ia Zilei S[tm[reanca Otilia Marchi;, prietena lui Constantin Br]ncu;i · 2017-05-25 · 2 Informa...

S`n`tate Frumuse]e&Persoanele care alearg[ zilnic 30de minute, `;i prelungesc via\a

PAGINA 5

Actorul care a făcut istorie la Teatrulde Nord din Satu Mare s-a stins din via\[

Fiul lui Trump, la v]n[toare `n Rom]nia

PAGINA 11

Zilele trecute a avut loc mareafinal[ Eurovision 2017, competi\iec];tigat[ de Portugalia ;i la careRom]nia, reprezentat[ de Ilinca ;iAlex Florea, cu piesa “Yodel It!” aocupat locul 7 ̀ n clasamentul finalEurovision Song Contest 2017. Pie-sa "Yodel It!" este compus[ de Mi-hai Alexandru, iar compozitorul s-a aflat joi ̀ n trecere prin Satu Mare,`ndrept]ndu-se spre Baia Mare.

Mihai Alexandru, compozitorul piesei Rom]niei de la Eurovision, interviu ̀ n exclusivitate pentru Informa\ia Zilei

S[tm[reanca Otilia Marchi;, prietena lui Constantin Br]ncu;i

Geanta din paie, musthave-ul anului 2017

PAGINA 7

Algele comestibile, recomandate`n curele de sl[bire

PAGINA 8

Pentru întreaga lor viaţă,pusă în slujba creştinismului,Biserica îi numeşte pe SfinţiiConstantin şi Elena “părinţi şiocrotitori ai creştinilor”, prăz-nuindu-i cu mare evlavie laaceeaşi dată. Ei sunt apărătoriai bisericilor şi mănăstirilor. Odovadă a preţuirii lor este şi fap-tul că multe persoane le poartănumele, că multe biserici suntridicate în cinstea şi spre slavalor, iar chipurile lor, având înmijloc Crucea Domnului, suntzugrăvite în toate lăcaşurilenoastre de închinare.

Să încercăm să urmăm şinoi dragostea lor pentru HristosCel răstignit şi înviat, luptândîmpotriva păcatului şi a patimi-lor, întărindu-ne în credinţă şiîn nădejde. Să conştientizămimportanţa actului prin care îm-păratul Constantin cel Mare aacordat libertate creştinismului,dându-i posibilitatea să se afir-me şi să se dezvolte, după o pe-rioadă extrem de grea, pecetlui-tă cu sângele multor martiri, ca-re şi-au dat viaţa pentru credinţaîn Hristos.

Sfin\ii Împ[ra\i Constantin ;i Elena, numi\i “p[rin\i ;i ocrotitori ai cre;tinilor”

Ion Tifor, un aristocrat al scenei teatrale s[tm[rene

Maghiaromania sau tendințade a deznaționaliza cu orice preț,și de a da Ungariei un caracterde stat omogen sub raport etnic,a produs cunoscutele procedeede falsificare ale datelor statistice.Recensămintele făcute de Curteadin Viena la 1869, în ce privescnaționalitățile, dau într-o maremăsură cifra lor exactă. Dupăaceastă dată recensămintele pen-tru Ungaria fiind făcute de cătreguvernele ungurești, organeleexecutive au căutat să treacă subdenumirea de „Unguri” pe toțicetățenii care declarau că le vor-besc limba, indiferent de națio-nalitatea lor.

(Dr. Rath Z. Magyarorszagstatisztikaja, Budapest, 1899, p.

215-216. Bokor G. A magyar hi-vatalos sztatisztika fejlodese esszervezet, Budapest, 1896, p. 148-149) Recenzorii unguri întrebaupopulația, nu care e „limba ma-ternă” a individului ci „limba vor-bită de preferință”. La prelucrareastatisticii apoi, limba vorbită depreferință era înlocuită și trecutăîn rubrica limba maternă, așa căoficiul statistic ungar încerca săarate că recensămintele sunt fă-cute având la bază criteriul limbiimaterne și deci prezintă toată ga-ranția de obiectivitate. Falsifica-rea datelor referitoare la națio-nalități o vădește clar compararealor cu cele din rubrica confesiu-nilor.

PAGINA 10

Datele statistice ale recens[mintelor ungure;ti de la 1840-1900

La ̀ nceputul acestei s[pt[m]ni,la casa de licita\ii Christie’s din NewYork, sculptura `n bronz “Muzaadormit[“ (La muse endormie) rea-lizat[ de Constantin Br]ncu;i a fostv]ndut[ la un pre\ record, 57 de mi-lioane de dolari.

Este un bun prilej s[ ne amintimde Otilia Marchi; (Cozmu\[ dup[prima c[s[torie, Bölöni dup[ cea dea doua), cea care a contribuit decisivla lansarea t]n[rului Br]ncu;i pepia\a preten\ioas[ din Paris ;i, maiapoi, `n `ntreaga lume.

Povestea Otiliei este ̀ n sine fas-cinant[. Fiic[ de protopop greco-catolic care publica `n “Familia” `nanii debutului lui Eminescu, mamaunui b[iat care i-a fost model luiBr]ncu;i pentru “Prometeu” (lucra-re v]ndut[ acum cinci ani cu aproa-pe 13 milioane de dolari), c[l[toare`n jurul lumii, jurnalist[ pasionat[;i fin[ cunosc[toare a artei moder-ne, pe care a promovat-o `n calitatede critic, ea a fost una din marile fi-guri ale boemei artistice pariziene`n primii ani ai veacului trecut. Bun[prieten[ cu Auguste Rodin, secre-tar[ ;i probabil amant[ a lui AnatoleFrance, amic[ prin so\ul ei cu AdyEndre, Otilia a l[sat o corespon-den\[ care ar merita s[ fie explorat[`n am[nunt. De asemenea, c[r\ileei de c[l[torie sunt m[rturii ale uneilumi exotice, iar “Carteasuferin\elor” a r[mas un manifest`mpotriva tuturor dictaturilor. DarOtilia r[m]ne `n istorie mai alespentru implicarea sa `n destinulunor mari arti;ti.

Pagina 4

IAnul XV Nr. 735 Duminic[ 21 mai 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Otilia Marchi;-Bölöni `n spatele lui Constantin Br]ncu;i, al[turi de al\iarti;ti ;i prieteni din boema parizian[

PAGINA 9

PAGINA 3

PAGINA 2

Copilul acesteia a fost model pentru marele sculptor. LucrareaPrometeu a fost v]ndut[ `n urm[ cu 5 ani cu 13 milioane $

2 Informa\ia de Duminic[/21 mai 2017

Ștefan Manciulea s-a născut la16 decembrie 1894 într-o familiemodestă de țărani, în satul Straja,comuna Berghin, județul Alba, șia decedat la 12 iulie 1985 la Blaj. Afost profesor, geograf, istoric, isto-ric literar și preot greco-catolic. Apublicat lucrări de geografie, geo-politică și demografie istorică, deistorie modernă a Transilvaniei șide istorie a culturii. A colaborat lapublicațiile “Revista Istorică”, “Bu-letinul Societății Regale Române”(al cărui membru a fost), “AnuarulInstitutului de Istorie Naționalădin Cluj”, “Revue de Transylvanie”,“Cultura Creștină”, “Lucrările In-stitutului de Geografie a Universi-tății din Cluj”. În lucrarea de o mareprofunzime științifică “Granița deVest”, cronicarul se referă la dez-naționalizarea românilor din Ar-deal prin școală și prin biserică.

Continuăm în acest număr o partedin lucrare.

Maghiaromania sau tendința de a dez-naționaliza cu orice preț, și de a da Ungarieiun caracter de stat omogen sub raport et-nic, a produs cunoscutele procedee de fal-sificare ale datelor statistice. Recensămin-tele făcute de Curtea din Viena la 1869, înce privesc naționalitățile, dau într-o maremăsură cifra lor exactă. După această datărecensămintele pentru Ungaria fiind făcutede către guvernele ungurești, organele exe-cutive au căutat să treacă sub denumireade „Unguri” pe toți cetățenii care declaraucă le vorbesc limba, indiferent de națio-nalitatea lor.

(Dr. Rath Z. Magyarorszag statiszti-kaja, Budapest, 1899, p. 215-216. BokorG. A magyar hivatalos sztatisztika fejlodesees szervezet, Budapest, 1896, p. 148-149)Recenzorii unguri întrebau populația, nucare e „limba maternă” a individului ci„limba vorbită de preferință”. La prelucra-rea statisticii apoi, limba vorbită de prefe-rință era înlocuită și trecută în rubrica lim-ba maternă, așa că oficiul statistic ungarîncerca să arate că recensămintele sunt fă-cute având la bază criteriul limbii materneși deci prezintă toată garanția de obiecti-vitate. Falsificarea datelor referitoare la na-ționalități o vădește clar compararea lorcu cele din rubrica confesiunilor. Iaszi O,la 1812 alcătuiește următorul tablou al spo-rului de populație ungurească între 1840-1900 (Iaszi O p. 378-379). De la anul 1850până la 1869, ungurii au sporit cu 52.000,în 1869-1880 cu 302.000, 1880-1890 cu294.000, 1890-1900 cu 437.000. Deci înintervalul de la 1850 până la 1869, cândrecensămintele erau făcute de Curtea dela Viena, elementul unguresc abia a sporitcu 52.000, pe atunci între 1890-1900, cândconscrierea populației a fost făcută de cătreStatul Ungar, elementul unguresc a sporitcu 437.000 de suflete. Datele statistice dinveacul al XVIII-lea și întâia jumătate acelui următor arată într-adevăr că StatulUngar era un mozaic de neamuri, dintrecare ungurii erau puțini la număr în raportcu celelalte naționalități. Adam Kollar scriala 1763, vorbind despre naționalități< “Ceamai mică parte a Ungariei este aceea pecare o locuiesc numai cei care vorbesc un-gurește și e teamă că și limba ungureascăse nimicește ca odinioară a cumanilor”.(Hunfalvi P. Magyarorszag etnographiaja,Budapest, 1876, p. 415-416) Mathias Bel,la 1779, arată întinderea elementului ro-mânesc, până departe peste frontiera ac-tuală a județelor< Bereg, Ugocea, Bekes,Bihor, Satu Mare, Banatul Iugoslav apoi înCroația și Slovenia. (Mathias Bel, Com-pedium Ungariae geographicum... natilliae

Hungariae novae-historica geographice,IC Posonii et Cassoviae, 1779, p. 114-115)Karl Gottlis V. Windisch la 1780, vorbinddespre populația județului Ugocia arată căe alcătuită din unguri, ruteni și români.Românii se găseau și în județul Szabolcsși în regiunea de câmpie a județelor Bihorși Satu Mare cât și în plasele lor, ale cărorcomune au rămas azi în Ungaria. În aceeașisituație s-au aflat și județele Bekes și Csa-nad. (K. Gottlib V. Windische, Geographiedes Konigreichs Ungarn, Presburg, 1780,vol. II, p. 137-143).

Puternică deznaționalizarea elementului românesc,rutean și șvăbesc

Acest tablou comparativ arată crește-rea puternică a elementului unguresc întoate județele din restul României întreanii 1869-1910. Sporul așa de mare al ele-mentului unguresc în Maramureș și maiales în Satu Mare se explică printr-o pu-ternică deznaționalizare a elementului ro-mânesc, rutean și șvăbesc. (Vargha Gy.Adatok nemzeti erunk megmeresehez, Bu-dapest Szemle nr. 1912, p. 321-358). Po-pulația românească a rezistat mai puternicdeznaționalizării în regiunile de dealuri șimuntoase ale județelor Bihor, Arad și Ca-raș-Severin (Ibidem). Creșterea puternicăa elementului unguresc în județele Timișși Torontal, mult peste cifra celorlalte na-ționalități, se explică atât prin deznațio-nalizare, cât și prin sistemul de colonizări.Efectele deznaționalizării se resimt și asu-pra celorlalte naționalități. Între anii 1869-1910, au fost deznaționalizați șvabii dinjudețul Satu Mare, apoi o bună parte dinrutenii sătmăreni. Aceeași soartă au avut-o și germanii din județul Arad, slovacii șicroații din Caraș Severin, precum și unprocent însemnat din șvabii din județeleTimiș și Torontal. Deznaționalizarea ele-mentului românesc prin maghiarizare for-țată și prin falsificarea datelor statistice sevede mai bine în județele de peste frontieră,unde până la 1919 a dispărut aproape cutotul (Dr. A. Gociman, România și revi-zionismul maghiar, București, 1934, p. 10-11).

Tratatul de Pace de la Trianon

Tratatul de Pace de la Trianon, princare au fost consfințite și recunoscute Ho-tărârile Marii Adunări Naționale de la AlbaIulia la 1 Decembrie 1918< Unirea Tran-

silvaniei, Banatului, Crișanei și a Mara-mureșului cu România, a încheiat o epocăplină de frământări, alcătuind o piatră dehotar importantă, nu numai din punct devedere politic ci și din punct de vedere alevoluției istorice a Europei. Acest tratat apus capăt procesului istoric secular dintrepoporul român și cel unguresc, constrân-gând Ungaria să se supună evoluției isto-rice, în calea căreia continuă să se menținăca un obstacol de secole. Acest tratat arecaracterul dreptății istorice, creând o Eu-ropă de Drept (Dr.A. Gociman, Româniași revizionismul maghiar, București, 1934,p.10-11) Ungaria însă a socotit și considerăTratatul de la Trianon, chiar de la semnarealui, o „crimă monstruoasă” săvârșită laadresa intereselor și teritoriilor statale șinaționale. Faptul acesta i-a determinat peunguri să înceapă, imediat după 1922, opropagandă asiduă în țările din apusul Eu-ropei, pentru „reintegrarea” Ungariei înhotarele pe care le-a avut până la 1918. Eiși-au dat seama în curând că o astfel de„reintegrare” este cu neputință în condițiilepolitice, istorice și etnice create în Europadupă 1918. De aceea propaganda ungu-rească, după 1927, a luat un alt aspect< înlocul „reintegrării” acum a început operade „revizuire” a Tratatului de Pace de laTrianon (Ibidem p. 20-21). Propagandapentru „reîntregirea” Ungariei nu a avutprea mari sorți de izbândă în țările dinapusul Europei. În schimb „propagandarevizionistă” a prins rădăcini după 1927,fiind îmbrățișată din partea unor ziariști,organizații politice și bărbați de stat stră-ini.

Tipărirea unei literaturirevizioniste în mai multe țări, îndeosebi în Anglia, Franța, Germania și Italia

Ungurii, încă din 1920, au început ti-părirea unei literaturi revizioniste în maimulte țări, îndeosebi în Anglia, Franța,Germania și Italia. În acest timp au publicatreviste cu articole politice, însoțite de hărțigeografice și economice, subliniind mareapierdere pe care a suferit-o Ungaria. Cen-trul propagandei „revizioniste” ungurești,după 1927, s-a stabilit în Anglia, prin ac-tivitatea lordului Rothemere, care a inițiatși îmbrățișat această propagandă. Din An-glia „revizionismul unguresc” a trecut înalte state din Europa. Ungaria a finanțatdin plin această acțiune „revizionistă”, nă-dăjduind că va aduce dreptate cauzei lor.

(Ibidem, p. 29-31) Primul Ministru al Un-gariei, Istvan Bethlem, satisfăcut de aceastăpropagandă revizionistă, declara în Parla-mentul din Budapesta „simt că se apropietimpul când toți supușii și bărbații de statdin statele din apus își vor da seama căTratatul de la Trianon, conține grave ne-dreptăți față de Ungaria, și ele trebuiescreparate cât mai curând” (Ibidem, p. 35-36) Propaganda revizionistă ungureascăa luat ființă și în America, în anul 1930.Ungurii din America la 11 martie 1920 auprezentat Senatului american un memoriuconținând peste 100.000 de semnături princare cereau ca America să refuze ratificareaTratatului de la Trianon. Tot în 1920, laNew York, a avut loc întâia întrunire a un-gurilor emigrați din Transilvania, când s-a hotărât întemeierea unei societăți caresă înglobeze ungurimea din America, înscop de propagandă pentru întregirea Un-gariei. S-a alcătuit un Comitet Central carea organizat apoi comitete locale în toateorașele din America cu unguri emigrați,iar în 18 octombrie 1927, la stăruința lor-dului Rothermere a luat ființă, la NewYork, „Liga revizionistă” (Ibidem, p. 104-105). Propaganda ungurească revizionistădesfășurată metodic cu violență și perfidie,îndeosebi după cel de-al Doilea RăzboiMondial, în Statele Unite ale Americii, aurmărit prin toate căile și prin toate me-todele, să convingă opinia publică mon-dială că< „în mijlocul României de astăzise află așezat așa-numitul Bloc Secuiescetnic”.

“Blocul etnic secuiesc”pretinde dezmembrareadin teritoriul statului românși încorporarea lui la Ungaria

Conform dreptului la autodetermina-re al popoarelor, acest „Bloc etnic secuiesc”pretinde dezmembrarea din teritoriul sta-tului român și încorporarea lui la Ungaria.Realitatea istorică, etnică și statistică estecu totul alta. Nu a existat și nu există un„Bloc Secuiesc” și cu atât mai mult „ȚaraSecuiască” (Tera Siculorum). Blocul secu-iesc este o invenție a timpurilor modernede după 1848, când șovinismul ungurescurmărea „O Ungarie unitară ungurească”.

Continuare `n num[rul urm[tor

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuan, din cartea în manuscris intitulată<

“Cronicari români din Ardeal”

Charles Lindbergh a fost primulcutezător care a reușit traversarea înzbor a Oceanului Atlantic, fără escală,performanță ratificată de Federația Ae-ronautică Internațională, în 1927, dreptrecord mondial pentru un zbor neîn-trerupt. La 19 mai 1919, Raymond Or-teig, afacerist de origine franceză îndomeniul hotelier din New York, lan-sează un premiu de 25.000 de dolaripentru primul zbor fără escală, pe rutaNew York - Paris. Timp de cinci ani,concursul nu a atras niciun competitor.Orteig relansează recompensa, la 1 iu-nie 1925, prin crearea unui depozit de25.000 de dolari în titluri financiarenegociabile la Bryant Bank. De aceastădată, concursul atrage numeroși com-petitori. Primele tentative eșuează, une-le dintre ele având finaluri tragice.

De la 10 mai 1927, tânărul aviatorCharles A. Lindbergh începe să efec-tueze primele teste cu avionul său mo-noplan Ryan, denumit Spirit of St.Louis, ce valora 10.000 de dolari și eraconstruit de John Wright. În dimineațazilei de 20 mai 1927, micul avion cuun singur motor decolează de pe aero-portul Roosevelt Field, Long Island. La33 de ore și 30 de minute distanță, pedata de 21 mai, acesta aterizează pe ae-roportul Le Bourget, din Paris, sub pi-lotajul tânărului de 25 de ani CharlesLindbergh.

Presa l-a supranumit pe eroul zilei"Lucky Lindy" și "Vulturul singuratic".La plecarea din Paris, Lindbergh aaruncat din avion un mesaj de mulțu-mire pentru francezi, deasupra PiețeiConcordiei. Mesajul a fost atașat de unsteag al Franței, iar Raymond Orteig l-a afișat pe peretele hotelului său, La-fayette, din New York. La 31 august1927, Federația Aeronautică Interna-țională (FAI) a ratificat performanțadrept noul record mondial pentru unzbor neîntrerupt.

Lindbergh a urmat o strategie ris-cantă pentru competiție, după ce a de-cis să folosească un avion cu un singurmotor și să piloteze singur, pentru aevita eventuale conflicte între membriiechipajului. De asemenea, s-a lipsit deechipamente neesențiale, precum ra-dio, sextant sau parașută, dar a luat cuel o plută gonflabilă. ''Ce fel de om vatrăi acolo unde nu există pericol? Nucred în asumarea unor riscuri necuge-tate. Dar nu se poate realiza nimic fărăsă nu-ți asumi niciun risc'', a declarattânărul cutezător.

Lindbergh și-a urmat pasiuneapentru invenții, inventând și brevetândprima ''inimă artificială'', în 1935. Dis-pozitivul creat de el era primul din lu-me capabil să pompeze sânge în corpuluman.

90 de ani de laprimul zbor peste

Atlantic

EVENIMENTRecenzorii unguri întrebau populația, nu care e „limba maternă” a individului ci „limba vorbită

de preferință”. La prelucrarea statisticii apoi, limba vorbită de preferință era înlocuită și trecută înrubrica limba maternă, așa că oficiul statistic ungar încerca să arate că recensămintele sunt făcuteavând la bază criteriul limbii materne și deci prezintă toată garanția de obiectivitate.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România, a încheiat o epocă plină de frământări, alcătuindo piatră de hotar importantă, nu numai din punct de vedere politic ci și din punct de vedere al evoluției istorice a Europei

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Datele statistice ale recens[mintelorungure;ti de la 1840-1900

Falsificarea datelor referitoare la naționalități a fost parte a procesului de dezna\ionalizareîn jude\ele din stânga Tisei

21 mai 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

RELIGIEConvocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea, în anul 325, constituie unul dintre meritele deosebite

ale împăratului Constantin cel Mare. Văzând tulburarea provocată în sânul Bisericii de erezia lui Arie(care susţinea că Iisus Hristos nu este Dumnezeu adevărat, ci numai o creatură a Tatălui), împăratuls-a hotărât să convoace pe episcopii Imperiului, cu care avea legături strânse şi neîntrerupte, într-unSinod general sau ecumenic, spre a defini împreună adevărurile de credinţă şi a asigura unitateacreştinismului.

Sfinţii Împăraţi Constantin şiElena sunt sărbătoriţi cu mare ev-lavie la data de 21 mai. Domnia lorreprezintă începutul “epocii deaur” a creştinismului şi coincidecu începutul perioadei de înflorirea Bisericii Creştine în toate com-partimentele vieţii sale< cult, lă-caşuri de închinare (biserici), lite-ratură, monahism. Sfinţii Împăraţistrălucesc pe bolta Bisericii prinviaţa lor pilduitoare şi prin luptalor neîntreruptă pentru a asigurabiruinţa credinţei creştine, deve-nind modele pe care noi, cei de azi,avem datoria să le imităm.

Împăratul Constantin cel Mare, fiullui Constanţiu Chlor şi al Elenei, a domnitîntre anii 306-337 d.Hr., fiind una dintrepersonalităţile de marcă din istoria uni-versală. Până la el, creştinismul a fost cruntpersecutat de către împăraţii romani (Ne-ro, Deciu, Diocleţian, Galeriu), care vedeauîn creştini un real pericol pentru siguranţaşi unitatea Imperiului Roman. Pentru omai bună coordonare a vastului ImperiuRoman, acesta era condus în Răsărit decătre Diocleţian (până în anul 305) şi gi-nerele său, Galeriu (până în anul 311), iarîn Apus de către Maximian Hercule (tatăllui Maxenţiu) şi Constanţiu Chlor (tatăllui Constantin). După moartea lui Maxi-mian Hercule (305) şi a lui ConstanţiuChlor (306), ajung pe tron fiii acestora<Maxenţiu şi Constantin (proclamat împă-rat de către armată). Odată declarat pentrucreştinism, Constantin a progresat conti-nuu în această direcţie, începând cu luptadintre el şi Maxenţiu de la Pons Milvius(Podul Vulturului), lângă Roma, din 28octombrie 312. Potrivit istoricilor creştiniEusebiu de Cezareea şi Lactanţiu, în ajunulluptei cu Maxenţiu, Constantin a văzut pecer, ziua, în amiaza mare, o Cruce lumi-noasă deasupra soarelui, cu inscripţia<“prin acest semn vei învinge”. Domnul IisusHristos îi ceru să pună semnul Crucii pesteagurile soldaţilor, spre a-i servi dreptsemn protector în lupte, drept armă de bi-ruinţă împotriva duşmanilor. ÎmpăratulConstantin a fost ferm convins de realita-tea apariţiei minunate a Sfintei Cruci, faptconfirmat de inscripţia de pe Arcul său detriumf, care se păstrează la Roma, princare el afirmă că a câştigat victoria asupralui Maxenţiu “prin inspiraţie divină” (veziPr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bi-sericească universală, Bucureşti, 1992, pp.98-99).

~n anul 313, prin Edictulde la Milan, se acord[ libertatereligioasă creştinismului

La puţin timp de la această biruinţă,Constantin, împreună cu Liciniu (unuldintre împăraţii Orientului), au publicat,în anul 313, Edictul de la Milan, prin carese acorda deplină libertate religioasă creşti-nismului. Creştinismul devine, aşadar, “re-ligio licita”, adică religie permisă în Impe-riu. Totodată, se anulau toate hotărârileanterioare luate împotriva creştinilor şi seretrocedau Bisericii lăcaşurile de cult şiaverile confiscate de împăraţii precedenţi.Constantin era, cu adevărat, protectorulcreştinilor. Edictul de la Milan are o im-portanţă epocală prin hotărârile şi urmă-rile lui. Din religie nepermisă şi persecu-tată, creştinismul devine religie permisă,ba chiar favorizată în Imperiul Roman.Dând dovadă de mult tact, Constantin celMare a adoptat faţă de creştinism o atitu-dine favorabilă, dar fără a jigni păgânismulgreco-roman, care avea numeroase şi pu-ternice rădăcini. Împăratul păstră demni-tatea supremă păgână de “Pontifex maxi-mus” şi nu se lepădă oficial de păgânismdecât prin Botezul săvârşit cu câteva zile

înainte de moarte. Printre măsurile bine-voitoare pe care le-a luat faţă de BisericaCreştină se numără următoarele< scutireaBisericii de impozite (privilegiu de caretemplele păgâne nu aveau parte), dreptulde a primi donaţii şi averi ca moştenire,acordarea de sume importante din tezau-rul statului pentru clădirea de biserici. Deasemenea, a acordat Bisericii dreptul de aelibera sclavii. Împăratul a modificat şidreptul penal, interzicând torturarea celorîntemniţaţi prin răstignire sau stigmatizare(însemnarea cu fierul înroşit). Luptele cugladiatori au fost restricţionate, iar con-damnaţii, în loc să fie aruncaţi în arenepentru a lupta până la moarte spre dis-tracţia mulţimilor, au fost trimişi să lucrezeîn mine. Constantin a schimbat în binecodul familiei, legile referitoare la căsătorie,adulter şi divorţ> a interzis, sub pedepseaspre, abandonarea sau vinderea copiilorşi a instituit ajutoare sociale pentru fami-liile foarte sărace, pentru copiii orfani, vă-duve şi bolnavi. Prin urmare, Biserica sebucura de pace. A dat, în anul 321, o legeprin care generaliza duminica drept zi cu-venită odihnei în Imperiul Roman (Pr.Prof. Dr. Ioan Rămureanu, op. cit., pp. 99-100). Constantin a făcut creştinismului celmai mare serviciu dintre împăraţii romani,asigurându-i libertatea de dezvoltare şi în-florire. El a încercat să armonizeze intere-sele superioare ale Imperiului cu intereseleBisericii. Creştinismul a devenit nu numaio religie a celor săraci şi neînvăţaţi, ci şi acelor bogaţi, puternici şi culţi. Tot pentrua favoriza creştinismul, Constantin decidesă părăsească Roma, oraş în care templele,monumentele, senatul şi aristocraţia amin-teau şi păstrau vechea religie păgână şi săînfiinţeze o nouă capitală imperială. Astfel,a întemeiat cetatea Bizanţului, pe malurileBosforului, care a primit numele de Con-stantinopol (oraşul lui Constantin), fiindinaugurată la 11 mai 330 şi care va ajungela o mare strălucire. Acest oraş era destinatsă fie capitala unui Imperiu creştin, careprin edificiile, bisericile şi întreaga sa con-cepţie trebuia să ilustreze importanţa re-ligiei creştine.

Convocarea Sinodului de laNiceea, meritul împăratuluiConstantin cel Mare

Convocarea Sinodului I Ecumenic dela Niceea, în anul 325, constituie unul din-tre meritele deosebite ale împăratului Con-stantin cel Mare. Văzând tulburarea pro-

vocată în sânul Bisericii de erezia lui Arie(care susţinea că Iisus Hristos nu esteDumnezeu adevărat, ci numai o creaturăa Tatălui), împăratul s-a hotărât să con-voace pe episcopii Imperiului, cu care avealegături strânse şi neîntrerupte, într-un Si-nod general sau ecumenic, spre a definiîmpreună adevărurile de credinţă şi a asi-gura unitatea creştinismului. Ca om destat experimentat, el şi-a dat seama că uni-tatea creştinismului, pacea şi liniştea Bi-sericii constituie elementul de viaţă şi derezistenţă al Imperiului. În locul mulţimiizeilor păgâni era de preferat existenţa uneisingure credinţe, cea creştină, întrucât eagaranta şi unitatea statului, afirmă Pr. Prof.Dr. Ioan Rămureanu (op. cit., pp. 101-102).Îmbolnăvindu-se grav, Constantin a fostbotezat în vila sa de la Ancyrona de cătreepiscopul Eusebiu de Nicomidia şi alţi cle-rici, cu câteva zile înainte de Rusalii, înluna mai a anului 337. A trecut la Domnulcurând după aceea, la 22 mai 337, în Du-minica Rusaliilor, fiind înmormântat cumare fast în biserica Sfinţii Apostoli dinConstantinopol, ctitoria sa. Mormântulsău a fost înconjurat de stelele memorialeale celor 12 Apostoli, făcând din împăratulConstantin cel Mare, în mod simbolic, “altreisprezecelea Apostol”. Pentru meritelesale deosebite şi mai ales datorită marilorservicii aduse creştinismului, după lungaperioadă de persecuţii, Biserica l-a cinstitîn chip deosebit, trecându-l în rândulSfinţilor şi numindu-l “Cel întocmai cuApostolii” (Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu,op. cit., pp. 101-103).

~mp[r[teasa Elena rămâneun model vrednic de urmat

Elena, mama împăratului Constantincel Mare, a fost, la rândul ei, canonizată,fiind serbată împreună cu fiul ei, pe carel-a educat în spirit creştin, în iubire deDumnezeu şi de semeni. De numele îm-părătesei Elena este legată găsirea Cruciipe care a fost răstignit Domnul Iisus Hris-tos. Petrecându-şi viaţa în sfinţenie, îm-părăteasa Elena şi-a sprijinit şi sfătuit fiulmereu, împreună apărând Biserica luiHristos de toate atacurile venite din afaraei şi atrăgând lumea la credinţa în Dum-nezeu. Crucea Domnului, descoperită dedânsa la Ierusalim, răspândeşte bucurie,linişte şi lumină celor care o privesc cusmerenie şi nădăjduiesc ajutor de la Hris-tos, Cel răstignit pe ea. Sfânta Elena ră-mâne un model vrednic de urmat pentru

toate soţiile şi, în special, pentru toate ma-mele creştine. Este o pildă în ceea ce pri-veşte educaţia pe care o mamă are datorias-o dea fiului ei, pentru ca acesta să iasăînvingător în lupta grea cu valurile furioaseşi imprevizibile ale vieţii. Dacă împăratulConstantin a realizat lucrurile măreţe des-pre care am vorbit anterior, un merit de-osebit îi revine mamei sale. Înzestrată deDumnezeu cu alese însuşiri sufleteşti, Ele-na a avut o influenţă covârşitoare asuprafiului ei, sădind şi dăltuind în inima lui,încă din fragedă copilărie, iubirea, contri-buind, cu siguranţă, şi la publicarea Edic-tului de la Milan din anul 313, privitor lalibertatea acordată creştinilor. În jurul anu-lui 328, Elena se ocupă îndeaproape deconstrucţia a două biserici la Locurile Sfin-te< una la Betleem, locul naşterii DomnuluiIisus Hristos, şi alta pe Muntele Măslinilor,de unde Mântuitorul S-a înălţat la cer.

Pentru întreaga lor viaţă, pusă în slujbacreştinismului, Biserica îi numeşte peSfinţii Constantin şi Elena “părinţi şi ocro-titori ai creştinilor”, prăznuindu-i cu mareevlavie la aceeaşi dată. Ei sunt apărători aibisericilor şi mănăstirilor. O dovadă apreţuirii lor este şi faptul că multe persoanele poartă numele, că multe biserici suntridicate în cinstea şi spre slava lor, iar chi-purile lor, având în mijloc Crucea Dom-nului, sunt zugrăvite în toate lăcaşurilenoastre de închinare. Să încercăm să ur-măm şi noi dragostea lor pentru HristosCel răstignit şi înviat, luptând împotrivapăcatului şi a patimilor, întărindu-ne încredinţă şi în nădejde. Să conştientizămimportanţa actului prin care împăratulConstantin cel Mare a acordat libertatecreştinismului, dându-i posibilitatea să seafirme şi să se dezvolte, după o perioadăextrem de grea, pecetluită cu sângele mul-tor martiri, care şi-au dat viaţa pentru cre-dinţa în Hristos. Acum suntem liberi şidatorită Sfinţilor Constantin şi Elena şi,ca atare, se cuvine să ne apărăm credinţa,să luptăm pentru unitatea credinţei îm-potriva celor care doresc să sfâşie cămaşalui Hristos, să destrame trupul Său, careeste Biserica. Să nu dăm prilej de dezbinareprin invidie, prin interese egoiste şi mes-chine, certându-ne între noi, ci, în primulrând, să fim noi înşine factori unificatori,militând neîncetat pentru pace şi înţele-gere, în detrimentul urii şi al discordiei,slujind unul altuia prin iubire: “Să ne iu-bim unii pe alţii, ca într-un gând să măr-turisim: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh,Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”.

Preot dr. Cristian Boloş

O dovadă a preţuirii Sfin\ilor ~mp[ra\i este şi faptul că multe persoane le poartă numele

Sfin\ii Împ[ra\i Constantin ;iElena, “p[rin\ii cre;tinilor”

De praznicul Sfin\ilor ~mp[ra\iConstantin ;i Elena, `n perioada20 - 23 mai 2017 vor fi aduse pen-tru prima dat[ la Satu Mare spre`nchinare credincio;ilor, moa;telesf ]ntului Ierarh Nicolae ;i aleSf]ntului Constantin Br]ncovea-nul. Tot cu acest prilej,Preasfin\itul P[rinte Iustin, Epis-copul Maramure;ului ;i S[tma-rului va liturghisi ;i predica la Bi-serica Sfin\ii ~mp[ra\i Constantin;i Elena din municipiul Satu Mare,de la cap Pod Golescu, cu ocaziahramului ;i aducerii sfintelormoa;te.

"Cu binecuv]ntarea PreafericituluiP[rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Or-todoxe Rom]ne, sub ̀ ndrumarea Preas-fin\itului P[rinte Iustin, episcopul Ma-ramure;ului ;i S[tmarului , cu purtareade grij[ a PreaCucernicului P[rinte IoanSocolan ;i cu directa implicare a Prea-Cucernicului preot dr. Cristian Bolo;,vor fi aduse, cu evlavie, ̀ n Satu Mare, ̀ nperioada 20- 23 mai 2017, m]na dreapt[a Sf]ntului Ierarh Nicolae ;i racla cumoa;tele Sf]ntului Constantin Br]nco-veanu", se arat[ `ntr-un comunicat alProtopopiatului Ortodox Satu Mare.

Raclele cu Sfintele Moa;te vor fi`nso\ite de c[tre p[rintele Emil NedeleaC[r[mizaru, parohul bisericii Sf]ntulGheorghe Nou din Bucure;ti.

Astfel, `n 20 mai, orele 17.00 esteprev[zut[ sosirea Sfintelor Moa;te `nmunicipiul Satu Mare ;i a;ezarea lor `nbiserica ortodox[ cu hramul "Sfin\ii~mp[ra\i Constantin ;i Elena", se vas[v]r;i slujba Privegherii dup[ toat[r]nduiala cu `nchinarea la sfintelemoa;te.

Episcopul Iustin va predicala Biserica Sfin\ii ~mp[ra\i Constantin ;i Elena

Duminic[, 21 mai, `n ziua prazni-cului, la ora 9.30, episcopul Iustin vas[v]r;i Sf]nta Liturghie ;i va predica laBiserica Sfin\ii ~mp[ra\i Constantin ;iElena din Satu Mare.

Tot duminic[, la ora 17.00, SfinteleMoa;te vor fi aduse ;i a;ezate la Bisericaortodox[ "Adormirea Maicii Domnu-lui" din municipiul Satu Mare, dup[ careva fi s[v]r;it[ Vecernia. La final, cre-dincio;ii vor putea s[ se `nchine sfin-telor moa;te.

Acela;i program este prev[zut ;ipentru ziua de luni, 22 mai 2017, la Bi-serica ortodox[ cu hramul "Sf]ntul Ni-colae" din incinta Liceului Teologic "Ni-colae Steinhardt" unde vor ajunge ;i vorfi a;ezate spre `nchinare relicvelesfin\ilor pomeni\i.

Mar\i, 23 mai 2017, este prev[zut[plecarea spre Bucure;ti.

"Venirea moa;telor Sfin\ilor Nicolae;i Constantin Br]ncoveanu `n jude\ulSatu Mare va reprezenta un moment is-toric, prilejuitor de aleas[ bucurie fiindprima lor venire `n \inuturile noastre.Cu dragoste, ̀ i invit[m pe to\i s[tm[re-nii s[ participe, cu toat[ fiin\a lor, ladesf[;urarea evenimentului, pentru cavizita Sfin\ilor `n Episcopia noastr[ s[fie cu adev[rat un moment de mares[rb[toare", este invita\ia pe care orga-nizatorii o lanseaz[ locuitorilor urbei ;i`ntreg jude\ului, prin comunicatul ci-tat.

S[tm[renii se vorputea `nchina la

Moa;tele sf]ntuluiIerarh Nicolae ;i aleSf]ntului Constantin

Br]ncoveanu

N[scut[ la Homorod, `njude\ul Satu Mare, ̀ n familia unuiprotopop greco-catolic, OtiliaMarchi; avea s[ devin[ una dinmarile femei ale boemei parizienela `nceputul secolului XX, juc]ndun rol important ̀ n via\a ;i carieraunor mari figuri ale culturii euro-pene< sculptorii ConstantinBr]ncu;i ;i Auguste Rodin, scrii-torii Anatole France ;i Ady Endre.

Otilia este prima femeie din Româniacare efectuează, la sfârșitul secolului alXIX-lea, o temerară călătorie în jurul lu-mii. Impresiile ei vor fi consemnate într-un interesant jurnal și în numeroaselenote de călătorie, publicate în reviste dințară (în “Luceafărul”) și din străinătate.

Tat[l Otiliei publica `n revistacare l-a debutat pe Eminescu

Fiică a protopopului greco-catolic Ge-orge Marchișiu, educată într-un mediufamilial impregnat de spiritul pașoptist-militant al tatălui, scriitoarea, încurajatăde ideile emancipatoare ale tatălui şi mă-ritată la 17 ani cu Cornel Cosmuță (viito-rul director al Poștei din Sarajevo), dintr-un sentiment de compasiune, Otilia Mar-chiș retrăieşte până într-un punct destinulunor românce cu simțul aventurii și al ex-travaganței. George Marchișiu merită unloc al său în istoria literaturii române nunumai prin poeziile sale, publicate în re-vista “Familia” a lui Iosif Vulcan în anul1866 - anul debutului lui Mihai Eminescuîn aceeași revistă, cu poezia “De-aș avea..”,dar și prin textele sale cu caracter mili-tantist, pentru emanciparea femeilor, dela sfârșitul secolului al 19-lea.

Chiar dacă a trăit până la sfârșitul viețiideparte de locurile natale, Otilia nu și-arenegat niciodată originile românești. Ar-gumentul acestei afirmații ni-l oferă chiarun pasaj autobiografic, publicat de Robo-tos Imre în volumul “Itoka-Ady Páriz-sban” (Itóka-Ady la Paris). Cităm în acestsens< ”Eu, doamna Bölöni, născută OtiliaMarchișiu, am văzut lumina zilei în 8 oc-tombrie 1873, la Homorod, județul Satu-Mare. Sunt de origine română. Tatăl meua fost protopop greco-catolic, iar mama,Iulia Vultur, se trăgea dintr-o familie bo-gată, cu neamuri alese în România.”

Fiul Otiliei, modelpentru Br]ncu;i

Din prima c[s[torie Otilia a avut uncopil, Cornel Cosmuță, viitorul modelpentru renumitul “Prometeu” al lui Con-stantin Brâncuși, viitor medic rezident lao clinică din Budapesta, unde va fi tratatpoetul Ady Endre. În anii ’70 doctorulCornel Cosmuţă trăia la Craiova, acolounde îl vizitează şi îi ia un interviu Robo-tos Imre, în 1977.

După o scurtă rezidență artistică laMünchen, în atelierul pictorului Leh-nbach, Otilia Kozmutza se stabilește laParis, unde va trăi mare parte a vieții sale.Jurnalul ei parizian, cronicile ei artistice,corespondența impresionantă cu elita cul-turii franceze (Rodin, Brâncuși, AnatoleFrance, Emile Zola și fiica acestuia, soțialui Gauguin etc.) recompun o imagineprofundă și autentică a unui savoir vivreparizian.

Secretară literară (și, probabil, iubita)lui Anatole France, prietenă bună a fami-liei lui Auguste Rodin, Otilia este cea careîl descoperă pe tânărul Brâncuși la Parisși îl introduce în cercurile exclusiviste aleartei europene.

Itoka porne;te `n jurul lumii

Cunoscută celor care i-au citit confe-siunile mai degrabă ca Itóka (un nume dealint ironic-afectuos, cu care o botezasepoetul Ady Endre, în momentele fericiteale existenței lor comune la Paris, în anul1904), sau “Baba-Dracului“ (apelativulmoștenit de la Brâncuşi, despre care ştimdin bogatul epistolar al celor doi că erafascinat de Otilia), a rămas într-un tristanonimat în cultura țării ei natale, în Ro-mânia, nedescoperită nici în cea a patrieiadoptive, Ungaria, de cercetarea contem-porană. După o scurtă rezidență laMűnchen, unde studiază pictura cu FranzLenbach, memorialista se va angaja într-o temerară călătorie în jurul lumii. Ro-mânca se îmbarcă la 7 martie 1901 la Tri-este și ajunge în Port-Said, Bombay, Co-lombo, Calcutta, Singapore, Hong-Kong,Shanghai, Yokohama, Tokio.

Spiritul ei liber își caută altă patrie, pecare o va găsi la Paris, unde se va stabiliîn 1904. Aici îl cunoaște pe jurnalistul șiprozatorul Bölöni György (1882-1959),devenit ulterior cel mai autorizat biografal poetului Ady Endre, căruia îi va dedicavolumul monografic Az igazi Ady (“Ade-văratul Ady”), publicat în 1934. Destinulcelor doi va deveni unul comun, iubireapentru jurnalistul mai tânăr decât ea fiindo altă formă a libertății individuale.

Creația Otiliei Cosmuţă, rodită în fer-tilul sol parizian, este risipită în manifes-tări variate ale pactului autobiografic, scri-sori (conservate cu rigurozitate de cei doisoți, azi documente de nesperată valoarepentru recompunerea unui modus vi-vendi unic frumoasei epoci pariziene),

cantități generoase de jurnal intim, notede călătorie, jurnale de creație, decupajedin propriile publicații în publicațiile vre-mii, caiete de lucru.

Prietenia cu Rodin

Fără a intra în detalii, putem afirma,pe baza mărturiilor lecturate, că destinulartistic al lui Brâncuşi se datorează stră-duinţei Otiliei Kozmutza şi nu în ultimulrând soţului acesteia, Bölöni.

Respirând aerul marilor artişti fran-cezi ai vremii, și dobândid privilegiatulstatut de confident al unora dintre aceștia,ea își transformă un apartament cochet şiintim din Place Dauphin într-un tărâm alcreaţiei, un sanctuar al bunului gust, spaţiual întâlnirii artelor şi artiştilor. Susţinutăde Bölöni György, aceasta îşi câştigă exis-tenţa din scris, transformând plăcerea însursă de venit.

Relaţia cu marele sculptor AugusteRodin constituie un capitol aparte în bio-grafia Otiliei Marchiş- Bölöni şi a soţuluiacesteia. Familia Bölöni va fi un oaspetedrag în atelierul şi locuinţa sculptoruluidin Meudon. Otilia îi dedică o serie dereportaje, care vor face senzaţie în presavremii, Rodin fiind în momentul aceladeja un artist consacrat, de talie mondială.Este memorabil faptul că Otilia Cosmuțăscrie primul articol în limba română decritică de artă dedicat sculptorului fran-cez.

Lansarea lui Br]ncu;i

Remarcabil[ este funcţia tinerei jur-naliste şi memorialiste de mijlocitoare a

culturii europene. Pagini competente des-criu expoziţiile pariziene din 1907 şi 1908,picturile lui Gauguin, Manet, Van Goghsau Cezanne, Matisse, Bonnard, Braque,Marquet şi efectul lor asupra gustului pre-tenţios francez, dar aduc în atenţia citito-rilor şi numele unui artist român sărac,plecat în lume să-şi încerce norocul şi careva devein cel mai mare sculptor al seco-lului< Constantin Brâncuşi.

Epistolarul impresionant al celor doibuni prieteni, Otilia Cosmuță și Brâncuși,se află risipit în muzeele din Budapesta,la Centrul Pompidou și Muzeul Rodindin Paris. De asemenea, jurnalul autoareiconsemnează momente inedite din bio-grafia brâncușiană, traseul sinuos al crea-torului, primii ani la Paris, efortul de a seimpune în lumea destul de rigidă a artei,în pofida nonconformismului aparent alboemei franceze. Otilia este cea care îiface cunoştinţă tânărului sculptor cudomnişoara Margareta Pogany, devenităulterior modelul celor mai cunoscute şiadmirate portrete în marmură brâncuşie-ne. Pagini inedite de jurnal imortalizeazămomentul nefericitei întâlniri dintre ceidoi titani ai sculpturii moderne, Rodin șiBrâncuși. Cercetările privind corespon-dența autoarei au dezvăluit existența unuinumăr important de scrisori în ArhivaBarbu Brezianu, lăsată moștenire Institu-tului de Artă al Academiei Române.Aceeași arhivă păstrează și scrisorile luiBrâncuși către fiul Otiliei.

Secretara lui Anatole France

Studiul impresionantei biografii a Oti-liei Marchiş trebuie abordat prin “mo-

mentele” tinerei scriitoare, în companiaunor celebrităţi din domeniul literaturiisau artei mondiale. Staţii ale biografieisale sunt prietenia cu poetul Ady Endre,despre care în 1922 va publica o suită dearticole în “Bėcsi Magyar Ujság,” intitulate“Ady Párizsban” (Ady la Paris).Apoi, unalt moment de graţie este acela al întâlniriicu prozatorul, poetul şi criticul literarfrancez, Anatole France, laureat al Pre-miului Nobel în 19218. Pretextul întâlniriicelor doi este un interviu, însă scriitoruleste sedus de farmecul Otiliei, de inteli-genţa sa sclipitoare şi între cei doi se valega o prietenie durabilă, sincopată doarde orgoliul prozatorului, în momentul încare Otilia Marchiş refuză să mai fie se-cretara sa. Cei doi fac plimbări dese pemalurile Senei sau în Grădina Luxem-bourg, prin Cartierul Latin sau prin mag-nificele străduţe înguste din Montmartre.Punctul culminant al acestei relaţii îl con-stituie o călătorie comună în Italia, ce vadeveni pretextul unui admirabil memorialde călătorie, publicat în 1924, la Budapes-ta, sub titlul “Plimbările lui Anatole Fran-ce”, iar în 1929, în limba franceză< “Pro-menades d'Anatole France.”

“Cartea suferin\elor”, m[rturiidespre tortura horthyst[

Sfârşitul Primului Război Mondial îisurprinde pe soţii Bölöni în Ungaria, ţarămăcinată de revoluţii proletare, urmatede instaurarea Republicii Sovietelor Un-gare, învinsă la rândul ei de puterile An-tantei în 1919, urmată de instaurarea re-gimului fascist al lui Miklos Horthy. Ares-tată, asemenea multor intelectuali pa-cifişti, în urma unui denunţ anonim, au-toarea va fi închisă timp de şase săptămânişi eliberată din lipsă de probe.

Experienţa terifiantă a beciurilor, acarcerelor, a torturilor trupeşti şi sufleteşti,va fi turnată într-un roman cutremurător,“Cartea suferinţelor”, scrisă în 1920 şi pu-blicată un an mai târziu. Apărută în limbafranceză sub titlul “Sur la chemin des dou-leurs”, în 1924, cartea este prefaţată deHenri Barbusse. Succesul ei se datoreazăsincerităţii dezarmante a naratoarei, di-recteţii stilului, notării nemijlocite a sen-timentului, într-un proces de aspră jude-cată a omenirii barbarizate de război. Înțara ei natală, în România, cartea a rămasrelativ anonimă, deși a fost reeditată în2010 de Editura Dacia XXI.

Scrierile Otiliei Marchișiu au un im-plicit caracter politic, în măsura în careconsemnează evenimente politice, suntmartor tăcut și consecvent al celor DouăRăzboaie Mondiale, al unei revoluții dinUngaria și apoi al instaurării comunis-mului. Din perspectivă istorică, jurnaluleste unul al decepţiei artistului în fața ipo-criziei și a dualității intelectualilor în si-tuații-limită, şi al angajării proprii, princonsecință, de partea ideologiei comunisteși a denunțării escaladării fascismului, aextremismului de orice fel. Literatura Oti-liei Marchișiu-Bölöni scrisă, în cea maimare parte a ei, departe de patria autoareipermite, de asemenea încadrarea acesteiaîntr-o paradigmă a exilului. Prevaleazăprocesul nașterii unei identități culturalea scriitorului într-un exil asumat, motivatde dorința de emancipare a femeii la sfâr-șitul secolului al XIX-lea.

~n 1945 familia Bölöni se întoarce laBudapesta. Bölöni este numit ambasadoral Ungariei în Olanda. Din august 1948 şipână în septembrie 1950, Otilia trăieştela Haga ;i scrie `n jurnal p]n[ `n ultimaclip[. O hemoragie cerebrală pune capătvieţii sale, la 26 august 1951, ̀ ntr-o sta\iunede l]ng[ lacul Balaton.

A consemnat Vasile A.


CULTUR~

Otilia Marchi; al[turi de al doilea ei so\, Bölöni Gyorgy, un mare prieten al poetului Ady Endre

Epistolarul impresionant al celor doi buni prieteni, Otilia Cosmuță și Brâncuși, se află risipitîn muzeele din Budapesta, la Centrul Pompidou și Muzeul Rodin din Paris. Jurnalul ei consemneazămomente inedite din biografia brâncușiană, traseul sinuos al creatorului, primii ani la Paris,efortul de a se impune în lumea destul de rigidă a artei, în pofida nonconformismului aparent alboemei franceze.

Otilia Marchi; din Homorod l-a lansat peBrâncu;i în lumea bun[ a artelor la Paris


S~N~TATETerapia cu plante recomandă suplimente alimentare cu caracter antiinflamator,

analgezic, imunostimulent, produse care conțin bor organic, acid hialuronic, glucozaminănatural[, reglator hormonal, antialergic, vitaminizant, mineralizant. În cadrul terapieipot fi utilizate şi unguentele.

Cel puțin a;a arată un studiu realizatrecent în Statele Unite care precizează căalergarea practicată timp de 30 sau 40 deminute pe zi, de cinci ori pe săptămână,poate contribui la scăderea ritmului descurtare a telomerilor ;i la o reducere cupână la 9 ani a procesului biologic de îm-bătrânire.Telomerii sunt poziționați lacapetele cromozomilor - structuri celu-lare care conțin ADN-ul esențial pentruidentitatea oricărui organism - și au rolde protecție a acestora. Deseori, telomeriisunt comparați cu capetele din plastic dela șireturi deoarece ele împiedică ‘’deș-irarea’’ cromozomilor și contactul lor cualți cromozomi.

Telomerii sunt considerați indicatoriai vârstei biologice deoarece, pe măsurăce corpurile îmbătrânesc, ei se scurtează- cu cât sunt mai scurți, cu atât devin maipuțin capabili să protejeze cromozomii,ceea ce poate împiedica funcționareanormală a celulelor și duce în final lamoartea lor. Fenomenul scurtării telo-

merilor nu se petrece într-un ritm egalla toate persoanele, un stil de viață ne-adecvat, cum ar fi nivelul scăzut de acti-vitate fizică, putând contribui la accen-tuarea acestui proces prin creșterea stre-sului oxidativ - incapacitatea corpului dea face față deteriorării celulare cauzatede radicalii liberi.

Noul studiu demonstrează cât de im-portantă este activitatea fizică pentruprotejarea împotriva îmbătrânirii celu-lare. S-a constatat că persoanele foarteactive aveau o lungime a telomerilor cedenota o vârstă biologică cu 9 ani maimică în comparație cu indivizii sedentariși o vârstă biologică cu 7 ani mai micăspre deosebire de subiecții cu o activitatefizică moderată.

30 de minute de jogging pe zi, timpde cinci zile pe săptămână, a fost consi-derată ca fiind foarte activă în cazul fe-meilor, iar în cazul bărbaților intervalula fost stabilit la 40 de minute pe zi, tot decinci ori pe săptămână.

Persoanele care practic[zilnic 30de minute de alergare au mai multe

;anse s[-;i prelungeasc[ via\a

Bolile reumatice sunt boli in-flamatorii acute sau cronice, du-reroase ale oaselor, articulațiilor,tendoanelor, ligamentelor și muș-chilor, dar uneori afectează și or-ganele interne (inim[, pl[mâni,rinichi).

Putem s[ le clasificăm în boli reu-matice acute care sunt produse de in-fecții (artrita, spondilita, poliartrita) șiboli reumatice degenerative care aparcu vârsta înaintată prin degradareaprogresiv[ a articulațiilor, cartilagiilor,oaselor, apariția ciocurilor osoase (ar-troza, coxartroza, gonartroza).

Bolile reumatice acute pot să apară și la copii și la tineri

Infecțiile de dinți netratate pot ducela migrarea germenului patogen în sân-ge și poate ajunge la articulații unde selocalizează și produce durere și infla-mație.

Streptococul beta hemolitic care selocalizează în faringe, amigdale poatede asemenea să ajungă în articulație șisă producă artrita. Infecțiile sunt înmare legătură cu sistemul imunitar.

Cele mai răspândite boli reumaticesunt< artrita reumatoidă, osteoartrita,lupus eritematos sistemic, tendinita,bursita, fibromialgia, mai rar sclero-dermia. Semnele caracteristice infec-ției artritice sunt< durerea, inflamația,rigiditatea, căldura.

Principalele boli reumatismale de-generative sunt< artrozele, spondiloza,coxartroza, gonartroza, mialgiile, ne-vralgiile reumatice.

Terapia cu plante recomandă su-plimente alimentare cu caracter anti-inflamator, analgezic, imunostimulent,produse care conțin bor organic, acidhialuronic, glucozamină natural[, re-glator hormonal, antialergic, vitami-nizant, mineralizant. În cadrul terapieipot fi utilizate şi unguentele.

Acestea din urmă sunt preparatesemisolide care au o bază formată dinvaselină, grăsimi vegetale sau animale,lanolkină, ceară, în care se încorpo-rează extracte apoase hidroalcoolice,pulberi simple sau atomizate.

În unele cazuri se încorporeazăsubstanţe pure din plante. Baza de cre-mă se poate înlocui cu geluri hidro-solubile care au avantajul că penetrea-ză rapid în piele şi mucoase, sunt la-vabile şi nu pătează. În funcţie de sub-stanţa de bază conservarea este mailungă sau mai scurtă.

UNGUENT CU ARNICĂ (Arnica montana)

Compoziție< Extract hidroglicerinicdin Arnică (Arnica montana), bazăde cremă (vaselină cosmetică).Proprietăți< antiinflamator, antiseptic,antibacterian și antifungic.Recomandări ale Unguentului deArnică< în dureri musculare, articu-lare și reumatice, în artrite și artroze,pentru întreținerea sănătoasă a tenu-lui.Mod de folosire< Se aplică local înstrat subțire și se masează până la ab-sorbția completă.

UNGUENT UNTUL PĂMÂNTULUI, TĂTĂNEASĂ, ARNICĂ

Compoziție< Extract hidroglicerinicdin rădăcină de Untul Pământului (Ta-mus communis), extract hidrogliceri-nic din Tătăneasă (Symphytum offici-nale), extract hidroglicerinic din Ar-nică (Arnica montana), bază de cremă(vaselină cosmetică).Proprietăți< antireumatică, antiinfla-matoare, analgezică și cicatrizantă.Recomandări< reducerea durerii și in-flamației în cazul afecțiunilor reuma-tice, împiedică evoluția bolilor reuma-tice, reface epiderma lezată.Mod de folosire< Se aplică local în stratsubțire și se masează până la absorbțiacompletă.

UNGUENT SPÂNZ

Compoziție< Extract hidroglicerinicdin Spânz (Helleborus purpurascens),bază de cremă (vaselină cosmetică).Proprietăți< antiinflamatoare și anal-gezice.Recomandări< pentru dureri articula-re, inflamatorii sau degenerative, înpoliartrită, osteoartrită, bursită, tendi-nită, artroză.Mod de folosire< Se aplică local în stratsubțire și se masează până la absorbțiacompletă.

BALSAM TAINA PLANTELOR

Proprietăți< depurativeRecomandări< Are acțiune beneficăasupra afecțiunilor reumatismale, du-rerilor articulare și celor cauzate de lo-vituri sau entorse.Mod de folosire< Se aplică local în stratsubțire și se masează până la absorbțiatotală.

CREMĂ HYPER-REUM

Compoziție< Salcie, Urzică, Ienupăr,Frasin, Ferigă, Untul pământului, Soc,Coada-calului, Ardei-iute, Mesteacăn,Sunătoare, rășină Brad, ulei Măsline,Diclofenac disodic (1%), bază de cremă(vaselină cosmetică).Proprietăți< Are rolîn ameliorarea

durerilor reumatice, musculare și ar-ticulare, crește mobilitatea.Recomandări< persoanelor cu afec-țiuni inflamatorii și reumatice.Mod de folosire< Se aplică local în stratsubțire și se masează până la absorbțiacompletă.

UNGUENT G{LBENELE

Compoziție< Extract de flori de Găl-benele (Calendula officinalis), Vitami-na A (Retinolum), Vitamina E (Toco-ferolum), ulei de măsline (Oliva oe-lum), vaselină (Vaselinum album).Proprietăți< cicatrizantă, bactericidă,antiseptică, antiinflamatoare, emolien-tă, nutritivă, vitaminizantă, antioxi-dantă.Recomandări< contuzii, dureri reuma-tice inflamatorii sau degenerative, fle-bite, varice, ulcere varicoase, hemo-roizi, plăgi și cicatrice post-operatorii,arsuri, degerături, fisuri, eczeme, no-duli, circulație periferică deficitară.Mod de folosire< Se aplică local în stratsubțire și se masează până la absorbțiacompletă.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Untul p[m]ntului ajut[ la reducerea durerii ;i inflama\iei `n cazul afec\iunilor reumatice

Bolile inflamatorii intestinale suntboli incurabile, dizabilitante ;i costisi-toare, at]t la nivel de individ, c]t ;i lanivel de societate. De cele mai multeori, acestea sunt diagnosticate tardiv ;itratate suboptimal.

Pentru a facilita accesul pacien\ilorla metode moderne de diagnosticare ;itratament, Institutul Clinic Fundeni ainaugurat primul Centru din Rom]niaDedicat Pacien\ilor cu Boli InflamatoriiIntestinale (Boala Crohn ;i Rectocolitaulcerohemoragic[) `n cadrul unui eve-niment desf[;urat `n parteneriat cuAsocia\ia Persoanelor cu Boli Inflama-torii Intestinale din Rom]nia (ASPIIR);i cu societatea profesional[ ClubulRom]n pentru Boala Crohn ;i Recto-colita ulcerohemoragic[ (RCCC), scriescoalapacientilor.ro.

„Obiectivul nostru este optimizareaasisten\ei medicale ;i cre;terea calit[\iivie\ii pacien\ilor cu BII prin promova-rea unui model de abordare integrat[,multidisciplinar[, standardizat[ ;i ac-tualizat[ ;i monitorizat[ permanent,av]nd `n centru pacientul ;i nevoile luicomplexe”, a declarat prof. dr. LianaGheorghe, ;ef sec\ia III Gastroentero-logie ;i Hepatologie din cadrul Institu-tului Clinic Fundeni.

„Centrul inaugurat beneficiaz[ deinfrastructura adecvat[ acestui scop, re-surse umane ;i competen\e profesionalepentru a oferi o ̀ ngrijire integrat[ ;i ho-listic[ pacien\ilor cu boli inflamatorii

intestinale< accesul la tehnici de v]rf en-doscopice, imagistice ;i chirurgicale, oechip[ multidisciplinar[ (gastroentero-log, anatomopatolog, chirurg, imagist,psiholog, pediatru, farmacist, asistentespecializate, dietetician), discutarea ca-zurilor complexe ;i decizia terapeutic[`n cadrul unor meeting-uri periodicemultidisciplinare, educa\ia pacien\ilor;i familiilor acestora, facilit[\i de cer-cetare ̀ n domeniu”, a completat ;i prof.dr. Cristian Gheorghe, pre;edinte alesal Societ[\ii Rom]ne de Endoscopie Di-gestiv[ (SRED), ;ef sec\ia I Gastroente-rologie ;i Hepatologie din cadrul Insti-tutului Clinic Fundeni.

Primul centru rom]nescdedicat pacien\ilor cu boli

inflamatorii intestinale

Calmeaz[ durerile reumatice cu unguentele

Hypericum

La Institutul Clinic Fundeni funcțio-nează primul Centru dedicat pacien-ților cu boli inflamatorii


RE}ETE

Salat[ de sfecl[ ro;ie cu portocale

Jeleu de c[p;uni cu iaurt

Mod de preparare<

Sfecla curățită și spălată se răzuieștepe răzuitoarea cu găuri mari, sau se taiebucăți mai mici sau mai mari, după pre-ferință. Două-trei cepe verzi se mărun-

țesc, se adaugă varza, salata sau frunzelede păpădie (se pot folosi chiar și ambele),se răzuiește coaja de lămâie, se condi-mentează, se stropește cu oțet și cu uleide măsline și se amestecă. Portocala securăță, se desface în felii, iar acestea setaie în două-trei. Pe farfurie sau tava încare se va pune pe masă se așează primadată compoziția de bază, apoi sfelca șibucățile de portocale. Brânza tofu, sfă-râmată, fie se amestecă în compoziția debază, fie se va presăra deasupra salateiînainte de servire, ca ornament. De ase-menea, tot la servire se vor adăuga șimiezul de nucă sau migdalele. Se ser-vește cu ceapă verde, corn, sau ouă fier-te.

Ave\i nevoie< O sfeclă roșie crudă, de mări-

mea unui măr mai mare, o mânăde varză albă răzuită, o portocalăbine coaptă, câteva fire de ceapăverde, coaja unei jumătăți de lă-mâi, 2-3 frunze de salată mărun-țită sau frunze de păpădie, o bu-cățică de brânză tofu de mări-mea unui ou, ulei de măsline,oțet de vin roșu, sare, un vârfde cuțit de nucșoară răzuită,

eventual câteva bucăți de nucisau migdale

Mod de preparare<

Căpșunele se curăță de codițe, se spa-lă bine și se lasă să se scurgă. Se radecoaja de lămâie și se stoarce sucul. Seamestecă într-un castron iaurtul cu coajade lămâie, apoi treptat se adaugă și suculde lămâie, precum și zahărul. Căpșunelese pasează cu romul. Se dizolvă gelatina,conform instrucțiunilor de pe ambalaj

și se toarnă în fir subțire în compozițiade iaurt. Când crema începe să se întă-rească, se înglobează frișca bătută spumătare. Se amestecă câte jumătate din can-titatea de cremă de iaurt cu jumătateacantității de piure de căpșuni. Se maidă puțin la rece. În 4 pahare de desertse așază straturi alternative de cremăde iaurt cu căpșuni și piure de căpșuni.Se dă la frigider cel puțin o oră-două,se ornează cu câte o căpșună și se ser-vește ca desert la cupă, sau se pune câteo spatulă în fiecare pahar, se dă la con-gelator și se consumă sub formă de în-ghețată.

Ave\i nevoie<

500 g de căpșuni bine coapte,10 g de gelatină, 2 lămâi, 500 mlde iaurt, 150 g de zahăr, 4 lingurirom alb, 300 ml frișcă (smântânădulce)

S[rm[lu\e în frunz[ de ;tevie

Mod de preparare<

Ceapa se mărunțește și se călește înulei. Frunzele de ștevie se curăță de co-ceni și se opăresc, dar nu în apă clocotită,ci doar la aburi. Se amestecă orezul, car-nea tocată, ouăle, ceapa călită și condi-mentele. Se curăță și se spală și frunzu-lițele de macriș. Frunzele de ștevie caresunt prea mari se taie în două. Se for-mează sărmăluțele, iar într-un vas de lutse așează un strat de frunze de macriș,

mărar, dacă folosiți, apoi un strat de sar-male. Din nou câteva frunze de macriș,din nou sarmale. Dacă doriți, între eleputeți așterne și câteva feliuțe de pieptde pui sau pulpă de porc tăiată la o gro-sime de cel mult o jumătate de centime-tru (altfel carnea rămâne nefiartă) și totașa mai departe, stratificat, cu grijă capentru ultimul strat să vă rămână câtevafrunze de macriș. Se umple vasul cu apă,se acoperă și se dă la cuptorul încins înprealabil. După 20 minute se ia capaculși se mai ține la cuptor până când stratulsuperior de sarmale este fiert. Se stingefocul, se acoperă vasul din nou și semai lasă în cuptor circa 20 minute. Seserve;te cu smântână sau bulion, dupăgust.

Ave\i nevoie<

20-25 de frunze de ștevie, cir-ca 200 g de macriș, 600 g carnetocată de vițel sau de porc, 200 gorez, o ceapă, 2 linguri de ulei(sau o ligură de untură de porc),2 ouă, sare, piper, boia de ardei,precum și mărar verde, dacă vă

place combinația.

Sup[ de ro;ii cu peri;oare

Mod de preparare<

Supa se pune la fiert cu o jumătatede ceapă și un cățel de usturoi pisat. Cea-laltă jumătate a cepei și restul de usturoise pisează, se amestecă cu carnea tocată,se adaugă ouăle, se condimentează cusare, piper, busuioc și cimbrișor apoi se

amestecă bine. Se formează niște ghe-mulețe micuțe, ca pentru chifteluțe, sauchiar ceva mai micuțe, care se rumenescîntr-o tigaie, în uleiul de măsline încins,apoi se pun în supă și se mai fierb circa15 minute. Se adaugă bulionul, apoi șismântâna amestecată în prealabil cu câ-teva linguri de zeamă fierbinte și semai fierbe puțin. Supa se mai condi-mentează după gust, iar dacă zeama afost preparată cu zarzavaturi proaspe-te, la servire se pot adăuga și câtevarondele de mocovi și pătrunjei.

Ave\i nevoie< Un litru de supă de carne,

sau eventual de zarzavaturi, doarzeamă, un litru de bulion, dacăse poate chiar proaspăt stors, 3-4 linguri de smântână, 300 g decarne tocată de curcan, 2 ouă, oceapă mai mare, 2-3 căței de us-turoi, sare, piper, o linguriță debusuioc uscat, o linguriță de cim-brișor, ulei de măsline.

Urzica moartă albă este o plantă er-bacee perenă, de 20 – 75 cm. înălţime, cutulpina în 4 muchii, pe care sunt dispusefrunze opuse, dinţate, triunghiular-ovate.Florile sunt alb-labiate (cu 2 buze), dispusesub formă de guler la subsuoara frunzelor.Crește prin șanţurile umede, la margineapădurilor, în grădini, mai rar în zona decâmpie. Este mai răspândită în zona su-balpină, mai ales în Transilvania, Moldovași Muntenia .

Proprietăţi terapeuticeale urzicii moarte albe

Intern, remediile din urzică moartăsunt eficiente în afecţiuni și are efecte< an-tiinflamator bun, antiseptic intestinal foar-te puternic, anti malaric mediu, antireu-matic bun, astringent puternic, colagogmediu-slab, depurativ bun, diuretic pu-ternic, expectorant bun, hemostatic pu-ternic (oprește hemoragiile), răcoritor, re-glator bun al activităţii gonadelor (maiales la femei), tonic general bun, sedativslab (acţionează foarte blând prin calma-rea sistemului nervos).

Ca remediu extern, leacurile preparatedin urzică moartă au efect< anticandidozicmediu, astringent puternic, cicatrizantbun, vulnerar.

Bolile tratate cu urzica moartă albăsunt< hipermenoree, boli ale sistemuluidigestiv și ale rinichilor, insomnii și alte-le

Tratamente naturiste

În cazul scurgerilor menstruale abun-dente (hipermenoree), leucoree se poatefolosi ca remediu eficient pulberea de ur-zica moartă albă. Se iau 4 linguriţe pe zi,pe stomacul gol, iar tratamentul durândminim 30 de zile. Contra hemoragiiloruterine puternice se iau până la 6 linguriţepe zi, pe stomacul gol.

Pentru persoanele care suferă de ane-mie, consumul de pulbere de urzica moar-tă albă, se asociază cu urzica și coada ca-lului. Se iau 4 linguriţe pe zi, pe stomaculgol. O cură durează 1-2 luni.

Urzica moartă este adjuvant în he-moptizie, adjuvant în scrofuloză. Se folo-sește pulberea de urzica moartă albă. Seamestecă în proporţia 1<1 cu miere și seiau 4-6 linguriţe pe zi. Dacă aveţi consti-paţie, hemoroizi, diaree, se recomandă ur-zica moartă, fiind adjuvant și în dizenterie.Se folosește infuzie combinată de ceai deurzica moartă albă. Are efect de reglare atranzitului intestinal

Efectele sunt beneficie și în caz de< hi-dropizie, boli de rinichi și prostată, cistite,disurie. Se folosește infuzie combinată deurzica moartă albă, în tratamente de lungădurată (minim o lună). Are efect diuretic,cicatrizant și ușor antiinfecţios.

În cazul hipertrofiei de prostată sepoate folosi pulbere de urzica moartă albă.Tratamentul trebuie să dureze cel puţindouă luni, iar pentru o maximă eficienţăse asociază cu pufuliţă cu flori mici șighimpe

În amenoree este recomandată pul-berea de urzică moartă albă. Se asociazăfoarte bine cu seminţele de brânca ursuluiîn proporţia 2<1, adică două părţi urzicămoartă albă la o parte seminţe brânca ur-sului. Se iau 3-4 linguriţe din acest amestecpe stomacul gol zilnic. Este un tratamentfoarte bun, cu efecte blânde și echilibranteși în tratamentul menopauzei premature.

Tot pulbere de urzică moart[ albă serecomandă în insomnii. Se consumă 1-2linguriţe din pulberea de urzică moartăalbă, cu 2 ore înainte de culcare.

În leucoree se fac spălaturi cu infuziesuper concentrată de ceai de urzica moartăalbă> dacă aveţi umflături, tumori glan-dulare, puteţi apela la comprese cu infuziesuper concentrată de ceai de urzica moartăalbă. Ulcerele, rănile, varicele sunt maiușor suportabile până la vindecare, dacăpuneţi cataplasme pe zonele afectate.

Pe locurile dureroase în caz de gută,dureri acute de picioare, se recomandăspălaturi cu infuzie super concentrată deceai de urzica moartă albă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Urzica moart[ alb[;i binefacerile ei

În amenoree este recomandată pulberea de urzică moartă albă. Se asociază foarte bine cu se-minţele de brânca ursului în proporţia 2<1, adică două părţi urzică moartă albă la o parte seminţebrânca ursului. Se iau 3-4 linguriţe din acest amestec pe stomacul gol zilnic. Este un tratamentfoarte bun, cu efecte blânde și echilibrante și în tratamentul menopauzei premature.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

În timp ce a fost desemnată idealăpentru escapadele tropicale, geanta dinpaie a devenit un must have în anul2017, fiind ideală pentru orice momentşi orice loc.

Cu o structură jucăuşă, dar şi abi-litatea magică de a oferi oricărei ţinuteun vibe inspirat din Sudul Californiei,genţile din paie pot fi adoptatefără efort ţinutelor tale.

Fie că te pregăteşti de o nouă călă-torie, fie că ieşi la o plimbare sau lacumpărături, iată câteva modele caresă te inspire în acest sezon şi care să-ţi ofere o stare de spirit care să te tri-mită cu gândul la nisipulcald şi fin de pe plajeleînsorite, bronzuldelicat şi piña

colada.

Adăugând notă de retro și original, de asemenea, gențile sau sacii din paie sunt must-have-ul acestei veri.Prezente pe toate podiumurile încâ de anul trecut, oferta marilor case este extrem de variată. Forme,dimensiuni, combinații de materiale și, nu în ultimul rând, culori. Vara prin excelență, sunt accesoriulpotrivit pentru a transforma literalmente orice ținută. Camașa peste blugi, o pereche de pantofi sau sandaleși o geantă de mână din rafia sunt alegerea perfectă pentru o întâlnire de afaceri sau a ieși cu prietenii.

Geanta din paie a devenit un must have în anul 2017


DIET~

Oamenii vor s[ sl[beasc[ pen-tru c[ un om gras, rev[rs]nd, nueste dezirabil. Orice b[rbat sau fe-meie prefer[ un partener `ncadrat`n limitele normale de greutate, ̀ nlocul unui obez.

Dietele recomandate e;ueaz[ ̀ n gene-ral deoarece oamenii le urmeaz[ p]n[ `;iating obiectivul, adic[ greutatea dorit[,dup[ care revin `ncet, dar sigur, la vechileobiceiuri.

Ce ;i cum ar trebui s[ m]nc[m?

Îns[, de departe, cel mai mare benefi-ciu pe care ni-l poate aduce o greutate cor-poral[ normal[ este men\inerea s[n[t[\iiorganismului.Obezitatea aduce cu sinemulte boli, multe dintre ele cu caracter ire-versibil. S[ facem a;adar tot ce putem pen-tru a nu dep[;i greutatea normal[, iar dac[am dep[;it-o s[ nu uit[m care sunt con-secin\ele ;i s-o lu[m de la cap[t.

A;adar, ca s[ fie eficient[ pentru pier-derea `n greutate, alimenta\ia trebuie s[furnizeze mai pu\ine calorii dec]t cele pecare le arde organismul. Cre;te\i consumulde alimente care furnizeaz[ pu\ine calorii`n raport cu greutatea lor, cum ar fi legu-mele ;i fructele.

Caloriile consumate `ntr-o cur[ desl[bire nu trebuie s[ \in[ cont numai deproteine sau de gr[simi, cum sugereaz[unii. Într-o cur[ de sl[bire s[n[toas[, idealar fi ca aportul caloric s[ provin[ din treisurse de energie alimentar[< gr[simi 15-30%, proteine 10-15% ;i carbohidra\i 55-75%.

M]nca\i `ncet, mestec]nd toate ali-mentele cu grij[. Este un fapt dovedit c[`n felul acesta se reduce cantitatea de ali-mente consumate ;i, totodat[, scade apor-tul de calorii. Nu m]nca\i ̀ ntre mese. Evi-ta\i starea de nelini;te ;i ̀ ngrijorare la mas[,`ntruc]t acestea ne conduc `n modincon;tient la un consum mai mare de ali-mente.

Masa de diminea\[ ;i masa de pr]nzs[ devin[ mesele principale ale zilei, eli-min]nd cina sau reduc]nd-o la servireaunei salate sau a unui fruct mic. Nu uita\ic[ un mic dejun consistent previne obezi-tatea, iar un mic dejun u;or favorizeaz[obezitatea.

Dac[ socotim numai num[rul de ca-lorii nu ajungem la nici un rezultat pozitiv.De exemplu, o jum[tate de kilogram decire;e furnizeaz[ 360 kcal, aproximativ lafel ca 100 grame de pr[jitur[ cu ciocolat[.Cu acela;i num[r de calorii, pr[jitura fa-vorizeaz[ obezitatea, `n timp ce cire;ele oprevin. În cura de sl[bire, ceea ce conteaz[nu este numai num[rul de calorii, ci ;i sur-sa lor. Acela;i num[r de calorii din cereale,legume, leguminoase ;i fructe nu `ngra;[at]t de mult ca dulciurile, produsele de pa-tiserie, rafinate, c]rna\ii ;i pateul.

A;adar, o jum[tate de kilogram de ci-re;e se m[n]nc[ `ncet (aproximativ `n 10minute) ;i dau senza\ia de sa\ietate. Fur-nizeaz[ zaharuri simple care sunt absorbiterapid, dar, `ntruc]t sunt combinate cu fi-brele, sunt absorbite mai `ncet dec]t dac[ar proveni de la o pr[jitur[. În sf]r;it,con\in vitaminele complexului B, care fa-ciliteaz[ metabolismul zaharurilor.

O sut[ de grame de pr[jitur[ sem[n]nc[ rapid (`n mai pu\in de un minut),nu dă senza\ia de plin ;i sim\im nevoia s[mai m]nc[m ceva. Con\in gr[simi saturate;i carbohidra\i rafina\i, care se transform[`n depozite de gr[simi `n organism, dac[nu facem exerci\ii fizice intense pentru ale arde.

De regul[, alimentele s[\ioase sunt celebogate `n fibre. Pe m[sur[ ce absorb ap[,

fibrele `;i m[resc volumul `n stomac ;i nedau senza\ia de sa\ietate, prevenind astfelobezitatea. Pentru a consuma mai multefibre, este suficient s[ m]nca\i mai multefructe, legume ;i cereale integrale ̀ n fiecarezi.Totu;i, pot fi consumate ;i fibre solubiledin plante apar\in]nd familiei Psyllium.Aceste fibre solubile sunt de preferat ̀ n lo-cul fibrelor insolubile din t[r]\e, care potirita intestinele.

Alimentele care dau senza\ia de sa\ie-tate sunt legumele `n general, algele co-mestibile, cartoful dulce ;i unele fructe, deexemplu cire;ele , pe care le-am men\ionatmai sus.

Algele comestibile

Algele comestibile sunt acele alge carese pot folosi cu u;urin\[ ̀ n prepararea hra-nei.Acestea sunt folosite ̀ n buc[t[riile dinzonele de coastă de pe ̀ ntreg mapamondul.Algele sunt parte integrant[ a dietei ̀ n Chi-na, Japonia ;i Coreea, din epoca preisto-ric[. Ele sunt consumate `n mod tradi\io-nal ;i ̀ n Europa, ̀ n special ̀ n Irlanda, Islan-da, Fran\a ;i Norvegia.

Majoritatea algelor comestibile suntde provenien\[ marină, deoarece majori-tatea algelor de ap[ dulce sunt toxice. Unelealge marine nontoxice, con\in acizi carepot irita tractul digestiv, `n timp ce altelepot avea efect laxativ ;i efect de reglare aelectroliților din organism.

Algele marine au un con\inut ridicatde Iod ̀ n compara\ie cu alte alimente, fiindde departe cea mai important[ surs[ na-tural[ de Iod.Datorit[ con\inutului ridicatde Iod, algele marine pot ajuta la echili-brarea metabolismului, contribuind lamen\inerea greut[\ii corporale.

Con\in cantit[\i mari de Fier, toate vi-taminele complexului B, vitaminele A, C;i E. Algele marine sunt foarte bogate `nacizi nucleici, cu ac\iune `n regenerareacelulelor organismului. Clorofila din com-ponența lor are un efect detoxifiant. Suntantibacteriene eficiente, con\in]nd anti-biotice, cu propriet[\i bactericide ;i cica-

trizante.Algele marine constituie o surs[ im-

portant[ de proteine ;i minerale, con\infibre, ̀ ns[ au un aport caloric sc[zut, fiindun aliment ideal `n curele de sl[bire.

Spirulina este o alg[ verde-albastr[,un antioxidant puternic datorit[ con\in-utului său de Clorofil[, fiind cea mai bo-gat[ surs[ din acest pigment deosebit. Esteo alg[ u;or asimilabil[, care are `n com-pozi\ia sa Fenilalanina, care ac\ioneaz[asupra centrilor nervo;i din creier, res-ponsabile cu apetitul, diminuând senza\iade foame ;i men\in]nd un nivel constantal glucozei `n s]nge.

Kelpul, o alg[ marină brun[, este osurs[ bogat[ de vitamine ;i minerale. Ioduldin compozi\ie ajut[ metabolismul ;ifunc\ionarea normal[ a tiroidei. Este fo-losit[ `n tratamentele homeopate pentruprobleme digestive, eliminarea de gaze,constipa\ie cronic[ ;i obezitate.

Cunoscut[ sub numele de “alga desmarald”, Chlorella este un aliment integralperfect. Nu numai c[ este o protein[ per-fect[, ea con\ine toate vitaminele comple-xului B, vitaminele E ;i C ;i minerale im-portante (`ntre care Fierul ;i cantit[\i con-siderabile de Zinc).

Cercet[rile ;tiin\ifice au demonstratfaptul c[ stimuleaz[ sistemul imunitar, de-toxific[ organismul, `mbun[t[\e;te dige-stia, accelereaz[ vindecarea, ajut[ la pre-venirea bolilor degenerative, ofer[protec\ie `mpotriva radia\iilor. Este reco-mandat[ de c[tre nutri\ioni;ti ̀ n regimuripentru sc[dere `n greutate.

Algele marine `n curele de sl[bire seadministreaz[ `nainte de mese, cu 30 deminute, `mpreun[ cu un pahar mare deap[. Am \inut neap[rat s[ fac aceast[men\iune deoarece multe persoane, dup[cum am observat, consum[ algele dup[mas[, ob\in]nd un efect contrar celui dorit,adic[ se `ngra;[ `n loc s[ sl[beasc[.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Cunoscut[ sub numele de “alga de smarald”, Chlorella este un aliment integral perfect. Nunumai c[ este o protein[ perfect[, ea con\ine toate vitaminele complexului B, vitaminele E ;i C ;iminerale importante (`ntre care Fierul ;i cantit[\i considerabile de Zinc).

Algele comestibile sunt recomandate `n curele

de sl[bire

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

De un roșu vibrant, cu un gustrafinat și delicat, zmeura este osursă puternică de vitamine, mi-nerale și antioxidanţi cu reale be-neficii pentru întregul organism.

Consumul zilnic al acesteia ne poateferi de numeroase probleme de sănătatecum ar fi cancerul, obezitatea, afecţiunilecardiovasculare și infertilitatea.

Ajută în procesul de slăbire

Zmeura este săracă în calorii și bo-gată în fibre, ceea ce o face esenţială înalimentaţia zilnică. Zmeura este foartesăţioasă și ajută la prelungirea procesuluide digestie, astfel că nu vei resimţi foameala scurt timp după ce tocmai ai mâncat.De asemenea, fibrele insolubile ajută lamenţinerea greutăţii corpului iar cele so-lubile scad nivelul colesterolului, prote-jând vasele sangvine de depunerile degrăsime și prevenind astfel instalareaunor afecţiuni severe.

Reduce riscul de cancer

Zmeura conţine de 10 ori mai mulţiantioxidanţi decât roșiile. Nivelul crescutde antioxidanţi din aceste fructe luptăîmpotriva cancerului, protejează celuleleîmpotriva deteriorării cauzată de mole-culele instabile, numite și radicali liberi.Acestea conţin, de aseme-nea, acid elagic despre carese spune că este un compusanti-carcinogenic.

Crește fertilitatea

Studiile recen-te arată că un con-sum regulat dezmeură crește șanselede a concepe bebe-luși atât la femeicât și la bărbaţi.Nivelul crescut devitamina C și magneziu es-te esenţial pentru fertilitatea

femeilor și bărbaţilor. Antioxidanţii dinzmeură protejează sperma, ajută procesulde concepţie și reduce riscul avortuluispontan.

Încetinește îmbătrânirea tenului

Antioxidanţii din zmeură încetinescprocesul de îmbătrânire prin neutraliza-rea radicalilor liberi din corp. Antocia-ninele, coloranţii care dau culoareazmeurei, pot, de asemenea, să conferestrălucire pielii. În plus, ei stimuleazăproducerea colagenului, menţinând tenulimpecabil, împiedicând astfel apariţia ri-durilor de expresie. Mai mult decât atât,antocianinele ajută la eliminarea bacte-riilor și a ciupercilor care se pot dezvoltape suprafaţa pielii, prevenind infecţiileși apariţia coșurilor.

Luptă împotriva depresiei

Zmeura este bogată în vitamina B șiacid folic. O mână plină de zmeură tepoate scoate din starea de disconfortemoţional instant. De asemenea, datorităconţinutului de potasiu, zmeura previneriscul atacului miocardic și menţine ten-siunea sângelui, iar mineralele precumfierul, cuprul și magneziul ajută la pro-ducerea globulelor roșii, ţin la distanţăanemia și previn oboseala în exces..

Nutrienţii denși din fructe ajută și laîmbunătăţirea vederii, re-

duc infla-maţiile gas-

trice și ajutădigestia.

5 motive pentru care ar trebui s[ consum[m frecvent zmeur[

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


La mijlocul acestei săptămâniam primit vestea trecerii în eter-nitate a lui Ion Tifor, un actor carea făcut istorie la Teatrul de Norddin Satu Mare. Probabil “secția ce-rească” a celor pleca\i dintre noiavea nevoie de un director.

În memoria neuitatului artist, repro-ducem `n aceast[ pagin[ un articol pecare i l-am dedicat acum 10 ani, în In-formația de Duminică din 18 martie2007, în care domnia sa spune unele lu-cruri foarte relevante ;i în aceste vremuri.Rămâi cu bine, venerabile domn!

Ion Tifor - Seniorulteatrului sătmărean

Ion Tifor e un actor a cărui carieră,dezvoltată la nivel național încă dinanii ‘50, s-a legat în mod special de sec-ția română a Teatrului de Nord din SatuMare, fiind unul din membrii ei fon-datori. A rămas fidel acestei instituțiivreme de aproape 40 de ani, jucând sutede roluri. La cei 80 de ani pe care îi vaîmplini în acest an de Sfinții Petru șiPavel, pe 29 iunie, maestrul e un omfoarte tânăr, pasionat de ce face și cu osclipire vie în ochi. Discuția cu dânsul,purtată în micul său apartament dinMicro 14, punctată de vizitele gălăgioa-se ale unei cățelușe și de ambianța in-telectuală oferită de omniprezentelerafturi cu cărți, a fost o încântare.

De la bun început se declară mulțu-mit de starea actuală a Teatrului deNord< "Avem o trupă echilibrată, actoribuni, de toate vârstele, spectacole de ca-

litate. Se face teatru bun la noi, păcat căse vorbește numai de teatrele din Bucu-rești. Talente sunt peste tot." Ne oferăscaune și începem cu-nceputul< "M-amnăscut la Oradea, unde am făcut școalași liceul. Am iubit întotdeauna Ardealulși cultura ardelenească specifică, poatede aceea am și rămas la Satu Mare. Amabsolvit Institutul de Teatru la Bucureștiîn 1951, și am început să joc la TeatrulTineretului, una din cele trei săli ale Tea-trului Național de pe atunci, și am predatla Institut. Apoi am mers prin țară, acolounde se dorea înființarea unei trupe deteatru, unde existau formații de amatoricare aveau nevoie de sprijin. Am fost laBârlad, Botoșani, Piatra Neamț... soția ebrașoveancă și am cunoscut-o tot peatunci.. Mi-a plăcut întotdeauna asta, săajut ceva bun să se nască. La Satu Maream ajuns în '62, eram 5 oameni la început,dintre care două cupluri< regizorul MihaiRaicu cu soția și eu cu Viorica Suciu-Ti-for, doamna mea. Am tot rămas aici, măsimt acasă în Ardeal."

Discuția capătă valențe istorice.“Am trăit mai multe șocuri în viața mea.Când eram elev, nu judecam lucrurileașa cum am făcut-o mai târziu. Dar auvenit vremurile peste noi. A fost întâi fas-cismul cu teoria lui radicală, care încercasă rezolve prin violență (îi împușcăm petoți!) probleme care de fapt nu existau.A venit apoi ocupația maghiară în Ardealși am făcut școala în maghiară. Nu zic c-a fost bine sau rău, a fost altfel. A trecutși asta. Privind în urmă însă, observ căsocietatea dinainte de război era binepornită pe un drum european, și oameniiîși iubeau cultura, lucrau și învățau cupasiune. A venit apoi comunismul de tipsovietic (nu spun rusesc, poporul rus e

altceva decât sovieticii), care a măturattot, a fost o pedeapsă de la Dumnezeu.Au încercat să ne fure nu doar cultura, ciși credința. Credința în adevăr, în bine,credința că vom fi liberi vreodată. A fosto dramă cumplită, un șoc care a distrusmulte vieți.

Dar am rezistat prin cultură, prin do-rința de a ști, am fost uniți, noi tinerii, deidealul ăsta. Eu m-am înscris la patru fa-cultăți, la Cluj, dacă vă puteți închipui.Ca să mă pot înscrie, pentru că mamaavea ceva pământ și era trecută la chia-buri în fișa economică, m-am căsătoritcu o colegă, așa, la înțelegere, ca să-mischimb adresa și să pot intra la școală!Până acolo se ajungea. Chiar și balurileerau nu atât prilej de dans, cât de comu-nicare și împărtășire. Amintiți-vă că oricegrup de minim 3 persoane era suspect!Cărțile bune erau interzise, se citea pefuriș, puteai fi turnat la Securitate pentruasta! Intelectualii își vindeau cărțile - așaam cumpărat multe din volumele din bi-blioteca noastră! Simt o durere... nu atâtpentru mine, și eu am fost afectat, drumulmeu putea fi altul, dar sunt mulțumit deviața mea> au fost însă atâtea destine frân-te, distruse...

Eu nu am fost membru de partid, darnici nu m-am opus pe față regimului.Deși de realismul socialist de tip sovieticeram sătul până-n gât, mi-am și cerutpensionarea cu o lună înainte de Revo-luția din '89, nu mai puteam. M-au salvatpoate călătoriile. Am călătorit mult ală-turi de soția mea - am strâns bani 10 anipentru un Fiat 850, apoi am cerut voie săieșim. promițând că ne întoarcem (aveampărinții acasă, nu puteam fugi). Așa amajuns în țările din jur. Iugoslavia față denoi era raiul pe pământ! Am luat contact

în Grecia cu civilizația ortodoxă de tipbalcanic, diferită de cea slavă. Am vizitatcam toate țările socialiste, și până la urmăne-au lăsat și în Apus. Am dorit mult săajung în Suedia, să văd locurile unde atrăit un strămoș al meu. Tata n-a apucatsă le vadă, din pricina Imperiului aus-tro-ungar... Vreau să spun că aceste ieșirine-au deschis ochii, ne-au arătat că sepoate și altfel, că se poate dormi în mașinăsau la marginea pădurii, că oamenii potfi deschiși. Voi, tinerii, poate nu înțelegețice minunată e libertatea, pentru că n-ațitrăit în lipsa ei."

De ce actorii au fost în prima linieîn '89? "N-aș putea să spun exact ce a fostacolo, nu i-am întrebat, deși pe Caramitrude pildă îl cunosc bine, a făcut Institutulcând predam și eu. Pot spune însă că ac-torii, trecuți fiind prin atâtea fațete aleomenescului, sunt niște vizionari. În plus,noi pe scenă știam să spunem ce nu seputea spune în gura mare. Subtil, așa. Re-primarea care a fost a întărit sentimentelenobile. Și dragostea atingea înălțimi ne-bănuite pe atunci, pentru că și ea era strictcontrolată. Asta a fost... Îmi pare rău cădupă 1989 n-am mai ieșit din țară, să vădcum s-au schimbat locurile, oamenii, peunde-am fost. Nu s-a putut."

Cum vede Ion Tifor generația ac-tuală? "Acum fiecare poate fi ceea ce este.Poate vedem noi doar exemplele rele, dartinerii nu sunt așa, nu toți. Unul poate fila disco (și atitudinea asta de disco e tarenocivă), altul poate sta de vorbă cu unpensionar de 80 de ani. Fiecare cu ale lui.Schimbările astea sunt așa de rapide cănici generația matură nu face față uneori,darmite tinerii. Sunt însă încrezător cătinerii de azi vor ridica România. Eu amfost profesor de teatru la Școala Populară

de Artă foarte mult timp, am avut elevicare acum sunt actori de bază la noi,Adriana Vaida, Radu Sas... Sunt încreză-tor în tineri, îi avem cum îi creștem."

Un rol favorit? "Doctorul Rank, din"Nora" lui Ibsen. Dar au fost multe, 350numai roluri principale. Unele am refuzatsă le joc, pentru că îmi știam lungul na-sului. N-am jucat Hamlet, Othello... Une-le roluri erau așa de imbibate de politicîncât mi-au fost foarte urâte deși le jucamforțat. Sunt un om modest de felul meu,când mi se spune "maestre" zâmbesc ușor,nu mă simt un maestru. Am cunoscutmaeștri, ne uitam la ei și cum respiră, îiîntrebam de cărți și ei ziceau să citim câtmai mult..." Cum s-a simțit când și-a re-văzut chipul tânăr, în momentul "timpu-lui" din recentul spectacol cu "Poveste deiarnă"? "Sigur că emoția a fost mare, cași cum întreaga viață mi-ar fi trecut prinfața ochilor. Sunt totuși activ încă și nucred că-mi bat joc de meserie. Sunt che-mat și în alte părți, pentru că actorii vâr-stnici sunt destul de rari acum."

Dac[ n-ar fi fost actor? "Nu mi-amdorit de la început asta. Eram pasionatde indianistică, să cunosc lumea aceea,brahmană, buddhistă... India și Japoniasunt în visul meu, mi-am dorit foartemult să ajung acolo, să cunosc acea lumela ea acasă", spune Tifor cu emoție înglas. Întrebarea următoare vine firesc<dacă indienii au dreptate și există maimulte vieți? Îi sclipesc ochii< "Ei... da, darvezi tu, noi actorii trăim sute de vieți în-tr-o singură viață!". Și zâmbește. "Am atâ-tea de spus, Doamne, atâtea amintiri...Timpul ne fugărește din urmă. Nu maisunt tânăr, resimt vârsta. Dar timpul eeternitate, și pentru mine mai e timp..."

A consemnat Vasile A.

S-a stins Ion Tifor, un aristocratal scenei teatrale s[tm[rene

IN MEMORIAMÎn memoria neuitatului artist, reproducem `n aceast[ pagin[ un articol pe care i l-am dedicat

acum 10 ani, în Informația de Duminică din 18 martie 2007, în care domnia sa spune unele lucrurifoarte relevante ;i în aceste vremuri.


EDUCA}IE

Zilele trecute a avut loc mareafinal[ Eurovision 2017,competi\ie c];tigat[ de Portugalia;i la care Rom]nia, reprezentat[de Ilinca ;i Alex Florea, cu piesa“Yodel It!” a ocupat locul 7 ̀ n cla-samentul final Eurovision SongContest 2017.

Piesa "Yodel It!" este compus[ deMihai Alexandru, iar compozitorul s-a aflat joi `n trecere prin Satu Mare,`ndrept]ndu-se spre Baia Mare pentrua participa ̀ n juriu la Festivalul Na\io-nal "Ursule\ul de Aur".

“Am f[cut o figur[ foartebun[ la Eurovision. Toat[ lumea iube;teRom]nia”

Am reu;it s[ st[m de vorb[ cu com-pozitorul Mihai Alexandru ;i am aflatcare sunt primele sale impresii despreedi\ia din acest an a concursului Eu-rovision. Potrivit compozitorului, "amf[cut o figur[ foarte bun[ la Eurovi-sion. Toat[ lumea iube;te Rom]nia, oiube;te pe Ilinca, toat[ lumea c]ntaacolo, to\i arti;tii c]ntau Yodel It, piesanoastr[. Am fost foarte aproape s[ fa-cem o figur[ ;i mai bun[ din momentce am fost pe locul cinci la public.A;tept urm[torul Eurovision". Com-pozitorul Mihai Alexandru ne-am[rturisit c[ personal i-a acordat votulc];tig[torului, `n condi\iile `n carecompozitorii trebuie s[ voteze o pies[.Astfel, votul compozitorului rom]n amers la Salvador Sobral, reprezentantulPortugaliei. Mihai Alexandru a decla-rat la Satu Mare c[ e sup[rat pentru c[a declarat c[ restul pieselor au fost fast-food, dar nu regret[ c[ a votat piesaPortugaliei, consider]nd-o minunat[

;i ca pies[, dar ;i ca interpretare.

Mihai Alexandru< “Muzicadin Rom]nia, din p[cate,dup[ mine, se duce pe altec[r[ri”

Am profitat de prezen\a compozi-torului la Satu Mare pentru a afla cumse vede prin ochii unui profesionist

muzica rom]neasc[ a zilelor noastre,iar r[spunsul a fost urm[torul< "Vor-bind de muzica din Rom]nia, din p[ca-te, dup[ mine, este fals[, se duce pealte c[r[ri, iar dac[ s-ar duce o pies[ cese c]nt[ acum `n Rom]nia la Eurovi-sion, nu ar face nimic acolo. Asta pen-tru c[ totul e banal ;i cam aceea;i pies[`n general. Nu zic, mai sunt ;i piesebune. Consider c[ a fost foarte bunsemnalul piesei Portugaliei de la Eu-

rovision. Poate se d[ ;i la noi acest sem-nal ;i ne re`ntoarcem la muzic[. Dinacest motiv am votat piesa Portugaliei,pentru c[ am zis c[ uite c[ se poate ;ihai s[ vot[m o pies[ care s[ fie muzic[pur[. Trebuie s[ ne `ntoarcem cu to\iila muzic[, s[ nu mai facem muzica nu-mai din tehnic[", declar[ compozito-rul. Acesta a mai specificat c[ "ruptura"`n muzica rom]neasc[, ̀ n opinia sa, s-a produs `n urm[ cu 10 - 12 ani, odat[cu apari\ia a tot felul de "muzicieni"care "nu prea ;tiu muzic[, dar fac bituri,iar suportul armonic las[ de dorit ;ichiar inspira\ia `n privin\a liniei me-lodice".

Mesaj pentru cei ce pornescpe c[rarea muzicii u;oare

De-a lungul anilor, Mihai Alexan-dru a fost prezent ̀ n juriul a numeroasefestivaluri mari ;i a avut ocazia s[ des-copere talente. De la Satu Mare ̀ l leag[o voce pe care a auzit-o prima dat[c]nt]nd `n urm[ cu cinci ani, voceaTincu\ei Fernea, despre care ne spunec[ e "nemaipomenit[. Am urm[rit-ode c]nd avea 13 ani, am `nt]lnit-o `nfestivaluri ;i m-a minunat c]t de ta-lentat[ e. Am ̀ ncurajat-o ;i i-am dat ;itrofee. A f[cut o figur[ nemaipomenit[la Vocea Rom]niei. Sunt m]ndru deea ;i sper s[ reu;easc[ s[ mai fac[ multe`n muzic[".

~n `ncheiere, mesajul compozito-rului Mihai Alexandru pentru cititoriiInforma\ia Zilei ;i telespectatorii ITVcare au pornit pe c[rarea muzicii u;oa-re< "S[ fac[ bine tot ceea ce fac, s[ seapuce de ;coal[ pentru c[ ;coala esf]nt[. Trebuie s[ `nve\e s[ c]nte demici, teorie, solfegii, ;i av]nd acest ba-gaj de cuno;tin\e le va fi de mare ajutor`n ̀ ncercarea lor de a deveni soli;ti vo-cali foarte buni".

A consemnat Ioana Vladimirescu

Vineri, 12 mai 2017, din inițiativadirectorului Bud Viorel, vicecampioniinaționali la fotbal din 2007 s-au reîn-tâlnit unii cu alții, dar și cu dascălii lordin trecut.

Așadar, Liceul Teoretic a fost gazdaunui eveniment de suflet< prezențaechipei care, în urmă cu 10 ani, a adusfaimă și recunoaștere sportului negreș-tean. Alături de echipa de profesori, vi-cecampionii naționali la fotbal au des-fășurat un meci demonstrativ, dând ast-fel un impuls pentru generațiile care i-au urmat și care visează în taină la ace-leași rezultate.

Ambele echipe au obținut victoria,meciul încheindu-se la egalitate.

„Azi ne amintim de ei, vicecampio-nii naționali la handbal din 2003 și vi-cecampionii naționali la fotbal din2007”, ne scrie profesoara Cristina Du-rău, coordonator de proiecte și progra-me educative.

A consemnat V.N. Deleanu

Meci de fotbalelevi vs profesorila Liceul TeoreticNegre;ti-Oa;

În perioada 12-14 mai 2017, TeatrulMunicipal din Baia Mare a găzduit etapanațională a festivalului de muzică franceză„Chants, sons sur scène” din acest an, or-ganizat de Asociația Română a Profesorilorde Franceză, cu sprijinul Institutului Fran-cez.

Județul Satu Mare a fost reprezentatprin elevii câștigători ai fazei judeţene, carea avut loc în 7 mai la Filarmonica „DinuLipatti”. Îi prezentăm cu acest prilej< la ca-tegoria 13-15 ani< Dezsi Evelyn Adina –Şcoala Gimnazială Odoreu (profesor în-drumător Tarba Simona)> la categoria 16-17 ani< Moiş Casian – Liceul Teoretic Ne-greşti-Oaş (Durău Cristina) și ChioreanVanesa – Liceul de Arte „Aurel Popp” (Pe-re> Laura), iar la categoria 18-25 ani< BerkiRoxana – Colegiul Naţional „Ioan Slavici”(Ardelean Silvia).

Concurența a fost foarte mare, eleviisătmăreni intrând în competiție cu câști-gătorii fazelor calificative din peste 10 ju-dețe ale țării, însă eleva Dezsi Evelyn, aflatăla prima sa participare la festival, s-a re-marcat prin talentul și calitățile sale vocale,reușind să obțină un premiul special pen-tru județul nostru.

Participarea la etapa națională a festi-valului s-a dovedit o experiență interesantăpentru toți concurenții, ei având ocazia săparticipe la atelierele organizate de muzi-cienii francezi invitați la festival, printrecare artistul Pierre Donoré, care a susținutși un concert sâmbătă seara, dar și la unspectacol susținut de cei mai talentați elevidin județele care au organizat etape califi-cative pentru festival, precum și la alte mo-mente artistice inedite pregătite de orga-nizatori.

Festivalul de muzică franceză repre-zintă o experiență pe cât de frumoasă, peatât de interesantă pentru toți concurenții,însă mai ales pentru câștigătorii celor treisejururi de 10 zile în Franța, printre cares-a numărat și eleva Szilagyi Ingrid de laColegiul Naţional „Doamna Stanca” înanul 2014.

Informaţiile ne-au fost comunicate deprofesoara Cristina Durău, președintaARPF Satu Mare.

A consemnat V. Nechita

Eleva Dezsi Evelyn, premiul special la festivalul de muzic[ francez[ “Chants, sons sur scene”

Compozitorul Mihai Alexandru ne-a m[rturisit c[ personal i-a acordat votulc];tig[torului Eurovisionului, ̀ n condi\iile ̀ n care compozitorii trebuie s[ votezeo pies[

Am reu;it s[ st[m de vorb[ cu compozitorul Mihai Alexandru ;i am aflat care sunt primele saleimpresii despre edi\ia din acest an a concursului Eurovision. Potrivit compozitorului, "am f[cut ofigur[ foarte bun[ la Eurovision. Toat[ lumea iube;te Rom]nia, o iube;te pe Ilinca, toat[ lumeac]nta acolo, to\i arti;tii c]ntau Yodel It, piesa noastr[. Am fost foarte aproape s[ facem o figur[ ;imai bun[ din moment ce am fost pe locul cinci la public. A;tept urm[torul Eurovision".

Inspectoratul Școlar JudețeanSatu Mare a publicat, pe site-ulweb www.satmar.ro, Broșurapentru admiterea în învățământulliceal și profesional, inclusiv dual.

Materialul cuprindeinformații referitoare laadmiterea în clasa a IX-a șiprezintă un ghid util în vedereaorientării școlare, atât pentruabsolvenții clasei a VIII-a, cât șipentru părinții acestora.

Broșura este editată de ISJ SatuMare, în parteneriat cu CJRAE SatuMare și va fi distribuită gratuitabsolvenților clasei a VIII-a din anulșcolar 2016-2017.

Planul de școlarizare

În planul de școlarizare pentru anulșcolar 2017-2018, la nivelul județuluiSatu Mare, sunt cuprinse 119 clase aIX-a în învățământul de masă de stat,din care 80 clase învățământ liceal (39

clase filiera teoretică, 30 clase filieratehnologică, 11 clase filieravocațională) și 39 clase învățământprofesional cu durata de 3 ani. Pentruanul școlar 2017-2018, suntdeasemenea prevăzute 24 de locuripentru învățământul profesionalspecial.

Din cele 39 clase de învățământprofesional cuprinse în oferta deșcolarizare, la nivelul județului SatuMare, sunt oferite 12 clase deînvățământ profesional dual, cu 338 delocuri și 8 operatori economiciimplicați, la următoarele unități deînvățământ.

Colegiul Tehnic de Transporturi șiTelecomunicații ”Ion I. C. Brătianu”Satu Mare - două clase cu 56 de locuriîn calificările Operator la mașini cucomandă numerică și Electronistaparate și echipamente; Liceul Tehnologic de IndustrieAlimentară ”George Emil Palade” SatuMare - două clase cu 60 de locuri încalificarea Electronist aparate șiechipamente;

Colegiul Tehnic ”Unio – TraianVuia” Satu Mare – o clasă cu 28 delocuri în calificările Lăcătuș construcțiimetalice și utilaj tehnologic, respectivSudor;

Liceul Tehnologic ”ConstantinBrâncuși” Satu Mare – două clase cu60 de locuri în calificările Tâmplaruniversal și Tapițer-plăpumar-saltelar;Liceul Tehnologic ”Simion Bărnuțiu”Carei – trei clase cu 84 de locuri încalificările Tapițer-plăpumar-saltelar,Confecționer produse textile și Lăcătușconstrucții metalice și utilajtehnologic;

Școala Gimnazială ”GeorgeCoșbuc” Medieșu Aurit – două clasecu 50 de locuri în calificările Tâmplaruniversal, Tapițer-plăpumar-saltelar șiConfecționer produse textile.

Caracteristicileînvățământuluiprofesional dual

Modificările legislative au făcut

posibilă reconfigurarea învățământuluiprofesional prin introducerea,începând cu anul școlar 2017-2018, aînvățământului dual. Redămcaracteristicile acestuia în cele ceurmează< este organizat la inițiativaoperatorilor economici interesați, încalitate de potențiali angajatori șiparteneri de practică> asigurăoportunități sporite de educație șiformare profesională pe baza unuicontract de parteneriat și a unorcontracte individuale de pregătirepractică, prin pregătirea practicăorganizată în răspunderea principalăa operatorilor economici> operatoriieconomici asigură pregătirea practicăa elevilor, bursă la nivelul celei acordatedin fonduri publice și alte cheltuielipentru formarea de calitate a elevilor>facilitează implicarea operatoriloreconomici în mecanismele decizionalela nivelul unității de învățământpartenere.

Informaţiile ne-au fost comunicatede Inspectoratul Școlar Județean.

A consemnat V. Nechita

A ap[rut Bro;ura Admiterea în înv[\[mântulliceal ;i profesional din jude\

Mihai Alexandru, compozitorul pieseiRom]niei de la Eurovision, interviu

`n exclusivitate pentru Informa\ia Zilei


MAGAZIN

~n decursul unui an, un satelit care aobservat Pământul a detectat sute de ,,stră-

luciri'' misterioase reflectate pe suprafaţaplanetei. Bizarul fenomen a fost identificatanterior în 1990, când astronomul CarlSagan a identificat ,,strălucirile'' în imaginirealizate de sonda Galileo, notează MailOnline. Deşi, anterior, experţii au crezutcă aceste fenomene se produc doar în zonaoceanelor, originea lor fiind mult mai sim-plu de identificat , în prezent au fost iden-tificate şi în zonele terestre. În cadrul uneinoi cercetări, experţii au descoperit că aces-te explozii de lumină se formează datorităcristalelor de gheaţă orizontale care se aflăla altitudini mari în atmosferă. Earth Po-lychromatic Imaging Camera, deţinută deNASA, a suprins 866 de explozii de luminăpe uscat din 2015 până în august 2016.Strălucirea observată pe suprafaţa ocea-nelor ar putea fi doar o simplă reflexie asoarelui, afirmă Alexander Marshak, cer-cetător din cadrul proiectului. Da, feno-menul prezent pe uscat nu poate fi explicatprin intermediul aceluiaşi fenomen.

În cadrul studiului, cercetătorii au creatipoteze conform cărora expoziile de lumi-nă ar putea fi provocate de apa aflată la al-titudini înalte în atmosferă, sub forma par-ticulelor de gheaţă.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Fiul cel mare al lui DonaldTrump ar fi la vânătoare de că-prioare şi mistreţi în România.Donald Trump Jr. şi-ar fi începutvizita secretă la noi în urmă cudouă zile, iar domeniul ales ar fiunul din Giurgiu. De altfel, pa-siunea sa l-a purtat în ultimii aniîn locuri exotice şi l-a plasat înmijlocul unor scandaluri răsună-toare, după ce în Africa a îm-puşcat animale rare< un tigru, unelefant şi o antilopă, scriedigi24.ro.

Pentru locuitorii dintr-o comunădin Giurgiu este o onoare mare s[ ;tiec[ Donad Trump jr. respir[ acela;i aercu ei. Nu la fel de încântaţi de pasiuneasângeroasă a moştenitorului imperiuluiTrump au fost locuitorii altor ţări. Do-nald Trump Jr. străbate lumea în lung şiîn lat pentru a împuşca fazani, cerbi,tigri sau elefanţi. Tânărul este membrulunui club de vânători, înfiinţat de fostulpreşedinte american Theodore Roose-velt cu peste un secol în urmă. Are unadevărat arsenal, zeci de arme de foc,printre care Benelli Super Black EagleII, pentru vânarea păsărilor de apă, şiarme de vânătoare semi-automate pen-tru competiţii şi tras la ţintă.

Trage mii de cartu;e pe an

“Trag mii de cartuşe pe an, trag miide rafale pe an, trag mai multe gloanţedecât vă puteţi imagina şi acestea nu in-clud sesiunile de vânătoare şi pescuit. Eimportant pentru noi. Nu stau aşa, doarsă pozez cu arma sau puşca o dată pean. Stau cu degetul pe trăgaci şi pe sigu-ranţă, spre deosebire de alţii. Trăiescacest stil de viaţă. Pentru mine este otradiţie americană minunată. Nimic nueste mai important decât acest lucru”, aspus fiul președintelui american.

Donald Trump Jr. a copilărit în Ce-hoslovacia, la bunicii materni, unde şi-a descoperit pasiunea pentru vânătoare.De altfel, nu e prima dată când călăto-reşte în Europa de Est pentru a-şi cultivapasiunea.

„Am făcut asta (n.red< vânătoarea )

de la vârste foarte fragede. Bunicul nos-tru era un muncitor simplu, un electri-cian din Cehoslovacia comunistă. Pu-ritatea, natura fac parte din ce ne-a in-suflat el, bunicul. E ceva ce noi iubimcu adevărat”, spunea anul trecut DonaldTrump Jr.

Hobbyul i-a adus lui Donald TrumpJr. şi critici. În urmă cu cinci ani au apă-rut fotografii cu el şi fratele său, Eric, înAfrica, lăudându-se cu trofee rare devânătoare< un elefant, un leopard şi oantilopă. Omul de afaceri a spus că aacţionat în spiritul conservării speciilor.Cum astfel de partide costă sute de miide dolari, banii obţinuţi de organizatorisunt folosiţi, cel puţin pe hârtie, pentruprotejarea animalelor sălbatice.

„Cât de bine este pentru economie,pentru conservare. Un elefant poate

hrăni un întreg sat pentru săptămâni şitotul este folosit, nimic nu este pierdut,în Africa. Iar dacă vorbim de banii pecare vânătorii îi cheltuiesc acolo, ei seduc în acele economii. Şi, în plus, baniimerg la finanţarea organizaţiilor anti-braconaj”, a spus Donald Trump Jr..

Tatăl său, Donald Trump, nu mergecu el la vânătoare, dar nici nu are nimicîmpotriva acestei pasiuni. Spune că esteun sport la care fiii săi sunt foarte buni.

„Ei iubesc vânătoarea şi mereu auiubit-o, eu nu. Sunt vânători, vânătoriexperimentaţi. Ştiu că dau carnea şi ceau vânat triburilor locale. Toată lumeaîmi spune că ceea ce ei fac la vânătoaree în bine”, a spus președintele american.

Fiul preşedintelui SUA, Donald Trump Jr., ar fi vizitat

;i Cimitirul Vesel din SăpânţaFiul cel mare al preşedintelui SUA,

Donald Trump, a fost aşteptat, joi seara,în jude\ul Maramureş. Acesta şi-ar fi ex-primat dorinţa de a vizita Cimitirul Ve-sel de la Săpânţa, potrivit mediafax.ro

Potrivit unor surse din adminis-traţie, tot joi, fiul cel mare al preşedin-telui SUA, ar fi ajuns, joi, în extremitateaestică a judeţului Alba, unde a vizitatcastelul Bethlen-Haller din localitateaCetatea de Baltă şi a vânat pe un fondprivat din zona localităţii.

Cimitirul Vesel din Săpânţa este cu-noscut datorită crucilor de pe mormin-te, care sunt colorate, reprezentând sce-ne din viaţa şi ocupaţia persoanelor în-humate. Pe unele cruci sunt scrise ver-suri umoristice despre persoanele de-cedate.

Donald Trump Jr. străbate lumea în lung și în lat pentru a împușca fazani, cerbi, tigri sau elefanţi

Dup[ 30 de ani de cercet[ri,istoricii sugereaz[ c[ Manu ;iHristos ar putea fi una ;i aceia;ipersoan[.

Istoricul Ralph Ellis afirmac[ descoperirea sa ar putea fi,,cea mai important[ descoperi-re din istoria modern[.” Istoricula studiat via\a ambelor persoane;i consider[ c[ similarit[\ile din-tre cei doi nu reprezint[ o coin-ciden\[.

Ellis sus\ine c[ este convins ;i ,,nuare niciun dubiu” c[ regele Izas Manueste acela;i cu regele Iisus Emmanuel.Conform declara\iilor istoricului,aceasta ar putea fi cea mai exact[ im-agine a lui Iisus.

Timp de secole, istoricii s-au con-trazis asupra ̀ nf[\i;[rii lui Iisus Hris-

tos, dar o moned[ str[veche care`nf[\i;eaz[ un b[rbat cu barb[ ar pu-

tea rezolva aceast[ dezbatere ampl[.O moned[ mic[ din bronz care

dateaz[ din secolul I d. Hr.. ar puteacon\ine prima imagine cu Iisus Hris-tos, informeaz[ Mail Online.

P]n[ ̀ n prezent, istoricii au crezutc[ pe moned[ se afl[ chipul regeluiManu, conduc[tor al regatului dinMesopotamia, Edessa.

De;i Iisus este una dintre cele maipictate figuri din arta vestic[, ̀ n Biblienu exist[ nicio descriere fizic[ a lui.Imaginea bine cunoscut[ a acestuiacu p[rul lung ;i roba alb[ ar putea fio inven\ie ap[rut[ `n secolul VI.

Noile descoperiri fac parte dincartea scris[ de Ellis ,,Iisus, regele dinEdessa.” Autorul a recunoscut c[ afir-ma\iile sale sunt controversate ;i con-trazic povestea conven\ional[ a lui Ii-sus, potrivit descopera.ro.

Fiul pre;edintelui Trump a venit`n secret la v]n[toare `n Rom]nia

Pasiunea sa l-a purtat în ultimii ani în locuri exotice şi l-a plasat în mijlocul unor scandaluri răsunătoare

Cercet[torii NASA,uimi\i de sute de

surse misterioase delumin[ de pe

suprafa\a P[m]ntului

Savanţii au observat forme de reliefmasive, unele chiar de dimensiunea Tur-nului Eiffel care au format canale adânciîn gheaţa de deasupra. Existenţa formelorde relief indică prezenţa apei (lichide) și aacţiunii acesteia de sedimentare, un lucrucare contribuie la subţierea calotei glaciare.Aceste forme de relief sunt de cinci ori maimasive decât cele lăsate în urmă în Scan-dinavia și în America de Nord și se consi-deră că au un factor contributiv în subţie-rea calotei antarctice. Pot apărea forme derelief sub gheaţă, dar nu se știa că acesteapot ajunge la asemenea dimensiuni. Pro-cesul care duce la formele de relief (numiteeskeri) este unul complex. Folosind o com-binaţie între imaginile obţinute prin satelitși date culese cu ajutorul radarelor, echipade cercetători de la Universitatea Bruxellesdin Belgia și Academia Bavareză de Știinţedin Germania a identificat „reflectori ra-dar” distincţi, care indică prezenţa unordiferenţe de nivel semnificative sub calotaglaciară. De asemenea, echipa a observatcă dimensiunea lor crește odată cu apro-pierea de ocean. Echipa sugerează că for-marea lor se datorează acumulării de se-dimente care are loc sub calotă. Descope-rirea are implicaţii și în ceea ce priveștetopirea calotei glaciare. Dacă astfel de for-me de relief ajung și în zonele mai înde-părtate de ţărm, cum este în acest caz, în-seamnă că apa de sub gheaţă are un rol ac-tiv în subţierea calotei glaciare.

O moned[ ar putea reda cea mai exact[ imagine a lui Iisus

Calota glaciar[din Antarctica setope;te mai rapiddecât s-a crezut

“Trag mii de cartuşe pe an, trag mii de rafale pe an, trag mai multe gloanţe decât vă puteţiimagina şi acestea nu includ sesiunile de vânătoare şi pescuit. E important pentru noi. Nu stau aşa,doar să pozez cu arma sau puşca o dată pe an. Stau cu degetul pe trăgaci şi pe siguranţă, spredeosebire de alţii. Trăiesc acest stil de viaţă. Pentru mine este o tradiţie americană minunată.Nimic nu este mai important decât acest lucru”, a spus fiul președintelui american.

Istoricul Ralph Ellis este convins ;i ,,nu are niciun dubiu” c[ regele Izas Manueste acela;i cu regele Iisus Emmanuel


Adolescen\a i-a fost marcat[ delupta cu depresia, drogurile ;i ten-tativele de sinucidere. Acum `nv]rst[ de 19 ani, fiica lui MichaelJackson a surprins pe toată lumea`n 2017 prin revenirea ei spectacu-loasă. Cu un contract important demodelling, apari\ii `n seriale de te-leviziune ;i ̀ ntr-o viitoare produc\iepentru marile ecrane, fiica RegeluiPop este gata s[ cucereasc[ lumea.

Prince, Paris ;i Blanket, acum în vâr-stă de 20, 19 ;i 15 ani, au fost obliga\i s[`nfrunte o lume ̀ ntreag[ la ̀ nmorm]nta-rea tat[lui lor. Pe 25 iunie 2009, vesteamor\ii superstarului Michael Jackson, înurma unui infarct cauzat de o supradozăde propofol, lua pe toat[ lumea prin sur-prindere. Vestea a fost ;ocantă ;i dure-roasă pentru familie ;i milioane de fani,iar mediatizarea ce a urmat avea s[-i afec-teze profund pe cei trei copii, cu at]t maimult cu c]t `nmorm]ntarea a avut loc la10 s[pt[m]ni dup[ decesul artistului. „Sespune c[ timpul vindec[, dar nu este deloca;a. Doar te obi;nuie;ti cu durerea pier-derii cuiva drag. :tiu c[ am pierdut sin-gurul lucru care era important `n via\amea. A;a c[, merg]nd `nainte, orice r[uce se `nt]mpl[ nu poate fi la fel de r[u capierderea tat[lui meu. Deci pot s[ fac fa\[la orice. Aceasta e mentalitatea mea.”

Tragicul eveniment care s-a petrecutcu opt ani ̀ n urm[, pe c]nd Paris avea 11ani, a marcat-o transform]nd-o `ntr-oadolescent[ rebel[ cu corpul plin de ta-tuaje (peste 50, dintre care nou[ sunt de-dicate tat[lui s[u). A ̀ ncercat s[-;i ia via\ade mai multe ori, ajung]nd ̀ ntr-un centrude tratament la v]rsta de 15 ani. „Era vor-ba de ur[ de sine, respect de sine sc[zut,g]ndul c[ nu puteam face nimic bine ;ic[ nu meritam s[ mai tr[iesc.” Dar t]n[ra

a trecut peste acea etap[ `ntunecat[ dinvia\a ei ;i acum este m]ndr[ de asta. Eade\ine, de asemenea, o avere impresio-nant[, at]t `n bani, c]t ;i `n mo;tenireal[sat[ de muzica tat[lui ei. :i dup[ cumar zice Jane Austen, o t]n[r[ aflat[ ̀ n po-sesiea unei averi considerabile seg]nde;te, cu siguran\[, la o carier[ ;i la oramp[ de lansare.

Paris declar[ c[ a fost ̀ ntotdeauna co-pilul cel ciudat ;i nu pare prea `nc]ntat[s[ aib[ ;i ea la r]ndul ei copii, prefer]nds[-i lipseasc[ de toate lacrimile ;i drameledin lumea aceasta. „De ̀ ndat[ ce am f[cutcuno;tin\[ cu realitatea, am fost ;ocat[.Pur ;i simplu m-a dat gata. :i nu doarpentru c[ era dur[ ;i discriminatorie dinmai multe puncte de vedere. Mai era ;i`nsp[im]nt[toare. La fel mi se pare ;iast[zi.” Expunerea la realitate la care serefer[ a fost gr[bit[ de moartea tat[lui ei.

Copil[ria lui Paris poate fi cu u;urin\[`mp[r\it[ `n perioada de dinainte ;i dedup[ acel moment dureros. Tat[l ei a re-prezentat cea mai important[ persoan[din via\a ei, cel care ̀ i spunea, ̀ n timp ce-;i exprima dorin\a de a deveni astronaut,medic veterinar sau asistent[, c[ ar trebuis[ fac[ orice o face fericit[. „~n primii 12ani ai vie\ii mele am f[cut ;coal[ la do-miciliu. A;a c[ interac\ionam doar cumembrii familiei sau cu al\i adul\i.” Separe c[ cei trei fra\i erau `ncuraja\i s[ in-terac\ioneze cu adul\ii, dar trebuiau s[ secomporte ca ni;te adul\i, iar adul\ii nuaveau voie s[ li se adreseze ca unor copii.Obsesia lui Michael de a-i proteja este ar-hicunoscut[. C]nd ie;eau `n public cutat[l lor, copiii purtau tot timpul fie omasc[, fie un voal. Dar dup[ moartea ar-tistului, cei trei micu\i s-au trezit dintr-odat[ descoperi\i – nu doar fe\ele le-aufost expuse, ci ;i izolarea fa\[ de lumeareal[. La v]rsta de 12 ani, Paris spune c[nu avea abilit[\i sociale. „A trebuit s[ m[

for\ez s[ ̀ nv[\ mai repede. ~n ultimii ;aseani am ̀ nv[\at cum s[ comunic ;i cred c[am ajuns s[ m[ descurc destul de bine.”

Re\elele de socializare au reprezentatterenul propice pentru a-;i exersaabilit[\ile ei de comunicare. Cu mult`nainte de a ap[rea la evenimente impor-tante, Paris a str]ns un num[r `nsemnatde fani pe Twitter (1,28 milioane) ;i peInstagram (1,1 milioane). „Exist[ zile `ncare simt c[ nu vreau s[ aud de ele, zile`n care prefer s[ nu intru online, mai alesc]nd sunt prea sensibil[.” Prima ei apari\iepe coperta revistei „Rolling Stone” a fostextrem de apreciat[, dar `n acela;i timp;i criticat[, iar interviul i-a trezit multeamintiri triste. „Toate lumea vrea s[ vor-beasc[ doar despre tat[l meu, iar asta m[`ntristeaz[.”

Chiar dac[ avusese parte doar de;coal[ la domiciliu, dup[ decesul lui Mi-chael Paris a fost de acord s[ urmeze cur-surile unei ;coli private din Los Angeles`ncep]nd cu clasa a ;aptea. Nu a reu;it s[se integreze ;i a `nceput s[-;i petreac[timpul doar cu cei care o acceptau a;acum era ea. „Mul\i copii mai `n v]rst[care f[ceau multe nebunii. F[ceam multelucruri care se presupune c[ cei de 13-14-15 ani nu ar trebui s[ le fac[. Am ̀ ncer-cat s[ cresc prea repede ;i nu am fost opersoan[ prea dr[gu\[.” A avut de ̀ nfrun-tat ;i agresiunea multora din mediul on-line, cu care se mai lupt[ ;i acum. „Li-bertatea de exprimare e o chestie grozav[.~ns[ nu cred c[ cei care au fondat StateleUnite s-au g]ndit la re\elele de socializarec]nd au creat Constitu\ia.”

Dup[ terminarea liceului, `n 2015, a`ncercat s[ urmeze cursurile unui colegiu,dar nu a sim\it c[ e ceea ce dore;te s[fac[. Ca mo;tenitoare a Michael JacksonFamily Trust, estimat la 1 miliard de do-lari, ar putea s[ nu fac[ nimic. Dar Parisdore;te s[ c];tige bani din munca ei, iar

acum c[ este adult[ poate s[ profite ;i decealalt[ mo;tenire a sa – celebritatea.Pentru moment, frumoasa ;i carisma-tica fiic[ a unuia dintre cei mai faimo;ioameni de pe glob a ales s[ fie model,actri\[ ;i activist[. Impresioneaz[ cualura ei aproape regal[, alteori cu in-ocen\a ei, conving]ndu-l pe produc[to-rul ;i regizorul Lee Daniels s[ dezvolteun personaj special pentru ea ̀ n noul se-rial „Star”. C]nt[ la c]teva instrumente,compune ;i c]nt[, dar ̀ nc[ nu este sigur[dac[ va urma o carier[ `n muzic[. Mo-dellingul, `n schimb, pare s[-i vin[ ca om[nu;[ ;i i se pare chiar terapeutic. „Amavut probleme cu stima de sine o perioad[foarte lung[ de timp. Mul\i m[ consider[ur]t[ ;i mul\i spun contrariul. Dar exist[un moment c]nd pozez pentru reviste demod[ ̀ n care uit de toate aceste probleme,m[ concentrez pe ceea ce-mi spune foto-graful ;i m[ simt frumoas[. Pot spune c[din acest punct de vedere este vorba depu\in egoism.”

Entuziasmul ei de a-;i exprimap[rerea fa\[ de probleme contro-versate ale momentului, fie ele po-litice sau ecologice, i-a adus mult[admira\ie din partea fanilor ei, maiales dac[ e s[ lu[m `n considerarefrecven\a cu care tinerele vedete suntsf[tuite `n prezent s[-;i \in[ p[rerilepentru ele pentru a-;i proteja cariera.„:tiu c[ exist[ nenum[rate persoanecare s-ar sim\i privilegiate s[ fie `n lo-cul meu, a;a c[ vreau s[-mi folosescpozi\ia pentru lucruri importante. Ammai multe idei, dar `nc[ `ncerc s[-midau seama care ar fi cea mai potrivit[modalitate de a le pune ̀ n practic[.” :i ̀ irevin mereu ̀ n minte cuvintele tat[lui ei<„Dac[ vrei s[ fii mai mare dec]t mine,po\i. Dac[ nu vrei asta deloc, po\i ;i a;a.Dar orice decizi s[ faci, cel mai importanteste s[ fii fericit[.”

Paris Jackson se preg[te;te s[ cucereasc[ lumea

ia Zilei S[tm[reanca Otilia Marchi;, prietena lui Constantin Br]ncu;i · 2017-05-25 · 2 Informa...

Documents

Transcript of ia Zilei S[tm[reanca Otilia Marchi;, prietena lui Constantin Br]ncu;i · 2017-05-25 · 2 Informa...