IAnul XIII Nr. 639 Duminic[ 31 mai 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&C[p;unile ar putea fi leacul pentru diabet

Cum se recolteaz[ plantele medicinale d[ruite cu generozitate de natur[?

PAGINA 6PAGINA 5

Nicolae Iorga, implicat puternic `ndezbaterea Satu Mare sau S[tmar

Pogorârea Duhului Sfânt la 50 dezile dup[ ~nviere

~n dulcea limb[ de acumaproape o sut[ de ani citim `nziarul SATU MARE, din 29ianuarie 1922 c[ la teatrulor[;enesc din Satu Mare a avutloc cea de-a treia comemorarededicat[ ̀ mplinirii a trei ani dela moartea marelui poet AdyEndre. La festivitate a participat ;ibuna sa mam[, care a pl]nsnecontenit `n t impulspectacolului. Autorul critic["nota tr ist[ ce s-a datfestivalului". Din aceea;i noti\[ afl[m c[banii aduna\i erau destina\iridic[rii unei statui a poetuluimaghiar, dar ;i pentruridicarea unui monument almarelui poet rom]n MihaiEminescu. Iat[ scurta ;tire din ziarul

SATU MARE "Joi seara la teatrulor[;enesc a avut loc festivalulAdy Endre, cu ocazia celei dea treia comemorare, dup[ unprogram bine alc[tuit. Despre opera poetului avorbit d-l Eugen Szentetimrei.D-ra Tesittori Nora a declamatcu deosebit talent mai multepoezii de Ady Endre. A fostmult aplaudat[ de public.Mae;trii Bendiner (lapian) ;iRichter (la violin[) au executat

cu des[v]r;ita dumnealor art[Sonata Kreutzer. Dl. C. Binder a c]ntatc]teva buc[\i cu vorbe de AdyEndre. La urm[ s-a jucat dec[tre arti;tii teatrului "Laatelier" `nscenarea f[cut[ depoetul s[rb[torit ;i `n care sevede sbuciumul s[u sufletescdin scurta lui via\[. Printre asisten\[ se afla ;imama poetului, `n tot timpulpl]ng]nd. De aceea a fost ogre;eal[ nota trist[ ce s-a datfestivalului. Venitul net e dest inatpentru fondul ridic[rii uneistatui poetului, iar o partedestinat[ pentru monumentullui Eminescu." Trecutul, dup[ cum sevede, este plin de evenimenteemo\ionante. Cine mai ;tie azic[, `n mod simbolic, doi maripoe\i, Ady Endre ;i MihaiEminescu s-au `nt]lnit `n salaTeatrului de Nord la un tristspectacol comemorativ, la 27ianuarie 1922. Statuia lui Eminescu a fostdezvelit[ `n anul 1924, dar afost `nlocuit[ `n 1951 deactuala statuie din fa\a liceuluicu acela;i nume. Aceast[ dat[ ar puteadeveni Ziua prieteniei celordou[ culturi.

Profesorul Ioan Nistor nota ̀ n paginile aces-tui supliment urm[toarele g]nduri despre IonPopdan< “A fost unul dintre puţinii LORZI aioraşului Satu Mare şi a rămas cu o imagine aris-tocratică în amintirile celor care i-au stat aproa-pe măcar câteva clipe. Despre om nu se poatevorbi decât cu adâncă reverenţă. În preajma luisimţeai o încărcătură spirituală iradiantă, carevenea probabil din cultura sa teologică, din cre-dinţa de artist profund şi din pasiunea sa pentrufrumosul artistic, dar cu certitudine din for-maţia sa intelectuală forjată de dascăli autenticirămaşi din interbelic şi din dorinţade a transmite ceva semenilor.(...)”

PAGINA 4

Mama poetului Ady Endre a participat`n 1922 la un spectacol `n memoriafiului s[u la Teatrul de Nord

Elevi de la mai multe ;coli au luat lec\ii de biologie ;i geografie pe coclaurile din jude\

Ion Popdan a intrat`n galeria marilor figuri culturale s[tm[rene

www.informatiatv.rowww.informatia-zilei.ro

PAGINA 7

Ceasul ne reflect[ personalitatea;i stilul de via\[

PAGINA 9

Numele oamenilor, denumirile lo-calit[\ilor sunt componente majore `ndevenirea unui popor ;i formarea uneina\iuni. Ne aducem aminte de b[t[liadus[ de UDMR dup[ 1989 pentru in-troducerea pl[cu\elor bilingve de laintr[rile ;i ie;irile din localit[\ile cu co-munit[\i mixte. ~n anumite perioadeistorice s-au dus b[t[lii dure `ntre dife-ritele comunit[\i pentru numele unorstr[zi. Nu vorbim aici despre maghia-rizarea sau rom]nizarea numelor de fa-milie rom]ne;ti sau ungure;ti, dup[caz.

Secolul 19, numit ;i al na\ionalis-melor, dar ̀ n realitate al form[rii na\iu-nilor moderne, a `nsemnat ;i pentruSatu Mare o teribil[ lupt[ pentru afir-marea identit[\ii culturale ;i na\ionalea rom]nilor. Ora;ul de pe Some;, eranumit `n parte de fiecare comunitatepe limba ei. Germanii ̀ i ziceau Sathmar,maghiarii Szatmárnémeti, evreii Satmar,Satmer sau Sacmer. C]nd rom]nii au`nceput s[-i spun[ Satu Mare ceilal\i s-au opus. Vasile Lucaciu a `nfiin\at `n1883 un ziar cu numele "Satu Mare" ;ia avut foarte mari probleme cu condu-cerea maghiar[ a ora;ului.

Intelectualii rom]ni `;i f[cuser[ unideal din a impune denumirea de SatuMare. Primele documente despre de-numirea Satu Mare a ora;ului au r[masde la Moise Sora Noac ;i Petru Bran,dar se `n\elege c[ numele era frecventfolosit de rom]ni cu mult `nainte.

~n timp s-a pierdut semnifica\ia nu-melui ;i uitarea s-a a;ternut peste efor-turile rom]nilor din secolul 19. ~n acela;itimp s-a produs o puternic[ rom]nizarea denumirii maghiare. ~n perioada in-terbelic[ deja suna foarte rom]ne;tedenumirea de S[tmar. De aici confuzia`ntre rom]nescul Satu Mare ;i S[tmar,provenit din maghiar[.

Continuare `n paginile 2, 3

PAGINA 10

Public[m mai jos c]teva mo-mente importante din b[t[liadus[ `n secolul 19 ;i `n perioadainterbelic[ pentru ca Satu Mares[ se numeasc[ Satu Mare.

~n Convorbiri literare din 15 ianuarie1898, Titu Maiorescu a `nceput publica-rea unor scrisori adunate de tat[l s[uIoan Maiorescu. Cele reproduse `n anul1898 au fost legate de Revolu\ia din anul1848. Continu]nd seria `nceput[, Con-vorbiri literare public[ `n anul urm[torscrisorile din anul 1850, "care oglindesclupta politic[ a Rom`nilor austriaci". Oastfel de scrisoare este ;i cea trimis[ depreotul Moise Sora Noac lui August Tre-boniu Laurian la Viena.

~n anul 1850, preotul c[rturar scriaclar Satu Mare.

"Nanda, 21 (9) Februarie 1850

Domnul Meu!Mulți ani să trăiți! Fi bun ;i ertător,

că după ce văzui din Gazeta că te-ai reîn-tors la Viena, îmi luai îndrăsnire a-ți fiincomod cu puțintele litere< După ce eude la rebeli ;i închisoare ;i multeexecut[ri am p[timit, ;i mai v]rtos dup[ce s`nt convins c[ sub cel mai mare focsingur eu cu activitatea mea am ap[ratsatele acestea din marginea de perire,cari erau menite focului, mi-am f[cut unrecurs la d. comisar regesc kende, ̀ n caream cerut r[splat[ meritelor, a patimilor;i a speselor mele stalul canonical vacantde la Oradia-Mare, ;i re`ntoarcerea `nbani umbl[tori celor 501 fl. 45 kr. pe care`n banci ko;utiane le-am dat la s[r[cie`n Satu-Mare.(...)Al d-voastr[plecat serv ;i frate

Moise Sora Noac,paroch rom. din Nanda,

comit. Satumarelui"

De fapt Moise Sora Noac este cel carefolose;te ;i fixeaz[ `n limba scris[ topo-nimicul rom]nesc al ora;ului ;i jude\ului`n care a tr[it ;i anume Satu Mare `n locde Szatmar.

Moise Sora Noac a slujit la Nanda,azi Hurezu Mare, `ntre anii 1846-1853.Aici a ;i \inut un jurnal al s]ngeroaselorevenimente din 1848. Memoria preotuluic[rturar care a este p[strat[ azi doar prinstr[du\a ̀ nfundat[ din Cartierul func\io-narilor care-i poart[ numele.

~n anul 1957 protopop al greco-ca-tolicilor din Satu Mare a fost numit Petru

Bran. Discipol al lui Simion Bărnuţiu,Petru Bran a introdus limba română atâtla sujba religioasă, cât şi în cele două şcoliconfesionale (una de fete şi una de băieţi)din parohie.

~ntr-un documentdin anul 1859 Petru Bran scria “Satumare”

Lupta lui Petru Bran nu a fost unau;oar[. ~n scrisoarea ce o trimite la 15Mai 1859 canonicului - abate Ioan Popde la Oradea-Mare, Petru Bran scrie "Sa-tumare". Documentul este o oglind[ fi-del[ a st[rilor triste din acest \inut.

"Poporenii gr. cat. din Satumare, prininjuria timpuriloru trecute `;i pierdusemai de totu cele mai scumpe tesaure< lim-ba ;i na\ionalitatea, c]ndu ajunseiu euaici de parocu. Mie dara mi obveni ceamai grea tem[ de rezolvatu< se resuscite-diu numele de "romanu" din decadin\[;i s[ deslegu "limba romana" din c[tu;ele,`n care o \inea inn[bu;it[ elementulustreinu."

Din 1862, Petru Bran a devenit şiprofesor de limba şi literatura românăpentru elevii români care frecventau li-ceul din Satu Mare. Du;manii s[u aureu;it s[-l ̀ nl[ture at]t din biseric[ c]t ;ide la catedr[, `n anul 1874. C[rturarulrom]n va sf]r;i ̀ n cele din urm[ ̀ ntr-unazil de aliena\i din Budapesta `n anul1877.

Urma;ul lui Petru Bran la catedra delimba rom]n[ de la Liceul Regesc dinSatu Mare va fi Vasile Lucaciu. Supranu-mit "Leul de la :i;e;ti", Vasile Lucaciu ;i-a expus de nenum[rate ori libertatea,lini;tea familiar[, averea, chiar ;i via\apentru cauza poporului rom]n.

Vasile Lucaciu, amendat pentru c[ a `ndr[znit s[ scrie Satu Mare

V. Lucaciu a încercat, împreună cuavocaţii sătmăreni S. Deseanu şi I.Pop,să scoată un ziar pentru românii din co-mitatele Satu Mare, Ugocea, Maramureş,Sălaj şi Bihor în anul 1883. Într-ade-văr, la începutul anului 1883 cei trei i-autrimis lui G. Bariţiu un manifest tipăritcu semnăturile lor pentru a-l face cunos-cut prin intermediul "Observatorului".Autorii lui motivau că "fără un organ depublicitate local” nu era posibilă apărarea“inteligenţei noastre bisericeşti şi civile”contra suspicionării şi timbrării ei ca “ne-patriotică” de exponenţii politicii ma-ghiarizatoare.  Ziarul ar fi urmat să aparăo dată pe săptămână, în formatul “Gaze-tei Transilvaniei”, să dezbată problemede natură politică, economică şi culturalăce reflectau cu precădere preocupărileromânilor din nord-vest şi să-i ajute to-todată să-şi întărească “sentimentul lornaţional românesc”. Pentru c[ ziarul tre-buia s[ se numeasc[ Satu Mare, ̀ ncerca-rea a eşuat. A ap[rut un singur num[r,care a fost confiscat de autorit[\i.

Dup[ eşecul înfiinţării ziarului VasileLucaciu nu s-a dat b[tut. Tot ̀ n anul 1883fondeaz[ "Revista Catolic[", av]nd camotto "Gesta Dei per Romanos". Revistacon\inea studii de drept canonic, doc-matic[ ;i filosofie. Printre r]nduri eraustrecurate ;i idei cu caracter na\ional.

De data aceasta, du;manii lui VasileLucaciu nu au reu;it s[ opreasc[r[sp]ndirea revistei. Totu;i `n anulapari\iei Vasile Lucaciu a fost amendatcu suma de 100 de f l. pentru c[ a`ndr[znit s[ scrie Satu Mare `n loc deSzatmar.

Revista Catolic[ apare cu ̀ ntreruperic]nd la Satu Mare, c]nd la Baia Mare sau

la :i;e;ti p]n[ `n anul 1892, c]nd epis-copul de Gherla Ioan Szabo, lainsisten\ele guvernului maghiar, o sis-teaz[ definitiv.

Dup[ marea Unire a `nceputo ampl[ dezbatere pentru stabilirea numelui ora;ului ;i jude\ului

~n secolul 20, dup[ instalarea admi-nistra\iei rom]ne;ti a `nceput o ampl[dezbatere asupra numelui celui mai po-trivit pentru localitatea ce poart[ azi nu-mele Satu Mare.

Au ap[rut dou[ tabere, unii erau pen-tru numele neao; rom]nesc, Satu Mare,iar al\ii sus\ineau c[ numele ora;ului tre-buie s[ fie cel pe care `l folosea poporul.

Chiar primul primar rom]n din SatuMare Augustin Feren\iu, pleda pentruS[tmar. Existau `ns[ ;i sus\in[tori `nfo-ca\i ai denumirii de Satu Mare, printrecare se num[ra ;i directorul liceului Mi-hai Eminescu, Eugen Sele; ;i marele omde cultur[ Dariu Pop.

Polemica ̀ ntre cele dou[ tabere a fostamplu relatat[ `n presa local[ a vremiicu ecouri puternice ;i `n capital[.

Redactorul ;ef al ziarului Satu Mare, vroia S[tmar

Redactorul ;ef al ziarului Satu Mare,

G. V. Botez a fost cel care a avut ideea s[se p[streze numirea foarte frumosrom]neasc[ de S[tmar.

“Aceasta pentru c[ mul\i pun che-stiunea a;a cum nu trebue ;i s[ amintescc[ nimeni p]n[ acum nu a adus argu-mente serioase, sau hai s[ zicem,hot[r`toare `n sus\inerea numirei celeinoi, care a fost dat[ f[r[ s[ se \in[ seam[de nimic.

Mul\i cer s[ se cerceteze niscaiva do-cumente ;i ele s[ fie hot[ritoare.

Aici constat pu\in[ superficialitate.Cercetezi documentele se dovede;ti c[s-a zis odat[ Satu - Mare", atunci c]ndcineva a zis altfel> dar cine a zis altfel?

Numai c[ at]t nu e deajuns.Cineva de o competin\[ ;i chestionare

`ndoielnic[, pentru c[ auzise, c[ `ntr-unvechiu document se vorbe;te despre SatuMare, zicea c[ nici nu se poate s[ se zic[ast[zi altfel.

Cu alte cuvinte, limba pe care oricineo ;tie c[ e un organism viu ce evolueaz[,trebue s[-;i p[streze vorbele petrificate`n anumite forme. Dar care limb[ a r[masaceea;i `n toate timpurile?

Oare noi vorbim aceea;i limb[ pe ca-re o vorbeau str[mo;ii no;tri `n vechi-me?

Nu numai vorba dar nici scrisul nue la fel, chiar `n timpuri nu a;a`ndep[rta\i.

Ce-ar zice onoratul "satu-m[rean"c]nd ar ;ti c[ mai multe sute de ani `n

urm[ cuv]ntul prost `nsemna s[n[tos,iar s[n[tos `nsemna prost?

Ar striga poate s[ ne re`ntoarcem `nvechiul senz al vorbelor?

B[nuesc c[ nu ar face-o.Se mai zice c[ numirea S[tmar nu ar

fi rom]neasc[.C[ aceast[ afirmare e o copil[rie -

cum a spus ;i dl. Iorga - o dovedesc at]teanumiri cu adev[rat str[ine, ba ;i foarteur]te.

Dintr-un patriotism, pe care eu `lb[nuesc adev[rat, dar care graba l-a apli-cat unde nu era deloc nevoie s-a zis `nlocul lui "Szatmar", care suna ;i era str[in,un Satu-Mare, scos din buzunar, atuncic]nd trebuia luat "S[tmarul" poporuluicare e adev[ratul ;i frumosul nume.

Nu e t]rziu ;i nu ;tiu ce ne-ar ̀ mpie-dica s[ readucem numele adev[rat.

S-ar stabili un drept al limbii ;i s-ar`nl[tura multele confuzii.”

Nicolae Iorga sus\ineac[ numele cel bun`l d[ poporul< S[tmar

~n polemic[ s-a implicat ;i marele is-toric Nicolae Iorga. El spunea c[ numelecel bun `l d[ poporul< S[tmar.

~n "Adev[rul Literar", Iorga scriedespre Satu Mare astfel< "Foarte vechea;ezare, acest S[tmar, poporul a;a-i zi-ce> nou[ ne place `ns[ forma de SatuMare, din care e posibil s[ se fi derivat,singura form[ care e ̀ n adev[rat[ ̀ ntre-buin\are azi. Odat[, Szatmar - Nemet-hy, al nem\ilor cari s-au dus de mult,foarte de mult. Maghiarismul are aicio foaie, Szamos, libr[rii mediocre, mul-te pr[v[lii ;i `n mijlocul unei pie\istr[lucite o solid[ biseric[ ungureasc[,ale c[rii m]ndre coloane cojindu-se,arat[ c[ sunt f[cute din pietre rotunde,puse una peste alta. Zvonul clopotelorde acolo se revars[ asupra miilor decase. Aceast[ lume comercial[, Unguricre;tini, cei mai mul\i, Evrei maghia-riza\i, destui evrei nemaghiariza\i,p[str]nd consumul gali\ian, prospe-reaz[ prin comer\ul cu Cehoslovaciaapropiat[. A;ezat p]n[ acum `ntr-un\inut cam r[mas ̀ n urm[, cu vecin[ta-tea \[r[nimii noastre, de caracter ar-haic din |ara Oa;ului (de la Havos,Munte) S[tmarul n-avea sub regimulunguresc prosperitatea de care se bu-cur[ azi. Bursa de la Oleiul central ede un neast]mp[r zgomotos, pu\inobi;nuit.

Noi avem o biseric[ unit[, unde aziserve;te fiul p[rintelui V. Lucaci, careel `nsu;i `ntr-o situa\ie quasivicarial[,e re\inut ̀ n cas[ de b[tr]ne\e. Neuni\ii;i-au preg[tit o sal[ de slujb[ `ntr-ocas[ particular[> se adun[ bani pentruo cl[dire vrednic[, g[sindu-se credin-cio;i ;i prin satele vecine. Se str]ngematerial pentru un muzeu al nostru ;iam g[sit aici interesante manuscriptecu c]ntece populare de acum sute deani. Cartea rom]neasc[ aproape nuexist[, dar un ziar de propagand[ cul-tural[ se men\ine cu cele mai marigreut[\i ;i sacrificii. :i aici suntem nu-mai `n `nceputul datoriei noastre."

Tot `n privin\a clarific[rii numeluiora;ului nostru, Nicolae Iorga i-a trimisdirectorului ziarului Satu Mare AntonDavidescu, urm[toarele r]nduri<

“Scumpe Domnule, Men\in c[ numele cel bun e acela pe

care-l d[ poporul< S[tmar.Prime;te, te rog, salut[rile mele.

N. Iorga”

2 Informa\ia de Duminic[/31 mai 2015

EVENIMENT Moise Sora Noac este cel care folose;te ;i fixeaz[ `n limba scris[ toponimicul rom]nesc al ora;ului;i jude\ului `n care a tr[it ;i anume Satu Mare `n loc de Szatmar.

~n secolul 19 to\i rom]nii vroiau caSatu Mare s[ se numeasc[ Satu Mare

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Scrisoarea lui Petru Bran din 1859, foto Arhivele Na\ionale Satu Mare

31 mai 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEDariu Pop< S[tmar ;i i;coal[! Doi bastarzi! Magiarii au f[cut "iskola" din schola, cum au f[cut

din span "ispán", din stall "istálló", din spital "ispotály" etc. (...) Dup[ marea st[ruin\[ ce odovedesc unii pentru men\inerea "S[tmarului" ar fi consecvent s[ l[s[m acestor \inuturi ;i "i;co-la"- fiindc[ ;i poporul a;a-i zice.

Dr. Eugen Sele;, fost profesorde limba ;i literatura rom]n[ ;idirector al Liceului Mihai Emi-nescu `n perioada 1920-1940 aafirmat c[ numele de Satu-Mare afost denumirea original[ ;irom]neasc[ a acestui ora;.

“De c]tva timp acest ziar cu numelefrumos Satu-Mare at]t ̀ n coloanele sa-le, c]t ;i `n ziare de peste Carpa\i, facepropagand[ stra;nic[, ̀ nvoc[ cuv]ntulautoritativ al d-lui Iorga, atrage aten\iu-nea nu ;tiu c[rui minister, ca ora;ulnostru s[ nu se mai numeasc[ Satu-Mare, ci S[tmar, ungurescul Szatmar. ~n unele numere ̀ n mod demonstrativse tip[re;te numele de S[tmar de at]teaori, c[ te miri de inconsecven\a de a fitolerat ̀ n frunte titlul ziarului ̀ n formade Satu-Mare.

~ntre paranteze s[ spunem ;i aceea,c[ ziarele locale ungure;ti au ;i `nre-gistrat cu pl[cere ;i cu bucurie aceast[campanie a ziarului rom]nesc. Este evi-dent pentru ce li s-a h[r[zit aceast[ bu-curie. Nu polemizez. Fapt este `ns[, c[abstr[g]nd dela orice etimologizare,numele de Satu-Mare a fost denumireaoriginal[ ;i rom]neasc[ a acestui ora;,o ;tiu aceasta b[tr]nii, se afl[ urme `nziarele ce ap[reau `nainte de a se puneungurii cu toate puterile s[ ne maghia-rizeze, se afl[ `n cimitire inscrip\ii pecrucile celor mor\i ;i numai de c]ndlumea s-a ungurit a triumfat schimo-nosirea de Szatmar care e lucru firescc[ a fost ̀ mprumutat[ ;i de ai no;tri ca;i orice spoial[ ;i cultur[ strein[, ca ;igraiul, doina ;i dansurile lor.

Eugen Sele;< S[tm[rean este explicabil, ca ;i s[tean, dar S[tmar nu

Precum este V]nju-Mare (Mehe-din\i), C]mpu-Mare (Olt) peste Carpa\i;i nu i se rumpe limba nici unui rom]nc]nd le pronun\[, chiar a;a se poate zi-ce< Satu-Mare, Satului-Mare ;i ai ter-minat cu toate formele gramaticale aleacestui cuv]nt, care unora li se pare afi ceva "fr]ntur[ de limb[", Cine ;tieungure;te, u;or va `n\elege, c[ unguriin-au putut face din Satu-Mare alt[ de-numire, dec]t Szatmar, adec[ S[tmar.

Toate localit[\ile cu nume compusecum este< Satu-Lung, Sat-:ugatag, Sa-tu-Mic, Satu-Nou, au p[stra pe "a" ;inumai S[tmar a devenit `mpov[rat de"[" ̀ n forma nominativ[. S[tm[rean es-te explicabil, ca ;i s[tean, dar S[tmarnu. Apoi e curios, c[ ziarele ungure;tidin localitate scriu consecvent "satu-marei" c]nd se folose;te cuv]ntul caatribut, de;i e p[cat c[ li se pretindeacest lucru, c]nd ziarul nostru facechiar contrarul. Apoi ca s[ sf]r;esc, oa-re nu suntem `ndrept[\i\i baremi s[rec];tig[m cele pierdute, barem celerom]ne;ti s[ le avem `n forma lor ori-ginal[? Oare poate un savant sau un`ntreg minister s[ opreasc[ curenteles[n[toase, tendin\ele de primenire?Cum s[ ne explic[m ;i cum s[ ne ̀ n\[le-gem prigonirea rom]nescului "Satu-Mare"?

Iosif Zanathy, primarul acestui ora;la 1769, a afirmat c[ numele ungurescde Szatmar se deriv[ din cuvintelerom]ne;ti "satu" ;i "mare". Eminescu`n "Doina" a folosit numirea S[tmar darEminescu nici n-a fost aici ci cuno;tea

de pe hart[ acest nume, acest ora;, unde;tiia , c[ e aproape grani\a etnografic[a neamului nostru. Spun amatorii deS[tmar, c[ mai sunt ;i ̀ n alte jude\e "Sa-tu-Mare" deci s-ar face confuzie lapo;t[. Cel ce se teme de confuzie arevoie s[ indice ;i jude\ul.

"S[tmar" a devenit form[ arhaic[schimonosit[ ;i strein[, Satu-Mare ;i-a luat drumul ;i zborul cu vigoare ;it[rie ;i va tr[i, c[ sun[ dulce ;irom]ne;te."

Dariu Pop `l citeaz[pe marele istoric Szirmay;i su\ine c[ Szathmár provine din Satu Mare

Marele om de cultur[ Dariu Poppledeaz[ hot[r]t pentru Satu Mare. El-spune c[ Szathmár este de fapt tradu-cerea maghiar[ a rom]nescului SatuMare.Ca s[-;i sus\in[ teza, Dariu Pop`l citeaz[ pe marele istoric maghiar Szir-may Antal.

"Istoriograful maghiar Szirmay An-tal ̀ n istoria lui tip[rit[ ̀ n 1790 la fineac[r\ii sale sub titlu de "Hozzáadás"(Adi\ie) c[tre pagina 143 scrieurm[toarele<

"(...)De mind ezek mellet is háthanémelly jó Barátaim vélekedések sze-rint Szattmárnak elsö nevezöi az Olá-hok voltak, ezek a meg ült HelységetSzát-nak Szátunak hivják, Máre nalloknagyot tézsen, Szattmár vagy Szátu Ma-re pedig Nagy Falut. Az Oláhok régi la-kosi Dacianak, kik hogy Római ültet-mények, Rumunok-s föképpen Dece-balisnak Trajanus Császár által lelt meggyözettetésével a- második Század ele-jén mintegy 300 esztendökkel Atila

üdöszakasza elött ülték légyen meg Er-délyt, és a’ szomszéd Carpath vidékeita- mai Oláhok nyelvének, a- mai hoz-zájok oly távol levö Franczia és Olaszoknyelvének való egyformaságábol-s a-szóhaktogatások hasonló természétebölkerdest szinte nem is szenvedhet, errölbövebben lehetne ezen három nyelvek-nek öszve vetéséböl okoskodni, -s aztis bátran kihozni, hogy valaha OlaszOrszág közönsédesenn a- Deák nyelvetéppen nem szóllotta, hanem az a- Tu-dósok és Nemesebbek pallérozott szól-lása módja maradvánn a- köznép nyel-ve olyas valami vólt, mint az Olasz Or-szági fajzásu mai Olasz, Franczia, Span-nyol, Portugalliai és Oláh nyelvek, nemlattathatván által külömben hogy a-több ezen eredetü nyelvektol annyi földtávulság és Sarmatiai-s más nemzetekáltal (mint Erdély, Moldova, Havas al-földe hekyheztetik Olasz Országtól)megválasztatott Olah nyelv minden to-vábbi zavarodása mellett is amazokhozannyi hasonlatosságát meg tarthattavolna."

"(...) `ns[ pe l]ng[ toate aceste dardac[ dup[ p[rerile c]torva buni prietenide ai mei, cei dint]i cari au dat numeSatului Mare au fost Valachii, ace;tia,localitatea desc[lecat[ o numeau Sat,Satu Mare, rom]ne;te e mare, Szattmar,adec[ Satu-Mare este Satu Mare. Vala-chii sunt vechii locuitori ai Daciei, carifiind coloni;ti Romani, Rumuni ;i maicu seam[ cu ̀ nfr]ngerea lui Decebal dec[tre ~mp[ratul Traian la ̀ nceputul vea-cului al doilea, cu vreo 300 ani ̀ nainteaepocei lui Atila, au desc[lecat ̀ n Ardeal;i despre uniformitatea limbii, pe careo vorbesc Valahii de ast[zi din preajma

Carpa\ilor ̀ nvecina\i cu limba francez[,italian[ ;i despre asem[narea felului,declin[rilor nici nu mai `ncape vreo`ntrebare s-ar putea discuta mai pe larg,dup[ punerea l]ng[ olalt[ a acestor treilimbi ;i s-ar putea constata ;i aceea, c[oarec]nd nici Italia nu a vorbit ̀ n modvulgar limba latin[, ci aceastar[m[n]nd limba `nv[\a\ilor ;i a celormai nobili, graiul poporului a fost a;afel, cum este ast[zi limba italian[, fran-cez[, spaniol[, portughez[ ;i cea valah[,neput]ndu-se altfel `n\elege de c]t nu-mai a;a, cum pe l]ng[ toat[ dep[rtarea;i izolarea prin neamurile Sarma\iei ;ialtele (cum este Ardealul, Moldova ;iMunteania dep[rtat[ de Italia) limbaaleas[ valah[ ̀ n ciuda tuturor tulbur[ri-lor intervenite ;i-a p[strat at]taasem[nare cu acele limbi.

S[ privim acum chestiunea din alt[perspectiv[. Ca s[ fiu pe c]t se poatemai scurt, voi da un exemplu tr[itor.

|[ranii de pe plaiurile noastre, ;coalei`i zic "i;coal[". Cum s-a n[scut acestcuv]nt `ntr-adev[r hibrid?

Dariu Pop< S[tmar ;i i;coal[!Doi bastarzi!

R[spunsul e simplu ;i nu se poater[sturna<

Tocmai a;a ;i `n acelea; `mprejur[ri;i `n aceea;i vreme ca ;i "S[tmarul".

S[tmar ;i i;coal[! Doi bastarzi!Magiarii au f[cut "iskola" din schola,

cum au f[cut din span "ispán", din stall"istálló", din spital "ispotály" etc.

Cuv]ntul schola, de;i rom]nul depretutindeni ̀ i zice ";coal[" - numai aicila noi, `n jude\ul Satu Mare ;i S[laj s-apref[cut prin influen\[ maghiar[ `n

i;coal[.Dup[ marea st[ruin\[ ce o dovedesc

unii pentru men\inerea "S[tmarului"ar fi consecvent s[ l[s[m acestor \in-uturi ;i "i;cola"- fiindc[ ;i poporul a;a-i zice.

Ba mai mult! Ar trebui dup[ d]n;ii,s[ men\inem toate barbarizmele limbiinoastre "pentru c[ au intrat ̀ n vocabu-larul \inutului" - ;i prin aceasta s-ar`mbog[\i ;i limba noastr[.

Nu este o ru;ine pentru noi, s[ opt[mpentru falsific[ri de nomenclatur[ p]n[c]nd avem la ̀ ndem]n[ numiri neao;erom]ne;ti ;i limpezi ca aerul?

Este adev[rat ;i recunosc, c[ poporulnostru ieri i-a mai zis ora;ului ;ijude\ului nostru ;i S[tmar ;i cu multmai adev[rat este, c[ ast[zi 80 % `i zicSatu Mare. Asigur[m pe domnii, carimiliteaz[ pe l]ng[ ungurescul Szatmar,c[ dac[ Satu Mare era numire iscodit[de mine, ori de al\ii nu prindea a;a re-pede. Nici acum nu s-a `nt]mplat al-tceva, dec]t minunea desrobirii! Aaruncat haina `mpus[ de st[p]nitori ;is-a ̀ mbr[cat iar cu costumul adev[rateinumiri.

Dac[ avem m[rturii scrise, dac[ ;iistoriografii maghiari m[rturisesc pel]ng[ numirea rom]neasc[ ;i dac[ po-porul ast[zi a;a `i place s[-i zic[, pen-truce `ncearc[ unii, s[ mai revin[ laaceea ce a fost ur`t.

Dl. Iorga ;i-a spus cuv]ntul. "S[tma-rul" a r[mas dincolo de grani\[!"

***

~n concluzie cum s[-i zicem S[tmarsau Satu Mare? Nu este gre;it[ nicioform[, dar cei care prefer[ S[tmar risc[s[ ̀ i uite pe cei care s-au b[tut ;i au su-ferit pentru impunerea numeluirom]nesc f[r[ niciun dubiu, Satu Mare.

A consemnat,Adriana Zaharia

Bibliografie<l Arhivele Na\ionale Satu Mare, FondColec\ia Muzeul Jude\ean Satu Marel Liviu Botezan, ~nceputul activit[\ii po-litice a lui Vasile Lucaciu, Anuarul Insti-tutului de Istorie “George Bariţiu”, Cluj-Napoca, Seria Historia, 2001l Convorbiri literare, Anul 33, nr. 03 din15 martie 1899, l Viorel C]mpean, C[rturarul Moise So-ra Noac - lupt[tor de la 1848, Informa\iade Duminic[, an II, nr. 64, 25 ianuarie2004l Ioan Corneanu, Viorel C]mpean, Moi-se Sora Noac, Dacoromania, nr. 38, AlbaIulia, 2008l A. Iuga, Cu privire la Vasile Lucaciu,Acte, documente, procese, Baia Mare 1940l Nicolae Iorga, Neamul rom]nesc ̀ n Ar-deal ;i |ara Ungureasc[ la 1906, EdituraSeculum, 2010l Ion Iaco;, Valeriu Achim, Dr. VasileLucaciu, lupt[tor activ pentru unirearom]nilor, Cluj-Napoca, 1988l Doru Radosav, Cărturarul s[tm[reanMoise Sora Novac şi revoluţia din 1848,Anuarul Institutului de Istorie “GeorgeBariţiu”, Cluj-Napoca, 1978, l Vasile Scurtu, Petru Bran, Un lupt[toral trecutului rom]nesc din Satu Mare, Sa-tu Mare, 1939l Ziarul Satu Mare (1919-1938)l Ovidiu T. Pop, Profesor dr. Eugen Se-le;, Satu Mare 2015l Szirmai Antal, Szathmár vármegye fek-vése, történetei és polgári esmérete, Bu-dapesta, 1809l Al. Vaida-Voevod, Mangra, Tisza ;iTribuna, Bra;ov, 1911

Dup[ Unirea din 1918, unii pledau pentru S[tmar, iar al\ii pentru Satu Mare

Dariu Pop, scriitor, fondator de ziare ;i reviste, revizor;colar al jude\ului Satu Mare `ntre 1919-1940

Dr. Eugen Sele;, profesor de rom]n[ ;i director al LiceuluiMihai Eminescu `n perioada 1920-1940

4 Informa\ia de Duminic[/31 mai 2015

TRADI}II

La cincizeci de zile după Învie-rea Domnului prăznuim Rusaliilesau Pogorârea Duhului Sfânt.Acum serbăm întemeierea Bisericiilui Dumnezeu. Mântuitorul nostruIisus Hristos a întemeiat Bisericaîn chip nevăzut prin jertfa Sa peCruce, “cu scump Sângele Său” (Fp.Ap. XX; 28) şi în chip văzut la Cin-cizecime, prin pogorârea SfântuluiDuh şi formarea primei comunităţicreştine la Ierusalim.

În acea zi memorabilă s-au botezat treimii de suflete, petrecând în unitate, “în în-văţătura Apostolilor şi în rugăciune”, îm-părtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mân-tuitorului nostru. În ziua aceea s-au pusbazele Bisericii lui Hristos, trupul Său tai-nic. Aceasta este ziua de naştere a Biseri-cii.

Moşii de vară cad în sâmbătade dinaintea Rusaliilor

Potrivit religiei creştine, ziua de sâm-bătă este închinată morţilor, întrucât Mân-tuitorul Iisus Hristos, răstignit vineri pecruce, a stat toată sâmbăta în mormânt,înviind duminica. Din această tradiţie,afirmă Tudor Pamfile (Sărbătorile la ro-mâni, Ed. Saeculum I.O., Buc., 1997, pp.17-20), s-a născut credinţa că în ziua sâm-betei ne putem apropia mai mult de ceiadormiţi. În această zi se dă pretutindenide pomană pentru sufletele morţilor< mân-care, băutură, haine. Rugăciuni pentrumântuirea sufletelor de păcate se pot faceşi în alte zile, dar pnezeu este cea făcutăsâmbăta.

„Moşii de vară” sau „Moşii Rusaliilor”cad în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, caşi cei adormiţi să se bucure de darurileSfântului Duh. Pentru această zi specială,spune Tudor Pamfile, gospodinele îşi cum-pără fel de fel de vase (cofe, oale, căni, ul-cele, sticle, farfurii). Cofele sunt umplutecu apă de la puţ sau de la izvor, lăsându-se pe marginea puţului o monedă, adică„plata apei”, deoarece dacă n-ar fi plătită,pomana nu ar fi primită. Ulcelele şi cănilese dăruiesc pline cu vin sau apă, iar cas-troanele şi farfuriile se dau umplute cu di-verse bucate. Vasele trimise sunt împodo-bite cu flori şi mai ales cu busuioc. Toateaceste lucruri care se duc spre a fi împărţitese numesc „moşi”. O gospodină, de pildă,duce moşi pe la toate neamurile şi toţi ve-cinii mai apropiaţi, primind şi ea în schimbla fel. Cu acest prilej, se strâng atât de multevase, încât rar se mai cumpără altele noi

pentru nevoile casei. O dată cu vasele plinede mâncare şi băutură se duc pâine, colacişi lumânări. Se dăruiesc inclusiv animale:porci, pui, găini, juninci. Nu sunt uitatenici mormintele, care se înfrumuseţeazăcu flori. Este datina ca în această zi femeilesă plângă pe la morminte, fiindcă acumpăcătoşii se trimit din nou în munca ia-dului. Pe alocuri, românii cred că în Sâm-băta Moşilor nu e bine ca cineva să mă-nânce până ce nu dă mai întâi de pomană,pentru că în această zi se cuminecă cuSfintele Taine toţi morţii şi dacă unul dinneamul celor morţi mănâncă, atunci ceimorţi dintr-o rudenie cu el nu se pot cu-mineca. Lumânarea care însoţeşte pomanatrebuie numaidecât aprinsă şi lăsată să ardăpână la capăt. În ziua aceasta se zice că toţimorţii se satură, iar dacă o femeie negli-jează datina, atunci celelalte femei îi re-proşează că „a flămânzit morţii familiei”.Când o gospodină nu a reuşit să-şi împartătoţi moşii sâmbăta, rămâne ca ea să se ducăpe la casele mai îndepărtate a doua şi chiara treia zi.

Tradiţii `nr[d[cinate `n inima

cre;tinilor

Tudor Pamfile (op. cit., pp. 21-33) aratăcă sâmbătă seara, înainte de Rusalii, „flăcăiise duc pe la vii ori pe la păduri, unde taienuiele mari şi frumoase de tei”, cu care îm-podobesc întreaga gospodărie. Rămurelelede tei sunt aşezate cu mare grijă la icoane,iar afară sunt puse la ferestre şi sub streşini.De asemenea, românii duc ramuri de teila sfânta biserică şi le aştern în faţa icoaneiMaicii Domnului; după Sfânta Liturghie,preotul ia aceste mlădiţe şi le dăruieşte fie-cărui creştin care vine să ia anafură (pres-cură). Mlădiţele sunt duse acasă şi puse laicoane, precum salcia de la Florii. Cândvara este vreme grea şi cade grindină,creştinii aruncă afară o crenguţă uscată detei, având credinţa că furtuna va înceta. Înziua de Rusalii, la sate se face mare horă,la care participă flăcăii şi fetele mari, iar„gospodarii se adună între dânşii, neamurişi vecini, şi petrec în chipul cel mai plăcut”.

În ajunul praznicului, se ung ferestrelecu usturoi şi leuştean pentru a se feri gos-podăriile de „duhurile necurate. Acesteduhuri, după credinţa poporului, se vor

război în văzduh cu duhurile bune şi dinlupta lor va curge ploaie; de aceea se zicecă Duminica mare (Rusaliile) vine întot-deauna cu ploaie. De la Duminica mareînainte este îngăduit oricui să doarmă peprispa casei sau oriunde afară. Până laaceastă zi, însă, nu este bine, căci pe cel cese culcă afară îl cuprind frigurile aduse despiritele rele ale aerului. Această credinţăare mult adevăr, cunoscând că noapteaeste îndestul de răcoroasă până pe la Du-minica mare”. De Rusalii nu este bine să sesmulgă buruiene şi nici să se rupă vreofrunză din pădure, fiindcă „bate piatra(grindina) sămănăturile. În Transilvania,pentru a se feri holdele de grindină, se faccununi de sânzâiană care se pun pe casă”.De altfel, acum nu se lucrează nimic „niciîmprejurul casei, nici la câmp, căci esteprimejdie”, omul trebuind să se gândeascăla sufletul său, ducându-se la biserică, ru-gându-se pentru vii şi pentru morţi, odih-nindu-se şi luptând din răsputeri pentrua înlătura „orice ceartă sau sfadă”. Bisericaîntemeiată la Rusalii, prin pogorârea Du-hului Sfânt, cuprinde în sine pe toţi creşti-nii, care formează o familie, fiind fraţi în-

treolaltă şi având datoria de a se iubi, ierta,ajuta şi respecta, aducând lumină în jurullor prin faptele bune săvârşite.

În Transilvania, zice Tudor Pamfile,„cununile cu care se cunună tinerii în bi-serică sunt făcute de fete în ziua Rusaliilorsau a doua zi, când ies preoţii cu crucea casă sfinţească hotarele. Aceste cununi, carese fac din spice de grâu curat şi din felurileflori de câmp, le anină fetele de prapuri şile duc cu acestea în biserică, unde se păs-trează apoi pe la icoane pentru toate cu-nuniile de peste an”.

Sfinţirea hotarelor, a holdelorşi a spicelor de grâu

O datină frumoasă, legată de Rusalii,constă în sfinţirea hotarelor, a holdelor şia spicelor de grâu. Astfel, „preoţii cu po-porenii merg în procesiune la câmp> acolose face agheasmă, cu care se stropesc hol-dele. Dacă vremea împiedică, serviciul seface în biserică”. În acest caz, credincioşiiduc spice de grâu sfinţite acasă, aşezându-le cu mare evlavie la icoane sau în vaze, laloc de cinste. Boabele care împodobescpaiul de grâu ne simbolizează pe noi, oa-menii. Aşa cum toate acele boabe suntprinse pe un singur pai, tot aşa şi noi al-cătuim o singură familie, o Biserică, unsingur trup, avându-L ca şi cap pe DomnulIisus Hristos, Care ne duce spre mântuire.De altfel, Biserica este trupul lui Hristos(Efeseni V> 23). Din boabe se face făina şiapoi pâinea> aceasta se va aduce ca dar labiserică şi la momentul potrivit, prin po-gorârea Sfântului Duh, se va preface înTrupul Domnului, din care credincioşii sevor împărtăşi cu vrednicie. Sunt multeboabe, dar fomează o singură pâine. Sun-tem mulţi creştini, dar alcătuim un singurtrup, uniţi fiind prin iubire.

În concluzie, putem spune că locul deîntâlnire în viața spirituală dintre credin-cios și Hristos este biserica. A fi în bisericăînseamnă a fi în Hristos și a fi în Hristosînseamnă a fi în biserică. În acest spațiusfânt și sfințitor, omul simte prezențaDomnului și se încadrează ca membru întrupul Său. În biserică, dialogul dintre omși Dumnezeu devine mai intens> omul știecu certitudine că Hristos este capul care îlconduce, ceea ce îi conferă un sentimentde siguranță. În biserică, omul aude maipregnant chemarea la mântuire pe careDomnul i-o adresează şi realizează că Le-gea lui Hristos exclude individualismul.Relația care se stabilește între membrii Bi-sericii are ca temelie iubirea> toți formeazăo unică familie, devenind frați și fiind că-lăuziți de atingerea aceluiași ideal< mân-tuirea.

Preot dr. Cristian Boloş

Locul de întâlnire în viața spirituală dintre credincios și Hristos este biserica. A fi în biserică înseamnă a fi în Hristos șia fi în Hristos înseamnă a fi în biserică

În Transilvania, zice Tudor Pamfile, „cununile cu care se cunună tinerii în biserică sunt făcutede fete în ziua Rusaliilor sau a doua zi, când ies preoţii cu crucea ca să sfinţească hotarele. Acestecununi, care se fac din spice de grâu curat şi din felurile flori de câmp, le anină fetele de prapuri şile duc cu acestea în biserică, unde se păstrează apoi pe la icoane pentru toate cununiile de pestean”.

Pogorârea Duhului Sfântla 50 de zile dup[ ~nviere

După ce recent i-a adresat feli-citări cu ocazia celebrării a cincizecide ani de la hirotonirea sa, PapaFrancisc i-a scris din nou Cardina-lului Lucian Mureşan ArhiepiscopMajor al Bisericii Române Unite cuRoma, Greco-Catolică, „cu ocaziasărbătoririi a douăzeci şi cinci deani de la ziua hirotonirii tale epis-copale, cu urările de bucurii îm-belşugate împreună cu laudeleNoastre pentru ilustra ta slujire.

Aşa cum te-am felicitat pentru aceleveniment trecut, te felicităm şi pentruacesta, fiindcă, precum te-ai oferit să îlslujeşti cu desăvârşire pe Cristos urmând

calea preoţiei, tot aşa te-ai distins prinprudenţa episcopală pe care ai manifes-tat-o în activităţile de guvernare”.

„Prin slujirea ta episcopală”, continuăSfântul Părinte în scrisoarea care este pu-blicată integral pe BRU.ro, „te-ai oferitpe tine ‘ca o jertfă vie, sfântă, bine plăcutălui Dumnezeu’, îndeplinind slujirea taapostolică prin care credincioşii încre-dinţaţi grijii tale să lucreze ‘în orice bu-nătate, dreptate şi adevăr’. Prin urmare,lăudam cu înflăcărare opera Ta aşa cumse cuvine, pentru că te-ai ostenit printruda sufletului şi a trupului ca oile luiCristos să fie îmbogăţite de daruri cereşti,şi ca ele să îşi îndrepte paşii pe calea Sa.”

„Pentru aceasta, sărbătorirea a do-uăzeci şi cinci de ani de la ziua hirotonirii

tale episcopale care se apropie să strălu-cească pentru tine şi pentru toţi ai tăi cutrainică bucurie> tot astfel, VenerabileFrate al Nostru, te felicităm cu ardoarepentru că îţi îndeplineşti mereu cusfinţenie şi cu râvnă slujirea ta, iar IsusCristos, Împăratul tuturor Păstorilor, săîţi reverse haruri şi mângâieri vrednicede aducere-aminte. Totodată, din bună-vrerea Noastră, îţi împărtăşim din inimăurările dumnezeieşti şi părinteşti ţie, Ve-nerabile Frate al Nostru, precum şi cle-rului şi poporului… cerându-ţi ţie şi lorsă vă rugaţi pentru Noi, pentru ca slujindmisiunea Sf. Petru, să paştem mieii luiCristos cu toată grija şi să predicăm Cu-vântul Domnului cu fermitate şi cu fide-litate.”

Papa Francisc l-a felicitat pe PF Lucian la 25 de ani de episcopat

31 mai 2015/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Pentru a ob\ine o materieprim[ de cea mai bun[ calitatetrebuie cunoscute componenteleunei plante care au con\inutul celmai ridicat `n substan\e active(r[d[cini, rizomi, flori, frunze,scoar\[ etc.).

Momentul de recoltare estecondi\ionat de stadiul de dezvoltare alplantelor ;i de anotimp, iar momentulzilei este diminea\a, dup[ ce roua s-aevaporat, sau dup[ amiaza, p]n[ la apu-sul soarelui.

Terapia cu plante

Plantele au constituit ̀ nc[ din preis-torie remedii, la ̀ nceput instinctive, fo-losite `mpotriva bolilor omului ;i ani-malelor domestice, pe tot globul. Cu-no;tin\ele, `mbog[\ite, s-au transmisdin genera\ie `n genera\ie, constituindp]n[ ̀ n a doua jum[tate a secolului tre-cut principalul arsenal de lupt[ al me-dicinei. ~ns[, odat[ cu descoperirea an-tibioticelor, terapia cu plante a intrat ̀ nconul de umbr[ al acestora. P[rea c[toate bolile se pot vindeca cu antibioti-ce. Cel care a tras primul un semnal dealarm[ c[ nu e chiar a;a a fost chiar des-coperitorul Penicilinei, doctorul Fle-ming! El a men\ionat `nc[ `n 1929 c[numeroase bacterii erau deja rezistentela medicamentul descoperit de el, iar`n 1945 a avertizat c[ folosirea inadec-vat[ a penicilinei va duce inevitabil ladezvoltarea bacteriilor rezistente.

Ceea ce s-a ;i ̀ nt]mplat, c[ci bacte-riile au dezvoltat ceea ce noi numimenzime, adic[ au capacitatea de a "roa-

de". Astfel, noi introducem antibioticul`n organism ;i bacteriile produc o sub-stan\[ chimic[ care `l distruge. De ase-menea, bacteriile sunt `nconjurate deun perete pe care `l pot modifica `n a;afel `nc]t s[ previn[ efectul antibioticu-lui. ~n plus, unele bacterii au ladispozi\ie mai multe arme proprii pecare le pot utiliza simultan. Ceea ce estemai `ngrijor[tor, rezisten\a se poatec[p[ta prin gene. Aceste gene le pot

spune bacteriilor cum s[ ac\ioneze`mpotriva tratamentelor. Dac[ o bacte-rie va deveni rezistent[ la antibiotice,ea va pune gena rezistent[ ̀ ntr-un frag-ment ADN. Un astfel de fragment poatecon\ine o mul\ime de "arme", iar el sepoate transporta de la o bacterie la al-ta.

Plantele, ̀ n schimb sunt foarte com-plexe ;i sunt compatibile cu organismuluman. De exemplu, Coada ;oricelului,

o plant[ medicinal[ cunoscut[, con\inepeste 120 de compu;i diferi\i identifica\ip]n[ acum.

C]nd o persoan[ folose;te aceast[plant[, ea `i ofer[ organismului de fapt120 de medicamente diferite, toateexist]nd `ntr-un echilibru evolutiv. Ele`;i poten\eaz[, intensific[ ;i tempereaz[reciproc efectele `n interiorul organis-mului uman. Confruntate cu aceast[complex[ compozi\ie chimic[, va fimult mai dificil pentru bacteriile inva-datoare s[ opun[ rezisten\[ sau s[ eviteimpactul tratamentului.

Modul de recoltare

Recoltarea, uscarea, conservareatrebuie s[ se fac[ respect]ndu-se speci-ficul plantelor ;i p[r\ile acestora. Re-gulile trebuiesc s[ fie cunoscute ;i res-pectate de to\i cei ce obi;nuiesc s[ seocupe cu colectarea plantelor medici-nale pe cont propriu. S[ nu uit[m c[ seimpune ̀ nt]i, s[ cunoa;tem la perfec\ieplantele medicinale.

De la majoritatea plantelor se folo-sesc p[r\ile aeriene, recoltate la ̀ ncepu-tul sau `n timpul `nfloririi.

De la altele se pot recolta ;i p[r\ilesubterane (r[d[cini, bulbi, rizomi, tu-berculi) sau numai acestea, mugurii,frunzele, fructele, tulpinile, florile, fruc-tele, scoar\a etc.

Perioada optim[ a recolt[rii depin-de de planta, p[r\ile plantei ;i regiune(munte, ;es). Unele p[r\i de plante sepot recolta de-a lungul mai multor luni,cum este cazul cu frunzele de meri;or,rozmarin, f lorile de g[lbenele,mu;e\elul, lum]n[rica. Altele, av]nd operioad[ scurt[ de `nflorire, se recol-

teaz[ \in]nd cont de acest specific. Estecazul florilor de soc, tei, ciubo\ica cu-cului.

R[d[cinile, rizomii, tuberculii ;ibulbii se vor recolta toamna t]rziu, dup[ce cade bruma, sau prim[vara devreme,`nainte de a da frunza, c]nd au mari re-zerve de principii active. Frunzele auperioada de recoltare ̀ n momentul c]ndsunt bine dezvoltate, dar `nainte deapari\ia butonilor florali (menta, urzica,papadia). Florile se culeg ̀ nainte de des-facerea lor complet[ ;i de fecunda\ie(mu;e\el, p[ducel, alb[strele). Muguriise culeg `nainte de a `ncepe seva s[ cir-cule intens, adic[ la sf]r;itul iernii ;i`nceputul prim[verii. Semin\ele ;i fruc-tele uscate se culeg c]nd plantele `nceps[ se usuce (anason, chimion, fenicul).

Plantele nu se spal[ `nainte de us-care ;i nu trebuie s[ le recolt[m dup[ploaie. Temperatura de uscare nu tre-buie s[ dep[;easc[ 25 de grade, iar plan-tele se aerisesc din c]nd `n c]nd, nu selas[ ̀ n aceea;i pozi\ie. Plantele se ̀ ntind`n strat sub\ire, pe p]nz[ sau h]rtie alb[,pe foi de cort sau gr[tare de nuiele, `npodul casei sau ̀ ntr-o ̀ nc[pere ̀ ntune-coas[. Pentru o uscare mai rapid[, sepot expune la soare flori albe, r[d[cini,scoar\[. La umbr[ se pot usca flori co-lorate, frunze ;i muguri. ~n momentuldepozit[rii, plantele nu trebuie s[-;ipiard[ culoarea ;i mirosul natural.

Plantele uscate se vor p[stra `npungi de h]rtie, `n borcane verzi, vasebine `nchise, ferite de umezeal[, la locr[coros, fiind etichetate cu denumirea;i p[rtile plantei, indic]ndu-se ;i datarecolt[rii.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Coada ;oricelului, o plant[ medicinal[ cunoscut[, con\ine peste 120 de compu;idiferi\i identifica\i p]n[ acum. C]nd o persoan[ folose;te aceast[ plant[, ea `iofer[ organismului de fapt 120 de medicamente diferite

Plantele au constituit `nc[ din preistorie remedii, la `nceput instinctive, folosite `mpotriva boliloromului ;i animalelor domestice, pe tot globul. Cuno;tin\ele, `mbog[\ite, s-au transmis din genera\ie`n genera\ie, constituind p]n[ `n a doua jum[tate a secolului trecut principalul arsenal de lupt[ almedicinei. ~ns[, odat[ cu descoperirea antibioticelor, terapia cu plante a intrat `n conul de umbr[ alacestora. P[rea c[ toate bolile se pot vindeca cu antibiotice. Cel care a tras primul un semnal dealarm[ c[ nu e chiar a;a a fost chiar descoperitorul Penicilinei, doctorul Fleming!

Cum se recolteaz[ plantele medicinaled[ruite cu generozitate de natur[?

~n fiecare an Organiza\ia Mondial[ aS[n[t[\ii celebreaz[ pe 31 mai Ziua Mon-dial[ f[r[ Tutun (WNTD), pledând ;i pen-tru politici eficiente de reducere a consu-mului de tutun. Anul acesta, statele p[r\iale Conven\iei Cadru pentru ControlulTutunului (primul tratat mondial des[n[tate public[), `ntre care ;i România,sunt chemate s[ `nt[reasc[ colaborareapentru ̀ ngr[direa ;i eliminarea comer\uluiilicit cu produse din tutun care, la nivelmondial, constituie o amenin\are major[pentru s[n[tatea public[ ;i alimenteaz[corup\ia ce submineaz[ institu\iile statelor,dezvoltarea economic[, morala politic[,se arat[ `ntr-un comunicat al Direc\iei deS[n[tate Public[ Satu Mare.

"Derulat[ sub sloganul „Aten\ie la tu-tunul netimbrat< v[ pânde;te complicitateala contraband[!”, se dore;te ̀ ntreprindereade noi pa;i `mpotriva comer\ului ilicit cututun. Cei care vor s[ se lase de fumat tre-buie s[ fie motiva\i pentru a duce la bunsfâr;it decizia lor ;i pentru a deveni ne-fum[tori stabili.

Fumatul continu[ s[ reprezinte o en-demie global[. Astfel, circa 6 milioane deoameni `;i pierd anual via\a din cauza fu-matului. Majoritatea din aceste decese suntrezultatul consumului direct de tutun, iarpeste 600 000 sunt atrase de fumatul pasiv.`n Regiunea Euro-OMS, circa 41 % dintreb[rba\i ;i 22 % dintre femei ̀ nc[ fumeaz[.`n privin\a tineretului, se constat[ preva-len\e dintre cele mai ridicate ale fumatuluiatât ̀ n rândul b[ie\ilor cât ;i a fetelor. ~n ceprive;te România, circa 31 % din popula\ia\[rii fumeaz[ curent", se arat[ `n docu-mentul citat.

31 Mai< Ziua Mondial[ f[r[ Tutun

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

ATO MEDICAL VEST

6 Informa\ia de Duminic[/31 mai 2015

RE}ETE

Spum[ de c[p;uni

Salat[ fran\uzeasc[cu piept de pui

Mod de preparare<

Căpșunii se curăță de codițe, se spală,se lasă puțin să se scurgă, apoi se zdrobescbine-bine cu o furculiță și se amestecă cujumătatea zahărului și cu zahărul vanilat,până la obținerea unei paste omogene. Al-bușurile de ouă, cu restul zahărului se bat

spumă tare, apoi se amestecă cu pasta defructe. Spuma se așează în pahare sau bo-luri și se ornează cu bucăți de fructe, even-tual cu un topping obținut din gălbenușu-rile de ouă frecate cu alte 4 linguri de zahărpudr[. Desertul astfel preparat se consumăproaspăt, sau răcit la frigider. Spuma decăpșuni se poate consuma asortată cu friș-că sau eventual chiar și cu diverse sorti-mente de înghețată.

Alimentele ;i cantit[\ile necesare<

250 g căpşuni dulci, proaspeți, 4albuşuri de ouă, 4-6 linguri de zahărpudră, un pliculeț zahăr vanilat, frişcă,pişcoturi pentru copii, bucățele de cio-colată, câțiva căpşuni frumoşi feliați,

sau zmeur[ pentru ornat.

Mod de preparare<

Se pun la fiert în apă ușor sărată cartofiicu pieptul de pui și cu zarzavaturile, fărăca acestea să fie mărunțite în prealabil.Mazărea se poate fierbe tot în această zea-mă, fie împreună cu toate îngredientele,fie separat. După ce au fiert toate, se scotdin zeamă, se lasă să se scurgă, cartofii setaie buc[\i micuțe, cam cât unghia, mor-

covii la fel, bucăți mici, iar castraveții totașa, în bucăți cam cât și cele de cartofi. Sefierb 4 ouă, se mărunțesc și acestea, darun gălbenuș se lasă deoparte. Pieptul depui nu se taie în cubulețe ci se rup cu mânaîn fâșii mai mărișoare. Se amestecă toatela un loc, se condimentează și se mai adau-gă, după preferință, castraveți. Din gălbe-nușul fiert și cel al oului rămas crud, cuadaos de muștar și apoi de ulei se preparăo maioneză se pune la rece aproximativ30 de minute după care se amestecă cutoate celelalte ingrediente. Câteva linguride maioneză se lasă pentru ornat și se îm-podobește după plac.

Ave\i nevoie<

500 g de cartofi, 300 g de morcov(eventual şi alte zarzavaturi< rădăcinăde pătrunjel, de țelină, sau o felie - douăde gulie), 300 g de mazăre verde boabe,4-5 bucăți mai mărişoare de castravețiîn oțet, un piept de pui, 5 ouă, 300 ml deulei, 2 linguri de muştar dulce-acrişor,

sare, piper.

Col\una;i cu brânz[

Mod de pregătire<

Se prepară un aluat mai consistent dinfăină, ouă, puțină sare şi lapte. Se frământăbine, se dă la rece 10 minute, se întinde cusucitorul, iar foaia se taie în bucăţi pătratede 5-7 cm, sau în formă rotundă, cu dia-metrul de circa 8 cm. Separat se amestecăbrânza de vaci cu două ouă, sare după gustsau cui îi place, cu zahăr. Se frământă bine.

Se pune în fiecare pătrat sau ceuleț de cocăcâte o linguriță de compoziţie. Se formeazăun triunghi cau o semilună, după caz, acărui margini se lipesc cu mâna sau cuvârful unei furculițe. Se fierb colţunaşii înapă clocotită cu sare timp de 15 minute.Se scot, se scurg şi se servesc stropiţi cuunt topit deasupra. Dacă vă place, puteţipresăra pesmet cu puţin zahăr vanilat saudacă preferaţi să fie săraţi, atunci cu caşca-val ras pe deasupra și în ambele cazuri, laservire puteți oferi și smântână.

Pentru 4 por\ii ave\i nevoiede urm[toarele

ingrediente<

250 grame  făină albă,  100 ml. laptedulce, 300 gr. brânză de vaci, 50 gr. unt,4 ouă, sare, 100 gr. zahăr, eventual pes-met, caşcaval răzuit, zahăr vanilat sau

smântână la servire.

Guia; de vi\ella ceaun

Mod de preparare<

Carnea de mânzat se curăță de even-tualele bucățele de pieliță, se taie cubulețede circa 3-4 cm și se spală bine, la fel ca șioasele. Ceapa tăiată mărunt se călește înuntură sau ulei, se adaugă carnea și oasele,se călesc mai departe până când carneaîncepe să prindă o crustă albicioasă - ro-

zulie. Se adaugă o linguriță de boia dulce,apoi și puțină boia iute, după gust. Se toar-nă apă și se fierbe circa o oră, până cândcarnea începe să se înmoaie. Se adaugăzarzavaturile tăiate cuburi sau rondele, secondimentează cu sare și piper după gust,pătrunjelul verde și ardeiul tăiat în 4, iarcând carnea și zarzavaturile sunt aproapefierte se adaugă și cartofii tăiați cuburi,apoi tăițeii sau zdrențele (acestea din urmănu în mod obligatoriu). Se fierbe la focpotrivit, până când toate ingredientele seînmoaie. Consistența se stabilește dupăgust. Guiașul se servește fierbinte, în mij-locul naturii, cu cât mai mulți prieteni lamasă.

Ave\i nevoie<

1 kg carne de mânzat, minim 1/2kg oase de vită, 100-150 g ceapă, 1 kgzarzavaturi (morcovi, pătrunjei, gulii,țelină, eventual şi altele), 1-1,5 kg car-tofi, 200 g tăiței răzuiți sau zdrențe,100 g untură de porc sau ulei, pătrunjelverde, un ardei gras, boia de ardei,

boia iute, sare, piper

Căpșunile, fructe dulci de vară, prefe-rate de oricine, sunt considerate în generalca delicatese, dar și bază pentru produce-rea de gemuri dulceţuri, peltele și te mirice alte dulciuri. Aceste fructe false ar puteafi leacul pentru diabet, arată cercetătoriamericani.

David Schubert, doctor la Universi-tatea din Indiana, a publicat cele mai re-cente studii cu privire la substanţa numit[fisetina, flavonoid care se regăsește încăpșuni, și a evidenţiat multiplele beneficiipe care aceasta le are pentru sănătate. Fi-setina reduce complicaţiile privindafecţiuni ale creierului și ale rinichilor, în

cazul bolnavilor de diabet, susţine cerce-tătorul. Studiul realizat la Institutul Salkpentru studii în biologie arată că substanţaajută în supravieţuirea celulelor cerebraleși dezvoltă memoria. Faptul că fisetina areefecte asupra mai multor tipuri de celulearată că poate preveni mai multe compli-caţii, arată cercetătorii.

Studiile pe șoareci bolnavi de diabetau arătat că fisetina a redus complicaţiilechiar și la exemplare în stare gravă, cuprobleme la rinichi, și a redus starea deanxietate a rozătoarelor. Cercetătorii esti-mează că introducerea căpșunilor în re-gimul alimentar ar avea efecte beneficeasupra sănătăţii. Pentru a resimţi efectelebenefice, oamenii ar trebui să consumeîn jur de 37 de căpșuni în fiecare zi. Ungrup de voluntari a mâncat un kilogramde căpșuni pe zi timp de două săptămâni.S-au resimţit efectele benefice ale acesteicure în sensul creșterii capacităţii de re-generare a sângelui. Consumul de căpșunireduce simtomele stresului, reducând ris-cul apariţiei diverselor boli. În cadrul ex-perimentului realizat la Universitatea Gra-nada, odată la câteva zile, voluntarilor le-au fost luate mostre de sânge pentru a lise vedea evoluţia. Plasma sanguină eraclar îmbunătăţită de la o zi la alta, iar sân-gele era mai rezistent la hemoliză. Echipaanalizează în prezent și variaţiile în urmacantităţilor mai mici de căpșuni consu-mate. O persoană ar trebui să consume înmod normal 150 - 200 grame pe zi. "Im-portant este ca oamenii să realizeze că tre-buie să introducă acest fruct în alimentaţiazilnică", `ntărește Battino.

Căpșunile au numeroși flavonoizi, ca-re ajută corpul uman să neutralizeze ra-dicalii liberi și să prevină îmbătrânireaprematură. Astfel, vor fi evitate bolile deinimă, cancerul sau diabetul. Conţinutulridicat de Vitamina C, de antioxidanţi șide magneziu stimulează sistemul imunitarși energizează organismul pentru întreagazi.

Căpșunile conţin acid salicilic, sub-stanţa din care se obţine banala aspirină.Această substanţă transformă căpșunileîntr- un bun calmant și antiiflamator pen-tru persoanele care suferă de reumatismși de alte afecţiuni articulare. În plus, fe-nolii, substanţele care dau aromă căpșuni-lor, au efecte antiinflamatoare articularecomparabile cu cele ale unor medicamen-te de sinteză, cum ar fi ibuprofenul sauketoprofenul.

Persoanele care au colită, diventricu-loză, alergie și gastrită e bine să se fereascăde aceste fructe.Text selectat şi adaptat deIoan A.

C[p;unile ar putea fileacul pentru diabet

Un grup de voluntari a mâncat un kilogram decăpşuni pe zi timp de două săptămâni. S-au resimţitefectele benefice ale acestei cure în sensul creşterii ca-pacităţii de regenerare a sângelui. Consumul decăpşuni reduce simtomele stresului, reducând risculapariţiei diverselor boli.

rubric[ realizat[ de Eva Laczko

31 mai 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Elegan\a unei femei st[ ̀ n hai-nele ;i accesoriile pe care lepoart[. Acestea ̀ i definesc perso-nalitatea ;i trebuie alese cu maregrij[ pentru a sublinia exact ce fe-meia are mai frumos. Un acceso-riu care c];tig[ tot mai mult tereneste ceasul.

Ceasul de m]n[ are o istorie `nde-lungat[, dat]nd din secolul al XII-leac]nd Blaise Pascal, matematician ;i fi-lozof, a ata;at o sfoar[ la ceasul s[u debuzunar ;i a legat-o la `ncheieturam]inii. V-a\i `ntrebat vreodat[ ce re-prezint[ pentru o femeie ceasul? Pen-tru femei, ceasul de m]n[ este o biju-terie care, asortat[ bine, poate scoate`n eviden\[ o serie de tr[s[turi ale fi-zicului. ~n timp ce pentru b[rba\i cea-surile sunt un obiect foarte valoros, darnu din punct de vedere estetic, ci dinpunct de vedere al utilit[\ii lui, pentrufemei ceasul a devenit o bijuterie decare profit[ la maxim. Tocmai de aceeas-au creat ceasurile bijuterii, cu nume-roase pietre sau cristale aplicate, cubr[\[ri delicate din material foarte fine;i astfel ceasurile se pot confunda foar-te u;or cu br[\[rile.

Unde ;i ce model de ceaspurt[m?

O femeie este mereu `n mi;care.Nevoile ei sunt multiple tocmai deaceea ;i ceasurile sunt pentru toate ge-nurile. Dac[ sunte\i o femeie sportiv[pute\i opta pentru un ceas cu curea deplastic sau silicon. Aici oferta este mairedus[, dar cu siguran\[ ve\i g[si unulpe plac. Dac[ stilul dumneavoastr[ nueste unul sportiv ci office atunci ceasulpoate ̀ nlocui cu succes orice accesoriupe care a\i vrea s[-l purta\i la birou.Dac[ firma la care lucra\i impune ;i o\inut[ office atunci e bine s[ nu exage-ra\i cu accesoriile ;i este recomandats[ nu purta\i altceva dec]t un ceas sim-plu ;i elegant. Dac[ trebuie s[ v[`mbr[ca\i mereu elegant este bine s[ave\i cel pu\in dou[ ceasuri. Este bines[ ave\i un ceas clasic pentru birou ;iunul elegant pe care s[-l purta\i atuncic]nd merge\i ̀ n ora; sau la diferite eve-nimente sociale.

Modele create pentruromanticele incurabile

Modelele de ceasuri pentru femeisunt azi ̀ ntr-un num[r poate chiar maimare dec]t cele pentru domni. Spredeosebire de cele b[rb[te;ti, ceasurilepentru doamne ;i domni;oare sunt de-licate, feminine, menite s[ pun[ ̀ n va-loare fiin\ele care le poart[. Mereu ma-rii produc[tori de ceasuri s-au g]ndit;i la reprezentantele sexului frumos ;iau creat colec\ii special dedicate lor.Singura responsabilitate a femeii estes[ aleag[ modelul care i se potrive;tecel mai bine pentru c[ designul ceasu-rilor pentru dame are elemente speci-fice, diferite fa\[ de ceasurile b[rb[te;ti.Ceasurile de dam[ au curele sub\iri,foarte finu\ lucrate, cadranele sunt mici;i de multe ori sunt `mpodobite cu di-ferite pietre pre\ioase sau semipre\ioa-se. Produc[torii s-au g]ndit ;i la ro-manticele incurabile ;i au creat ceasuricu cadrane `n form[ de inimioar[ saudiferite forme “feminine” pe careb[rba\ii nu le-ar purta niciodat[. :ipentru c[ femeile poart[ multe br[\[ridesignerii au fost insipira\i s[ creezeceasuri cu form[ de br[\[ri, a;a numi-tele br[\[ri cu ceas.

Modelele pentru b[rba\i potrivite ;i pentru femei

Pentru a ie;i din anonimat pute\iopta pentru un model mai `ndr[zne\.Alege\i un model mai exotic cum esteceasul cu o curea cu textura pielii de;arpe. Cu siguran\[ ve\i ie;i din tipare;i ve\i fi remarcat[. Tot pentru a ie;i ̀ neviden\[ pute\i alege s[ purta\i un ceasb[rb[tesc. Un ceas b[rb[tesc poatear[ta foarte coll pe m]na unei femeiat]ta timp c]t cureau are dimensiuneapotrivit[. Dac[ ave\i un m]n[ sub\ireevita\i ceasurile foarte mari. În general,ceasurile cu cadran rotund, simplu șibrățară metalică sunt o alegere exce-lentă dacă vă doriți un accesoriu ver-satil ;i delicat, dar care s[ se potri-veasc[ de minune unei m]ini sub\iri.

Indiferent ce fel de ceas alege\i s[purta\i nu uita\i c[ este unul dintre ac-cesoriile cu via\[, acel ceva care te re-prezint[ ;i prin urmare pe care trebuies[ `l alege\i `ntotdeuna apel]nd la bungust pentru c[, pe l]ng[ faptul c[ ̀ ntre-ge;te delicat \inuta, este unul dintreacele obicte pe care le purt[m zilnic ;icare trebuie s[ ne reflecte pe de-a ̀ ntre-gul personalitatea ;i stilul de via\[.

Ceasul de m]n[ are o istorie `ndelungat[, dat]nd din secolul al XII-lea c]nd BlaisePascal, matematician ;i filozof, a ata;at o sfoar[ la ceasul s[u de buzunar ;i a legat-o la`ncheietura m]inii.

Ceasul ne reflect[ personalitatea;i stilul de via\[

8 Informa\ia de Duminic[/31 mai 2015

DIET~

Oameni de ştiinţă de la Insti-tutul Naţional pentru Depen-denţa de Droguri din Statele Uni-te au arătat că anumite mâncăruricreează dependenţă şi determinăun consum din ce în ce mai mare.Conform site-ului csid.ro, Huf-fington Post a realizat un top alacestor alimente care dau depen-denţă.

Tortul. Ratingul de dependenţă< 3.26

Tortul de ciocolată este consumatde majoritatea dintre noi. Un studiuchiar a susţinut că a m]nca un mic de-jun care este bogat în proteine ;i glu-cide îi poate ajuta pe unii să piardă îngreutate. Dar cei mai mulţi cercetătorisunt de acord că tortul conţine, în ge-neral, o mulţime de zahăr şi grăsimi.O felie de tort de ciocolată cu glazurăde ciocolată are 506 calorii şi 22 de gra-me de grăsime.

Băuturile carbogazoase. Ratingul de dependenţă< 3.29

Băuturile carbogazoase nu sunttocmai un aliment, dar HuffingtonPost le include ;i pe acestea în top.Americanii consumă peste 6 linguri dezahăr pe zi, dintre care jumătate provindin băuturi dulci. Băuturile carboga-zoase au fost, de asemenea, legate deobezitate, hipertensiune arterială ;ichiar cancer. Pentru a evita riscurile,cel mai bine este să beţi apă.

Cheeseburger. Rată de dependenţă< 3.51

Cheeseburgerii sunt deosebit degusto;i, dar con\in grăsimi saturate ;isodiu. Un cheeseburger are 270 de ca-lorii, 12 grame de grăsime ;i 630 mgde sare (aproape jumătate din doza zil-nică recomandată de American HeartAssociation)

Cartofii prăjiţi. Rată de dependenţă< 3.60

Sunt crocanţi şi delicioşi, deci tefac să pofteşti la mai mulţi, dar alimen-tele prăjite în ulei, cum ar fi cartofiiprăjiţi au fost asociaţi cu o substanţăpotenţial dăunătoare numită acrilami-dă. Această substanţă, conform FDA,a provocat anumite tipuri de cancer laanimale. În timp ce oamenii de ştiinţăinvestighează în continuare aceastăproblemă, nutriţioniştii sugerează re-ducerea consumului de alimente pră-jite. O por\ie mare de cartofi prăjiţi dela McDonald con\ine 510 calorii ;i 24grame de grăsime.

Îngheţata. Rată de dependenţă< 3.68

Faptul că este cremoasă îi atrage peoameni să mănânce îngheţată. Daracest lucru le ;i dăunează. Înghe\ata deobicei este compusă din smântână ;ilapte, deci con\ine niveluri ridicate degrăsimi saturate. Dacă mănânci în-gheţată în mod regulat, po\i lua îngreutate.

Prăjiturile. Rată de dependenţă< 3.71

Un studiu efectuat la ConnecticutCollege pe ;obolani a arătat că prăjitu-rile Oreo le dădea acestora aceea;i de-

penden\ă ca ;i cocaina. În ceea ce pri-ve;te nutri\ia, patru prăjituri cu cioco-lată con\in 192 de calorii ;i 10 gramede grăsime.

Chipsurile. Rată de dependen\ă< 3.73

Chipsurile împart locul 2, la egali-tate în privin\a dependen\ei pe care oprovoacă, cu ciocolata. O por\ie de 30de chipsuri con\ine 320 de calorii ;i 20de grame de grăsime.Chips-urile sunt "cel mai bun prieten"al unui pasionat de gustărele. Problemaeste că nimeni nu poate mânca doarunul.

Ciocolata.

Rată de dependenţă< 3.73Un studiu realizat la Universitatea

Drexel a arătat că ciocolată le provoacăcelor care o consumă aceea;i plăcerepe care le-o provoacă drogurile con-sumatorilor. Un singur baton cu cio-colată con\ine 210 calorii ;i 13 gramede grăsime.

Pizza. Rată de dependenţă< 4.01

Pizza conduce în acest top. O feliede pizza con\ine, în general, în jur de300 de calorii şi aproximativ 10 gramede grăsime. Dacă adăugăm ;i ingre-dientele din carne pe care le găsim înea, vorbim de 360 de calorii ;i până la20 de grame de grăsime.

Topul alimentelorcare dau dependen\[

Uneori orice efort depus pare`n zadar c]nd vine vorba de gr[si-mea de pe burt[. Orice femeie ca-re nu are un abdomen de o\el ;tiec]t este de greu s[ dai jos gr[simedin aceast[ parte a corpului. Ceamai cumplit[ veste este c[ nuexist[ un remediu minune ;i nicio diet[ u;oar[ care s[ v[ scape deaceast[ problem[.

Dar tot r[ul spre bine pentru c[exist[ ;i o veste bun[. Din fericire suntc]teva trucuri ;i sfaturi pe care le pute\iurma ;i care ̀ n timp vor da rezultateledorite.

C]nd dori\i s[ ron\[i\i ceva,gust[rile bogate `n proteine sunt ceamai bun[ alegere, dar cea mais[n[toas[ alegere sunt migdalele. Pel]ng[ faptul c[ au un gust delicios, stu-diile arat[ c[ dac[ se consum[ 50 g demigdale pe zi, gr[simea abdominal[scade ;i previne apari\ia colesteroluluir[u.

B[uturile dietetice sunt doar un mit

Acele vestite b[uturi dietetice nusunt chiar at]t de dietetice precum pre-tind a fi. Un studiu de la Universitateadin Texas a ar[tat c[ persoanele careau consumat pe termen lung b[uturidietetice au acumulat ̀ n 10 ani cu 70%mai mult[ gr[sime dec]t persoanelecare au b[ut r[coritoare normale. Dac[vi se face poft[ de o b[utur[ carboga-zoas[ este indicat s[ o be\i pe cea nor-

mal[ ;i nu pe cea dietetic[, dar nu esteindicat s[ consuma\i acest tip deb[utur[ mai mult de o dat[ pe lun[.

Dac[ sunte\i cu adev[rat convins[c[ vre\i s[ sc[pa\i de col[cei este mo-mentul s[ trece\i la un antrenamentcu greut[\i. Un antrenament de 20 deminute cu greut[\i ajut[ la eliminareagr[simii de pe abdomen de 3 ori mairepede dec]t `n cazul unui antrena-ment de tip cardio.

Lactatele au un con\inut slab de gr[simi

Combinarea proteinelor slabe culactatele cu un con\inut sc[zut de gr[si-me ajut[ la eliminarea gr[simii abdo-minale. Vestea bun[ este c[ aceast[combina\ie v[ ajut[ s[ elimina\i gr[si-mea din tot organismul, iar alimenta\ias[n[toas[ combinat[ cu antrenamen-tul cu greut[\i v[ va ajuta s[ depune\imas[ muscular[ ;i astfel ve\i ar[ta dince `n ce mai bine.

C]nd vine vorba de alimente ;i degr[simile care le au `n compozi\ie tre-buie s[ ;ti\i s[ face\i alegerea bun[.Trebuie s[ alege\i gr[simile polinesa-turate care se g[sesc `n nuci, semin\e,uleiuri vegetale, acestea v[ vor ajuta s[lupta\i cu gr[simea abdominal[. Maimulte studii efectuate arat[ c[ tipul dealimente pe care `l consum[m deter-min[ ;i locul `n care se depune gr[si-mea. Tocmai de aceea evita\i gr[similesaturate care se g[sesc ̀ n biscui\i, pr[ji-turi, chipsuri, carbohidra\i rafina\i,pentru c[ aceste gr[simi tind s[ se de-pun[ doar `n zona abdomenului.

Scap[ de gr[simeaabdominal[!

C]nd dori\i s[ ron\[i\i ceva, gust[rile bogate ̀ n proteine sunt cea mai bun[ alegere, dar cea mais[n[toas[ alegere sunt migdalele. Pe l]ng[ faptul c[ au un gust delicios, studiile arat[ c[ dac[ seconsum[ 50 g de migdale pe zi, gr[sime abdominal[ scade ;i previne apari\ia colesterolului r[u.

31 mai 2015/Informa\ia de Duminic[ 9

~n dup[-amiaza zilei de joi, `nholul Prim[riei Municipiului SatuMare s-a deschis o expozi\ie colec-tiv[ reunind lucr[rile c]torvamembri importan\i ai Asocia\ieiArti;tilor Plastici din jude\ul Cluj.

A fost un nou episod al colabor[riidintre AAP Satu Mare ;i asocia\ia clu-jean[, un r[spuns la expozi\ia organizat[de s[tm[reni la Centrul Cultural Casinodin centrul municipiului Cluj-Napoca.A fost ;i o ;ans[ de a ne `nt]lni cu ma-niera de lucru a unor arti;ti care gravi-teaz[ ̀ ntr-un mediu ̀ n care tradi\ia uni-versitar[ `n domeniu este foarte puter-nic[ ;i influent[.

O sum[ de individualit[\i

Un titlu mai generic nici c[ se puteag[si pentru aceast[ expozi\ie< clujenii;i-au numit-o “Influen\e din cotidian”.Probabil c[ au dreptate, dar singura lu-crare care trimite ̀ n mod evident la stilulde via\[ contemporan apar\ine lui Oc-tavian Popescu, pre;edintele AAP Cluj,se intituleaz[ “Atitudini mondene” ;itransmite un mesaj ironic la adresa ve-detelor feminine ̀ n vog[, simboliz]ndu-le printr-o figur[ cobor]t[ din arta re-

nascentist[, dar ̀ nconjurat[ de cli;ee aletabloidelor ;i purt]nd o tablet[ ̀ n bra\e.~n rest, temele sunt perene< peisaje rus-tice, compozi\ii alegorice, portrete, na-turi statice, c]teva lucr[ri de expresieabstract[. Cel mai interesant este c[ fie-

care artist are maniera ;i paleta sa bineindividualizat[, iar st]ng[ciile suntaproape absente (poate cu excep\ia ca-drelor semnate Gabriela Dan). Abund[peisajele din R];ca, loc preferat pentrutabere de crea\ie, dar ;i c]teva frumoase

cadre hibernale de pe Valea Arie;ului,care sporesc impresia auster[ a locului(Manole Ciui este cel mai reprezentativ`n domeniu). Lumini\a Rusu continu[explorarea misterului feminin, duc]nd-o la tonuri paroxistice, vecine cu stri-

den\a, Cornelia Vidra;cu lucreaz[ vi-ziuni abstracte ̀ ntr-o textur[ filigranat[dens[, sibianul Mihail Gagea are o pa-let[ delicat[ ;i compozi\ii lucratemig[los ;i senin, Eva Dolha dimpotriv[are o palet[ mai mohor]t[ `n naturilesale statice, `n contrast cu limpezimeastilului lui Octavian Popescu, mai ales`n peisaje, c[ci despre tablourile ce sevor alegorice am spune c[ trag u;or spreNew Age sau imaginile naive ale para-disului din revistele unor culte religioasenoi. Sunt `ns[ impecabil turnate `n cu-loare. Ionic[ Todea ;i Larisa Oni; abor-deaz[ mai multe genuri, primulexcel]nd printr-un portret burlesc, plinde voio;ie, al unui c]nt[re\ la mando-lin[.

Cornel Vana, cunoscutul artist dinTurda, `;i p[streaz[ stilul dens ;i tu;eulplin de for\[, fie c[ abordeaz[ teme cam-pestre, fie intr[ `n lumea muzicienilorsau arunc[ o privire sfioas[ spre femi-nitate. Cu pictura sa foarte individuali-zat[ ne vom putea re`nt]lni vinerea vii-toare `ntr-o expozi\ie personal[.

La vernisaj au dansat copiii din gru-pul Gemeinsam, preg[ti\i de GabriellaRist. A prezentat Ani;oara Ien[;oiu. Ex-pozi\ia se poate viziona p]n[ ̀ n data de25 iunie 2015.

V. A.

Ajun;i ceva mai devreme ̀ n ce-le dou[ saloane alocate micii ex-pozi\ii Ion Popdan alc[tuit[ defamilie cu ocazia celebr[rii celor80 de ani de la na;terea artistului,am remarcat c[ una dintre picturi,foarte interesant[ ;i simbolic[, nuera marcat[ printr-un titlu.

I-am atras aten\ia lui Br[du\, fiulmaestrului ;i curator al expozi\iei, iaracesta ne-a ar[tat cele scrise de pictorpe spatele tabloului, unul timpuriu,semnat de Popdan `n 1968, deci la 33de ani, o v]rst[ a maturit[\ii intelec-tuale. Cu litere mari ;i ferme, Ion Pop-dan a scris acolo, invizibil pentru pri-vitori, dar at]t de important ca s[ `i`n\elegem arta< “La pittura é anche unacosa mentale” (`n limba italian[< “Pic-tura este ;i un lucru al min\ii”).

Altfel spus, cum se vede din tablou-rile care pot fi (re)v[zute la Muzeul deArt[, autorul lor nu este un impresio-nist, un spontan, ci mai degrab[ un ce-rebral, care `;i traseaz[ riguros com-pozi\iile ;i ̀ ;i dozeaz[ cu grij[ culoarea- `ncep]nd de la nuan\ele de fundal,care dau tonul - pentru a ob\ine efectuldorit prin mijloace elevate, l[s]nd to-tu;i adesea o impresie de simplitate su-prem[. De asemenea, fraza notat[ depictor ne arat[ ;i solida sa forma\ie in-telectual[, care l-a impus ca una dinmarile figuri culturale ale S[tmaruluisecolului trecut. Nu doar `n domeniulartelor plastice, unde a excelat at]t `ncalitatea sa de creator, c]t ;i `n cea demaestru pentru zeci de viitori arti;ti,ci `n tot ceea ce `nseamn[ destin cul-tural, g]ndurile sale notate `n paginide jurnal sau turnate `n versurir[m]n]nd un memento al unui spiritlucid ;i superior.

G]nduri despre un aristocratal ora;ului

Acum doi ani, dup[ retrospectivamai ampl[ organizat[ la Muzeul |[riiOa;ului din Negre;ti-Oa;, prof. IoanNistor nota `n paginile acestui supli-ment urm[toarele g]nduri despre IonPopdan<

“A fost unul dintre puţinii LORZIai oraşului Satu Mare şi a rămas cu oimagine aristocratică în amintirile ce-lor care i-au stat aproape măcar câtevaclipe. Despre om nu se poate vorbi de-cât cu adâncă reverenţă. În preajma lui

simţeai o încărcătură spirituală iradian-tă, care venea probabil din cultura sateologică, din credinţa de artist pro-fund şi din pasiunea sa pentru frumo-sul artistic, dar cu certitudine din for-maţia sa intelectuală forjată de dascăliautentici rămaşi din interbelic şi dindorinţa de a transmite ceva semenilor.De aceea avea un fel sincer şi deschisde a privi oamenii în ochi. Era creatorulşi maestrul care nu avea timp de alu-necări în cronofagii verbioase pentrucă era dedicat cu toată fiinţa numai şinumai actului creator, al său şi al dis-cipolilor. (...)

Cel chemat să creeze e “blestemat”să fie îngăduitor, să nu-şi utilizeze forţapentru a pedepsi nimicnicia< “Jivineles-ar îmbăta cu sângele meu /Pentru cănu sfâşii, pentru că nu urlu / Pentru cănu pot deveni patruped / Pentru că nupot deveni jivină / Pentru că sunt mun-te şi visez / Să înfrâng gravitaţia. / Suntmunte şi mi-i tolerată existenţa / Pen-tru că sunt munte / Iar munţii au undestin / Indiferent de insaţiabila foame/ A jivinelor.”. Se observă cum condiţiade munte este transferată subtil crea-torului.” Aici e de amintit ;i m[rturiade joi a Minervei Radu M[rginean, ca-

re spunea c[ profesorul Popdan nu in-tervenea niciodat[ `n lucr[rile disci-polilor, oric]t de slabe sau naive.

:i `ncheiem tot cu un g]nd al pic-torului, notat `n jurnal< “Poate cu vre-mea va reuşi sângele meu să distilezetot ce se va dărui pânzei să aibă calitateacristalului şi căldura focului, a jaruluifără flacără şi a densităţii arderii deli-berate.” ~ntr-adev[r, ̀ n expozi\ie se ob-serv[ esen\ializarea ;i c[ldura trat[riisubiectelor, care devin tot mai perso-nale, insufl]nd via\[ obiectelor cu careartistul lucra.

Vasile A.

Asocia\ia Arti;tilor Plastici din Cluj expune `n holul Prim[riei

Pre;edintele AAP Cluj, Octavian Popescu, prezentatoarea vernisajului, Ani;oara Ien[;oiu, ;i pre;edintele AAP SatuMare, Gergely Csaba

Ion Popdan a intrat `n galeriamarilor figuri culturale s[tm[rene

CULTUR~Cu litere mari ;i ferme, Ion Popdan a scris acolo, invizibil pentru privitori, dar at]t de importantca s[ `i `n\elegem arta< “La pittura é anche una cosa mentale” (`n limba italian[< “Pictura este ;iun lucru al min\ii”).

Ion Popdan ad]ncit `n lectur[, `n camera sa de studiuMircea Eliade pictat de Popdan `n 1986, a;adar `n plin regim comunist

10 Informa\ia de Duminic[/31 mai 2015

EDUCA}IE

Un grup de elevi şi profesori dela mai multe şcoli sătmărene aurealizat o excursie pe traseul< Tu-rulung, Halmeu, Porumbeşti, Hal-meu Vii (Piatra Cerbului), DealulPleşcuţ, Lacurile de la Dabolţ.

Cu sprijinul profesoarei Kornis Ágnes,dascăl la şcoala din localitate, elevii au vi-zitat Castelul Perényi (monument de ar-hitectură din sec. XVIII), inclusiv cata-combele întunecate ale beciului, aflând lu-cruri interesante despre istoria clădirii darşi despre familia nobiliară. Clădirea a fostrenovată în anul 2005, iar în prezent adă-posteşte şcoala din localitate.

O surpriză plăcută a fost vizita la Cen-trul de Informare Turistică (un centru si-milar s-a construit şi în localitatea Fehér-gyarmat) ce face parte din proiectul trans-frontalier „HIDRO-FOREST“, finanţat deU.E. În cadrul proiectului s-a realizat şi in-frastructura menită să promoveze educaţiaecologică a localnicilor, a elevilor, dască-lilor şi a turiştilor, pentru ca aceştia săconştientizeze importanţa protecţiei şi autilizării raţionale a valorilor naturale deambele părţi ale graniţei. De asemeneaproiectul a permis crearea de baze de cer-cetare ştiinţifică pentru monitorizarea înambele ţări a evoluţiei şi a calităţii resur-selor naturale. În acest scop s-au amenajatdouă poteci tematice (în lungul Someşuluişi a râului Tur), cea a Turului cu o lungimede 15 km este accesibilă drumeţilor şicicliştilor indiferent de anotimp. Ea estepresărată cu locuri de popas unde se găsescpanouri informative (cu imagini şi des-crieri ale faunei şi florei din ariile protejate).

Multe lucruri interesante au mai aflatelevii de la profesoara Kornis Ágnes, încadrul unei adevărate lecţii de ecologiesusţinute în sala de informare, ascultândşi înregistrări cu triluri şi cântece ale unorpăsări sălbatice, dar şi cu diferite vocalizeale unor amfibieni.

Judeţul Satu Mare dispune de una dinporţile externe ale Uniunii Europene.Punctul vamal de la Halmeu – Diakove,Ucraina are un regim de trafic internaţio-nal, feroviar (pentru mărfuri) şi rutier(pentru mărfuri şi călători). Elevii au con-statat că traficul rutier spre frontieră eraextrem de redus, iar în zona gării au văzutla faţa locului, în sectorul de transbordarea vagoanelor de marfă, diferenţa dintreecartamentele liniilor ferate româneşti(ecartament normal) şi a celor ucrainene(ecartament larg). Unul din motivele pen-tru care Germania nazistă nu a putut cu-ceri URSS a fost incopatibilitatea căilor fe-rate sovietice cu ale celorlalte state euro-pene, vecine URSS.

Vizită la Muzeul Porumbeşti

Muzeul este situat pe Strada Principalănr. 54 (vizavi de biserică), în vechea şcoală.Clădirea este acum proprietatea Parohieiromano-catolice, însă exponatele sunt încustodia Asociaţiei Culturale ROKKA, cusediul pe Strada Principală nr. 249. Aceastăasociaţie cultivă şi promovează dansul po-pular maghiar specific zonei, dar şi con-fecţionarea unor brăţări tradiţionale dinmărgele, activitate îndrăgită de copiii dinlocalitate.

Muzeul a luat naştere la iniţiativa di-rectorului şcolii, profesorul Fazekas Ló-ránd. Din anul 1974, când a fost adus pri-mul exponat, până în prezent, s-au adunatde la elevi şi de la alţi localnici peste 1.000de exponate, foarte multe cu valoare depatrimoniu. Inaugurarea muzeului a avutloc în 6 iunie 2011, la eveniment partici-pând numeroşi vizitatori. Până la acea dată,exponatele au fost păstrate în clădirea că-minului cultural. Accesul la muzeu ne-afost facilitat de Deak Elisabeta, care foarteamabilă ne-a aşteptat şi cu multă răbdarene-a oferit diferite explicaţii pertinente

(contact< 0040.742.454.326). Muzeul cu-prinde două săli< într-una se află obiecteşcolare (Muzeul şcolii) iar în cealaltă dife-rite unelte şi obiecte casnice (Muzeul ţăra-nului).

Muzeul şcolii cuprinde< bănci pentruelevi, diferite cărţi şi manuale vechi, soco-titori, călimări, tocuri şi peniţe de scris,tablă din lemn pe trepied pentru scris cucreta, table de scris cu plaivasul, măşti degaze, fragment topit dintr-o bombă,maşină de scris, glob geografic, tambur cusugativă pentru cerneală, lămpi pe foto-ghin (petrol lampant), obiecte de la orga-nizaţia de pionieri şi şoimi ai patriei (tobă,cravată de pionier, drapele din mătase roşiecu îndemnuri comuniste), tablouri cu ele-vii absolvenţi ai Şcolii Generale din Po-rumbeşti, promoţiile< 1965, 1967, 1968,1969, 1970, 1971, 1975> uşă veche din lemncu elemente de lăcătuşerie originale, unansamblu mecanic ce reproduce a mişcă-rilor Pământului, cu un cadran împărţitîn constelaţii, o cuşcă pentru instrumentarmeteo, grafice pe hârtie milimetrică cuevoluţia temperaturii medii în anul 1977,realizate de elevi, hărţi cu comitatul Ugo-cea etc.

Muzeul ţăranului cuprinde< curpătoa-re (pentru tocat), sucitoare pentru întinspături pentru tăieţei sau plăcinte, oale dediferite mărimi şi diverse întrebuinţări, ul-cele pentru lapte prins, pentru fiert sar-male, ulcioare pentru apă, căni, lăşcarepentru strecurat, sărăoaie pentru scos vindin dovleac dar şi din sticlă; război deţesut, dăpănătoare, hecelă (scărmănătoare,dărăcitor) pentru pieptenat fuiorul, păre-tare cu diverse lozinci înscrise pe ele, fo-tografii şi cărţi vechi, coşniţe de albine dinpănuşi de mălai şi lut, furci, juguri, secere,săpăligi, ţitere, coveţi pentru frământataluatul, fuioare, mosoare din lemn, foar-fece, oglindă de masă înrămată, ceas deperete, candelabru vechi, pat vechi dinlemn masiv vopsit şi pictat cu ornamentedecorative tradiţionale maghiare, leagănpentru copil, prosoape de in brodate, scân-dură striată pentru spălat rufe, cizme dinpiele, solniţe, mojare, covoraşe circularedin paie împletite, site pentru cernut mă-laiul, talăngi, război de ţesut, calapod pen-tru cizme, cuşmă, colivie pentru păsărele,ii, cuier din lemn pentru haine, păretardin lemn pentru ustensile de bucătărie(linguri din lemn, linguri şi furculiţe dinaluminiu), dulăpior cu sertare pentru con-dimente, greble, pahar din corn de vită,răzătoare pentru legume-fructe, fiare decălcat cu jar, felinare, potcoave, şi multealte exponate ale căror destinaţie şi denu-mirea ne-au rămas din păcate necunos-cute.

Elevii au străbătut dealurile cu pod-goria de la Halmeu Vii, una dintre celemai prielnice zone de cultură a viţei de viedin judeţul Satu Mare. Au pătruns în pă-durea de foioase unde cântau felurite pă-sări, între care au recunoscut doar cânteculcucului şi printre megaliţi spectaculoşi dinlave andezitice, au urcat în vârful PietriiCerbului, locul de legendă de unde un fai-mos cerb a preferat să se sinucidă arun-cându-se în prăpastie decât să fie împuşcatde vânătorii care-l hăituiau.

Dealul Pleşcuţ

Dealul, situat la o distanţă de circa 7km de localitatea Halmeu şi la 0,5 km de-părtare de satul Tămăşeni, reprezintă unadin numeroasele măguri vulcanice ceaparţin de Munţii Oaşului, fiind cea maivestică. Ucraina, ţara vecină este situată lacirca 2 km.

După ce au coborât de pe Piatra Cer-bului (Halmeu-Vii) la drumul judeţean109 M (ce leagă Halmeul de Tarna Mare),elevii şi dascălii însoţitori au pornit spredreapta (spre Halmeu), iar din dreptulunui podeţ din beton, ce apare pe stângaşoselei, s-au aventurat spre Dealul Pleşcuţ.

Pe câmpul parţial parcelat, parcurs peo distanţă de circa un kilometru până lapoalele dealului (de unde începea pădu-rea), elevilor li s-au arătat tătănese (Sym-phytum officinale), o plantă erbacee me-dicinală cu flori violacee, măcieşi (Rosacanina), plante arbustive ghimpoase ceapar sub forma unor tufe răzleţe. Acesteaaveau crenguţele împodobite cu fructe„pietrificate“ rămase de anul trecut. Câtevaparcele arate, mozaicate, evidenţiau brazdeadânci cu soluri uscate, stridente prin cu-loarea asemănătoare untului (luvisolurialbice). Mai discrete, mici şi albastre erauflorile de Nu-mă-uita (Myosotis), ale cărordenumire aminteşte de un obicei alnemţoaicelor de mai demult şi anume ace-la de a-şi fixa la piept astfel de floricelemici şi albastre, pentru a le aminti de cu-loarea ochilor iubiţilor lor, plecaţi la oas-te.

Câţiva elevi au întâlnit pe câmp şi pa-tru pui de şarpe de casă (Natrix natrix),specie neveninoasă, cu lungimi de circa30 cm. Adulţii ajung până la 180 cm (fe-melele) şi 150 cm (masculii). Sunt răs-pândiţi în Europa, Asia şi nordul Africii.Sunt uşor de recunoscut după cele douăpete gălbui în formă de semilună, simetricedin spatele capului. Denumirea lor estedată de faptul că aceştia cuibăresc adeseaîn gospodăriile din zonele rurale.

Primele pante ale dealului, pe alocurilipsite de vegetaţie, trădează prezenţa so-lurilor roşiatice, argiloase, care contras-tează cu solurile albe, întâlnite în apropie-re.

Din pădurea de odinioară din acestcolţ de ţară, care acoperea cândva întinsesuprafeţe din zonele de şes, de dealuri şide munte, pădurea se mai păstrează com-pactă şi pe Dealul Pleşcuţ, apărând ca oinsulă de vegetaţie forestieră între păşunileşi terenurile arabile obţinute în urmadefrişărilor seculare.

Judeţul este racordat la gazsiberian

Prin faţa vestică a dealului, în anul1989 s-a introdus un gazoduct (subteran),cu diametrul de 70 cm, având o capacitatede 4 miliarde m3/an, prin care se trans-portă gaz metan din Federaţia Rusă, viaUcraina (Tekovo = Tekeháza), până lastaţia de distribuţie de la Medieşu Aurit.Este a doua interconexiune a Statului ro-mân cu giganticul rus Gazprom, după ceade la Orlovka – Isaccea, unde trei conductecu debite mai mari, coboară pe sub Dunăreşi tranzitează Dobrogea până la staţia dela Negru-Vodă (judeţul Constanţa) iar din

satul bulgăresc Kardam (Кардам), con-ductele alimentează cu gaze naturale dinFederaţia Rusă, Bulgaria, Turcia, Macedo-nia şi Grecia.

Imediat în pădure, pătrunzând în lun-gul unei văi torenţiale, orientate spre vest,se află singurul izvor permanent din acestdeal, Izvorul Pleşcuţ, cu un debit modestîn acel moment, fiind perioadă de secetă(circa 1 litru/10 minute). Această vale aimpuns traseul drumului forestier careporneşte pe dreapta văii până la obârşie,revenind pe stânga acesteia şi în continuarepână în vârful dealului (363,6 m). Arboriipredominanţi sunt carpeni, stejari, iar maisus apar şi fagi.

Pe la 300 de metri altitudine se află obaltă, o scăldătoare, cu un diametru de doimetri, în care se tăvălesc porci mistreţi(Sus scrofa), strămoşii porcilor domestici.Apa acumulată în acel bazin este de originepluvială. Urmele proaspete ale copitelorindicau că „piscina“ le aparţine. Pe scoarţaunui copac apropiat, urmele de noroi ceajungeau până la un metru, indicau taliamare a porcului, care folosea trunchiul ar-borelui pentru a se scărpina.

De la cota amintită (de 300 de metri)până în apropierea Vârfului Pleşcuţ, începsă apară sporadic muşuroaie, cu aspectulunor căpiţe, cu diametrul la bază de circa60-70 centimetri şi tot atât de înalte. Ex-cursioniştii au numărat vreo 10 astfel demuşuroaie care le-au ieşit în cale, în caremişunau mii de furnicii roşii, agresive, culungimi de 6-8 milimetri. Indiferent deoriginea acestor muşuroaie gigantice, elepot înscrie în categoria monumentelor na-turii.

Patria căpşunilor din România

Elevii au mai remarcat şi existenţa adouă borne din beton pe cele două proe-minenţe ale culmii dealului, construcţii cemarchează poziţia a două puncte topo-grafice utilizate în măsurătorile topogra-fice.

Între cele două borne, spre vest, printr-o discretă spărtură în perdeaua de vegetaţieforestieră, elevii au ajuns la o stâncă de pecare cu atenţie (fiindcă dedesubt se află oadâncă prăpastie) au admirat Câmpia So-meşului. Aceasta, în bătaia Soarelui, pre-zenta suprafeţe sclipitoare ce sugerează lu-ciu de apă pe zeci de hectare. Terenurile„inundate“ în realitate sunt suprafeţe aco-perite cu folii din nylon care protejeazăbiloanele (brazde înălţate, anume pentrua feri cultura de băltirile ce s-ar putea ivi)cu stoloni de căpşuni, grăbind coacereafructelor.

În comuna Halmeu şi împrejurimisunt cultivate 400-500 de hectare, care pro-duc 75% din producţia de căpşune a ţării(5.000 tone/an), zona asigurând jumătatedin consumul intern al ţării (se obţine oproducţie de 0,2-0,3 kg fructe decăpşuni/locuitor). Această cultură estepracticată în zona Halmeului de aproxi-mativ 80 de ani. Unul din vechile soiuricultivate a fost Red Guantlet. Astăzi pre-domină soiurile Premial, Real (Regina),Dana, Elsanta şi în mai mică măsură Ma-gic, Coral, Senga Sengana, Marmolada,Elsinore.

Privind de pe stânca din VârfulPleşcuţului, spre vest, spre Câmpia So-meşului, înspre Halmeu, Turulung sau în-spre satul ucrainean Klynova Gora (AkliHegy), elevilor li s-a amintit că în faţa lorse află în prezent cea mai activă zonă seis-mică a judeţului Satu Mare, zonă aferentăcomunei Halmeu, reactivată de curând.Acest areal reprezintă a doua zonă seismicăcu risc major al judeţului Satu Mare, dupăzona Careiului. Ambele fac parte din ariaactivă Crişana – Maramureş. Seismele carese produc în judeţul nostru, spre deosebirede cele din Vrancea, sunt de suprafaţă de-oarece hipocentrele acestora sunt localizatela adâncimi relativ mici, la circa 5-30 km,mai rar ajung la 70 km.

Cutremurele sătmărene se produc laintervale de aproximativ 50-100 de ani,timp în care energia telurică se acumulea-ză.

Elevii au mai făcut un popas la IzvorulPleşcuţ după care microbuzul i-a dus în-tr-o localitate, la o terasă ambientală, undepână la onorarea comenzilor, au aşteptatentuziasmaţi sosirea pizzei, pălăvrăgindasupra întâmplărilor trăite în cursul ex-cursiei şi privindu-se amuzaţi cum li selungeau urechile de foame după o zi dehoinăreală.

Au participat elevii< Forţiu Adrian Tu-dor, Pop Vlad, Tupiţă Ştefania (V A), Cio-can Lucas (V B), Bucsi Maya Szofia, LupşaRăzvan Alin, Ilosvai Krisztian, Pintea Mă-dălina, Ştrenc Silvia (VI A), Ardelean De-nisa, Corodan David, Curac Dan, DohiAmbruş, Faur Bogdana (VIII B) – de laŞcoala Gimnazială „Constantin Brânco-veanu“, Farcău Bianca (VIII B) – de laŞcoala Gimnazială „Ion Creangă“, BăbuţCristian (IX C) – Liceul Tehnologic „Con-stantin Brâncuşi“, Băbuţ Alin Nicolae (VIB) – Şcoala Gimnazială Halmeu.

Elevii au fost însoţiţi de profesorii< Cu-ceu Vasile, Munteanu Gheorghe şi PaşcaIoan. A mai participat la activităţi şi tatălcelor doi fraţi, Băbuţ Vasile, cetăţean dinHalmeu.

V.N. Deleanu

Elevi de la mai multe ;coli au luat lec\iide biologie pe coclaurile din jude\

Câţiva elevi au întâlnit pe câmp și patru pui de șarpe de casă (Natrix natrix), specie neveninoasă, cu lungimi de 30 cm

Elevii au străbătut dealurile cu podgoria de la Halmeu Vii, una dintre cele mai prielnice zonede cultură a viţei de vie din judeţul Satu Mare. Au pătruns în pădurea de foioase unde cântaufelurite păsări, între care au recunoscut doar cântecul cucului şi printre megaliţi spectaculoşi dinlave andezitice, au urcat în vârful Pietrii Cerbului, locul de legendă de unde un faimos cerb apreferat să se sinucidă aruncându-se în prăpastie decât să fie împuşcat de vânătorii care-l hăitu-iau.

31 mai 2015/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Corpul uman în sine este ceva in-credibil. Unele dintre aceste curiozităţidespre corpul uman sunt greu de crezut,dar acesta într-adevăr se întâmplă chiaracum în corpurile voastre.

*Pentru fiecare kilogram de mușchisau grăsime câștigați, corpul vostrucreează 11 metri de noi vase de sânge.

*ADN-ul oamenilor este la 50% si-milar cu cel a bananelor.

*Singurătatea este fizic dureroasă.Așa cum aveți tendința de a evita o du-rere fizică, este și o tendință similar deputernică de a comunica și a căuta com-panie cu alții – în scopul de a evita du-rerea de singurătate.

*Un singur spermatozoid umanconține 37,5 mb de ADN masculin ne-cesar de a creea un copil uman. Aceastaînseamnă că o ejaculare medie transferă1 500 de terabytes de informație.

*Corpul produce 25 de milioane decelule noi în fiecare secundă. ~n fiecare20 de secunde corpul vostru producemai multe celule ca întreg numărul po-pulației Uniunii Europene.

*Oamenii sunt bioluminiscenți șistrălucesc în întuneric. Lumina care oemitem este de 1000 de ori mai slabădecât ochii noștri umani sunt capabilisă perceapă.

*Corpul uman leapădă în jur de 20kilograme de piele în decursul vieții.Re`noind complet stratul exterior al pie-lii în fiecare lună.

*Într-o zi sângele nostru călătoreșteîn jur de 19.000 de kilometri prin corpulnostru. Aceasta este de patru distanțade la o coastă la alta a Statelor Unite aleAmericii.

*Conect[rile dintre neuronii dincreierul uman au o structură asemănă-toare cu structura universului. Altfelspus, creierul nostru este modelat ase-meni universului.

*Aproximativ 90% din celule din ca-re sunt formați oamenii nu sunt „uma-ne” de origine. Suntem în cea mai mareparte ciuperci și bacterii.

*Împreună cu cele cinci simțuri tra-diționale, auzul, vederea, mirosul, pi-păitul și gustul, oamenii au alte 15 „sim-țuri”.

Acestea sunt echilibrul, temperatu-ra, durerea și timpul, precum și simțu-rile interne de asfixiere, sete și plenitu-dine.

*Sunteți un pic mai bogat decât ațiputea crede. În interiorul fiecăruia dinnoi sunt aproximativ 0,2 miligrame deaur, dintre care cea mai mare parte seaflă în sânge, aveți nevoie de sângele aaproximativ 40.000 de oameni pentru acolecta suficient aur pentru a face o mo-netă de 8g.

*Creierul uman folosește 20% dinoxigen și calorii consumate de întregorganismul nostru, necătând la faptulcă el reprezintă doar aproximativ 2%din masa corpului unui adult.

*Dacă se întind cele 300 milioanede capilare din plămânii noștri de la uncapăt la altul, ele se vor extinde pe o dis-tanță mai mare de 2.000 kilometri, ceconstituie distanța de la București pânăla Paris.

*Unele femei pot vedea mai multeculori decât orcine altcineva.

Majoritatea oamenilor au trei tipuride receptori de culoare pentru a vedea,în timp ce unele femei au patru sau chiarcinci tipuri de receptori și pot vedea ogamă mai largă de culori.

*O afecțiune numită sinestezie poateface ca simțurile să se suprapună. Cualte cuvinte, unii oameni pot gusta cu-vinte sau aude culori.

*Necesitatea de a respira atât de multse datorează dioxidului de carbon acu-mulat, decât nevoii de oxigen.

Dacă ar fi existat o altă modalitatede a scăpa de dioxidul de carbon dinsânge, ne-ar fi suficient să respirăm cuo rată de aproximativ o dată pe minut.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Dacii erau înalţi şi robuşti,purtau plete lungi şi bărbi, iar iar-na îşi acopereau trupul cu piei.

Femeile dace erau frumoase, în sim-plitatea lor, cu chipuri expresive. Purtauaplice şi bijuterii din aur şi bronz. Astfelsunt descrişi înfăţişaţi strămoşii daci înmărturiile istorice şi ilustraţiile monu-mentale, păstrate până în prezent.

Oamenii de rând purtau părul retezat pe frunte şi lăsat în plete

Puţini dintre călătorii străini care auajuns în trecut în provinciile istorice aleRomâniei au avut dubii că oamenii lo-cului, întâlniţi în peregrinările lor prinsatele româneşti, ar fi fost alţii decât des-cendenţii poporului lui Decebal, înfăţişatîn scenele de pe Columna împăratuluiTraian. Istoricul Vasile Pârvan a realizatuna dintre cele mai elaborate descrieriale înfăţişării şi portului dacilor, în lu-crarea „Getica – Ο protoistorie a Daciei”,publicată în 1926. Descrieri asemănă-toare au fost publicate şi de istoricul Ha-drian Daicoviciu în volumul „Dacii”,apărut pentru prima dată în 1965, la Edi-tura Ştiinţifică.

“Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau,în general, pielea de culoare deschisă,ochii albaştri şi părul blond-roşcat. Oa-menii de rând purtau părul retezat pefrunte şi lăsat în plete destul de lungi peumeri, ceea ce le-a şi atras numele decomati — „pletoşii”> la dacii nobili (ta-robostes, pileati) e mai greu de stabilitportul părului din pricina căciuliţei dinlână (pileum) pe care o purtau ca semndistinctiv al rangului lor. În orice caz, şiunii şi alţii purtau mustăţi şi barbă bo-gată, potrivite cu foarfecele”, îi descriaHadrian Daicoviciu, în volumul Dacii.Dacii aveau grijă de aspectul lor, susţineaacademicianul Vasile Pârvan. „Atât pă-rul, cât şi barba erau bogate, dar eraupotrivite cu foarfecele. Părul era tăiat pefrunte şi pe tâmple, iar la spate era po-

trivit în coamă, aşă încât am putea ase-măna portul lor cu acela al ţăranilornoştri de la munte, care-şi retează la felpărul, lăsând să le cadă pe umeri pletedestul de lungi. În ce priveşte barba, eaera ţinută de asemenea relativ scurtă> bala Dacii nobili de pe monumentul de laAdamclissi am putea chiar afirma că enu numai tăiată în formă, dar şi bine în-grijită”, scrie Vasile Pârvan. Despre îm-brăcămintea dacilor, istoricul HadrianDaicoviciu afirma că ea semăna cu por-tul popular românesc.

“Bărbaţii purtau pantaloni (cioareci)de două feluri< mai largi sau mai strâmţipe picior, în genul iţarilor. Cămaşa, des-picată în părţi, o purtau pe deasupracioarecilor, incingându-se cu un brâulat, probabil de piele sau, eventual, dinpânză groasă. O haină cu mâneci şi cucreţuri, o mantie scurtă, fără mâneci,având uneori franjuri, sau o şubă cu bla-nă pe dinăuntru, nu prea lungă, consti-tuiau veşmintele de deasupra. Mantia,prinsă cu o fibulă (agrafă), avea, pare-

se, o glugă cu care dacii îşi acopereaucapul pe vreme rea”, arăta Hadrian Dai-coviciu. Nobilii purtau căciuli de lână,iar dacii de rând purtau capul gol, relataistoricul Vasile Pârvan. „Ca şi astăzi ţăra-nii noştri, bărbaţii geto-daci purtau ocămaşă peste pantaloni şi erau încinşicu o curea.

Geto-Dacii nobili purtau un fel debonet de lână, în vreme ce poporul derând umblă cu capul gol, ceea ce părullăsat mare, fireşte, îi permiteà să facăfără primejdie şi pe vreme rea< cel puţinpe monumente aşa sunt reprezentaţi închip absolut consecvent, atât la Roma,cât şi în Dobrogea. Istoricul HadrianDaicoviciu afirma că dacii purtau în pi-cioare călţuni de pâslă sau opinci de pie-le, iar vara umblau desculţi. “În săpăturis-au găsit „mâţe” (crampoane) de fiercare se prindeau de talpa încălţăminteipentru a uşura mersul pe gheaţă şi ză-padă. Natural, atunci când mergeau că-lare, dacii aveau la încălţăminte pintenide fier”, adăuga Daicoviciu, în volumul

Dacii. Frumoasele dacilor. Potrivit cercetătorului Daicoviciu,

femeile dace aveau o frumuseţe expre-sivă. “Columna Traiană le înfăţişează,poate idealizându-le întrucâtva, zvelte,înalte, aparent puternice, purtând părulpieptănat pe tâmple, cu cărare la mijlocşi strâns la spate într-un coc. Femeilepurtau o cămaşă încreţită, cu mâneciscurte, şi o fustă. Columna Traiană ni leînfăţişează purtând uneori şi o mantalungă, bogat drapată. O basma, probabilcolorată, le acoperea părul”, scria Ha-drian Daicoviciu. "Columna înfrumu-seţează şi idealizează, apropiind pe dacede tipul clasic sudic. Monumentul dim-potrivă e foarte realist şi redă şi pe femeiîn toată nemlădierea, sărăcia şi simpli-citatea vieţii lor ţărăneşti< faţa expresivă,dar unghiulară ;i masivă, părul pieptănatpe tâmple cu cărare la mijloc si strâns laspate, o cămaşă cu mâneci scurte şi ofustă peste ea, de la brâu în jos. Pe Co-lumnă dimpotrivă vedem tipuri femini-ne foarte frumoase, purtând încă şi omantă bogat drapată peste haina lungă,stilizată clasic ca un lung hiton, bogat,iar pe cap un fel de testemel, care acoperepărul, înnodat la spate sub conciu”, scrieistoricul Vasile Pârvan, în „Getica – Οprotoistorie a Daciei”. Podoabele dacilorPotrivit istoricilor, atât bărbaţii cât şi fe-meile din vremea dacilor preferau să îşiîmpodobească hainele cu diferite aplicede metal, de bronz şi de aur, fie fixate di-rect pe curele, fie numai susţinute canişte nasturi, de curele ori cordoane pe-trecute peste cămaşa-tunică de cânepă,de in, ori de lână. Un al doilea elementde împodobire a îmbrăcăminţii erau nas-turii mici şi, mai ales, discurile convexemari, de bronz, relata Vasile Pârvan.

O descriere literară a dacilor a fostfăcută de poetul latin Ovidiu Naso, exilatîn Tomis în anul 8 d. Hr., printr-o hotă-râre luată de împăratul roman Augustus.„Ei se apără împotriva frigului năprazniccu piei de animale şi cu pantaloni largi,iar feţele lor aspre sunt acoperite cu părlung”, scria Ovidiu, în elegiile cuprinseîn volumele poetice Tristia.

Români îmbrăcați în straie dacice în fața Columnei lui Traian

Ceea ce mulți ani părea o simplăutopie va deveni realitate. Un produ-cător din Slovacia a prezentat o ma;inăzburătoare ce va fi destinată publiculuilarg din 2017.

AeroMobil 3.0 este prima ma;inăzburătoare din lume ce va fi scoasă lavânzare la scară largă, anunță NewsWeek.  Modelul slovacilor de la Aero-Mobil poate rula atât pe ;osea, cât ;i înaer, cu anumite limite.

În primul rând, ma;ina zburătoarenu poate depă;i o viteză de 160 de ki-lometri la oră în aer. De asemenea, al-titudinea maximă la care poate zburaeste de 2.987 de metri. În ceea ce pri-veste autonomia de zbor, aceasta estede 692 de kilometri. Modelul compa-niei din Slovacia va fi dotat cu un pilotautomat parțial ;i va avea ;i o para;utăde urgență, ce se va declan;a singurăîn caz de nevoie.

Carburantul ma;inii va fi benzina,iar consumul estimat este de 15litri/oră. Pentru a putea conduce oma;ină zburătoare, ;oferii au nevoiede un permis normal, potrivit produ-

cătorilor. Nu se ;tie încă dac[ este ne-cesar ;i un permis de pilot.

Pentru a putea ateriza, nu este obli-

gatoriu să g[siți un aeroport, fiind su-ficient un teren cu o lungime de 200de metri. Conform producătorilor,

Uniunea Europeană a manifestat unsprijin puternic pentru dezvoltareaacestui proiect.

Puţini dintre călătorii străini care au ajuns în trecut în provinciile istorice ale României au avutdubii că oamenii locului, întâlniţi în peregrinările lor prin satele româneşti, ar fi fost alţii decât des-cendenţii poporului lui Decebal, înfăţişat în scenele de pe Columna împăratului Traian. IstoriculVasile Pârvan a realizat una dintre cele mai elaborate descrieri ale înfăţişării şi portului dacilor, în lu-crarea „Getica – Ο protoistorie a Daciei”, publicată în 1926. Descrieri asemănătoare au fost publicateşi de istoricul Hadrian Daicoviciu în volumul „Dacii”, apărut pentru prima dată în 1965.

În primul rând, ma;ina zburătoare nu poate depă;i o viteză de 160 de kilometri la oră în aer. De asemenea, altitudineamaximă la care poate zbura este de 2.987 de metri

Lucruri ce nu seprea ;tiu despre

corpul uman

A fost inventat[ ;i construit[ ma;ina zbur[toare

Dacii, r[zboinicii blonzi cu ochii alba;tri, iar femeile, frumoase ;i expresive

Geto-Dacii nobili purtau un fel de bonet de lână, în vreme ce poporul de rând umbla cu capul gol

12 Informa\ia de Duminic[/31 mai 2015

Este cel mai ̀ n v]rst[ fotomodeldin lume, o legend[ vie, posed]nd`n egal[ m[sur[ modestie, gra\ie;i frumuse\e. Dup[ 70 de ani decarier[ ̀ n mod[, Carmen continu[s[ aib[ apari\ii `n prezent[ri ;icampanii publicitare, p[str]ndu-;i ;armul ;i elegan\a neschimbate.

Cum de reu;e;te s[ r[m]n[ `naten\ia publicului ;i s[ fie solicitat[ pen-tru diferite proiecte? Cum ̀ ;i p[streaz[calmul ;i ignor[ privirile sau p[rerilecritice? Dar copil[ria dificil[, cele treimariaje e;uate, pierderile financiare ;idurerea fizic[ pe care a ̀ ndurat-o? Poatetotul \ine de un singur lucru – rezisten\apsihic[. O t[rie de caracter de mod[ ve-che, minus orice aere de div[ este ceeace o caracterizeaz[.

N[scut[ ̀ ntr-o familie s[rac[ de im-igran\i din New York – mama o dansa-toare maghiar[, iar tat[l violonist italian– Carmen, atunci `n v]rst[ de 13 ani, afost descoperit[ de so\ia unui fotograf`n timp ce cobora din autobuz. Tocmaise ̀ ntorcea acas[ de la orele s[pt[m]nalede balet. Prima ei apari\ie pe copertarevistei „Vogue” la 15 ani nu a ̀ nsemnatprea mult pentru ea, la acea v]rst[ Car-men ne`n\eleg]nd ce anume vedeau ceidin industria modei la ea. „Credeam c[ar[t ca un b[ie\el. Nu sem[nam cu sta-rurile de cinema de atunci. Nu m[sim\eam frumoas[.”

La 14 ani a pozat pentru SalvadorDali, care i-a d[ruit ;i un tablou pe l]ng[cei 7,5 dolari pe or[ c];tiga\i de ea princontract. Cu un tat[ care le-a p[r[sit,Carmen ;i mama ei o duceau foarte greudin punct de vedere financiar, iar veni-turile din modelling nu erau suficientepentru a se putea ̀ ntre\ine. F[r[ telefon,cei de la „Vogue” trimiteau curieri la eaacas[ pentru a o chema la ;edin\e fotosau prezent[ri, iar ea mergea pe patinecu rotile pentru a economisi banii pecare i-ar fi dat pe biletele de autobuz.

A pozat pentru cei mai cunoscu\ifotografi ai secolului XX – Cecil Beaton,Horst B. Horst, Irving Penn, NormanParkinson sau Richard Avedon, care auajutat-o s[ aib[ mai mult[ `ncredere `nea. „Cresc]nd f[r[ tat[, a fost o bine-cuv]ntare s[-i am pe to\i ace;ti oameniminuna\i ̀ n jurul meu. Richard ;i Irvingau fost ca ni;te ta\i pentru mine. M-auf[cut s[ simt c[ ceea ce f[ceam era `nregul[.”

A fost c[s[torit[ de trei ori, primadat[ la 21 de ani cu Bill Miles. Cuplul aavut o fiic[, Laura, dar dup[ patru anide c[snicie au divor\at. La 27 de ani l-a`nt]lnit pe fotograful Richard Heimann,de care s-a `ndr[gostit nebune;te,c[s[torindu-se ;ase luni mai t]rziu. Daracesta a p[r[sit-o dup[ ce ;i-a dat seamac[ nu era preg[tit pentru c[s[torie ;inici s[ creasc[ un copil care nu era allui. ~nainte de rela\ia cu acesta, Carmena mai primit o cerere `n c[s[torie dinpartea vicontelui William Astor. „Elavea 50 ;i ceva de ani, iar eu 27. Era`nc]nt[tor ;i l-am adorat, dar nu eram`ndr[gostit[ de el, a;a c[ l-am refuzat.”Cel de-al treilea mariaj, cu un t]n[r ar-hitect, a durat mai mult dec]t primeledou[ - 9 ani. ~n anii ’80 a avut o rela\iecu prezentatorul de televiziune DavidSusskind, cu care a fost logodit[ p]n[c]nd acesta a decedat ̀ n urma unui atacde cord.

~n anul 1993, o cuno;tin\[ i l-a pre-zentat pe afaceristul Norman F. Levy,cel mai bun prieten al fraudatorului Ber-nard Madoff. Acesta a convins-o s[-;iinvesteasc[ banii `n schema Ponzi a luiMadoff. ~n decembrie 2008, o prieten[a sunat-o pe Carmen pentru a o informac[ ;i ea ;i-a pierdut to\i banii investi\i.„Pentru a doua oar[ `n via\a mea `mipierdusem toat[ averea.” Atunci s-av[zut nevoit[ s[ revin[ ̀ n lumea modei.„:tiam c[ tot ceea ce mi-a r[mas eram

eu `ns[mi ;i multe datorii. A;a c[ amdat de ;tire c[ doresc s[ muncesc dinnou.” :i astfel a ajuns s[ aib[ colege fetecare-i pot fi str[nepoate, impresion]ndmai mult acum ca octogenar[ dec]t la`nceputurile ei `n mod[.

Ajuns[ la v]rsta a treia, a fost sur-prins[ s[ constate c[ `n ultimii 25 deani a avut mai multe apari\ii `n revistedec]t `n tinere\e. „Am avut o carier[respectabil[, dar nu pot s[ spun c[aveam un anumit look. Am fost un ca-meleon. Din fericire, a existat ̀ ntotdeau-na cineva care ;tia c[ eram responsabil[,f[r[ toane ;i-mi puteam face bine treaba.Ast[zi m[ aflu pe un teritoriu consideratnecomercializabil de c[tre mediul deafaceri – o femeie `n v]rst[ ;i cu p[rulalb. Cu toate acestea, `ncet, `ncet am

`nceput s[ fiu recunoscut[ tocmai peacest segment de pia\[ deoarece `miap[r v]rsta ;i `nf[\i;area.”

Datorit[ practic[rii `notului de la ov]rst[ fraged[, razele soarelui ;i-au l[saturmele pe tenul lui Carmen, astfel c[ la37 de ani s-a supus unei dermabraziunipentru a ̀ ndep[rta semnele ̀ mb[tr]niriidatorate ̀ n mare parte expunerii la soa-re. Tot datorit[ `notului ;i-a rupt nasulc]nd a c[zut de pe trambulin[, iar pri-mul ei so\ i-a „d[ruit” la ̀ mplinirea a 18ani o opera\ie estetic[ la nas. Dup[v]rsta de 50 de ani, a apelat la diferitemetode de `nfrumuse\are pentru asc[pa de riduri, recunosc]nd c[ utili-zeaz[ periodic injec\ii cu silicon pentrufa\[ ;i botox pentru g]t.

Dup[ interven\ia chirurgical[ de

`nlocuire a genunchilor, este mult maiatent[ cu corpul ei ;i exerci\iile fizicepe care le practic[. „Ritmul vie\ii dinprezent este at]t de accelerat ;i cu toateacestea nu ducem o via\[ mai eficient[.Eu personal nu accept niciun fel de pre-siune ;i-mi urmez doar rutina mea.”Disciplina cu care a fost obi;nuit[ `nc[din copil[rie a ajutat-o foarte mult `nvia\[. „Creierul meu este programat s[se simt[ mai bine atunci c]nd ;i trupulse simte la fel. Am o prietenie grozav[cu creierul meu, iar atunci c]nd trebuies[ trec peste durere sau s[-mi controleztemerile, respir ad]nc, m[ relaxez ;i m[g]ndesc la ce ar fi necesar s[ fac f[r[ s[m[ panichez. De asemenea, nu-mi places[ m[ arunc `n necunoscut f[r[ s[-mifi f[cut temele `nainte.”

A declarat c[ i-a luat jum[tate dinvia\[ s[ ajung[ s[ se cunoasc[ pe sine ;ic[ doar cu v]rsta a reu;it s[ fie sincer[cu ea, dar ̀ nc[ este pe drumul descope-ririi. „Nu e nevoie s[ m[ plac[ toat[ lu-mea ;i nici nu inten\ionez s[ fac pe placcuiva doar pentru a-i ob\ine aprobarea.”Carmen este interesat[ mai mult de pro-iectul ei actual ;i anume s[-;i planificevia\a pentru urm[torii 20 de ani, iarc]nd va muri, vrea s[ poarte pantofii eicu toc `nalt. „Nu privesc `n urm[ cunostalgie. Cel mai bun moment dinvia\[ este acum. Nu m[ ag[\ de ideileoamenilor legate de cum ar trebui s[fiu, ce ar trebui s[ g]ndesc sau s[ fac.M[ str[duiesc s[ dau tot ce am mai bundin mine `n fiecare zi.”

Carmen Dell'Orefice, fotomodel la 84 de ani