea de şcolile care ex istau în jurul Sf. J ustîn la Roma, în jur ul lui Ter-

tulian la Cartag ena, sau în jur ul Sf. Irineu la Lyon, şcoa’a din A lex andriaera o înaltă ins tituţie de cultură cr eştină, în sensul* propriu al cuvîntului.Era o şcoală publică, bine or g anizată, cu un program precis, cu profesori şi cu studenţi. Cur surile acestei şcoli erau audiate de creştinii detoate vîrstele, de catehumeni şi de păg îni, pentru a s j inf or ma, instr ui şieduca. Pr eocuparea dominantă în această şcoalăera s tudiul biblic şi desă-vîrşirea mor ală. In acest locaş de cultură, Ckmenfc a ascultat pe cei maide seamă reprezentanţi ai înv ăţătur ii creştine1). A observat şi a învăţatcăpreocuparea per manentă a dascălilor era educaţia cr eştină a auditor ilor.Cei care se adunau aici se edif icau reciproc sub povăţuirea celor cunoscători şi adînciţi în înv ăţăturile sfinte: credinţe- . Scopul acestui înv ăţămîntera formarea ade văratului cr eştin- ).

•) A ceas tă îucrare de seminar pentru tit lul de magis tru a fost întocmităsub îndrumar ea P.C. Pr. Pr of. Ioain G. Coman, care a şi dat av izul să, fie publicată,

1. Clement A lex andrinul, S tr omata I, 1 ed. Otto SUihlin, voi. II, 1906,p. 8 (C. B.).

2, Eug&ne de Faye, Clement d'AJexandrie, Etude sur Ies raports du chris-tianis me et de Ia phiIoaoph!e grecque au Il- e sitkîle, Par is 1898, p. 32- 33; B adeaMang'îru, Clement şi şcoala catehetică din A lex andria, Bucureşti 1928, p. 64; S.Reli Princ ipii pedagogice noi. Ce rnăuţi 1934, p. 8.



PRINCIPII PEDAGOGICE IN OPERA «PEDAGOGUL> 727

Etapa a doua începe după 190 şi se termină înainte de 215- 216, cînd

trece către Domnul. A cum devin? colaboratorul lui Panten, căruia îi fuseseucenic, îl urmează la conducer ea şcolii (200- 203), şi se ocupă tot timpulcu educaţia morală- religioas ă a semenilor s ăi prin v iu grai ca profesor şiconducător de şcoală şi prin .scrisul său. In A lex andria şi- a desfăşuratactiv itatea sa pedag ogică şi de aici i-a venit şi supranumele de «A lex andrinul».

Din preocupări- !e sale pedagog ice s-a născut şi mult cunoscuta satr ilog ie; Protrepticirî, Pe dagog ul şi S tromatele. In prima lucrare se adresează lumii păg îne, pe care o îndeamnă să se convertească la creştinism,şi să primească binefacerile Log osului întrupat. In lucrarea a doua, Pedag og ul, descrie pe Iisus Hristos ca educator desăvîrşit al creştinilor şi sedau îndr umări în numele lui Hris tos cu privire la îmbunătăţir ea zilnică avieţii, pentru dobîndirea mîntuir ii. Ia r 'în lucrarea a treia, în Str omate, aratăpe Iisus Hr is tos ca înv ăţător al creştinilor, preţueşte tot ce e bum în cultur apăg înă, care a juc at ca şi V echiul T estament roluv de pedagog cătr e IisusHristos , «Haruv şi A dev ărul». Şi în felui acesta, Clement A lex andr inulvoieşte şi lucr eazăconfor m acestei v oinţe, la ediucaţia creştină a contemporanilor săi, la mîntuirea lor. DupăClement, Biserica creştinăeste şcoala încare s-a împlinit v oinţa cea bună a B lîndului Păstor , adevărata înţelep

ciune. sf inţenia v ie ţii3). Fiecare cler ic are g rijă de turma Iui Hris tos , dupăpilda Lui. «Căci noi, cei din fruntea bisericilor, zice Clement, s întem păstor idupă chipul bunului păs tor »4).

In folosul acestei păstor ir i duhovniceşti, vom desprinde, d:n opera marelui alex andrin, Pedag og ul, următoar ele trei principii pedagogice: 1. L ucrarea de educaţie creştin# cuprinde pe credincioşii >de toate v îrste’e, 2.Pedag og ul creştinilor este Iisus Hris tos şi 3. Metoda şi scopul educaţieicreştine cer o v iaţăaleasă.

Toţi oamenii înv aţă de la Iisus Hr is tos cum .să-şi dobîndeas că mîntuirea, cum trebuie ca fiecare să se ostenească tot mai mult pentru desă-vîrşirea s ufletului şi a tr upului, pentru sfinţirea omului întreg. Aceas taeste o lucrare de educaţie şi omul poate săfie educat. «Omul în chip firesceste o fiinţă năzuitoare spre înălţim i şi plină de av înt. El ca ută ce estebinele, f iind creatura s ing urului bin e » 5). In felul acesta opera educativ ă şipractică a lui Clement A lex andr inul se tr ansformă în principii ştiinţificeşi necesare educator ilor următori care trebuie să se folosească de luminileşi de ex per ienţa înaintaşilor. Se caută a pr eg ăti pe om ca săfie desăvîrşit,să fie asemenea lui Dum ne zeu0). Preocuparea de îmbunătăţir e a omuluieste mereu actuală şi mai ales as tăzi, cînd el devine din ce în ce mai mult

— dupăcum se şi cuvine — ccntr uî tuturor probleme'or. După înv ăţătur acreştină, omul este făptura cea mai aleas ăa lui Dumnezeu, şi pr in educaţiedivino- umană trebuie să ajung ă la asemănarea cu Dumnezeu, la sf inţenie.

3. Clement A lex andrinul, Pedag ogul, II I, 12, ed. Otto Stahlin, voi. I, 1905,p. 2'89 (C. B .), tex t folos it cu ajutorul tr aduce rii romîneşti^ a Dr. Nicolae I. Şte-fănescu, din colecţia «l7A*oareîe Ortodox iei», nr. 3, Bucureşti 1939, p. 347.

4 Idem, op. cit., I, 6, Sta hl’n, I, p. 112, trad., p. 62.5. Idem ibidem, I I I 7, S ti ihl in.’ l, p. 258, trad.. p. 294.6. Pr. Prof . Ioan G. Coman, Concepţia despre educaţie a Sfinţilor Păr inţi

Oapadocieni şi a S fintului Ioan Gur ă de Aur , curs pentr u magis ter iu, dactilo.g raf iat, la Biblioteca Ins tit utul ui T eologic din Bucureşti, 1956, p. 13; Sf. Gr igor ie

T aumaturg ul, Cuvtnt de mulţumir e cătr e Or ige n, X II, Mig ne P. G., voi. X , 1085 BC.



728 Ierom. Magistrand NESTOR VORNICESCU

PR INCIPIUL I: LUCRA REA DE EDUCA ŢIE CREŞT INĂ CUP RINDE

PE CR E DINCIOŞII DE T OAT E V ÎRST EL E

Univ er salitatea educaţiei creştine decurge din univer salitatea mîntuir ii.Jertfa l'ui Iisus ITristos d? pe Golgola a fost adusăpentru tot neamul omenesc care era căzut în păcat. P r in dumnezeiasca Sa înviere s- au deschisporţile raiului pentru toţi ur maşii lui A dam. După această restaurare aomului de către Iisus Hristos, toţi oamenii au dreptul la mîntuire . Tot omuvtrebuie să se ostenească prin credinţă şi fapte bune de a fi vrednic să se

împărtăşeas că de mîntuirea adus ă dj Fiul lui Dumnezeu, de har urile Sale.Dumnezeu voieşte ca loji oamenii să se mintuias că. Pentru aceasta, pedagogia creştină care este povăţuir ea omului p?* cărările mîntuirii , nu poatesă las e la o parte pe cei mai mulţi oameni şi să se ocupe 'numai de ceimici, numai de copii. Pedag og ia creştină nu se ocupănumai cu instr uireaintelectuală şi fizică, care este abs olut neces ară copiilor , ci ea pune totinteresul mai a'les pe desăvîrşirea morală a omului. De această desăvîrşireau nevoie oamenii de toate vîrs tele şi mai ales cei adulţi. In acest sensputem s pune că într eag a înv ăţătur ă creştină este o pedag ogie, toată lucrarea Bisericii 'nu este altceva decît efortul de a ridica pe om Ia o staretot mai bunădin punct de vedere moral. Din motive de ordin soteriologic,

Biser ica se ocupa de educaţia cre dincioşilor de toate vîrstele. Cel care apreconizat clas ic acest principiu în opera sa, este marele pedag og creştin,Clement A lex andrinul. Din opera .?a Pedag og ul, reiese că acest principiuse sprijină pe faptul că toţi oamenii' sîntem f iii Iui Dumne zeu «T atălnostru»; cre ştinul de orice vîrs tă e numit «copii» şi numai starea vieţiicur ate ca a unor copii ne poate face să ajung em va desăvîrşire.

1. Toţi oamenii sînt f iii lui Dumnezeu. Cr eştinul este fiul T atălui ceresc, Care ne-a creat. Dumnezeu, pr in călitaten Sa de Cr eator este T atălmostru. Dumnezeu T atăl ne- a înfiat pe noj oamenii pr in iubitul S ău F iu,Iisus Hristos . Noi sîntem în faţa iui Dumnezeu ca nişte pr unci, şi «pruncii

— zice Clement A lex andr inul — sînt. fără îndoia lă, fiii lui Dumnezeu careau înlătur at p? omu! cel v echi şi dezbrăcîndu- I de răutate, au îmbrăcatnestr icăciunea lui Hristos, pentr u ca inoi, făcîndu- ne popor sfînt, fiind renăscuţi, săpăzim ne întinat pe om şi să fim nevinovaţi, cum- e orice pruncal lui Dumnezeu, care este cur ăţit de înt inare şi de r ăut ate »7). Copiii luiDumnezeu sînt nevinov aţi, simeeri şi au un s ing ur gînd, acela al v ieţiicurate. Iis us Hris tos ne sfătueşte să fim aproapj de T ată! ceresc, părăsindgrij ile acestei lumi. Cel care împlineşte porunca aceasta este cu adevăratprunc şi copil at it pentru Dumnezeu, cît şi pentru lume. T atăl tuturor o amenilor , Dumne zeu, v ine către cei care alear g ă către El şi E l îi renaştecu Duhul, îi vrea să fie nevinov aţi pr in înfierea lui. Toţi sîntem fiii luiDumnezeu prin credinţa în Iisus Hristos. «Cîţi în ITristos ne- am botezat,

în Hr istos ne- am şi îmbrăcat» . Şi în Iisus Hristos -mu mai este tînăr saubătrîn, iudeu sau elin, rob sau s ’obod, bărbat sau femeie, ci toţi sînt caunul. Iisus Hristos ne iubeşte ca pe copiii lui Dumnezeu s)

Aceasta înv ăţătur ă a Bisericii e pusă în practică din primele veacuricreştine. Ur mînd pe Mîntuitor ul, sfinţii Apostoli în lucrarea lor mis ionară

7. Clement A lex andrinul, Pedag ogul, I, 6, Stahlin, I, p. 109 trad., p. 57.8. Idem, op. cit., I, 5, Stiihliîa, I, 100, tr ad., p. 41; Stahlin, I p. 102.,

trad., p. 45; I, 6, Stahlin, I, p. 108, trad., p. 56.



PRINCIPII PEDAGOGICE IN OPERA «PEDAGOGUL» 729

vedeau în toţi oamenii pe fiii aceluiaşi Dumnezeu. înv ăţătur a lor se adre

sează tuturor vîrstelor. La fe’ fac şi P ărinţii A postolici şi toţi S finţiiPărimţi următori. Clement A lex andrinul justifică şi în scris această atitudine. Şcolile catehetice d:*n primele veacuri cuprindeau pe c r e şti ni i detoate vîrstele. C hiar şi pedag og ia moder năvoieşte să facăeducaţie tutur orvîrstelor 9) .

DupăClement A lex andr inul noi sîntem copiii lui Dumnezeu şi Bisericaeste mama noastră. Toţi oamenii sîntem îndr eptăţiţi la eg ală mîntuire,

în cantate de fii ai lui Dumnezeu, de fii ai Bisericii. Intr e fiii 'lui Dumnezeuex istă cea mai perfectă egalitate. «Aceeaşi îndreptăţire are bărbatul ca şifemeia. Căci odată ce amîndoî au un Dumnezeu, tot un Pedag og auamîndoi, o s ing ur ă biser ică, aceeaşi cumpătar e li se cere, aceeaşi evlavie,vieţuirea lor e comună, căsătoria e în unire, au acelaşi mediu de respiraţie,vedere, auz, cunoaştere, s peranţă, ascultare, iubire; toate sînt asemănătoareşi e firesc ca cei ce au o v ia ţă comună să aibă şi har comun şi mîntuir ecomuHă, atît v ir tutea cît şi calea către ea fiind aceeaşi pentru ei» 10).

2. Fiecare creştin e numit copil înte meiat pe Sfînta S riptură, Clement A lex andrinul numeşte pe fiecare creştin copil şi voeşte ca v iaţa fiecăruicreştin să fie curată ca a unui copil nevinovat. In sensul acesta e numitcreştinul copil . P rin cuvîntul «copii», înţelege pe toţi cr eştinii. «Dacă nu

văveţi întoarce şi nu v eţi fi ca aceşti copii, nu veţi intra în împăr ăţia cerurilor» (Mt. X V III, 3). Căci « împărăţia cerurilor este a unora ca aceştia»(Mt. X IX , 14). Mîntuitor ul numeşte pe Sfinţii A postoli copii: «Copii, încăpuţin mai s înt cu voi» (Io. X II . 33); «Copii, aveţi ceva de mîncar e?» (Io.

X X I, 5). Hristos ne înfăţişează simplitate a copiilor şi ne numeşte copii,ca aceastăstare săne fie nouăca o im a g in e 11). Şi numai cei care tr ăiesco viaţă curată pot fj numiţi copii. Creştinii nu sînt numiţi copii şi pruncipentru că ar g îndi copilăreşte, sau pentru că ar fi pr imit o înv ăţătur ăuşoară. Clement A lex as drinul citează cuvintele Sf. A p. Pav el în care seprcîzează: «Fraţilor, nu fiţi' copii cu mintea, ci cu răutatea fiţi prunci,

iar cu mintea fiţi desăvîrşiţi» (I Cor. X IV , 2 0). A semenea copilului esteomul' sincer, nev inovat , neascuns, fără ocolişuri, nepref ăcut, dcschis şidrept cu gîndul. P entru aceasta se obişnueşte a se numi fecioara: copilăsenină, iar copilul: g înd c ur a t12). Domnul preţueşte sincer itatea g hidului,nevinovăţia şi pentru aceasta ne mai numeşte mie’uşei, porumbei. El aratăcănevinov ăţia celor s impli, lips a de răutate şi m ţinerea în seamă a r ăuluieste binepr imită de Dumnezeu. «Cu totul minunat şi tainic închipueşte curăţia sufletului vîrsta copilărie i. Căci fie că ne numeşte copii", f ie pui, cîteo dată chiar copilaşi, a ltă dată fii şi deseori prunci, popor tînăr, popor

nou, el adaog ă: «V oi pune robilor mei un nume nou» (Is. 65, 15); un nume9. Prof. univ. C. Nar ly , Isto r ia Pedagogiei, voi. I Creştinismul antic, Cer năuţi,

1935. p. 29, 32; idem, Pedag og ia g enerala, Bucure şti 1938, p. 498; Pr . Miha il Bu-lacu, E duca ţia creştină pentr u copii şi tiner et, dupăSf. Ioan Hr isos tom, în Pr inosPat r iarhului Nicodim. Bucureşti 1946, p. 125.

10. Clement A le x andr inul, op. cit., I, 5, Stăhlin, I, p. 102, tra d., p. 45; I, 6,Stâhlin, I, p. 107, trad., p. 53; I, 4, Stâhlin, I, p. 96, trad., p. 35.

11. Idem, ibidem, I, 5, Stahlin, I, p. 96-97, trad., p. 36-37.12. Pa<pia, Fra g mente , ed. F. X. Funk, Patr es A postolici, voi. I, T iibingen,

1901, p. 364; Clement A lex andr inul, Pedagogul, I, 6, Stăhlin. I, p. 104, trad., p. 49;

I, 6, Stâhlin, I, p. 109, trad., p. 57; I, 5. Stâhlin, I, p. 101, trad., p. 43.




nou înseamnă înnoit şi veşnic, nefolos it încă şi s implu, nevinovat şi ade

v ăr a t» .13).Pr in numirea de copil ce se dăfiecărui creştin, indifer ent de v îrsta Iui,

şi prin v iaţă curata, ca a unor copii, ce se cere tuturor cr eştinilor vedemcă pedag og ia creştină cupr inde pe toţi credincioşii.

3. Fiecare creştin trebuie săfie ca un copil. Dacă fiecare creştin n- areconştiinţa copilului, că încă nu este desăvîrşit, nu poate fi vorba desprenici un prog res moral- relig ios. Noi ştim că toatăviaţa sa omul este supusschimbării, poate fi mereu îmbunătăţit , oricît de îna inta t ar fi în v îrstă.Pentr u aceasta pedegogia cr eştinăcupr inde pe credincioşii de toate vîrstele.Ca să dea roade bogate lucrarea pedag ogică a Bisericii trebuie ca cei

educaţi să se găsească în starea de «copilăril'», despre care am vorbitmai înainte.

Marea impor tanţă a acestei copilării, care se cerc de la toţi, o arataClement A lex andrinul, cî>nd spune că, «pruncia în Hristos este desăvîrşire». T uturor oamenilor se adresează Iisus Hristos, cînd zice: «De nuveţi fi ca pruncii, 'nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Cine se va smeri pesine ca pruncul acesta, acela este mai mar e în împărăţia lui Dumnezeu»(Mt. X V III, 3- 4). Mîntuitorul, numindu- ne copii pe toţi şi dîndu- ne ca pildăaceastă vîrstă, a ar ătat per manenta tinereţe pe car e tr ebuie s-o aibă firea

umană, neîmbătr înita ei v eşnicic14). Toţi trebuie să avem această starede copii, ca dupăaceea săputem ajung e la «starea de bărbat desăvîrşit, vamăsura vîrstei deplinătăţii Iui Hris tos» (Efes. IV , 13). Noi avem darulizvorîtor de v iaţă al v îrstei, această tiner eţe neîmbătrînitoare în car e mereu înflor im spre înţelegere. V îrs ta lui Hris tos şi cea în Hristos este v îrsta

în care sîntem mereu tineri. Noi ne împărtăşim de Log os şi A devărul dinnoj nu îmbătr îneşte şi nici firea noas tr ă cea s tr opită cu apa adevărului.

V om avea pr imăv ara înlr egei v ieţu:r i ir’) . Copii f iind, ne vom împărtăşi decreşterea cea în Hris tos, zice Clement Romanul. Pe dag og ia cre ştină este

îndr umarea acestor copii în creşterea ’or duhovnicească. Pedag og ul şi în

văţătorul nostru, numindu- ne prunci şi cerîndu- ne ta toţi o stare de pruncie,ne îndrumează spre mîntuire .

*

Deci, educaţia cre ştină, după Cleme nt A lex andr inul, cuprinde toatevîrstele: copii, v îrslnici şi bătrîni. Toţi trebuie să fie ca nişte copii. Creştinis mul de la început a or g aniz at educaţia sa pentr u toate v îrstele. Desă-vîrşirea se predicătuturor. Pentru cănici o vîr stă nu monopolizează desă-vîrşirea şi la judecata lui Dumnezeu f iecare va r ăspunde personal de felul

în car e a aplicat educaţia dată de B :serică. Univ ersalis mul' pedag og ic eca-ractir istica creştinismului. Copilul, car e ne este dat ca ex emplu reprezintăstarea de desăvîrşire, asemănătoare aceleia pe care toţi trebuie .s-o av emcîştig ată prin proprie sforţare. Fiecar e v îrs tă are nevoie de educaţie.«V iaţa într eag ă e un drum al educaţiei, sau, mai bine zis . viaţa într eag ăc o educaţie. Neces;tatea educaţiei dealung ul întregii vieţi v ine din convingerea că rducaţia în numele lui Hristos şi pentru Hristos , 'nu e numai

13. Clement A lex andr ’nul, op. cit*, I. 5, Stahlin, I p. 98, trad., p. 38-39.14. Idem, ibidem, I, 6, Stahlin, I p. 110, trad., 59; I, 5, St fiMin. I p. 99,

trad., p. 40. ,15. Idem, Ibidem, I, 5, St& hlin I, p, 102, trad., p. 44-45,



PRINCIPII PEDAGOGICE IN OPERA «PEDAGOGUL* 731

un ans amblu de maniere sau de stiluri de prezentări, ei ea este o sumă

neîntrer upta de ef ortur i pentru cîştig ar .a desăvîrşir ii, adică a asemănării,eu Dumnezeu... Biser ica patristicăsocoteşte şi tr atează drept cop.il pe omulde toate vîrste'/e» 1<5) . In 'uerarea sa educativă, ea cuprinde pe toţi oamenii.

Acest pr incipiu aduce o lumină nouă în pedagogie. Căci va fi depăşită petotdeauna pedag og ia greco- romană, care cuprindea numai pe copii. Şinumai copiii aris tocraţilor şi îndeosebi numai pe cei de par te bărbătească.

Această lumină e adusă de rev elaţia dumnezeenscă, pe care se spr ij inăClement A le x andr inul în ex punerea înv ăţătur ii sale cu privire la educaţie.

PR INCIPIUL II: PE DA GOG UL CRE ŞT INIL OR ESTE I ISUS HRIST OS.

1. Nev oia omului de a fi educat. Toţi oamenii fiind copii intr- un anumit sens, avem nevoie do călăuzir ea unui bărbat desăvîrşit. Necesitateanoastr ă de a fi educaţi se întemeiază nu numai pe faptul că sintem copii,ci mai ales pe constatarea făcută dr alîţia doritori de desăvîrşire: că fireaacestor copii este s lăbită prin păcat, neputincioasă. «Căci ca nişte r ătăcitor i într- un adînc întunerec, zice ma r ee alex andrin, avem nevoie în v iaţăde o călăiuză neclătina tă şi s ig ur ă» 17). Noi, diin ca uza poftelor vrednicede dispreţ, din cauza nestăpînirilor vrednice de mustr ar e şi din cauza ce lorlalte aprinderi ale patimilor, s intem ca nişte bolnav i care au nevoie de

vindecare. «A vem nevoie de un mîntuitor , r ătăciţi fiind, avem nev oie deun conducător , orbi, avem nevoie de cel care poate sa ne dăruias că lumina ,iar însetaţi, avem nev oie de izv or ul vieţii, din car e cei care se împăr tăşesc nu vor mai în s e ta»18). Dacăcei bolnav i trupeşte.au nevoie de doctor,noi, cei neputincioşi cu sufletu1, avem nevoie de Pedag og . Natura noas trăfiind îmbolnăv ită, are nevoie de doctor , omul căzut are nevoie de îndreptător. Fiecare om are nev oia să fie povăţuit, să fie înv ăţa t19). Setea noastr ăd? des ăvîrşire pe care o avem în sufet, trebuie să fie mereu cult iv ată.Educaţia se face sub un imperat iv pornit din s tr ăfundul fiinţei noastre, cainterpretare a unui îndemn ce depăşeşte posibilităţile de ex pr imare şi sub

sccptruj neînduplecat al simţămîntului pentru înnobilar e. Pedag og ul determină, s usţine, călăuzeşte şi ajută prog resul nos tr u moral. «Morţii aunevoie de v iaţă, oile de păstorul lor, copiii de pedag og , toată omenireaare nevoie de Iisus Hristos»20).

2. A devăratul nostru Pedag og este Iisus Hristos. Educaţia făcută deBiser ică, este educaţia făcută de Iis us Hris tos . El a luat chip de rob pentrunoi, s-a cohorît la noi din sînurile T atălui ca să ne ridic.-., să ne povă-ţuiască, săne mîntui'ască. Educaţia pe care o fac clericii şi dascălii în şco-

16. Sf. Clement Romanul, Epis tola I- a către Corinteni. cap_ X X I. ed. Funk,

I, p. 128; Clement A lex andrinul, Pedagogul, I, 6 Stahlm, I,, p. 109, trad., p. 57;Narly. Istoria pedag.. I, p. 23; Pr. Pr of. ioa n G. Coman curs. cit., p. 14-15.17. Clement A lex andrinul. Pedagogul, I, 3 Stiihlin, I. p. 95, trad., p. 34.18. Idem, op. cit., I, 9, Stăhlin, I, p. 138- 139, trad., p. 107.19 Idem, ibidem, I, 1, Stiihlin. I, p. 91, trad., p. 27; Sf. Grigorie de Nissa,

Marele Cuvînt Catehetic, X V , Migne, P.G.. voi. X L V , col. 48 A- B; P r. Pr of. Du,nr'- tru Stănl'loae, Iisus Hristos sau restaurarea, omului, Sibiu 1943, p. 202.

20. Clement A lex andrinul, Oare bogat se va mînt ui? , V II, ed. Otto Stahliiavoi. II I, 1909, p. 164 (C. B ) ; Pr . Dumitru Călugăr, Car acterul relig ios- moraj creştin, S ibiu 1955, p. 150; ierod. mag is tr . Iiine u Cr âciunaş, îndr umăto rul duhovnicesc şî ucenicul, după Sfinţii P ărinţi, în rev. S tudii Teologice, seria H an. V III,nr. 9-10, noiembre- decembrie 1956, p. 623; Clement Alex andrinul, Pedag ogul, I, 9,

Stahlm, I, p. 139, trad. p. 107.



732 Ierom. Magistrand NESTOR V0RNICESCU

Iile creştine şi în biser ici este făcuta în numele Lui. A devăratul Pedag og

al oamenilor, dupăClement Alexandrinul, este Iisus Hristos. El singur estePe dag og ul 'nostru, Pe dag og ul col ade vărat, bun, drept, dupăchipul şi ase-mănearea T atălui, Fiul Iisus, Cuvîntul lui Dumnezeu. Acestuia ne-a încredinţat Dumnezeu, după cum un tată iubitor îşi încredinţează copiii s ăiunui Pe dag og . Şi -ne vesteşte neîncetat: «A cesta este F iul meu cel iubit, deacesta să ascultaţi» (Mt. X V II, 5). Pedag og ul nostr u, Iisus, uneori senumeşte sing ur «păstor »: «Eu sînt păstorul'cel bun» (Io. X, 11). El poartăg rijă de noi ca un păstor de oile sale, ne duce- la păşune bună, la mîntuir e 21). Ca un păstor , păstor eşte turma şi cu braţul său adună mieii (Is.40, 11). Pe noi creştinii ne păstor eşte însuşi Domnul. Log os ul întrupat esteEducatorul nostru. Şi este îndeobşte cunos cut că dintr e toţi .pedagogiilumii, nîme nj nu ne-a înv ăţat mai frumos şi mai nobil sensul adev ărat alvieţii ca Iis us Hristos. E l ne- a arătat sătindem mer eu spre desăvîrşire încreşterea noas tr ă22). «Fiţi desăvîrşiţi precum T atăl v ostru cel din cer uridesăvîrşit este». P ’edagog ul nostr u, Hr is tos, este bun, neprihănit şi iubitorde oameni. Nimic nu lipseşte copiilor lui Dumnezeu; El se jer tfeşte pentruei dîndu- le drept hrană mai presus de înţeleg ere, tr upul şi sîngele Său.Es te fără păcat şi nesupus patimii. El este pentru noi chipul cel de urmaticoană neîntinată căre ia trebuie să ne ostenim a ne asemăna. Dintr e

vechii pedagogi ştim că Phoenix era desfr înat, A drastos er a ner ăbdător,Sikinnos, o slug ă uşuratecă, etc..., numa i Pedag ogul- Hristos este fără depăcat, v rednic de as cultat şi de urmat. El este «Sfintul» Dumnezeu Iisus,Cuvîntul s fătuitor al întreg ei omeniri, este Dumnvzeu iubitor de oameni,adevăratul Pedag og »~ a). Dumne zeu este izvorul înv ăţătur ii şi El sing urare puter ea de a fi înv ăţătorul desăvîrşit al oamenilor . Iis us este s upremuldascăl al tuturor generaţiilor. E l a ins truit, a înv ăţat şi a educat pe Sfinţii

Apostol^ şi prin ei pe noi toţi. El este cel mai desăvîrşit înv ăţător şi educator. Scopul său este să ne facă cît mai buni. Pedag og ul dumnezeesc,despre car e ne vorbeşte Clement A le x andr inul, călăuze şte viaţa oamenilor

pr in v iaţa, jertfa şi înv ăţătura S a 24).Şt Clement A lex andrinul se adreseazăPedag og ului, zicînd:

«A rată- te Sfinte Păstor, Pe Pruncii T ăi fără de patăIn fr unte de oi g înditoar e; Ca Domn îmdrumează- i, o, T a tă» 55).

3. Pedagogul- Hristos ne povăţueşte pr in v iaţa şi înv ăţătura Sa, dar şiprin profeţi şi apostoli. Prin jertfă, Hr istos ne-a adus mîntuir ea şi ne- a în

21. Clement Alexandrinul, Pedagogul, I, 11, Stahlin, I, p. 147-149, trad.. 120-121; I, 7 Stahlin, I, p. 121, tr ad., p. 77.

22. Otto Bardenhewer, Geschichte der altkirchlichen Literatur, II, Freiburg

im Breisgau, 1914, p. 51; Dr . V G. Ispir, Pr incipiile educaţiei creştine, în rev.Biserica Ortodox a Romînă, an. L X IV , nr. 1-3, ianuarie- martie 1946, p. 118.

23t Clement A lex andrinul op. cit., I, 8y Stăhlin, I, p. 126, trad., p. 85;I, 6, Stahlin, I, p. 115, tr ad , p. 67; I, 2, Stăhlin, p, 91 trad., p. 28; I, 7,Stâhlin, I p. 122-123, trad., p. 79.

24. Pr . Pr of. D. Stăniloae, op. cit., p. 203; Pr . Mihail Bulacu, S pir itul catehezei patris tice în şcoala r omînească, B ucureşti 1937, p, 3-4; Diac. Pr of . Nicola.eN. B aica, Curs de Pedagog ie creştină, dactil., B ucure şti 1953, f ascicola I, p. 67;Nicolae St. Georgeseu, Doctr ina morala dupăOleniiBnt A lex andrinul, B ucureşti 1933,p. 66; I. N. Luingnlescu, Şcoala ale x andr inăîn lumina operelor lui Panten., Clementşi Orig en, R # V îlcea 1930. p, 49.

25. Clement A lex andrinul, Imnul de la sf irşitul operei Pedagogul, St ăhlin,

I, p. 292 tr ad<( p. 351.



PRINCIPII PEDAGOGICE IN OPERA cPEDAGOGtTLî> 733

văţat cum ne putem împărtăşi ele ea, cum putem deveni desăvîr şiţi. Operaşi înv ăţătura Mînlu'itor ului s înt în S fintele E vang helii, prin ele se facemereu e ducaţia credincioşilor .

Da r pedag og ia lui Hristos .se face şi prin sfinţii Prooroci din V echiulT estament şi prin s finţii A pos toli şi urmaşii lor. «A mândouă legile sluje auCuvîntul'ui, spre educarea omenirii, zice Clement, atît cea datăprin Moisi,cît şi.cea propov eduită prin A pos toli» 2C). înv ăţătur ile Pedag og ului se află

în Sfintele Scr ipturi spre folosul cr edincioşilor . In cărţile Sfinte sînt poveţe către episcopi, preoţi, diaconi, văduv e şi către toţi credincioşii.

Im V echiul T es tament Cuv întul şi-a arăta t pedag og ia prin Moisi, prinDav id, Isaia , lercmia , Iezechil şi prin toţi proorocii pînă la Ioan B oteză

tor ul 27). Domnul se înfăţişează ca Pedag og al popor ului cel vechi prinproor oci, iar la poporul* cel nou a v enit El faţăcătre faţă. Şi pr ecum a fosttr imis de T atăl, tot aşa a tr imis şi EI pe sfinţii A postoli 'la lucrar ea depovăţuire şi îmbunătăţire a lumii. Toţi sfinţii A postoli şi sfinţii Păr inţiştiu că lucrează în numele lui Hristos , că .sînt colaborator i cu Hristos .

îndrumătorul duhovnicesc este un ur măto r al Iui Iis us Hris tos. Cler icii aug rijă de credinicioşi ca părinţii lor .s pir ituali28). Educator ul colaboreazăcu Dumnezeu în opera de modelare a omului creat. Cei chemaţi să îndeplinească această misiune sînt în primul rînd membrii ierarhiei bisericeşti.Şi aceastălucrare s fîntăvine de Ia Iis us Hristos prin s finţii A postoli.

In felul acesta, direct sau indirect, Pedag ogul- Hris tos se îngr ijeşte deeducaţia credincioşilor , ca o doică de c o pi i29). Zelul cu care lucreazăClement A lex andrinul', ne dovedeşte că avea cr edinţă că şi prin el, IisusHristos îşi desfăşoară lucrarea pedagog ică în 'lume. Pentru acestea, Clement zice în ruga către dumnezeescul Pedag og : «Paşte- ne pe noi pruncii,ca pe nişte oi. Stăpîne, îndestulează- ne cu păşunea dreptăţii T ale. Ped a g ogule, păstoreşte- ne în muntele T ău cel s f înt...»30).

*

Spunem deci căîn pedagog ia creştină concepută de Clement A lex an

drinul, un principiu fundamental este şi acesta: Iisus Hris tos este adev ăratul P eda gog al cre ştinilor. Şi dupăacest pr incipiu trebuie săne orientămmereu în lucr ar ea de e'ducare a noastră şi a celor încredinţaţi nouă. Noisemănăm, udăm, îng r ijim, dar numa i Pedagogul- Iisus Hristos are putereaşi face pe oameni săcrească în desăvîrşire pînă la as emănar ea cu Dumnezeu.

P RIN C IPIU L III: MET ODA ŞI SCO PU L EDU CA ŢIEI CRE ŞT INE CERO V IA ŢA A LEA SA .

Ca un ecou puternic al înv ăţătur ii Mîntuitorului, se des prinde şi acestprincipiu din opera Pedagogul, a Iui Clement Alexandrinul. El aratăîn chipg răitor că metodele de educaţie pe care Ie într ebuinţeaz ă Iis us Hristos şi

26. Idem,Pedag ogul, n i 12, Stahlin, I, p. 287, trad., p. 344.27. Idem, op. cit., I h11, S tahlin, 1, p. 147, trad., p. 120.28. Idem, ibidem, I, 7 Stăhlin, 1, p. 124, trad., p. 81;* V. Ispir , op. cit , p.

123; T. M. Popesen, Cler şi popor în primele tr ei veacuri, în rev. Studii Teologice,seria II, 1949, nr. 9-10, p/ 72,2.

29 Clement A lex andrinul, Stron?,ata, I, 1 Stăhlin, H, p. 5-6; Ierod. magistr .Ir ineu Cr aciunaş, op. cit ., p. 622-623.

30. Idem, Pedagogul, I, 9, Stahlin, I, p. 139, trad., p. 108.



734 îerom. Magistrand NfeSTOR VORNICîăSCU

scopul educaţiei creştine — desăvîişir ea — cer din partea noastr ă o viaţă

cur ată. Firea noastr ăfiind s lăbănog ităprin păcat, ne cere săface un efortcontinuu pentru a dobîndi desăvîrşirea. Nu e de ajuns numai să cunoştibinele, ci trebuie să faci anumite eforturi pentr u ca să devii bun, să- ! să-vîrşeşti. In această lucrar e de îmbunătăţire noi av em şi harur ile bunuluiPedag og , dar acest ajutor nu ne scuteşte pe noi de osteneli, ci mai multne oblig ă'la ele. Numai aşa se poate ajung e la o transformare în bine afiinţei umane, la desăvîrşire, la o trans fig urare tabor ică.

Şi era necesar să existe acest principiu în pedagog ia lui Clement A le x andr inul1. Mai întîi pentr u că e cerut de însuşi duhul înv ăţătur iicreştine, apoi era folositor şi pentr u cei care vedeau rig or is mul din mor ala

stoică, ex ag erările gosticilor sau libertinis mul epicureilor.Pe dag og ului creştin nu- i este indiferentăviaţa morală a cr edinciosului.Ci acţiunea lui pedag og ică tinde să i-o îmbunătăţească mereu; pînă ce vaajung e la desăvrşire. A ceastă v iaţă de continuă îmbunătăţir e începe prinacţiunea metodică a pedag og ului şi e dusă mai departe, pînă la s finţenie,prin eforturi pers onale de fiecare creştin.

1. Metodele educaţiei creştine. T oate metodele întrebuinţate în educaţiacreştinăsînt izv orîte din dragostea lui Dumnezeu faţă de făptur a sa, dindrag ostea păstorului faţăde păstoriţii săi. Aceste metode cer ca cei educatsăconlucr eze cu Pe dag og ul la desăvîrşirea sa.

a) In procesul educaţiei totdeauna este respectat liberul nostru arbitru.Pedag og ul nu ne for ţează, ci nd sfătueşte 'la săvîrşir ea binelui, laudă lucrulbun şi mustră fărădeleg ea. Iisus Hristos care a venit în lume pentru arestabili şi a repune omul pe drumul cel drept al realizării lui, lasă totuşipe om la voia lui, de a accepta s au nu, de a colabora sau nu 31) la îmbunătăţir ea sa. S fîntăEvang hel ie ni se adreseazăprin cuvintele: «dacă voim»să fim desăvîr şiţi.

b) P edag og ul omenirii caută cu tot dinadins ul să ducă pe copiii săila desăvîrşire şi se foloseşte de toată arta înţelepciunii. In iconomia sa,

Dumnezeu cu multă înţelepciune făgădueşte, ceartă, înf ricoşează, mustrăruşinează, răsplăteşte , vindecă şi înfrînează ins tinctele omului. E l procedează ca un bun părinte faţă de copiii săi. «P edag og ul — zice Cleme nt

A le x andr inul — este alături' de cej buni, pe cei chemaţi la jude cată îi îndeamnă la mai bine, iar pe cei porniţi sănedreptăţească îi îndeamnă săţischimbe felul de viaţă, înlr- unul mai b un » 32).

c) Spre deosebire de orice educaţie omenească, educaţia cr eştnă foloseşte în lucrarea sa şi ajutor ul s upranatural. P r in jer tfa B unului P ăstor dede pe Golg ota, se dărueşte creştinilor cel mai mare ajutor în lucrarea lorde îmbunătăţir e, de desăvîrşir e. Dacă prin propiile noas tr e puter i am zice

că desăvîrşirea este cu neputinţă, av em încredinţarea că prin puter ea luiDumnezeu, la care toate s înt cu putinţă, se realizează şi desăvîrşireanoastră. Această metodă e anunţată de dumnezeescuv Pedag og pr in Pr oorocul Iezechiil, cînd zice: «Eu voi paşte oile me'e şi Ie voi odihni pe ele,şi vor cunoaşte, căsînt Domnul... pe cea pierdută voi căuta şi pe cea r ătăcită vo| înionrce şi pe cea zdr obită voi lega şi pe cea s labă voi întărişi pe cea tare voi păzi, şi le voi paşte pe ele cu jude cată» (X X X IV , 15- 16).

31. Clement A lex andrinul, ibidem, I, 9, Stahlin. I, p. 134, trad., p. 99; Pr .Pr of . D. Stăniloaie, op. cit., p. 227.

32. Clement A lex andrinul, op. cit., I , 0, Stăhlin, I, p. 133i-134, tr ad. p. 98-99.



PkÎNCIPIÎ PEDAGOGICE rtf OPERA «î ’ f îDAGOGtlLî. 735

Aşa ne-a ajutat şi ne ajută pînă as tăzi Iis us Hristos prin T ainele Sf. B i

serici, El este marele darnic în folos ul desăvîrşirii noastre.d) A ltă metodă a educaţiei creştine, după Clement A lex andr inul, este

înlăturarea răului. Pedag og ul, asemenea unui lucrător înţelept, cînd e nevoiecurăţă viţele de lăstarij metrebuitori, ca rodul să fie cît mai bog at. El potriveşte crengile ca pe nişte coar de muzicale, fie întinzînd'U- le, fie slăbin-du- le, după firea f ie căreia 33). Pedag og ul ne înfăţişează cauzele patimilor ,taie rădăcinele poftelor nebune, înv ăţîndu- ne de ce să na ferim în v iaţă.Nu tace o clipă, ci ne povăţueşte îndepărtînd lucrurile care duc la pieireşi învăţîndu- ne poveţele dreptei v ieţuiri.

e) O metodă mult folos ită în pedag og ia creştină este educaţia prinex emple. Pedag og ul Hris tos ne zice: «pildă v- am dat v ouă». Drept ex emplune .sînt daţi apoi proorocii, drepţii, sfinţii. Acelaşi scop servesc şi parabole leMîntuitor ului. Aceste icoane, după Clement Alex andrinul, întăresc în ne-voinţă pe unii înfr înează pe cei înclina ţi spre r ău şi v indecă pe mulţi depăcate 34).

2. Scopul educaţie creştine. Pedag og ia cr eştină, mai mult decît pr inmetodă, cere o viaţă deosebităpr in scopul ei care nu este a'MuI decît desă-vîrşir ea v ieţii trupeşti şi sufleteşti, omul nou, sfintul.

In pedagog ia greacăcăşi în cea romană, scopul educaţiei era orator ul, juris tul omul de stat şi mai ales înţeleptul. In cr eştinism, scopul educaţieieste desăvîrşirea, formarea caracterului religios- moral, sf inţenia s au as emănarea cu Dumnezeu. Des ăvrşirea cre ştină înseamnă fr uctificrea în bine.pînă la max imum a tuturor darurilor pe care Dumnezeu le-a pus în fireaumană, această desăvîrşir e e scopul educaţiei creştine. Fructif icarea desprecare e vorba, se face numai în timpul vieţii pămînteşti, aici este terenulde lucru al pedagog iei creştine. Fiindcă ex istă această posibilitate de îmbogăţir e, Biserica ne îndeamnă să preţuim vremea acestei vieţi.

Clement A lex andr inul ne ar ată că .scopul» nostr u în educaţie este sădobîndim viaţa des ăvîrşită a Pe dag og u'ui Iisus Hristos . Noi s întem f iiiB unului P ărinte şi ucenicii aces tui dumnezeesc Pedag og şi trebuie să ascultăm de El, urmîndu- i v iaţa. A tunci v om fi cu adevărat fer iciţi aici pepămînt şi vom avea nădejdea dobîndirii vieţii veşnice. Prin practicareavirtuţii lor v om- fi as emănători Lui. Pentru- ajungerea acestui scop, Pedagogul nu ne lasăsinguri, ci ne ajutăbiruind valurile care se abat asupravieţii noastre, bir uind înc linările animalice şi pătimaşe. El îndr eaptă corabia noastră pe vînt potr iv it .spre limanul cel neînv ifor at a-l desăvîrşirii.

întreag a pedag og ie cr eştină na călăuze şte spre mîntuir e 35). Pedag og ul ne îndr umează spre mîntuir e, precum conduce gener alul oştile sale spre cîşti-garea victor iilor , aducînd şi dezvoltînd în cea mai mare măsurăsentimentele morale şi prev enind patimile . T rebuie să ajungem oameni de caracter,

33. Idem, ibidem, I, 9, Stahlin, I p. 139-140, trad., p. 108- 109; I, 8, Stahlin,I, p. 129, trad., p. 90.

34. Idem, ibidem, I, 12, Stahlin I, p. 149-150, trad., p. 124; m , 8, Stâhlin,I, p. 262, trad., p. 300.

35 Idem, ibidem, I, 12, Stâhlm, I 12; .Stahlin, I, p. 149, trad., p. 122- 124;

I, 7, Stahlin, I, p. 122, trad., p. 78-79.



736 PRINCIPII PEDAGOGICE IN OPERA cPEDAGOGUL»

personalităţi, oameni s f inţi36). Pr in educaţie, omul creat trebuie să se

apropie cu încetul şi să dev ină asemenea cu Dumnezeu cel necreat. Spreacest scop se concentrează toate puter ile noastre. Ne preocupăm mereu casă dev enim cît mai de s ăv îr şiţi37). Să ajung em în starea de a ne stăpînipe noi înşine, tr upul nos tr u şi g îndurile noastre.

Pe ntr u a se împlini1cuvinte le «săfacem om dupăchipul şi asemănareanoas tr ă», Clement A lex andrinul ne spune că trebuie să răspundem cu dragoste f aţă de cel ce ne îndrume ază cu dr ag oste spre des ăvîrşirea noastră,spre vieţuirea cea mai aleasă. Să desăvîrşim chipurile noastre, imitîndşi a.semănîndu- ne cu Pe dag og ul. Suma 'efor turilor educativ e din aceste tim

puri patr istice este mîntuirea celor educaţi. Educaţia creştină este o educaţie s oteriologică. A ceastăeducaţie are la bază, în centrul şi în- vîr ful ei,pe Hristos. Ea se str ădueşte să facă un Hristos diin fiecare creştin. Dr agostea nesfîrşită faţă de Dumne zeu şi faţă de om ieste s fîrşitul educaţieicreştine. A ce as tăeducaţie priin realizarea ei pe pămînt ur măreşte săcîşlig ^

împărăţia cerurilor . Ea luptă pr in Hris tos împotr iv a păcatului şi face apella tot ce e bun în om. Acest scop ieste real şi -se poate realiza, dupăcumvedem, în. atâtea ex emple din istoria v ieţii creştine38).

Pentru a putea ajunge la desăvîrşire, folosim din viaţă numai oees

ce ne este de folos, la fel cum folos im ca hrană numai alimentele bune, jung em la fericire,, depăşindu- ne pe noi înşine, înduhovnicindu- ne. Peda

g og ul creştin după Clement Alex andrinul», nu caută altă răsplata decitmîntuir ea ce'or educaţi. S alv ar ea o mului din r ătăcir ile v ieţii e scopul ^v a-ţămîntului creştin. Şi cel care e for mat in şcoala lui Hr is tos, tr ebuie sădovedească pr in orice acţiune duhu! care-1 însufleţeşte. «Creştinul trebuie săfie transformat total, în obiceiurile sale ex terioare, ca şi în dis poziţiile saleinterioare, at ît .trupeşte cît şi s uf le teşte»39). Gîndul şi preocuparea acesteitr ansfor mări, care duce Ia desăvîrşire trebuie să fie susţinue printr- un

efort personal de fiecare zi.3. Eforturile noastre pentru dobîndir ea des ăvîrşir ii. Metodele peda

gog iei creştine cît şi s copul ei cer un efor t continuu din partea noastr ă.Nu e aşa de uşor să te zmulg i întru totul din ghiarele păca tului, să-l

desrădăcinezi cu totul din inim ă. Pentr u aceasta în pe dag og ia creştină secere un adevărat er oism: eroismul sfinţeniei. Urcuşul acesta •fi’loc al ic se facepr in nevoinţe’e, r enunţări şi bune deprinderi.

36. Idem, ibidem, I, 7, Stahlin, I, p. 122, trad., p. 78; Profesorii I. I. Ogo-rodnicov al P. N. Simbirev , Pedagogia,, E ditura de stat didactică, şi pedagogică,Bucureşti 1952< p. 60; Pr of Ioan Miclea, Princ ipii de Pedagogie Creştină, Bloj1942, pp. 39-40.

37. Sf. Irineu Contra Haereses, X X X V III, 3, Migne, P.G,, voi. v n , col. 1108;Pr of. Dr. P . Procopoviciu, Ele mente fundamenta le de educaţie creştinii, în rev.Candela, an. L, LI, L II, 1939, 1940, 1941, volum comemorativ, p. 272; CanoniculNicolae Brînzeu, Catehetica, Lugoj 1936, p. 31.

38. Clement Alex andrinul, Pedagogul, I, 3, St£ihlii\ I, p. 95, trad., pp. 33-34;Pr. Prof. Ioan G. Coman, curs. cit., p. 9-10 20: Diac. Prof_ N. Balca, op. cit., g. 61.

39. Sf . VasiCe cel Mare, Cuvint cătr e tineri, Vin, Migne, P.G. voi. XXXI,col. 584 A BC; Sf^ Gr igorie de Nissai, op. cit., V III,, Migne, P.G., voi. X L V , col. D;Ispir, op. cit., p. 127; Lungulescu, op. cit., p. 41; N. St. Georgescu, op. oit., p.67.




In pedag ogia cr eştină a lui Clement A lex andrinul — se dă mare im

por tanţă acestui .principiu, adică rolului pe care-1 ar e ef ortul nostru persona l în procesul de educaţie. «Unul este felul în care s înt crescuţi f ilozofii,altul acela în care sînt crescuţi retorii, altul acela în care sînt crescuţiluptător ii, tot astfel din Pe dag og ia lui Hris tos rezultăîntodeauna o dispoziţie hotărîtă în ceea ce priveşte aleger ea frumos ului, iar cele ce ţin deluar ea acestei dispoziţii: mer sul, şederea, hrana şi s omnul, se dis ting canişte fapte cuvioase pe care le înv ăţăm în v ia ţă» 40). Dupăînv ăţătura Mântuitorului nu e de ajuns ca moi să fim cumpătaţi şi curaţi ci tre.buie săne str ăduim a dobîndi sfinţenia. Să ne preg ătim cu multa ser iozitate şidemnitate pentru împăr ăţia lui Dum ne zeu41).

Educaţia creştinăcere s trădanii din partea întregei f iinţe umane, atîtdin partea s ufletului cît şi din partea tr upului. O mul într eg trebuie să fiedesăvîrşit, înduhovnicit .

a) T rebuie să ne ostenim pentru împodobirea sufletului cu roadeleDuhului Sfînt: dreptatea cumpătarea, bărbăţia şi iubirea. Cine voieşte săfie f rumos, să- şi împodobească cug etul său, .partea cea mai frumoasă dinom, înv aţă Clement. Acest cuget trebuie .săfie înfăţişat tot mai măreţînfiecare zi. Cultiv ar ea adîncurilor noastre, cunoaşterea de noi înşine neface să cunoaştem pe Dumnezeu şi să fim asemenea L ui prin facerea

binelui 42)„Clement este un om practic şi r ealis t. Bl1 ştie că dobîndirea desăvîr-şir ii cere ef ortur i din partea noas tr ă şi pentru aceasta descrie amănunţittehnica acestor ex erciţii. Omul trebuie să lupte mereu pentru realizareapersonali tăţii, a sf întului. Să ajung ă a domina pasiunile, să le subordoneze duhului, care tr ebuie să fie supus lui Hr istos. T rebuie să dezv oltămaptitudinile- noastre omeneşti conf or m v oinţei divine descoperite prin IisusHristos. Atunci vom vedea călumina lui Hristos este un nesecat izvor alputerilor .sufleteşti şi înv ăţătur a creştină va pulsa în măsur a în care eaplicată în ocupaţiile de fiecare zi'43). Şi cită energie, cîtă s tăruinţă nu cere 'lupta împotr iva obişnuinţelor dăunătoare desăvîrşir ii? Celemaiv grele lupte car e reclamămultăenergie şi iniţiativ ăproprie, sînt aceleape care le ducem faţăde noi înşine pentr u formarea unui om mai bun, maidesăvîrşit. A devăratul caracter se dobîndeşte prin eforturi personale, prinvoinţăenergică şi hotărîtăcare reacţioneazăconstant şi intrans ig ent as upra firii noas tre. «In s ufletul f iecărui om se dălupta într e bine şi r ău; educaţia creştină prin ex emple vii, îi ar ată aceas tă luptă dintre ca lităţile sufleteşti superioare cu pornir ile inferioar e animalice , şi formîndu- i convingerea r elig ioasă, îl determină să tr eacă, de la idei şi .principii la acţiuni

m o r a le » 44). T rebuie să avem stăpînirea de noi înşine ca sănu ne folos im40 Clement A lex andrinul, Pedagogul, I, 12, Stahlin, I, p. 149, trad., p. 123.124.41. Idem», op. dt ., I I I , 11, Stâhlin , I, p. 282, tr ad., p. 334.42. Idem, ibidettnj, UT. 11, Stahlin, I, p. 272, tr ad., p. 317- 318; m , 3, Stahlin,

T, p. 248, trad., p. 278; IU , 2, Stahlin, p. 237, tr ad., p, 260; HI. 1, St ahl in, I ,p. 235, trad., p. 257.

43. dem, Care bogat se va mintui, X, Stahlin, IU, p. 165-166; N. St. Geor-gescu, op. cit., p. 35, 68; Prof. Procopoviciu, op. cit,, p, 283.

44. Naiily, Is tor ia Pedagogie?,, p. 17- 18; Ba rdy , Clement d’A lex andrie, P ar is1926, p. 142; Procopoviciu, op. ct., p. 270, 287,

10




de toate cîte ne sînt libere, căci, după, Clement A lex andrinul, atunci ne vom*folos i cu multă uşurinţă şi de cele ce nu ne sînt libere. «Cei ce fac toatecele îng ăduite , repede ajung să săvîrşească şi cele ne îng ăduite»45).

Educa ţia cr eştinăcere o luptăpermanentă şi împotr iva iubir ii de averi.Setea aceasta de averi este ca o lipitoare, ce se ţine mereu de noi. «Ceiiubitor i de aur, de por firăşi de pietre scumpe, nu le e de ajuns tot aurulde pe pămînt şi de sub pămînt, nici ce cupr inde marea tirenilor , nici ce seaduce de la indieni şi de ia et iopieni şi nici măcar Pactolus, cel care curgecu bog ăţie. De- ar fi cineva bog at ca Midas nu se simte s ătul, ci tot sărac

îămîne, rîv nitor după ma i multă bog ăţie. Toţi aceştia sînt gata să moarăpentru a ur » 46). Pe dag og ia creştină, pr in Cle ment A lex andrinul ne cere să

l'uptăm din toată puterea cu aceas tă fiară a iubirii de avuţii, car e ne împiedicăsă devenim desăvîrşiţi.Tot pentru desăvîrşir ea vieţii sufleteşti, să ne ferim de meşteşug ul

împodobirii cu veşminte lux oase şi alte lucruri nef olositoare. V eşmintelesă fie potr ivita cu vîrs ta, statura, cu firea şi cu îndeletnicir ile fiecăruia.«G ătirea trebuie să răsar ă dinlăuntr u în afa ră... Num ai pr in suflet se înveder ează fr umuseţea sau urîţenia .cuiv a» 47).

Creştinii înv aţă de la P edag ogul- Hris tos, că trebuie să se nevoiascăa-şi schimba v ia ţa, a-şi înnoi duhul, a se îmbrăca în omul ce!' nou.

b) T rebuie să ne preocupăm şi de educaţia tr upului. T rupul să fie

păstr at pe cît se poate în deplină sănătate, ca să dea omului bună dis poziţie şi'încredere. Să'1-uptăm contra lenei, prin educaţie fizică, ce o ex ercitătrupul mai ales prin muncă ma nua lă. T ot pentru educaţia tr upului, Clement A lex andrinul ne îndeamnă să dormim pe un pat tare, sănu facemabuz cu priv ire la bucate sau băutur i. «A limentele, îmbr ăcăminte a, vaseleşi, cu uri cuv înt toate celelalte obiecte din cas.ă, trebuie să se armonizezecu pur tările adevăratului c r eştin»48), cu scopul lui, des ăvîrşirea. T rebuiesădepunem eforturi pentr u a ne stăpîni de la mîncare prea multă, sau băutură, care împiedică buna dezv oltar e a tr upului va fel şi hrana neîndestulătoare, care aduce pag ubă des ăvîrşir ii. Peste tot săse ţinăcalea de mijloc,,ferirea de lux , ca şi de sg îrcenie. «Cina săne fie s implă şi uşoară, măs urată pentr u păstr ar ea ireziei, lucrată fără' amestec cu deosebite bunătăţi.Orice s- ar zice, este şi acest lucru un ajutor pentru lucrarea Pe dag og ului,conchide Clement Alex andr inul. Cumpătar ea este o bună ajutătoare lacreşterea copiilor în înfr ăţire... De bună seamăea v eg hează asupra hranei,măsurînd- o într- o cantitate potr iv ităşi dispune tr upului spre mîntuir e...»49):

t;;

' 45. Clement A lex andrinul, Pedagogul, I I, 1 Stâhlin, I, p. 163- 164, tr ad.,pagina 144.i 1 *46. Idem, op. cit,, IU , 6, Stăhlin I, p. 256, trad., p. 291; II I, 2, Stăhlin I,

p. 242, trad., p. 267.47. Idem, ibidem, H I, 11, Stăhlin, I, p. 268, trad., p. 311; II, 12, Stăhlin,

I,. p. 230, trad., p. 248.-48. Idem, ibidem, H I, 11, St ăhlin, I, 269- 270, trad., p# 314; I I I 10, Stăhlin,

I, pt. 264, trad., p.. 365; I, 9, Stăhlin, I, p. 205, tr ad., p. . 207; II , 3, 'Stăhlin,I, p. 180, tr ad., p.‘ i€8.

49-, Ide m/ 'ibidem. III, 10, Stăhlin, I, p. 266, trad., p. 307; II, 1, Stăhlin, 1,p^ 158, trad., p. 135.




Deci, ca o lege a pedagog iei creştine, după Clement A lex andr inul,rămîne înv ăţătur a că, pentru a mi z ădărnici metodele ei şi pentru a r ealizascopul, trebuie să fie şi din partea celui educat o deos ebită’v iaţă morală.Lepădarea omului vechi este o condiţie a creşterii, în educaţia creştină.L epădarea de răutăţi, zice Cle ment A le x andrinul, -este începutul apropierei

de mîntuire. Acest început se face prin Sf. Botez şi prin hotărîrea nes tr ămutată de a duce o viaţă nouă. Da că ne botezăm, înlătur ăm, prin S fîntulDuh, păcatele întunecate ca pe o funing ine şi căpătăm ochii curaţi ai duhului. După botez mu mai sîntem acelaşi om ca îna in te 50). In cărărilemîntuir ii, prin car e ne călăuzeşte pedag og ia cr eştină av em drept în g r ădire crucea D om nului 51). Ur măm pe Domnul, lips iţi de îng îmfare şi de

pr eocupări deşarte, printr- o vieţuire înţeleaptă, ne împodobim şi ne îmbu-- mătăţim mereu firea inoas tr ă. S tar ea vieţii curate trebuie să devină «a douanatur ă» a noastr ă, dupăpedagog ia c lementină. Aceasta e starea de sf inţenie, care trebuie să stăpîneas că toată fiinţa noas tr ă. Pr eocuparea pedag og ului creştin, este ca să facă din subiectele de educaţie, oameni adevăraţi,creştini desăvîrşiţi. Desăvîrşir ea creştinului după pr ototipul dumnezeesc,as emănarea cu, Dumnezeu, conducer ea v ieţii după poruncile L u i52), cerepedagogia lui Iisus Hristos, prin Clement Alexandrinul.

$

Acestea s înt pr incipii le pedagog ice care rezultă din «Pedag og ul» luiClement A lex andr inul. P reocupările de modelare ale omului ex istau şi înlumea g reco- romană. Pr eocuparea autor ului nostr u ex clusiv cu problemede educaţie, este şi o inf lue nţă a mediului alex andrin, plin de elenism.Insă meritul cel mare al lui Clement A lex andrinul, este, că el, sprijinitpe Vechiul şi Noul T estament, adicăpe descoperirea dumnezeească, concepeeducaţia ca un proces de mîntuire. Pecetea soteriog olică asupra educaţieie pusă de Clement A lex andrinul. A cest 'lucru nu l-a putut face Socrate,Platon s au Aris totel. II face Clement, ucenicul pre g ătit de Pedagog ul-

Hristos , în şcoala sa, care este Bis erica.Educaţia creştină, concepută de Clement A lex andrinul', are un caracteruniversal, cuprinzînd pe oamenii de toate vîrstele. El e singurul autorpatristic care a scr is o operă întreag ă, int itula tă Pedagog ul, prin care Peda g og înţelege pe Iis us Hris tos, car e povăţueşte pe toţi o amenii la desăvîrşire. Clement se ocupă îndeosebi cu educaţia morală a auditorilor şicititorilor săi.

Pr incipiile safe vor f i aplicat cu multăcredincioşie de Orig en, uceniculsău, de Sfîntul Ciril al Ier usa limului, Sf . V asile cel Mare, Sf. Ioan G ură de

A ur, Fer. Ieronim, Fer. A ug us tin şi de toţi ma rii pedagog i cr eştini, pînă

în zilele noastre. Aceste principii s înt pline de umanis m. 'După cum e şi firesc, toată

atenţia se dă omului nou, omului desăvîrşit. L a această desăvîrşire s întchemaţi toţi oamenii şi Iisus Hristos, F iul 'lui Dumnezeu .s-a întrupa t pentrudesăvîrşirea oamenilor .

50. Idem, ibidem, I, 6, Stăhlin, I, p. 106, 108, trad., p. 52, 55.51. Idem, Ibide m II I, 12, Stăhlin, I, p. 283, tr ad., p. 336.52. Ideirij, ibidem, I II , 11, Stahlin, I, p. 282, trad., p. 334; Pr. Prof. Ioan

G # Coman, op. cit., p. 12; Diac. P rof . N. Balca<, op. cit., p. 115.




Educaţia creştină, după Clement, are un caracter hristocentr ic, care în epoca respectivă îl .presupune şi pe cel ecclesfiocentric. Supremul Pe

dag og al omenirii este Iisus Hristos. E l ne face educaţia noastr ă în Bis ericăpînă as tăzi.Principiile pedagogice care rezultădin opera lui Clement, sînt p'Iine de

dinamis m. Omul năzueşte spre bine şi are puterea să devină bun. Pe ntr uaceasta trebuie săfoloseascătoate puterile pe care i le-a dat Dumnezeu.

A ctiv is mul ne dovedeşte prog resul spre desăvîrşire. In acest prog res ex istăşi un sinergism. Cel educat conlucrează cu educatorul la desăvîrşirea sa.Lucru absolut 'nou, care ou ex istă în a ltă educaţie, e f aptul că omul, Inefortur ile sale de îmbunătăţir e e) ajutat şi de puter ea lui Dumne zeu. A ceas tăeducaţie se referăatît la suflet, cît şi la tr up. E ducaţia ormilui într eg în ve

derea mîntuirii. A ctualitat ea acestor principii reiese din neprecupeţita preocupare ce ,se

dăf or mării omului nou, ca cea mai preţioasă valoare, în zile le noastr e.Cler icii, das călii cr eştini şi chiar f iecar e credincios în parte, ca urinaşi ailui Iisus Hr istos , sînt educaţi şi educator i. A ceastă dublă calitate ne facesă ne g îndim cît mai mult la marea răspundere pe care o av em în procesul educaţiei, faţă de noi înşine faţă de semenii noştri şi faţă de Dumnezeu.

(Ierom. Magistrand NESTOR VORNICESCU) Principii Pedagogice În Opera «Pedagogul» a Lui Clement...

Documents

Transcript of (Ierom. Magistrand NESTOR VORNICESCU) Principii Pedagogice În Opera «Pedagogul» a Lui Clement...