Modernizareadrumului județeanCarei - Andrid - Tăş-nad a afectat vestigiiarheologice impor-tante, pe tronsonulrealizat în acest an evi-dențiindu-se în modspecial descoperiri in-teresante în zona lo-calităților Dindeşti şi Portița. Un număr mic dintre cuptoarelede la Dindeşti se datează în pe-rioada antică, fiind descoperiteîmpreună cu materiale celtice dinsecolele III-II î. de Chr. Cel maimare număr al acestora se datea-

ză în Evul Mediu tim-puriu, în perioada se-colelor IX-XIII d. Chr.Materialele arheologi-ce descoperite în acestan arată o locuire pemai multe perioade azonei din Dindeşti încare au fost descope-rite cuptoarele. În zo-

na Togul Popii a fost recuperatăşi ceramică tipică pentru civili-zația dacică din secolele I a. Chr.- I d. Chr., dar şi o monedă deaur bizantină datată în preajmaanului 600 (foto).

Artistul fotograf ;i etnograful Ioni\[G. Andron `ntr-un m[nunchi de texte

Ocolul lumii sentimentelor `n 100 de minute< “Almost, Maine”

PAGINA 10

Una dintre cele mai maricolecţii de scrisori din istorie,partituri muzicale şi manuscrise,printre care şi cel al romanului“120 de Zile ale Sodomei” deMarchizul de Sade, dar şi patruale scriitorului francez AndreBreton, vor fi licitate pe 20decembrie, la Paris, informeazăReuters.

Imensa colecţie dedocumente a fost adunată decompania franceză Aristophil,fondată în 1990, care a strânsfonduri de la investitori şi iubitoride artă, garantându-le la schimbo parte dintre documentele,desenele şi obiectele de artăachiziţionate din întreaga lume.Fondatorul Aristophil, GerardLheritier, a fost supranumit„regele manuscriselor”.Compania a dat însă faliment în2015, după ce a cheltuit sute demilioane de euro pe aproximativ130.000 de piese. Lheritier a fostreţinut şi pus sub investigaţiipentru fraudă.

Una dintre cele mai mari colec\ii de manuscrise, în proces de lichidare

NASA a descoperit un sistemsolar asemănător celui în care seaflă Pământul, care are opt pla-nete, potrivit The Independent.

Descoperirea noii planete înjurul stelei Kepler-90, care aratăla fel ca Soarele nostru, arată căsistemul solar îndepărtat are întotal opt planete cunoscute. Şiacele planete arată ca cele dinapropierea noastră< stâncoase,apropiate de Soarele lor, cu sateliţiformaţi din gaz.

Steaua şi familia ei de planeteerau deja cunoscute, fiind detec-tate de telescopul spaţial Kepler.Vestea bună a sosit când astro-nomii au descoperit noua lume,fapt care a fost posibil folosind

inteligenţa artificială produsă deGoogle.

Un calculator a fost antrenatsă caute datele din telescopulspaţial Kepler şi să urmăreascăsemnale care ar putea veni de peplanete.

Telescopul a depistat noi pla-nete prin detectarea semnalelorcare prezentau interes, dar carenu au putut fi surprinse de oa-meni. Aceasta sugerează că ar pu-tea fi lumi şi sisteme solare as-cunse în datele pe care le-am co-lectat deja, dar pe care nu am fostcapabili să le observăm din cauzăcă există atâtea semnale pentru aalege dintre ele. Kepler a adunatdate timp de patru ani.

NASA a descoperit un întreg sistem solar cu opt planete

S`n`tate Frumuse]e&|ine colesterolul sub control cu modific[ri simple `n diet[

Iarba-de-fier de la Hypericum<tinere\e f[r[ b[trâne\e

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 763 Duminic[ 17 decembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Pantalonii propu;i de designeri în acest sezon

PAGINA 7

Regele Mihai a domnit întreanii 1927-1930 ;i 1940-1947,dar nu a condus Rom]nia

Dup[ o lung[ perioad[ de exil,Regele Mihai s-a ̀ ntors pentru tot-deauna ̀ n \ara pe care a iubit-o. ~nRom]nia este doliu na\ional pen-tru trei zile, în 14, 15 ;i 16 decem-brie, ̀ n memoria ultimului rege alRom]niei.

Miercuri, 13 decembrie 1917,s-a `ntors pentru totdeauna `nRom]nia, iar s]mb[t[, 16 decem-brie, va fi `nmorm]ntat la NouaCatedrală Arhiepiscopală ;i Rega-lă din Curtea de Arge;, acolo undese odihne;te so\ia sa, Regina Ana.Tot la Curtea de Arge; `;i dormsomnul de veci Regele Carol I(1881 - 1914), Regina Elisabeta(1881 - 1914), Regele Ferdinand I(1914 - 1927) ;i Regina Maria(1914 - 1927).

Regele Mihai este ultima marepersonalitate a istoriei Rom]nieidin secolul XX. S-a n[scut la 25octombrie 1921, la Sinaia. A fostfiul legitim al Regelui Carol al II-lea ;i a Reginei Mamă Elena. A`ncetat din via\[ `n ziua de 5 de-cembrie 1917, la re;edin\a din Au-bonne - Elve\ia, departe de \ara ̀ ncare s-a n[scut ;i pe care a iubit-onecondi\ionat.

Continuare `n PAGINILE 2, 3

PAGINA 9

PAGINA 4

Valea Ierului a fost un centru de puteredin preistorie p]n[ `n secolul XI

Domnia unui rege nefericit care ;i-a iubit \ara din toat[ inima

Regele Mihai I al[turi de tat[l s[u, Regele Carol al II-lea, `n anul 1938

Ioan Nistor la lansarea volumului despre Ioniță G. Andron scris de :tefan Haiduc

2 Informa\ia de Duminic[/17 decembrie 2017

Oliver Cromwell a fost un lider mi-litar şi politic englez, cunoscut în spe-cial pentru contribuția sa la transfor-marea Angliei într-o republică federală(“Commonwealth”) şi pentru rolul săuulterior de Lord Protector al Angliei,Scoției şi Irlandei. Armata sa i-a înfrântpe regalişti în cadrul Războiului CivilEnglez. După executarea regelui CarolI în 1649, Cromwell a dominat Com-monwealthul de scurtă durată al An-gliei, a cucerit Irlanda şi Scoția şi a fostLord Protector din 15 decembrie 1653până la moartea sa în 1658.

Cromwell provenea din clasa no-bilimii de mijloc şi a fost un personajobscur în primii patruzeci de ani deviață, ajungând fermier yeoman în anii1630 din motive personale şi financia-re. Cu toate acestea, a revenit mulțu-mită unei moşteniri lăsate de unchiulsău. O experiență de conversiune reli-gioasă din aceeaşi decadă l-a determi-nat să adopte un stil independent depuritanism ca nucleu de bază al viețiişi acțiunilor sale.

Cromwell a fost membru al Parla-mentului (Camera Comunelor) deCambridge în timpul ParlamentuluiScurt (1640) şi Lung (1640-49) şi s-aimplicat mai apoi în Războiul Civil En-glez de partea “Capetelor rotunde” sauparlamentarilor. Un soldat excelent, atrecut de la comandarea unei singuretrupe de cavalerie la comanda întregiiarmate. Cromwell a fost a treia persoa-nă care a semnat sentința de moarte alui Carol I în 1649 şi a fost membru alRump Parliament (1649-1653), fiinddesemnat de Rump să preia comandacampaniei engleze în Irlanda (1649-1650). A condus apoi o campanie îm-potriva armatei scoțiene între 1650 ;i1651. Pe 20 aprilie 1653 a dizolvat par-lamentul Rump, organizând o Adunarede scurtă durată cunoscută ca Barebo-nes Parliament, înainte să ajungă LordProtector al Angliei, Scoției şi Irlandeipe 16 decembrie 1653.

Instrumentele guvernării sale au-toritare au fost armata şi centralizareaadministrativă. În plan religios, OliverCromwell a instaurat un regim de to-leranță pentru toate cultele protestante,iar catolicii au fost mai puțin persecu-tați decât în vremea conducerii prez-biteriene. Ca orice puritan, el a privitînvățămîntul cu seriozitate şi l-a spri-jinit cu bani şi prin donații din pămân-turile bisericeşti.

Când regaliştii au revenit la putereîn 1660, cadavrul său a fost exhumat,atârnat în lanțuri şi decapitat. Crom-well a fost o figură controversată în is-toria Britaniei şi Irlandei, un dictatorregicid conform unor istorici şi un eroual libertății pentru alții.

Oliver Cromwell aluat puterea `n Anglia`n 16 decembrie 1653

EVENIMENTCarol al II-lea `;i dorea ca fiul s[u s[ `nve\e `ntr-o clas[ al[turi de reprezentan\ii ai tuturor ca-

tegoriilor sociale, din toate provinciile istorice ;i cuprinz]nd c]te un reprezentant al minorit[\ilormaghiar[ ;i german[.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Urmare din pagina 1

Regele nostru a condus Rom]nia`ntre 20 iunie 1927 ;i 8 iunie 1930, pre-cum ;i `ntre 6 septembrie 1940 ;i 30 de-cembrie 1947, ̀ n cele mai grele momenteale istoriei neamului. Prin actul istoricde la 23 august 1944, Regele Mihai a sal-vat Rom]nia de un dezastru economic,de pierderi imense de vie\i umane. Esterecunoscut faptul c[ prin ac\iunea sa ascurtat Al Doilea R[zboi Mondial cu celpu\in 6 luni, salv]nd de la moarte mi-lioane de vie\i.

Regele Mihai I al Rom]niei s-a opusinstaur[rii regimului comunist, iar ̀ n exila tr[it pentru poporul pe care l-a iubit.Din exil, a militat pentru intrareaRom]niei ̀ n NATO ;i ̀ n Uniunea Euro-pean[.

~n 1930, Regele Mihai estedetronat de propriul tat[

N[scut la 25 octombrie 1921, la Si-naia, Regele Mihai a tr[it perioada greaa r[zboiului. Silit s[ abdice, a semnat ac-tul de deces al regimului monarhic ;i atr[it izolat `n exil, departe de \ar[.Copil[ria i-a fost marcat[ de ne`n\elege-rile p[rin\ilor, plecarea tat[lui, exilul ma-mei. A ajuns rege la 6 ani. Rela\ia dintrep[rin\ii s[i a devenit una nefericit[, odat[ cu apari\ia Elenei Lupescu. Astfel,`n 1925 tat[l lui pleac[ din \ar[,renun\]nd la tron. ~n aceste condi\ii, `nianuarie 1926, printr-un act al Parlamen-tului, Mihai a fost proclamat mo;tenitoral tronului. Un an ;i jum[tate mai t]rziu,la v]rsta de 6 ani, Mihai a urcat la trondup[ moartea bunicului s[u, Regele Fer-dinand. Astfel, a devenit al treilea rege alRom]niei, iar conform uzan\elor o re-gen\[ a preluat prerogativele regale,urm]nd a guverna `n numele regeluip]n[ la majoratul acestuia. Regen\a esteformat[ din Prin\ul Nicolae, PatriarhulBisericii Ortodoxe, Miron Cristea, ;ipre;edintele ~naltei Cur\i de Casa\ie, Gh.Buzdugan. La 21 iulie 1928, se pronun\[divor\ul lui Carol de principesa Elena.

Trei ani mai t]rziu, `n 1930, RegeleMihai este detronat de propriul tat[, carese `ntoarce `n \ar[. Atunci, Mihai a fostproclamat din nou prin\ mo;tenitor ;i aprimit titlul de Mare Voievod de AlbaIulia. Astfel a ̀ nceput destinul cople;itoral micului prin\. Mama lui a fost exilat[de rege `n Floren\a, iar Mihai are voie s[o viziteze o singur[ dat[ pe an. Pe bunicasa, Regina Maria, izolat[ la Cotroceni, ovedea destul de rar.

Regele Mihai a povestit despre aceaperioad[ grea, cauzat[ de exilul mamei;i de rela\ia rece pe care o avea cu tat[ls[u.

A doua domie a Regelui Mihai a fost una mai multsimbolic[

Carol al II-lea `;i dorea ca fiul s[u s[`nve\e `ntr-o clas[ al[turi de reprezen-tan\ii ai tuturor categoriilor sociale, dintoate provinciile istorice ;i cuprinz]ndc]te un reprezentant al minorit[\ilor ma-ghiar[ ;i german[. "Clasa platinat[", cumi se spunea, a func\ionat `n perioada1932-1940 ;i a suferit pe parcursul anilormai multe modific[ri de componen\[.Astfel, 14 elevi au fost pentru o perioad[colegi cu viitorul monarh. ~n septembrie1940 Carol al II-lea abdic[, nu ̀ nainte s[`i investeasc[ cu puteri depline ̀ n stat pegeneralul Ion Antonescu. ~n acestecondi\i Mihai devine din nou rege.

Izolat la Palat de mare;alul Antones-cu, Regele Mihai devine ;i mai singur.

Istoricii spun c[ a fost regele-marionet[al dictatorului Ion Antonescu, asociat alGermaniei naziste, al lui Hitler ;i Mus-solini. Mihai a devenit rege pentru a douaoar[ f[r[ s[ jure pe Constitu\ie, care fu-sese abrogat[, ;i f[r[ s[ primeasc[ girulParlamentului, care fusese dizolvat. Amputea spune c[ era o func\ie mai multsimbolic[. Autoritatea sa se rezuma latitlul de ;ef suprem al o;tirii ;i la putereade a-l desemna pe primul ministru. Sin-gura bucurie a Regelui Mihai a fost`ntoarcerea reginei mam[, Elena.

Actul de la 23 august 1944

Regele Mihai nu a fost informat `nprealabil asupra intr[rii Rom]niei `nr[zboi al[turi de Germania nazist[. Înciuda faptului că nici măcar nu i s-a cerutpărerea în privin\a intrării în război, re-gele Mihai a sprijinit decizia generaluluiAntonescu de a lupta împotriva UniuniiSovietice pentru recuperarea Basarabiei.De aceea, el a călătorit pe front ;i i-a`ncurajat pe solda\i. Treptat însă, tânărulrege s-a îndepărtat de politica lui Anto-nescu, dezaprobând continuarea luptelordincolo de Nistru.

C]nd for\ele sovietice au intrat pe te-ritoriul Rom]niei, Regele Mihai decides[ salveze ce se mai putea salva ;i `n 23august 1944 semneaz[ armisti\iul cuAlia\ii. ~l aresteaz[ pe generalul Ion An-tonescu ;i-l nume;te pe generalul loco-tenent Constantin St[nescu `n frunteaguvernului.

Într-o declara\ie la radio, Mihai I aordonat încetarea focului, proclamarealoialită\ii fa\ă de noii alia\i ;i acceptareaarmisti\iului impus de Statele Unite, Ma-rea Britanie ;i Uniunea Sovietică ;i, maimult decât atât, a declarat război fo;tiloralia\i.

Proclama\ia Regelui Mihai I către\ară, 23 august 1944< “Români, în ceasulcel mai greu al istoriei noastre am socotit,

în deplină înţelegere cu poporul meu, cănu este decât o singură cale, pentru sal-varea \ării de la o catastrofă totală> ie;ireanoastră din alian\a cu puterile Axei ;iimediata încetare a războiului cu Na\iu-nile Unite. Un nou guvern de uniunena\ională a fost însărcinat să aducă la în-deplinire voin\a hotărâtă a \ării de a în-cheia pacea cu Na\iunile Unite. Româniaa acceptat armisti\iul oferit de UniuneaSovietică, Marea Britanie ;i Statele Uniteale Americii. Din acest moment încetea-ză lupta ;i orice act de ostilitate împotrivaarmatei sovietice. (…) Primiţi pe solda\iiacestor armate cu încredere. Na\iunilene-au garantat independen\a \ării ;i ne-amestecul în treburile noastre interne.Ele au recunoscut nedreptatea dictatuluide la Viena, prin care Transilvania ne-afost răpită. (…) Oricine s-ar împotrivihotărârii noastre libere luate ;i care nuatinge drepturile nimănui este undu;man al neamului nostru. (...) Noulguvern înseamnă începutul unei ere noiîn care drepturile ;i libertă\ile tuturor ce-tă\enilor \ării sunt garantate ;i vor fi res-pectate…”

Regele Mihai, decorat de americani ;i de ru;i

În urma acestor ac\iuni, Regelui Mi-hai i s-au acordat Legiunea de Merit decătre pre;edintele american Harry S. Tru-man ;i Ordinul Victoriei de către Stalin,“pentru ac\iunea curajoasă de a schimbaradical politica României spre o ruperede Germania lui Hitler ;i către o alian\ăcu Na\iunile Unite, într-un moment încare nu era încă un semn al înfrângeriiGermaniei”. Ambele medalii sunt celemai înalte decora\ii ale respectivelor sta-te.

Mul\i taxeaz[ gestul s[u drept "o ca-pitulare" `n fa\a comuni;tilor societici.Este recunoscut ̀ ns[ faptul c[ prin gestul

s[u Regele Mihai a scurtat cu cel pu\in;ase luni Al Doilea R[zboi Mondial, iarnordul Transilvaniei a fost eliberat de subocupa\ia ungureasc[. Regele Mihai ar[mas din nou singur `n fa\a destinului.Lipsit de sprijinul Marii Britanii ;i Sta-telor Unite ale Americii, ;antajat de ru;icu Transilvania, regele a fost nevoit s[accepte un guvern comunist pro-sovietic,condus de Petru Groza. Noul guvern s-a dovedit un instrument docil ̀ n m]inilecomuni;tilor. ~n semn de protest fa\[ deabuzurile noului guvern, regele a intrat`n a;a-numita "grev[ regal[" refuz]nd s[semneze decretele guvernului, care ;i-aurmat ̀ ns[ activitatea neconstitu\ional[.Astfel, `n urm[torii doi ani, monarhia aavut din nou un rol mai mult decorativ.~n decembrie 1945, la conferin\a de laMoscova a mini;trilor de externe alia\i,SUA ;i Anglia ridic[ dou[ condi\ii< gu-vernul Groza s[ fie recunoscut doar dac[va coopta ̀ n structura sa ;i reprezentan\iai principalelor partide de opozi\ie (PNL;i PN|) ;i dac[ va anun\a c[ organizaalegeri libere.

~n ianuarie 1946, Groza admite `nguvern doi mini;tri f[r[ portofoliu,\[r[nistul Emil Ha\ieganu ;i liberalul Mi-hai Romniceanu. Evident cei doi au avutdoar un rol decorativ. Astfel, ̀ n februarieAnglia ;i SUA recunosc guvernul ;i reiaucontactele diplomatice cu Rom]nia.

Amenin\at cu pistolul ;i ;antajat, Regele Mihai a fost for\at s[ semneze actul de abdicare

Alegerile din 1946 au fost fraudatede blocul comunist, iar anul 1947 a mar-cat interzicerea ;i decapitarea PartiduluiNa\ional |[r[nesc. ~n noiembrie 1947,Regele Mihai pleac[ `n Anglia, unde aparticipat la nunta fiicei regelui Georgeal VI-lea, prin\esa Elisabeta. În noiem-brie 1947, în timp ce era la Londra, regelea întâlnit-o pentru prima dată pe Anade Bourbon-Parma, care avea să-i devinăso\ie. A cerut-o în căsătorie o săptămânămai târziu.

Dorind s[ informeze guvernul ̀ nain-te de a face anun\ul oficial, Regele Mihais-a `ntors `n \ar[. La sf]r;itul anului, la30 decembrie 1947, regele a fostconstr]ns s[ semneze decretul de abdi-care. Regele Mihai ;i-a petrecut Cr[ciu-nul la Sinaia, al[turi de mama sa Elena.~n 29 decembrie, este invitat urgent laBucure;ti. A doua zi diminea\a, RegeleMihai ;i mama sa au ajuns la Bucure;ti,la Palatul Elidabeta, dar garda regal[ fu-sese arestat[ ;i ̀ nlocuit[ cu trupe ale Mi-nisterului Afacerilor Interne. Toateleg[turile telefonice fuseser[ t[iate ;i co-loane de blindate `nconjurau zona.

La `nt]lnirea cu Regele Mihai, pre-mierul Groza a venit ̀ nso\it de GheorgheGheorghiu Dej, liderul PCR. ~n acestecondi\ii, premierul care purta ostentativun revolver la vedere i-a ̀ nm]nat Regeluiactul de abdicare. Amenin\at cu pistolul;i ;antajat c]. dac[ nu semneaz[ abdica-rea, 1.000 de studen\i aresta\i `n urmaunei demonstra\ii promonarhice vor fiexecuta\i, Regele Mihai a semnat,pun]nd astfel cap[t monarhiei `nRom]nia. ~n acea noapte de 30 decem-brie 1947 Rom]nia s-a transformat ̀ ntr-o republic[ socialist[, guvernat[ de unpartid comunist aflat la ordinele Mosco-vei.

Actul de la 23 august 1944 a dus lascurtarea r[zboiului, salvarea de vie\iomene;ti. Acest lucru i-a adus decora\ii;i mult[ glorie, ̀ ns[, r[mas singur, RegeleMihai n-a reu;it s[ scoat[ Rom]nia desub sfera de influen\[ a lui Stalin.

În 1944, Regelui Mihai i s-au acordat Legiunea de Merit de către pre;edinteleamerican Harry S. Truman ;i Ordinul Victoriei de către Stalin

Domnia unui rege nefericitRegele Mihai a domnit între anii 1927-1930 ;i 1940-1947,dar nu a condus Rom]nia

17 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIERegele Mihai< “Nu văd România de astăzi ca pe o mo;tenire de la părin\ii no;tri, ci ca pe o țară pecare am luat-o cu împrumut de la copiii no;tri. A;a să ne ajute Dumnezeu!"

A urmat exilul

~n seara de 3 ianuarie 1948, RegeleMihai ;i mama sa au fost escorta\i deofi\eri ai Siguran\ei p]n[ la gara Sinaia,unde au fost urca\i `n tren ;i trimi;i `nLausanne.

Av]nd `n vederea toate acestea, amputea spune c[ Regele Mihai a domnitde dou[ ori, `ns[ n-a condus niciodat[Rom]nia. ~ntre 1927 ;i 1930 Rom]nia afost condus[ de o regen\[, iar `ntre 1940;i 1947 de Ion Antonescu, asociat al re-gimului Germaniei naziste.

“Am fost întrebat de multe ori care afost sentimentul meu la plecarea din Ro-mânia. N-am găsit un alt fel de-a spuneadevărul despre starea mea de atunci,decât că am plecat cu moartea în suflet",scrie în "Convorbiri cu Mihai I alRom]niei" de Mircea Ciobanu.

~n martie 1948 a anunțat public c[abdicarea este invalid[, deoarece a fostfor\at s[ semneze. ~ntre timp au `nceputpreg[tirile pentru nunt[.

C[s[toria `n exil

Nunta celor doi a avut loc în exil, laPalatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948.Regele Paul al Greciei, unchiul preferatal lui Mihai dinspre mamă, a fost singu-rul monarh dintre familiile domnitoareale Europei care i-a ajutat să se căsăto-rească, în contextul în care Vaticanul nua vrut să accepte mariajul dintre o prin-cipesă catolică ;i un rege ortodox. Toto-dată, tradi\ia monarhică română stipulaca urma;ii să fie boteza\i în religia orto-doxă. Din familia principesei a participatla nuntă doar unchiul miresei, prin\ulprotestant Erik, care a ;i condus-o la altar.Au locuit p]n[ la sf]r;itul anului 1948 lavila Sparta, locuin\a Reginei-mame Ele-na. Din 1949, Regele Mihai ;i ReginaAna s-au mutat la Lausanne ;i apoi `nAnglia, unde au locuit p]n[ `n 1956.

Pentru a-;i c]stiga existen\a, Regele;i Regina au construit o fermă de pui ;iun mic atelier de t]mpl[rie. Familia Re-gală s-a `ntors `n Elveția `n 1956. RegeleMihai a semnat un contract cu companiaaeriană "Lear Jets and Co", la Geneva.Familia s-a mutat la Versoix, un mic ora;de pe malul lacului Léman, la c]\iva ki-lometri de Geneva.

~n anul 1958, Regele a oprit colabo-rarea cu "Lear", iar un an mai t]rziu a`nfiin\at o companie de electronic[ ;i demecanisme automate denumit[ Metra-vel, pe care a v]ndut-o 5 ani mai t]rziu.

Regele Mihai ;i Regina Ana au`mpreun[ cinci fiice< Margareta (n[scut[`n 1949), Elena (n[scut[ `n 1950), Irina(n[scut[ `n 1953), Sofia (n[scut[ `n1957), Maria (n[scut[ `n 1964). A fostcel mai longeviv cuplu regal din istoriaRom]niei.

~n 1990, Regele a fost `ntorsde pe autostrada Bucure;ti-Pite;ti

Exilul Regelui Mihai a continuat ;idup[ Revolu\ia din 1989. Regimul IonIliescu i-a interzis Regelui Mihai să seîntoarcă în \ară.

După căderea regimului comunistdin decembrie 1989, Regele Mihai a avuto primă încercare de a reveni în \ară îndecembrie 1990. De Crăciun, el a sositîn România cu dorin\a de a merge la Cur-tea de Arge;, pentru a vizita mormintelerudelor sale. La aeroport i s-a acordatviza de intrare în \ară, apoi regele a fostoprit de poli\ie în drum spre Curtea deArge; ;i for\at să se întoarcă la Otopeni;i să părăsească România.

~n 1992, un milion de oamenil-au `nt]mpinat pe RegeleMihai

S-a `ntors din nou `n 1992, de Pa;ti.Mai `nt]i la Putna, apoi `n Bucure;ti.~ntr-o emisiune difuzat[ de Informa\iaTV, ̀ n 5 decembrie 2017, Radu Ardelean- director adjunct la Muzeul Jude\eanSatu Mare - a declarat c[ `n 1992 Regelea venit `n \ar[ la invita\ia Preasfin\ituluiPimen al Sucevei ;i R[d[u\ilor. Pentru afi canonizat :tefan cel Mare, biserica or-todox[ avea nevoie de un alt uns al luiDumnezeu. "Pentru istorie a; vrea s[ v[spun c[ Regele venea ̀ n \ar[, ̀ ntr-o vizit[privat[, la invita\ia Preasfin\itului Pimenal Sucevei ;i R[d[u\ilor, care g[sise mo-dalitatea de a `mp[ca ;i capra ;i varza ;ilupul. Pentru c[ Biserica ortodox[, do-rind s[-l canonizeze pe :tefan cel Mare,

avea nevoie ca la morm]ntul voievoduluis[ se `nchine alt domnitor al \[rii, uns allui Dumnezeu. :i acesta era numai Re-gele Mihai, ;i atunci nu ;tiu dac[ Preas-fin\itul g]ndise politic, dar avea nevoiede vizita Regelui Mihai”, a declarat di-rectorul adjunct al Muzeului Jude\eanSatu Mare pentru Informa\ia TV. De laPutna, familia regal[ s-a dus la Bucure;ti.Astfel, `n 1992, capitala Rom]niei a cu-noscut un moment istoric.

Aproximativ un milion de oameniau venit la Bucure;it s[-l `nt]mpine peRegele Mihai. Era ̀ nso\it de Regina Ana;i de fostul principe Nicolae, care atunciera copil. Automobilul cu familia regal[a trecut pe sub Arcul de Triumf. Oameniistrigau< “Regele Mihai, Regele Mihai”,“Tr[iasc[ Regele” ;i se c]nta "Cristos a~nviat".

"Cu toate că mâine trebuie să plec,aceasta nu înseamnă o despăr\ire, vom

rămâne împreună suflete;te. Este mai de-grabă la revedere ;i, cu voia Domnului,pe curând, din nou”, le-a spus Regele Mi-hai rom]nilor. Nelini;tit de popularitatearegelui, regimul Iliescu i-a interzis s[ semai `ntoarc[ `n \ar[.

~n 1994, Regele Mihai a fost `ntors din nou de la aeroportul Otopeni

~n 1994, Regele Mihai a fost `ntorsde la Aeroportul Otopeni, pe motiv c[nu avea viz[. ~n 7 octombrie 1994, RegeleMihai I ;i Regina Ana au aterizat pe ae-roportul Otopeni ;i au cobor]t pe scaraavionului. Autorit[\ile l-au obligat s[ in-tre `napoi `n avion ;i s[ se `ntoarc[ deunde a venit. Regelui nu i s-a permis s[intre ̀ n \ar[ nici ̀ n 1995, c]nd trebuia s[participe la ̀ nmorm]ntarea lui CorneliuCoposu.

De-abia sub pre;edin\ia lui EmilConstantinescu, în 1997, ;i-a primit în-apoi cetă\enia română, de la guvernulCDR.

~n 1997, Regele Mihai ;i Regina Ana au venit `n vizit[ `n Satu Mare

~n 7 august 1997, Regele Mihai ;i Re-gina Ana au vizitat municipiul ;i jude\ulSatu Mare. Cuplul regal a ;ocat prin mo-destia, simplitatea, bun[tatea, c[ldura,amabilitate ;i empatia de care au dat do-vad[. C]nd a venit ̀ n jude\, Regele Mihai`;i conducea singur ma;ina, iar ReginaAna se afla pe scaunul din dreapta. F[r[sepepi;ti, f[r[ gard[ de corp, f[r[ ante-merg[tor, cuplul regal a vizitat mai multejude\e din Transilvania.

Atunci, `n 1997, Regele Mihai I alRom]niei s-a ̀ nt]lnit cu consilierii locali;i jude\eni, a fost la Prefectur[, a vizitatmuzeul. De asemenea, Regele Mihai afost `n vizit[ la Carei, unde a fost primitde primarul Eugen Kovacs. Cu aceast[ocazie Regele Mihai ;i-a amintit c[ maifusese la Carei ̀ mpreun[ cu tat[l s[u, Re-gele Carol al II-lea.

La 21 februarie 1997, dup[ instalareaGuvernului Ciorbea, Regele Mihai a pri-mit buletin de identitate rom]nesc. Apoi,pre;edintele Emil Constantinescu l-a

`mputernicit s[ devin[ avocatul \[rii pen-tru NATO.

Regele a pledat pentru intrarea Rom]niei `n NATO

~n martie 1997, la Institutul Regal deStudii Strategice din Londra, Regele Mi-hai a \inut un discurs în favoarea intrăriiRomâniei în NATO. După 2001, a primitdin partea Guvernului PSD decizia deretrocedare a domeniului de la S[vâr;in;i Palatul Elisabeta drept re;edinţ[ a Ca-sei Regale. În octombrie 2004, Guvernula propus, printr-un proiect de lege apro-bat, plata unei despăgubiri băne;ti de 30milioane euro către regele Mihai I, pen-tru imobile nerestituite acestuia,apar\in]nd Domeniului Pele;, precum ;ipentru bunurile din dotarea acestora.Executivul a mai decis restituirea în na-tură a imobilului "Casa Cavalerilor",aprobând, totodată, ca fostul suveran săaibă drept de folosin\ă asupra PalatuluiElisabeta, pe durata vie\ii.

La 21 de ani dup[ Revolu\ie,Regele Mihai a \inut un discurs `n ParlamentulRom]niei

La 21 de ani dup[ Revolu\ie, `n datade 25 octombrie 2011, cu ocazia împli-nirii vârstei de 90 de ani, Regele Mihai a\inut un discurs în fa\a camerelor reuniteale Parlamentului României. Atunci Re-gele Mihai a refuzat s[ dea m]na cu fostulpre;edinte Ion Iliescu, cel care i-a interziss[ vin[ la `nmorm]ntarea lui CorneliuCoposu. ~n continuare vom reda c]tevapasaje din discursul Regelui Mihai.

"Sunt mai bine de ;aizeci de ani decând m-am adresat ultima oară na\iuniiromâne de la tribuna Parlamentului. Amprimit cu bucurie ;i cu speran\ă invita\iareprezentan\ilor legitimi ai poporului.Prima noastră datorie astăzi este să neamintim de to\i cei care au murit pentruindependen\a ;i libertă\ile noastre, întoate războaiele pe care a trebuit să leducem ;i în evenimentele din Decembrie1989, care au dărâmat dictatura comu-nistă. Nu putem avea viitor fără a res-pecta trecutul nostru. (...)

Politica poate însă aduce prejudiciicetă\eanului, dacă este aplicată în dis-pre\ul eticii, personalizând puterea ;i ne-socotind rostul primordial al institu\iilorStatului. (...) Sunt mâhnit că, după douădecenii de revenire la democra\ie, oa-menii bătrâni ;i cei bolnavi sunt nevoi\isă treacă prin situa\ii înjositoare. (...)

Institu\iile democratice nu sunt gu-vernate doar de legi, ci ;i de etică, sim\al datoriei. Iubirea de \ară ;i competen\asunt criteriile principale ale vie\ii publice.Ave\i încredere în democra\ie, în rostulinstitu\iilor ;i în regulile lor! Lumea demâine nu poate exista fără morală, fărăcredin\ă ;i fără memorie. Cinismul, in-teresul îngust ;i la;itatea nu trebuie săne ocupe via\a. România a mers mai de-parte prin idealurile marilor oameni aiistoriei noastre, servite responsabil ;i ge-neros. (...)

Stă doar în puterea noastră să facem\ara statornică, prosperă ;i admirată înlume. Nu văd România de astăzi ca pe omo;tenire de la părin\ii no;tri, ci ca pe oțară pe care am luat-o cu împrumut dela copiii no;tri. A;a să ne ajute Dumne-zeu!"

Cu privire la revenirea monarhiei `nRom]nia, Regele Mihai a declarat< "Mo-narhia ar putea s[ nu mai revin[ nicio-dat[ ̀ n Rom]nia. Nu ̀ ntotdeauna istoriase repet[".

Stela Cădar

Regele Mihai cite;te Proclamația către țară în 23 august 1944

care ;i-a iubit \ara din toat[ inimaExilul Regelui Mihai a durat aproape 50 de ani. Abia în 1997 ;i-a reprimit cetățenia română ridicată în 1948

Regele Mihai alături de Ion Antonescu pe malul Prutului în anul 1940

4 Informa\ia de Duminic[/17 decembrie 2017

ARHEOLOGIE

Modernizarea drumului jude-țean Carei - Andrid - Tășnad aafectat vestigii arheologice im-portante, pe tronsonul realizat înacest an evidențiindu-se în modspecial descoperiri interesante înzona localităților Dindești și Por-tița. Lucrările arheologice de sal-vare, demarate de muzeul sătmă-rean, au fost realizate cu fonduriasigurate de Consiliul JudețeanSatu Mare.

Modernizarea drumului a atins situriîn una dintre cele mai bogate regiuni ar-heologice din România, Valea Ierului.Din perspectivă geografică aceasta re-prezintă un şanț tectonic format în urmamişcărilor de reaşezare a plăcii tectonicetransilvane la contact cu placa panonică.Situat pe direcție nord-est - sud-vest,acest şanț tectonic este mărginit la nordde Câmpia Careiului şi la sud de Dealu-rile Tăşnadului, prelungite spre vest deDealurile Barcăului. Raportată la înca-drarea administrativă, regiunea Văii Ie-rului cuprinde o parte din sudul județu-lui Satu Mare şi o parte din nordul jude-țului Bihor. Pentru o localizare mai uşoa-ră poate fi utilizat ca reper şoseaua SatuMare - Oradea, față de care se află uşormai la est, între localitățile Carei şi Săcu-ieni Bihor.

Elitele din Valea Ierului erauangrenate în fenomene istorice cu impact continental

Regiunea Văii Ierului şi zonele salelimitrofe uimesc prin bogăția vestigiilorarheologice, care abundă cantitativ, darmai ales uimeşte prin nivelul special pecare îl ating unele localități străvechi şiunele obiecte, ce reprezintă capodoperecunoscute la scară continentală. Arte-factele descoperite în situri din aceastăregiune evidențiază adesea o cultură ma-terială a elitelor, fapt ce atestă că eliteledin regiune erau angrenate în rețeaua deproducție şi de circulație a bunurilor deprestigiu. Producția şi circulația bunu-rilor în sau dinspre regiunea Văii Ieruluiarată că elitele locale erau angrenate înfenomene istorice cu impact continental,fapt ce evidențiază importanța centrelorpolitice din regiune. Raportat la situațiade acum, această constatare reflectă o si-tuație inversată, dat fiind că în prezentzona Văii Ierului are o importanță peri-ferică, fiind situată la granița adminis-trativă a două județe. Situația actuală per-petuează parțial împărțirea administra-tivă medievală, în care valea mlăştinoasăa Ierului a reprezentat granița naturală,impunându-i un destin periferic, la gra-nița a trei comitate< Sătmar, Solnoc şi Bi-hor. Această realitate ne face să apreciemcă schimbarea statutului regiunii din cen-tru în periferie nu este o consecință aunor decizii administrative recente, ciare rezultate mai profunde ce izvor[scdin schimbarea importanței economiceşi politice a regiunii.

Faptul că Valea Ierului a suferit la în-ceputul Evului Mediu o schimbare destatut politic din centru în periferie su-gerează că principala sa bogăție nu a con-stat în resurse agricole, care au rămas ex-cepționale până în prezent. Cercetăriledin ultimii ani au surprins modul în careValea Ierului a dobândit rolul de centrude putere, care are la bază orientarea sageografică, pe direcție nord-sud. Prinaceastă orientare ea barează circulațiaîntre est şi vest, o direcție importantă decirculație între resurse din ecosistemediferite, de munte şi de câmpie. Supra-

vegherea vadurilor de trecere ale acesteivăi permitea controlul traficului cu măr-furi şi materii prime între Transilvaniaşi Europa Centrală. Situația este ilustratăfoarte bine prin fortificațiile ce s-au for-mat în zona acestor vaduri, la Carei, Ti-ream, Căuaş-Sighetiu, Dindeşti-Cetate,Andrid-Dealul Taurilor, Pişcolt-Ougat,Pir-Cetate, Sălacea, Otomani-Dealul Ce-tății, Otomani-Cetatea de Pământ şi Să-cuieni Bihor-Cetatea Boului. Că acestefortificații erau centre de putere regionalăeste sugerat şi de o serie de artefacte spe-cifice elitelor. Ilustrative sunt cantitateaşi frecvența descoperirilor de aur, ce pro-vin de la Căuaş (în număr de trei), Din-deşti, Andrid, Sălacea, Săcuieni (două)etc. sau de arme speciale, cum ar fi aceleadescoperite la Irina, Ghenci şi Adoni.Angrenarea acestor centre în rețeaua in-ternațională de schimb este atestată defaptul că produsele regiunii ajung pânăla Marea Baltică, iar în regiune sunt atra-se obiecte de pe o mare parte a conti-nentului european. Modificarea statutu-lui de centru în acela de periferie pentruValea Ierului s-a produs în perioadele încare veniturile colectate din tranzitareabunurilor nu au rămas la elitele locale, ciau fost transmise în alte regiuni. Situațiaeste bine evidențiată în Evul Mediu tim-puriu, când la granița Bihorului cu Săt-marul, în localitatea Sălacea, funcționacea mai importantă vamă de sare a rega-lității maghiare (la acelaşi rang cu vamade la Seghedin).

Cuptoare de olărie și de forjare a fierului descoperitela Dindești și Portița

Datele istorice de până acum sugeraucă numărul mare al vestigiilor arheolo-gice din valea Ierului se datorează bogă-ției resurselor alimentare din regiune şiîn special controlului traseului comercialce lega Transilvania de Bazinul mijlociual Dunării, prin faptul că Valea Ieruluise interpune între Porțile Meseşene şivadurile din lunca mlăştinoasă a Tisei.

Cercetările realizate în aceste zile la Din-deşti şi Portița vin să aducă noi informațiireferitoare la potențialul şi resursele dedezvoltare pe care le-a cunoscut în trecutregiunea. În ambele localități au fost des-coperite un număr mare de cuptoare,peste 40, toate construite în afara unorlocuințe. Ele au fost scobite în terasa Ie-rului deoarece panta acestora permiteadeservirea lor într-o poziție comodă> di-ferența de înălțime din fața lor asigura outilizare fără groapă de deservire, ce ne-cesita a fi săpată şi acoperită. Aceste cup-toare au o funcționalitate certă doar încazul a două exemplare. Prezența la aces-tea a unei camere de ardere şi a unei ca-mere de coacere, despărțite de un grătardin lut, permite considerarea lor ca fiindcuptoare pentru confecționat ceramică.Aceste cuptoare datează din secolele IX-XII, la fel ca şi cea mai mare parte a cup-toarelor cu o singură cameră de arderedescoperite la Dindeşti şi Portița. Refe-ritor la funcționalitatea cuptoarelor cu ocameră, aceasta este dificil de apreciat înlipsa unor analize chimico-fizice. Faptulcă ele sunt prezente într-o densitate ex-trem de mare în afara locuințelor tindesă indice că ele nu erau utilizate în acti-vități de preparare a hranei, activitate ceare de obicei ca efect complementar acelade încălzire a locuințelor. Mai probabileste că funcționalitatea lor ar putea fi le-gată de prezența lupelor de fier descope-rite în preajma lor. Aceste lupe de fierindică existența unor ateliere de prelu-crare a fierului, oxidul de fier putând fiextras chiar dintr-o zonă apropiată. Esteun fapt cunoscut că în trecut randamen-tul zăcămintelor de fier era cu totul altuldecât acela din prezent. Erau preferatezonele cu filoane subțiri constituite dinzăcăminte de oxizi de fier, ce puteau fiînsă exploatate de la suprafață. Este vorbade aşa numitul ”fier de baltă”.

Un număr mic dintre cuptoarele dela Dindeşti se datează în perioada antică,fiind descoperite împreună cu materialeceltice din secolele III-II î. de Chr. Celmai mare număr al acestora se dateazăîn Evul Mediu timpuriu, în perioada se-

colelor IX-XIII d. Chr. Materialele ar-heologice descoperite în acest an arată olocuire pe mai multe perioade a zoneidin Dindeşti în care au fost descoperitecuptoarele. În zona cunoscută sub nu-mele Togul Popii a fost recuperată şi ce-ramică tipică pentru civilizația dacicădin secolele I a. Chr. - I d. Chr. dar şi omonedă de aur bizantină datată în preaj-ma anului 600. Moneda de aur a fost emi-să pe vremea împăratului Mauriciu, îm-părat care în anul 602 a fost ucis în urmarăscoalei lui Focas Tiranul, iar Imperiula pierdut un lung război cu popoareleslave, care în acel an au rupt frontiera dela Dunăre, reuşind să se stabilească pen-tru totdeauna în Peninsula Balcanică.Împăratul Mauriciu a plătit sume maride bani avarilor stabiliți începând cu anul567 în Câmpia Panonică. Din pusta pa-nonică această populație a organizat ra-iduri violente asupra Imperiului, fiindpe punctul de a cuceri Constantinopolulîn anul 626. Cele două perforații de pemoneda de aur de la Dindeşti arată cămoneda a fost utilizată într-un şirag desalbă sau a fost cusută pe o piesă de ves-timentație. Şi în aceste condiții este greude crezut ca moneda să fi rămas în uzpână prin secolele IX-X, de când dateazăprimele cuptoare cercetate. Este mai pro-babil ca ea să fie corelată cu o locuire an-terioară, care în apropiere este documen-tată prin necropolele avare descoperiteîn zona cimitirului ortodox din Dindeştişi în punctul Dealul Morii din Andrid.Foarte probabil aceste descoperiri tindsă arate că zona Togului Popii a fost uti-lizată o perioadă foarte îndelungată cazonă de forjat minereuri de fier.

Este îmbucurător că cele mai nume-roase cuptoare descoperite la Dindeştidatează din perioada secolelor IX-XIII,perioadă care în zona de nord a Transil-vaniei este puțin cercetată arheologic. Înschimb această perioadă este evocată caargument în dispute politice care iau is-toriografia ca un instrument de nădejde,aflat în slujba politicienilor ineficienți şia ”kulturnicilor” posedați de egolatrie,instrument pe care aceştia îl scot din tol-

bă ca element perpetuu al discursurilorpatriotarde folosite cu scopul de a camu-fla lipsa de realizări. În acest context me-rită apreciat efortul făcut de conducereajudețului Satu Mare, care a asigurat fon-duri necesare pentru cercetările arheo-logice de la Dindeşti, cercetări care aupermis documentarea unei perioade pu-țin cunoscute din istoria regiunii noastre.

Fierul, un metal rar și prețios

Cele 40 de cuptoare investigate, ală-turi de multe altele rămase necercetateîn porțiunile dintre zonele neafectate delucrările de construcție, sugerează că unadintre resursele importante ale Văii Ie-rului era asigurată de prelucrarea fierului,meşteşug care până în Evul Mediu a avutun rol special. Marele istoric Jacques LeGoff în lucrarea sa emblematică “IstoriaOccidentului medieval” a conturat cu ta-lent valoarea fierului în lumea medievală,a cărui producție slabă era în cea maimare parte sortită pentru confecționareaarmamentului şi scopurilor ostăşeşti. Es-te şi cazul armatei lui Carol cel Mare carea înfrânt decisiv puterea avarilor din Pa-nonia. Ceea ce mai r[mânea pentru fia-rele de plug, ascuțişurile de seceri, decoase, pentru hârlețe şi alte unelte nu edecît o parte minimă dintr-o produc\iedeficitară, măcar că sporeşte progresiv,începînd din secolul al IX-lea. Dar în ge-neral în Evul Mediu r[mân valabile in-dicațiile inventarelor din vremea dina-stiei lui Carol cel Mare care, după înşi-rarea fiecărei unelte de fier, pomenesc”în bloc” masa utilajului agricol sub ru-brica< Utensilia lignea ad ministrandumsufficienter (Unelte de lemn îndestulă-toare pentru munca cerută). În stilul ca-racteristic şcolii istorice de la Annales,Le Goff oferă câteva citate ilustrative pen-tru mentalitatea legată de fier şi situațiaacestui metal în epoca în care au func-ționat cuptoarele de la Dindeşti. În isto-rioara ”Le Vilain de Farbu”, poetul dinArras, Jehan Bodel, povesteşte ”că un fie-rar pusese în fața uşii sale un fier fierbinteca o păcăleală pentru proşti... un țăran,trec]nd pe acolo, îi cere fiului său să-lapuce, căci a dobândi o bucată de fiereste un adevărat noroc”. Într-o altă scrieremedievală (Legenda de aur) redobândi-rea unui obiect de fier era demnă a ficonsiderată o minune sfântă< "~ntr-o zi,un om tăia nişte mărăcini în preajmamănăstirii, când fierul coasei sale s-a des-prins de mâner şi a căzut într-o prăpastiefără fund, de care lucru s-a întristat multomul. Dar Sfântul Benedict a băgat mâ-nerul coasei în adâncitura fântânii şi cu-rînd fierul, ieşind din fântână, a plutitpână la mâner".

Pasajele de mai sus au menirea de aevidenția raritatea fierului în epocă,oglindind rolul cu adevărat important alcuptoarelor de forjare descoperite înacest an la Dindeşti. Noile vestigii vin încompletarea cuptoarelor de redus mine-reul de fier ce au fost descoperite în aniiprecedenți la Iojib, de către colegul dr.Robert Gindele, evidențiind practicareala scară extinsă a acestui meşteşug pe te-ritoriul Sătmarului, cu resurse extrasedin regiune.

Pentru participarea la cercetări şisprijinul acordat doresc să le multumesccolegilor dr. Péter Szőcs şi Daniel Tentiş,echipei din Carei şi Dindeşti pentrumunca depusă în condiții de frig, ume-zeală şi vânt, iar pentru consultări de spe-cialitate cercetătorului dr. Ioan Stanciude la Institutul de Arheologie şi IstoriaArtei din Cluj-Napoca.

dr. Liviu Marta,arheolog la Muzeul Județean

Satu Mare

Regiunea Văii Ierului şi zonele sale limitrofe uimesc prin bogăția vestigiilor arheologice, care abundă cantitativ, dar maiales uimeşte prin nivelul special pe care îl ating unele localități străvechi şi unele obiecte, ce reprezintă capodoperecunoscute la scară continentală

“A ferrum! Vae ferrum! (A, fierul! Vai, fierul!)(strigătul uimit și disperat al regelui lonbard Desideriu când zărește de pe meterezele Paviei înanul 773 armata lui Carol cel Mare împlătoșată în fier - relatare a monahului de la Sankt Gallen)

Vestigii arheologice noi descoperite la Dinde;ti ;i Porti\a demonstreaz[ c[ Valea Ierului era un

centru de putere din preistorie p]n[ `n secolul XI

17 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEConform ultimelor cercet[ri s-a dovedit c[ uleiurile esen\iale ;i substan\ele aromatizante din

aceste plante ac\ioneaz[ ;i la nivelul pl[m]nilor, contribuind la fluidizarea ;i eliminareamucozit[\ilor, av]nd efect antitusiv ;i spasmolitic ;i u;ur]nd respira\ia.

Iarba-de-fier, av]nd denumi-rile latine;ti Sideritis scardicaGriseb, Navicularia scardica (Gri-seb), Soják sau Sideritis floridaBoiss. & Heldr. – uneori ;i Sideri-tis raeseri subsp. florida (Boiss. &Heldr.) Papan. & Kokkini sau Si-deritis scardica subsp. longibrac-teata Papan. & Kokkini – este oplant[ erbacee peren[ ce face par-te din familia Lamiaceelor, fiindendemic[ zonei centrale a Penin-sulei Balcanice.

~n greac[, “sideritis” poate fi tradusliterar ca „cel care este de sau care arefier”, plantele din acest gen fiind folositela vindecarea r[nilor produse de arme`n timpul r[zboaielor din antichitate.Foarte nepreten\ioas[ ;i rezistent[, speciapoate supravie\ui cu o cantitate redus[de ap[ ;i sol, cresc]nd cel mai adesea `nzone deschise, uscate, calcaroase ;i pest]nci erodate. Aceasta a fost descris[pentru prima dat[ de c[tre Grisebach ̀ nanul 1844. Din cauza exploat[rii ira\io-nale `n trecut, `n prezent aceast[ specieeste clasificat[ de c[tre UniuneaInterna\ional[ pentru Conservarea Na-turii (IUCN) ca fiind pe cale de dispari\ie(EN). Ca o consecin\[ a asem[n[rii din-tre speciile genului Sideritis, S. scardicaeste uneori confundat[ cu S. syriaca, ̀ ns[cele dou[ sunt specii distincte.

S. scardica are o distribu\ie fragmen-tat[ de c[tre lan\urile muntoase, fiindprezent[ la altitudini mari. Astfel, ̀ n Ma-cedonia specia poate fi g[sit[ ̀ n masivelecentrale ;i vestice. ~n Albania aceasta estelimitat[ la zona de sud-vest a mun\ilor,la altitudini de 1.500 m. ~n Bulgaria, deunde provin ;i plantele care intr[ ̀ n com-pozi\ia produsului de fa\[, Iarba-de-fierpoate fi reg[sit[ numai ̀ n 9 localit[\i dinMun\ii Slavyanka, Pirin ;i Rodopi, la al-titudini cuprinse `ntre 1.000 ;i 2.200 m.~n Grecia specia poate fi reg[sit[ `n re-giunile muntoase, la altitudini de 1.600-2.300 m din zona central[ de est, central[de nord ;i `n cea de nord-est a \[rii.Aceasta a fost consemnat[ ;i ̀ n zona eu-ropean[ a Turciei, la altitudini de 800 m.Iar `n Serbia nu i se cunoa;te distribu\iacu exactitate, dar cel mai probabil ea estelimitat[ la regiunile muntoase foarte ̀ nal-te.

Iarba-de-fier poate ajunge la ̀ n[l\imicuprinse ̀ ntre 20 ;i 40 de centimetri. Pe-rioada de `nflorire este `ntre lunile iunie;i iulie, florile fiind galbene, cu un mirospl[cut, cu note de miere ;i citrice. Cu-noscut[ din timpuri str[vechi ca plant[medicinal[, aceasta (;i ceaiul ob\inut dinea) abund[ `n denumiri populare< “CeaiMursalski” sau “Ceai Mursalitza”, “CeaiAlibotushki” (i.e. din zona Alibotush,Slavyanka), “Iarb[-de-fier”, “Ceaiulp[storului”, “Ceai Pirinski” (i.e. ceai dinPirin), “Ceai Pazlak”, “Buruiana mirosi-toare”, “Ceai de Munte”, “Ceaiul MunteluiOlimp” (`n Grecia) sau “Ceaiul Muntelui”(mai comun pentru S. raeseri) ;i decur]nd “Viagra bulg[reasc[”, nume date`n func\ie de regiunile `n care cre;te saude propriet[\ile sale. ~n afar[ de infuziesau decoct, iarba-de-fier este folosit[ ;isub form[ de condiment, pulbere, sirop,tinctur[ ;i chiar ;i ̀ n b[uturi r[coritoaresau ̀ n bere, sub form[ de extract alcoolicsau apos.

S. scardica este considerat[ o co-moar[ na\ional[ `n Bulgaria ;i este tre-cut[ `n Cartea ro;ie a Bulgariei ;i a Al-baniei (plant[ ocrotit[), ca urmare a re-ducerii arealului s[u de r[sp]ndire dincauza culegerii sale ̀ nt]mpl[toare ;i lip-site de control. Spre exemplu, ̀ n Bulgaria

anilor ’70, de;i planta era protejat[ de le-ge, membrii Comitetului Central al Par-tidului Comunist ;i ai Biroului Executivobi;nuiau s[ trimit[, la `nceputul luniiaugust, oameni din Securitate cu elicop-terul ca s[ o recolteze. Astfel, doar elitelesociale ;i astronau\ii sovietici beneficiaude pe urma consumului ceaiului de Si-deritis. Totu;i, situa\ia s-a `nr[ut[\it,ie;ind de sub control ̀ n anii ’90, c[nd in-terdic\ia recolt[rii a fost ̀ ntrerupt[. Ast-fel, planta extrem de popular[ ̀ nc[ de peatunci a fost exploatat[ ̀ ntr-un ritm ce adus specia ̀ n prag de extinc\ie. Din 1996interdic\ia a fost reinstaurat[, iar `n pre-zent ̀ n Bulgaria se depun eforturi pentrua introduce aceast[ specie, ;i alteleasem[n[toare din genul Sideritis, ̀ n cul-tur[.

Acest lucru s-a dovedit destul de greula ̀ nceput din cauza ratei mici de germi-na\ie a semin\elor, ̀ ns[ ̀ n prezent au fostdezvoltate noi tehnici de cre;tere a ran-damentului produc\iei. Totu;i, majori-tatea produselor pe baz[ de iarb[-de-fier`nc[ sunt ob\inute din plante recoltatedin flora spontan[, ̀ ns[ aplic]ndu-se re-guli de bun[ practic[ ;i exploatare res-ponsabil[.

Propriet[ți sanogene

Din relat[rile unor b[tr]ni din Tri-grad ;i Mugla (Bulgaria), `n v]rst[ depeste 100 de ani, afl[m c[ bunicii ;istr[bunicii lor au folosit plantele din ge-nul Sideritis pentru diferite boli alepl[m[nilor ;i rinichilor, r[celi, gripe ;ichiar pentru alergii ;i ameliorarea dure-rilor. La ̀ ntrebarea adresat[ lor< “De c]ndle-au folosit oamenii?”, r[spunsul a fost<“Din birzaman”, care `n traducere`nseamn[ din cele mai vechi timpuri.

Anatoli Alikovski este omul care astudiat ani la r]nd aceast[ specie. Fiindmedic urolog de profesie, acesta a pututobserva `n am[nunt efectele plantelordin specia S. scardica asupra s[n[t[\iiaparatului sexual masculin. Acestasus\ine c[ iarba-de-fier con\ine o multi-tudine de substan\e active ;i mineraleprecum< fier, cupru, zinc, seleniu, cobalt,calciu, magneziu, potasiu ;i sodiu. Me-dicul consider[ c[ aceast[ abunden\[ decompu;i utili organismului ̀ nt[re;te sis-temul imunitar, remediaz[ majoritateaproblemelor de ordin sexual, protejeaz[fa\[ de viroze ;i men\ine buna func\io-nare a inimii, rinichilor, prostatei ;i a fi-catului. Conform literaturii de speciali-tate, ceaiul de iarb[-de-fier are o capaci-tate de ̀ nviorare intelectual[ ;i fizic[ (f[r[a provoca insomnii), de `mbun[t[\ire a

dorin\ei ;i capacit[\ii sexuale, de tonifierea sistemelor cardiovascular ;ireproduc[tor, de ̀ mbun[t[\ire a digestiei;i de protec\ie `mpotriva ulcerului, de`nt[rire a activit[\ii rinichilor ;i de m[rirea diurezei, de descompunere a pietreloruratice, de reducere a inflama\iilor, dem[rire a longevit[\ii ;i, ca descoperirerecent[, potrivit cercet[rilor f[cute ̀ n El-ve\ia, capacitatea sa antioxidant[ poateajuta la preven\ia cancerului.

Afrodisiac

Ceaiul Iarb[-de-fier, administrat subform[ de infuzie sau decoct, m[re;te dis-pozi\ia ;i capacitatea sexual[. O mare in-fluen\[ asupra celor amintite o exercit[“hormonii vegetali” pe care planta `icon\ine. Ac\iunea acestora esteasem[n[toare celei exercitate de propriiihormoni steroizi.

“Ceaiul `nvioreaz[ corpul, `nt[re;tesufletul, `mbl]nze;te inima, rede;teapt[g]ndurile, gone;te lenea.” - Avicenna.

Antiinflamator

O bun[ parte din compu;ii activi aiplantei este reprezentat[ de taninuri ;ial\i compu;i fenolici. Ace;tia `i confer[ceaiului un gust mai astringent, dar au ;ipropriet[\i benefice. De obicei, ̀ n ceaiulajuns la o faz[ mai ̀ naintat[ a maturit[\iiconcentra\ia de taninuri cre;te. Ace;ticompu;i au ac\iune antiinflamatoare ;iastringent[ asupra mucozit[\ii stomacu-lui ;i intestinelor, fiind benefici `n cazululcerelor. Se combin[ u;or cu proteinelede origine animal[ ;i formeaz[ “comple-xe” tanino-proteice care ac\ioneaz[ ca oprotec\ie `mpotriva s[rurilor metalelorgrele. Ca urmare a acestei propriet[\i,ceaiul de Sideritis se poate folosi ̀ n cazulunor enterocolite ̀ nso\ite de diaree. Tadićet al. (2012) au observat faptul c[ diver;icompu;i ce se reg[sesc ̀ n p[r\ile aerieneale plantei au avut un efect gastroprotec-tor mai puternic dec]t cel al ranitidineila o doz[ de 100 mg/kg.

Principiul de ac\iune este urm[torul<taninul, cu ac\iunea sa astringent[,m[re;te densitatea \esuturilor, adic[ amucoaselor sistemului digestiv, ca urma-re a unirii taninurilor cu proteinele dincelul[. Temporar, are loc o revenire ast[rii ini\iale a proteinelor semicoagulate.De aceea, ele au proprietate antiinflama-toare. Iarba-de-fier se poate folosi ;i `ncazul inflama\iei gingiilor, a mucoaselorcavit[\ii bucale, `n cazul inflama\iei in-testinelor (IBD) ;i a c[ilor urinare, dar ;i`n r[ni externe (sub form[ de cata-plasm[).

Recent, un studiu efectuat decercet[tori din Norvegia ;i Germania(Hofrichter et al., 2016) a atras aten\ia ;iasupra ac\iunii antiinflamatoare a plan-telor de Sideritis, cu efecte benefice asu-pra memoriei ;i a puterii de `nv[\are `nAlzheimer.

Ace;tia sus\in c[ extractele de iarb[-de-fier ar putea fi o alternativ[ puternic[;i bine tolerat[ pentru tratarea simpto-melor ;i a declinului cognitiv `n cazulpersoanelor ̀ n v]rst[ ce sufer[ de aceast[boal[ degenerativ[. Compu;ii activi dinsun[toare, ceai verde, vin ro;u (polife-noli) sau Ashwaganda pot avea un efectsinergic cu cei din S. scardica ̀ n vedereacre;terii cogni\iei ;i a reducerii depozi-telor de pl[ci β-amiloide.

Dezinfectant

Analizele de laborator au identificatpeste 90 de uleiuri esen\iale ;i compu;iaromatizan\i `n plantele de Sideritis.

Acestea au propriet[\i dezinfectante ;iantiseptice. Din antichitate, ceaiul diniarb[-de-fier era utilizat pentru dezin-fectarea r[nilor. Printre cei mai abun-den\i astfel de compu;i amintim< α-pi-nenul ;i β-pinenul, limonenul, camforul,mirtenalul, pinocarvona, trans (E)-ca-riofilenul ;i oxidul de cariofilen, germa-crenul D, acidul hexadecanoic, α-copae-nul, β-burbonenul, α-cadinolul, δ-cadi-nenul, nonacosanul ;i β-bisabolenul.

Calmant

Conform ultimelor cercet[ri s-a do-vedit c[ uleiurile esen\iale ;i substan\elearomatizante din aceste plante ac\ioneaz[;i la nivelul pl[m]nilor, contribuind lafluidizarea ;i eliminarea mucozit[\ilor,av]nd efect antitusiv ;i spasmolitic ;iu;ur]nd respira\ia. Astfel se justific[ uti-lizarea tradi\ional[ `n cazuri de r[ceal[,astm ;i alte irita\ii la nivelul c[ilor respi-ratorii. B[tr]nii ;i recent ;i speciali;tiirecomand[ consumul ceaiului de iarb[-de-fier datorit[ ac\iunii sale favorabileasupra sistemului respirator ̀ n cazul unorbron;ite acute, laringite, traheite. Maimult, uleiurile esen\iale con\inute con-tribuie ;i la lini;tirea colecistului (i.e. fie-rii), av]nd o ac\iune analgezic[.

Antioxidant

~n cele dou[ specii apropiate, S. scar-dica ;i S. raeseri, au mai fost determina\i`n laborator ;i aproximativ 24 de compu;ifenolici diferi\i. Printre ace;tia amintim<glicozide feniletanoide (alissonozid[,echinacozid[, forsitozid[, verbacozide,leucoseptozida A), acizi hidroxicinna-mici, acid clorogenic, diglicozide flavo-noidice ale apigeninului ;i luteolinului,hipoletin, isoscutellarein, metilisoscutel-larein ;i glicozide flavonoidice acetilate.Ace;ti compu;i au o ac\iune antioxi-dant[, ce limiteaz[ efectele nocive alestresului oxidativ ;i ajut[ ;i la modularear[spunsului imun ;i la buna func\ionarea proceselor de detoxifiere ale organis-mului.

Un studiu recent condus de Frances-ca Danesi a avut o descoperire intere-sant[. Aceasta a observat faptul c[, de;iextractul de iarb[-de-fier a avut concen-tra\ii mai mici de fenoli (≈ 18%) ;i o ca-pacitate antioxidant[ de 10 ori mai re-dus[ dec]t cea a extractului din plantade ceai (Camellia sinensis), totu;i efectuls[u antioxidant la nivel celular a fost si-milar.

Acest lucru sugereaz[ c[ activitateaprotectoare a celor dou[ specii nu se da-toreaz[ numai catechinelor, ci ;i altorcompu;i fenolici ;i a interac\iunilor com-plexe ale acestora.

Studii moderne conduse ̀ n Lunt (El-ve\ia) ̀ ncearc[ izolarea unui compus ac-tiv din ceaiul de iarb[-de-fier care areefect asupra cancerului de prostat[. Acestcompus provoac[ tulbur[ri `n proceselemetabolice ale celulei canceroase, in-duc]nd apoptoza (i.e. moartea progra-mat[). ~n aceast[ direc\ie, cercet[ri au`nceput `nc[ din anul 2000 la Universi-tatea din Plovdiv, Bulgaria, ̀ n laboratorulde Biologie Celular[ condus de dr. NicoloK. Porov. Similar, efectele citotoxice aleextractelor din Sideritis au fost studiate;i `n Serbia, unde cercet[torii (Tadic V.M. et al.) au observat o ac\iune citotoxic[a compu;ilor fenolici (apigenin, luteolin[;i glicozidele lor) asupra celulelor can-ceroase umane (leucemie).

Ace;tia confirm[ ;i efectele gastro-protectoare ;i antiinflamatoare ale plan-tei, consider]nd flavonoidele ca fiind po-ten\iali agen\i chemoterapici ;i chemo-

preventivi.La efectele dezinfectante, calmante,

antiinflamatorii ;i antioxidante mai par-ticip[ ;i al\i compu;i identifica\i ̀ n acesteplante. Printre ace;tia se num[r[ hidro-carburile, acizii gra;i, iridoidele, triter-penele ;i fitoestrogenii.

Mineralizant

Mineralele ;i oligoelementele suntprezente ̀ n acest ceai ̀ n propor\ie de pes-te 5%. Experimental, s-a stabilit c[ eleintr[ `n compu;i complec;i, g[sindu-se`n stare coloidal[. Ele se extrag u;or prindecoct sau infuzie din plantele de Side-ritis ;i au efect remineralizant, tonifiant;i protector la nivelul sistemelor imuni-tar, reproduc[tor ;i muscular. Astfel, cea-iul de Sideritis ajut[ ;i la men\inerea echi-librului electrolitic `n organism.

Conform analizelor de laborator(Žarković et al., 1993> Karapandzova etal., 2013), elemente con\inute `n acestceai sunt< fierul (455,3 mg/kg, ajut[ laformarea hemoglobinei, antianemic), cu-prul (are influen\[ pozitiv[ asupra st[riide anemie), cobaltul (ac\ioneaz[ `mpo-triva sterilit[\ii), seleniul (m[re;te im-unitatea organismului ;i este un ajutorimportant ̀ n s[n[tatea aparatului repro-duc[tor masculin, `n cancer ;i `n bolilede inim[, fiind puternic antioxidant) ;icromul. Macroelementele cele mai abun-dente sunt< calciul (12,4 g/kg> ajut[ la`nt[rirea mu;chiului cardiac ;i `n osteo-poroz[), magneziul (2 g/kg> are rol `ntransmisia neuro-muscular[), potasiu(10,7 g/kg> ac\ioneaz[ ca diuretic fizio-logic), zincul (antiviral, cu efect asupraimunit[\ii ;i a aparatului reproduc[tormasculin), sodiul (1 g/kg> element debaz[ vital `n transportul substan\elorprin membrana celular[).

~n concluzie, iarba-de-fier este oplant[ tot mai intens studiat[ `n ultimiiani ;i tot mai popular[ `n preven\ia ;itratarea unui num[r tot mai mare deafec\iuni. Cu o bogat[ istorie de consum;i un interes ;tiin\ific tot mai `ndreptatasupra sa, ceaiul de Sideritis poate fi con-siderat un adev[rat panaceu.

Deosebit de eficient[ ̀ n tonifierea or-ganismului, `mbun[t[\irea performan-\elor sexuale, stimularea detoxifierii or-ganismului, modularea r[spunsului im-un ;i a inflama\iei, protejarea sistemelorgastrointestinal, cardiovascular, respira-tor ;i urinar ;i, recent, chiar ;i `n com-baterea unor forme de cancer (prostat[,leucemie) ;i a bolilor degenerative (Al-zheimer), aceast[ plant[ nu trebuie s[lipseasc[ din dieta niciunei persoane caredore;te s[ aib[ grij[ de s[n[tatea sa.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Iarba-de-fier de la Hypericum< tinere\e f[r[ b[trâne\e

6 Informa\ia de Duminic[/17 decembrie 2017

RE}ETE

Rulad[ de ca;caval

Sup[ limpede de fazan cu t[i\ei

Mod de preparare<

Se amestecă bine componentelealuatului, se frământă bine până cândse omogenizează perfect şi se lasă circa30 minute la frigider. Se amestecă apoicomponentele umpluturii, se ia aluatulde la frgider, se întinde, apoi peste blat

se întinde şi umplutura. Se rulează cuajutorul unui prosop de bucătărie cu-rat, ca un pişcot, se feliază la circa uncm grosime, se aşează pe o tavă căptu-şită cu hârtie de copt. Se coace în cup-torul preîncălzit, până când capătă oculoare galben-aurie, respectiv pânăcând nu se mai lipeşte de scobitoare.Se serveşte fie ca aperitiv individual,fie în combinație cu alte preparate, peplatou rece.

Ingrediente<

Pentru blat< 250 g de marga-rină, 500 g de făină, o lingură desmântână, gălbenuşul unui ou,un praf de copt, puțină sare.

Pentru umplutură< 200 gmargarină, 100 g caşcaval afumatrăzuit, 100 g alt caşcaval nesărat,neafumat, mai tare (de exemplutrapist), răzuit, sare.

Mod de preparare<

Fazanul se desface, se condimen-tează cu sare şi piper, se lasă să stea 5-6 ore, sau chiar de la o zi la alta, dupăcare se spală şi se lasă 2-3 ore în apărece. Se pune la fiert cu legumele şi cu

piperul boabe, la foc mic, iar după circao oră se pune şi sarea. Se fierbe tot aşa,la foc mic, până când ingredientele seînmoaie. După ce se ia de pe foc, selasă circa 20 de minute să se limpe-zească. Se strecoară, iar tăițeii se fierbseparat, în apă cu sare. Se strecoară şităițeii şi se amestecă cu supa. Carneabucățită şi zarzavaturile se pot servi fieca aperitiv, fie împreună cu supa caldă,dar se pun pe masă separat, oferindfiecăruia posibilitatea de a alege modulcum consumă.

Ingrediente<

Un fazan curățat, de circa 700g, iar dacă greutatea diferă restulingredientelor se calculează înfuncție de aceasta, o ceapă, 3-4morcovi, 2 pătrunjei, țelină, ogulie, alte legume, tăiței pentrusupă, piper boabe, piper măci-

nat, sare.

Tort diplomat

Mod de preparare<

Se pune gelatina la înmuiat, con-form modului de utilizare indicat peambalaj. Se amestecă gălbenu;urile cuzahărul până când se albesc. Peste acestamestec se toarnă laptele călduț şi sefierbe pe aburi, amestecând continuu,până când compoziția se îngroaşă. Seia de pe foc şi se adaugă gelatina în-muiată. Se amestecă bine şi se lasă să

se răcească. Frişca ;i zahărul vanilat sebat spumă tare şi se amestecă cu com-poziția fiartă. Se lasă la frigider pânăcând forma se căptuşeşte cu o folietransparentă, apoi se aşează un stratde fructe feliate. La margine se pot pu-ne fructe, sau pişcot, după gust. Se toar-nă o parte din compoziție, se aşeazăun nou strat de fructe, din nou cremagelatinoasă şi aşa mai departe, pânăcând toate se termină. Se acoperă cupişcot, apoi cu o folie. Se lasă 5-6 orela frigider, după care se răstoarnă pe otavă şi se acoperă cu frişcă, marțipan,ciocolată sau glazură şi se ornează.

Ingrediente<

200 g de zahăr, 5 gălbenuşuride ouă, 1-2 pliculețe de zahăr va-nilat sau câteva picături esențăde vanilie, 500 ml lapte, 250 g defrişcă lichidă, 10 foi sau 20 g ge-latină cristale (2 plicuri), 3 bucățikiwi, 2-3 banane, 3 portocale (nuprea mari), o cutie de compot deananas, dar se pot folosi şi altefructe sau compot, 300 g pişco-turi pentru copii sau 2 foi de piş-

cot.

Crap la cuptor, cu ghimbir

Mod de preparare<

Peştele curățat se crestează puțin,la distanțe de circa 1,5 cm, în lățimesau uşor oblic. Frecăm bine cu sare şipiper. Laptele se amestecă cu o lingurițăde sare, una de piper şi una de ghimbir,sau o lingură bună de ghimbir proaspătrăzuit, precum şi cu usturoiul pisat. Seamestecă bine şi se toarmă peste crapiipregătiți. Se lasă aşa circa 3-4 ore la fri-

gider, întorcând peştii aproximativ dinoră în oră. Se scot peştii din lapte şi seaşează în vas termorezistent. Lăngăpeşte se pot aşeza diverse legume, ceaveți acasă. Circa un sfert din baiț (par-tea mai condimentată) se amestecă cu50-80 ml apă, se toarnă peste peşti,apoi se stropesc cu puțin ulei. Vasulacoperit se pune în cuptorul preîncăl-zit, iar după circa 20 minute se desco-peră, peştii se stropesc din nou cu uleişi se rumenesc. Se servesc cu felii delămâie, cartofi, mămăligă sau garniturăasortată.

Ingrediente<

Câte un crap de circa 300 gpentru fiecare persoană, sare, pi-per, o linguriță de ghimbir mă-cinat sau o bucată de circa 2 cmrădăcină de ghimbir proaspăt, 4-5 căței de isturoi, 500 ml laptedulce, câte 2-3 linguri de ulei la

fiecare peşte şi lămâie.

Nucul reprezintă o bună surs[ de hra-nă şi un medicament, fiind numit “arbo-rele magic”. Nucul secretă o cantitatefoarte mare de iod, iar fructele sale îţioferă energia de care ai nevoie, fiind prin-tre alimentele cele mai bogate în caloriişi mai complete din punct de vedere nu-tritiv.

Proprietăţile nucilor

Nucile conţin multe complexe de vi-tamina B (riboflavina, niacinul, thiami-nul, acidul pantothenic, vitamina B6 şiacid foliar)> constituie o bogată sursă deminerale (mangan, cupru, potasiu, calciu,fier, magneziu, zinc şi seleniu)> sunt osursă foarte bună de vitamina E> sunt ex-trem de bogate în acizi graşi monosatu-raţi, precum este acidul oleic, şi o exce-lentă sursă de acizi graşi esenţiali ome-ga-3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreicşi acidele arachidonice.

Dacă vei consuma nuci, acestea tevor ajuta la reducerea colesterolului ne-gativ şi la creşterea nivelului de colesterolpozitiv, benefic pentru organism.

Boli în care nucile devin remediu

Din multitudinea de boli care pot fiameliorate, poate chiar tratate prin con-sumul de sâmbure de nucă menţionăm<accident vascular, boli de piele, consti-paţie, diabet, anemie, hipertiroidie, ste-rilitate, impotenţă, slaba imunitate, du-rerile cardiace, procese inflamatorii alecăilor urinare, tuse, ulcer stomacal ş.a.

Nucului i se spune “arborele magic”deoarece aproape tot ceea ce producepoate fi folosit în scopuri medicinale. Co-jile verzi ale nucilor sunt extrem de bo-gate în iod şi taninuri, având efecte anti-infecţioase, depurative şi stimulatoare aleactivităţii tiroidei> frunzele de nuc au pro-prietăţi hipoglicemiante, diuretice, pre-vin şi combat infecţiile tubului digestivşi cele renale;>fructele (nucile) sunt con-siderate un medicament-aliment, foartebogate în vitamina E, ajutând la menţine-rea sănătăţii sistemului cardiovascular,regleaz[ nivelul colesterolului în s]nge,având proprietăţi stimulatoare hormo-nale ş.a.> axul nucii (acea pojghiţă caredesparte miezul de nucă în două) esteputernic astringent, are efecte antitusiveşi antiinfec\ioase la nivelul căilor respi-ratorii medii.

Boli în care se recomandăconsumul de nucă

Accident vascular - consumul regulatde nuci întăreşte vasele de sânge şi pre-vine ruperea lor. Reţeta recomandată< 3miezuri de nucă pisate, 1 linguriţă de po-len de albine şi 2 linguri de miere seamestecă foarte bine şi se fac biluţe mici.Se ia zilnic tot acest amestec, pe stomaculgol, dimineaţa.

Boli de piele - consumul zilnic a 20de nuci grăbeşte vindecarea bolilor depiele (psoriazisul, eczeme alergice rebele,infecţiile cu ciuperci la nivelul pielii) şirefacerea pielii după arsuri, opreşte pro-cesele degenerative.

Constipaţie - se consumă miezul a 4nuci prăjite uşor la 10 minute după ceam consumat 1-2 pahare de compot deprune sau 2 linguri de miere lichidă cuapă. Tratamentul se face pe stomacul gol.

Diabet - nucile sunt sărace în zahăr,ceea ce le face un aliment de bază în dia-bet. Nucile au şi o acţiune uşor hipogli-cemiantă, contribuind la ameliorareaacestei afecţiuni. Această afecţiune se tra-tează cu tinctură din membranele uscate.Reţeta sugerată este urm[toarea< într-unborcan de 500 ml se pun, pe o treime alui, nucile tocate mărunt, apoi se umpleborcanul cu ţuic[ şi se lasă la macerat 21de zile. După stoarcere, se păstrează în-tr-o sticluţă de culoare închisă. Se beacâte o lingură pusă în 100 ml apă, cu 30minute înainte de masă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Nucului i se spune“arborele magic”

Din multitudinea de boli care pot fi ameliorate, poate chiar tratate prin consumul de sâmburede nucă menţionăm< accident vascular, boli de piele, constipaţie, diabet, anemie, hipertiroidie, ste-rilitate, impotenţă, slaba imunitate, durerile cardiace, procese inflamatorii ale căilor urinare, tuse,ulcer stomacal ș.a.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

17 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

A;a cum v[ spuneam ;i `ntr-unnum[r anterior al suplimentului“Informa\ia de Duminic[“, desig-nerii au decis să nu facă experimen-te îndrăznețe, de accea pantaloniila modă în sezonul toamn[-iarnă2017-2018 vor fi cât se poate de căl-duroși, feminini și practici. Aceștiaau revenit la misterioșii pantalonipalazzo și la țesăturile extrem decomode. Chiar și pantalonii capriși look-urile din piele se privescfoarte discret. Deși în colecțiile demodă putea fi observată o notă deandroginism, dorința de a experi-menta și emanciparea.

Designerii au demonstrat încă o datăcă o domnişoară modernă trebuie să aibăîn garderoba sa minimum trei perechide pantaloni< clasici pentru crearea unorținute office sau de seară, mai practicipentru evenimente neoficiale şi o pere-che de pantaloni neordinari sau cu unmodel foarte îndrăzneț. Aşadar, să vedemîn continuare cum trebuie să arate pere-chea ideală de pantaloni de toamna-iarnă2017-2018.

Pantaloni din catifea

Stofele aristocratice, însă atât de co-mode, vor fi renumite în sezonul rece lafel ca şi pielea. Dacă anterior catifeauaera considerată potrivită doar pentru ie-şiri speciale, acum o notă de chic esteadmisă şi în look-urile casual. Pentru anu înc[rca imaginea, completați look-ulcu un pulover de caşmir, o helancă dintricot sau o cămaşă de bumbac> cât des-pre încălțăminte, optați pentru pantoficomozi sau cizme la modă. Observați cănuanțele aprinse lipsesc, iar catifeaua “co-rectă” este prezentată doar în nuanțe denegru, grafit, bordo, verde-kaki şi albas-tru, caracteristice pentru sezonultoamn[-iarnă.

Pantalonii albi

Desi stereotipurile modei spun săpurtăm iarna haine cât se poate de întu-necate, designerii totuşi ne sf[tuiesc sălăsăm prejudecățile la o parte şi să îm-brăcăm şi haine albe. Culoarea albă nuînseamnă deloc lipsa de culoare, de faptaceasta include în sine foarte multe nuan-țe, de la alb imaculat până la alb cu sub-ton de bej sau gri. Albul este atât de uni-versal, încât pantalonii în această nuanțăse asortează practic cu orice haine şi seprivesc minunat şi în varianta total whi-te.

Total look

Moda ținutelor într-o nuanță devinetot mai populară. Practic fiecare designera ales la pantaloni haine care corespundîn totalitate după culoare şi textur[. Fărătotal look-uri în nuanțe aprinse, la modăeste gama neutră închisă, caracteristicăpentru sezonul toamn[-iarnă. Aşadar,dacă atmosfera permite să v[ evidențiațidin mulțime, v[ recomandăm să atragețiatenția la seturile în nuanțe aprinse, lacare partea de sus şi cea de jos sunt ab-solut identice după culoare. Ideal ar fidacă setul va fi executat în gama de nuan-țe la modă. Dacă aveți o pereche de pan-taloni îndrăgiți care nu respectă tocmaitendințele modei, v[ recomandăm să gă-siți o hain[ superioară care repetă exactculoarea şi textura pantalonilor. Dacă esă vorbim serios, atunci setul de haineexecutat într-o nuanță poate economisisuficient timp dimineața înainte de a ple-

ca la muncă sau studii. De accea, vedețicum aleg aceste detalii Daks, Chanel,Hermes, Giorgio Armani şi StellaMcCartney.

Vipu;ca

Dac[ dungile contrastante în părțilelaterale ale pantalonilor vi se asociază şiacum cu stilul sport sau military, atuncieste timpul să v[ schimba\i atitudinea şipărerea. În sezonul toamn[-iarnă 2017-2018 vipuşca este considerată elementuldecorativ cel mai actual. De aceea, prindecuraj şi alege pantaloni stila\i cu croial[dreapt[ şi benzi laterale. De asemenea,foarte frumos se privesc şi benzile mailate, iar ca pantalonii să nu v[ aminteascăde un costum sport designerii v[ reco-mandă să îi asortați cu bluze, sacouri şitocuri.

Curele late

O curea întotdeauna se potriveşte cuorice tip de pantaloni, de aceea designeriiau optat pentru acest accesoriu şi l-aumaximizat pentru a v[ face să arătați câtmai suplu. În plus, curelele late de cele

mai multe ori sunt decorate sau comple-tate cu o cataramă mare, pentru ca look-ul să arate şi mai interesant. O altă op-țiune sunt curelele lungi din material, culățime medie. Acestea pot fi completatecu o cataramă rotundă în stil retro, saupot fi legate în jurul taliei cu o fundă im-ensă. În orice caz, un look de stradă de-vine mai feminin şi mai rafinat.

Salopete

Dac[ pantalonii tradiționali v[ fac săirosiți timp şi efort în căutarea unei hainepotrivite, atunci este momentul perfectsă faceți rost de o salopetă. Datorită apa-riției celebrităților, aceasta nu mai esteprivită ca ceva plictisitor. O salopetă alea-să corect se potriveşte atât pentru un lookcasual, cât şi pentru un dress code de ofi-ciu şi evenimente festive. La modă suntmodelele monocromatice, care pun înevidență corpul ideal, iar datorită mo-delului şi croielii lejere a pantalonilor sa-lopeta poate fi purtată nu doar modelelorde pe podium, ci şi femeilor simple, alecăror forme nu sunt nici pe departe idea-le. Salopeta este potrivită chiar şi pentrucrearea unei ținute de seară. În acest caz,

atrageți atenția la modelele cu decolteuîn V şi cute moi, care fac silueta mai fe-minină.

Carouri

Carourile de toate tipurile vor fi foar-te actuale în sezonul toamn[-iarnă 2017-2018, în special cele în nuanțe de bej-maro, bleu, gri, negru şi verde închis. Nueste cazul să avem dubii referitor la faptulcă modelele ̀ n carouri au devenit impri-meul principal al acestui sezon, acestafiind prezent practic în fiecare a douacolecție. Fendi, Tory Burch şi Marc Ja-cobs au optat pentru carourile mici, Her-mens şi Christian Dior pentru cele maimari, care se privesc ideal pe pantaloniilargi. În cazul carourilor multicolore,designerii ne recomandă să completămținuta cu îmbrăcăminte exterioară înnuanțe mai liniştite.

Pantaloni în dungi

Un alt imprimeu clasic, care este uti-lizat pe larg în toate cele patru capitaleale modei, este cel `n dungi. Totul a în-ceput cu pantalonii clasici groşi în dungi

subțiri Pinstripe. Sobri, însă foarte femi-nini, aceşti pantaloni se privesc armoniosîn combinație cu pulovere subțiri, cămăşişi helance. Dungile expresive verticalede diferite grosimi sunt o altă tendinț[care nu trebuie să v[ lipsească în aceastătoamna. Aceasta alungeşte vizual picioa-rele, le face mai suple. La modă sunt com-binațiile dintre alb ;i negru, precum şicombinațiile mai extravagante de negru,cărămiziu, auriu şi argintiu. Şi desigurnu puteau lipsi nici dungile multicoloreîn stil underground şi hippie. Ținuteleinteresante, pe alocuri chiar ciudate, cupantaloni extravaganți, pot fi observatela Thom Browne, Topshop Unique şiDolce & Gabbana. Cât despre culori,atunci pe podium a fost foarte puțină cu-loare vişinie, muştar, bordo şi cărămiziu,caracteristice pentru sezonul rece. Înschimb, avem foarte mult albastru şi ver-de, alb, gri şi negru.

~n general, pantalonii la modă în se-zonul toamn[-iarnă 2017-2018 trebuie săfie în nuanțe tradiționale estompate, iarstofa trebuie să fie una deosebită, la fel caşi croiala. Designerii au reuşit să demons-treze că pantalonii aleşi corect pot să searanjeze pe corpul unei domnişoare multmai bine decât o rochie obişnuită.

O curea întotdeauna se potrivește cu orice tip de pantaloni, de aceea designerii au optat pentruacest accesoriu și l-au maximizat pentru a v[ face să arătați cât mai suplu. În plus, curelele late decele mai multe ori sunt decorate sau completate cu o cataramă mare, pentru ca look-ul să arate șimai interesant. O altă opțiune sunt curelele lungi din material, cu lățime medie.

Carourile sunt foarte actuale în acest sezon

8 Informa\ia de Duminic[/17 decembrie 2017

DIET~

Multe persoane pot s[ \in[sub control colesterolul f[c]ndmodific[ri simple ̀ n dieta ;i sti-lul lor de via\[.

Reducerea consumului de gr[simisaturate ;i `nlocuirea lor prin sporireaaportului de fibre, semin\e, fructe, ali-mente bogate `n vitamina C ajut[ nes-perat de mult.

Soia

De pild[ soia este leguma princi-pal[ ̀ n buc[t[ria asiatic[, ceea ce poateexplica de ce bolile de inim[ sunt maipu\in `nt]lnite `n \[rile asiatice dec]t`n Occident. Alimentele din soia cumar fi tofu (br]nz[ din soia), tempeh(boabe de soia fermentate cu mucega-iuri) ;i laptele de soia con\in compu;ichimici numit izoflavone, care par s[diminueze cantitatea de colesterol pro-dus[ de ficat. Persoanele care m[n]nc[zilnic aproximativ 30 de grame de pro-tein[ din soia pot s[-;i diminueze co-lesterolul cu aproximativ 10 la sut[. So-ia se dovede;te cea mai eficient[ la per-soanele cu niveluri foarte crescute alecolesterolului, spun unii speciali;ti.

Iat[ ;i c]teva sugestii pentru a in-troduce mai mult[ soia `n diet[<

M]nca\i boabe de soia `ntregi. Elecon\in mai mul\i compu;i beneficidec]t alimentele din soia prelucrat[.Muia\i boabele de soia peste noapte,arunca\i apa ;i apoi fierbe\i-le `ntr-unvas acoperit 2-3 ore.

Ad[uga\i tofu la re\ete. Tofu, ̀ n si-

ne, este insipid, dar are calitatea de aprelua gustul altor ingrediente ;i poatefi folosit `n locul br]nzei sau al c[rnii.

~ncerca\i tempeh. ~mpreun[ cu mi-so (past[ de soia, care se prepar[ ̀ n di-verse variet[\i, de la foarte dulce la foar-te s[rat[), este un produs din soia fer-mentat, cu un u;or gust de fum ;i ex-cep\ional de bogat `n izoflavone.

La fel de bine pute\i prepara un de-sert cu soia. O modalitate delicioas[de a introduce mai mult[ soia `n diet[este amestec]nd 30-90 de grame de to-fu cu diferite fructe proaspete ;i cu 1cea;c[ de lapte din soia.

Ciuperci

De asemenea, studiile arat[ c[ ciu-perca japonez[ shiitake poate sc[deanivelurile de colesterol ;i ale trigliceri-delor.

Mere

Pute\i opta ;i pentru mere. Ele suntbogate ̀ n fibra solubil[ numit[ pectin[.Speciali;tii au constatat c[ pectinacur[\[ excesul de colesterol din intes-tine, a;a cum un burete absoarbe res-turile, ̀ nainte ca el s[ p[trund[ ̀ n s]nge;i s[ obtureze arterele. Apoi pectina es-te excretat[, lu]nd cu ea gr[simile ;icolesterolul.

Vitamina C

Vitamina C este un antioxidant ca-re `mpiedic[ depunerea colesterolului

pe pere\ii arterelor ;i evit[ blocareacurgerii s]ngelui. Pute\i introduce `ndiet[ o mul\ime de vitamina C dac[m]nca\i multe fructe ;i vegetale, ̀ ndeo-sebi ardei ro;ii ;i verzi, spanac, tomate,portocale ;i alte citrice.

La fel de bine pute\i ad[uga ceap[`n re\ete. Ceapa con\ine un antioxidantputernic numit guercinin[, care ajut[prin faptul c[ ̀ mpiedic[ LDL s[ se acu-muleze `n artere. ~n plus, compu;ii cusulf din ceap[ cresc nivelurile de HDLbenefic. Toate soiurile de ceap[ suntbenefice, dar ceapa ro;ie con\ine celemai mari niveluri ;i din al\i antioxi-dan\i, numi\i flavonoizi.

Vinul ro;u

Nu `n ultimul r]nd, un pahar devin ro;u din c]nd `n c]nd este foartepotrivit. Zeci de studii sugereaz[ c[b]nd cantit[\i moderate de vin ro;upute\i reduce riscul de infarct, posibilchiar cu 30-50 la sut[, `n unele cazuri.Vinul cre;te nivelurile de HDL ;i`mpiedic[ formarea cheagurilor des]nge ̀ n artere. El mai con\ine ;i com-pu;i antioxidan\i, care diminueaz[ for-marea de colesterol `n artere.

Exerci\iile fizice

Iar pe l]ng[ alimentele care ar tre-bui s[ fac[ parte din dieta dumnea-voastr[ este recomandabil s[ face\iexerci\ii fizice. Mersul pe jos, `notul,alergarea ;i chiar ridicarea greut[\ilorpot cre;te nivelurile de colesterol “bun”(HDL).

|ine colesterolul sub control cu modific[ri simple

`n diet[

Alimentele din soia cum ar fi tofu (br]nz[ din soia), tempeh (boabe de soia fermentate cu mu-cegaiuri) ;i laptele de soia con\in compu;i chimici numit izoflavone, care par s[ diminueze cantitateade colesterol produs[ de ficat.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

17 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

O lumină albăstruie scaldă sce-na. Jos pare să fie tot ce trebuie lacasa omului< un pat, o masă, ni;tescaune, o mașină de spălat, u;ilede rigoare, cutia de rezonanță aunei chitare. Mu;amaua spațiuluide joc miroase proaspăt. Sus, peun fel de dig, doi tineri, el ;i ea, ;edpe o bancă, la o oarecare distanță.Vor coborî împreună, la mai multde 100 de minute după primulgong. Între timp, noi, publicul,vom fi călătorit pe oceanul senti-mentelor, alături de actorii secțieiromâne a Teatrului de Nord.

“Almost, Maine” a devenit în ultimuldeceniu una din cele mai populare piesede teatru contemporan. De fapt, ironiea titlului, este “aproape” o piesă, întrucâtcele câteva episoade care o compun suntlegate doar vag, prin cadrul geograficficțional, unde totul se întâmplă în ace-la;i timp, ;i mici aluzii la personaje alealtei pove;ti. :i, desigur, prin tematicadin subtext< atotpătrunzătoarea ;i mereuactuala ;i actualizata dragoste.

Pove;ti din locul undese pune harta-n cui

Maine este cel mai nordic stat al SUA(exceptând Alaska) ;i unul dintre celemai mici. Situat pe coasta de Est, la gra-nița cu zona canadiană Quebec, are re-putație de loc lini;tit, acoperit de păduri,un rai al vânătorilor ;i pescarilor, undenu se întâmplă prea multe lucruri. E ge-nul de loc despre care nu se preavorbe;te, zona aia unde se agață harta-n cui. Cumva ca ;i Sătmarul.

Din Maine, de la țară, tânărul actorJohn Cariani pleca la New York să-;iîncerce norocul în imensa metropolă.Ajuns în Performance Space, un studiopatronat de NBC pentru descoperireatinerelor talente, s-a apucat să scrie sce-nete scurte care să-i valorizeze talentuldramaturgic ;i actoricesc. :i-a dat seamacă atmosfera locurilor natale radiază întoate aceste mici lucrări ;i a ajuns să lecoasă laolaltă în ceea ce va deveni “Al-most, Maine”, spectacolul-colaj care aavut premiera în 2006.

Criticii au strâmbat din nas în fațasentimentalismului ;i aparentei încro-peli a textului. Dar producțiile au înce-put să curgă. Peste 3.000 de spectacoleau fost montate doar în America deNord în ultimii 10 ani, iar piesa a fosttradusă în peste 15 limbi ;i jucată în 20de țări. Traducerea românească realizatăde Cristi Juncu a fost folosită, parțial, ;ide trupa sătmăreană de amatori Arttis,care a pus în scenă patru tablouri acumcâțiva ani, regretatul Iosif Ahmed aju-tând la regie pe vremea când se pregăteade studenție.

De altfel, “Almost, Maine” este unadin piesele preferate ale trupelor de elevisau studenți din SUA, întrucât nu im-plică mari costuri de producție, oferăroluri simple (dar nu simpliste) ;i per-mite distribuții flexibile, căci niciunuldintre tablouri nu aduce în scenă maimult de trei personaje, a;a că spectacolulse poate susține cu u;urință chiar ;i în-tr-o echipă de numai două fete ;i doibăieți. În acest cadru generos, actorii î;ipot afirma stilul personal fără să deze-chilibreze foarte tare ansamblul.

Numele oră;elului imaginat de Ca-riani oferă ;i un iz de realism magic, fi-

ind un loc “aproape” real, în care auroraboreală invită la contemplație ;i oameniisunt mai interiorizați, mai fini, iar dra-gostea se na;te sau moare în ritmurimai line. Pove;tile de viață adunate aicise pot regăsi oriunde, ;i emoția lor esteuniversală. Succesul indiscutabil al pre-mierei de duminică seară din Sala Marea Teatrului de Nord este încă o mărturieîn acest sens, ;i dincolo de reu;itele ac-torice;ti meritul este în primul rând alautorului.

Mozaic de inimi calde

Pe Theo Marton publicul îl cunoa;teca actor, consacrat la Târgu Mure; înspectacole independente de o facturăaparte, axate pe rostire ;i monolog, iarmodul temperat ;i expresiv cerut deacest gen de spectacol s-a transmis ;i înjocul actorilor sătmăreni pe care el i-acoordonat ca regizor. Soluțiile sunt sim-ple, replica clară, iar căldura inimilordin răcoarea unei seri din Maine răzbatefără stridențe din toate tablourile înca-drate de decorul general realizat de Bog-dan Spătaru.

Aflat la primul său spectacol la SatuMare, Mihai Nițu petrece aproape toatăseara pe scenă, ca un duh înfrigurat,personajul său fiind pedepsit pentru căn-a ;tiut să primească simplu o decla-rație de iubire (rostită aproape ;optit deCrina Andriucă) ;i s-a apucat să filoso-feze. Iubirea nu cunoa;te sofisme, iarpartenera i-o va demonstra.

Raluca Mara traduce cu măiestriemetafora inimii împietrite, cărată într-o pungă ;i într-un târziu reparată< coc-teilul de emoții mixat de actriță are stră-luciri diamantine, iar stupoarea îndră-gostită a partenerului este redată cu ma-re stăpânire de sine de Stelian Ro;ian.

În scena de la bar, a unei despărțiridefinitive ;i unei întâlniri, poate, la felde definitive, Cătălin Mare; ;i Anca Do-garu rezumă în crisparea vocilor ;i ges-turilor teroarea cuvântului “ex”, în con-trast cu prospețimea vitală a AlexandreiOdoroagă în rolul chelneriței volubile;i mereu disponibile.

Alina Negrău face un joc memorabilîn scena unei femei exasperate că nu ecerută în căsătorie. Disperarea, dorințaînecată în nesiguranță, tensiunea carenu îndrăzne;te să creadă că, iată, a venitclipa cea mare, îi prilejuiesc actriței unrecital printre cele mai bune din carieraei, iar Ciprian Vultur se dovede;te par-tenerul ideal, la propriu ;i la figurat.

Vlad Mure;an desenează cu finețenaivitatea unui tip care (ar vrea el săcreadă) nu simte durerea, dar ;i trans-formarea sa, similară trecerii omizii înfluture, sub influența căldurii unei iubirispontane, în care Roxana Fânață ne ara-tă, în sfâr;it, de ce este capabilă< o pres-tație bogată, burlesc-intimă, de care ac-trița avea nevoie.

Ioana Cheregi ;i Andrei Stan rămâncuplul redutabil din “Desculț în parc”;i “Edmond”, într-o scenă care vorbe;tetot despre iubirea transformatoare, caretope;te orice complexe. Cum le-ar staoare în “Îmblânzirea scorpiei”?

Dar cea mai frumoasă scenă e unatristă, a imposibilei învieri a unei iubiridemult apuse. Adriana Vaida ;i CristianDan sunt întrupări ale melancoliei de-presive, resemnate, iar jocul lor vocalspune o poveste a speranței ucise.

O seară de teatru de suflet, topindorice posibil cli;eu în trăire autentică.

Vasile A.

Ocolul lumii sentimentelor`n 100 de minute< “Almost, Maine”

TEATRUNumele oră;elului imaginat de Cariani oferă ;i un iz de realism magic, fiind un loc “aproape” real,

în care aurora boreală invită la contemplație. Pove;tile de viață adunate aici se pot regăsi oriunde,;i emoția lor este universală. Succesul indiscutabil al premierei de duminică seară din Sala Mare aTeatrului de Nord este încă o mărturie în acest sens, ;i dincolo de reu;itele actorice;ti meritul este înprimul rând al autorului.

10 Informa\ia de Duminic[/17 decembrie 2017

ART~

Este greu să vorbești despreȚara Oașului făcând abstracție deperspectiva oferită de lentilele de-opotrivă documentare și artisticeale lui Ioniță G. Andron. Deaceea, trebuie subliniat meritulcrestomației intitulate “Ioniță G.Andron. Schiță biografică, arti-cole, interviuri, evocări, fotogra-fii” (Satu Mare, Citadela, 2017)pe care a îngrijit-o Ștefan Haiduc.

Este un frumos omagiu adus foto-grafului, etnografului şi avocatului I.G. Andron, dar şi locurilor natale alecelor doi.

Ioniță G. Andron a absorbitesența spiritualității oșenești

Paradoxal, “Domnu’ Ioniță” nu eraoşan prin ascendenți, ci numai prin lo-cul naşterii, satul Racşa - prima loca-litate de la intrarea în “covata” ȚăriiOaşului. Dacă părinții lui ar fi fostoşeni, l-ar fi alintat Ionucă. Hipocoris-ticul Ioniță e un semn, la care probabilpărinții au ținut, că au venit în Oaş dinalte ținuturi. Veneau cu misiunea datăde profesie, cu simțul datoriei față deneam, dar erau şi atraşi de magnetulfrumuseții misterioase a ținutului. “Po-pa Andron” - cum era numit în sat tatăllui Ioniță - era un teolog originar dinPribileşti. Era, în anii interbelici de re-deşteptare a românilor ardeleni, un omvestit al ținutului. Personal, am aflat căera prieten cu tatăl meu, care mi-a po-vestit despre sfaturile lor de taină dinvremea ocupației horthyste. Mama luiIoniță Andron a fost învățătoarea Ghi-zela Olah, cu dublă descendență, ma-ghiară şi şvăbească. A fost o învățătoareapreciată în perioada interbelică şi oregăsim prezentă în revistele condusede revizorul şcolar Dariu Pop. Culegeafolclor şi i-a transmis fiului său pasiu-nea pentru artă populară oşenească.Aceste simple date biografice eviden-țiază mediul de formare al lui Ioniță şivor să sublinieze marea lui dragoste deOaş.

Situația de fiu adoptat al oşenilorl-a ajutat să vadă de aproape, cu empa-tie nemărginită, dar şi de la distanță,cu un ochi critic, realitățile Oaşului. Els-a identificat cu destinul oşenilor, cudorința de a face ceva pentru ei, a ab-sorbit comorile sufleteşti ale acestuiloc şi le-a scos în lumină. Pe lângă me-seria epuizantă de avocat, a făcut dinfoto-document, din eternizarea oşeni-lor în dreptunghiul fotografic, idealulvieții sale.

Un portret al său poate fi schițatdin textele volumului menționat. Eralegat sufleteşte de OAMENI şi vibracu toate fibrele la tot ce era oşenesc.Chiar el consemnează< “Cine mă cu-noaşte jură că sunt oşean din moşi-strămoşi.” (p. 133). Era mândru că poa-te face pentru ai săi ceea ce nimeni nua făcut.

A fost, de-a lungul vieții, un reperpentru cercetătorii care îşi îndreptaupaşii spre Oaş, pentru cei atraşi de mi-rajul unui ținut insolit prin particula-ritățile lingvistice şi folclorice. Parcăavea pe casă un radar, aşa că busola ce-lor care veneau indica locuința sa dinNegreşti. Personal, l-am cunoscut dinvremea când eram elev la Liceul Teo-retic din Negreşti-Oaş. Copiii lui frec-

ventau acelaşi liceu. Trecea deseori cu“scula cea nemțească”, cum i-a numitun răcşean aparatul foto, prin Prilog,satul meu natal, fiind oaspete al caseinoastre. Aflasem de filmul dedicatnunții oşeneşti, care se turna în Oaş, lacare a contribuit în calitate de consul-tant. Se ştia de pe atunci că are o bi-bliotecă rarisimă în Oaş, se ştia că vreasă salveze Biserica din Lec]nța, că luptăpentru înființarea Muzeului în aer liberdin Negreşti. Era solidar cu Ioan Chio-reanu-Oaş în osteneala acestuia de aconserva danțuri vechi autentice şi aupus la cale editarea unei cărți semnatede amândoi, manuscrisul rătăcind prinsertarele culturnicilor de atunci...Exemplele pot continua. Amintindu-mi de toate acestea şi citind textele adu-nate de Ştefan Haiduc, vreau să spuncă Ioniță G. Andron se afla în centrulempatiei oşenilor săi cunoscători ai va-lorii, care în acele circumstanțe aveaunevoie de un lider loial.

Despre pasiunea fotografiei el spu-ne că i-a fost “cel mai drag lucru” şi cănu va părăsi niciodată această pasiunedeoarece “Ar însemna să-mi uit legă-mântul. Iar oşenii nu şi-l calcă nicio-dată.” (p. 137). Asta era convingerealor, bazată pe realitate.

Cred că merită mai mult... În SatuMare e o stradă, la marginea Cartieru-lui Micro 16, greşit numită Andron Io-niță. E un omagiu, frumos, dar incom-plet.

Încă un aspect< I.G. Andron nuapare îmbrăcat oşeneşte în fotografii.Poate mă înşel. Ni-l putem imagina în-să în straiele, scoase parcă de-a dreptuldin legendă, ale lui Finta Văsâi din Bic-sad, cel numit “Sfetnicul lui Decebal”...

Oașul în viziunea lui IonițăG. Andron

Se poate face o succintă descrierea Oşului, aşa cum e văzut în scrierilelui Andron şi în textele despre Andron. Se ştie că oşenii nu au intrat foarte re-pede în istorie, în documente. În ve-chime, călătorii străini nu i-au observatpe oşeni, aşa că au rămas mulți ani ne-cunoscuți. Dar lor le-a fost de-ajuns săse ştie între ei, de la sat la sat, hălăduindîntre maramureşeni şi codreni... An-

dron, atât de bun cunoscător al chipu-rilor fizice şi sufleteşti ale oşenilor, aveaconvingerile vechimii lor. El observăcă oşenii “orice ar zice istoricii care nune iubesc (...) nu au fost paraşutați aici”,ei “sunt aici din colbul istoriei” (p. 134).Adevărul e că Oaşul a fost veacuri larând o stâncă ascuțită, un cui înfipt încoasta altor idiomuri nord-vestice, res-pectabile, dar agresive. În Oaş e mar-ginea limbii române. Oşenii au fostpaznicii ei. Nu e insulă, ci parte, cu toa-te trăsăturile definitorii ale poporuluinostru, cu particularități care nu des-tramă, ci împlinesc.

În ceea ce priveşte valorile create,acestea au fost înțelese de unii, răpiteuitării, ignorate de alții. Răspunsul oşe-nilor a fost răspicat< treaba voastră, noine vedem mai departe de obiceiurilenoastre.

Aşa au rezistat.Privind îndărăt, constatăm că viața

oamenilor de aici nu a fost o lungă săr-

bătoare. A însemnat muncă îndârjită.Andron a surprins lupta grea pentru asmulge roadele pământului, pentruexistență, dar şi pentru apărarea valo-rilor pe care le-au creat şi în care aucrezut. Sărbătorile pe care şi le-au în-găduit au fost pline de optimism, dedragoste de viață.

Oaşul nu a fost izolat, închis, con-servator, cum s-a crezut. A primit şi adat...

***Nu permite alunecarea în extre-

misme daciste. Andron caută înfrigurat cuvinte ro-

manice păstrate în Oaş şi, fericit, amin-teşte câteva< blem din ambulemus (sămergem), “o curs după mine” (a aler-gat), din curro-currere (a alerga) etc.Sugestia e limpede. Oaşul e alcătuit înprimul rând din oameni, din urmaşiai seminției dacice, a căror gură e plinăde cuvinte latine. Urmărindu-i gândul,

ai senzația că I.G. Andron căuta foto-grama contopirii altoiului cu portalto-iul, întru viața viței neîngenuncheateîn fața nimănui, cu excepția Atotpu-terniciei divine. Țara Oaşului este vă-zută ca o parte a întregului de care stălegată cu toate fibrele. Nimic în plus,nimic în minus comparativ cu destinultuturor românilor. Doar cu nişte micinuanțe stilistice... E o entitate solidifi-cată, aşa cum era la naştere, nu cum afost hăcuit[ de administrații vremel-nice dizolvante, e un totus care, ase-menea celorlalte 17 țări româneşti, nuse poate felia, întrucât ar curge sânge.Dacă de la romani oşenii au păstratlimba, cu multe forme arhaice, din ne-fericire nu au reuşit să păstreze rigoareainginerească a satelor şi dorința de aface drumuri... Le-a rămas însă revoltaşi, probabil, ceva din spiritul luptei degladiatori< impulsul de a pedepsi luptaperfidă, ticăloşia. Ceea ce unii au numit“vendetă” în Oaşul de altădată, con-damnabilă, îmbrăca mânia provocatăde nedreptate, de simțul onoarei de asmulge spinul din grâu.

Volumul îngrijit de ȘtefanHaiduc are o importanță națională

Cartea aceasta, pe care Ştefan Hai-duc ne-o pune în brațe, este cel maifrumos omagiu care i se putea aducelui I. G. Andron la Centenarul naşterii.El a făcut ceea ce nici I. G. Andron nucredea că e posibil sau a amânat să facă.Era preocupat de soarta celor 100.000de imagini, de scoaterea lor în luminatiparului. Se poate crede că a adunatîn dosarele sale articolele, scrisorile,paginile de jurnal, fotografiile ilustra-tive etc. De aceea, efortul lui ŞtefanHaiduc de a le transcrie din colecțiilebibliotecilor şi de a ni le pune sub ochitrebuie apreciat. A adunat şi a pus lao-laltă tot ce s-a scris despre Andron şiaproape toate scrierile acestuia< texte,fotografii, câteva scrisori. Adunate în-tre coper\i, ele evocă “romanul” uneiexistențe de cărturar.

Ştefan Haiduc a stat în biblioteciani de zile şi ne oferă acum un volumalcătuit cu competență ştiințifică. Ri-goarea rezultă din exercițiul de autoral unor articole şi studii publicate îndiferite locuri, de monograf şi de poet.Volumul său e un corpus de texte caredefinesc o personalitate şi prezintă in-teres, de aceea merită prețuirea citito-rilor, sătmăreni şi nu numai.

Îi urez succes mai departe, deoare-ce Oaşul are nevoie de priceperea lui.

***În 2017, a fost un şir de evenimente

dedicate Centenarului I.G. Andron,evocări, lansări de carte, expoziții.

Chiar în penultima zi a lui noiem-brie a.c., Muzeul Județean a vernisat oexpoziție cu cele mai importante lu-crări fotografice şi cu obiecte personaleale celui omagiat. Au lipsit cele din Ca-pitala Oaşului. Cu nişte luni îndărăt, oreprezentantă a Muzeului din Nyire-gyháza, pentru a le face sătmărenilorbucuria întâlnirii cu artefactele debronz descoperite în Oaş la 1868, a ve-nit personal la Satu Mare. Exponatelede la Negreşti n-au sosit. Bariera de laBotiz fiind înțepenită...

Ioan Nistor

Biblioteca Jude\ean[, 23 noiembrie 2017. Imagine de la lansarea volumului “Ioniță G. Andron. Schiță biografică, articole,interviuri, evocări, fotografii” scris de :tefan Haiduc

Paradoxal, “Domnu’ Ioniță” nu era oșan prin ascendenți, ci numai prin locul nașterii, satulRacșa - prima localitate de la intrarea în “covata” Țării Oașului. Dacă părinții lui ar fi fost oșeni,l-ar fi alintat Ionucă.

Ioni\[ G. Andron< “Cine mă cunoaşte jură că sunt oşean din moşi-strămoşi.”

Artistul fotograf ;i etnograful Ioni\[G. Andron `ntr-un m[nunchi de texte

17 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Muzeul Național de Geologie esteo cl[dire impresionantă din Bucureşti,situată pe Şoseaua Kiseleff, în apropie-rea Pieței Victoriei. Muzeul a fost pro-iectat în anul 1906 de arhitectul Victor

Ştef[nescu în stil neo-brâncovenesc.

Date biografice despre arhitect

Victor Ştef[nescu (1877-1950), fiulcompozitorului George Ştefănescu (în-temeietorul Operei Române), a fost unarhitect român, adept al stilului neo-românesc.

În afară de clădirea Muzeului Na-țional de Geologie, Victor Ştefănescua proiectat o mulțime de edificii im-portante în diferite oraşe din România.În Bucureşti a constuit Palatul Artelor(1905) şi Palatul Cercului Militar Na-țional (1911-1923). În Constanța a pro-iectat Marea Moschee din Piața Ovidiu(1910-1912), iar în Alba Iulia a con-struit Catedrala Reîntregirii Neamului

(1921-1922).Totodată, Victor Ştefănescu a fost

arhitectul şef al expoziției jubiliare din1906, cu ocazia împlinirii a 40 de anide domnie a primului rege al românilor

(1866), participând la amenajarea par-cului Carol I din Bucureşti.

Elemente arhitectonice

Clădirea muzeului, construită înstil neo-brâncovenesc, are o fațadă îm-podobită cu elemente arhitectonicespecifice Rena;terii Apusene. Se poateobserva cu uşurință celebrul pridvorîn stil brâncovenesc, specific bisericilor,fiind plasat imediat deasupra intrăriiprincipale. De asemenea, ornamentațiabogată a ancadramentelor, a coloanelorşi a balustradelor trădează prin motiveflorale şi vegetale influența barocă. Nu`n ultimul rând, este de remarcat va-riația pitorească a volumelor arhitec-tonice brâncoveneşti ale logiilor.

Mirela Filimon

Analiza din Handelsblatt,“Cele mai întunecate secrete aleindustriei auto germane”, începecu povestea lui Mzoxolo Magidi-wana, un tânăr sud-african de 24de ani. Cunoscuţii îi spun “mor-tul viu” pentru că nu-şi va reveniniciodată după traumele fizicesuferite când poliţia a deschis fo-cul asupra lui şi a colegilor săi înurmă cu cinci ani.

Gloanţele i-au sfâşiat abdomenul,iar în braţul drept nu mai are nicio pu-tere şi nici nu mai poate merge bine.A fost operat, dar găurile prin care auieşit gloanţele sunt încă vizibile, scrieBusiness Magazin.

Magidiwana a fost unul dintre li-derii celor 3.000 de mineri care au in-trat în grevă pe 12 august 2012 pentru

a protesta faţă de condiţiile de muncăprecare şi faţă de salariile mici de lamina de platină Marikana, din Africade Sud. Muncitorii erau plătiţi cu echi-valentul a doar 400 de euro pe lunăpentru munci care le rupeau spatele lapropriu. Sub pământ erau pândiţi deaccidente, iar praful omniprezent îi îm-bolnăvea. La suprafaţă respirau fumultoxic provenit din topitoria de platină.

Poli\ia a tras 400 de gloan\e`n mul\imea care protesta,ucig]nd 37 de mineri

Reacţia brutală a poliţiei locale, ca-re a acţionat în coordonare cu compa-nia minieră britanică Lonmin, a fostmai târziu descrisă ca un masacru.Forţele de ordine au tras 400 de gloanţeîn mulţime, ucigând 37 de muncitori

şi rănind mult mai mulţi.Iar acum, după cum spune Magi-

diwana, “companiile germane poartăo parte din responsabilitatea tragedii-lor de la Marikana“. El se referă la pro-ducătorii de automobile din Germaniacare cumpără platină produsă în minasud-africană. Şi nu doar companiilegermane cumpără platină de la Lon-min. Minerii sud-africani îşi riscă pro-pria sănătate şi propria viaţă pentru canemţii să fie sănătoşi. Iar crimele şiabuzurile din zona Marikana nu au în-cetat după masacrul de acum cinci ani.

Lonmin este furnizor de platinăpentru producătorii occidentali. Co-losul german din industria chimicăBASF este unul dintre importatorii ceimai importanţi. Compania foloseşteplatina pentru placarea convertizoa-relor catalitice, care sunt apoi instalatepe maşinile germane.

Producătorii de automobile din Germania cumpără platină produsă în mina sud-africană Lonmin. Şi nu doar companiilegermane cumpără platină de la Lonmin. Minerii sud-africani îşi riscă propria sănătate şi propria viaţă pentru ca nemţiisă fie sănătoşi

Secretele `ntunecate ale industrieiauto germane. C]\i oameni mor pentrumiliardele de euro ale produc[torilor

Muzeul Na\ional de Geologie, unobiectiv de vizitat `n Bucure;ti

Companiile germane poartă o parte din responsabilitatea tragediilor de la Marikana. Producătoriide automobile din Germania cumpără platină produsă în mina sud-africană. Şi nu doar companiilegermane cumpără platină de la Lonmin. Minerii sud-africani îşi riscă propria sănătate şi propriaviaţă pentru ca nemţii să fie sănătoşi. Iar crimele şi abuzurile din zona Marikana nu au încetat dupămasacrul de acum cinci ani.

Programul postului de televiziune Informa\ia TV `n perioada 16.12.2017 - 22.12.2017

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ 9.00“La psiholog” cu IoanaVladi-mirescu, invitat<C[lin Secan 10.00 Spiridu;Ghidu; 20.00 Via\a la \ar[cu Ioan Ani\a; - Tradi\ie lat[iatul porcului 21.30S[n[tate, Frumuse\e, Stil

Sâmb[t[, 16.12.2017

Ioan Ani\a;,“Via\a la \ar[“ - 20.00

10.30 “Taina credin\ei” cuMihaela Ghi\[ 13.00 ~nslujba comunit[\ii cu Mi-hai S[lceanu, invitat[< PaulaMare, director medical laSpitalul Jude\ean 14.00Zone fol clorice 18.00 Ed-uca\ie ecologic[, realizatorCristina Bursuc 20.00 ~nslujba comunit[\ii (r)

Duminic[, 17.12.2017

Paula Mare,“~n slujba

comunit[\ii“ - 13.006.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Zaharia7.00 :tiri 7.30 Gimnastica dediminea\[ 18.30 “Audien\e`n direct”, cu Sergiu Podin[19.30 :tiri cu Valerica :iket20.00 “Agenda public[”, re-alizator Stela C[dar 21.30“Panoramic Sportiv”

Luni, 18.12.2017

Ionu\ Bl[jean,“Panoramic Sportiv” -

21.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ 18.30“Audien\e `n direct” cuSergiu Podin[ 19.30 :tiricu Valerica :iket 20.00“Agenda Public[” - real-izator Stela Cădar 21.30S[n[tate cu Mihaela Ghi\[

Mar\i, 19.12.2017

Sergiu Podină,“Audiențe

în direct” - 18.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ cuIoana Zaharia 18.30 “Au-dien\e ̀ n direct”, cu SergiuPodin[ 19.30 :tiri cu Va-lerica :iket 20.00 “Agendapublic[” - realizator StelaC[dar

Miercuri, 20.12.2017

Ioana Zaharia,“Gimnastica de

diminea\[“ - 7.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Zaharia7.00 :tiri 7.30 Gimnasticade diminea\[ cu Ioana Za-haria 18.30 “Audien\e ̀ n di-rect”, cu Sergiu Podin[ 19.30:tiri - cu Valerica :iket 20.00“Agenda Public[” - realiza-tor Stela C[dar 21.30Mesager educa\ional cuVasile Nechita

Joi, 21.12.2017

Valerica :iket,“:tiri” - 19.30

6.30 Gimnastica de

diminea\[ cu Ioana Za-

haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-

nastica de diminea\[ cu

Ioana Zaharia 19.30 :tiri

cu Valerica Siket 20.00

“Agenda public[”, realiza-

tor Stela C[dar

Vineri, 22.12.2017

Stela C[dar,“Agenda Public[”

Clădirea muzeului, construită în stil neo-brâncovenesc, are o fațadă împodobităcu elemente arhitectonice specifice Renasterii Apusene

12 Informa\ia de Duminic[/17 decembrie 2017

Modelul Alessandra Ambro-sio a confirmat că se retrage dinindustria care a consacrat-o şi cănu va mai colabora cu brandulVictoria’s Secret. Brazilianca învârstă de 36 de ani a defilat pen-tru celebrul brand timp de 17 ani.

Show-ul Victoria’s Secret (VS) carea avut loc recent la Shanghai (China)a fost ultimul la care vedeta a participatîn calitate de model.

Potrivit spuselor sale, AlessandraAmbrosio renunţă la cariera de modeldeoarece doreşte să petreacă mai multtimp alături de familia ei, de cei doicopii Anja şi Noah de nouă, respectivcinci ani.

De asemenea, doreşte să-şi dedicemai mult timp altor aspecte din viaţaei profesională, precum linia de cos-tume de baie creată de ea numită “Alede Alessandra”. În ultimul timp a în-cercat să-şi dezvolte abilităţile deactriţă în “Daddy’s Home 2”.

Ambrosio şi-a luat rămas bun dela Victoria’s Secret, pentru care a de-filat în nici mai mult, nici mai puţin

de 17 show-uri, într-un mesaj postatpe o reţea de socializare< “Cuvintelenu sunt de ajuns pentru a descrie câtde recunoscătoare sunt pentru acestbrand uimitor care mă inspiră atât pemine, cât şi pe femeile din întreaga lu-me. Nici în cele mai nebuneşti visurinu mi-am imaginat că voi defila la 17show-uri Victoria’s Secret. Mi-a fostincredibil de greu să-mi iau rămas bunde la surorile mele îngeraşi, dar am fă-cut cel mai spectaculos show din isto-rie. Sunt mândră să fac parte din Vic-toria’s Secret!”, sunt cuvintele transmi-se de Ambrosio.

Ambrosio a debutat ca îngeraş în anul 2000

Considerată una dintre cele maifrumoase femei din lume, Ambrosio adebutat ca îngeraş în anul 2000. De-alungul carierei a trecut prin câteva mo-mente emblematice pe podiumul Vic-toria’s Secret< de două ori a purtat Su-tienul Fantezie, a defilat în timp ce eraînsărcinată şi a purtat cele mai grelearipi din istoria show-urilor, care cân-tăreau 30 de kilograme.

S-a născut la data de 11 aprilie 1981în Erechim, Rio Grande Do Sul, Bra-zilia, şi are origini italo-poloneze. Avisat să devină model de la vârsta de 8ani, inspirată fiind de poza modeluluiKaren Mulder. Astfel, patru ani maitârziu a început cursurile de modeling,iar la 14 ani s-a numărat printre cele20 de finaliste ale unui concurs de mo-deling susţinut în Brazilia.

Şi-a început cariera după ce a câşti-gat concursul Elite Model Look, în Bra-zilia. Prima apariţie notabilă a fost pecoperta revistei "Elle" din Brazilia. Îm-preună cu prietena sa, modelul brazi-lian Ana Beatriz Barros, au început sădefileze pentru Guess şi apoi pentrubranduri tot mai renumite ca GiorgioArmani, Christian Dior, Gucci, Escada,Rolex, Calvin Klein si Ralph Lauren.A mai defilat la show-rile unor desig-neri de renume internaţional precumPrada, Christian Lacroix, Issey Miyake,Dolce&Gabbana, Fendi, Kenzo, Vi-vienne Westwood, Giorgio Armani şiRalph Lauren. A ajuns pe coper\ileunor reviste celebre< Cosmopolitan,Elle, GQ, Marie Claire, Ocean Drive,Vogue şi Glamour.

Linia ei de costume de baie s-a vândut în peste 10.000 de bucăţi în prima lună de la lansare

În 2004, a lansat propria linie decostume de baie, "Alessandra Ambro-sio by Sais", din care s-au vândut peste10.000 de bucăţi în prima lună.

Totuşi, brandul datorită căruia afost atât de renumită a fost Victoria’sSecret. Colaborarea cu brandul de len-jerie intimă a făcut-o celebră în întrea-ga lume. Cea mai spectaculoasă defi-lare a fost în 2009, când a participat lashow la trei luni de la naşterea primu-lui copil.

Alessandra Ambrosio a jucat înCasino Royale (2009), Daddy’s Home(2015), Teenage Mutant Ninja Turtles<Out of the Shadows (2016), Daddy’sHome 2 (2017).

La fel ca orice model, Alessandraare câteva secrete de frumuseţe careservesc drept model pentru tinerelede pe întreg globul. “Păstrează-ţi me-reu tenul curat”, spune ea! De aseme-nea, adoră masajele relaxante şi sesiu-

nile de exfoliere după care foloseşteneap[rat spray autobronzant.

Pentru a se menţine în formă mo-delul face mişcare de trei ori pe săptă-mână, activităţile sportive preferate fi-ind Pilates, Soul Cycle şi Yoga. De ase-menea încearcă să păstreze un regimalimentar echilibrat, dar lasă loc şiunor mici plăceri culinare.

În perioada premergătoare show-urilor, se antrenează aproape în fiecarezi şi îşi modifică şi obiceiurile alimen-tare.

Look-ul ei de zi cu zi e simplu, însăţine cont de tendinţele momentului,recunoscând că îi plac unghiile albe.Cât despre machiaj... “Încerc să-mi iauzile libere de la mascara şi folosescdoar un ondulator de gene.”

Pentru Victoria’s Secret defileazănume mari din industria modelingu-lui. Chiar dacă modele precum Adria-na Lima, Lily Aldridge, Behati Prin-sloo, Candice Swanepoel, Sara Sam-paio, Taylor Hill şi Josephine Skrivercontinuă să defileze pentru VS, esteclar că show-ul nu va mai fi acelaşifără Alessandra.

Vera Pop

Alessandra Ambrosio s-a retrasdin industria modelingului