Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, de la Ghighiu

7/30/2019 Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, de la Ghighiu

http://slidepdf.com/reader/full/icoana-facatoare-de-minuni-a-maicii-domnului-sirianca-de-la-ghighiu 1/86

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, de la

Ghighiu

Icoana de la Ghighiu a fost adusă din Siria în România pe data de 25 februarie1958, de către un sobor de preoţi sirieni, conduşi de către Episcopul Vicar alPatriarhiei Antiohiei, Vasilios Samaha.



Index

Paraclisul la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, de la

Ghighiu ...................................................................................................................... 3

Mănăstirea Ghighiu ...............................................................................................19

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghighiu - Siriaca.........................31

Icoana ...................................................................................................................36

Doina-Elena Dumitru - Am fost la Mănăstirea Ghighiu .............................46

Mirela Şova - Taina Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Siriaca, de la mănăstirea Ghighiu..................................................................58

Comoara Mănăstirii Ghighiu Icoana Maicii Domnului "Siriaca" .............60

Mănăstirea Ghighiu (Ploieşti) - Reculegere şi speranţă ...............................69



Paraclisul la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, de laGhighiu

[Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.]

Citeţul: Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! Rugăciunile începătoare:

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi tesălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată intin ăciunea, şi mântuieşte,Bunule, suf letele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi .

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi . Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi .

S lavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.Amin.

P reasfântă Treime, miluieşte- ne pe noi; Doamne, curăţeşte păcatele noastre;



Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte !


T atăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească- se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă- se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţădă-ne- o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm

greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta

este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acumşi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne, miluieşte ! (de 12 ori)


Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Împăratul nostru Dumnezeu.Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu.Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la însuşi Hristos Împăratul şi Dumnezeul nostru.

Apoi:

Psalmul 50 Miluieşte- mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de

păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu

înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşaîncât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iatăîntru fărădelegi m- am zămislit şi în păcate m- a născut maica mea. Că iatăadevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi - ai arătat mie. Stropi- mă- vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla- mă- vei şi mai vârtos decât

zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile



mele şterge- le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tau cel Sfânt nu- L lua de la mine. Dă- mi mie bucuria măntuirii Tale, şi cu Duhstăpânitor mă întăreşte. Învăţa- voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte

- mă de vărsarea de sânge

Dumnezeule, Dumnezeul mântuir i i mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai f i voit jertfă, Ţi - aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu,duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine,

Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pealtarul Tău viţei.

Canonul

Cântarea 1

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul a strigat:Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi !



Arhanghelii se închină înaintea ta, Prealuminată, cetele Sfinţilor te slujesc cucinstire, Cuvioşii te binecuvintează, iar noi credincioşii cu vrednicie preaslăvim aducerea Sfintei tale icoane.


Credincioşilor cu inimă curată, veniţi şi adunaţi-vă înaintea Sfintei icoane Sirianca,de la care Măicuţa Sfântă revarsă un râu de lumină care vindecă sufletele şitrupurile celor care îi cer ajutorul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Maică Preafericită, minune neştiută ce a uimit toată suflarea a fost zămislirea şinaşterea Dumnezeiescului tău Fiu, Cel ce este Izvorul Vieţii şi Mântuitorul

sufletelor noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, cu lumina Fiului tău luminează-ne pe noirobii tăi cei păcătoşi, care ne rugăm cu înfocare, îngenunchind înaintea Preacurateitale icoane de la Mânăstirea Ghighiu, să ne dăruieşti mare şi multă milă.

Cântarea a 3-a

Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pemine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi acredincioşilor întărire, Unule Iubitorule de oameni!


Deschide ochii sufletului meu, Maică Sfântă, pururea neprihănită, să pot vedeadumnezeiasca strălucire a slavei tale şi să dobândesc mila ta cea veşnică.


Prin aducerea dumnezeieştii tale Icoane la Mânăstirea Ghighiu, ai pogorât harul tăuasupra credincioşilor şi prin mijlocirile tale către Domnul i-ai scăpat din nevoi.




De la icoana ta Sirianca, cea făcătoare de minuni, cu harul tău, Preacurată,împlineşti zilnic o cerere a credincioşilor, cu neputinţă de a fi săvârşită prin putereaomenească.


Noi credincioşii, venim şi ne rugăm cu evlavie înaintea Sfintei imagini care nearată chipul tău Preacurată şi al preamilostivului tău Fiu, Cel mai înainte de vecişi Lumina lumii.

Izbăveşte-ne din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toţi după Dumnezeu latine scăpăm, ca şi către un zid nestricat şi folositor.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel

cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Ectenia pomenirii

Miluieşte-ne pe noi, Doamne Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie,auzi-ne şi ne miluieşte! Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Încă ne rugăm pentru ţara noastră România, pentru românii de pretutindeni, pentrutoţi fraţii noştri întru Hristos! Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şiiertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu (numele) şi ca să li se ierte lor toatăgreşeala cea de voie şi cea fără de voie. Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Încă ne rugăm pentru înmulţirea iubirii, a bunătăţii, a răbdării, a milostivirii întretoţi oamenii de pe Pământ! Doamne miluieşte! (de 12 ori)

Că Milostiv şi Iubitor de oameni eşti Doamne Dumnezeule şi Ţie slavă-Ţi înălţăm,Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Preasfântă Fecioară Maria, care minunat eşti închipuită în icoana ta Sirianca,izbăveşte-mă de prihana greşelilor mele ştiute şi neştiute, prin solirile tale cele prea

puternice către milostivul tău Fiu şi mă ocroteşte cu Sfântul tău Omofor.

Cântarea a 4-a



Am auzit Doamne taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am preaslăvitDumnezeirea Ta!


Veniţi credincioşilor cu suflet curat să preamărim icoana de la Mânăstirea Ghighiua Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoare şi a Preasfântului său Fiu Iisus Hristos Mântuitorul nostru şi slăvind-o, să o sărutăm cu dragoste.


Pe Dumnezeiescul Cuvânt zămislindu-L negrăit în pântecul tău, Preacurată, ainăscut pe Mântuitorul lumii, rămânând de-a pururi Fecioară. Iar noi slăvind sfântă fecioria ta, ne închinăm icoanei tale prin care ne dăruieşti tot binele.


Icoana Siriancă, a primit harul facerii de minuni, ca şi imaginea ta preaslăvitănumită Povăţuitoarea, pictată de Apostolul Luca. Iar razele harului său risipescîntunericul păcatelor.


Tu eşti mândria şi încununarea Sfinţilor, nădejdea şi ajutorul creştinilor ortodocşi.De aceea ne rugăm ţie, Maica lui Dumnezeu, spunând: te rugăm pogoară asupra noastră, a robilor tăi cei păcătoşi, milele tale cele bogate şi de suflet mântuitoare!

Cântarea a 5-a

Luminează-ne pe noi Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt, paceaTa dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni!


Slăvită să fii, pururea Preacurată, că ai născut pe Împăratul şi Dumnezeul tuturor. Noi te rugăm fierbinte, de la sfânta ta icoană Sirianca, izbăveşte-ne din nevoi.




Prin harul tău Dumnezeiesc, demonii fug la vederea ta, Stăpână, şi toţi credincioşiite slăvesc spunând: Bucură-te, o crotitoare cerească a sufletelor noastre!


Cea care ai primit întru tine Lumina dumnezeieştii stăpâniri, cea mai presus de fire,te rog pe tine, Maică Siriancă, să-mi stai înainte în Ziua Judecăţii şi să mământuieşti.


Izvor al milei fiind, noian al bunătăţii şi adânc nemăr ginit al milostivirii, prin milata, Stăpână, seacă izvoarele greşelilor mele şi mă fereşte pururea de cursele celuirău.

Cântarea a 6-a

Rugăciunea mea voi înălţa către Domnul şi Lui Îi voi spune toate necazurile mele,că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mărog: Dumnezeule, din stricăciune, scoate-mă!


Veniţi cu toţii la icoana de la Mânăstirea Ghighiu, că prin ea nevăzut ne întâmpinăÎmpărăteasa Cerului şi a Pământului, care se roagă neîncetat pentru mântuireanoastră.


Tulburat de patimi vin cu umilinţă la icoana ta Sirianca şi chem liniştea taPreacurată, scapă-mă din încercări, ceea ce eşti adăpostirea credincioşilor!


Celor ce vin cu grăbire la sfântul tău chip, Fecioară, le dăruieşti cu milostivire:sănătate pentru cei neputincioşi, izbăvire pentru cei stăpâniţi de patimi şimângâiere pentru cei necăjiţi.




Preacurată Maică şi Fecioară, cea care te-ai arătat cort al sfinţeniei, pogoară şiasupra mea din lumina cea mântuitoare şi sfinţeşte sufletul meu întinat de păcatefăcându-l părtaş Împărăţiei Cereşti.

Izbăveşte-ne din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toţi după Dumnezeu, latine scăpăm ca şi către un zid nestricat şi folositor.

Preacurată, care, prin cuvânt negrăit L-ai născut pe Cuvântul lui Dumnezeu înzilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una ce ai îndrăznire de Maică.

Ectenia pomeni r ii

Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi nemiluieşte! Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Încă ne rugăm pentru România, pentru conducătorii ei, pentru românii de pretutindeni şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos! Doamne miluieşte! (de 3ori)

Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şiiertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu (numele) şi ca să li se ierte lor toatăgreşeala cea de voie şi cea fără de voie. Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Încă ne rugăm pentru apărarea şi izbăvirea de tot ce vine de la rău, a Pământului şia vieţii de pe Pământ! Doamne miluieşte! (de 12 ori)

Că Tu eşti Împăratul Păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie slavă-Ţi înălţăm:Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Veniţi toţi credincioşii la limanul cel bun şi liniştit, la grabnica ajutătoare, FecioaraMaria, care ne dăruieşte mântuirea.

Grăbiţi-vă la rugăciune cu suflet curat, că Maica Domnului pogoară peste noi

nesecată milă, ajutându-ne şi izbăvindu-ne din toate nevoile.

Pomeni- voi Numele Tău întru tot neamul şi neamul.

Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporu l t ău şi casa părintelui tăuşi va dori Împăratul frumuseţea t a.



Evanghelia

Înţelepciune drepţi!

Din Sfânta Evanghelie de la Sfântul Luca, citire: (I, 39-49, 56)

39.Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într -ocetate a seminţiei lui Iuda. 40.Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta. 41.Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şiElisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,42.Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi

binecuvântat este rodul pântecelui tău. 43.Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?

44.Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.45.Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. 46.Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul. 47.Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,48.Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toateneamurile.49.Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui.

56.Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; şi s-a înapoiat la casa sa.


Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Milostive, curăţeştemulţimea greşelilor noastre!


Părinte, Cuvinte şi Duhule Sfinte, Treime Sfântă, curăţeşte mulţimea greşelilor

noastre!

Miluieşte- mă Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte toate fărădelegile noastre!

Înaintea icoanei tale Sirianca, Preaîndurată, se roagă cu smerenie călugări şi laicicare cred că tu eşti cu adevărat o puternică şi grabnică ajutătoare. Iar noi, cu



inimile pline de credinţă, îţi aducem în dar rugăciunile noastre şi cerem ajutorultău, Fecioară, că tu înalţi mâinile tale cele purtătoare de Dumnezeu şi te rogi pentruîntreaga lume.

Ectenie

Mântuieşte Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta! Cerceteazălumea Ta cu milă şi cu îndurări. Înalţă fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite pestenoi milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre,

Născătoarea de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria; cu puterea Cinstitei Cruci;cu ocrotirile Cinstitelor Puteri Cereşti fără de trup; pentru rugăciunile SfântuluiProoroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului; ale Sfinţilor, slăviţilor şiîntru tot Lăudaţilor Apostoli; cu ale Sfinţilor Ierarhi: Nicolae al Mirelor Lichiei şiSpiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni, Nectarie al Pentapolei, vindecătorul

de cancer şi Calinic de la Cernica; cu ale Sfinţilor, bunilor biruitori Mucenici:Gheorghe, purtătorul de biruinţă, Dimitrie, izvorâtorul de mir, Mina, ajutătorulcelor păgubiţi şi a Sfintei Muceniţe Filofteia; cu ale purtătorilor de Dumnezeu Părinţi: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel Sfinţit, Dimitrie cel Nou şi alePreacuvioasei Maici Parascheva; cu ale binecredinciosului voievod Ştefan celMare şi Sfânt; cu ale Sfinţilor şi Drepţilor Dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana; cuale Sfântului (N) a cărui pomenire o săvârşim astăzi şi pentru ale Tuturor Sfinţilor,rugămu- ne Multmilostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoşii, şi ne miluieşte! Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Cu mila, cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale Unuia Născut Fiului Tău, cuCare eşti Binecuvântat, dimpreună cu Preasfântul şi Bunul şi de Viaţă FăcătorulTău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Cântarea a 7-a

Tiner ii care au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa în PreasfântaTreime văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul Părinţilor noştri, bineeşti cuvântat!


Slăvită minune ai săvârşit atunci când ai apărut în vis Episcopului Samaha şi i-aispus acestuia, Prealuminată, să aducă la Mânăstirea Ghighiu din România, icoanaSiriancă.



Binecuvântată Fecioară Maria, tu eşti toiagul cel înflorit al lui Aaron şi ai născutfloarea numită Hristos, Izvorul Vieţii. Pentru aceasta te slăvim, Preacinstită

Născătoare a Iubitorului de oameni.

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-L şiPreaînălţându-L întru toţi vecii.

Pe Împăratul Ceresc pe care Îl laudă Oştile Îngereşti, Lăudaţi-L şi-L Preaînălţaţiîntru toţi vecii!

Cântarea a 9-a

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noicei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cereşti fără de trup.


Icoana ta Preacurată, a cărui chip se întunecă uneori, iar alteori se luminează înmod minunat, prin harul său vindecă oamenii de boli grele, alungă demonii din cei

posedaţi şi dăruieşte femeilor, care nu pot face copii, zămislire de prunci.


Adeseori Sirianca refuză să fie fotografiată, dacă persoana care încearcă aceastanu se află în post şi rugăciune. Astfel un fotograf a surprins pe peliculă Chipul Icoanei, doar după ce a postit şi a făcut canon de metanii.


Minunată a fost vindecarea băiatului fotografului, când acesta a suferit o fisurăgravă a capului. Boala a dispărut după ce tatăl copilului s-a rugat cu lacrimi şi cumultă nădejde înaintea icoanei Siriance.


Scoate-ne, Preacurată, din adâncul neputinţei, al necazului şi al durerii. PreasfântăFecioară la pocăinţa cea adevărată îndreaptă-ne pe noi robii tăi, prin harul Icoaneitale.



Cuvine- se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvita fără de asemănare decât Serafimii,care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat

Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stihiri:Preasfântă Fecioară, cu ce imnuri de slavă să preamărim noi credincioşii, Preacuratchipul tău, care a fost adus din Siria în România, prin voinţa Ta neabătută?

Maică nebiruită, cu ce cunună să te împodobim în Sfânta icoană a ta Sirianca, dincare pogori asupra noastră razele tale ocrotitoare şi sfinţitoare?

Preabinecuvântată, ce cuvinte înălţătoare să îţi aducem în dar noi cei ce cu adâncă

evlavie ne rugăm înaintea Icoanei tale, de la care primim mila ta cea îmbelşugată?

Veniţi credincioşilor să lăudăm în cântece de slavă pe Născătoarea de Dumnezeu!Plecându-ne genunchii înaintea Icoanei sale Sirianca, să-i mulţumim Preacuratei că este după Dumnezeu, nădejdea vieţii noastre!

Priveşte cu milostivire, Preafericită, pe cei care se roagă cu smerenie la Sfântul tăuchip chemând într-ajutor numele tău şi împlineşte după voia ta, rugăminţileacestora.

Cu Oştile Îngereşti şi cu Sfinţii, roagă-te Dumnezeiescului t ău Fiu, PreasfântăFecioară, să ne mântuiască pe noi.

Troparul icoanei: Stăpână Puternică şi Împărăteasă, ajută-ne şi ne ocroteşte pe noi păcătoşii, care fiind încercaţi de ispite, necazuri şi boli, venim înaintea Icoanei taleSirianca şi te rugăm cu nădejde, să pogori asupra noastră razele harului tău, princare sfinţeşti trupurile şi sufletele noastre.

Ectenia întreită

Miluieşte-ne, Dumnezeule după mare mila ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi nemiluieşte! Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna sporire şi chivernisire a robilor lui Dumnezeu (numele) şi pentru ca să li seierte lor toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie! Doamne miluieşte! (de 3 ori)



Încă ne rugăm să fie păzit sfânt locaşul acesta, ţara aceasta, oraşul acesta şi toateoraşele şi satele de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, devenirea altor neamuri asupra noastră şi de războiul cel dintre noi; pentru caMilostiv şi lesne Iertător să ne fie nouă Bunul şi Iubitorul de oameni, Dumnezeulnostru şi să-Şi întoarcă toată mânia care se porneşte împotriva noastră, să neizbăvească pe noi de mustrarea Lui cea dreaptă care este asu pra noastră şi să nemiluiască pe noi! Doamne miluieşte! (de 40 ori)

Încă ne rugăm şi ca Domnul Dumnezeul nostru să audă glasul rugăciunii noastre, şisă ne miluiască pe noi! Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Auzi-ne pe noi Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor Pământului şi a celor ce sunt pe mare departe şi Milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru

păcatele noastre şi ne miluieşte pe noi! Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Că Milostiv şi Iubitor de oameni eşti Doamne Dumnezeule şi Ţie slavă-Ţi înălţăm,Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!



Rugăciune

Preasfântă Fecioară Maria, Împărăteasa Cerului şi a Pământului, tu eşti mai cinstitădecât întreaga creaţie, şi eşti ajutătoarea noastră, care întăreşti neamul omenesc şi îlizbăveşti din toate nevoile.

Stăpână, priveşte spre noi, cei ce ne rugăm ţie cu inimă înfrântă şi smerită şi ne plecăm cu adânc respect înaintea slăvitei tale icoane Sirianca, în care te înclini cuduioşie asupra Fiului tău, Cel mai înainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos.

Tu eşti ajutorul şi mijlocirea noastră, apărarea celor asupriţi, bucuria celor mâhniţi,scăparea celor orfani, ocrotirea văduvelor, slava fecioarelor, mângâierea celor ce

plâng, cercetarea bolnavilor, vindecarea neputincioşilor şi mântuirea păcătoşilor.

De aceea îţi înălţăm cu bucurie un imn de slavă şi strigăm către tine: miluieşte-ne

pe noi, Maica lui Dumnezeu şi împlineşte nevoile noastre precum binevoieşti tu!Amin!

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvita fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cuadevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.



Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi din toată nevoiaşi necazul.

Toată nădejdea noastră spre t ine o punem, Maica l ui Dumnezeu, păzeşte-ne sub Sfânt Acoperământul tău.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeulnostru, miluieşte-ne pe noi. Amin!

Slavă Ţie, Hristoase, Dumnezeule, nădejdea noastră, Slavă Ţie!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.Amin!



Mănăstirea Ghighiu

La mai puţin de cinci kilometri de Ploieşti se află unul dintre cele mai cunoscutelăcaşuri de cult din Prahova, Mănăstirea Ghighiu. Vatra monahală situată laBărcăneşti este una dintre puţinele care au ca hram "Izvorul Tămăduirii".

Ridicată acum mai bine de patru secole, în mijlocul unei păduri care făcea parte dinlegendarii codrii ai Vlăsiei, mănăstirea atrage credincioşi din toată ţara. Două suntmotivele pentru care oamenii vin să se roage aici: icoana făcătoare de minuni aMaicii Domnului, adusă tocmai din Siria, şi un faimos izvor tămăduitor.

Mănăstirea Ghighiu - de-a lungul anilor

Pe vatra unei biserici din lemn zidită la sfârşitul secolului al XVI-lea de logofătul Coresi şi soţia sa jupâniţa Slaviţa, unde se găsesc şi monumentele lor, s-a ridicat înanul 1817 o biserică tot din lemn, de ieromonahul Arsenie de la Cernica, în timpuldomnului Ioan C. Caragea şi al mitropolitului Nectarie. Terenul pe care s-a clădit afost donat de Uţa Rafoveanca, banii fiind daţi de familia boierilor Rucăreanu.



Actuala biserică a fost zidită între anii 1858-1866 (şi sfinţită la 31 martie 1866), decătre stareţii Eftimie şi Antonie, ajutaţi de mitropolitul Nifon, pe temelia fostei

biserici de lemn (construită în 1817), care nu se ştie când a fost dărâmată şi în ceîmprejurări.

Biserica mănăstirii Ghighiu a avut de suferit multe stricăciuni, atât în timpulmarelui cutremur din 1940, cât şi în timpul bombardamentelor aliate asupra



Un mare necaz s-a abătut asupra mănăstirii prin cutremurul din 4 martie 1977, carea cauzat bisericii alte mari stricăciuni, ce au necesitat consolidări masive şirestaurarea picturii, lucrările durând până în august 1990, când biserica a fostresfinţită.

Mănăstirea Ghighiu - ansamblul monahal şi elementele arhitecturale

Arhitectura bisericii aminteşte de stilul brâncovenesc: formă de treflă, o singurăturlă pe naos şi pridvor deschis în faţă. Biserica Mănăstirii Ghighiu inspirăstabilitate şi greutate.

Biserica este în formă de treflă, construită din cărămidă, pe temelie din blocurimasive din piatră. Interiorul este compartimentat în altar, naos şi pronaos. Iniţial aavut pridvor deschis, în stil brâncovenesc, care la renovarea din 1954-1958 a fostînchis cu zid şi în parte de mari ferestre cu geamuri.



Are plafonul şi peretele dinspre pronaos pictat. La intrarea în pronaos sunt pictaţiSfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Uşa de la intrarea în pronaos este din lemn,sculptată, având pe Sfinţii Apostoli Pavel în stânga şi Petru în dreapta ei.

Catapeteasma este din lemn, foarte frumos sculptată. Are o singură turlă pe naos,octogonală. Acoperişul este din tablă, iar pardoseala are turnat mozaic. Clopotniţa



este mare, din zid şi pe sub ea se intr ă în incintă. Acum intrarea se face pe o poartăalăturată, la nord de biserică. Chiliile din sud fac corp comun cu clopotniţa.

Pictura a fost lucrată în ulei de Gheorghe Tăttărescu în anul 1865, sub influenţaşcolii italiene, exceptând pe cea a cupolei. Aceasta a fost restaurată între anii 1954-1958 şi 1984-1990, când au fost făcute şi unele reparaţii bisericii.



Pe lângă biserica mare a mănăstirii, în partea stângă se află un agheasmatar, iar încimitirul mănăstirii a fost construită în 1832 o mică biserică cu hramul "SfinţiiLazăr, Spiridon şi Haralambie". Ctitorul acestei biserici este setrarul PanaitMărunţeanu cu soţia sa Ecaterina.

Paraclisul existent în cimitir este un paraclis construit din piatră şi cărămidă, ridicatîntre anii 1832-1833, care are hramul Învierea lui Lazăr. Şi acesta a fost afectat de

bombardamentele din 1944. Din pictura originală au rămas doar catapeteasma şi peretele de la intrare. Restaurarea generală a fost făcut între anii 1954-1958.

Mănăstirea Ghighiu - Agheasmatarul "Izvorul Tămăduirii"



Pe lângă biserica mare a mănăstirii şi cea mică a cimitirului, în partea stângă seaflă şi un agheasmatar devenit deja foarte cunoscut în rândul credincioşilor.

Se spune că în spatele mănăstirii era încă din vechime un izvor tămăduitor, cu oapă rece şi bogată, care a ţâşnit chiar pe locul unde ar fi călcat Maica Domnului,

poruncind logofătului Coresi să ridice din nou mănăstire. Izvorul mai există şiastăzi, dar, parcă pe măsura credinţei noastre, şi-a împuţinat treptat-treptat debitul,dojenindu-ne fără cuvinte.

De hramul bisericii, la marea sărbătoare a Izvorului Tămăduirii, curtea mănăstiriise umple până la refuz de credincioşi, iar aleea care duce la izvor este parcursă deoameni în genunchi, în semn de recunoştinţă pentru jerfta lui Iisus.

Mănăstirea Ghighiu - icoana siriacă a Maicii Domnului

La Ghighiu, la loc de cinste stă icoana "Maica Domnului cu pruncul", o icoană

făcătoare de minuni, o culme a artei sacre, venită din părţile creştinilor sirieni şidatând din secolul al XVI-lea.

În anul 1958, icoana a fost adusă din Siria, de către episcopul Vasile Samaha şidăruită Patriarhului Justinian Marina. Icoana Maicii Domnului făcătoare de minunia fost de pusă la Catedrala Patriarhală.



Maicile mai în vârstă din mănăstire îşi amintesc şi acum ce s-a întâmplat, un episodcare a rămas viu în minţile şi în inimile lor. În data de 25 februar ie 1958, când alaiul arhiereilor, în frunte cu Patriarhul Justinian, a intrat în Biserică,măicuţele au încremenit de uimire.Brusc, oaspetele sirian, episcopul Samaha, a izbucnit în plâns. Cu lacrimile şiroind pe obraz, a căzut în faţa icoanei şi aînceput să- şi ceară iertare Maicii Domnului că a luat - o de la locul ei, cănecredinţa oamenilor a alungat -o din Sir ia.



Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghighiu - Siriaca

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghighiu, numită şi Maica DomnuluiSiriaca, este una dintre cele mai renumite icoane cu Maica Domnului din ţară.Această icoană, foarte veche şi mult iubită de credincioşi, în faţa căreia s-au

petrecut nenumărate minuni, se află în Mănăstirea Ghighiu, în biserica cea mare, în partea dreaptă.



"Unele icoane sunt vindecătoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altelesunt aducătoare de ploi binecuvântate şi protectoare ale mănăstirilor şi familiilor c redincioase. Fără îndoială, toate icoanele sunt făcătoare de minuni şi ajutătoare credincioşilor. Dar unele poartă o harismă specială, pe care o simtenumai cel ce se roagă mult şi cu lacrimi în faţa sfintelor icoane" (Arhimandritul

Ioanichie Bălan).

Mănăstirea Ghighiu se află în satul omonim, în comuna Bărcăneşti, judeţulPrahova, dinspre Bucureşti ajungându-se pe Drumul Naţional 1, până aproape deintrarea în Ploieşti. La un sens giratoriu, în partea stângă porneşte şoseaua deCentură a oraşului Ploieşti, iar în partea dreaptă merge drumul spre mănăstire,aflată la o distanţă de numai 6 kilometri sud-est de Ploieşti, pe şoseaua Ploieşti -Buzău.

Ridicată acum mai bine de patru secole, în mijlocul unei păduri care făcea parte dinlegendarii codri ai Vlăsiei, mănăstirea atrage credincioşi din toată ţara. Două sunt motivele pentru care oamenii vin să se roage aici: icoana făcătoare de minuni aMaicii Domnului - Siriaca, adusă tocmai din Siria, şi un renumit izvor

tămăduitor.



să-şi ceară iertare Maicii Domnului că a luat-o de la locul ei, că necredinţaoamenilor a alungat-o din Siria.

Icoana a sporit faima mănăstirii, fiind încă o mărturie despre îndurarea luiDumnezeu şi demonstrând încă o dată că în acest loc "şi-a făcut biserică pentru alocui într-însa". La icoană, după o străveche modă athonită, se înşiruie puzderie delănţişoare aurite - în semn de mulţumire şi recunoştinţă pentru toate minunilesăvârşite prin milă şi rugăciunile şi mijlocirea Maicii Domnului la Fiul ei şiDumnezeu nostru.

Icoana este zugrăvită pe lemn de santal. Icoana îşi păstrează numele de "Siriaca"datorită provenienţei sale, ea fiind renumită mai ales pentru ajutor în naştere de

prunci şi tămăduirea unor boli.

În anul 2008, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de prezenţă a icoanei MaiciiDomnului Siriaca în biserica Mănăstirii Ghighiu, după Sfânta Liturghie,

Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul , episcop vicar al Arhiepiscopiei

Bucureştilor, spunea: " Unul dintre cele mai de pr eţ odoare pe care le aremănăstirea aceasta şi Arhiepiscopia Bucureştilor este icoana făcătoare deminuni a Maicii Domnului, numită Siriaca. Se împlinesc 50 de ani de când această sfântă icoană a fost adusă la Mănăstirea Ghighiu de către episcopul vicar al Patriarhiei de Antiohia, PS Vasile Samaha, împreună cu episcopul vicar de Bucureşti de atunci, PS Teoctist Botoşăneanul, viitorul patriarh al României.În mai multe rândur i s- a arătat Maica Domnului, în vis, episcopului vicar al



Patriar hi ei de Antiohia îndemnându- l să ducă această icoană în România şi să oaşeze în această mănăstire. În ziua de 25 februarie 1958 a fost adusă icoana la

Mănăstirea Ghighiu, unde a fost aşezată cu mare cinste în Biserica Sfântul Lazăr, în cimitir, iar în anul 1992, icoana a fost adusă în biserica mare."



Icoana

Numele lui Vasile Samaha e bine cunoscut ierarhilor, clericilor şi credincioşilor din ţara noastră. Arhimandritul de acum câţiva ani ne-a vizitat în mai multerânduri, fie singur, fie ca însoţitor al Prea Fer icitului Alexandru al III-lea,

patriarhul Antiohiei şi-al Întregului Orient.

Cu un an în urmă, adică la 13 februarie 1957, Vasile Samaha a fost ridicat în

treapta de episcop, cu titlul de Serghiopolis, şi continuă să deţină calitatea dereprezentant permanent al Patriarhiei Apostolice din Antiohia pe lângă PatriarhiaBisericii Ortodoxe Ruse, avându-şi reşedinţa la metocul antiohian din Moscova, pecare-l conduce din 1948. Înzestrat cu deosebite calităţi de om bisericesc, cu o bună

pregătire teologică, cu o minte ascuţită, cu un spirit viu şi pururea prezent, cu putinţa de a cuprinde largi orizonturi de înţelegere a realităţilor bisericeşti şisociale, Prea Sfinţitul Episcop Vasile Samaha s-a impus drept un puternic militant

pentru unitatea Ortodoxiei, pentru consolidarea conştiinţei de ecumenicitateortodoxă.

În ultimii zece ani a întreprins, ca împuternicit al Sfântului Sinod din Antiohia,lungi şi repetate călătorii în aproape toate centrele Ortodoxiei, purtând mesaje desolidaritate bisericească răsăriteană şi de promovare a luptei pentru pace. Cu toatedificultăţile ridicate de epoca turbulentă a Orientului Mijlociu şi a omenirii îngeneral, Prea Sfinţitul Vasile a izbutit să obţină o seamă de împliniri pe care istoria

bisericească, desigur, nu le va neglija.



La 4 februarie 1958 Prea Sfinţitul Episcop Vasile Samaha a sosit din nou în ţaranoastră, venind cu avionul din Moscova. Pe aeroportul Băneasa, Prea Sfinţia Sa afost întâmpinat şi salutat de Prea Sfinţitul Episcop Teoctist Botoşăneanul, vicar

patriarhal, de d-l Ion Onţanu, director în Departamentul Cultelor şi de PreaCucernicul Preot N. Cazacu, secretar patriarhal.

În aceeaşi zi Prea Sfinţia Sa a fost primit de Prea Fericitul Patriarh Justinian. Deasemenea s-a prezentat în audienţă şi la d-l Director D. Dogaru, Secretarul Generalal Departamentului Cultelor. De data aceasta Prea Sfinţitul Vasile a avut deîndeplinit misiunea ce-i fusese încredinţată de Prea Fericitul Patriarh Alexandru alIII-lea şi de Sfântul Sinod al Bisericii Antiohiene, şi anume aceea de a înmânacâtorva ierarhi români decoraţia bisericească „Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel,” decoraţie cu care, încă din toamna anului 1950, Biserica Antiohiei a cinstit

pe Prea Fericitul Patriarh Justinian al României.

Primind cuvenita binecuvântare din partea Întâistătătorului Bisericii noastre, PreaSfinţitul Vasile a înmânat această decoraţie Înalt Prea Sfinţitului Iustin,mitropolitul Moldovei şi Sucevei, la Iaşi, în duminica din 9 februarie 1958, iar înduminica următoare s-a săvârşit la Craiova decorarea Înalt Prea SfinţituluiFirmilian, mitropolitul Olteniei. În duminica din 23 februarie 1958 a avut loc, încatedrala Sfântul Spiridon din Bucureşti, solemnitatea decorării cu acest Ordin aPrea Sfinţiţilor Episcopi Antim Târgovişteanul şi Teoctist Botoşăneanul, vicari

patriarhali, şi a Părintelui arhidiacon Vartolomeu Anania, bibliotecarul şef alSfintei Patriarhii Române.

La orele 10 dimineaţa s-a început Sfânta Liturghie, oficiată de Prea Sfinţiţii Vasile,Antim şi Teoctist, şi de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa Prea FericituluiPatriarh Justinian, după care a urmat o agapă.

În dimineaţa zilei de 24 februarie, Prea Sfinţia Sa, însoţit de Prea Sfinţitul EpiscopTeoctist Botoşăneanul, de r eprezentantul Departamentului Cultelor şi deArhidiaconul Vartolomeu Anania, a vizitat mai întâi Fabrica de Confecţii „Gh.Gheorghiu- Dej,” după care a vizitat Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii.”

În după amiaza aceleeaşi zile, Prea Sfinţitul Vasile a vizitat MânăstireaSamurcăşeşti, cunoscută mai mult sub numele de Ciorogârla. A doua zi, 25februarie, Prea Sfinţitul Vasile de Serghiopolis a fost condus la „Schitul Maicilor”din Bucureşti, după care a vizitat şi Mânăstirea Ghighiu, rectitorită, de aseme nea,în ultimii cinci ani.



mărturisesc că mi-a ascultat întotdeauna rugăciunile şi m-a ajutat de nenumărateori.

Sursa: http://www.manastireaghighiu.ro/?page_id=131

http://www.manastireaghighiu.ro/?page_id=131






Pelerinaj la Mănăstirea Ghighiu

Sfintele Moaşte de la Ghighiu ale Sfântului Haralambie, Sfântului DimitrieBasarabov, Sfântului Teodosie, Sfântu lui Panaghiotis, Sfântului Porf ir ie,

Sfântulu i Tr if on etc.



I coana Maicii Domnului aşezată în partea stângă a altarului



Doina-Elena Dumitru - Am fost la Mănăstirea Ghighiu

Este al treilea pelerinaj la Mănăstirea Ghighiu. Şi am păstrat o amintireextraordinar de frumoasă Maicii Domnului Sirianca de aici. Frumuseţea simplă şidulce a Maicii m-a însoţit de multe ori în momente de încercări. Astăzi aveam s-orevăd!



Ca în vremurile de început ale prieteniei noastre, am mers la Mănăstirea Ghighiucu Mioara şi Nicolae, acum purtând-o cu noi şi pe mica Daria. Pelerinajul nostruavea să fie şi încercarea răbdării fetiţei şi a modului cum suportă un drum mailung.

La dus, deoarece era ora prânzului, Daria a dormit în braţele mamei sale şi s-atrezit ca totdeauna senină, zâmbitoare, bucuroasă că ne revede, chiar când eramfoarte aproape de mănăstire.

În curtea mare, plină încă de pelerini, Daria a admirat florile puse de măicuţe, s-a plimbat pe alei...a făcut poze.. Cu felul ei atât de special, a reuşit să se facă văzută

şi de maica Marina care ne-a povestit că este de aproape 70 de ani în mănăstire.

-Si mama sfinţiei voastre s-a bucurat când aţi plecat la mănăstire? a întrebat-oMioara.

-S-a bucurat! Sigur, s-a bucurat! Dar întâi a plâns!



Pe acelaşi rând, uşa dreaptă, este pictat Sfântul Arhanghel Mihail. În continuareeste pictat Domnul Iisus cu Evanghelia în mână, urmat de altă icoană a MaiciiDomnului cu Pruncul în braţe. Pe uşa stângă din rândul întâi al catapetesmei sunt

pictaţi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar în continuare este pictat Sfântul IoanBotezătorul cu capul pe tipsie.

Pe rândul al doilea, în partea dreaptă a catapetesmei, este pictată icoana cuAdormirea Maicii Domnului şi Schimbarea la Faţă a Domnului. Lângă ea este

pictată icoana cu Pogorârea Sfântului Duh şi Înălţarea Domnului, urmată de icoanaÎnvierii Domnului şi Intrarea în Ierusalim. Tot pe rândul al doilea al catapetesmei,la mijloc, este pictată icoana cu Cina cea de taină, iar în continuare, spre parteastângă a rândului doi al catapetesmei, este pictat Botezul Domnului şi Întâmpinareaurmată de icoana Naşterii Domnului şi Buna Vestire. Lângă această este pictatăicoana cu Intrarea în Biserică şi Naşterea Maicii Domnului.

Pe rândul al treilea şi al patrulea al catapetesmei, în partea dreaptă, sunt pictaţ iSfinţii Apostoli Simion şi Filip, şi deasupra, într -un cerc, Proorocul Moise.

În continuare, pe aceleaşi rânduri, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Luca şi Andrei, iar deasupra, în cerc, Proorocul David. Lângă aceştia sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Ioanşi Petru, iar deasupra, în cerc, Proorocul David.

Pe rândul al treilea al catapetesmei, în mijloc, este pictată Sfânta Treime, dupăcare, spre stânga, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Pavel şi Marcu, iar deasupra, în cerc,Preotul Aaron.

Lângă aceştia sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Toma şi Matei, iar deasupra, în cerc,Împăratul Solomon.

În continuare sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Iacov şi Vartolomeu, iar deasupra, încerc, este pictat proorocul Ieremia.

Pe rândul al patrulea al catapetesmei, în mijloc, este pictată Maica Domnului, iar

deasupra acestei icoane se află pictată icoana cu răstignirea Domnului nostru IisusHristos, având de o parte şi de alta pictaţi pe Maica Domnului îndoliată şi peSfântul Ioan Evanghelistul.

Uşile împărăteşti ale catapetesmei au pictată icoana cu Buna Vestire. Toateicoanele de la catapeteasmă sunt opere ale lui Tăttărescu care, în întregime,reprezintă cel mai preţios tezaur al Mânăstirii Ghighiu.



În absida strănii drepte a naosului se află în dreapta ferestrei, jos, icoan a DreptuluiJudecător, având de o parte pe Maica Domnului mijlocitoare şi de cealaltă parte peSfântul Prooroc Înaintemergător şi Botezător Ioan.

În dreapta ferestrei, sus, Iisus umblând pe mare, scenă din Evanghelia de la Matei(14, 25-33). În absida strănii drepte a naosului, în stânga ferestrei, jos, sunt pictaţiSfinţii Mucenici Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi Eustaţie, iar sus o scenă dinEvanghelie, Domnul Iisus Hristos vorbind mulţimilor.

La înălţimea măreţiei scenelor din naos şi pronaos se poate vedea NaştereaMântuitorului, care redă acest moment într -un chip impetuos şi cu totul viu.

Această scenă este situată în absida dreaptă, iar în partea stângă este înfăţişat proorocul Moise lovind stânca pentru a da apă poporului în pustiu. Înfăţişarea peisajului biblic este aşa de mişcătoare încât ai impresia unei realităţi.

În absida strănii stângi, în dreapta ferestrei, jos, sunt pictaţi Mucenicii DimitrieIzvorâtorul de Mir şi Artemie, iar sus, deasupra icoanei acestor doi mucenici, este

pictat Mântuitorul în scena din Evanghelia de la Matei (25, 1-3) a celor 12fecioare.



În absida strănii stângi, în stânga ferestrei, jos, sunt pictaţi Sfinţii ÎmpăraţiConstantin şi Elena şi între ei Sfânta Cruce, iar deasupra acestei icoane e pictatÎngerul vestind mironosiţelor Învierea Domnului.

În absida strănii stângi, sus, pe toată suprafaţa, este pictată Învierea Domnuluinostru Iisus Hristos. În cupola turlei octogonale din naos este pictat Domnul Iisus

Hristos Pantocrator, iar în spaţiul dintre cele opt ferestre ale turlei sunt pictaţiSfinţii Apostoli.

În partea de jos a turlei, sub cele opt ferestre, circula ră, este pictată Liturghiacerească: Scena împărtăşirii îngerilor. Sub această scenă sunt pictate portretele aopt prooroci.

Pe arcul de deasupra catapetesmei care desparte naosul de altar, e pictat DomnulIisus Hristos în văzduh. Peretele lateral din dreapta, care separă naosul de altar are

pictată sus scena cu patriarhul Avraam pregătind jertfa fiului său Isaac, iar jos, înmărime naturală, Dreptul Ioachim. Peretele lateral din stânga, care separă naosulde altar, are pictat sus Scara Patriarhului Iacob şi jos Dreapta Ana cu SfântaFecioară în braţe.



În Sfântul Altar, deasupra, se află pictura Maicii Domnului cu Pruncul în braţe, iar jos sunt pictaţi de o parte şi de alta a ferestrei Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigore şiIoan, Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Arhidiacon Ştefan.

Pronaosul are în partea dreaptă a ferestrei, jos, pictaţi pe Cuvioşii Părinţi Antonie şiEftimie, iar deasupra scena din Evanghelia de la Luca (10, 25-37) aSamarineanului milostiv. Tot în partea dreaptă a pronaosului, în stânga ferestrei,sunt pictaţi Cuvioşii Arsenie cel Mare (jos, în mărime naturală) şi Pafnutie (sus, înmedalion).

Deasupra ferestrei, sus, în dreapta pronaosului, este pictat Domnul nostru IisusHristos în mijlocul mulţimii. În partea stângă a pronaosului, în dreapta ferestrei,

jos, în mărime naturală, este pictat Cuviosul Pahomie cel Mare şi sus, în medalion,Cuviosul Ilarion cel Mare. În stânga ferestrei din aceeaşi parte a pronaosului sunt

pictaţi Cuvioşii Sava şi Teodosie (jos, în mărime naturală) iar sus este pictată scenaFiului risipitor din Evanghelia de la Luca (15, 10-25). Deasupra ferestrei, sus, înstânga pronaosului, este pictată scena din Vechiul Testament şi anume Moiselovind cu toiagul în stâncă, în pustie.

Pe bolta pronaosului este pictată Sfânta Treime, având în cele patru colţuri pictaţi pe Cuvioşii Gherman, patriarhul Constantinopolului, Iosif dulce cântăreţul, Romanmelodul şi Ioan Damaschin. Pe peretele din dreapta uşii de intrare în pronaos, seaflă pictate chipurile Prea Sfinţitului Mitropolit al Ungro-Vlahiei, primat alRomâniei, Nifon, precum şi al Arhimandritului Eftimie, stareţul Sfintei Mânăstirila 1858, iar pe peretele din stânga este pictat chipul Prea Fericitului PărintePatriarh Justinian în 1958, de către pictorul Vasile Rudeanu.

Tot aici se adaugă şi scena în care Maria Egipteanca primeşte Sfânta Împărtăşanie,scenă în care realitatea este redată în chip natural.Sus, în cafas, se află pictată Adormirea Maicii Domnului.

În pridvor, la intrarea în pronaos, deasupra uşii, este pictat „Cel vechi de zile”înconjurat de 24 de bătrâni. De o parte şi de alta, sus, sunt pictate două scene din

Apocalipsa lui Ioan, iar jos, în dreapta uşii, Sfântul Apostol Petru şi în stânga uşiiSfântul Apostol Pavel. Deasupra ferestrelor laterale din pridvor, în dreapta, sus, înmedalion, este pictat Proorocul Ieremia, iar în stânga Proorocul Ilie."

Iar uşile, uşile bisericii, din lemn masiv au extraordinar de frumos sculptate cei doimari apostoli: Petru şi Pavel.



Dar dincolo de frumuseţea bisericii, ceea ce atrage mii de pelerini e MaicaDomnului Sirianca

În fiecare an am găsit-o împodobită de maicii cu orhidee alb şi mov.



Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită ca icoana făcătoare de minuni, esteo culme a artei sacre siriene, venită din părţile creştinilor sirieni, în secolul al XVI -lea. Icoana a ajuns în România în anul 1958, ea fiind adusă de către episcopulVasilios Samaha şi oferită Patriarhului Justinian Marina, în urma unui vis în careMaica Domnului i-a cerut să îi ducă icoana în acest loc. Icoana a fost adusă dinSiria şi depusă în Catedrala Patriarhală din Bucureşti.



Se spune că Maica Domnului i-a cerut Preafericitului Patriarh, în vis, să îi ducăicoana siriaca la Mănăstirea Ghighiu. Părinţii au hotărât ca icoana să fie dusă laMănăstirea Ghighiu, unde a început să facă minuni.

Sfânta icoană a fost adusă la Mănăstirea Ghighiu în data de 25 februarie 1958, de odelegaţie condusă de către vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, peatunci episcop vicar patriarhal.

Aşezând icoana în biserica mare, brusc, oaspetele sirian, episcopul Samaha, aizbucnit în plâns. Cu lacrimile şiroind pe obraz, a căzut în faţa icoanei şi a începutsă-şi ceară iertare Maicii Domnului ca a luat-o de la locul ei, că necredinţaoamenilor a alungat-o din Siria.

Icoana este zugrăvită pe lemn de santal. Icoana îşi păstrează numele de "Siriaca"datorită provenienţei sale, ea fiind renumită mai ales pentru ajutor în naştere de

prunci şi tămăduirea unor boli. Am parcurs în linişte drumul spre sfintele icoane, bucurându-ne de întâlnirea cuSfântul Spiridon, Sfântul Nicolae, Sfântul Pantelimon,Sfânta Parascheva, MaicaDomnului zugrăvită în alte chipuri, dar mereu Maica Domnului...Lumea săruta înlinişte icoanele şi se ruga, fiecare cerând, încă cerând...



Daria a privit din braţele mamei ei spre o bătrână şi a întrebat tare: - Ce face, mamaia?- Am venit să mă închin şi să mă rog la Maica Domnului-i-a răspuns mamaia.- Şi eu! i-a răspuns şi Daria privind-o fix în ochi!Şi ea se rugase învăţată de mama ei: - Maica Domnului, ajută-mă să cresc mare, sănătoasă şi să fiu o bună creştină !

Ne-am închinat la moaştele sfinţilor mănăstirii: Sfântul Dimitrie Basarabov,Sfântul Haralambie...

Am plecat purtând parcă în inima tristeţea Maicii Domnului Sirianca şi întrebarea :Ce să fac să schimb în zâmbet chipul Maicii şi să şterg urma de pe tâmpla Sa? Voiavea oare timp să fac asta? Şi oare timp îmi trebuie sau inimă curată?



Mirela Şova - Taina Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Siriaca,

de la mănăstirea Ghighiu

Am ajuns la mănăstirea Ghighiu (com. Bărcăneşti, jud. Prahova) fără să cunosc prea multe despre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de acolo. Doar atât, că e foarte frumoasă (văzusem copii ale ei) şi că e... făcătoare de minuni. Şi

poate n-aş fi ajuns prea curând la ea, dacă nu m-ar fi rugat cineva să poposesc şi sămă rog anume acolo, pur şi simplu.

În semi întunericul bisericii cu hramul Izvorul Tămăduirii, am zărit icoana Siriaca,aproape întunecată. Pelerinii se rugau înaintea ei, în genunchi, pe rând. În jurulicoanei, aerul părea mai curat, sfinţit şi sfinţitor. Îţi piereau gândurile, grijil e,rămâneai doar tu înaintea Maicii Domnului, cu rugăciunile tale. Problemele tale

păreau acum mici, şi un singur lucru am putut face, spontan, fiind de ziua SfântuluiIoan Iacob Hozevitul: să-i cânt în gând, Maicii, un cântec pe versuri de Sfântulzilei:

Preasfântă Maică şi Fecioară

Nădejdea sufletului meu

Tu eşti a mea mijlocitoare

Spre milostivul Dumnezeu. De n-ar avea la ceruri lumea

Rudenie de pe pământ Atunci ar fi pustie viaţa

Asemenea unui mormânt.

Ai fi vrut să rămâi şi să sorbi din ochi icoana cu sclipiri de pietre scumpe.



Abia apoi am cercetat, descoperind informaţii despre icoană. Crezusem că... maimulte minuni s-au petrecut, cumva, la icoane minunate din Grecia, Rusia... Dar nuera aşa, ci numai o necunoaştere şi un studiu neaprofundat despre icoanelefăcătoare de minuni din România. De altfel, se pare că notiţele despre minunileicoanei de la Ghighiu s-au pierdut.

Însă au rămas câteva lucruri clare, povestite, repovestite de măicuţe şi de pelerini:locul mănăstirii este unul ales, pe care s- a arătat însăşi Maica Domnului, înurmă cu peste 400 ani, poruncind logofătului Coresi să reconstruiască lăcaşul monahal. Pe locul unde a păşit dânsa, a ţâşnit un izvor tămăduitor, păstrat pânăastăzi. Despre acest izvor nu ştiusem nimic înainte, deci nu l-am vizitat, fiindundeva în spatele mănăstirii.

La mănăstire se petrec lucruri uimitoare, pe lângă vindecările de la icoană: apa

izvorului curge foarte încet în mod obişnuit, dar din când în când ţâşneşte cu putere. Icoana însăşi se arată uneori foarte întunecată la faţă, alteori însă e foarteluminoasă. Uneori nu se lasă ridicată şi mutată, şi nici fotografiată. Minunile

petrecute sunt diverse, de la vindecări de cancer, de sterilitate, alungarea duhurilor rele, la tămăduirea stărilor de tristeţe.

Aducerea icoanei s-a petrecut în mod aparte.

Episcopul Vasile Samaha al Antiohiei a avut un vis prin care Maica Domnului îispunea unde să fie mutată icoana, precizând numele mănăstirii Ghighiu. În anul1958, icoana a fost adusă cu fast, la mănăstirea Ghighiu, în prezenţa patriarhuluiJustinian Marina. În ziua mutării, 25 februarie, episcopul sirian a izbucnit înlacrimi în faţa tuturor, simţind că pentru păcatele conaţionalilor săi MaicaDomnului a poruncit schimbarea locului icoanei.

Dar despre toate acestea am aflat după închinare... şi m-am înfiorat. Există atâtealocuri sfinţite şi la noi, unde Maica Domnului a binevoit să se arate şi să cheme pecei credincioşi, spre ajutor şi mântuire.

Am mai citit că icoana de la Ghighiu este considerată tristă, în privinţa expresieiPreacuratei Fecioare. Că uneori Maica plânge. Personal nu am putut vedea aceastătristeţe a Maicii Domnului, ci frumuseţea ei nemai întâlnită şi prezenţa ei sobră şivie, alături de Fiul ei şi... de noi.



Comoara Mănăstirii Ghighiu Icoana Maicii Domnului "Siriaca"

Lacrimile arhiereului

Faima icoanei Maicii Domnului "Siriaca" de la Mănăstirea Ghighiu atrage mulţimide oameni. De sărbători şi duminica, şirurile de maşini se întind spre Ploieşti, pekilometri întregi. E o icoană aparte, tulburătoare şi plină de forţă. Din orice colţ ai

privi-o, Măicuţa Domnului pare că te urmăreşte cu ochii ei plânşi, îngreunaţi dedurere şi, brusc, fără să înţelegi prea bine ce se întâmplă, nu te mai simţi singur. Cuea alături, ai cu cine vorbi. Ai cui cere sfat şi ajutor.



Icoana făcătoare de minuni de la Ghighiu este aparte, măcar pentru că este una din puţinele reprezentări ortodoxe în care Măicuţa Domnului pare întristată amarnic desuferinţele Fiului şi de păcatele oamenilor. Jos, la baza gâtului (după o străvechemodă athonită), se înşiruie puzderie de lănţişoare şi inele de aur, ca semn demulţumire şi recunoştinţă pentru toate minunile săvârşite prin mila şi rugăciunileSfintei Fecioare.

Alături, în strana din dreaptă, discretă că o umbră, o maică îşi face canonul derugăciune. La cei 80 de ani ai săi, a văzut cu ochii ei nu numai vindecări şiîmpliniri minunate, dar, peste toate, a apucat să trăiască, în toată intensitatea clipei,momentul intrării Sfintei Icoane în biserica Ghighiului.

Totul s-a întâmplat în 1958. Adusă din Siria şi dăruită mănăstirii de episcopulVasilios Samaha, icoana zugrăvită pe lemn de santal săvârşise deja prima minune,

cerând în vis să fie adusă în România - chiar la Ghighiu, nu în altă parte.Amintindu-şi toate câte au fost în acea perioadă, maica cea bătrână cade pegânduri. E limpede că nimic, dar absolut nimic nu e întâmplător.

Împodobită cu darurile celor vindecaţi, icoana Maicii Domnului se lasă greu fotografiată

Pe vremuri, în spatele mănăstirii era un izvor tămăduitor, cu apă rece şi bogată,care ţâşnea chiar pe locul unde (se zice) ar fi călcat Maica Domnului, poruncind

logofătului Coresi să ridice din nou mănăstire, cea veche fiind în ruine. Izvorul maieste şi astăzi, dar, parcă pe măsura credinţei noastre, a mai sleit - abia picur ă, camcât s-ar umple o sticlă într -o oră.

Da, orice ar fi şi orice s-ar întâmpla, maica nu poate să uite. Pe 25 februarie 1958,când alaiul arhiereilor, în frunte cu Patriarhul Iustinian, a intrat în biserică,măicuţele au încremenit de uimire. Nu numai că procesiunea era de o mare trăire



emoţională, dar, la un moment dat, fără nici o explicaţie, oaspetele sirian, episcopulSamaha, a izbucnit în plâns. Cu lacrimile şiroind amarnic pe obraji, a căzut în faţaicoanei şi a început să-şi ceară iertare Maicii Domnului, că a luat-o de la locul ei,că necredinţa oamenilor a alungat-o din Siria, din biserica ei.

Cei de faţă au amuţit. Din toate minunile, cea mai grea şi mai răscolitoare este pocăinţa şi darul lacrimilor, roua sufletului şi rugăciunea cea adevărată a inimii. Defapt, numai prin lacrimi putem discuta cu Dumnezeu. Ţâşnite din străfundurilenecazurilor sau ale bucuriei, lacrimile vorbesc singure. Se urcă slobode direct lacer.

"Du-te acasă, omule, copilul tău se va face bine"

Aşa l-am cunoscut: îngenuncheat şi cu ochii în lacrimi. Încă tânăr, abia trecut de 40

de ani, Ninel Toma stătea ghemuit în faţa icoanei şi plângea cu suspine. Într -untârziu, când s-a ridicat, un zâmbet îi strălucea discret pe buze. Din durerea lui dealtădată nu-i mai rămăsese decât o cută adâncă pe mijlocul frunţii şi părul albitîntr-o singură noapte. La început, când l-am întrebat ce i se întâmplase, de ce

plângea, a refuzat să vorbească. Apoi, privind din nou la icoană, s-a răzgândit,grăbindu-se să adauge că toată mărturia lui e dată doar spre mărirea MaiciiDomnului şi spre întărirea celor aflaţi în disperare şi nevoi.

Tulburătoarea lui poveste începe cu ani în urmă, pe timpul comuniştilor, când, înciuda vremurilor grele, Ninel Toma era deja un om aranjat - avea casă la curte,maşină, o familie minunată şi, ca fotograf profesionist, câştiga destui bani ca sătrăiască liniştit şi fără probleme. Peste toate, socrul său, marinar de cursă lungă, îirăsfaţa familia cu toate bunătăţile pământului, ajutându-i financiar ori de câte oriera nevoie.



"Trăiam fără nici o grijă", îşi aminteşte. "Nimic, dar absolut nimic, nu anunţa ceurma să se întâmple. În ziua aceea, stăteam cu soţia în grădină, când, deodată , amauzit o bufnitură cumplită, care m-a scrijelit parcă pe creier. Când m-am dus să vădce se întâmplase, am înlemnit. Adormit într-un hamac, Dănuţ, copilul meu de şaseani, căzuse, izbindu-se cu capul de ciment. A fost ceva cumplit - era plin de sânge,capul îi crăpase ca un pepene, şi chiar dacă mai respira încă, îşi pierdusecunoştinţa, era inert, era o legumă. Nu mai avea memorie, nu mai recunoştea penimeni. Când l-am dus la Urgenţă, doctorul a ridicat din umeri şi, arătându-miradiografiile în care se vedea o fisură prelungă, de un centimetru, mi-a zis fără niciun ocol: "Numai Dumnezeu ţi-l poate salva! Oricum, chiar dacă trăieşte, va fi unhandicapat toată viaţa".

Frumuseţe şi linişte

Pe vremea aceea nu ştiam prea multe despre Biserică, nici despre Hristos. Împinsde disperare, m-am suit în maşină, am demarat şi, fără să ştiu unde merg, m-am

trezit în faţa mănăstirii Ghighiu. Atunci mi-am adus aminte că mai fusesem o datăla mănăstire, ocazie cu care mi se întâmplase ceva ciudat. Pentru că intrasem în

biserică să fotografiez o nuntă, maica Lavrentia (ghidul mănăstirii) m-a rugat să pozez şi Icoana Preasfintei Fecioare, deşi tot ea mă avertizase: "Ai grijă, ceinecredincioşi nu o pot fotografia".

Dar eu mi-am văzut de meserie cum ştiam mai bine. Spre surprinderea mea, ladevelopare, nunta a ieşit perfect, dar chipul Maicii Domnului nu era nicăieri. Ammai încercat o dată. Am consumat două filme (72 de imagini) din toate unghiurile

posibile, dar rezultatul a fost acelaşi. Abia a treia oară, când maica mi-a zis: "Fă cefac eu" şi a început să meargă în genunchi, din pridvorul bisericii până la icoană,abia atunci am reuşit să-i redau chipul Maicii Domnului pe peliculă.

Cu tulburarea acestei amintiri, am intrat în biserică şi, ajuns în dreptul icoanei, amsimţit că în sufletul meu se produce un vârtej teribil. Am început să plâng. Boceamfără ruşine. Din ochi ţâşneau lacrimile, iar din piept răbufneau toate strigătele mele



perfect. Fisura prelungă din craniu dispăruse, ca şi cum n-ar fi fost vreodată. M-amîntors acasă cu copilul sănătos, bucurându-mă şi strângându-l în braţe ca un nebun.

În acelaşi timp, mi-am amintit că, atunci când am dus băiatul la spital, în salon maiera o femeie uşor lovită la cap, ce se internase pentru nişte analize simple, derutină. Câteva zile mai târziu, în timp ce completam hârtiile de externare alecopilului, rudele femeii tocmai îi ţineau lumânarea. Cu o leziune minoră la cap,femeia murise, în timp ce copilul meu (considerat de doctori irecuperabil) trăia".

Icoanele sunt vii

La Ghighiu, Maica Domnului "Siriaca" veghează necontenit. Departe de orice

laudă publicitară, icoana lucrează după credinţă şi râvnă fiecăruia. Când şi când,îngăduie câte o mărturie spre luare-aminte, spre întărirea celor slabi.

În mănăstire, despre minunile icoanei făcătoare de minuni se vorbeşte puţin. Pe peretele din pridvor nu găseşti decât un scurt istoric: "Mănăstire ridicată pe terenuldonat de Uţa Rafoveanca, prin sârguinţa călugărului Agape, cu cheltuiala ctitorieişi din agoniseala cuvioşilor călugări părinţi, în timpul lui Ioan Caragea Voievod".

Nicăieri nu se face vreo referire la icoana adusă cu atâta zbucium din îndepărtataSirie. La Ghighiu, istoria cea adevărată a locului se scrie în memoria măicuţelor.

Sunt fapte şi întâmplări pe care nu le poate şterge nimeni şi nimic. Fiecare a văzutşi a trăit ceva peste fire: o lacrimă curgând din ochiul Preasfintei Fecioare, untămăduit de cancer sau de epilepsie.

Maica Lavrentia, de pildă, îşi aminteşte cum, în timpul lui Ceauşescu, un bolnav derinichi plângea la icoana că nu i se dădea paşaport să plece în Germania pentru untransplant. Mult a plâns omul acela, de dimineaţă până după vecernie, şi când a



ajuns acasă, cineva de la securitate l-a sunat spunându-i cu reproş: "Pe unde umblitovarăşe? Te-am sunat toată ziua. Vino să-ţi iei paşaportul!". Omul a ajuns înGermania, şi-a făcut transplantul, şi trăieşte şi acum.

Altă maică, Arsenia, e convinsă că icoanele sunt vii. Discuţi cu ele, îţi spui necazulşi ele îţi dau răspuns. Te mângâie, te întăresc, te scot din disperare. Maica Arseniaar putea vorbi cum s-a vindecat o demonizată, doar atingând rama icoanei, saudespre cum o femeie şi-a recăpătat banii furaţi chiar în biserică. Pentru ea, minuneaadevărată e altceva - e chiar vieţuirea ei la Ghighiu, alături de familia ei, de surorileei după trup (Evlampia şi Atanasia) şi de mama lor, de curând mutată la celeveşnice, Macrina. Alungate din Basarabia încă din 1940, alungate şi din mănăstirede către comunişti, cele trei surori continuă să trăiască la Ghighiu, în casa lor, casa

Domnului şi a Maicii Domnului "Siriaca", cea întunecată la chip de suferinţeleîntrevăzute ale Mântuitorului, de suferinţele spre izbăvire la care suntem cu toţiisupuşi.

Izvorul întemniţat de comunişti



Mănăstirea e frumoasă mereu, dar, o dată în an, de ziua Tămăduirii, Ghighiul segăteşte aparte, în straie albe şi curate, de sărbătoare.

Curtea mănăstirii e ca o stupină. Fără excepţie, toate măicuţele trebăluiesc laagheazmatar sau în jurul bisericii, sădind fiecare în dreptul chiliei sale brâurimulticolore de irişi, păscăluţe, butonaşi, pansele, violete sau mărgăritar. Nimic numai răzbate din chipul posomorât al oraşului, care pândeşte undeva, în zare.

În spatele zidurilor înalte ale mănăstirii, tur lele fumegoase ale Ploieştiului dispar.Marea lavră Ghighiu e apărată prin două minuni - de icoana Maicii Domnului şi deizvorul tămăduirii, ce susură în spatele grădinii. Ca două suflete pereche, icoana şiizvorul întregesc aceeaşi lucrare.

Într-un caiet cu scoarţe îngălbenite de vreme, s-au păstrat multe din minunile

împlinite la Ghighiu. Apoi caietul a dispărut. Nimeni nu l -a mai găsit vreodată.Parcă ar fi intrat în pământ. Din toate, a mai rămas doar amintirea unor întâmplărifericite, despre care maica Maria (îngrijitoarea grădinii) vorbeşte cumva cu teamăşi fereală. Siriaca e o icoană smerită, căreia nu-i place fala deşartă - acoperământcu pietre preţioase sau cuvinte exagerate de laudă. De cele mai multe ori refuză săfie pozată în albume, aşa cum refuză să fie mutată de la locul ei, îngreunându-se

peste fire, dacă cel ce se apropie de ea nu se află în post curat şi rugăciune.

Fără nici o explicaţie şi fără legătură cu momentul zilei, uneori Siriaca seînnegurează la chip, încât nu-i mai zăreşti nici o trăsătură pe lemnul de santal;alteori, faţa i se luminează dumnezeieşte, dezvăluind o piele catifelată şi curată, defemeie tânără şi fără prihană. Vindecă demonizaţi şi paralitici, dezleagă zămislireade prunci şi aduce pace în casă, dar îşi ia darul înapoi, dacă cei însănătoşiţi uită sămulţumească şi să facă la rândul lor milostenie.

Multe din întâmplările trecute s-au pierdut, dar asta nu înseamnă că nu au fost. Ceamai minunată dintre ele s-a petrecut chiar la aducerea icoanei din Siria, cândepiscopul Samaha a lăcrimat, aşa cum a doua zi avea să lăcrimeze, strop cu strop,izvorul acoperit de comunişti cu o dală imensă de beton - semn că puterea lui

Dumnezeu era de neoprit, că ura şi vrăjmăşia celor fără de credinţă nu puteau sădăinuie prea mult.



Maica Maria oftează, dar nu se tulbură. Ea este cea care îngrijeşte izvorul, îl curăţă şi-i aşterne jur împrejur delicate veşminte florale. Acolo îşi face pravila şi se roagă.Acolo plânge când e necăjită şi tot acolo îşi găseşte liniştea. Ca nimeni altcineva,maica Maria cunoaşte puterea acestei ape. Ştie prea bine că izvorul pustniculuiAgapie e unic şi miraculos, că, adeseori, se poartă de parcă ar avea voinţă proprie -fie se prelinge în picături leneşe, fie se înalţă într-o coloană acvatică, de până la 10metri înălţime.

O dată în an, maica Maria se grăbeşte cu mâinile ei ostenite de muncă săîntregească rândul de flori ce duce spre izvor. Cu o privire uşor adumbrită detristeţe, priveşte straturile de albăstrele, salvie şi petunii, ştiind că a doua zi, dehramul mănăstirii, oamenii vor călca totul în picioare, grăbindu-se să ia apă şi să seînchine la icoană. Maica nu se supără, caută să ierte. De fiecare dată, se întâmplă acelaşi lucru mulţimea dezlănţuită distruge iarba şi florile, iar a doua zi începe o

ploaie binecuvântată, ce reface întreaga frumuseţe a naturii.

Cu sticle şi bidoane în mână, oamenii se roagă şi aşteaptă o minune. Aşteaptă,fiecare după credinţa lui, fără să bănuiască măcar că minunea se află chiar în faţalor - izvorul cuviosului Agapie şi dragostea Maicii Domnului "Siriaca". Apa şidragostea reprezintă începutul şi sfârşitul a toate câte sunt; îl reprezintă chiar peHristos - izvorul nesecat, din care cine bea nu mai însetează niciodată.



Mănăstirea Ghighiu - Troiţa din dreapta intrării în biserică



Mănăstirea Ghighiu - intrarea principală în curtea mănăstirii

Mănăstirea Ghighiu - chil ii de maici



Mănăstirea Ghighiu - Muzeul Mănăstirii şi chiliile de maici



Mănăstirea Ghighiu - aleea către agheasmatar



Mănăstirea Ghighiu - inscripţie la baza Crucii dinspre izvor

I zvorul T ăm ăduiri i de la Mănăstirea Ghighiu



Mănăstirea Ghighiu - Pictura deasupra Izvorului Tămăduirii de la Mănăstirea

Ghighiu



Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Ghighiu



Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Ghighiu - monede aruncate de credincioşi

Magdalena

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, de la Ghighiu

Documents

Transcript of Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, de la Ghighiu