Iarna in Padure Riciu

8/16/2019 Iarna in Padure Riciu

1/5

IARNA IN PADURE

Pădurea este mută şi neclintită. Dar cine ştie să vadă şi să asculte descoperă în pădureaventuri şi poveşti despre iepuri, cerbi, căprioare, vulpi, arici, jderi, mistrei, etc.

!. IEPURII sunt cele mai v"nate animale în timpul iernii deşi ar trebui protejai, #iindcă în

ultima vreme s$au împuinat. Urec%iaii pădurilor trăiesc în colectivităi mai mari sau mai

mici. &şi #ac vi'uini subpăm"ntene, cu o ad"ncime p"nă la ( m şi cu o lun)ime de *$+ m.. -UPEA R/0IE este m"ncăcioasa pădurii, inclusiv r"mele sunt trecute pe meniul ei.

1răieşte în vi'uini pe care le sapă în păm"nt şi care au mai multe ieşiri, pentru a scăpa

dacă este încolită. -ulpile sunt v"nate mai ales iarna dacă blana lor este strălucitoare şi

deasă. 0pecialiştii spun că v"narea lor este obli)atorie pentru a menine ec%ilibrul naturii

şi pentru a se combate ca'urile de turbare, care se răsp"ndesc uşor şi la celelalte animale

din codru.(. 2DERU este un aminal #oarte rar, pentru că a #ost v"nat #ără milă. Din biata blăniă a lui

se #ăceau căciulile boiereşti. Este un animal căărător, cu blana maronie şi picioare

scurte. Deşi îşi procură o parte din %rană pe sol, v"nea'ă şi în copaci #iind e3pert în

prinderea veverielor pe care le %ăituieşte neobosit.*. P/R4U 5I01RE1. &n mod normal, puii de mistre se nasc primăvara, dar modi#icările

climei şi e3tinderea supra#eelor cultivate cu porumb au perturbat ritmul normal şi

scroa#ele nasc uneori de două ori pe an, înmulindu$se peste măsură.+. 4ER6II 0I 4APRI/AREE. &n iernile bl"nde, îşi procură %rana sin)uri, din locurile cu

mai puină 'ăpadă. &n iernile )rele, aceste animale au nevoie de ajutor şi %rana lor cade în

sarcina pădurarilor. &n urmă cu !7$7 de ani cioporul de căprioare cobora din munte în

văile cu climă mai bl"ndă, dar autostră'ile, drumurile as#altate construite in ultimul timp,

precum şi casele ridicate în 'ona de munte, #ac astă'i lucrul acesta imposibil. Deci, viaa

lor este la mila pădurarilor, tot mai puini de la un timp.8. UPU. 5uli oameni urăsc lupul pentru că ucide. Acesta i$a #ost destinul %ără'it de

Dumne'eu să se %rănească şi cu carne. upul ucide pentru că îi este #oame, lui şi puilor

săi. upul supraveuieşte e3clusive )raie calităilor pe care le are9 instinct, dibăcie, #oră

#i'ică, inteli)enă. El v"nea'ă, de re)ulă, animalele bolnave, îmbătr"nite, slabe sau se

mulumeşte cu cadaver. Natura îşi are adesea le)ile ei, adesea dure, de neîneles pentru


2/5

noi oamenii, dar de #iecare dată cu mult mai drepte şi mai simple dec"t le)ile omeneşti.

Natura se conduce după nişte principii #erme, #oarte e3acte cum ar #i9 autore)larea,

autoconservarea, ec%ilibrul dinamic. 0in)urii care au putut să le în#r"n)ă, să le

destabili'e'e am #ost noi, oamenii. De colii lupului nu s$a prapădit nici o specie. Din

cau'a cru'imii noastre au dispărut #oarte multe. upul v"nea'ă cinstit #ără urmă de risc

pentru a se %răni. /mul v"nea'ă ca să se #ălească şi doar născocirile sale îl #ac mai

atotputernic. /mul se #oloseşte de autoturism, )loane, lunetă, capcane sau de per#i laului

care c%inuie în#iorător prada.Pentru cine are răbdare să a#le un adevăr prea puin cunoscut este că lupul poate

mani#esta a#eciune, ca de alt#el ca oricare animal tratat de mic cu bl"ndee, răbdare şi

înele)ere. &n ciuda aparenelor, lupul este un animal s#ios, temător, neîncre'ător, dar

tandru şi deosebit de intelli)ent, #apt care a #ăcut ca numeroase popoare din vec%ime să$lconsidere strămoşul nostrum. Un asemenea popor a #ost poporul dac.

:. ;I56RII din sălbăticie au #ost e3terminai din Romania în secolul , prin două e3emplare aduse din

Polonia şi inute într$o re'ervaie din ?ae).

&n pre'ent avem în total !7> 'imbri dintre care cinci au #ost pusi în libertate în

pădurile din Neam.

Acum R/5 0I-A intenionea'ă să nu mai lase e3emplarele bătr"ne să moarănatural ci să le adune în arcuri special şi să lase v"nătorii să le împuşte.

;imbrul nu poate #i v"nat nicăieri în Europa.

Iată însă că la noi e3istă v"nători care îşi doresc ca în palmares, neapărat, să

deină şi această specie ocrotită. Este doar o ambitie prostească a unor v"nători, aceasta în

ciuda #aptului că avem doua c"teva 'eci de e3emplare în tară, iar uciderea lor este

inter'isă.

4ei mai muli 'imbri din Rom"nia se a#lă la re'ervaia Nea)ra din 6ucşani,

judeul D"mbovia.

4U@E1ARE9 ,, Doar pomul bun #ace roadele bune..B


3/5

P/-E01E DE0PRE 5ARU 4U -IER5I

0e #ăcea că, în vis, eram un 5AR, mic şi rotund. Ci la poarta cojii mele a bătut un

vierme9

$ Prea #rumosule măr, se lin)uşeşte viermele, mă laşi să mă %rănesc şi eu cu sucul tău, căci

îmi este tare #oame....

Ci mărul, în bunătatea lui, l$a lăsat pe vierme să se %rănească din pulpa sa. Pe ' ice trecea,

viermele devenea tot mai )ras şi mai #rumos, devor"nd coninutul )ustosului #ruct. Ci

înmulindu$se, trans#orma coninutul 'emos şi dulce într$o masă amor#ă, nea)ră, ur"t mirositoare

de putre)ai.

De semine, însă, %răpăreul vierme nu putea să se atin)ă, pentru că acolo sc"nteia însăşi viaa

mărului.

Am ajuns, apoi, în m"na unui 4/PI, care, vă'"nd că sunt stricat, a vrut să mă arunce.

Dar c%iar în acel moment i$a sclipit o idee9 să scoată seminele mărului din putre)aiul care le

înconjura şi să le plante'e în păm"nt.

4opilul a avut )rijă în #iecare 'i, să ude cu apă seminele plantate şi să le vorbească

mereu, ca şi c"nd ar #i #ost nişte #iine.

0eminele au încolit şi la cuvintele iubitoare ale copilului s$au înălat, au devenit un pom

#rumos, care după c"iva ani a rodit mere #rumoase şi curate.


4/5

4opilul a avut )rijă ca nici un vierme să nu mai atace roadele pomului crescut cu at"ta

iubire.

Iar eu m$am tre'it din vis c"nd eram un alt măr, mai mare, mai #rumos, mai curat, mai

sănătos dec"t eram prima dată şi mă odi%neam #ericită în m"na unui copil.

Educatoare9 Rîciu elicia

Proces verbal,

&nc%eiat astă'i 8 martie 7!* în cadrul Parteneriatului Educaional ,, 4/PII 0UN1PRIE1ENI AI NA1URII F reali'at între 4.0.E.I. ,, 4$tin Pu#anB -aslui şi A.5.P. -aslui s$areali'at activitatea demonstrativă pe tema9 ,, /1/ 4U ANI5AEEB , cu un )rup de !+ elevide la clasele I, a II$a şi copii preşcolari de la )rupa de )radiniă a centrului şcolar mai sus

menionat.Aciunea constă în jocuri de masă cu mulaje de animale domestic, jetoane illustrative

pentru a reconstitui din jumatate un între) de ima)ini cu animale şi ima)ini ilustrative în scopulrecunoaşterii di#eritelor vieuitoare.

0$a urmărit şi de'voltarea dra)ostei şi a sensibilităii #aă de vieuitoare şi sprijinireacopiilor pentru a mani#esta curio'itate pentru cunoştinele din domeniul ecolo)iei.


5/5

Activitatea des#ăşurată a #ost atractivă şi şi$a îndeplinit scopul cu succes, copiii #iinddesc%işi şi creativi şi s$au adaptat cu uşurină la tema propusă.

Aceste jocuri nu produc doar plăcere, ci de'voltă capacitatea copiilor de a se concentra.2ocul ,,oto cu animaleleB corespunde cerinei pro)ramei instructiv$educative, #iind un joc variat

at"t prin coninut, c"t şi ca #ormă.

a activitate sunt pre'ente următoarele cadre didactice9

$ Pro#. 6ădărău @ena$ 4amelia$ Educ. Rîciu elicia$ Pro#. 4rucianu Anca$ Pro#. 1odiru Nina$ Pro#. 5atei elicia$ In). Dr. 6udeanu 5i%aela

Drept pentru care s$a înc%eiat re'entul proces verbal.

DIRE41/R9 DIRE41/R9A.P.5. -aslui 4.0.E.I. ,, 4$tin Pu#anB -aslui2.R.0. NI01/R 5ADAINA pro#. 6ADARAU @ENA

Iarna in Padure Riciu

Documents

Transcript of Iarna in Padure Riciu