GHID DE UTILIZARE - MaterialeDidactice.ro · C Luneta lui Galilei D Luneta lui Kepler E Corectarea...
Transcript of GHID DE UTILIZARE - MaterialeDidactice.ro · C Luneta lui Galilei D Luneta lui Kepler E Corectarea...
1
Trusă de bază demonstrativă pentru optică laser
şi
Trusă cu accesorii demonstrativă pentru optică laser
GHID DE UTILIZARE
www.materialedidactice.ro
2
CONŢINUT
Pag. Numărul
experienţei
Denumirea experienţei Trusa utilizată
1 - Introducere
2 - Conţinutul truselor
3 E1 Reflexia luminii pe oglindă plană Bază/+accesorii
3 E2 Reflexia luminii pe două oglinzi plane Accesorii
3
4
E3a
E3b
Reflexia unui fascicul luminos paralel cu axa optică, de pe
oglindă concavă.
Reflexia unui fascicul luminos oblic faţă de axa optică, de
pe oglindă concavă
Bază
Bază
4 E4a
E4b
Reflexia unui fascicul luminos paralel cu axa optică, de pe
oglindă convexă.
Reflexia unui fascicul luminos oblic faţă de axa optică de
pe oglindă convexă
Bază
Bază
5 E5a
E5b
Refracţia la suprafaţa de separaţie aer-sticlă
Adâncimea aparentă a obiectelor
Bază
Accesorii
5
6
6
6
E6a
E6b
E6c
E6d
Refracţia la suprafaţa de separaţie sticlă -aer
Refracţie în cazul prismei de sticlă
Unghi limită, reflexie totală
Reflexia totală – propagarea luminii în fibre optice
Bază
Bază /+ accesorii
Bază
Bază
7 E7 Drumul razei de lumină prin lamă din sticlă cu feţe
planparalele
Bază /+ accesorii
7 E8 Drumul razei de lumină prin lamă cu aer cu feţe
planparalele
Accesorii
3
7
8
E9a
E9b
Drumul razei de lumină prin prismă de sticlă
Prisma optică din sticlă – unghiul de deviaţie minimă
Bază /+ accesorii
Bază /+ accesorii
8
8
E10a
E10b
Drumul razei de lumină prin prismă de aer
Prismă cu aer – unghiul de deviaţie minimă
Accesorii
Accesorii
9
9
9
10
10
E11a
E11b
E11c
E11d
E11e
Reflexia razelor de lumină de pe o catetă a unei prisme de
sticlă
Reflexia razelor de lumină de pe ipotenuza unei prisme de
sticlă
Drumul razelor de lumină prin două prisme de sticlă
Drumul razelor de lumină prin două prisme de sticlă
Drumul razelor de lumină prin două prisme de sticlă
Accesorii
Accesorii
Accesorii
Accesorii
Accesorii
10 E12 Reflexia luminii de pe prisma cu aer Accesorii
11
11
E13a
E13b
Drumul razei de lumină prin dioptru sferic convex, aer -
sticlă
Drumul unui fascicul luminos prin dioptru sferic convex,
aer –sticlă
Accesorii
Accesorii
11
12
E14a
E14b
Drumul razei de lumină prin dioptru sferic concav aer -
sticlă
Drumul unui fascicul luminos prin dioptru sferic concav,
aer –sticlă
Accesorii
Accesorii
12
12
E15a
E15b
Drumul razei de lumină prin dioptru sferic convex, sticlă -
aer
Drumul unui fascicul luminos prin dioptru sferic convex,
sticlă – aer
Accesorii
Accesorii
13
13
E16a
E16b
Drumul razei de lumină prin dioptru sferic concav, sticlă -
aer
Drumul unui fascicul luminos prin dioptru sferic concav,
sticlă – aer
Accesorii
Accesorii
4
13
14
14
E17a
E17b
E17c
Fascicul luminos paralel cu axa optică prin lentile
convergente
Fascicul luminos oblic faţă de axa optică prin lentile
convergente
Lentilă convergentă groasă
Bază /+ accesorii
Bază /+ accesorii
Accesorii
14
15
E18a
E18b
Fascicul luminos paralel cu axa optică prin lentile
divergente
Fascicul luminos oblic faţă de axa optică prin lentile
divergente
Bază /+ accesorii
Bază /+ accesorii
15
15
E19a
E19b
Fascicul luminos paralel cu axa optică prin lentile
convergente cu aer
Fascicul luminos oblic faţă de axa optică prin lentile
convergente cu aer
Accesorii
Accesorii
16
16
E20a
E20b
Fascicul luminos paralel cu axa optică prin lentile
divergente cu aer
Fascicul luminos oblic faţă de axa optică prin lentile
divergente cu aer
Accesorii
Accesorii
16
17
E21a
E21b
Lentile groase – Determinarea razei de curbură
Lentile groase – Distanţa focală
Bază /+ accesorii
Bază /+ accesorii
17
17
18
E22a
E22b
E22c
Ochiul uman
Ochiul miop
Ochiul presbit
Bază
Bază
Bază
18
18
E23a
E23b
Corectarea aberaţiei de sfericitate prin diminuarea lărgimii
fasciculului de lumină
Corectarea aberaţiei de sfericitate prin cobinaţie de lentile
Bază /+ accesorii
Bază
19
19
E24a
E24b
Luneta lui Kepler
Luntea lui Galilei
Bază
Bază
19 E25 Aparatul foto Bază
5
RAY OPTICS DEMONSTRATION SET / TRUSĂ DEMONSTARTIVĂ DE BAZĂ PENTRU OPTICĂ LASER/ ……………………..... bază
RAY OPTICS DEMONSTRATION SET PLUS / TRUSĂ DEMONSTRATIVĂ CU ACCESORII PENZTRU OPTICĂ LASER/..……accesorii
Ultima coloană (trusa utilizată) ne informează asupra trusei care se foloseşte pentru realizarea experienţei date (bază sau
accesorii, sau ambele).
ÎNTRODUCERE
Experienţele demonstrative cu raze laser prezintă avantajul fasciculului de lumină bine delimitat şi stabil,
care se observă foarte bine în diferite medii . Experinţele sunt spectaculoase şi în săli mai puţin obscurizate. În
experienţele clasice de optică s-au utilizat surse punctiforme de lumină, drumul razelor fiind observat cu
greutateigen. Această trusă conţine surse de lumiă ale căror ieşire nu este punctiformă ci crează un plan
luminos.
Folosind această trusă de optică laser putem prezenta uşor şi lesne de înţeles legile şi instrumentele de bază
ale opticii. În această prezentare puteţi găsi descrierea unui număr de experienţe optice, care pot fi realizate
facil cu trusa de bază şi cu trusa cu accesorii.
Elementul fundamental al trusei este RAY LASER BOX-ul, care conţine cinci diode laser încorporate.
Fasciculul luminos care părăseşte cutia modelează fasciculul paralel de lumină.
6
CONŢINUTUL TRUSELOR
Trusa de bază Trusa cu accesorii
1 Lentilă biconcavă 21 Lentilă biconcavă cu aer
2 Lentilă biconcavă 22 Lentilă biconcavă de sticlă
3 Lentilă biconcavă 23 Lentilă biconvexă cu aer
4 Lentilă biconcavă 24 Lentilă biconvexă de sticlă
5 Lentilă biconvexă 25 Prismă optică cu aer
6 Lentilă mică plan concavă 26 Prismă de sticlă echilaterală
7 Lentilă mare plan concavă 27 Prismă de sticlă dreptunghiulară (2buc.)
8 Lentilă mică plan convexă 28 Lamă cu feţe planparalele (pătrat)
9 Oglindă concavă 29 Lamă cu feţe planparalele (dreptunghi, 2)
10 Oglindă convexă 11 Oglindă plană (2 buc.)
11 Oglindă plană
12 Lamă cu feţe planparelele
13 Prismă
14 Fibră optică
FIŞE DE LUCRU
A Ochiul uman
B Apartul foto
C Luneta lui Galilei
D Luneta lui Kepler
E Corectarea aberaţiei de sfericitate
F Discul Hartl
7
E1 Reflexia razelor de lumină pe oglindă plană
(BAZĂ/+ACC.)
Legile reflexiei luminii:
a) Raza incidentă, normala la suprafaţă şi raza reflectată sunt
coplanare
b) Unghiul de incidenţă () şi unghiul de reflexie ( ) sunt
congruente.
E2 Reflexia razelor de lumină pe două oglinzi plane
(ACC.)
Se poate ilustra o relaţie semnificativă : =2 , unde este unghiul
format de raza incidentă şi cea reflectată, iar unghiul dintre cele
două oglinzi plane.
E3a Reflexia unui fascicul paralel cu axa optică de pe oglindă
concavă
(BAZĂ)
Distanţa focală (f) a oglinzii concave este determinată de lungimea
VF. Raza de curbură se calculează după relaţia :
f = 2
r
Focarul (F) este punctul aflat în mijlocul distanţei determinate de
centrul de curbură (S) şi vârful oglinzii (V).
8
E3b Reflexia unui fascicul luminos cu raze paralele, oblic
faţă de axa optică de pe oglindă concavă
(BAZĂ)
Planul focal al oglinzii concave este perpendicular pe axa
optică şi trece prin focar (F). Fasciculul luminos cu raze
paralele, care cad oblic faţă de axa optică, după reflexie este
adunat într-un punct aflat în planul focal. Fascicolul paralel cu
axa optică principală este adunat în focarul (F).
E4a Reflexia de pe oglindă convexă a unui fascicul luminos
cu raze paralele, oblic faţă de axa optică
(BAZĂ)
Un fascicul incident paralel este împrăştiat de oglinda
convexă, astfel ca prelungirile razelor reflectate se întâlnesc
într-un punct numit focar virtual, aflat în saptele oglinzii
f = 2r
Focarul oglinzii (F) se găseşte la mijlocul distanţei dintre
vârful (V) şi centrul de curbură (S).
E4b Reflexia unui fascicul luminos cu raze paralele, oblic
faţă de axa optică de pe oglindă convexă
(BAZĂ)
Planul focal al oglinzii convexe este perpendicular pe axa
optică şi trece prin focar (F). Prelungirile razelor reflectate
provenite de la acest fascicul incident se întâlnesc într-un
punct al planului focal. Fasciculul paralel cu axa optică se
reflectă ca şi cum ar fi pornit din focarul (F).
9
aer
aer
creion
creion
sticlă
sticlă
aer
E5a Refracţia la suprafaţa de separaţie dintre aer şi sticlă (BAZĂ, fişa de lucru F)
Dacă raza de lumină trece dintr-un mediu cu indicele de refracţie
absolut n1 , într-un mediu cu indicele de refracţei absout n2, direcţia ei se
modifică după legea lui Snellius-Descartes
n1 sin = n2 sin
unde este unghiul de incidenţă, iar cel de refracţie.
E5b Adâncimea aparentă a obiectelor
(ACC.)
Creionul cufundat în apă pare de lungime mai mică.
E6a Refracţia la suprafaţa de separaţie sticlă-aer
(BAZĂ, fişa de lucru F )
Unghiul de refracţie este mai mare decât unghiul de incidenţă . În
acest caz raza refractată se depărtează de normala la suprafaţa de
separaţie.
10
sticlă
sticlă
sticlă
E6b Refracţia luminii la ieşirea dintr-o prismă de sticlă
(BAZĂ+ACC.)
Dacă raza de lumină trece din prisma de sticlă în aer, legea Snellius-
Descartes devine : n1 sin = sin
(n2=naer=1)
E6c Unghi limită – refelxie totală
(BAZĂ, fişă de lucru F)
Dacă raza de lumină trece dintr-un mediu mai dens optic într-unul mai
puţin dens optic, unghiul de refracţie este mai mare decât cel de
incidenţă. Mărind unghiul de incidenţă , se măreşte şi cel de refracţie.
Se numeşte unghi limită, acel unghi de incidenţă, căruia îi corespunde
un unghi de refracţie egal cu 90°. Dacă unghiul de incidenţă este mai
mare decât unghiul limită, raza refractată se întoarce în mediul de
incidenţă, producându-se reflexia totală.
E6d Reflexia totală – propagarea luminii în fibră optică
(BAZĂ)
Fibra optică este o legătură de fibre de sticlă ordonate, elastice. Raza
incidentă pe capătul fibrei cade pe generatoarea ei sub un unghi mai
mare decât unghiul limită, deci suferă reflexii totale repetate. Apertura
numerică AN este sinusul unghiului maxim de incidenţă.
11
sticlă
sticlă
aer
aer
sticlă
sticlă
sticlă
aer sticlă
aer
E7 Drumul razei de lumină prin lama transparentă cu feţe
planparalele (BAZĂ/+ACC.)
Dacă lama se găseşte într-un mediu omogen, atunci ea nu produce
deviaţia razei de lumină. În acest caz lama provoacă o energenţă
paralelă însoţită de deplasare razei. Deplasarea (d) a razei de lumină
depinde de : unghiul de incidenţă, grosimea lamei (h) şi de indicele
de refracţie.
d = sin( )cos
h
E8 Drumul razei de lumină prin lamă cu aer având feţe
planparalele
(ACC.)
Se constată o deplasare a razei energente faţă de cea incidentă în
sens contrar faţă de lama din sticlă.
E9a Drumul razei de lumină prin prisma optică din sticlă
(BAZĂ/+ACC.)
La intrare în prismă în punctul de incidenţă A, raza se apropie de
normală, iar la ieşire în punctul B raza se depărtează de normală.
Raza incidentă şi cea emergentă au direcţii diferite, deci raza suferă
o deviaţie după două refracţii caracterizate de unghiul de deviaţie
().
aer
12
E9b Prizma de sticlă, unghiul minim de deviaţie (BAZĂ /+
ACC.)
Modificând unghiul de incidenţă, vom găsi o valoare pentru care
unghiul de deviaţie devine minim (min). În acest caz unghiul de
incidenţă este egal cu cel de emergenţă, drumul razei fiind simetric
faţă de bisectoarea unghiului de refringenţă. Cunoscând unghiul de
deviaţie minimă, se poate determina indicele de refracţie al
materialului prismei:
n =
minsin
2
sin2
E10a Drumul razei de lumină prin prismă cu aer
(ACC.)
În punctul de incidenţă A raza trece din sticlă în aer, depărtându-se
de normală. La ieşirea din aer în punctul B raza se refractă din nou
apropiindu-se de normală. Şi în acest caz raza de lumină suferă o
deviaţie caracterizată de unghiul de deviaţie () după două
refracţii succesive.
E10b Prisma cu aer, deviaţia minimă
(ACC.)
Şi în acest caz, pentru a obţine deviaţie minimă unghiul de incidenţă
este egal cu cel de emergenţă, drumul razei fiind simetric faţă de
bisetoarea unghiului refringent. Analog E9b se poate determina
indicele de refracţie al materialului prismei. Sensul deviaţiei este
contrar celei obţinute la prisma din sticlă.
sticlă
aer
sticlă
sticlă
aer
aer
13
E11a Reflexia razelor de pe ipotenuza unei prisme de sticlă.
Prismă cu reflexie totală.
(ACC.)
Un fascicul de raze paralele, care cade normal pe o catetă a unei prisme, suferă reflexie totală pe ipotenuză şi părăseşte prisma perpendicular pe
cealaltă catetă. Astfel fasciculul suferă o deviaţie de 90o.
E11b Reflexia razelor pe cele două catete a unei prisme de sticlă.
Prismă cu reflexie totală.
(ACC.)
Un fascicul paralel de lumină, care cade normal pe ipotenuza prismei, suferă două reflexii totale pe cele două catete ale prismei şi părăseşte prisma
paralel cu fasciculul incident suferind o deviaţie de 180°.
E11c Drumul razelor prin două prisme din sticlă
(ACC.)
Condiţiile reflexiei totale sunt îndeplinite pentru cele patru catete ale celor două prisme.
sticlă
sticlă
sticlă
aer
aer
aer
14
E11d Drumul razelor prin două prisme din sticlă
(ACC.)
Condiţiile reflexiei totale sunt îndeplinite pentru ipotenuza primei
prisme şi pentru catetele celei de a doua.
E11e Drumul razelor prin două prisme din sticlă
(ACC.)
Condiţiile reflexiei totale sunt îndeplinite pentru cele două ipotenuze.
E12 Reflexie de pe prismă cu aer
(ACC.)
Dacă unghiul de incidenţă pe o muchie a prismei este mai mare decât
unghiul limită (42°), atunci razele de lumină se întorc în sticlă datorită
reflexiei totale. Dacă unghiul de incidenţă este mai mic decât unghiul
limită, razele de lumină pătrund în prisma cu aer.
sticlă
sticlă
sticlă
aer
aer
aer
15
aer sticlă
sticlă
sticlă
E13a Drumul razei de lumină printr-un dioptru convex, aer –
sticlă (ACC.)
Raza incidentă care cade pe dioprtu în punctul de incidenţă A, se
apropie de normală. Normala la un dioptru sferic este raza sferei
din care face parte (AS).
E13b Drumul unui fascicul luminos printr-un dioprtu convex,
aer- sticlă (ACC.)
Cu ajutorul unei lentile cu rază de curbură oarecare, combinat cu
un element din sticlă, se poate observa formarea focarului F` pe
axa optică prin intersecţia razelor refractate provenite de la un
fascicul incident paralel cu axa optică.
E14a Drumul razei de lumină printr-un dioprtu concav aer-
sticlă (ACC.)
Raza incidentă în punctul A prin refracţie se apropie de normala.
aer
16
E14b Drumul unui fascicul luminos printr-un dioprtu concav, aer- sticlă (ACC.)
Acest dioptru transformă un fascicul incident paralel cu axa optică principală, într-un fascicul divergent, prelungirile razelor acestui fascicul se
întâlnesc într-un punct F` numit focar.
E15a Drumul razei de lumină printr-un dioptru convex, sticlă –aer (ACC.)
Raza incidentă care cade pe dioprtu în punctul de incidenţă A se depărtează de normală.
E15b Drumul unui fascicul luminos printr-un dioprtu convex sticlă-aer (ACC.)
Un fascicul luminos incident, paralel cu axa optică principală este transformat de dioptru într-un fascicul divergent, prelungirile razelor se
întâlnesc într-un punct F` numit focar aflat pe axa optică principală.
sticlă
sticlă
sticlă
aer
17
E16a Drumul razei de lumină printr-un dioprtu concav sticlă -
aer (ACC.)
Raza incidentă în punctul A prin refracţie se depărtează de
normala.
E16b Drumul unui fascicul luminos printr-un dioprtu concav
sticlă - aer (ACC.)
Un fascicul luminos incident, paralel cu axa optică principală este
transformat de dioptru într-un fascicul convergent, prelungirile
razelor se întâlnesc într-un punct F` numit focar aflat pe axa optică
principală.
E17a Efectul unei lentile convergente asupra unui fascicul de
lumină paralel cu axa optică (BAZĂ /+ ACC)
O lentilă convergentă transformă un fascicul paralel într-unul
convergent, punctul de convergenţă numindu-se focar.
sticlă
sticlă
sticlă
aer
aer
18
E17b Efectul unei lentile conevergente asupra unui fascicul
paralel, care cade oblic faţă de axa optică (BAZĂ /+ ACC.)
Planul focal ` este perpendicular pe axa optică şi trece prin focarul
F`. Acest fascicul este adunat într-un punct al planului focal.
E17c Lentilă convergentă groasă (ACC.)
Dacă între două lentile plan convexe din sticlă aşezăm o lamă din
sticlă cu feţe planparalele, obţinem o lentilă convergentă groasă.
Grosimea d a lentilei poate fi mărită. După atingerea unei grosimi
critice (limită), lentila biconvexă devine divergentă.
E18a Fascicul luminos paralel cu axa optică prin lentile
divergente (BAZĂ /+ ACC.)
Fascicolul luminos paralel trecând prin lentila divergentă se
transformă în fascicul divergent, formând o imagine virtuală.
Prelungirile razelor emergente din lentilă se întâlnesc într-un punct F`
numit focarul lentilei.
sticlă
sticlă
19
E18b Fascicul luminos paralel, care cade oblic pe lentila
divergentă (BAZĂ /+ ACC.)
Planul focal ` este perpendicular pe axa optică şi trece prin focarul
F`. Acest fascicul trecând prin lentilă se transformă în fascicul
divergent, prelungirile razelor se întâlnesc într-un punct al planului
focal.
E19a Fascicul paralel de lumină prin lentilă biconvexă cu aer
(ACC.)
Această lentilă este divergentă, transformă fasciculul paralel într-unul
divergent, prelungirile razelor se întâlnesc în focarul virtual (F`) al
lentilei.
E19b Fascicul luminos paralel, ce cade oblic faţă de axa optică a
unei lentile biconvexe de aer (ACC.)
Planul focal ` este perpendicular pe axa optică şi trece prin focarul
F`. Lentila transformă fasciulul paralel într-unul divergent,
prelungirile razelor se întâlnesc în focarul F` al lentilei.
sticlă
sticlă
sticlă
aer
aer
aer
aer
20
E20a Fascicul paralel de lumină prin lentilă biconcavă cu aer
(ACC.)
Această lentilă se comportă ca una convergentă, transformând un
fascicul paralel într-unul convergent în focar.
E20b Fascicul luminos paralel, care cade oblic faţă de axa
optică a unei lentile biconcave de aer (ACC.)
Planul focal ` este perpendicular pe axa optică principală şi
trece prin focarul F`. Lentila transformă fasciulul paralel într-
unul convergent, razele se întâlnesc într-un punct al planului
focal.
E21a Lentile groase – determinarea razei de curbură
(BAZĂ /+ ACC.)
Lentilele din trusă sunt limitate de suprafeţe sferice, respectiv
plane. Razele de curbură sunt de lungimi egale şi pot fi
determinate folosind hârtie milimetrică.
sticlă
sticlă
aer
aer
21
E21a Lentile groase – distanţa focală
(BAZĂ /+ ACC.)
În cazul lentilelor groase distanţa focală este distanţa măsurată dintre
cele două plane principale (H şi H`).
E22a Ochiul uman
(BAZĂ, fişa de lucru A)
Fascicolul paralel de lumină ce trece prin lentila ochiuli sunt adunate
într-un punct al retinei. Aşezaţi lentila ochiuliui (1) direct după linia
O2!
E22b Ochiul miop
(BAZĂ, fişa de lucru A)
Globul ochiului este prea groasă, razele paralele sunt adunate în faţa
retinei, imaginea obiectelor depărtate este neclară. Aşezaţi lentila
ochiuli (2) direct după linia O2, iar lentila de corecţie (5) între liniile
O1 şi O2!
aer sticlă
lentila ochiului
lentila ochiului
locul lentilei de
corecţie
22
E22c Ochiul presbit
(BAZĂ, fişa de lucru A)
Globul ochiului este prea subţire. Razele paralele sunt adunate într-
un punct aflat în spatele retinei. Astfel, imaginile obiectelor
apropiate sunt necalre. Corecţia se face cu o lentilă convergentă.
Distanţa focală f` a sistemului format din lentila ochiului şi cea de
corecţie este dată de relaţia
1 2
1 2
' ''
' '
f ff
f f
unde 1'f este distanţa focală a lentilei ochiului, iar 2'f a lentilei
de corecţie
E23a Corectarea aberaţiei de sfericitate prin micşorarea
diametrului fasciculului luminos
(BAZĂ /+ ACC.)
Gradul aberaţiei de sfericitate se poate micşora dacă diminuăm
diametrul fascicului ce cade pe lentilă prin utilizarea razelor
paraxiale. Razele marginale se pot elimina prin acoperirea lor.
E23b Corecţia aberaţiei de sfericitate prin folosirea unei
combinaţii de lentile
(BAZĂ, fişă de lucru E)
Efectele aberaţiilor de sfericitate ale lentilelor divergente şi
convergente sunt opuse. Prin combinarea adecvată a celor două
lentile, aberaţia poate fi diminuată. Abaterea este ∆f’ = f’*–f’ , adică
diferenţa dintre focarul corăspunzător razelor marginale şi a celor
paraxiale. Pentru lentilele convergente abaterea este pozitivă, iar
pentru cele divergente este negativă.
lentila ochiului
locul lentilei
de corecţie
între
O1 şi O2
23
E24a Luneta lui Kepler
(BAZĂ, fişa de lucru D)
Luneta lui Kepler este formată din două lentile convergente. În
lunetă se formează o imagine virtuală, mărită şi răsturantă.
E24b Luneta lui Galilei
(BAZĂ, fişa de lucru C)
În această experienţă, unghiul de incidenţă se poate modifica
arbitrar. Luneta este formată din două lentile: una convergentă ,
alta divergentă. În lunetă se formează o imagine virtuală, mărită
şi dreaptă.
E25 Aparatul foto
(BAZĂ, fişa de lucru B)
Lentila obiectiv a aparatului este un sistem convergent, care
formează pe film o imagine reală, răsturnată şi micşorată.
obiect din sticlă
lupă
obiect din sticlă
lupă