ia Zilei Satu Mare avea dreptul la 12 deputaEi ;i 5 …...proces de reorganizare a partidului în...

Pe numele său adevărat Far-rokh Bulsara, s-a născut pe in-sula africană Zanzibar, la aceavreme colonie britanică, acumparte a Tanzaniei. Părinții săi,Bomi Bulsara și Jer Bulsara erauperși din India care practicaureligia antică zoroastrian[.

Mercury a fost trimis în In-dia la vârsta de 7 ani pentru amerge la Școala de băieți SaintPeter, lângă Bombay. A fost unelev strălucit.

Tinerele sunt sfătuite ca la sărbători marisă îmbrace portul oşenesc format din cămaşă,pindileu, zadie sau şorţ şi chischineu. Neapăratla marile sărbători, oşanca îşi pune la gât maimulte mărgele viu colorate, iar unele dintreele nu au renunţat nici azi în a mai încălţa ciz-mele care pot avea acum aplicaţii din mărgele.Faptul că în cele mai multe comune oşeneştise mai păstrează această tradiţie, de a îmbrăcaportul popular la biserică s-a putut vedea şide Praznicul Naşterii Sfintei Mării, la C[line;ti.

Contele Széchenyi István a fost comemorat la Remetea

Tradi\ia de a `mbr[ca portul popular la marile praznice este `nc[ vie `n Oa;

Pagina 9

Satu Mare avea dreptul la 12 deputa\i ;i 5 senatori la alegerile din 1919

Pagina 10

Pagina 4

Un corp ceresc a primit numele lui Freddie Mercury

Primele alegeri parlamentare din ju-deţul Satu Mare după Marea Unire auavut loc în 1919 şi 1920, alegeri care s-audesfăşurat în conformitate cu legea elec-torală adoptată de Marele Sfat Naţionalal Transilvaniei la Sibiu, în iulie-august1919, sancţionată apoi de regele Ferdi-nand.

Existau diferenţe între această lege şicea din Vechiul Regat, una dintre acestea

fiind articolul 46, care prevedea că dacăexistă un singur candidat într-o circum-scripţie electorală, acesta era declarat alesfără a se mai desfăşura procedura de vo-tare.

Doar dacă existau mai mulţi candi-daţi într-o circumscripţie electorală, con-form articolului 74 al acestei legi se des-făşurau alegeri, iar dacă nici un candidatnu întrunea majoritatea absolută, atunci

se ajungea la balotaj.După ce în lunile iulie-august 1919 a

avut loc la Sibiu sesiunea Marelui Sfatnaţional al Transilvaniei şi ConferinţaPartidului Naţional Român (PNR), în zi-lele de 9 şi 10 august 1919 a început unproces de reorganizare a partidului în ve-derea noilor alegeri parlamentare, pri-mele din cadrul României Mari.

Amancio Ortega, misteriosulfondator spaniol al Zara, l-asurclasat pe Bill Gates, devenindastfel cel mai bogat om din lume,potrivit Forbes. Acţiunilecompaniei de retail din SpaniaInditex au crescut cu 2,5%, ceea cea făcut ca averea lui Ortega săajungă la 79,5 mld. dolari, potrivitaceleiaşi surse. Averea lui Bill Gateseste în prezent de 78,5 mld. dolari.

În ciuda averii imense deţinutede Amancio Ortega, mulţi oameninici măcar nu au auzit de el.Miliardarul spaniol în vârstă de 80de ani este o persoană discretă şioferă, în general, puţine interviuri.

Spaniolul Ortega l-a detronat pe Bill gates

Dacian Cioloș a fost îndelunglăudat după ce a fost fotografiat întimp ce se deplasa în Germania laclasa Economic. Mulți au spusdespre premier că a demonstrat omodestie cum rar se vede lapoliticieni. Se pare, însă, că gestulnu este așa o raritate. Și alțipoliticieni, mult mai puternici lanivel internațional, au fost surprinșiîn ipostaze asemănătoare. De exemplu, premierul Chinei,Li Keqiang, aflat în vizită oficialăîn Laos, a fost fotografiat în timpce bea o cafea și mânca un sendvișdupă ce tocmai avusese oîntrevedere cu omologul său dinaceastă țară. Keqiang avea în aceazi un program destul de încărcat șinu a avut timp să meargă la unrestaurant, așa că a luat o gustare

chiar la masa la care, cu câtevaminute înainte, discutase cupremierul de la Vientiane. Faptul că premierul a zburat laclasa Economy i-a făcut pe scepticisă spună că nu este decât ocampanie de imagine. Ciolo; seapără și spune că aceasta estenormalitatea, puțin cunoscută înRomânia. ”Nici eu nu suntconfortabil cu toată discuţia astacu clasa Economy. Eu folosesc clasaEconomy încă de când lucram laComisia Europeană. De când suntPM am zburat de multe ori cuEconomy. Dar acum cu fotografiaasta, lumea are impresia că ecampania mea de PR. De ce nuputem accepta normalitatea canormalitate fără atâtea speculaţii?”,a comentat Dacian Cioloş.

Premierul Chinei, comparat cu Ciolo;

S`n`tate Frumuse]e&Vinetele au propriet[\ianticancerigene ;i antivirale

antrenamente pe biciclete<spinracing ;i spinning la Primagym

Pagina 6Pagina 5

IAnul XIV Nr. 703 Duminic[ 11 septembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

COnTinUaRE ~n Pagina 3

Brandul inedit lanseaz[ colec\ia pentru noul sezon toamn[-iarn[ 2016/2017 - “nostalghia”

Pagina 7

2 Informa\ia de Duminic[/11 septembrie 2016

În 1898, în pofida numeroaseloravertizări privind posibile tentative deasasinat, Împăr[teasa Elisabeta a Aus-tro-Ungariei, cunoscută mai degrabăsub numele de Sissi, a călătorit incog-nito la Geneva, unde s-a cazat la fru-mosul Hotel Beau-Rivage.

Încă din tinerețe, de când se căsă-torise cu Franz Joseph, Sissi evita săpetreacă prea mult timp la curte. Sesimțea sufocată de protocolul imperialși, la început, și de soacra ei. De aceea,avea să-și facă un obicei din a călătoritimp îndelungat prin Europa. Călăto-riile au devenit și mai dese, și mai lungiodată cu trecerea anilor, iar după căsă-toria fiicei sale în 1890 Sissi rareori pe-trecea la Viena mai mult de câteva săp-tămâni pe an.

Sâmbătă, 10 septembrie, Sissi și în-soțitoarea ei, contesa Irma Sztáray deSztára et Nagymihály, au părăsit hotelulBeau-Rivage și au luat-o pe jos, pe ma-lul lacului Geneva, îndreptându-se spreport, pentru a se urca la bordul vapo-rului Genève cu direcția Montreux. Laun moment dat, tânărul Luigi Lucheni,un anarhist italian în vârstă de 25 deani, s-a apropiat de ele și s-a prefăcutcă se împiedică, lovind-o pe Sissi parcăpentru a-și menține echilibrul. De fapt,totul fusese doar o manevră pentru anu trezi suspiciunile celor din jur. Lu-cheni o înjunghiase în piept pe împă-răteasă fără ca nimeni să-și dea seama,nici măcar victima.

Fost mason, muncitor la căile ferateși fost valet al Prințului de Aragon, Lu-cheni plănuise inițial să-l ucidă pe Du-cele de Orleans, pretendent la tronulFranței, care trebuia să se afle la Genevaîn acea perioadă. Lucheni a citit însăîntr-un ziar că împărăteasa Sissi s-arafla în oraș, cazată la Beau-Rivage, și adecis că ea ar fi o țintă mult mai bună.Avea ulterior să declare< “Am venit laGeneva să ucid un suveran, cu scopulde a da un exemplu celor care suferă șicelor care nu fac nimic pentru a-și îm-bunătăți poziția socială.

După ce Lucheni a înjunghiat-o,Împărăteasa s-a prăbușit la pământ dincauza ciocnirii cu atacatorul, dar nu și-a dat seama ce se întâmplase. A fostajutată să meagă pe jos până la navă.Atunci, Sztaray, care până în acel mo-ment o ținea strâns de braț pe Împără-teasă, i-a dat drumul, iar Sissi și-a pier-dut imediat cunoștința. Abia atunci ceidin jur au observat o mică pată de sân-ge pe hainele Împărătesei, în zona piep-tului. Alarmată, Sztaray i-a spus căpi-tanului cine era de fapt femeia pe careo îngrijeau, iar acesta a decis întoarce-rea vaporului în port. Sissi a fost rea-dusă la hotel. La scurtă vreme dupăaceea, a murit.

~mp[r[teasa Sissi afost ucis[ `n data de10 septembrie 1898

EVENIMENT“Constituțiunea ungurească cea egoistă și inimică libertății poporului nimicește industria și comerțul,

stinge artele și științele> școa lele, care steteră până acum în tot ținutul coroanei ungurești, n-au fostdecât cuiburi de neștiință și de despotism aristocratic, în care s-au crescut împilători de popor. Subtaceastă constituțiune s-a stins pe încet și religiunea cea creștinească a carității frățești” (...)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Simion Bărnuțiu s-a născut la21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28 mai1864, în localitatea Sânmihaiu Al-mașului. El a fost un onorant ompolitic român, istoric, filosof și pro-fesor universitar, unul dintre prin-cipalii organizatori ai Revoluțieide la 1848-1849 din Transilvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat în is-torie ca ”Discursul de la Blaj.” Acest ampludiscurs prezentat de Simion Bărnuțiu, în-tr-un moment de disperare și revoltă a ne-amului românesc din Transilvania, a fostpreluat din lucrarea< “1848 la Români”,realizată de Cornelia Bodea. ~n urm[toa-rele numere ale Informa\iei de Duminic[v[ prezent[m fragmente din discursul ma-relui patriot român Simion Bărnuțiu.

“ X. Prin legi de aceste și-au ri-dicat ungurii constituțiunea lor ceafaimoasă, paladiul privilegiilor sa-le, pe ruinele libertății poporului,în puterea constituțiunii ungureștinumai nobilimea are drept de a pu-ne legi cu popii cei mari și cu oare-câte urbi rău reprezentate> poporule scos afară cu totul, el e dator nu-mai cu ascultare oarbă, cu supunerepasivă. Nu se află nici o insituțiune reaîn dreptul roman și în legile barbarilor,care să nu o fi luat ungurii în constituțiunealor> ordinațiunile și decretele regilor un-gurești sunt documentele barbariei celeimai de jos. Constituțiunea ungurească ceaegoistă și inamică libertății poporului ni-micește industria și comerțul, stinge arteleși științele> școa lele, care steteră până acumîn tot ținutul coroanei ungurești, n-au fostdecât cuiburi de neștiință și de despotismaristocratic, în care s-au crescut împilătoride popor. Subt această constituțiune s-astins pe încet și religiunea cea creștineascăa carității frățești> ba, dacă compară cinevalegile cele răpitoare de proprietatea popo-rului, dacă compară șerbitutea, care încăstă, cu purtarea ungurilor când au venitca barbari în acest pământ, află că religiu-nea creștină n-a adus nimic la îmblânzireasălbăticiei aristocratice, din contră, ei, în-dată ce se făcură creștini, începură a-i su-pune la serbitute și pe ungurii lor, carefiind păgâni erau liberi. Nu afli la ungurinici un Ambrosiu, nici un Crisostom, caresă apere proprietatea poporului și a vădu-velor în contra împăraților și a aristocra-ților> din contră, episcopii și prelații un-gurești șed în dietă împreună cu aristo-crații, de pun legi asupra poporului, ținjudețe domnești, ca ceilalți aristocrați, șicu dreapta dau binecuvântare poporului,iară cu stânga îi bat ca domni pământești.Cine nu știe că curțile episcopilor catolicisunt locuri privilegiate de tortură, dar cinear cuteza să zică, că unele purtări ca acesteale lor ar fi lucruri nelegiuite, când suntîntemeiate toate bine pe constituțiune, peTripartit, pe uz de cente de ani, pe privi-legii, pe diplomate regești și împărătești?

XI. Verboczi numește și gințile,pe care le fulgeră nu anatema rus-ticității eterne și a acestui despotismînfricoșat> el zice că unii sunt un-guri, sași, germani, bohemi și schiaide legea creștină, alții-s români, ru-teni, sârbi și bulgari de rătăcireagrecilor ș.a. Dar fie deajuns aceste tră-suri, ca să cunoască ce este șerbitutea șiacei ce nu i-au purtat niciodată greutățile,ca să știe toți cum se fac legiuite și fărăde-legile cele mai mari, când sunt apărate delegi> cum calcă în picioare dreptul ungu-resc pe o mulțime de ginți, cum le desbracă

de demnitatea omenească, cum le răpeștetoate mijloacele de cultură și de apărare,cum dă toate bunătățile și onorurile țăriiaristocraților> iar pe popor îl încarcă cugreutăți și-l dă legat în mâinile aristocra-ților, ca pe o vită!

XII. Să ne întoarcem acum de laaceste legi și instituțiuni de jale pen-tru popor și de rușine sempiternăpentru aristocrația ungurească, săne întoarcem către acel mormânt,ce se numește Aprobate și Compila-te, în care zace națiunea noastră dinArdeal> să culegem oarecâte flori galbenedin florile morților, care cresc pe acestmormânt înfiorător, ca să le dăm români-lor, care vreau să vândă limba și naționa-litatea română pentru bunătățile uniuniiungurești, să-și pună cocardă la piepturiîntru aducere aminte că au conlucrat laîngroparea națiunii lor însăși. Într-un locAprobatele declară pe națiunea românăscoasă din numărul statelor țării cu acestecuvinte< „Cu toate că națiunea română înpatria aceasta nici nu s-a numărat întrestaturi, nici religiunea ei nu e una dintrereligiunile cele recepte, totuși până cândvor mai fi suferiți pentru folosul țării, statulbisericii române să se țină de acestea” *.Într-alt loc zice< „Cu toate că națiunea ro-mână s-a admis în patria aceasta pentrubinele public, totuși neluând aminte la sta-rea sa cea de jos” **> într-alt loc zice< „Căpe români numai până atunci îi sufer înțară, până când le va plăcea principilor șilocuitorilor, ungurilor, săcuilor și sașilor”>„cei ce se țin de secta românilor sau gre-cilor, cari în timpul prezent se sufer, pânăcând va plăcea principilor și locuitorilorțării”> și iarăși< „Fiindcă nici religiunea na-țiunii române încă, nu e dintre cele 4 reli-giuni recepte” ***. În urma acestor legi nu-mai atât mai adaug, că legile acestea, dupăcare se gubernă Ardealul și astăzi, s-au în-tărit la stăruința celor trei națiuni și dupăvenirea Ardealului sub domnirea caseiaustriece prin așa numita diploma Leo-poldină> și românii se scoaseră din nou dela toate diregătoriile, declarându-se de ne-abili numai pentru că sunt români, cu aces-te cuvinte< „La toate diregătoriile, cari suntde lipsă spre administrarea poliției, sau adreptății, sau a economiei, ne vom foloside indigeni transilvani, adică cu unguri,săcui și sași, fără de nici o căutare la reli-giune, și de câte ori se va întâmpla să fie învacanță vreo diregătorie, niciodată nu vor

precumpăni națiunile cele străine, sau ace-le, pe care ei, dimpreună cu noi, le numărăîntre străine, și neabili la purtarea diregă-toriilor”.

XIII. Iată anatema înfricoșatăasupra unei națiuni întregi. Ci, în-ainte de ce aș desluși cum a pătrunsacest fulger prin toate clasele națiu-nii române, nu pot să nu observ, căungurii nu se mulțumesc numai cucât lipsesc de libertate pe națiunearomână, ci încă o și calomniază, zi-când chiar prin organul legislativ,că e o națiune de jos, și aceasta o zicnumai despre români, cu toate că se poatezice pe aceste timpuri și de unguri, precumși de alte națiuni, care gem sub aceste legidraconice> pe aceste timpuri barbare nuse poate lăuda cu cultura sa nici o națiunede sub coroana Ungariei> nu se poate lăudanici cu cultura aristocraților, care nu maiîntr-aceea stă că aceia se nutreau și se îm-brăcau mai bine decât poporul, și erau de-prinși mai bine la măiestria de a împilapoporul> nici cu cultura poporului, pentrucă poporul era desbrăcat de libertate, caree condițiunea cea dintâi a toată culturaomenească> ci dacă se alegeau niște bărbațidin oarecare națiune, cum au fost Corvinii,cum au fost Mihai-eroul, Ștefan-cel-Mare,și alți români, de care s-au mirat și partes-au temut contemporanii, se miră și se vamira toată posteritatea, cu unii ca aceștias-a putut gloria pe drept națiunea care i-anăscut, cum se poate gloria fiecare mamăcu fiii săi cei înțelepți. Cum poate însă sădefaime cineva pe o mamă nobilă ca aceas-ta, fără să cadă însuși în judecata lumii, caun calomniator făr de rușine?

XIV. După această observațiunemă întorc la influența legilor ungu-rești spre toată națiunea română,spre toate clasele ei. Mai întâi legea seapuca de bate pe toată națiunea în genere,ca fiind vulnerată toată să nu rămână să-nătos, nici un membru> apoi se apucă debiserică și de preoți, pe biserică o declarănumai tolerată, pe preoți îi supune la toategreutățile, și lipsindu-i de tot ajutorul, nu-mai de la preoți români pretindea serviciipentru stat, fără salar și onoare, demandaca la orice prepus să-i prindă ca pe niștelotri și furi, căci știa legea că nu-i va apăranimenea, fiind oprită națiunea prin lege,ca să n-aibă diregători din sânul său> asupra

arhiepiscopului românilor da putere fie-cărui ca să-l caute cu legea unde va vrea,zicând că n-are reședință, ca să-l cerce lafumul său. Din aceste și alte măsuri asuprabisericii și preoților români au curs râuride lacrimi peste toată națiunea, și încăcurg. Dacă se mai află vreo rază de luminăîn preoțimea românilor și printrînsa înnațiune până la finitul secolului al 17-lea,aceea au de a o mulțumi românii, turcilor,care le mai da de lucru ungurilor, de nu-și puteau executa după inima lor legile celeîn contra românilor> și fiind deschisă co-municațiunea românilor de dincoace cucei de dincolo de munți. Ardelenii învățauîn România, unde se hirotoneau și arhie-piscopii noștri> maramurășenii și selăgeniiși ceilalți români vecini cu Moldova învă-țau aici, până ce s-a tăiat comunicațiuneacu încetarea războaielor turcești și prinalte împrejurări.

XV. Mădularul tăiat de cătretrup nu mai poate trăi, și trupul,tăindu-se vre-un mădular, pătimeș-te și dacă nu pere. Acest scop au avutungurii, adoperindu-se a tăia pe no-bilimea română de către trupul na-țional. Cu cărțile de nobilitate au vărsato sumeție în inima nobililor români, ca săcreadă cum că sunt unguri, gen mai alesdecât genul românilor iar la frații lor săcaute cu despreț, și când intră în bisericăsă se aleagă de ei. Pe lângă aceasta unguriipurtau grije, ca nu cumva să apuce nobiliiromânilor la diregătorii cardinale, să câș-tige posesiuni mai mari prin donațiuneîmpărătească, fie fost cât de meritați pentrupatrie, și așa să apuce la vreo putere maiînsemnată, temându-se ca să nu facă aris-tocrație română. În secolul trecut a fostMeheși consiliar de curte, și în secolul pre-zent Alexiu Nopcea cancelar> cu Meheșis-a încheiat secolul trecut> cu Nopcea seva încheia poate secolul prezent> ci și acesteminuni nu se fac, fără numai după ce s-aulăpădat unii ca aceștia de biserică, prin ur-mare și de națiunea română și au trecut lacatolicism și la naționalitatea ungurească.În comitatele ungurești nobilii români nupot ajunge la diregătorii, cu toate că ceamai mare parte a nobilimii e română, încomitate un diregător român e raritate, ca-re face epocă în istoria românilor, și numaicâte unul se naște într-un secol, ca genii>în pământul Făgărașului, e română toatănobilimea, iară diregătorii sunt secui, afarăde un Copăceanu sau Boeru> numai în Ce-tatea de piatră, și în Maramureș, care se ți-neau mai înainte de Ardeal, sunt mai mulțidiregători români, care se țin încă de bi-serica națională, dar pe aceștia îi prive-ghează ungurii cu o mie de ochi și se ado-peră în tot modul a-i unguri cum au un-gurit pe Zeicanii, Goleștii, Păgînescii ș.a.din Hațeg, ca să aibă prin cine să stoarcăpe popor și să-i țină în întuneric pe nobiliiromâni din acea țară, dacă nu pot să-i un-gurească.

XVI. Onoarea nobilimii românee subordonată pre tot locul sumețieiungurești, nobilii români la adună-rile marcale stau numai pe afară.La masa verde numai ungurii au vorbă șiintrare, ca să proiecteze legi și măsuri încontra românilor> legile ungurești pe no-bilii români nici nu-i numesc pe numelenațiunii lor, ci numai „azon sectan levoatyankfiai”, adică „frații noștri de sectaaceea”, însă care e această sectă? Fără în-doială cea condamnată de Aprobate. Iatăîn ce stă frăția ungurilor că și credința șichiar pe Dumnezeul fratelui său îl declarănumai tolerat, pentru că crede în Dum-nezeul tuturor ginților, nu în Dumnezeulungurilor.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

”Cronicari Români din Ardeal”

Discursul marelui patriot român Simion Bărnuțiu a fost ținut chiar în CatedralaEpiscopală Greco-Catolică de la Blaj

Discursul marelui patriot rom]n Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (iii)A fost unul dintre principalii lideri ai Revoluției Române din Transilvania

11 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEPentru judeţul Satu Mare candidau la Camera Deputaţilor următorii< în circumscripţia electorală şomcuta

Mare candida fostul ministru Alexandru Vaida Voievod, la Baia Mare a fost anunţată candidatura fostului ministruMihai Popovici, dar acesta s-a retras în favoarea lui Vasile Lucaciu. La Ardud candida fostul deputat AugustinMircea, la Ugocea-Oaş fostul deputat Andrei Doboşi, iar la Careii Mari fostul deputat George P. Văleanu.

La Senat candidau Alexa Pocol, proprietar de mine şi fost senator în circumscripţia electorală Baia Mare, iarîn circumscripţia Satu Mare candida Florian Stan, fost senator şi el în primul parlament al României Mari.

Urmare din pagina 1

În adunări care au avut loc în fiecarecomună din Transilvania şi Banat s-auales preşedinţii organizaţiilor locale şicandidaţii pentru alegerile parlamentare.În fruntea acestor organizaţii au fost aleşide obicei preoţii, iar la oraşe avocaţii.

Prin Înalt Decret Regal s-au stabilitzilele în care urmau să se desfăşoare pri-mele alegeri generale de după Unire. Ast-fel, în zilele de 2, 3, şi 4 noiembrie au avutloc alegerile pentru Cameră, iar în zilelede 7 şi 8 noiembrie pentru Senat. NoulParlament urma să se întrunească la Bu-cureşti pe data de 20 noiembrie 1919.

Judeţul Satu Mare avea dreptul, con-form legii electorale pentru Transilvaniala nu mai puţin de 12 deputaţi şi 5 sena-tori, deci avea 12 circumscripţii electorale.Dintre aceştia 10 au fost declaraţi aleşi,în conformitate cu articolul 46 al legiielectorale, neavând contracandidaţi. Ast-fel au primit mandatul de deputaţi ur-mătorii membri ai PNR< Teofil Dragoş încircumscripţia electorală Baia Sprie, Va-sile Lucaciu pentru Baia Mare, Constan-tin Lucaciu la Seini, Augustin Mircea laArdud, Andrei Doboşi la Ugocea, BelaLengyel la Turhat, Cornel Pop la CareiiMari, Vasile Ardelean la Cinghir, IuliuPop la Colonia Albă şi George P. Văleanula Ecedul Mare.

Primul parlament românescde după 1918 a avuto existenţă scurtă

În circumscripţia electorală Cărăşeuau existat 2 candidaţi, şi anume EugenBarbul, care a obţinut mandatul cu 2.088voturi faţă de 859 câte a obţinut AugustinCiurdariu. Şi în circumscripţia Oaş s-auînscris în cursa electorală tot doi candi-daţi, şi anume Ionel Comşa care a obţinut2.405 voturi faţă de 829 voturi câte aobţinut Aurel Dragoş.

Pentru Senat, judeţul Satu Mare a avutdreptul la 5 mandate. Astfel au primitmandatul de senatori Gavril Barbu pen-tru circumscripţia electorală ŞomcutaMare, Alexa Pocol pentru Baia Mare, Ale-xandru Stan pentru Seini, Florian Stanpentru Satu Mare şi Romul Marchiş pen-tru Careii Mari.

La aceste alegeri parlamentare, dincele 205 candidaturi distribuite în 79 decircumscripţii electorale în Transilvaniaşi Banat, 199 mandate (169 de deputaţi şi30 de senatori) au revenit PNR, restul de6 mandate fiind obţinute de unele facţiunidisidente.

După aceste alegeri în jurul PNR ur-ma să se configureze şi noua majoritateparlamentară şi tot acest partid a dat şiprimul ministru al Guvernului.

Din păcate primul parlament româ-nesc de după 1918, cel al blocului parla-mentar din care făceau parte PNR, Par-tidul Ţărănesc şi Partidul Naţional De-mocrat a lui Nicolae Iorga a avut o exis-tenţă scurtă. Pe data de 12 martie 1920preşedintele Partidului Ţărănesc, Ion Mi-halache şi-a prezentat demisia din Gu-vern deoarece proiectul său de lege agra-ră, care a fost votat de către Parlament afost respins de regele Ferdinand.

La numai o zi după demisia lui Mi-halache regele a semnat decretul de nu-mire a generalului Averescu în funcţia depreşedinte al Consiliului de Miniştri.

Însă, pe data de 25 martie 1920 noulprim ministru a dizolvat şi Parlamentul,acesta fiind considerat de către NicolaeIorga ca un act de "crimă politică". Ge-neralul Averescu avea nevoie de o majo-ritate parlamentară care să-l susţină şi să-şi consolideze puterea, având asentimen-tul regelui în acest sens.

Regele Ferdinand a semnat decretuldizolvării Corpurilor Legiuitoare şi a con-vocat corpul electoral pentru noi alegeri,

stabilindu-se şi data acestora. Astfel aufost stabilite zilele de 25-27 mai pentrualegerea deputaţilor şi 30-31 mai pentrusenatori.

După instalarea guvernului Averescu,Octavian Goga, care primise funcţia deministru de stat, pe data de 28 martie, înfruntea unui grup de 29 de membri aiPNR îi prezintă lui Iuliu Maniu o demisiecolectivă, cerând ieşirea din partid. Într-un apel datat la 31 martie 1920 cei demi-sionaţi anunţau că au hotărât împreunăcu Liga Poporului să înfiinţeze un noupartid cu numele de Partidul Poporului.De asemenea, Liga Poporului a mai fu-zionat cu gruparea lui Iancu Flondor şiSergiu Niţă şi cu Uniunea naţională a bă-năţenilor, care era condusă de către preo-tul Avram Imbroane.

Campania a debutat prin luptapartidelor din opoziţie împotriva guvernului Averescu

În aceste condiţii, Comitetul CentralExecutiv al PNR a convocat congresulpartidului pentru data de 24 aprilie 1920la Alba Iulia. Pe ordinea de zi erauanunţate problemele ce urmau a fi dez-bătute. Asftel, după ce se prezenta rapor-tul Comitetului Central Executiv, urmasă fie ales un comitet care să facă propu-neri asupra situaţiei politice din ţară, săfie îmbunătăţit programul partidului şisă i se dea o nouă organizare. De aseme-nea, urma să fie ales un nou Comitet Cen-tral.

Manifestul partidului a fost trimis tu-turor preşedinţilor de organizaţii ju-deţene, precum şi convocarea pentruCongres. Acest manifest trebuia afişat decătre preşedinţii de organizaţii judeţeneîn fiecare comună. Era primul congres alpartidului de după Marea Adunare naţio-nală de la Alba Iulia din 1 decembrie1918.

La acest congres, foştii parlamentarierau membri de drept, iar în afară deaceştia, fiecare circumscripţie trimiteacâte 2 delegaţi şi fiecare judeţ câte 5. Înceea ce priveşte circumscripţiile electo-rale, erau luate în considerare cele dintoamna anului 1919. Astfel au luat partela congres, în afară de deputaţi şi senatori,542 de delegaţi din cele 22 de judeţe aleTransilvaniei.

A doua zi după Congres, pe 25 aprilie,Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida Voievod

i-au comunicat lui Nicolae Iorga şi lui IonMihalache faptul că acceptă o colaborareîn campania electorală cu partidele pecare aceştia le reprezentau, respectiv Par-tidul Naţionalist Democrat şi PartidulŢărănesc, însă nu se accepta o colaborarecu liderul ţărănist dr. Nicolae Lupu, carenu era bine văzut de rege.

La Ardud candida fostuldeputat Augustin Mircea, iar laCareii Mari George P. Văleanu

Campania electorală a debutat prinlupta partidelor menţionate împotrivaguvernului Averescu, iar în această cam-panie s-au polarizat două mari grupăripolitice şi anume cea din jurul PartiduluiPoporului, aflat la guvernare şi partidelecare au consitutit Blocul parlamentar şiguvernaseră înainte.

PNR era hotărât să menţină mono-polul politic în Transilvania şi Banat. Deaceea a început o propagandă politicăintensă, în fruntea listelor de candidaţise aflau cei de la conducerea centrală,personalităţi precum Iuliu Maniu, VasileGoldiş sau Alexandru Vaida Voievod.

Pentru judeţul Satu Mare candidaula Camera Deputaţilor următorii< în cir-cumscripţia electorală :omcuta Marecandida fostul ministru Alexandru VaidaVoievod, la Baia Mare a fost anunţatăcandidatura fostului ministru Mihai Po-povici, dar acesta s-a retras în favoarealui Vasile Lucaciu. La Ardud candida fos-tul deputat Augustin Mircea, la Ugocea-Oaş fostul deputat Andrei Doboşi, iar laCareii Mari fostul deputat George P. Vă-leanu.

La Senat candidau Alexa Pocol, pro-prietar de mine şi fost senator în circum-scripţia electorală Baia Mare, iar în cir-cumscripţia Satu Mare candida FlorianStan, fost senator şi el în primul parla-ment al României Mari.

După decretul-lege adoptat, noile cir-cumscripţii trebuiau publicate cu 30 dezile înainte de alegeri, ceea ce nu s-a în-tâmplat. Liderii PNR spuneau că aceastăînt]rziere se fîcea cu scopul ca cei carecandidau din partea PNR în Transilvaniasă nu-şi poată cunoaşte electoratul şi săia legătura cu acesta pentru propagandă,în vreme ce candidaţii guvernului cu-noşteau delimitarea circumscripţiilor şiporniseră deja în campanie electorală înnoile circumscripţii.

Un deputat a descoperito fraudă electorală la Berveni

În Monitorul oficial numărul 23 dindata de 2 mai, guvernul Averescu publicadecretul-lege referitor la amânarea ale-gerilor din Transilvania şi Banat, stabi-lindu-se zilele de 3 şi 4 iunie pentru Ca-mera Deputaţilor, zilele de 6 şi 7 iuniepentru Senat şi ziua de 8 iunie pentruColegiul universitar din Cluj. Motivareaamânării acestor alegeri era, în concepţiageneralului Averescu faptul că dificultăţilede ordin material, ca repartizarea circum-scripţiilor electorale, afişarea listelor etc,au făcut ca el să amâne alegerile pentruTransilvania şi Banat.

În bătălia pentru un mandat de se-nator în circumscripţia Carei, judeţul SatuMare, deputatul deja ales Gh. Văleanusurprinde comisia de votare în momentulcând falsificau alegerile, noaptea, în pre-zenţa martorilor, aceştia fiind denunţaţiparchetului. Este vorba de secţia de votaredin comuna Berveni, unde deputatul Gh.Văleanu şi preotul Gh. Mureşan, candi-datul acestei circumscripţii la Senat s-audeplasat în noaptea dintre alegeri, înnoaptea de 6 spre 7 iunie.

În contestaţia sa, deputatul Văleanuspune că în prima zi, pe la orele 5 după-amiaza, candidatul PNR avea un avansde 400-500 de voturi. Văzându-se ame-ninţat cu pierderea scrutinului, candida-tul averescan a recurs la falsificarea ale-gerilor. În acea nopate, pe la ora 1 şi ju-mătate, deputatul Văleanu a surprins co-misia de votare din secţia Berveni în mo-mentul când "operau pentru alegerea can-didatului oficial dl. Marchiş".

Conform declaraţiilor deputatuluiVăleanu, preşedintele secţiei de votare adat ordin juraţilor satului, după ce pre-fectul părăsise secţia de votare, să strângădin sat certificatele de alegător, de la ceicare dormeau. Împreună cu jandarmii aumers din casă în casă şi au adunat certi-ficatele. În momentul în care i-a surprinsVăleanu se desfăşura următoarea acţiune<preşedintele secţiei de votare, Szechelylua buletinele de vot de culoare albastru-`nchis, care erau buletinele de vot ale can-didatului guvernamental, le băga în plicşi apoi în urnă.

Un om de încredere al candidatuluicitea lista de alegători, un altul căuta aces-te nume în lista de alegători, iar altul căutaaceste nume între certificatele de alegători

luate de la oameni. Dacă nu se regăseauprintre acestea preşedintele secţiei făceaalte certificate din cărţile de alegător luatede la notarul comunei, pe care l-a sculatdin somn pentru a le obţine.

Urmărind de la geam toată aceastăoperaţiune, Văleanu îi cheamă ca şi mar-tori pe jandarmii care păzeau afară secţiade votare şi mai având ca martor un în-văţător a strigat la geam< "Aşa se face vo-tarea?", la care cei din sală au înlemnit,neaşteptându-se să fie prinşi la ora res-pectivă. În aceste condiţii deputatul Gh.Văleanu a întocmit un proces verbal cudepoziţiile martorilor şi l-a înmânat par-chetului.

Organizaţia PNR din judeţul Satu Mare a trimis în Parlament doi deputaţişi un senator

Judeţul Satu Mare avea dreptul, con-form noii legi electorale să trimită în Par-lamentul României 7 deputaţi şi 3 sena-tori, faşă de 12 deputaţi şi 5 senatori câta avut dreptul la alegerile parlamentaredin noiembrie 1919.

În circumscripţia Şomcuta Mare, Ale-xandru Vaida Voievod, candidat al PNRl-a avut ca şi contracandidat pe Sever Pop.A fost o victorie la limită a candidatuluiPNR, care a obţinut 1.854 de voturi, faţăde cele 1.840 ale contracandidatului său.

În circumscripţia Baia Mare, la fel,candidatul PNR Vasile Lucaciu a obţinut1.919 voturi faţă de cele 1.882 voturiobţinute de contracandidatul său GezaHoffer, însă după alegeri Vasile Lucaciuva trece la Partidul Poporului fiind acuzatde imoralitate politică.

La Cărăşeu candidatul PNR VasileArdelean a obţinut doar 455 de voturifaţă de cei doi contracandidaţi ai săi, IosifNistor obţinând 679 de voturi şi EugenBarbul 1.977 de voturi, cel din urmă pri-mind primul mandat de deputat.

La Careii Mari a învins detaşat can-didatul PNR, fostul deputat George P. Vă-lean, obţinând 830 de voturi. În circum-scripţia Oaş-Ugocea, din partea PNR acandidat Andrei Doboşi, iar din parteaGuvernului Ioan V. Vancea, fost prefectde Alba, acesta din urmă fiind declaratcâştigător, dar în momentul validăriimandatului de către Cameră s-au obser-vat nereguli, motiv pentru care au fostorganizate alegeri parţiale în septembrie1921. La Senat, în circumscripţia electo-rală Satu Mare, candidatul PNR a pierdutalegerile în faţa lui Silviu Herbay, care aobţinut 1.064 de voturi.

În momentul validării mandatelor decătre Senat, Liviu Mişca, senator PNR aintrodus o constestaţie, invocând frau-darea alegerilor.

Organizaţia PNR din judeţul SatuMare a trimis astfel în Parlamentul Ro-mâniei doi deputaţi şi un senator. În con-cluzie, în ciuda eforturilor Partidului Po-porului aflat la guvernare, în special celeale lui Octavian Goga de a împiedica pro-paganda PNR, acest din urmă partid areuşit să obţină 27 de mandate, ceea ce îlsitua pe locul al doilea între partidele dinRomânia. Începând cu aceste alegeri, înTransilvania şi Banat au început să pă-trundă şi partidele din Vechiul Regat, darau avut succes la electorat doar în mo-mentul când au fost la putere şi au orga-nizat alegerile.

Informaţiile folosite în acest materialau fost preluate din capitolul "OrganizaţiaPartidului Naţional Român din judeţulSatu Mare şi primele două alegeri de dupăMarea Unire" scris de Marian Pop şi apă-rut în volumul "Satu Mare - studii şi co-municări, seria istorie-etnografie-artă,Editura Muzeului Sătmărean 2008".

A consemnat Bogdan Mihalca

~n zilele de 2, 3, şi 4 noiembrie au avut loc alegerile pentru Cameră, iar în zilele de 7 şi 8 noiembrie pentru Senat.Noul Parlament urma să se întrunească la Bucureşti pe data de 20 noiembrie 1919

Satu Mare avea dreptul la 12 deputa\i;i 5 senatori la alegerile din 1919


TRADI}II

Denumirea popular[ a lui Sep-tembrie este R[pciune sau Vini\el,adic[ luna vinului, c[ci `ncepe cu-lesul ;i stoarcerea strugurilor pen-tru vin. Se spune c[ dac[ tun[ `nseptembrie, `n luna lui Faur adic[`n februarie, va fi z[pad[ mult[ ;ianul va fi m[nos.

Alt[ vorb[ din popor spune c[ dac[ ̀ naceast[ lun[ vor `nflori scaie\ii, asta`nseamn[ c[ va fi o toamn[ lung[ ;i fru-moas[, iar atunci c]nd r]ndunele pleac[mai repede dec]t `n mod obi;nuit estesemn c[ iarna va veni devreme. ~n calen-darul bisericesc lunii septembrie `i suntatribuite mai multe s[rb[tori importante<1 septembrie - ~nceputul Anului Bisericesc,8 septembrie - Na;terea Maicii Domnului,14 septembrie - ~n[l\area Sfintei Cruci (zide post). Dac[ la 15 august pr[znuimAdormirea Maicii Domnului, iat[ c[ o dat[cu `nceperea anului bisericesc, la 1 sep-tembrie avem un praznic ̀ mp[r[tesc ̀ nchi-nat Fecioarei Maria prin na;terea sa.

~n popor, aceast[ zi este numit[ ;iS]nt[m[rie Mic[. A fost fixat[ ̀ n a opta zidin anul bisericesc, pentru c[ cifra optsimbolizeaz[ ziua ve;niciei, via\a f[r[ desf]r;it. Datorit[ ei, Fiul cel Ve;nic al luiDumnezeu s-a `ntrupat, a biruit moartea;i a d[ruit oamenilor via\[ ve;nic[ `n~mp[r[\ia Cerurilor. S[rb[toarea Na;teriiMaicii Domnului marcheaz[ hotarul as-tronomic dintre var[ ;i toamn[. Se spunec[ `n aceast[ zi r]ndunelele pleac[ spre

\[rile calde, insectele `ncep s[ se ascund[`n p[m]nt, iar frigul `;i face sim\it[ pre-zen\a. A;a c[ pe bun[ dreptate ;i vorbadin popor< O trecut S]nt[m[rie, leap[d[;i p[l[rie. ~n aceast[ perioad[ se organi-zeaz[ t]rguri ;i iarmaroace. Calendareleagricole ale vremii consemneaz[ ̀ nceperea

unor activit[\i ̀ n gospod[rie, precum cu-lesul fructelor, a plantelor medicinale, cu-lesul nucilor, str]nsul strugurilor ;isem[natul cerealelor de toamn[.

"Ara\i c]mpurile de gr]u ;i sem[na\i-le p]n[ pe la 13. S[m[na\i `nc[ varzanem\easc[, spanac, morcovi, r[s[di\i salata

de iarn[> aduna\i semin\ele coapte de pringr[dini> culege\i castrave\ii cop\i, t[ia\icol\urile de pe pomi.

~n luna aceasta se ̀ ncepe culesul poa-melor. Soiurile iernatice se culeg cu m]na;i se `mp[r\esc `n clase dup[ m[rime ;ifrumse\[, ca s[ aib[ un pre\ mai bun. ~nain-te de a le a;eza ̀ n pivni\[, se ̀ ntind la soare,ca s[ iese umezeala din ele. F[ gropile pen-tru altoii ce voie;ti a-i s[di mai t]rziu `ntoamn[. R[re;te frunza de pe pomii pitici;i cei pu;i `n ;ir des, ca razele soarelui s[-i poat[ str[bate. Seam[n[ bucate tomna-tice. Nu fi zg]rcit la sem[nat, c[ te vei c[ila secerat. Pe la cap[tul lunei se ia miereade la stupi. De sunt `nc[ flori nu te gr[bi,ca albinele s[ poat[ `nc[ aduna. Livezilepr[jite de ar;i\a soarelui, pe unde vezi c[a secat col\ul ierbii, le seam[n[ cu s[m]n\[de iarb[ ;i flori de f]n." (Antoaneta Oltea-nu, Calendarele poporului rom]n, Ed. Pai-deia, Bucure;ti, 2001, 2009)

14 septembrie - Ziua Crucii

~n aceast[ zi se s[rb[tore;te ~n[l\areaSfintei Cruci sau Ziua Crucii, cum maieste denumit[ ̀ n popor. De altfel, este cu -noscut[ ca fiind cea mai veche s[rb[toare`nchinat[ Crucii, cinstit[ prin post. Esteziua care veste;te sf]r;itul verii ;i ̀ nceputultoamnei. Se crede c[ acum t]r]toarele`ncep s[ se retrag[ `n p[m]nt p]n[ `nprim[vara urm[toare, la 17 martie, c]ndsunt s[rb[torite Alexiile. Exist[ credin\ac[ ̀ n aceast[ zi, ;erpii ̀ nainte de a se retra-ge, se str]ng mai mul\i la un loc, se

`ncol[cesc ;i produc o m[rgic[ numit["piatra nestemat[" folositoare pentru vin-decarea tuturor bolilor.

Se poste;te pentru s[n[tatea familiei,pentru spor ;i pentru bun[strarea gospo-darilor. Tot ̀ n aceast[ zi, ̀ n zonele viticole`ncepe culesul strugurilor, se bat nucii ;ise adun[ din p[duri, ramurile de alun.Tradi\ia spune c[ ramurile primesc puterimiraculoare ;i sunt unelte valoroase pen-tru f]nt]narii care vor s[ depisteze izvoa-rele subterane. Nu se m[n]nc[ niciun ali-ment al c[rui miez se aseam[n[ cu crucea,precum prunele, pepenii, nucile sau ustu-roiul.

~n credin\a popular[, frunzele ;i florilede busuioc, menta, maghiranul ;i cimbrulsunt plante magice ;i se sfin\esc la biseric[,iar ̀ n timpul slujbei se p[streaz[ l]ng[ cru-ce. Florile de busuioc sfin\it acum alin[durerile, chiar ;i migrenele puternice saudurerile de din\i. ~n mediul rural, cu cren-gu\e de busuioc aprinse se afum[ bolnaviide friguri. Busuiocul se pune ;i `n vaselecu ap[ pentru p[s[ri pentru a fi ferite deboli, dar ;i la ste;inile caselor pentru a leferi de rele.

De ̀ n[l\area Sfintei Cruci se preg[te;te"un leac" pentru pomii care nu mai rodesc<gospodarii at]rn[ de ramurile acestoracruci f[cute din busuioc sfin\it la biseric[;i curpeni (tulpini t]r]toare de castrave\i;i de pepeni), sper]nd ca rodul s[ se adune;i `n ace;ti fructiferi neroditori.

Se spune c[ acum florile se pl]ng unaalteia pentru c[ se usuc[ ;i mor.

A consemnat :tefania Cri;an

Oşanul este cunoscut în toatălumea pentru tradiţiile pe care s-astrăduit să le păstreze, indiferentîn ce colţ de lume s-a dus să mun-cească. Vara, când vine însă acasă,îmbracă mândru straiele populareşi se duce duminică de duminicăla biserică.

Cei care îi cunosc pe oşeni ştiu căaceştia sunt nu doar aprigi la fire, ci şifoarte credincioşi, darnici, dar şi greu deoprit atunci când îşi pun ceva în gând. Aşase întâmplă şi atunci când oşeanul îşi do-reşte să organizeze nunţi fastuoase, în caremirii coboară din elicopter sau au partede cele mai bune formaţii de muzică dinregiune. Fără să ţină cont de bani, mireleoşan se străduieşte să îşi mulţumească mi-reasa, însă nu uită nici de tradiţii. Aşa seface că cele mai multe nunţi care au avutloc şi anul acesta în Ţara Oaşului au începutdupă tradiţii, cu steagul şi în portul popu-lar, lucrat atent de mâinile celor mai iscu-site oşence din comună. Anuţa Pop (Turţ),Maria Nichituţ (Gherţa Mică) şi MărieMireselor (Racşa) dau dovadă că tradiţiagătitului miresei, cu toate cele ştiute şineştiute nu a dispărut încă, iar tinerelesunt dornice să ducă mai departe aceastătradiţie.

La biserică, în port popular

În postul Sfintei Mării, până la 15 au-gust, oşanul se linişteşte. În perioada aceas-ta nu se oficiază cununii religioase, însăoşencele merg seară de seară la bisericăunde cântă pricesne şi neapărat au capulacoperit. Chischineul nu este colorat ţipă-tor, iar văduvele au grijă să le înveţe pe ti-nere să mai lase la o parte în Postul SfinteiMării hainele mulate şi rochiile scurte, da-că vor să aibă parte de ajutorul Maicii

Domnului. Căci aşa spune tradiţia la oşenică Maica este ajutorul fetelor care vor săse mărite şi să dăruiască soţilor copii pu-ternici şi sănătoşi.

Tinerele sunt sfătuite ca măcar la săr-bători mari să îmbrace portul oşenesc for-mat din cămaşă, pindileu (fustă), zadie sauşorţ şi chischineu (batic). Neapărat la ma-rile sărbători, oşanca îşi pune la gât maimulte mărgele viu colorate, iar unele dintreele nu au renunţat nici azi în a mai încălţacizmele care pot avea acum aplicaţii din

mărgele. Faptul că în cele mai multe co-mune oşeneşti se mai păstrează aceastătradiţie, de a îmbrăca portul popular la bi-serică de mari praznice s-a putut vedea şide Praznicul Naşterii Sfintei Mării sauSfântă Mărie Mică în Călineşti Oaş, acolounde credincioşii au participat la hramulBisericii Ortodoxe.

“ În această zi, mare prazinc pentrutoţi credincioşii, nu se lucrează, din bătrâniaşa se spune în zona Oaşului că femeilenu au voie să facă curăţenie, toţi membrii

familiei să meargă la biserică şi să se roageMaicii deoarece Ea mijloceşte în faţa luiDumnezeu pentru credincioşi şi tot ea neajută să ne vedem împlinite dorinţele. DeSfântă Mărie Mică se duce la biserică lu-mânări, pâine pentru sfinţit şi busuioc,pentru că de acum se spune că se stricăvremea şi dacă ai în casă lumânări sfinţitee bine să te foloseşti de ele când e vremeagrea. Tot azi se mai spune că rugăciunileadresate Maicii Domnului de către per-soanele care-şi doresc un copil sunt mai

ascultate ca oricând“, a explicat preotul pa-roh din Călineşti- Oaş, Gavrilă Mihalca.

Portul popular reflectă caracterul oşanului

“Faptul că nu am renunţat să îmbrăcămportul popular este dovada faptului căţinem la tradiţiile noastre. Cei care mai aucostume vechi sunt destul de puţini. Acumcostumele se fac altfel, după o altă modăşi cele de azi sunt mult mai grele. Toatadorinţa aceasta de a ţăpuri, tropotitul semai păstrează în Oaş. Mai sunt ţesătoarecare şes pânză, precum Maria Dorle careare un război de 100 de ani, dar cel maiimportant cred eu că este să nu ne fieruşine nici de costumele acestea noi, viucolorate. Problema este că nu se mai cultivăinul şi cânepa. În momentul în care se varevitaliza acest segment şi legătura omuluicu Pământul, poate atunci se va readuceîn discuţie ţeserea pânzei la fel cum făceaubunicele odinioară. Mie cel mai importantîn Ţara Oaşului mi se pare c[ este că cos-tumul nostru ne leagă de Pământ, de ogor,de ceea ce muncim. Eu nu am cunoscutîncă oşean care să nu fie mândru că s-anăscut în zona aceasta”, a explicat profe-sorul şi etnologul Mihaela Grigorean.

Ţara Oaşului mai este cunoscută şipentru ţăpurituri. Ţâpuriturile sunt gru-pate în pseudostrofe şi de cele mai multeori ţăpuritoarele nu lipsesc de la nici onuntă ori sărbătoare câmpenească. Liber-tatea de exprimare prin strigătură nu estecenzurată decât de normele morale ale co-munităţii din care fac parte dansatorii.Printre temele abordate în strigăturile dinfondul arhivistic consultat se află< iubirea,trecerea timpului, relaţiile interpersonale,ritualurile şi ocupaţiile tradiţionale. Iubireapare a fi axul care centrează viaţa sufle-tească a oşanului< ,,De n-ar fi iubirile/ Ces-ar face fetele?/ S-ar usca ca florile/ Toam-na când dau brumele”.

Scaie\ii `nflori\i `n septembrie anun\[ o toamn[ lung[ ;i frumoas[

Ţara Oașului mai este cunoscută și pentru ţăpurituri. Ţâpuriturile sunt grupate în pseudostrofe și de cele mai multe oriţăpuritoarele nu lipsesc de la nici o nuntă ori sărbătoare câmpenească

Ziua Crucii este cunoscut[ ca fiind cea mai veche s[rb[toare `nchinat[ Crucii,cinstit[ prin post

Tinerele sunt sfătuite ca măcar la sărbători mari să îmbrace portul oșenesc format din cămașă, pindileu(fustă), zadie sau șorţ și chischineu (batic). Neapărat la marile sărbători, oșanca își pune la gât mai multemărgele viu colorate, iar unele dintre ele nu au renunţat nici azi în a mai încălţa cizmele care pot avea acumaplicaţii din mărgele. Faptul că în cele mai multe comune oșenești se mai păstrează această tradiţie, de a îm-brăca portul popular la biserică de mari praznice s-a putut vedea și de Praznicul Nașterii Sfintei Mării sauSfântă Mărie Mică în Călinești Oaș, acolo unde credincioșii au participat la hramul Bisericii Ortodoxe.

Portul popular o;enesc este `mbr[catcu m]ndrie la marile praznice


S~N~TATEExtractul de m[ce;, plant[ cu un nivel foarte ridicat de vita-

mina C, garanteaz[ bio-disponibilitatea mare a acestei vitamine,acidul ascorbic reg[sindu-se `n acest supliment `n matricea saalimentar[ natural[.

To\i cei care au avut ocazia s[treac[ pragul Centrului de aerobic,cycling ;i fitness PrimaGym SatuMare cunosc sentimentul de a p[;i"acas[", de a te sim\i `n largul t[u`n mijlocul unor oameni pentrucare mi;carea este parte impor-tant[ a unui stil de via\[ s[n[tos.

V[ propunem s[ face\i cuno;tin\[ cudou[ tipuri de antrenament eficient pentrufiecare p[rticic[ a corpului. Vorbim desprespinracing ;i spinning, antrenamente con-duse de Petru Pasztor ;i Titus Osz.

S[-ncepem cu spinracing. Un antre-nament total body, adic[ pe parcursulc[ruia antren[m ;i lucr[m efectiv tot cor-pul. 55 de minute cu tot cu ̀ nc[lzire ;i re-laxare, pe biciclete sta\ionare ;i cu un efortintens. Dac[ nu a\i `ncercat un astfel deantrenament, trebuie s[ o face\i pentru c[ve\i avea ocazia s[ c[l[tori\i, desigur ̀ ndru-ma\i de instructorul Petru Pasztor, prindiferite trepte de intensitate, vitez[, rezis-ten\[, totul pentru cre;terea pulsului. Spin-racing este un antrenament foarte eficientpentru arderea gr[similor! :i complet[maici< nu numai pentru arderea gr[similordeoarece la ora de spinracing se lucreaz[intens at]t la ardere, c]t ;i pe zone mus-culare. Spinracing-ul nu are ca efectm[rirea masei musculare `n zonacoapselor! De re\inut este faptul c[ la orelede tip spinracing pot participa ;i de la copiicu v]rsta mai mare de 12 ani la persoanede v]rsta a treia, aceast[ form[ de mi;carefiind benefic[ pentru organism indiferentde v]rst[, greutate fiindc[ nu afecteaz[ ar-ticula\iile. Cu acordul medicului ;i vi-itoarele m[mici care au o sarcin[ f[r[ prob-

leme, normal[, p]n[ ce sarcina are ;aseluni pot veni la spinracing!

Spinning sau simularea situa\iilorreale din ciclism cum sunt sprinturile ori urcarea dealurilor

R[m]nem tot pe bicicletele sta\ionaredin Centrul PrimaGym Satu Mare la o;edin\[ extraordinar de pl[cut[ de spin-ning. ~l avem al[turi de noi pe Titus Oszcare pe parcursul a 45 de minute ne ajut[s[ lu[m parte la o simulare a situa\iilorreale din ciclism cum sunt sprinturile, ur-carea dealurilor. Ora de spinning are fun-dal muzical, iar instructorul joac[ un rolimportant ̀ n a-i motiva pe cursan\i ̀ n con-tinuu s[ m[reasc[ efortul ;i ritmul de ped-alare. Cei care nu rezist[ toat[ ora pot ̀ nce-tini p]n[ la rec[p[tarea puterilor, f[r[ a seopri din pedalat.

Cycling-ul este extrem de eficient c]ndvine vorba de arderea gr[similor. ~ntr-osingur[ ;edin\[ se pot arde p]n[ la 400 -500 de calorii, iar rezisten\a cardio-vascu-lar[ se construie;te rapid. Trebuie s[ spe-cific[m ;i faptul c[ fa\[ de o ;edin\[ nor-mal[ de biciclet[ static[, cycling-ul solicit[foarte multe grupe musculare. Din c]nd`n c]nd ne ridic[m, sprijinindu-ne de ghi-don cu m]inile, iar astfel lucr[m grupecare ̀ n mod normal nu ar fi solicitate. Spe-ciali;tii spun despre cycling c[ ar putea fivarianta de mi;care `n caz de vreme reapentru amatorii de ciclism sau jogging.

Acestea fiind spuse, haide\i pe bici-clete! Instructorii v[ a;teapt[ la Centrulde aerobic, cycling ;i fitness PrimaGymdin Satu Mare, Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5.Informa\ii la telefon 0361.884.947 sau pesite-ul www.primagym.ro.

Ioana Vladimirescu

Sirop Imunotonic

Este un supliment alimentar cu rolde `nt[rire ;i stimulare a imunit[\ii.

Ingrediente - extract natural din fruc-te proaspete de< C[tin[-alb[ (Hippophaerhamnoides), tinctur[ de propolis, tinc-tur[ de Echinacea (Echinacea purpurea),zah[r invertit enzimatic (bogat `n com-plexul de vitamine B), conservant (ben-zoat de sodiu – 0,02%).

Men\iuni nutri\ionaleCon\ine< fructoz[, glucoz[, propolis,

polizaharide, uleiuri esen\iale, deriva\ifenolici (acid cichoric, acid caftaric, echi-nacozide), bioflavonoizi, beta-caroten,zeaxantin[, lutein[, xantofile, lectine, al-chilamide, acizi gra;i esen\iali, fitosteroli,vitamine (complexul vitaminic B, vita-mina K, vitamina C, vitamina A, vita-mina E, vitamina D), minerale ;i oligoe-lemente (potasiu, iod, calciu, fier, mag-neziu, cupru, fosfor ;i sodiu).

Men\iuni de s[n[tateSupliment alimentar adjuvant ̀ n for-

marea ;i `nt[rirea imunit[\ii. Surs[ bio-disponibil[ de vitamine, minerale, ;icompu;i cu rol antioxidant. Faciliteaz[detoxifierea general[ a organismului. Ad-juvant `n sporirea rezisten\ei la diver;ifactori alergeni. Sus\ine procesul naturalde recuperare a organismului `n episoa-dele de convalescen\[. Adjuvant `n pe-rioadele cu efort fizic ;i intelectual intens.Ac\iune tonifiant[, imunostimulatoare,antioxidant[, antiinflamatoare, vitami-nizant[ ;i mineralizant[.

Caracteristici generale ale produsu-lui<

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate din

zone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de con-taminan\i toxici carcinogeni,ierbicide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice.Siropul Imunotonic este untonic general valoros ;i unimunostimulent foarte efi-cient datorit[ propolisului, ex-tractului de C[tin[-alb[ ;i atincturii de Echinacea.Formula complex[ aprodusului a fost spe-cial conceput[ pentrua crea o complemen-taritate ;i o sinergiea compu;ilor natu-rali activi con\inu\ide fructele deC[tin[-alb[, deEchinacea ;i depropolis.

Produsul red[vitalitatea ;i bunadispozi\ie prin`nt[rirea imunit[\iinaturale a organis-mului. Acesta spo-re;te capacitateaproprie a corpuluide a lupta ̀ mpotri-va diver;ilor agen\ipatogeni (viru;i,bacterii, parazi\i) ;ide a rezista la di-ver;i factori aler-geni. Aceste pro-priet[\i se explic[prin con\inutulmare `n vitamine ;iminerale ce se

p[streaz[ nealterate, cu o bio-disponibi-litate sporit[, datorit[ proces[rii mini-male a ingredientelor, f[r[ tratamente

termice.De asemenea, produsul are o

ac\iune favorabil[ asupra ̀ ntre-gului aparat cardiovascular ;iasupra sistemului respirator. ~nplus, siropul este util ̀ n tonifie-rea celulelor hepatice, fiind unbun detoxifiant. Nu `n ultimul

r]nd, multitudinea de com-pu;i bio-activi contribuie la

sporirea rezisten\ei la fac-torii de stres fizic ;i psi-hic, energiz]nd ;i pro-tej]nd organismul fa\[de efectele negative aleradicalilor liberi.Astfel, Siropul Im-unotonic este indicat`n `mbun[t[\irea im-unit[\ii pe cale natu-ral[, vitaminizarea ;imineralizarea corpu-lui, ̀ nt[rirea organis-mului sl[bit sau aflat`n convalescen\[,pentru ̀ mbun[t[\ireaactivit[\ii intelectuale,energizarea fizic[, li-mitarea stresului oxi-dativ ;i detoxifiere.Mod de folosire< Pen-

tru adul\i, doza reco-mandat[ este de 1-2linguri de sirop, de 3ori pe zi, `naintea me-selor principale. Pen-

tru copii, doza reco-mandat[ este de 1-2 lin-

guri\e, de 3 ori pe zi. Cura

recomandat[ este de 30 de zile. Nucon\ine coloran\i sau arome de sintez[.A se agita `nainte de folosire.

Echinacea

Este un supliment cu rol adjuvant ̀ nsporirea imunit[\ii naturale a organis-mului.

Ingrediente (mg/capsul[)< extract in-tegral, 100% natural, din Echinacea pur-purea – 230 mg, maltodextrin[.Men\iuni de s[n[tate< Adjuvant ̀ n cre;te-rea imunit[\ii naturale a organismului.Sus\ine rezisten\a natural[ ;i capacitateade regenerare a organismului `n perioa-dele de convalescen\[ sau de stres. Areac\iune imunostimulatoare, antiinflama-toare, antimicrobian[.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 3-6 capsule pe zi,c]te 1-2 capsule de 3 ori pe zi, dup[ me-sele principale. Cura recomandat[ estede 20 zile cu o pauz[ de 7 zile dup[ careaceasta se poate relua. Curele se reco-mand[ `n special prim[vara ;i toamna.

Spray propolis

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflama-tor. Con\ine tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67mg, ap[ demineralizat[ - 8,00 ml, glice-rin[ farmaceutic[ - 8,00 ml, alcool etilicdin cereale 96% vol - 17,00 ml.

Produsul are urm[toarele pro-priet[\i< bacteriostatic, antimicotic, ci-catrizant, antiinflamator.

Recomand[ri< adjuvant `n afec\iunidermatologice (irita\ii, arsuri, eczeme),

ale cavit[\ii bucale (stomatite, afte bucale;i linguale), cicatrizarea ;i regenerarea\esuturilor lezate, calmarea durerilor. Da-torit[ Acidului alfa lipoic, este un puter-nic antioxidant (de 40-60 de ori mai pu-ternic dec]t vitamina E) ;i un puternicregenerant de antioxidan\i (vitamina C,glutation, coenzima Q10), poten\eaz[propriet[\ile terapeutice ale Tincturii dePropolis ̀ n tratarea afec\iunilor pielii sauafec\iuni provocate de `mb[tr]nire.

Mod de folosire< Extern< se aplic[ lo-cal la nivelul zonelor afectate, de 3-5 oripe zi sau la nevoie. Intern< se adminis-treaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 ori pezi, de la distan\a de 10-15 cm. Doza zil-nic[ recomandat[ (estimat[)< 1,5 ml pezi.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privi-re la produsele noastre ;i pentru ofer-te, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

antrenamente pe biciclete< spinracing ;i spinning la Primagym

Siropul imunotonic de laHypericum `nt[re;te imunitatea


RE}ETE

Datorită conținutului bogat de acidclorogenic, vinetele au proprietăți an-ticancerigene, antimicrobiene, antico-lesterol ;i antivirale.

Majoritatea populației percepe vi-netele drept un aliment delicios. Suntprea puțini cei care cunosc ;i valențeleterapeutice ale acestei legume, efectelebenefice pentru s[n[tate. Preparate în-tr-o manieră sănătoasă, vinetele suntdeosebite pentru sănătatea organismu-lui uman. Asigurarea vine din parteamedicilor ;i a nutriționi;tilor.

Pe lângă faptul că aceste legumesunt sățioase și potolesc, rapid, foamea,vinetele conțin doar 23 kcal la 100 gparte comestibilă.

Efectele dietei cu vinete

Cele mai recente studii demons-trează că efectele dietei cu vinete asupraorganismului depășesc așteptările. Da-torită conținutului bogat de acid clo-rogenic, vinetele au proprietăți anti-cancerigene, antimicrobiene, antico-lesterol și antivirale. Acidul clorogenicaccelerează metabolismul și inhibăaportul de glucoză în intestine.

Aceste cercetări clasează vinetelepe locul doi după varză, în terapia deprevenire a cancerului. Principalii con-stituenți ai vinetei< conținutul foarteridicat de apă (93 la sută), multe vita-mine (A, B1, B2, C-6 mg) și minerale(potasiu, calciu, sulf, fosfor, mangan șide iod) recomandă vinetele în curelede detoxifiere, în dieta diabeticilor, as-tmaticilor, supraponderalilor și a celorcu bronșită, deoarece aceste legumefluidizează secrețiile.

De asemenea, substanțele amaredin compoziția vinetelor întăresc sis-temul imunitar și creează o stare deliniște și de relaxare. Specialiștii reco-mandă persoanelor neliniștite și agitatesă includă în meniul lor măcar de douăori pe săptămână preparate cu vinete<salate, mâncare și musaca. Și diabeticiise pot bucura de efectele acestei legu-me, cu conținut scăzut de zaharuri (4g/100g).

Sucul vinetelor este foarte bun pen-tru curățarea ficatului și pancreasului,pentru prevenirea cancerului și pentruîncetinirea procesului de îmbătrânireprematură. Mai mult, s-a constatat căvitaminele din unele legume, dar maiales din compoziția vinetei (A, B1, B2și C), sunt mai eficiente decât cele carese găsesc în fructe.

Datorită unui fitonutrient numitnasunin, vinetele protejează membra-nele celulelor împotriva efectelor ra-dicalilor liberi. În testele efectuate peanimale, s-a constatat că acest nutrientprotejează și lipidele din membranelecelulelor creierului.

Cum păstrăm vinetele în sezonul rece?

Nutriționiștii recomandă conser-varea vinetelor prin coacere. S-a con-statat că preparatele culinare cu vineteprăjite conțin substanțe toxice și can-cerigene.

Vinetele coapte, curățate și tocate,unse cu un strat de ulei, sunt proviziisănătoase de iarnă, care se păstrează înpungi la congelator.

Persoanele care țin regimhiposodic pot preparapentru iarnă vinetemarinate cu usturoi.

Vlad M.

Vinetele au propriet[\i anticancerigene

;i antivirale

Substanțele amare din compoziția vinetelor întăresc sistemul imunitar și creează o stare deliniște și de relaxare. Specialiștii recomandă persoanelor neliniștite și agitate să includă în meniullor măcar de două ori pe săptămână preparate cu vinete< salate, mâncare și musaca.

Tort cu ciocolat[ din foi de napolitane

Omlet[ umplut[ cu spanac

Mod de preparare<

Se pregătește mai întâi crema deunt, pentru care untul moale se freacăcu zahărul, până când cristalele de za-hăr se topesc complet. Ciocolata se sfă-râmă și se topește pe aburi, apoi îm-preună cu nucile se adaugă la crema

de unt, se amestecă bine și se dă la rece.Fiecare foaie de napolitană se așază de-asupra unei oale cu apă fiartă pentru ale înmuia și apoi, dacă doriți un tortrotund, se decupează cu foarfeca debucătărie după forma rotundă a oalei.Dacă lăsați tortul pătrat, baia de aburie bine să faceți pe o tavă. Se așază foilecu crema între ele, se acoperă cu restulcremei de ciocolată și se garnisește cunuca mărunţită sau cu migdale. Se or-nează după preferință și se lasă la recede pe o zi pe alta.

Ingrediente<

8 foi de napolitane, 400 g deunt, 150 g de zahăr, 100 g de cio-colată fină (pentru topit), 100 gde nuci mărunţite plus încă 100g de nuci mărunţite sau solzi de

migdale pentru ornat

Mod de preparare<

Spanacul se curăță de codițe și sespală bine. Se fierbe și se strecoară, apoise toacă bine cu robotul sau cu blen-derul. Din făină și ulei se face un rântașmai consistent, însă, de data aceasta

fără boia de ardei și călit abia până cândîncepe să fie gălbui. Se adaugă usturoiulpisat, apoi pasta de spanac, sare, piperși treptat și laptele, amestecând în con-tinuu, iar compoziția se mai fierbe 3-5 minute. Se ia de pe foc și după ce serăcește puțin, se adaugă și oul bătut înprealabil. Se bat bine ouăle pentru om-letă, se condimentează, se adaugă făina,cu grijă, să nu facă noduri. Într-un vasantiaderent se face o omletă, iar aceastase umple cu crema de spanac. Dacăomleta a fost făcută în vas pătrat, sautavă, se poate face și ruladă, care apoise feliază.

Ingrediente<

Pentru omletă< 4 ouă, puținulei, condimente, o lingură defăină. Pentru umplutură< 250 gde spanac proaspăt sau un pachetde circa 100 g de spanac fiert șicongelat, un ou, un cățel de us-turoi, circa 100 ml lapte, o lin-gură cu vârf de făină, ulei, sare,

piper.

Rulad[ din piept decurcan cu prune uscate

Mod de preparare<

Pieptul de curcan se bătucește pu-țin, se condimentează cu sare și piperpe ambele părți, apoi se unge subțirecu muștar amestecat cu oțet. Prunele

se pun în apă călduță, până se umflă,se scurg, se taie mărunt, se condimen-tează cu cimbru, piper și puțină sare.Usturoiul și ceapa tăiată foarte măruntse amestecă cu prunele, pesmetul șiouăle. Se adaugă vin, până când se ob-ține consistența dorită. Se așează pestefeliile de carne și se rulează. Se învelescîn folie de aluminiu și se pun la cuptorpreîncălzit. După circa 25 minute foliase desface, se unge cu puțin ulei și semai prăjește, până când se rumenește.Se servește după ce se răcește.

Ingrediente<

500 g file de piept de curcan, 2ouă, o ceapă mare, 200 g pruneuscate (sau 100 g de prune uscateși 100 g de caise uscate), o lingu-riță de muștar fin, un cățel de us-turoi, o linguriță de oțet de meresau 2 lingurițe de oțet balsamic,circa 100 - 150 ml vin roșu sa-vignon, 4 linguri de pesmet fin,cimbru uscat și sfărâmat, sare,

piper, ulei pentru stropit.

Sup[ acri;oar[de pl[mâni

Mod de preparare<

Plămânii bine curățați se taie în bu-căți mai mari și se opăresc, iar primaapă se aruncă. Se pune apoi la fiert înapă ușor sărată și cu 3 linguri de oțet.Când plămânii s-au întărit, se ia de pefoc, se spală bine și se taie bucăți mai

mici. Zarzavaturile curățate se taie fe-liuțe sau cubulețe, și împreună cu bu-cățile de plămâni se pun la fiert în supade carne, la foc mic. Se condimenteazădupă gust, din ulei și făină se preparăun rântaș, la care se adaugă o lingurițăde boia de ardei. Când ingredientele s-au fiert, rântașul se pune în supă, apoidupă ce dă un clocot, se adaugă și smâ-tâna și se mai lasă câteva minute lafiert. Se ia de pe foc, apoi se adaugăoțet, după gust. Se poate servi cu ardeiiute și eventual cu adaos de smântână.

Ingrediente<

1 kg plămâni de porc, 5-600g de zarzavaturi (morcovi, pă-trunjei, gulie, țelină), 2 l supă deoase (se poate prepara și o bazăde supă de carne din cubulețe),200 g smântână, oțet din vin (du-pă gust), 3 linguri de făină, 4-5linguri de ulei, sare, piper, boia

de ardei, delicat (de casă).

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~Brandul Inedit lanseaz[ colec\ia pentru noul sezon toamn[-iarn[ 2016/2017! Crea\iile

vestimentare eman[ o atmosfer[ cozy, o intimitate complice care este `n ton cu bl]ndeleraze ale apusurilor de toamn[ ;i cu distinc\ia cabanelor de v]n[toare engleze;ti. Rochiilemidi accentueaz[ silueta, iar nuan\ele calde, p[m]ntii, pun `n valoare feminitatea.

Brandul inedit lanseaz[ colec\ia pentru noul sezon

toamn[-iarn[ 2016/2017 - “nostalghia”Crea\iile vestimentare eman[

o atmosfer[ cozy, o intimitatecomplice ̀ n ton cu bl]ndele razeale apusurilor de toamn[ ;i cudistinc\ia cabanelor de v]n[toa-re engleze;ti.

Toamna este superb[, toamnaaduce `n sufletul nostru prin tot ceeace eman[ natura o palet[ de culori pecare niciun alt anotimp nu poate s[ oredea mai bine. E un nou sezon, celal noilor colec\ii, iar `n r]ndurile demai jos v[ invit[m s[ descoperi\i fru-muse\ea noii colec\ii Inedit, o colec\ieintitulat[ “Nostalghia”.

Culoarea ro;ie estevedeta incontestabil[ a sezonului

Brandul Inedit lanseaz[ colec\iapentru noul sezon toamn[-iarn[2016/2017! Crea\iile vestimentareeman[ o atmosfer[ cozy, o intimitatecomplice care este `n ton cu bl]ndeleraze ale apusurilor de toamn[ ;i cudistinc\ia cabanelor de v]n[toare en-gleze;ti. Rochiile midi accentueaz[silueta, iar nuan\ele calde, p[m]ntii,pun ̀ n valoare feminitatea. Grafisme-le florale sau geometrice, transpuse`n borduri decorative ;i suprafe\e flui-de, confer[ un plus de rafinament \in-utelor de sezon. ~n ceea ce prive;teculoarea ro;ie, aceasta este vedeta in-contestabil[ a sezonului, clasic[ ;inonconformist[ ̀ n acela;i timp, ea vaplasa purt[toarele sale `n centrulaten\iei ;i al admira\iei. Ro;ul estenoul negru.

Culoarea dominant[ a liniei masculine este albastrul

Costumele b[rb[te;ti se remarc[prin silueta masculin[ ;i \es[turile ca-re ies din anonimat datorit[ caroiaje-lor ingenioase ce le acoper[. Pentru afi ̀ n ton cu atmosfera iernii, culoareadominant[ a liniei masculine este al-bastrul, `ntr-o `ntreag[ varietate denuan\e. Al[turi de albastru, tonurilegri sugereaz[ o elegan\[ rece, ̀ n acordcu ipostazele plumburii ale ceruluiacestui sezon.

Acestea fiind spuse, se anun\[ otoamn[-iarn[ de neuitat! BrandulInedit a reu;it de fiecare dat[, cu fie-care colec\ie, s[ ne surprind[, s[ neaduc[ un plus din toate punctele devedere cu orice pies[ vestimentar[creat[. :i iat[ c[ spectacolul pe care`l lanseaz[ ;i de aceast[ dat[, cu nouacolec\ie, ne invit[ s[ nebucur[m din plin de via\[!

Tr[im Inedit!Pentru a v[ `mbog[\i garde-

roba cu noile piese vestimentare din co-lec\ia toamn[-iarn[ 2016/2017, `n carecele mai actuale trenduri ale lumii mo-dei se ̀ nt]lnesc cu elegan\a clasic[, atem-poral[, sunte\i a;tepta\i la MagazinulInedit din municipiul Satu Mare, strada V]n[torilor nr. 11 sau, la un clic distan\[, online pe www.ineditfashion.com.

A consemnat Ioana Vladimirescu


DIET~Dietele vegetariene, slabe `n gr[simi, sau cele vegane scad

semnificativ durerea `n neuropatie. Fructele, legumele, pro-teinele slabe ;i alimentele bogate `n vitamina B reduc durerea.

Deteriorarea nervilor numit[neuropatie periferic[ este o com-plica\ie major[ a diabetului. Pa-cien\ii cu neuropatie periferic[ sepot sim\i ca ;i cum ar merge cupicioarele goale pe sticl[ spart[sau pe c[rbuni ̀ ncin;i. Boala maipoate afecta bra\ele, picioarele ;im]inile, scriescoalapacientilor.ro.

Alte posibile simptome suntamor\irea, m]nc[rimea, sl[biciunea ;ipierderea sim\ului echilibrului.Medica\ia poate fi de ajutor sau nu, `ns[dieta cu siguran\[ ajut[. Dar s[ vedemce alimente sunt indicate `n dieta bol-navilor cu neuropatie diabetic[.

Nutri\ionista Amy Campbell sus\inec[, ̀ n mare, 60-70% dintre persoanele cudiabet au ;i o form[ de neuropatie. ”Per-soanele cu diabet sunt expuse constantla niveluri ridicate ale glucozei din s]nge,ceea ce cauzeaz[ neuropatie. Fibrele ner-voase sunt foarte delicate. Nivelul ridicatde glucoz[ din s]nge poate interfera cutransmiterea semnalelor nervoase, poatealtera chiar nervii ;i, de asemenea, poatesl[bi vasele de s]nge care alimenteaz[nervii cu nutrien\i ;i oxigen”, explic[Amy Campbell.

Neuropatia periferic[ mai este agra-vat[ de inflama\ie, care ̀ nc[lze;te ;i um-fl[ \esuturile. Organismul folose;te in-flama\ia pentru a se vindeca sau pentrua lupta cu infec\ia, dar prea mult[ infla-ma\ie poate provoca dureri ;i poate pro-duce pagube. Anumite alimente sporescinfama\ia, `n timp ce altele o reduc. Iat[dou[ modalit[\i `n care dieta poate vin-deca neuropatia< sc[derea nivelului dezah[r din s]nge ;i reducerea inflama\iei.

Controlul glicemiei

Nivelul crescut de glucoz[ `n s]ngeproduce cele mai mari daune ̀ n neuropa-tia periferic[. La majoritatea persoanelor,glicemia cre;te dup[ mese, deci reduc]ndaceste episoade nepl[cute poate fi unprim pas pentru vindecarea bolii. Unstudiu publicat ̀ n Jurnalul de Gerontolo-gie arat[ c[ nivelul glucozei `nregistratdup[ mas[ este puternic asociat cu neu-ropatia periferic[.

Dar cum putem elimina acestecre;teri ale glicemiei dup[ mas[? PotrivitFunda\iei pentru Neuropatia Periferic[,consumul de fibre ;i alimente care sunt

mult mai u;or absorbite ̀ n fluxul sanguin(care au un index glicemic sc[zut) pre-cum fructe, legume, nuci ;i fasole, ajut[de cele mai multe ori.

Amidonul ;i zah[rul rafinat vorcre;te nivelul glicemiei rapid ;i vor ardenervii. Deci este bine s[ le evita\i. AmyCampbell sugereaz[ s[ m]nca\i por\iimai mici ;i s[ reduce\i carbohidra\ii pen-tru a sc[dea zaharurile.

Specialistul `n diabet Gary Scheinernoteaz[ c[ exerci\iile, ̀ n special cele efec-tuate dup[ mas[, vor men\ine un nivelsc[zut al zaharurilor. El sugereaz[, deasemenea ca pacientul s[ colaboreze cuun medic sau un specialist pentru a ajustamedica\ia. Insulina cu ac\iune rapid[ ;iamidon- blocantele scad glicemia.

Suplimentele care pot ajuta lasc[derea glicemiei includ o\etul, ceaiulf[cut din dude sau frunze de guava ;icapsulele ori ceaiul de pepene amar(cunoscut ;i ca goya).

Evitarea alimentelor inflamatorii

Alimentele pot declan;a inflama\ia.Problema este c[ alimentele ac\ioneaz[diferit la fiecare individ. Speciali;tii con-sider[ urm[toarele alimente/produse caav]nd poten\ial inflamator< gr[simi ne-saturate ;i saturate, uleiurile omega 6,precum cele de porumb, soia sau;ofr[nel, zah[rul ;i alcoolul.

Majoritatea uleiurilor sunt catalogatedrept omega-6 sau omega-3. Uleiurileomega-3 tind s[ reduc[ inflama\ia, `ntimp ce uleiurile omega-6 o `nr[ut[\esc.

Dr. Neal Barnard noteaz[, `n cartea”Alimente care lupt[ cu durerea”, c[urm[toarele alimente declan;eaz[ dur-erea< produsele lactate, gr]ul, citricele,porumbul, cafeina, carnea de toatetipurile, nucile, ou[le.

Bazat pe o serie de studii, site-ul Nat-ural Health Reports atrage aten\ia asupracelor mai rele alimente pentru artrit[ ;idurerile articula\iilor, care ar putea fi, `nmare m[sur[, acelea;i cu cele carecauzeaz[ dureri la nivelul nervilor< ali-mentele f[cute la gr[tar, glutenul (prezent`n gr]u, secar[ ;i orz ;i, de;i ̀ n mod nat-ural nu con\ine gluten, ov[zul adeseaprezint[ aceast[ substan\[ din cauz[ c[este cultivat ;i transportat cu alte gr]ne),legume precum cartofii, ro;iile, vinetele,ardeii, dar ;i tutunul, alimentele proce-sate ;i zah[rul.

Dr. Peter Osborne consider[ c[

aproape toate gr]nele, inclusiv orezul ;isoia, pot provoca inflama\ia. Evident, nupute\i renun\a la consumul tuturor aces-tor alimente ;i nici nu este nevoie s[ face\iacest lucru. Fiecare este diferit< trebuies[ afla\i exact ce declan;eaz[ inflama\ia`n organismul dumneavoastr[. O modal-itate este de a remarca momentul c]ndse `nr[ut[\e;te durerea. Ce a\i m]ncatast[zi? Nu mai m]nca\i acel aliment pen-tru o s[pt[m`n[ ;i vede\i dac[ se reducedurerea.

O modalitate mai dificil[, dar maieficient[, este dieta eliminatorie. Mai`nt]i, nu mai consuma\i niciunul dintrealimentele care vi se pare c[ v[ face r[u.Asta va `nsemna, probabil, s[ elimina\imulte dintre alimentele men\ionate p]n[acum. Elimina\i toate alimentele proce-sate, pentru c[ nu ;ti\i cu adev[rat cecon\in.

Dup[ o s[pt[m]n[ sau dou[, ar tre-bui s[ nu mai ave\i dureri a;a mari. Apoiad[uga\i alimentele ”suspecte” una c]teuna. Dac[ durerea nu revine, `nseamn[c[ nu alimentul respectiv a fost problema.Proceda\i la fel ;i cu restul de alimente.Dac[ durerea revine dup[ ce a\i con-sumat un anumit aliment, trece\i-l de-finitiv pe lista interzis[.

Ce pute\i m]nca

Numeroase studii arat[ c[ dietelevegetariene, slabe ̀ n gr[simi, sau cele ve-gane scad semnificativ durerea `n neu-ropatie. Fructele, legumele, proteineleslabe ;i alimentele bogate `n vitamina Breduc durerea.

Funda\ia pentru Neuropatie Perifer-ic[ recomand[ cre;terea consumului deacizi gra;i omega-3. Lua\i una sau dou[linguri cu ulei de in pe zi, m]nca\i pe;tegras (precum somon, halibut saumacrou) de c]teva ori pe s[pt[m]n[. Deasemenea, consuma\i aproximativ 85 degrame de nuci pe zi.

Al\i nutri\ioni\ti recomand[ inger-area de acid alfa- lipoic (ALA), desprecare se ;tie c[ ajut[ la controlul glicemiei.Vitaminele B, ̀ n special B-12, precum ;imagneziul ;i vitamina D, sunt de aseme-nea recomandate bolnavilor cu neu-ropatie.

Diverse studii au ar[tat c[ ghimbirul,turmericul, uleiul de m[sline, cafeaua,somonul, cimbrul ;i resveratrolul (carese g[se;te ̀ n strugurii ro\ii) reduc durerea`n cazul multor bolnavi, mai scrie scoala-pacientilor.ro.

Pentru multe dintre noi antre-namentele la sală sau o dietă să-nătoasă pot părea uneori dificile.Dar există şi persoane pentru careun stil de viaţă sănătos şi activ esteatât de înrădăcinat în rutina lorde zi cu zi, încât fac totul să parăatât de uşor.

Dacă ai luat o pauză de la sală sau dela alergat şi îţi doreşti să reintri rapid înformă, ai nevoie de câteva reguli simple,dar eficiente.

1. Regimul alimentar este esenţialO pauză de la sală nu înseamnă ne-

apărat şi un regim alimentar nesănătos,dar dacă vrei să ai un tonus muscularmai bun şi să scapi de câteva kilogrameîn plus, zahărul, alimentele rafinate şigrăsimile nu ar trebui să se găsească îndieta ta. O alimentaţie echilibrată şi hi-dratarea sunt vitale înainte de a intra însala de antrenament. Asigură-te că nulipsesc din dieta ta fructele şi legumeleproaspete, cerealele integrale şi proteineleslabe în grăsimi. Este important să ieigustări care te ajută să-ţi restabileşti ener-gia, dar fără a submina tot efortul depus.

2. Dozează-ţi efortul – nu exagera cuantrenamentele

Chiar dacă vrei să recuperezi timpulpierdut, este important să reiei antrena-mentele într-un ritm mai lent şi creşteintensitatea de la o ;edinţă la alta. Trebuiesă fii conştientă că rezultatele nu se obţinde pe o zi pe alta, dar pas cu pas vei revenila forma anterioară. Unele dintre cele

mai bune antrenamente după o pauză desală sunt orele de Pilates sau cele cardiopentru începători de tip Aerobic. Un altlucru la care trebui să fii atentă suntaşteptările – ai nevoie de răbdare şi per-severenţă pentru a-ţi recăpăta rezistenţala efort.

3. Poartă haine care să îţi ofere libertatede mişcare

Libertatea de mişcare asigură mişcărimai ample ale braţelor şi ale întreguluicorp, ceea ce înseamă mai multe ardericalorice. Un studiu realizat în Statele Uni-te ale Americii, arată că persoanele careau haine strâmte ard mai puţin caloriifaţă de cele care se îmbracă mai comfor-tabil. Astfel, acestea pot arde cu 25 de ca-lorii mai multe pe zi. Încălţămintea co-modă te poate ajuta să reintri în formăpentru că vei merge pe jos mai mult, fărăsă-ţi dai seama.

4. Sportul în doi este mai uşorCu siguranţă nu este uşor să reîncepi

să faci sport după ce ai luat o pauză, darîn compania unei prietene totul se poatetransforma într-un moment plăcut. Idealar fi să organizaţi mici întreceri, pentrua stimula spiritul competitiv. Poţi ruga oprietenă să vă faceţi abonament la sală şisă vă încurajaţi reciproc. O tură de alergatîn parc este mult mai distractivă alăturide o prietenă sau de partenerul tău, aşacă nu mai sta pe gânduri şi planificaţiprima sesiune de antrenament în doi.Pentru multe dintre noi antrenamentelela sală sau o dietă sănătoasă pot păreauneori dificile. Ţi-am pregătit câteva po-ze care te vor inspira cu siguranţă!

Ce trebuie s[ ;tim c]ndne reapuc[m de sport

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

Dieta bolnavilor cuneuropatie diabetic[


O paradă spectaculoasă a portu-lui popular care a străbătut centrullocalității a precedat duminică, 4septembrie, Festivalul Folcloric alNaționalităților la Bogdand.

Evenimentul a fost organizat de Con-siliul Județean, Centrul Judeţean pentruConservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Satu Mare, Primăria și Că-minul Cultural din comuna Bogdand șis-a bucurat de mare succes. La festivitateade deschidere a evenimentului aflat la ceade a XXVI-a sa ediție, au luat cuvântultoate personalitățile care au onorat festi-valul cu prezența lor, majoritatea salutândpublicul atât în limba română, cât și înlimba maghiară, felicitând organizatoriiși pe toți cei care își aduc contribuția deatâția ani la realizarea azestui evenimentunic în zonă. Au evoluat pe scenă< For-maţia de dansuri populare Bogdand, An-samblul Județului "Doruri Sătmărene",Ansamblul de dansuri populare maghiaredin Cluj "Ördögtérgye", Formația de dan-suri codrenești din Corund "Codrenașii",Ansamblul folcloric din Polonia, Formaţiade dansuri şvăbeşti "Gemeinsam",

Formaţia de dansuri populare ma-ghiare "Berekenye" - Cehu Silvaniei, For-maţia de dansuri şvăbeşti din Carei "RoteRose", Formaţia de dansuri populare ma-ghiare din Berveni "Bekek", Formaţia dedansuri populare maghiare "Szamoshát",Formaţia de dansuri populare maghiare"Rekettye" - Carei, Formaţia de dansuripopulare maghiare din Ser "Kukurók",

Ansamblul folcloric "Csodaszarvas" -Agriş, Formaţia de dansuri populare ma-ghiare din Nadișu Hododului, Formaţiade dansuri populare maghiare din Hodod,Formaţia de dansuri populare maghiaredin Lelei, unele dintre aceste trupe pre-zentând chiar mai multe dansuri, fie spe-cifice diferitelor regiuni, fie ale mai multoretnii din zonă.

Tradiționala festivitate Szé-chenyi organizată an de an la Re-metea Oaș a atras și de data aceas-ta numeroși participanți. Eveni-mentul, care a avut loc sâmbătă,3 septembrie, se află la cea de a26-a sa ediție, 25 dintre acestea fi-ind organizate de către cercul Szé-chenyi, condus la Satu Mare deregretatul nostru coleg de breaslă,jurnalistul Sike Lajos, care, la pu-țin timp după aniversarea de anultrecut, a trecut la cele veșnice.

Organizarea manifestări a fost pre-luată și va fi dusă mai departe de CentrulJudețean pentru Conservarea și Promo-varea Culturii Tradiționale.

Aniversarea zilei de naștere a acesteipersonalități de seamă a devenit o tradițieîn localitate, remetenii fiind și primii dinArdeal care, în furtuna istoriei, în 1861au avut curajul să ridice un monumentîn memoria contelui Széchenyi István.La fel ca în anii trecuți, manifestarea afost deschisă cu o slujbă oficiată la bise-rica reformată din localitate, după care,toți cei prezenți au ieșit ca într-o proce-siune, la monumentul Széchenyi, aflat încel mai înalt punct al satului. Aici, lumeaa fost întâmpinată cu câteva melodii po-pulare. Cei care au onorat evenimentulcu prezența lor au fost salutați de vice-primarul comunei Orașu Nou, Rákos Iu-liu, iar actorul Nagy Orbaán a recitat opoezie. Au mai luat cuvântul< Pataki Csa-ba, președintele Consiliului Județean Sa-tu Mare, deputatul Erdei D. István și PácsiMária, președinta Cercului Széchenyi dinUngaria. Între discursuri, elevii din lo-calitate au prezentat un frumos programartistic. Toți interlocutorii au vorbit des-pre marea valoare pe care contele Szé-chenyi a adus-o în dezvoltarea economi-că a Ungariei precum și a Transilvaniei,care în momentul respectiv făcea partedin Imperiul Habsburgic.

După discursurile festive cei prezenți

au depus coroane și au adus un omagiumarelui înaintaș.

225 de ani de la naștereacontelui Széchenyi

În 21 septembrie 2016 se împlinesc225 de ani de la nașterea contelui Szé-chenyi István, personalitate de frunte amarilor reforme, scriitor, fondatorul Aca-demiei Maghiare de Științe, ctitorul șiconstructorul Podului cu Lanțuri din Bu-dapesta, precum și a numeroaselor edi-ficii ale epocii sale din Ungaria și de pestegranițele acesteia. Ca un omagiu adusmarelui polihistor, 2010 a fost declaratAn Memorial Széchenyi.

Contele Széchenyi, despre care sespune că a fost ultimul polihistor al Eu-

ropei, s-a născut în 21 septembrie 1791,la Viena, fiind botezat la biserica roma-no-catolică Sfântul Mihai. Mama sa, con-tesa Tolnai Festetics Julianna, dupămoartea timpurie a primului său soț,contele Széchényi József, cu permisiunepapală s-a căsătorit după doi ani cu fra-tele acestuia, contele Széchényi Ferenc.Istvan a fost cel mai mic dintre cei șasecopii năsuți din căsătoria lor. A făcutșcoala în particular, unele materii fiin-du-i predate de profesori de specialitate.Nu era un copil supradotat, dar a fostfoarte sârguincios și interesat de tot.

Un polihistor cu viziune largă

La vârsta de 17 ani, la dispoziția fa-miliei, alături de cei doi frați ai săi s-a în-

rolat în armată și a obținut succese sem-nificative în luptele de apărare împotrivatrupelor lui Napoleon. Treptat, a obținutnumeroase grade militare. În timpul săuliber se autoperfecționa și îi plăcea foartemult să călătorească, iar în deplasărilesale făcute în Anglia și Franța studia cumultă atenție cultura și cuceririle tehni-cii, precum și instituțiile, pe care doreamai târziu să le înființeze și acasă. La fela procedat și în Grecia, la Bosporus și înAsia Mică. A fost scriitor, om politic, mi-nistrul transporturilor al Imperiului Aus-tro-Ungar, economist de mare pricepere,gândirea și competența sa a făcut ca întimpul vieții sale, Câmpia Panonică șiîntregul Bazin Carpatic să cunoască ceamai puternică dezvoltare economică.

A înțeles că factorul determinant

pentru dezvoltarea economică este cir-culația< traficul și transportul rutieră,pe cale ferată, sau navală, pe toate căileposibile și a luat numeroase măsuri înacest sens. De numele lui se leagă și di-rijarea cursului Tisei, el a inițiat și a or-ganizat construirea primului pod defier peste Dunăre, a condus regulariza-rea Dunării, a făcut navigabil fluviul laPorțile de Fier, el a inițiat, și ca ministrual transporturilor a semnat actele pen-tru construirea liniei de calea ferată Ri-jeka - Arad - Oradea - Satu Mare (primacale ferată care ajunge în orașul nostru).Tot printre realizările sale se numără șiînființarea primului șantier naval pen-tru nave cu motor pe aburi de pe teri-toriul țării. A avut o contribuție remar-cabilă la înființarea instituțiilor finan-ciar-bancare în zonă, el a înființat primașcoală tehnică și prima universitate teh-nică din zonă, a fost un ecologist re-marcabil al vremurilor sale, plantândmii de hectare de păduri, din pepinie-rele proprii. A fost primul nobil din Eu-ropa Centrală care s-a ocupat de creș-terea cailor de rasă, și a organizat con-cursuri de cai după modelul englezesc,prima cursă având loc în 1827.

Cu toate că Széchenyi nu a călcatniciodată pe meleagurilr Țârii Oașului,în memoria sa a fost ridicat monumen-tul din Remetea Oaș, unde, în fiecarean, în prima sâmbătă a lunii septembriemarele polihistor este comemorat. Nu-mele lui Széchenyi având legătură curevoluția din 1848, imediat după moar-tea sa în 1860, cinstirea memoriei salenu era o faptă onorabilă, fiind chiar in-terzisă în Imperiul Austro-Ungar. Ast-fel, cu toate că la Satu Mare s-a dorit ri-dicarea unui monument Széchenyi, nua fost posibil. Însă societatea locală denobili, care se afla în strânsă legăturăcu el nu a renunțat la această idee. Lanici un an de la moartea sa, monumen-tul a fost ridicat în localitatea RemeteaOaș, pe dealul Domokos, spre bucurialocalnicilorși mândria tuturor celor dinzonă.

Festivalul Folcloric al na\ionalit[\ ilor a atrasmii de spectatori la Bogdand

Aniversarea zilei de naștere a acestei personalități de seamă a națiunii a devenit o tradiție în localitate, remetenii fiind șiprimii din Ardeal care, în furtuna istoriei, în 1861 au avut curajul să ridice un monument în memoria contelui SzéchenyiIstván

Contele Széchenyi istván a fostcomemorat `n Remetea

PERSONALIT~}IAniversarea zilei de naștere a acestei personalități de seamă a

devenit o tradiție în localitate, remetenii fiind și primii din Ardealcare, în furtuna istoriei, în 1861 au avut curajul să ridice un mo-nument în memoria contelui Széchenyi István. La fel ca în aniitrecuți, manifestarea a fost deschisă cu o slujbă oficiată la bisericareformată din localitate

Cu numeroși invitați și în fața unuipublic adunat spontan, totuși într-o at-mosferă familială, în cadrul unei micifestivități care a avut loc sâmbăta trecută,în Centrul Nou (la Groapă), AsociațiaNoe Partium a prezentat sătmărenilorscopul cu care a luat ființă în municipiulnostru.

Cei prezenți au fost salutați de KatóIrina, președinta noii organizații uma-nitare, care a arătat că acest ONG doreștesă umple un gol în asistența socială săt-măreană, asumându-și o activitate des-fășurată în premieră nu doar în orașulnostru, ci în toată România. Astfel de or-ganizații funcționează în mai multe țărieuropene, unul dintre exemple fiind NoeTirol, care va servi drept exemplu celeide la noi. Asociația nu și-a ales denumi-rea de Noe Satu Mare, pentru că în timpdorește să-și extindă activitatea pe toatăpartea de nord-vest a Transilvaniei. Estefondată de voluntari, deocamdată nu areniciun angajat, iar scopul său este similarcu cel al lui Noe, de a construi o barcă cucare să-i salveze pe semenii săi. AsociațiaNoe Partium își propune salvarea unorpersoane cu dizabilități, să asigure un că-min acelor persoane cu nevoi speciale

care nu mai au aparținători care să-i ajute.În prima fază, în acest program ar intraun număr de 6-10 persoane, dar în timprețeaua se va extinde. Ar fi vorba de ocasă la marginea orașului, sau preferabil,la țară, unde acești oameni ar putea trăi,ar avea o grădină în care să-și producăcât mai multe din cele necesare pentrutraiul zilnic, ar avea o preocupare și o“familie”, fiind asistați de cât mai mulțivoluntari. În timp, se dorește și creereaunor ateliere protejate, pentru a asiguralocuitorilor acestor case cât mai mareindependență. A mai luat cuvântul șiCarmen Vitéz, din partea asociației carea organizat festivitatea. Au onorat invi-tația la eveniment reprezentanți ai au-torităților locale și județene, precum șiconducătorii mai multor ONG-uri carevăd Asociația Noe Partium ca un viitorpartener de colaborare.

În cadrul festivității a avut loc unminiconcert susținut de persoane cu di-zabilități, de o formație de voluntari șide artiști sătmăreni, iar în încheiere sutede baloane colorate au fost lăsate săzboare spre cer.

asocia\ia noe Partium ;i-a început activitatea la Satu Mare

Pagin[ realizat[ de Eva Laczko


MUZIC~

~n preajma anivers[rii celor 70de ani de la na;terea sa, FreddieMercury, legendarul solist al tru-pei rock britanice Queen, se poatespune c[ a devenit la propriu ostea, numele s[u fiind atribuitunui asteroid. Desigur, statutuls[u de star muzical nu a fost pusde nimeni la `ndoial[ vreodat[.

Pentru a marca 70 de ani de lanaşterea liderului trupei britaniceQueen, asteroidul 17473, descoperit în1991, a fost numit ”Freddie Mercury”.

De acum înainte, acest obiect ce-resc va fi cunoscut drept ”AsteroidFreddieMercury 17473”. Anunţul a fostpublicat pe 4 septembrie de Minor Pla-net Center şi vine ca o recunoaştere ainfluenţei extraordinare a lui FreddieMercury în lume.

Pe 5 septembrie, solistul britanic arfi împlinit 70 de ani.

S-a n[scut `n Zanzibar

Pe numele său adevărat FarrokhBulsara, s-a născut pe insula africanăZanzibar, la acea vreme colonie brita-nică, acum parte a Tanzaniei. Părințiisăi, Bomi Bulsara și Jer Bulsara erauperși din India care practicau religiaantică zoroastrian[.

Mercury a fost trimis în India lavârsta de 7 ani pentru a merge la Școalade băieți Saint Peter, lângă Bombay. Afost un elev strălucit care a excelat lasport și a învățat să cânte la pian. Lașcoală, a format o formație, denumităThe Hectics. Tot la St. Peter's a începutsă-și spună „Freddie”. A rămas în Indiaîn copilărie, locuind cu bunica și mă-tușa lui. Și-a completat educația în In-dia la St. Mary's (ISC) High School înMazagon.

La vârsta de 17 ani, Mercury și fa-milia sa au fost forțați să plece din Zan-zibar în Anglia ca rezultat al Revoluțieidin Zanzibar. Familia s-a mutat într-ocas[ mică la periferia orașului Felthamîn afara Londrei. Mercury a rămas ce-tățean britanic până la sfârșitul vieții.

În luna aprilie 1970, Mercury s-aalăturat chitaristului Brian May și ba-teristului Roger Taylor, care fuseserăîn formația Smile. În ciuda protestelorcolegilor săi, Mercury a ales numele“Queen” pentru noua formație. Tot înaceastă vreme și-a schimbat și numelede familie din Bulsara în Mercury.

O voce special[

Considerat ca fiind unul din ceimai buni căntăreți din toate timpurile,Freddie Mercury avea o voce deosebităși distinctivă, incluzând un ambitus de4 octave. Deși vorbea pe tonalități debariton, el cânta majoritatea melodiilorca tenor.

În comparație cu mulți compozi-tori de muzică rock, Mercury tindeasă compună melodii complexe. Deexemplu, “Bohemian Rhapsody” estecompusă din foarte multe note. Pe dealtă parte, “Crazy Little Thing CalledLove” este alcătuită din foarte puținenote. Deși Mercury compunea deseoriarmonii complicate, acesta a declaratcă nu știa să citească partituri muzicale.El a compus majoritatea melodiilor lapian, alegând deseori note greu de rea-lizat de colegul de trupă Brian May.

Un showman des[v]r;it

Mercury este recunoscut pentruprestațiile live. El a arătat un stil teatralcare deseori invoca o mare participarea publicului. La Live Aid în 1985, avr[jit un stadion de 72,000 de oamenicare au bătut din palme ;i au cântat.Performanța celor de la Queen la acesteveniment a fost declarată de mulțispecialiști drept cel mai bun concertdin toate timpurile.

În 1986, Queen a fost prima maretrup[ occidental[ care a cântat în spa-țiul comunist, unde a concertat în fațaa 80.000 de oameni la Budapesta. Ul-timul concert al lui Mercury cu Queena avut loc în ziua de 9 august 1986 laKnebworth House în Anglia unde aatras în jur de 150.000 de oameni.

Deși nu era un pianist strălucit,contribuțiile sale erau de obicei foarteoriginale, el bătând de multe ori doarritmul. “Don't Stop Me Now” pare a fimelodia care îi arată cel mai mult ta-lentul de pianist. Oricum, după spuselecolegului de trupă Brian May, Mercurynu era mulțumit de abilitățile sale lapian și a început să nu mai foloseascăinstrumente. Una din ultimele contri-buții la pian ale lui Mercury a fost me-lodia “It's a Hard Life” de pe albumulThe Works.

Pe vremea când era copil, Mercuryasculta multă muzică indiană, și unadin primele lui influențe a fost LataMangeshkar, pe care a avut oportuni-tatea de a o vedea live în India. Altă in-fluență a lui Freddie a fost actrița șicântăreața Liza Minnelli. Mercury alansat două albume solo, “Mr. BadGuy” și “Barcelona”, lansate în 1985,respectiv 1988. Peste mai mulți ani,unele albume au crescut mult în va-loare. Un single japonez al melodiei“Guide Me Home” de pe albumul Bar-celona valorează acum aproape 1.000de lire sterline (2.000 de dolari).

A fost r[pus de SIDA

La începutul anilor 1970, Mercuryavea o relație de lungă durată cu prie-tena Mary Austin, cu care locuia de

mulți ani. A început o relație cu unproducător de la Elektra Records, ceeace a rezultat finalul relației sale cu Aus-tin. Cei doi vor rămâne prieteni de-alungul anilor, Mercury a scris multemelodii despre Mary, cea mai notabilăfiind "Love Of My Life”.

La începutul anilor 1980, a avut orelație amoroasă cu actrița austriacăBarbara Valentin, care a apărut în vi-deoclipul piesei “It's a Hard Life”. În1985, începuse o nouă relație homo-sexual[ pe termen lung cu un coaforpe nume Jim Hutton. Acesta a trăit cuMercury în ultimii șase ani ai viețiiacestuia, l-a îngrijit când a fost bolnavși a fost prezent lângă patul lui când amurit.

Mercury a fost diagnosticat cu SI-DA în primăvara anului 1987, puțindupă Paște. În ciuda negațiilor, presabritanică a continuat zvonurile în aniiurmători, din cauza stării psihice a luiMercury și din cauza lipsei de turnee

a celor de la Queen. Până la sfârșitulvieții sale, Mercury era urmărit de fo-tografi, în timp ce tabloidul The Sunsusținea că Mercury este grav bolnav.Apariția sa din ultimul său videoclip,“These Are the Days of Our Lives”, le-a confirmat suspiciunile.

În ultimul său an de viață, Queenera la apogeul succesului, albumul “In-nuendo” intrând în topurile britanicepe locul întâi și vânzându-se în 250.000de exemplare doar în prima săptămânăde la lansare.

Pe data de 22 noiembrie 1991, Mer-cury a confirmat boala. După 24 deore de la declarația de presă, Mercurya murit, la vârsta de 45 de ani. Cauzadecesului a fost bronhopneumoniecauzată de SIDA. Deși el nu participasede ani de zile la slujbe religioase, în-mormântarea lui Freddie a fost făcutăde un preot zoroastrian. El a fost inci-nerat la cimitirul Kensal Green.

A consemnat V.A.

Tian Tian din China este câștigă-torul Secțiunii de Compoziție a Con-cursului Enescu 2016, categoria Mu-zică Simfonică, cu lucrarea intitulată"Concerto for orchestra", iar Caterinadi Cecca din Italia a fost desemnatăcâștigătoare la categoria Muzică de Ca-meră, cu lucrarea "Isole per 7 strumen-tisti". 34 de tineri compozitori și-au ur-mat visul de a deveni mari artiști ai lu-mii și și-au înscris partiturile în cadrulConcursului Enescu 2016.

Juriul de specialitate al SecțiuniiCompoziție care a selectat câștigătoriia fost format din personalități de cali-bru< Zygmunt Krauze — președinte,Tim Benjamin, Dan Dediu, Adrian Ior-gulescu, Peter Ruzicka, Hubert Stup-pner și Cornel Țăranu. Data de trimi-tere a partiturilor pentru înscrierea laConcursul Enescu 2016 a fost aceeașicu înscrierea pentru celelalte secțiuni— 1 iunie. Lucrările înregistrate au fosttrimise juriului de specialitate, fără aconține numele compozitorilor, fiindînsoțite doar de un plic sigilat marcatcu motto-ul fiecărei lucrări de compo-ziție și înăuntrul căruia sunt datelecompozitorului. Data anunțării rezul-tatelor la Secțiunea Compoziție nu estelegată de data începerii secțiunilor peinstrumente.

Între 3 și 25 septembrie, 196 de ti-neri artiști de pe tot globul își trăiescla București visul de a deveni mari mu-zicieni ai lumii, în cadrul ediției 2016a Concursului Internațional ''GeorgeEnescu''. Desfășurat într-un nou con-cept, Concursul Enescu aduce peaceeași scenă și artiști consacrați -membri ai juriului, laureați din anii an-teriori și câștigătorii competiției din2014, care vor susține recitaluri.

au fost desemna\iprimii laurea\i aiConcursului Enescu

Metallica, unul din cele mai cunos-cute grupuri de heavy-metal din lume,a anunţat lansarea în luna noiembrie aprimului său album în opt ani.

Cu titlul original de “Hardwired…To self-destruct”, acesta îi va urma al-bumului “Death Magnetic!”, lansat în2008, Al 11-lea album de studio al cvar-tetului format din cântăreţul JamesHetfield, bateristul Lars Ulrich, chita-ristul Kirk Hammett şi basistul RobertTrujillo va apărea pe piaţă în 18 no-iembrie şi va avea două discuri cu 12titluri care rămân în tematica ansam-blului discografiei Metallica< “Here co-mes revenge”, “Murder One” sau “Spitout the bone”.

James Hetfield şi Lars Ulrich, fon-datorii grupului, au produs albumul cuGreg Fidelman, care a colaborat dejacu formaţia, precum şi cu alte grupurica Red Hot Chili Peppers sau Slayer.Prima piesă este deja disponibilă pe in-ternet, fiind însoţită de un videoclipalb-negru.

Unul din grupurile cu cel mai maresucces comercial din istoria muzicală,Metallica s-a format în 1981 la Los An-geles. Încă de la primul album, “KillEm All”, s-au bucurat de succes la scarăinternaţională, iar cel de-al treilea al-bum al lor, “Master of Puppets”, lansatîn 1986, figurează în Top 30 al celormai mari vânzări. S-au remarcat ;i princolaborarea cu Orchestra Simfonic[din San Francisco.

Trupa Metallicapreg[te;te lansareaunui nou album

Un corp ceresc a primitnumele lui Freddie Mercury

Freddie Mercury `n anii 1970, c]nd nu adoptase `nc[ musta\a care l-a f[cut inconfundabil

Pe scena concertului Live Aid, Wembley, 1985

Mercury este recunoscut pentru prestațiile live. El a arătat un stil teatral care deseori invoca omare participare a publicului. La Live Aid în 1985, a vr[jit un stadion de 72,000 de oameni. Per-formanța celor de la Queen la acest eveniment a fost declarată de mulți specialiști drept cel maibun concert din toate timpurile.


MAGAZIN

Luna este un corp artificial imens,ce a fost adus lângă noi pentru a fi ob-servaţi de “gardieni”! Noi, oamenii, sun-tem prizonieri în această imensă închi-soare denumită “Pământ”!

Isaac Asimov a sugerat cu mult timpîn urmă că Luna nu este un corp cerescnatural. Toate studiile independente auvalidat calculele lui Asimov și s-a doveditdincolo de orice îndoială că trăsăturilegravitaționale ale Lunii nu sunt doaranormale. Acestea sunt cifrele exacte ne-cesare pentru ca Luna să nu scape degravitația Pământului și să fie atrasă spreSoare, așa cum ar trebui să fie, în con-formitate cu legea gravitației universale.

Luând în considerare sutele de feno-mene nenaturale care au loc pe suprafațaLunii, pe care NASA nu a dorit să le dez-văluie publicului larg, dar cu toate aces-tea, ele au fost observate timp de secolede către observatori independenți, sepoate presupune că Luna este o navăspaţială construită și nu un corp cerescnormal. Iată doar câteva aspecte<

1) Luna este mai veche decât Pămân-tul. Datarea cu carbon arată că Pământulare o vechime de 4,6 miliarde de ani, pecând Luna de 5,3 miliarde de ani.

2) Praful din jurul Lunii, care se pre-supune că provine de la ruperea rocilorde pe suprafața Lunii, are o compozițiechimică care nu se potrivește cu com-poziția rocilor de pe Lună. Acest praf însine este cu 1 miliard de ani mai vechidecât Luna.

3) În timp ce Luna nu are niciuncâmp magnetic, rocile lunare sunt mag-netizate.

4) Există dovezi că craterele lunareau fost create prin proceduri interne, darLuna nu a fost niciodată suficient de fier-binte pentru a crea vulcani.

5) Metalele de la suprafață sunt maigrele decât metalele din interior. (De obi-cei metalele ușoare sunt găsite la supra-față, pe când cele mai grele, mai aproapede miez).

6) Metalele de la suprafață sunt com-puse din 80% titan. Foarte puţin titan segăsește pe Pământ. În plus, dacă Pămân-tul și Luna s-au format din aceeași sursă,cum se face că pe Terra se găsește atât demult fier, iar pe Lună nu?

7) Există activitate seismică pe Lună,fără observări de mișcări de plăci tecto-nice corespunzătoare.

8 ) Luna e goală pe dinăuntru! Ex-perimentele navei spaţiale NASA LunarOrbiter au indicat clar faptul că Luna arputea fi goală pe dinăuntru. Dar, așa cumspunea Asimov, “nu există nicio posibi-litate ca un obiect ceresc natural să fiegol pe dinăuntru”.

9) Orbita Lunii este foarte ciudată.Tot același Asimov spune că orbita Luniiîn jurul Pământului este una aproapecirculară și că șansele ca Terra să fi cap-turat în mod întâmplător un obiect ce-resc atât de mare sunt egale cu zero. Or-bita Lunii este una staţionară faţă de Pă-mânt, cu doar o singură parte orientatăcătre noi (singurul satelit natural care secomportă așa). “Ceva” sau “cineva” tre-buie să fi pus Luna la o asemenea dis-tanţă.

Așadar, cine a “parcat” Luna într-oorbită aproape circulară în jurul Pămân-tului? Întâmplător nu se poate. Așadar,Luna a fost pusă acolo intenţionat. Decătre cine și cu ce scop?

O teorie ne spune că Luna a fost pusăca un scut împotriva meteoriţilor cares-ar îndrepta spre Pământ. O altă teorieși mai interesantă ar fi aceea că întreaganoastră planetă ar fi un fel de închisoare,iar Luna a fost folosită (sau încă folosităși în prezent) ca un post de observare aspeciei umane. Acest lucru vine în con-cordanţă cu o teorie șocantă din 2013 adr. Ellis Silver care ne spune că oameniiau fost aduși pe Pământ acum 60.000-200.000 de ani! Deci, suntem cu toţii înaceastă închisoare denumită Pământ!

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

O mică echip[ de cercetătoricantonată în Păuşeşti-Măglaşi, lanici zece kilometri distanţă deRâmnicu-Vâlcea, pregăteşte lan-sarea primului avion electric ro-mânesc.

Opera inginerilor de la AsociaţiaRomână pentru Cosmonautică şi Ae-ronautică (ARCA), acesta se numeşteAir Strato şi este un aparat automat,propulsat electric.

Air Strato, primul supersonic românesc

Air Strato poate atinge altitudinide până la 18 km şi are o autonomiede zbor de şapte ore cu baterii interneşi trei zile folosind panouri solare.Poate transporta o sarcin[ variabilă

de peste 30 kg, constând în echipa-mente de supraveghere şi instrumenteştiinţifice.

“Aeronava a fost echipată cu 10procente din necesarul de acumula-tori destinaţi pentru versiunea comer-cială aşa că am adăugat balast pentrua simula greutatea la decolare. Mo-

toarele suplimentare au fost adăugatecu scopul de a creşte forţa de tracţiunepe teren înierbat şi de a scurta distanţade decolare. Trenul de aterizare echi-pat cu suspensii a asigurat un rulajlin.

Am avut nevoie de numai 30 mpentru a decola, folosind motoarele

la tracţiune maximă. Am fost impre-sionaţi de rata de urcare a aeronavei”,a precizat cu ocazia testului, TeodorDiaconu, inginer Dinamica ZboruluiARCA.

Primul avion electric românesc aefectuat deja un zbor de test până laaltitudinea de 25 de metri, în luna fe-bruarie. Air Strato a fost propulsat depatru motoare electrice.

Au fost adăugate, suplimentar, do-uă motoare electrice cu scopul de areduce distanţa de decolare. Pentrutestele pe pistă dificilă au fost instalatesuspensii pe trenul de aterizare. Momentul lansării oficiale a nouluisupersonic Air Strato nu a fost încăanunţat oficial.

Până atunci, testele şi munca asi-duă a cercetătorilor români continuă,în inima României, la doar câţiva ki-lometri de Vâlcea.

Când au apărut primele motoare primitive cu aburi, Thomas Savery a fost primul care şi-a pusîntrebarea< oare câţi cai poate să înlocuiască un motor cu aburi? Aşa că au început comparaţiiledintre motoare şi cai. Tot el spunea că un motor de genul acesta ar putea să fie construit destul demare, încât să facă treaba a 15-20 de cai, dând naştere astfel la zicala "motor cu puterea cailor",transformată ulterior în cai-putere.

Folosim în fiecare zi cuvinteleastea două, “cal-putere”, dar habarnu avem ce înseamnă şi de undevin.

Mulţi ştim că e ceva legat de nişte cai,de o unitate de măsură şi de puterea pecare o au motoarele din maşinile noastre,dar cam atât. Însă povestea calului putereeste pe cât de alambicată, pe atât de inte-resantă.

Ce înseamnă un cal putere?

Definiţia scurtă a acestei unităţi demăsură este destul de banală. Un cal pu-tere este forţa cu care poate fi ridicată ogreutate de 75 de kilograme de la sol, îm-potriva forţei gravitaţionale, într-o secun-dă. Dacă tu poţi să ridici de la sol o greu-tate de 75 de kilograme până la înălţimeade 1 metru, într-o singură secundă, aiexercitat un cal putere. Evident, acest ex-periment a luat naştere acum mulţi ani,prin 1702, după care, de-a lungul vremii,a tot fost transformat, modificat şi mo-dernizat, luând naştere unitatea de măsurăcal-putere pe care o folosim astăzi aşa dedes.

Dacă ar fi să datorăm cuiva invenţiaacestei unităţi de măsură, acela ar fi ele-gantul, frumosul şi harnicul animal depovara, calul. Pentru că în anii 1700, cândau apărut primele motoare cu aburi, oa-menii se foloseau de cai pentru toate mun-cile grele. Cum ar fi şi ridicatul sau lăsatulgreutăţilor cu scripeţi în adâncul minelorde cărbune.

Când au apărut primele motoare pri-mitive cu aburi, Thomas Savery a fost pri-mul care şi-a pus întrebarea< oare câţi caipoate să înlocuiască un motor cu aburi?

Aşa că au început comparaţiile dintremotoare şi cai. Tot el spunea că un motorde genul acesta ar putea să fie construitdestul de mare, încât să facă treaba a 15-20 de cai, dând naştere astfel la zicala "mo-tor cu puterea cailor", transformată ulte-rior în cai-putere.

Forma actuală a acestei unităţi de mă-sură a fost cizelată vreo 50 de ani mai târ-ziu de către inginerul mecanic James Watt.Ştiţi voi, cel pe care îl pomenim de fiecaredată când spunem că trebuie să schimbămbecul de 40 de Waţi. El a dezvoltat înce-pând cu 1760 motorul cu aburi, după careîn 1781 l-a lansat pe piaţă, revolu\ion]ndastfel industria grea la nivel mondial. Wattpoate fi considerat unul din pionierii mo-

toarelor şi, cu siguranţă, fără el nu s-ar fiinventat nici motorul cu ardere internă,100 de ani mai târziu...

Unitate de măsură inventatăde James Watt

Referitor la calul-putere, unitatea demăsură inventată de James Watt, aceastaa fost inventată cu un singur scop< mar-keting pentru motoarele sale cu aburi.Adică pentru a ar[ta câţi cai poate să în-locuiască cu succes unul din motoarelepe care le vindea el. Şi pentru asta a folosito formulă destul de alambicat[, făcută du-pă propriile păreri, dar care şi-a păstratforma până în zilele noastre.

Watt a decis că un cal poate să învârtăo roată de moară cu diametrul de 3,6576metri de 144 de ori într-o or[, adică de2,4 ori într-un minut sau 2.4·2π·12 picioa-re într-un minut. Tot Watt a apreciat căun cal poate să tragă o forţă de 180 delivre (pounds). Aşa că el a scos formulă<

Puterea (CP) = W (Work)> t (timp),

adică CP = F (forţă) x d (distanţă)> t(timp), adică 180 lbf x 2.4·2π·12 care esteegal cu 32,572 ft·lbf/min. Watt a rotunjitaceastă cifr[ la 33,000 ft·lbf/min.

De exemplu, o poveste spune că aceas-tă unitate de măsură nu are legătură, defapt, cu calul. Ci direct cu un motor cuaburi fabricat de James Watt. Poate şi pen-tru că acea cifr[ de 33,000 de ft·lbf/minpărea cam optimistă, pentru că un cal nupoate susţine această putere vreme înde-lungată, teoria lui Watt a avut şi câţivasceptici.

Se spune că unul din clienţii lui Watt,un berar irlandez, a comandat un motorcapabil să înlocuiască puterea unui cal. Ela încercat să trişeze, folosind cel mai pu-ternic cal pe care îl deţinea în testele făcute,însă Watt şi-a dat seama şi a acceptat pro-vocarea.

A fabricat un motor cu aburi care afost mult mai puternic decât cifrele înre-gistrate de calul berarului şi se spune că,de fapt, puterea acestui motor a fost cal-culată şi a ieşit cifra de 33,000 ft·lbf/min.care a dus la apariţia calului-putere.

În anul 1993, doi fizicieni au ajuns lao concluzie destul de interesantă, în urmaunor teste realizate cu câţiva cai puternici.Ei au realizat că, de fapt, un cal poate săproducă până la 14,9 cp, dar numai pentruscurte perioade de timp, dar că, la o mun-că obişnuită de povar[, trăgând un plugpe câmp, de exemplu, un cal exercită con-stant 1 cp.

Începând cu 1972, Uniunea Europea-nă a introdus o nouă unitate de măsurănumită kilowatt, ca fiind unitatea oficialăde măsurare a puterii.

Fie că e vorba de puterea motoarelormecanice, electrice, a diverselor scule elec-trice şi chiar a diverselor aparate electrice<încălzitoare, televizoare, aparate audio,etc.

Însă abia în ianuarie 2010, prin di-rectiva 80/181/EEC, companiile auto aufost împiedicate să mai folosească oficialcalul-putere ca unitate de măsură a puterii,fiind permisă doar utilizarea sa ca unitatesuplimentară.

Nu degeaba, în taloanele maşinilornoastre există puterea doar în kilowaţi.

Începând cu 1972, Uniunea Europeană a introdus o nouă unitate de măsură numită kilowatt, ca fiind unitatea oficialăde măsurare a puterii

Luna este un corp artificial imens

Cum arat[ primul avion electric românesc, produs la Vâlcea

Experimentul din 1702 prin care a luatna;tere unitatea de m[sur[ “cal-putere”

a fost transformat de-a lungul anilor

Dac[ ar fi s[ alegem pe cinevacare ;tie tot ce \ine de toaletele ve-detelor feminine pe covorul ro;u,aceea ar fi Georgina Chapman,designerul casei Marchesa.Crea\iile sale au fost printre celemai solicitate `n sezonul ceremo-niilor de premiere din acest an,at]t `n America, c]t ;i `n Europa,la Festivalul de la Cannes.

Cum a reu;it ̀ ns[ creatoarea britanic[s[ cucereasc[ covorul ro;u cu rochiile sa-le? R[spunsul poate p[rea surprinz[torde simplu – fiindc[ rochiile ei sunt createtocmai pentru a ie;i `n eviden\[. „Credcu t[rie c[ atunci c]nd o femeie `mbrac[o rochie ̀ n care se simte minunat, atunciacest lucru se reflect[ ;i ̀ n fotografii,” spu-ne creatoarea ̀ n v]rst[ de 40 de ani, refe-rindu-se la abordarea ei pentru sezonulgalelor de premiere.

Chapman este cofondatoarea bran-dului Marchesa, companie pe care a ̀ nfi-in\at-o `mpreun[ cu prietena ei, KerenCraig, ̀ n urm[ cu 12 ani. Succesul lor ra-pid le-a dat posibilitatea s[ se extind[,cele dou[ r[spunz]nd `n prezent de 12colec\ii anuale (patru pentru linia origi-nal[ Marchesa, patru pentru MarchesaNotte, dou[ pentru rochii de mireas[ ;idou[ pentru gen\i), precum ;i recent lan-satele colec\ii de ̀ nc[l\[minte ;i bijuterii.Este vorba de o realizare ambi\ioas[,lu]nd `n considerare faptul c[ Chapman;i Craig au lansat brandul Marchesa doarcu opt rochii ;i un concept ce a p[rut ris-cant la acea vreme – un brand delux bazat exclusiv pe rochii desear[ ;i articole pentru ocaziispeciale.

Cea care le-a insuflat`ncrederea c[ tipul lor deafacere poate avea succesa fost britanica IsabellaBlow, muz[, stilist ;i re-dactor de mod[. „Amutilizat apari\iile pe co-vorul ro;u ca elementde marketing. Ne-amg]ndit c[ dup[ cecrea\iile noastre vorajunge pe covorulro;u, oamenii le vorobserva.” :i asta s-a;i ̀ nt]mplat. A exis-tat un interes ime-diat ;i au st]rnitrumoare ̀ n cercu-rile de mod[,crea\iile fiind pre-luate de un renumitmagazin de lux.

Marchesa a fost pri-ma cas[ de mod[ care aprofitat din plin de pu-terea celebrit[\ilor `nlumea modei ;i ;i-aucreat brandulbaz]ndu-se pe acestelement. Dar pel]ng[ instinctele lorde marketing inte-ligente ;i propice,tot au fost nevoites[ construiasc[ oafacere de la zero.Numit dup[ ex-centrica Mar-chesa LuisaCasati, bran-dul a avutun ̀ nceputmodest`ntr-unaparta-mentdin

vestul Londrei,dar atunci c]ndcei din New Yorkau sunat, celedou[ creatoareau decis pe loc s[se mute ̀ n Ame-rica. Fiind `nc[la `nceput, aufost nevoite s[-;i caute mun-citori dispu;is[ lucrezepentru eledup[ orelede serviciu;i s[g[seasc[spa\ii gataechipatepe care s[le poat[ fo-losi ;i ele.~n timpul

acelor luni de zile `n NewYork a fost vorba mai multde t[rie de caracter dec]t defarmec ;i elegan\[.

Colec\ia lor a crescut`ncet dar sigur. Cele dou[creatoare au primit sfaturide la profesioni;ti ca TamaraMellon, care le-a povestit cum a construitea brandul Jimmy Choo. Tot ea le-a ̀ ncu-rajat s[ `nceap[ s[ colaboreze cu stili;ticunoscu\i de pe coasta de vest. Un mo-ment important a fost apari\ia lui RenéeZellweger ̀ ntr-o rochie Marchesa la pre-miera filmului „Bridget Jones< The Edgeof Reason”. Un an mai t]rziu, Diane Kru-ger a purtat o crea\ie de-a lor la Globurilede Aur, ocazie cu care lumea a ̀ nceput s[le observe. De atunci se pot l[uda cu olist[ de clien\i plin[ de celebrit[\i ca Jen-nifer Lopez, Sandra Bullock, Reese Wit-herspoon, Naomi Watts, Rihanna ;i KerryWashington, care se num[r[ printre ve-detele devotate brandului.

Georgina a ̀ nceput, de asemenea, s[tr[iasc[ ;i ea o via\[ de vedet[. ~n 2004l-a `nt]lnit pe mogulul ;i produc[torulde filme Harvey Weinstein, cu care s-ac[s[torit `n 2007, devenind ;i ea oobi;nuit[ a covorului ro;u, la fel caactri\ele care-i poart[ rochiile. Apari\iilela toate galele cinematografice `n pro-priile crea\ii au transformat-o `n imagi-nea perfect[ a brandului pe care-l con-duce. La fel ca ;i Carolina Herrera, Chap-man afi;eaz[ o imagine f[r[ cusur pecovorul ro;u. Singurele ocazii `n care s-a sim\it nesigur[ a fost c]nd a purtat ro-chii cu tren[, uneori so\ul ei fiind celcare a avut de furc[ cu aceast[ parte a

rochiei, pe care a c[lcat dinneaten\ie. Are ;i acum mariemo\ii c]nd ̀ mbrac[ o actri\[nominalizat[ la un premiuimportant ;i simte o mare res-ponsabilitate c]nd cineva ale-ge s[ poarte o crea\ie Marche-sa `ntr-un moment at]t desemnificativ al carierei.

Via\a ei a `nceput `nAnglia, Georgina fiind fiicaunui om de afaceri de succes,de\in[tor al unei companii decafea organic[ ;i a unei fostejurnaliste. A absolvit ChelseaSchool of Art and Design, un-de a ;i cunoscut-o pe KerenCraig. Interesul ei pentrumod[ dateaz[ din copil[rie,fiind fascinat[ de costumelede la Muzeul Victoria and Al-bert. „~mi luau respira\ia ;i m[purtau `ntr-o alt[ lume. Mi-au pl[cut `ntotdeauna fante-ziile.”

Transpunerile `nrealitate a fanteziilor celor dou[creatoare s-au v]ndut ̀ n ciuda re-cesiunii sau poate chiar datorit[ei. Cu o afacere care se bucura desucces, Marchesa a avut curajuls[ priveasc[ ;i dincolo de covorulro;u, spre cel alb, anul 2008 fiindcel ̀ n care a ap[rut prima colec\iede rochii de mireas[. Dar acestecrea\ii nu au `nsemnat doartransformarea rochiilor de sear[`n variantele lor albe. „Vorbimmult despre ideile noastre,str]ngem diferite articole, mate-riale ;i fotografii care ne inspir[.”Pe l]ng[ articolele din colec\ii,toate materialele ;i broderiilesunt create `n New York.Chiar dac[ via\a ei, de;i plin[ deevenimente, pare s[ curg[ destulde lini;tit, Georgina recunoa;te

c[ nu se num[r[ printre acele persoanecare se trezesc devreme ;i `ncep s[r[spund[ la emailuri. „Mi-a; dori s[ potface asta, dar nu a; putea func\iona cudoar patru ore de somn pe noapte.” De;iare o echip[ care o ajut[, rutina ei zilnic[se aseam[n[ cu cea a unei mame preo-cupate de cei doi copii ai s[i. Diminea\a`;i duce fiica ;i fiul la ;coal[, apoi`ncearc[ s[ fac[ c]teva exerci\ii de fitnessla sal[ sau merge cu bicicleta la munc[,un mijloc de transport pe care-l consi-der[ mai rapid dec]t ma;ina ̀ n circula\iadin New York. Orele petrecute la stu-dioul de crea\ie `n timpul s[pt[m]nilorpremerg[toare prezent[rilor de mod[sunt foarte lungi. „Este vorba de un nivelridicat al energiei ;i mult[ creativitate.Fiind produse ̀ n totalitate ̀ n New York,avem posibilitatea s[ observ[m tot pro-cesul tehnologic, de la schi\[ la rochiafinalizat[.”

Timpul petrecut cu familia este la felde important ca angajamentul s[u fa\[de organiza\iile caritabile indiene, pe ca-re le sprijin[. Chapman ;i Craig colabo-reaz[ de mult timp cu artizani indienipentru broderiile ;i materialele utilizate`n colec\iile lor. Legat de cum vede vii-torul companiei Marchesa, al c[rui di-rector general este chiar fratele ei, Ge-orgina sper[ s[ continue pe traiectoriape care se afl[ acum. „Este o perioad[minunat[ de cre;tere pentru noi, comen-zile speciale sunt din ce ̀ n ce mai nume-roase. Iar bijuteriile au mare succes.”

O colaborare recent[ cu lumea high-tech a fost rochia „cognitiv[” Marchesa(o pies[ f[cut[ din lumini LED progra-mate s[-;i schimbe culoarea), realizat[`mpreun[ cu IBM ;i Watson pentru GalaManus X Machina Met Costume Institute2016, un proiect ce a atras mult[ aten\ie.Orice i-ar rezerva viitorul, Chapman spu-ne c[ ar fi fericit[ ca lucrurile s[ continuea;a cum sunt acum. „Iubesc fiecare zi `ncare vin la birou ;i sunt incredibil de no-rocoas[ s[ fac tot ceea ce fac, lucr]nd cucea mai bun[ prieten[ a mea, Keren, ;icu fratele meu. Sunt m]ndr[ de tot ceeace am construit `mpreun[.”


georgina Chapman a reu;it s[-;itranspun[ fanteziile `n realitate

ia Zilei Satu Mare avea dreptul la 12 deputaEi ;i 5 …...proces de reorganizare a partidului în...

Documents

Transcript of ia Zilei Satu Mare avea dreptul la 12 deputaEi ;i 5 …...proces de reorganizare a partidului în...