IEAI.{DES CARS

JEANDES CARS

&*noT*Traducere din limba francezd,de Diana Morlrasu

Prefafi de Georgeta Filitti

ConfiitISTORIE

Cuprins

Prefald de Georgeta Filitti.inainte de a porni la drum. ..Capitolul I - Ameninlarea otomand

Capitolul II - Despre prinfi;i despre coleclii

Capitolul III * Maria Tereza sau incoronarea Vienei . . . . .

Capitolul IY - Muzical .. . . .

Capitolul Y - Un ambasador nufoarte diplomat...Capitolul YI - Congresul se distreazd pugin, mult, deloc...

Capitolul YII - Cripta cufantomeCapitolul VIII - Majestatea SaValsul

Capitolul IX - Un ora; in revolulie

Capitolul X - Amazoana din Prater 229

Capitolul XI - Un sf,hr;it de veac, o artd noud. 245

Capitolul XII - Orfanii imperiului 275

Capitolul XIII - Viena Ro;ie 284Capitolul XIV - Un ora;foarte ocupat 294Capitolul XY - Rena;terea pdsdrii Phoenix 304

5

13

2t55

73

"95

It7r29177

189

209

Mullumiri 3I3

Capitolul I

Amenin{area otomand

Viena, 10 martie 2005; numeroqi vienezi sunt furioqi sau cel

pufin emofionali gi stupefiafi. in aceastl dimineali, in mijloculcartierului muzeelor, fafada baroci a Kunsthalle, care odini-oari adipostea grajdurile imperiale, este acoperiti in intregime

cu drapele roqii. Nostalgie comunisti cam stridentd? Nu, dra-

pelele sunt impodobite cu o stea Ei o semiluni albe, simboluriale Islamului; sunt steagurile Turciei. Unele mdsoari 2,70 de

metri in lungime, altele 3,40 de metri. Acest decor neagteptat

nu trece neobservat, exact ceea ce dorea autorul s[u, Feridun

Zaimoglu, artist gi scriitor de nalionalitate germand, dar nis-cut in Anatolia in 1964. Iniliativa lui este un rispuns la refuzul

Austriei la solicitarea Turciei de a intra in Uniunea Europeani.

O pozilie care incepe si invenineze relaliile dintre membriiUE gi guvernul de la Ankara. Pentru moment, provoaci iri-tarea vienezilor qi austriecilor; peste 80%o dintre acegtia (cele

trei partide reprezentate in Parlament, cu excepfia Verzilor)

sunt ostili integririi Turciei actuale, urmaqa inamicului lor is-

toric, Imperiul Otoman, care a asediat de doui ori oraqul, in1529 gi in 1683. Doui asedii care au inspiimAntat toati Eu-

ropa cregtinl. Acfiunea pusi la cale de Zaimoglu se inscrie sub

:emnul acestei amintiri dureroase, intrucdtel o identifici cu a

22 fnnx ors C,r,ns

treia ocupa{ie turcd: ,,A doua 9i a treia generafie de turci dinEuropa nu mai sunt obligate sd triiascl inghesuite, ci consti-tuie o forfi siguri pe sine, o migcare ofensivi. Cind barbarulintri victorios intr-o !ar6, igi inalli flamurile, semn al pute-rii sale depline'l Aceasti ac{iune, calificatd drept ,,instalare",poartd numele de cod Kanal Attack, ceea ce s-ar putea tra-duce prin ,,Atacul tuciuriilor", care igi propune si scoati vie-nezii de origine turci din ghetouri gi sd facd lindiri imagineapaseistd, limitati laMozart gi Sissi, a austriecilor despre ca-

pitala lor. Dar dacd agd ar sta lucrurile, ar fi restrictiv, agadar

fals. Pentru ci patrimoniul vienez nu se limiteazl,la aceste

doud simboluri.in cdteva ceasuri, conducerea Kunsthalle a primit sute de

felicitiri gi proteste. Tinerii musulmani niscufi din pirinfiimigranfi au felicitat direcfiunea pentru curajul de care a datdovadi, in vreme ce aga-numifii vienezi get-beget au protes-

tat impotriva ,,otomanizirii" unei clidiri publice, finanfat[ cubanii contribuabililor. Cele mai violente critici au venit dinpartea FPO (Partidul Libertifii din Austria), partid de ex-

tremi dreapta. Liderul filialei vieneze, Heinz Christian Stra-

che, in care unii vid noul forg Haiderl, a profitat de ocazie

pentru a lansa o ampll campanie de afigaj pe zidurile Vienei,cu urmitorul slogan: ,Viena nu trebuie si devind Istanbul!"Spiritele s-au incins cdnd s-a aflat cir insolitul montaj trebuiasd fie pistrat pini la 28 martie, adici inci doui siptdmini.Era deja prea mult pentru FPO, care a declarat in hebdoma-daral Observer: ,,Dac6, noi, austriecii, acceptdm acaste acfiuni,

t lorg Haider (1950-2008), politician austriac, din 1999 guvernato-rul landului Carintia. Pdni in 2005 a rcprezentat FPO, de care s-a sepa-rat, infiinfindu-si ulterior propria formaliune politici, Alianla pentruViitorul Austriei (n. red.).

Povestea Vienei

punem in pericol supraviefuirea gi securitatea identitl{iinoastre culturale". A doua zi, cotidianal Heute (,,Astizi") iqi

avertizeaz| cititorii: ,,Kunsthalle a devenit un cort turcesc". Di-rectorul muzeului, Gerald Matt, ciruia na{ionaligtii li cer de-

misia (fbr[ succes), se feliciti pentru toati aceasti agita{ie, care

slujeqte drept preludiu unui festival literar pe tema Islamului gi

Occidentului. Scriitorii venifi din cartierele populare in zona

Kunsthalle, frecventati de turiqti gi de intelectuali, organizeaz{.

lecturi publice din autori musulmani, palestinieni gi bosniaci,

libanezi gi irakieni, egipteni, afgani gi chiar libieni. in timp ce o

studenti de 16 ani caligrafiazd. cuvinte vieneze in arabi, Matt,

tlirectorul, incdntat de tot acest tapaj,le spune nemulfumifilor:

,,Expozifia este un test pentru societatea vienezi, mult prea

burghezl. Aici, oamenii nu sunt obignuifi cu acest melanj so-

cial. Parci am fi in Fran{a!"

De ce reacfii de o asemenea amploare in 2005, fie ele po-

z.itive sau negative? Pentru ci la Viena, Turcia este un subiect

scnsibil. Viena este singura capitali occidentali care a fost ne-

voitd si se confrunte cu asedii otomane de o asemenea am-

ploare, dar a reugit si le respingi. Oragul se temea si nu fierrevoit si indure o ocupafie aga cum s-a intimplat, de pildi, cu

lludapesta, timp de un veac Ai jumitate. Islamul este a treia re-

ligie in Austria, numirind 300 000 de credinciogi, majoritatea(200 000) aflafi in Viena; este suficient sl te plimbi astizi pe

( iraben sau si vizitezi un muzeu pentru a constata ci numirullbrneilor care poarti vilul islamic a crescut considerabil in ul-timii 10 ani. Se uiti adesea ci din 1912, sub domnia lui Franz

Joseph, confesiunea musulmani era deja recunoscuti in impe-

riu. Iar de la anexarea Bosniei-Herfegovina din 1906, armata

I labsburgilor a inclus in rAndurile sale imami.

23

JsaN ons Caas

in decembrie 2004, in promisiunile cancelarului conser-

vator Wolfgang Schi.issel de a organiza un referendum pe

tema candidaturii Turciei, trebuie si citim o leclie a istoriei.

Aproape ci o putem citi pe zidurile Vienei, cici mergAnd spre

Schonbrunn, un cunoscltor vi va putea arita, intr-o firididin zidul unui imobil, o ghiulea de tun otoman trasi de cea

mai redutabili artilerie a secolului al XVI-lea, cea care a ficutpraf zidurile Constantinopolului la 29 mai 1453 gi a provocat

ciderea cetdlii. Alte gloanfe, infipte in pietrele din pavaj, de-

monstreazi amploarea ameninfirii. Simbolic este, fhrl doar

gi poate, proiectilul incastrat deasupra sacristiei Catedra-

lei Sf6ntul $tefan. in cazul in care nu realizafi despre ce este

vorba, aflafi ci scena il prezinti pe sfintul Francisc cilcAnd inpicioare un turc...

Pentru a evoca aceste clipe eroice, fie ci vorbim despre atac

sau despre rezisten{i, cel mai bine este si ne agezlm la masi

intr-una dintre minunatele cafenele ale Vienei. Cele mai cu-

noscute sunt weo 20. in func{ie de ori gi local - fiecare are

specificul ei -, atmosfera va fi linigtiti sau animati. Un croni-

car remarcal ,,ln cafenelele vieneze existl oameni care vor sifie singuri, dar care pentru asta au nevoie de companie'l Toate

au insi un punct cornun: se poate sta aici o zi intreagi, consu-

mdnd o singuri cafea gi citind ziarele agezate pe o stinghie de

lemn gi aflate la dispozifia clienfilor. Dupi un ceas, poate dou6,

nu va aplrea niciun chelner care sd, vi ceari si mai comandafi.

in schimb, pentru a nu trece drept un turist ignorant, ci drept

unul atent la obiceiurile oragului pe care ilviziteazd, nu cereli

numai ,,O cafea!"... Ar fi la fel de lamentabil ca qi atunci cAnd

afi cere carne la micelirie! Existi cel pu{in 15 sortimente, de

la cafeaua neagri la cafeaua cu lapte (numiti Wiener Melange),

de la cappuccino la cafeaua vienezi onctuoasi, cu frigci... Va

Pouestea Vienei

ll irrsofiti intotdeauna de un pahar cu ape. $i, in funclie de

grrclcrinfa fiecdruia, de produse fine de patiserie, dar cu frigcirllrr belgug, sau de feluri simple, dar hrinitoare, cu care vefill lrrrlriafi cam peste tot, cum ar fi de plldd Tafelspitz. Acest

lrrtrqchiule! de vitd fiert gi indbuqit un ceas qi jumitate, servitt u cnrtofi cu pdtrunjel gi sos de hrean gi arpagic, era preferatulnrlului lui Sisi, cici el, suveranul cu o sinitate de fier, nu linearrrr rcgim draconic... impiratului ii plicea atit de mult Tafel-

tpitz, incdt, in jurul lui 1890, acest fel de mAncare se servea inr rlc mai bune case vieneze pentru ca impiratul, invitat la untlincu privat - cum i se mai intAmpla -, si min6nce pe situratelrr supugii lui aga cum obignuia in palatul sdu,la o masi imens6.Sc Atie c6.facea adesea comparalii gastronomice despre doza-

r cl piperului gi dafinului, a ienupdrului qi nucgoarei.. .

AEadar, pentru inceput, o cafea inso{iti de un croasant, care

rslc vienez, inainte de a fi pafizian, apoi francez. La urma ur-rrrclor, cine s-ar putea indoi ci produsele de patiserie (vienno-

tsrries in limba francezd) au fost inventate la Viena! Dar de

te? Din cauza turcilor! Sau mai curAnd mul{umiti turcilor, a$

sl)une eu! Se dovedegte astfel ci unele invazii sau ocupafii, chiarrrncle asedii, pot lisa amintiri plicute, care devin specialitifi.ln 1814, conform unei tradilii acum contestate, dar amuzante,

t azacii ruqi ai farului Alexandru I care ocupau Parisul, mai ales( )hamps Elys6es, qi-au manifestat dorinla de a minca repede

ccva printr-un termen rus: bistro. Cazacli au plecat, bistroul aliirnas, iar acum este ameninfat de alte tipuri de restaurante! La

lel cum bistroul parizian este de origine rus5., cafeneaua vie-nezd are ascendenfi turcl.

Iatl-vi intr-o cafenea vienezi qi, prin urmare, trebuie si;tifi ce s-a petrecut nu departe de aici cu aproape cinci vea-

t:uri in urmi. in doui rdnduri gi-a linut risuflarea Europa,

25

JBerq pns Cens

ingrijorati! Cu o excepfie notorie, cea a regelui Franfei, elegan-

tul Francisc I, care dorea o infelegerea cu aceea care pe atunci

se numea Sublima Poarti gi care il considera pe sultan aliat,

nicidecum duqman. Circumstan{ele, firegte...

Locul in care este agezati Viena, in Antichitate castrul

roman Vindobona, a fost dintotdeauna rivnit. Ruinele ro-

mane pe care astizi le putem vedea ldngi Pia{a Veche, un fost

forum ajuns cea mai veche pialdvienezi, atesti prezenlalegi-

unilor Romei, la fel ca gi lucririle mai recente, din fala Palatu-

lui Hofburg. Aflat la l7I de metri altitudine, oragul se ridicila riscrucea a doui rute esenfiale, dintre care una, de la est la

vest, urmeazi cursul Dunirii, o importanti cale naturali de

acces. Alta, pe axa nord-sud, este numiti drumul chihlimba-

rului gi leagi Italia de Marea Baltici. La rislrit de Alpi, unde

incepe imensa c6mpie a Pannoniei, Vindobona era aproape de

grani{a nordic[ a Imperiului Roman, faimosui limes. in anul

180 i.H., impiratul Marcus Aurelius moare aici in timpul unuirilzboi cu numeroqii invadatori. in epopeea mitici a Nibelun-

gilor, pe care Richard Wagner o va transpune pe muzicS, At-

tila gi Crimhilda igi celebreazd nunta in aceasti regiune. La

sfArgitul secolului al Il-lea, uitatul impirat Probusr le di per-

misiunea legionarilor care doresc si se stabileasc[ la Vindo-

bona si cultive vi{i-de-vie. Este inceputul unei traditii care se

perpetueazi inci prin strivechile cdntece populare, cintate incorinhanuri...

Nu are rost si mai amintim ci aceast[ rispdntie politicl gi

comerciali iirdurl marile invazii, mai ales cele ale hunilor qi

1 Marcus Aurelius Probus, care a domnitintre276 qi282, a autorizatcultura vifei-de-vie qi producerea vinului in Galia gi Pannonia, anulAnd

edictul lui Domilian, promulgat cu doui secole mai inainte gi care inter-ziceaplantarea de noi vii (n. red.).

Povestea Vienei

irpoi, in secolul al Vl-lea, ale longobarzilor. Cotropitorii nivd-lcsc de peste tot; nicio apirare naturali nu poate proteja oragultlcvastat, distrus, incendiat qi reconstruit. Va fi nevoie de minarlc fier a lui Carol cel Mare, incoronat impirat al Occidentuluila lLoma in anul800, pentru ca oraqul si renasci gi si incetezesil rnai tremure. incepe si se vorbeascd despre Wiena, cuvdnttle origine slav6, fbri doar gi poate, ce numegte un curs deirl)ii, numit astdzi Wien in germani. inci o dati, portul danu-hiirn - chiar dacl fluviul nu traverseazi oragul, cum se intim-lrlir la Budapesta sau la Belgrad - marcheazi punctul extrem;rl cxpansiunii france in Europa Centrali. La sfirgitul secolu-lrri al X-lea, cetatea, care a reuqit si scape de unguri gi sI se in,lcgreze in Sfrntul Imperiu Roman de Na{iune Germand, este

r'cl mai important orag de limbd germand din nordul Alpilor,rlrrpi Colonial. 200 de ani mai tdrziu, la cererea impiratuluilrrccleric I Barbarossa, primul duce de Austria igi mutd curteairrlr-un loc numit Am Hof (,,La curte"). Este momentul in care( cca ce se numea pe atunci Ostmark (marca sau granita de est

,r irnperiului) este ridicat la rang de ducat. Locul acesta, cel maivirst din aga-numitul oraq interior - nucleul siu istoric - existi1i rrstizi, in imediata apropiere a uimitoarei cazdrmi centrale,r pompierilor, o clldire baroci dotatd cu un fronton grec gi

I resce! Si precizlm ci pe atunci se vorbea despre ducatul Aus-Ilici, cici, pAnd in 1804, nu a existat Imperiul Austriac, ci unr onglomerat de posesiuni 9i teritorii care fbceau parte dintr-unirrrperiu german gi se intindeau din Alsacia qi Istria pAnd in( llrinthia gi mai ales Friuli.

Ridicati la rang de capitali a ducatului pe vremea lui Leo-pold al Vl-leacel Glorios, membrual ilustrei familii Babenberg,

I Koln (n. trad.).