Istoria bowling-ului

Bowling-ul este un sport extrem de spectaculos, foarte popular şi pe lângă acestea este considerat unul dintre cele mai vechi jocuri din lume.

Istoria bowling-ului este destul de fascinantă, datează de 7000 de ani, iar jocul de bowling în forma actuală a început din 1885.

Cine s-ar fi gândit că bowling-ul, la fel ca papirusul sau irigarea terenurilor agricole, îşi are rădăcinile în Egiptul antic, din 3200 î.e.n.? Dovada: arheologii au descoperit într-o piramidă bile şi popice asemănătoare celor folosite astăzi.

Jocul a fost preluat mai întâi de babilonieni şi apoi Julius Caesar l-a dus până în nordul Italiei.

Bowling-ul jucat în zilele noastre a fost menţionat în scris prima dată într-o carte de acum 800 de ani despre Londra.

Conform acesteia bowling-ul era jucat de către nobili pe teren neacoperit. Prima sală de bowling a fost construită în 1445 tot în Londra. După alte păreri bowling-ul modern a luat fiinţă în Germania prin anul 300 e.n. Nu era o distacţie, ci un proces de purificare a creştinilor acelei vremi. În versiune jucată de olandezi – unde cele nouă popice sunt aşezate în formă de diamant – scopul era ca doar piesa din mijloc să fie doborâtă.

În 1842 o lege din Connecticut şi New York interzicea jocul celor 9 popice, care în varianta sa originală se numeşte kegel şi care a fost adus în America de Nord de către emigranţii germani. Se practica în multe localuri ca joc de pariu şi, neavând reguli precise, provoca multe scandaluri, motiv pentru care a fost interzis. Pentru a putea juca, acesta fiind destul de atractiv, s-a mai adăugat o popică şi astfel au devenit 10 popice.

Pe 9 septembrie 1895 se înfiinţează ABC, problemele cele mai importante fiind stabilirea punctajului, numărul de trageri pentru fiecare frame, dimensiunile pistelor, poziţionarea popicelor.

În 1901 ABC-ul a organizat în Chicago prima competiţie naţională, care a avut un succes enorm şi a adus faimă şi recunoaştere Congresului.

In 1938 Fred Schmidt realizează în garajul său prototipul pinsetter-ului (maşină automată) iar din 1946, AMF revolutioneaza bowling-ul şi introduce prima maşină AMF 82/30, pe care, din 1952, o va introduce în producţie. Acel moment înseamnă inceputul bowling-ului modern.

În 1958 Eddie Elias împreună cu cei mai buni 17 jucători au format Asociaţia de bowling profesionist (PBA). Împreună cu televiziunea naţională a adus bowling-ul în casa fiecărui american.Jocul a cunoscut o continuă transformare, îmbunătăţire şi cizelare. Cea ami importantă schimbare la nivel tehnologic a survenit în 1950 când sistemul de ridicare semiautomat şi manual al popicelor a fost înlocut cu unul automat. Prin aceasta a fost stărnit interesul oamenilor şi bowling-ul a devenit cel mai popular joc din America. În SUA numărul sălilor de bowling a crescut atunci de la 6500 la 10.000.

În Anglia, în 1960, a revenit jocul în varianta modernă, cu 10 popice. A făcut furori în toată ţara, sălile de bowling se construiau una după cealaltă. În cele mai bune vremuri erau 160 de centre de bowling, dar în scurt timp 2/3 din acestea au fost închise, afacerea cu bowling-ul fiind aproape de faliment, când la mijlocul anilor 80 o firmă specializată a realizat că sistemul de calculare a rezultatelor este prea complicat şi l-a automatizat. Jucătorul trebuia doar să-şi introducă numele în computer iar aparatul făcea toate calculele. Aceste automatizări au fost implementate în toate sălile de bowling, astfel jocul a cunoscut o a doua perioadă de glorie.

1

Fig.1.

Prin anul 1990 erau deja peste 250 de centre de bowling. S-a dezvoltat piaţa, iar trendul actual este deschiderea de centre de divertisment uriaşe pentru a satisface dorinţele diversificate ale oamenilor. Astfel, pe lângă pistele de bowling, au apărut săli de cinema, restaurante, baruri de noapte transformând totul într-un punct de atracţie a clienţilor de orice vârstă.

Au apărut o serie de inovaţii, ca de exemplu pistele de bowling destinate copiilor şi începătorilor sau bowling-ul galactic care se joacă în întuneric, doar popicele fiind iluminate, complementar cu jocul de efecte sonore.

Fig.2.

2

Capitolul 1.Descrierea generală a pistei de bowling

1.1.Compozitie1.1.1 O pistă de bowling regulamentară include canalele laterale, kick-backs(panourile

laterale ale popicelor), approach-ul si trebuie sa fie construită din lemn sau panouri sintetice.1.1.2 Materialele trebuie sa fie testate si aprobate de catre USBC.

1.2Approach - ul1.2.1 Approach-ul este zona de lansare a bilei pană la linia de fault , având o lungime

minimă de 15 picioare (4.572 mm), fară depresiuni superioare de ¼ inch (6,4 mm)1.2.2. Approach-ul trebuie sa fie de aceeaşi lărgime ca si pista.

1.3.Linia de fault şi detectorul de fault1.3.1 Dimensiunile liniei de fault sunt cuprinse intre 3/8 inch (9,5 mm) şi 1 inch (25,4

mm) şi este distinct marcată sau introdusă între pistă şi approach. Linia de fault trebuie să fie cât lărgimea pistei.

1.3.2 Poate fi extinsă la cerere de la pistă pană in alte zone de separare.1.3.3 Orice centru de bowling omologat va trebui să fie dotat cu detectoare de fault. Dacă

acesta nu există, in competiţii, fault-ul va fi apreciat si declarat de un arbitru de linie.

1.4.Lungimea şi laţimea pistelor de bowling1.4.1 Lungimea totală a unei piste de bowling regulamentare incluzând pin-deck-ul (zona

unde sunt aşezate popicele) este de 62 feet (picioare) 10 si 3/16 inch (19.156 mm), masura incepe de la extremitatea liniei de fault pană la partea finală a pin-deck (fară tail plank)

1.4.2 Trebuie să fie de 60 feet +/- ½ inch (18.288 +/- 13 mm), începând de la extremitatea liniei de fault pană la centrul popicei 1( pin spot )

1.4.3 Trebuie să fie de 34 si 3/16 inch, +/- 1/16 inch (868,5 +/- 1,5 mm), din centrul popicei nr.1 ( pin spot) pană la partea finală a pin-deck (fară tail plank)

1.4.4 Lungimea pistei trebuie să fie in largime de 41 si ½ +/- ½ inch (1.054 +/- 12,7 mm).

1.5.Suprafaţa1.5.1 Suprafaţa pistei trebuie să fie fără denivelari. Nu sunt admise depresiuni mai mari

de .040 inch (1mm) pe lărgimea pistei de 42 inch (1.067 mm), si nu vor fi admise înclinari mai mari de .040 pollici (1mm)

1.5.2 În cazul pistelor din lemn, acelaşi lac va fi aplicat pe toată suprafaţa pistei. Coeficientul de frecare de pe toată suprafaţa pistei nu va trebui să depaşească 0 .29 masurat cu un dispozitiv aprobat.

1.5.3 Toate produsele şi materialele folosite trebuie să fie aprobate de către USBC.

1.6.Marcaje si desene1.6.1 Marcajele sau desenele pe suprafaţa pistei sau a approach-ului sunt admise cu

specificaţiile următoare:1.6.2 Masurile începand de la linia de fault, pe approach, pot fi fixate sau printate un

maxim de 7 marcaje (puncte de referinţă) la urmatoarele distanţe: 2-6 inch (51-152 mm); 9 - 10 feet (2.743 – 3048 mm); 14-15 feet (4.267-4.572 mm). Fiecare serie de puncte va trebui să fie paralelă cu linia de fault, uniform, de formă circulară iar diametrul nu va trebui să depăşească 3/4 inch (19 mm).

1.6.3 La 6-8 feet (1.828-2.438 mm) dupa linia de fault şi paralel cu aceasta pot fi fixate sau imprimate un maxim de 10 marcaje. Fiecare serie de puncte va trebui să fie paralelă cu linia de fault, uniform, de formă circulară iar diametrul nu va trebui sa depaşească 3/4 inch (19 mm).

3

1.6.4 La 12-16 feet (3.658-4.877 mm) dupa linia de fault pot fi fixate sau imprimate un nr de 7 sageti.(targets). Fiecare sageată(target) de obicei in formă triunghiulară nu trebuie să depaşească dimensiunile de 1 si ¼ inch(31,8 mm) in laţime si de 6 inchs (152,4 mm) in lungime.

Sageţile trebuiesc să fie echidistante una de cealaltă si uniforme.1.6.5 La 33-34 feet de la linia de fault pot fi admise un maxim de 4 marcaje nu mai largi

de un bord si mai lungi de 36 inchs (sunt punctele de referinţă pentru brake- point –ul bilei)1.6.6 Marcajele sau desenele fixate trebuie să fie din lemn, fibra sau plastic iar suprafaţa

lor trebuie să fie la acelaşi nivel cu pista sau approach-ul. Dacă desenele sunt fixate in pistele din lemn trebuie să fie acoperite cu un lac transparent de obicei cel folosit pentru lacarea pistelor. Configuraţia desenelor trebuie să fie aceeaşi pe perechea de piste.

1.7.Zona finală a pistei1.7.1 Specificarile detaliate referitoare la: Pin deck, canaluri, Kickbacks, Stoper se gasesc

in manualul de omologari USBC.

1.8.Maşina automatica de aşezat popicele (Pinsetters)1.8.1 Toate maşinile de aşezat popicele trebuiesc sa fie omologate si aprobate USBC. Nu

sunt admise in competiţii maşinile cu sfori (string pinsetters).

1.9.Cerinţe în prepararea pistelor(degresare – ungere)1.9.1 În cadrul tuturor competiţiilor organizate FRPB –WTBA vor fi respectate

următoarele condiţii:1.9.2 Accelaşi tip şi marcă de produs va fi utilizat pe toată durata competiţiei, pe aceeaşi

lungime si lăţime.( pentru ungere) Orientativ uleiul va fi distribuit in raport de 2,5:1 iar in lungime va fi diminuat puţin câte puţin.

1.9.3 Distanţele minime si maxime admise (incluzând zona de întindere) nu va putea fi inferioară de 28 feet (8.535 mm) dar nici superioară a 45 feet(13.715 mm). Nu trebuie să ne gândim că distanţa recomandată este de 28 feet. Orice distantă intre 28 si 45 de feet poate fi utilizată .

1.10. Specificaţiile popicelor1.10.1 Pentru specificaţiile tehnice ale popicelor toate detaliile se găsesc în manualul de

la USBC despre echipamente.

1.11. Specificaţii a bilelor de bowling1.11.1 Introducere1.11.2 În acest capitol sunt specificaţiile de bază. Pentru specificaţiile tehnice detaliate se

găsesc în manualul de la USBC.1.11.3 Prezidiul WTBA este autorizat să recunoască specificaţiile acestui capitol.

1.12. Mărcile de bile1.12.1 Orice bilă folosită în competiţii recunoscute trebuie să fie marcată cu numele

fabricantului si nr. de serie pentru identificare.

4

Dimensiunile pentru patru piste competiţionale de bowling

Fig.3.ILUMINAT- recomandare pentru intensitatea luminoasă-vezi fig 3;- iluminare cu lămpi fluorescente-două circuite recomandate- iluminat natural si UV

albastru-efect GLOW;

- dispozitivele de iluminat să fie aşezate intr-o modalitate care să prevină incomodarea jucătorilor.

PREGĂTIREA PENTRU INSTALAŢIA ELECTRICĂ

- alimentarea cu energie electrică cu cabluri CYKY 5CX2.2 pâna la camera motoarelor- lânga intrare-vezi figura 3, aproximativ 3 m lungime liberă de cablu, sau cablul electric poate fi introdus intr-un panou electric;

- sistemele principale; 3N PE AC 400/230 V HZ/ TN-S;

- 16A siguranţa la cele 8 piste( consum electric :0.8 kW/pista);- cablu de control SYKFY 5x2x0.5 de la bar( ceasul de control) la camera motoarelor,aproximativ 3 m de cablu lungime liberă, sau cablul cu terminaţie intr-un panou electric;- dacă sistemul de monitorizare va fi instalat, trebuie prevăzut cu cabluri tip CYKY 3Cx1.5 si CMSM 5x1(pentru fiecare pereche de piste), pentru a fi conectate camera motoarelor cu monitoarele.

Bowling-ul este varianta americană a popicelor.O bilă de bowling poate avea 3 sau 4 găuri,sunt normele FIQ si ABC(american bowling congres). Cele 3 găuri folosesc pentru priza bilei iar cea de a patra pentru balansarea centrului de greutate.Normele internaţionale la o bilă de bowling impun,diferenţa dintre cele două emisfere nu trebuie să depăşească 1 oz,aproximativ 0,30 grame.Bilele profesionale de bowling au un nucleu care uneori nu coincide cu centrul static al bilei,in funcţie de trasarea si forarea găurilor uneori se depaşeste limita admisă,iar atunci să fie readusă la standard trebuie intervenit cu cea dea a 4 gaură pentru balansare.Poziţia de trasare si forare,variază în funcţie de reacţia bilei pe pista de bowling si tipul de condiţionament(lungimea si cantitatea uleiului pe pistă).

5

Capitolul 2.Componente şi funcţionare

Maşina automatică de aşezat popicele stă liniştită la capătul pistei de bowling, aşteptând ca persoana să rostogolească bila către popice.Maşina automată Brunswick GSX de aşezat popicele despre care voi vorbii este una dintre cele mai noi din industria bowling-ului.

Maşina Brunswick GSX este formată din 4 componente principale: măturător ridicător de popice distribuitor de popice masa de popice

În total, există peste 4.000 de piese individuale care merg în resetarea popicelor dupa ce ai rostogolit bila.

Fig.4.

O maşină automatică de aşezat popicele funcţionează cu un total de 20 popice, de două ori numărul necesar pentru aranjamentul cu 10 popice.Maşina lucrează în cicluri, dupa anumite proceduri care sunt executate după ce bila a fost rostogolită.

Pentru a putea să reacţioneze în mod corespunzător,pinsetter-ul trebuie să ştie exact ce a avut loc sub ea pe banda, fie că este o lovitură in plin sau bilă in şanţ.

Maşinile de aranjat popicele sunt dotate cu o mică cameră CCD de scanat care este montată mai departe în jos pe bandă.Camera repede simte exact care popice au fost dărâmate, apoi transmite informaţiile catre maşina automatică.La maşinile mai vechi, această funcţie era executată de către maşina în sine.Se lăsa în jos pe bandă si folosea „ degete ” pentru a determina care popice nu au fost în picioare. Cele mai multe maşini automatice noi încă mai au "degetele", ca rezervă pentru camera CCD – acestea putând fi utilizate în timpul situaţiilor când camera nu poate funcţiona corect.

6

Următorul pas depinde de exact ceea ce a avut loc pe bandă. Să examinăm ciclul care de cele mai multe ori are loc atunci când persoanele amatoare de bowling sunt pe banda, de obicei numit ciclu"prima bilă - popice în picioare". Acest ciclu se rulează atunci când o persoană, la prima aruncare, dărâma între una şi nouă popice. Maşina de aranjat popice trebuie să îndeplinească trei sarcini distincte:

Să ridice popicele rămase în picioare pe banda Să măture popicele dărâmate dar încă rămase pe bandă Să pună popicele rămase înapoi pe banda pentru a da jucătorului o altă şansă de a le

dărâma.

Procesul este pus în mişcare după după ce jucatorul rostogoleşte o bilă pe banda.

1.O rostogolire este detectată de un senzor situat la doar câţiva metri în faţa pini.Senzorul este setat pe o întârziere de o secundă sau două, pentru a permite ca bila să lovească popicele şi să sfârşească în groapa pentru bile înainte ca maşina să înceapă să îşi facă treaba. Groapa pentru bile este exact zona din spatele poliţei de popice; se ocupă de impactul iniţial atât a bilei de bowling cât şi a popicelor zburătoare.

2.Măturătorul se lasă in jos intr-o pozitie de „ garda” in faţa popicelor.Măturătorul este o foaie dreptunghiulară de metal care se extinde în jos, în faţa popicelor pentru a proteja maşina de aranjat popice de orice bile care ar putea fi aruncate în ea în timpul ciclului său. De asemenea, păstrează asa zişii trişori de a rula bile extra pe bandă.

Acum, că pista este sigură, maşina poate ridica popicele rămase în picioare.

3.Masa de popice, care constă din zece gauri, fiecare suficient de mare pentru a se potrivi unei popice, este coborâtă pe partea de sus a popicelor.

4.Odată ce maşina automatica de aranjat popice (cu sau fără ajutorul camerei CCD) a stabilit că există între una şi nouă popice rămase, această informaţie este trimisă la software-ul automat de notare şi cleştii se închid în jurul popicelor printr-un solenoid (magnet).

5.Masa de popice se ridică din nou cu popicele rămase in cleşti.

Următorul pas este să măture popicele rămase pe bandă. Măturătorul care a fost în poziţia de "gardă" este tras înapoi şi înainte o singură dată, în

scopul de a matura popicele doborâte, care sunt încă pe bandă.Aceste popice sunt apoi mutate prin banda transportoare înapoi în ascensorul de popice. Acestea vor fi utilizate în viitoarele cadre.

1.Odată ce matura este din nou în poziţia de pază, masa de popice scade (amintiţi-vă că popicele rămase sunt deţinute în masa de popice la acest moment).

2.Când popicele sunt înapoi pe banda, un comutator se declanşează în mod automat, deschizând cleştii, astfel încât să rămână popicele de pe bandă în timp ce masa de popice se ridică înapoi în poziţia iniţială.

3.Odată pe deplin ridicate, comutatoarele ce ţin popicele sunt declanşate,permiţând zece dintre popice în liftul pentru popice să umple masa de popice în anticiparea cadrului următor.

Deoarece bila a doua se apropie, masa pentru popice nu va avea nevoie să efectueze o ridicare din nou şi, prin urmare, poate lucra înainte în timp ce jucătorul trece la a doua rostogolire.

7

Preîncărcarea de popice pentru cadrul următor poate fi făcută doar în maşinile în care o cameră CCD este folosită pentru notare şi în scopul de a număra popicele. În caz contrar, masa de popice trebuie să se golească singura după ce a doua bilă este rostogolită în scopul de a oferi informaţii referitoare la numararea popicelor pentru maşina automată de notare.

Prezenţa (sau lipsa) unei camere, împreună cu rezultatele bilei a doua, vor determina următorul ciclu.

Presupunând că o camera este prezentă, următorul ciclu constă dintr-o acţiune simplă de măturare a popicelor şi o plasare de 10 popice noi pe bandă pentru următorul cadru.

O serie de alte cicluri sunt posibile, cu toate acestea, inclusiv ciclurile presetate pentru faulturi şi popice nearanjate.

Maşinile mai noi de aranjat popice au caracteristici avansate şi cicluri care accelerează jocul.

Puterea calculatorului la maşinile noi de aranjare a popicelor le permite să ia decizii mai inteligente, eficient în scădere întârzierilor. Un exemplu al acestor avansuri este ciclul scurt.

Ciclurile scurte sunt cicluri specifice care funcţionează în cazul în care popica 7 sau 10 este dărâmată, şi în cazul în care nu există popice dărâmate.

În aceste cazuri, nu exista nici o popică rămasă, astfel încât nici o mişcare de maturare este necesară.

Acest lucru economiseşte nu numai timp, dar, de asemenea, şi uzura pe maşină.

8

Capitolul 3.În culise...

Două alte funcţii ale pinsetter-ului care nu sunt văzute de aruncator sunt acceleratorul de bile şi liftul de popice. Acceleratorul de bile înapoiaza aruncătorului bila, la celălalt capăt al pistei prin intermediul unui sistem de transportare.

Pe stânga, puteţi vedea asccensorul de popice pe un pinsetter mai vechi GS.Fig.5.

După o rostogolire,bila si popicele dărâmate se află în spatele pistei în groapă de bile.Mai jos de groapă cu bile este o bandă rulantă numită bandă de transport.

Popicele si bila cad pe această bandă şi sunt mutate spre ascensorul de popice.Bila de bowling face un ocol la un moment dat de-a lungul benzii de transport, schimbând direcţia printr-o uşă special concepută pt bilă.

Numai bila este grea de ajuns pentru a declanşa senzorul necesar pentru a deschide uşa, astfel încât numai bila poate trece prin.Bila este apoi accelerată printr-un sistem de transportare sub pistă, înapoi spre aruncator pentru următoarea aruncare.

9

Ascensorul de popice ridică popicele din groapa cu bile la nivelul distribuitorului de popice.Fig.6.

Popicele de pe banda de transport continuă spre ascensorul de popice.Acesta din urmă este format din aproximativ o duzină de tăvi situate pe două roţi de transmisie.Popicele cad pe tăvi şi sunt ridicate până spre distribuitorul de popice. Distribuitorul este situat deasupra mesei de popice. El ajută la plasarea unor noi popice pe masa acestora astfel încât acestea sunt gata atunci când este nevoie ne un nou set.

Distribuitorul de popice sortează popicele pe masa destinată acestora, astfel încât fiecare staţie de popice este umplută.

Fig.7.

1

Distribuitorul are un mecanism cunoscut ca un comutator rechin care pivotează caderea unei tavi îaninte şi înapoi, pe oricare dintre cele două benzi transportoare.

Poziţia comutatorului este determinată de electronicele din maşina de aşezat popice acestea stiind exact unde este necesară o popică. Fiecare dintre cele două benzi transportoare are un număr de staţii de popice unde acestea stau in masa de popice.

Popicele sunt date afara de pe banda transportatoare în staţiile de popice de dispozitivele de protecţie controlate de către principalele electronice.

Odată ce popicele noi sunt încărcate,masa acestora pivotează orizontal, întorcând popicele de bowling în poziţie verticală , şi plasându-le pe culoar la momentul potrivit.

O vedere de sus a unui distribuitor de popice de la un model GS mai vechi de pinsetter.

Fig.8.

1