IASIDESPRE

Municipiul Iai este reedina judeului Iai i principalul centru urban din nord-estul Romniei. Iai a fost capitala Moldovei n perioada 1564 1859, una dintre cele dou capitale ale Principatelor Unite ntre 1859 i 1862 i capitala Romniei ntre 1916-1918. Prin extinderea lui, Iaul este legendara urbe a celor 7 coline Cetuia, Galata, Copou, Bucium-Pun, orogari, Repedea i Breazu, cu altitudini variind ntre 40 m n Lunca Bahluiului i 400 m pe Dealul Pun i Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetuia, Ttrai i Galata. Oraul mai este traversat de rul Nicolina i de prul orogari (numit n evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rsrit de ora, curge prul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Atestare documentaraOraul Iai a fost menionat pentru prima oar ntr-un privilegiu comercial emis n 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totui, deoarece existau cldiri mai vechi de aceast dat (spre exemplu presupusa Biseric armean costruit n 1395), se crede c oraul este mult mai vechi, cel puin cu cteva decenii, de aceast dat.

Suprafa -Municipiu 119,49 km -Metropolitan 787,8 km Altitudine 200 metri n.d.mPopulaie -Municipiu 320,888 loc. -Metropolitan 402,786 Densitate 3.417 loc./km

Pe teritoriul Romaniei, vecinii sunt judetele Botosani, Suceava, Neamt si Vaslui. La est, judetul Iasi este delimitat de frontiera cu Republica Moldova.

Mestesugul tesutului s-a raspindit datorita unei vechi traditii conform careia mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mina ei. Covorul moldovenesc este, de obicei, neted, executat din lina pura sau amestecata cu bumbac, canepa, in, matase, cu ornamente multicolore Moldova se mandreste cu o bogatie de traditii in arta populara, in special cu confectii originale si colorate, produse de olari, timplari, tesatori, cioplitori de lemne , mesteri in prelucrarea pietrei. Una dintre cele mai vechi meserii este olaritul. in trecut oalele, ulcioarele, farfuriile, si cratitele din ceramica au fost folosite in viata de toate zilele. Arta ceramicii este de o inalta calitate, se deosebeste prin diversitatea formelor, marimilor si prin varietatea ampla a desenelor si culorilor.

Viaa de fiecare zi a ranului romn a fost nsoit de numeroase obiceiuri care sub aspect monografic nsoesc istoria unei aezri.Dochiile. La 1 martie, ncep Dochiile n numr de 9 sau 12 zile n care se poate prevedea cum i va merge n tot timpul anului. Se alege o zi i dup cum va fi vremea n acea zi, aa va fi i viaa celui ce i-a ales ziua respectiv. n mod simbolic, unele persoane i aleg Dochia dup stilul vechi. Smbta din ajunul Rusaliilor, se pun ramuri nfrunzite de tei sau de mesteacn la pori, la zvoare, la uile de la intrare, la grajd, avnd rolul de ocrotire contra bolilor, precum i contra zloatelor din cursul verii. Aceste ramuri se pstreaz "la icoan", mpreun cu fire de busuioc pentru a putea fi folosite n caz de nevoie.

Focurile. Un alt obicei practicat att primvara ct i toamna l constituie focurile, care nu se fceau la dat fix, ele fiind integrate ciclului muncii, avnd funcie de purificare i fertilizare. Copiii erau pui s sar peste foc ca s fie sntoi i s nu aib pureci. Focurile se fceau primvara cnd se greblau grdinile, livezile i curile sau toamna, cnd se strngeau resturile vegetale uscate de pe arturi.Joile oprite. Exist obiceiul ca n joile de dup Pati i pn la Duminica Mare s nu se lucreze la pmnt, pentru a pzi semnturile de grindin, de trsnet, de secet, de foc, precum i contra insectelor duntoare i a psrilor de prad.Snzienele. n aceast srbtoare, bieii fceau coronie de flori pe care le ofereau fetelor, care dup ce umblau cu ele un timp, le aruncau pe acoperiul casei. Dac aceasta rmnea pe acoperi, nsemna c fata respectiv va tri mult, iar dac va cdea, viaa ei va fi mai scurt.

Facultatea de Medicina si Farmacie

Teatrul National Vasile Alecsandri

Gradina Botanica

Bojdeuca lui Ion Creang este prima cas memorial din Romnia. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau s o viziteze a avut dreptul s locuiasc n mica buctrioar din stanga intrrii, mpreun cu soia, trei copii i bunica. Pragul acestei case a fost trecut i de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creang. Csua, avnd dou camere dispuse de o parte i de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurri avnd loc n anii 1942 i 1985. n plimbrile prin Copou, Mihai Eminescu s-a ndrgostit de tei, venind deseori s-i adune gndurile sau s discute cu bunul su prieten, Ion Creang, pe o banc aflat la umbra protectoare a teiului.

Hala Centrala IasiPiata UniriiPiata Independentei

Motivul interesului turistic -Iasi Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. La Iasi "fiecare piatra vorbeste de trecut", prin numarul mare de manastiri, muzee, case memoriale. De aceea, putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national, prin comorile de istorie si de arta pe care le are.

Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi, capitala a Moldovei, timp de trei secole (1564-1862). Pe aici au pasit Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei. Desi a cunoscut multe momente de cumpana, Iasul a renascut de fiecare data, devenind astazi un oras modern. Iasul este si orasul marilor idei, al marii uniri, al celei mai vechi universitati, al primului spectacol de teatru in limba romana, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau).

Aici se afla biserica Trei Ierarhi, ca marturie a gusturilor estetice ale unor domnitori de-ai nostri, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene.