ŞI EEDUCAŢIA PPENTRU CETĂŢENIE DDEMOCRATICĂ...2006/05/02 · Citind recent nu doar...

ISTORIA SSECOLULUI AAL XXX-LLEA

ŞI EEDUCAŢIA PPENTRU

CETĂŢENIE DDEMOCRATICĂ

Valentin BăluţoiuLucia Copoeru

Aurel Constantin SoareEcaterina StănescuConstantin Vitanos

Lucrarea a fost elaboratã în cadrul Proiectului „Predarea istoriei ºi educaþia pentru cetãþenie democraticã înRomânia”, conceput ºi implementat prin cooperarea dintre:

Centrul Educaþia 2000+ (CEDU, România), organizaþie membrã a Open Soros Network (SON, România)Asociaþia Europeanã a Profesorilor de Istorie (EUROCLIO, Haga, Regatul Þãrilor de Jos)

Finanþatori:Fundaþia Pentru o Societate Deschisã, România prin Centrul Educaþia 2000+Ministerul Afacerilor Externe a Regatului Þãrilor de Jos (Programul MATRA) prin EUROCLIO

The guide was developed in the framework of the Project „Fostering History and Citizenship Education inRomania”, designed and implemented in co-operation between:

Center Education 2000+ (CEDU, Romania), member of Soros Open Network (SON, Romania)European Standing Conference of History Teachers’ Associations (EUROCLIO, Hague, the Netherlands)

Financed by:Open Society Foundation, Romania through Center Education 2000+Ministry of Foreign Affaires (MATRA Programme), the Netherlands through EUROCLIO

Referenþi ºtiinþifici:• Vikki Askew (Leeds Grammar School, Marea Britanie)• Monica Dvorski (Centrul Educaþia 2000+)• Joke van der Leeuw-Roord (EUROCLIO, Regatul Þãrilor de Jos)• Rodica Mihãilescu (Colegiul Naþional Gheorghe Lazãr, Bucureºti)• Bogdan Murgescu (Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureºti)• Andrea Peto (Central European University, Ungaria)• Mihai Stamatescu (Liceul Traian Lalescu, Orºova)• Magda Stan (Liceul Nicolae Iorga, Bucureºti)• Anca Tîrcã (Consultant Educaþional)• Ineke Velduis-Meester (Universitatea din Groningen, Regatul Þãrilor de Jos)

Coordonatori proiect:• Joke van der Leeuw-Roord (EUROCLIO)• Nicoleta Sasu (Centrul Educaþia 2000+)• Mihai Manea (Centrul Educaþia 2000+)

Experþi:• Carol Cãpiþã (Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureºti)• Laura Cãpiþã (Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei)• Doru Dumitrescu (Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii)• Eugen Palade (Centrul Educaþia 2000+)

Redactoare: Florentina Sâmihãian (Centrul Educaþia 2000+)

Copertã ºi graphic design: Eugen GusteaLayout design: Könczey ElemérPaginare: Tánczos András, Fazakas Botond

Editare: Laura Codreanu

Tehnoredactare: Nicoleta Sasu (Centrul Educaþia 2000+)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiIstoria secolului al XX-lea ºi educaþia pentru cetãþenie democraticã / Valentin Bãluþoiu, Lucia Copoeru, AurelConstatin Soare,… – Bucureºti: Educaþia 2000+, 2006ISBN (10) 973-87592-4-2; ISBN (13) 978-973-87592-4-4

I. Bãluþoiu, ValentinII. Copoeru, LuciaIII. Soare, Aurel Constantin

94"19"

• Cuvânt înainte (Alexandru Criºan) • 4• Prezentarea proiectului Predarea istoriei ºi educaþia pentru cetãþenie democraticã în România (Nicoleta Sasu) • 7•Argumentul pachetului educaþional (Mihai Manea) • 9

• Miºcãri de populaþii în secolele XX ºi XXI (Ecaterina Stãnescu)Argumentul modulului • 11Tabel metodologic • 13Tabel cronologic • 15

I. Cauzele migraþiilor contemporane. Tipuri de miºcãri de populaþii în secoleleal XX-lea ºi al XXI-lea • 20

II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane • 35III. Consecinþele migraþiilor contemporane • 44

Sugestii metodologice • 58Personalitãþi ºi instituþii implicate în migraþiile contemporane • 66

• Dialog intercultural (Lucia Copoeru)Argumentul modulului • 69Tabel metodologic • 71

I. Diversitatea – resursã în construcþia europeanã? • 74II. Naþiune ºi naþionalism • 94

III. Dialogul intercultural – utopie sau realitate? • 107

• Mesajul culturii contemporane (Constantin Vitanos)Argumentul modulului • 117Tabel metodologic • 119Tabel cronologic • 121

I. Cultura tinerilor – valori, idealuri, aspiraþii • 124II. Omul în centrul globalizãrii • 141

•Cooperare ºi conflict (Aurel Constantin Soare)Argumentul modulului • 159Tabel metodologic • 161Tabel cronologic • 164

I. Impactul rãzboiului asupra societãþii • 167II. Terorismul – o ameninþare la adresa securitãþii mondiale • 180

III. Paºi cãtre integrare (perspectiva româneascã – NATO-Uniunea Europeanã) • 189

•Democraþia ºi drepturile omului în secolul XX (Valentin Bãluþoiu)Argumentul modulului • 197Tabel metodologic • 199Tabel cronologic • 202

I. Totalitarismul ºi democraþia liberalã • 206II. Schimbarea statutului femeii în secolul al XX-lea • 216

III. Integrarea europeanã ºi drepturile omului • 232Sugestii metodologice • 243

• Glosar de termeni (Mihai Manea) • 245• Bibliografie generalã (Mihai Manea) • 253

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

VALORILE PENTRU CARE EDUCÃM

Citind recent nu doar controversata, dar ºi excelenta carte a luiHoward Gardner, Mintea disciplinatã. Educaþia pe care o meritãorice copil, dincolo de informaþii ºi de teste standardizate(Editura Sigma, Bucureºti, 2004), am dat de o serie de afirmaþii,valoroase pentru orice discuþie în jurul dilemelor care frãmântãîn momentul de faþã educaþia de pretutindeni. Valoroase, aºadar,ºi în contextual acestei cãrþi, care invitã, în mod programatic, lareflecþie, la dialog ºi, de ce nu, la interogaþie: Ce ºi de ce anumeînvãþãm la ºcoalã? Cum anume învãþãm? La ce ne serveºte, înfond, cultura ºcolarã? Ce anume este, la urma urmei, culturaºcolarã? Un set de date, fapte ºi informaþii imuabile careurmeazã/trebuie sã se depoziteze temporar în memorie? Sau,dimpotrivã, un ansamblu dinamic, catalizator de viitoare energii,în mãsurã sã ne punã pe gânduri, sã ne îndemne spre reflecþie ºi,poate, în cele din urmã, sã lase urme adânci în conºtiinþe? Cât deimportante sunt datele ºi faptele? Cât de importante suntreflecþiile pe care le genereazã acestea? Cu ce anume rãmânem, înultimã instanþã, pentru tot restul vieþii, la nivelul proprieiarhitecturi mentale, morale, sufleteºti … deci „umane”, dupã ceuitãm „tot” sau „aproape tot” ce este factologic în educaþie? „Nupentru ºcoalã, ci pentru viaþã învãþãm” – suna un vechi dicton...

Dar sã revenim la citate: „În ultimã instanþã, educaþia are de-aface cu modelarea anumitor tipuri de indivizi – tipurile depersoane pe care eu (ºi alþii) visez sã le regãsesc printre tineriilumii. Îmi doresc din toatã inima sã existe fiinþe umane care sãînþeleagã lumea, sã trãiascã prin aceastã înþelegere ºi sã vrea – cuardoare ºi fãrã preget – sã o schimbe în bine. Astfel de cetãþeni sepot naºte dacã elevii învaþã sã înþeleagã lumea aºa cum a fost eadescrisã de cei care au studiat-o cu atenþie ºi care au trãit în ea cugrijã [s.n.], dacã vor cunoaºte ce au realizat alþii – suiºurile,coborâºurile, drumul drept ºi cãile ocolite – ºi dacã vor învãþasã-ºi orienteze mereu propria viaþã în funcþie de posibilitãþileumane, inclusiv în funcþie de cele la care nimeni nu s-a gânditînainte”.

„Asemeni studierii ºtiinþei ºi artei, prezentarea evenimenteloristorice poate fi fascinantã în sine, însã ele (evenimentele – n.n.)au o semnificaþie mai largã. Cred cã oamenii sunt mai capabilisã-ºi orienteze cursul vieþii ºi sã ia decizii importante când ºtiucum au fãcut alþii faþã presiunilor ºi dilemelor, în cursul istoriei,în contemporaneitate […] Numai având o astfel de înþelegereputem reflecta la responsabilitatea fiinþelor umane de

4

5

pretutindeni de a se opune genocidului din Ruanda ºi fostaIugoslavie, ºi de a-i aduce pe responsabili în faþa justiþiei”.

„În sfârºit, revin la problema indispensabilã a valorii [s.n.]: cevalori educaþionale ne sunt dragi ºi cum ne asigurãm cã oeducaþie bunã este ºi o «educaþie umanã» pentru toate fiinþeleumane”.

Cele trei citate de mai sus ilustreazã la modul emblematicipotezele iniþiale ale proiectului care a generat aceastã carte. Esteistoria o ºtiinþã despre trecut? Sau, dimpotrivã, ajutându-ne sãînþelegem trecutul, istoria ne poate orienta paºii spre viitor?

A reflecta asupra trecutului pentru a înþelege prezentul, dar maiales pentru a proiecta un viitor mai bun este, dupã mine, esenþa aceea ce studiul istoriei le poate oferi tinerilor. Tocmai prinaceasta, învãþarea istoriei este una dintre cãile privilegiate aleeducaþiei pentru o cetãþenie activã ºi responsabilã. Or, educaþiapentru o cetãþenie activã ºi responsabilã este una necesarmenteimpregnatã de valori.

Acestea sunt premisele de la care a pornit ºi proiectul Predareaistoriei ºi educaþia pentru cetãþenie democraticã în România ºicartea de faþã. Ambele propun o istorie vie, lipsitã de festivism ºianiversãri, dincolo de date ºi fapte, o istorie dilematicã,problematizatã, deschisã spre reflecþie, generând interogaþiiproductive ºi provocând gândirea criticã ºi activã a tinerilor.Elevii sunt invitaþi sã dialogheze cu faptele avute în vedere, sãînþeleagã sensul lor profund ºi dinamica lor generatoare deevoluþii neaºteptate. Prin toate acestea, lucrarea de faþã îºipropune sã contribuie la formarea unor tineri care doresc sãînþeleagã miezul lucrurilor, sã deconstruiascã evenimentul istoricpentru a-i înþelege sensul profund ºi mesajul pentru ziua de azi,dar mai ales pentru ziua de mâine.

Tinerii care înþeleg ceea ce li se întâmplã lor ca indivizi ºicomunitãþii mai largi din care ei fac parte ºi care îºi verificãpermanent ipotezele ºi reflecþiile au bune ºanse sã fie cetãþeniresponsabili faþã de ceea ce se întâmplã în jur. Or, interesulpentru mersul lucrurilor ºi reflecþia activã sunt premiseleviitoarei participãri civice.

Au nevoie tinerii de o asemenea educaþie? Fãrã îndoialã,rãspunsul este afirmativ. Aproape cã nu mai e nevoie deargumente. Dilemele cu care se confruntã societatea ºi, odatã cuea, tinerii, sunt numeroase. Cum se îmbinã valorile tradiþionalecu cele ale lumii de azi? Ce este tradiþional ºi ce este modern? Ce(mai) este vechi ºi ce este nou? Cum se îmbinã globalizarea cunecesara „globalizare”, care ne ajutã sã pãstrãm elementeledefinitorii ale unei identitãþi care ne defineºte totuºi? Cum putemfi deopotrivã cetãþeni ai României, dar ºi cetãþeni ai lumii? Cumreuºim sã structurãm o societate bazatã pe cunoaºtere încondiþiile în care ºcoala ne împinge, încã ºi mai degrabã, sprereproducerea decât spre producerea cunoaºterii?

CUVÂNT ÎNAINTE

Dincolo de lozinci, de discipline ºcolare, de „tema pentru acasã”ºi de „ceea ce trebuie învãþat pentru a doua zi”, tinerii trebuie sãînþeleagã de ce valorile sunt elementele reglatoare ale fiinþei peparcursul întregii existenþe. Lumea de astãzi are prea multeexemple despre unde anume pot duce cunoºtinþele ºicompetenþele nedublate de atitudini, crezuri ºi valori ferme.

Cum va reuºi ºcoala sã ducã la acest dublaj necesar? Nu estesimplu de dat un rãspuns. Poate cã ºcoala va trebui sã renunþetreptat la pretenþia de a da ºi de a forma totul în materie depersonalitate. ªcoala este locul în care nu putem ºi nici nutrebuie sã învãþãm totul. Dar unde va trebui sã învãþãm sãînþelegem, sã apreciem, sã acceptãm ºi sã asumãm, dacã estecazul, provocãrile cu care ne confruntãm zi de zi. Iar dacã avemun sistem solid de valori, avem ºanse infinit mai mari sã neasumãm ºi sã rãspundem activ acelor provocãri care duc lumeadin jurul nostru un pas mai departe.

Alexandru CriºanPreºedinte ExecutivCentrul Educaþia 2000+

ISTORIA SECOLULUI AL XX-LEA ªI EDUCAÞIA PENTRU CETÃÞENIE DEMOCRATICÃ

6

Scopul proiectului este sã contribuie la realizarea unor schimbãrimajore în domeniul predãrii istoriei ºi a educaþiei pentrucetãþenie democraticã, subliniind importanþa valorilor pãcii,stabilitãþii ºi democraþiei. Proiectul sprijinã eforturile de pregãtirea sistemului educaþional din România pentru a atinge standardeleeuropene.

Obiectivele proiectului:– sã faciliteze înþelegerea noii abordãri curriculare pentru

predarea ºi învãþarea istoriei în România;– sã promoveze valorile susþinute de noul curriculum, precum:

toleranþa, înþelegerea reciprocã, democraþia;– sã dezvolte materiale didactice direct utilizabile în predarea ºi

studierea unor teme de istorie, oferind posibilitatea introduceriiunor noi abordãri metodologice;

– sã pregãteascã profesorii implicaþi în proiect pentru utilizareanoilor materiale ºi metodologii la clasã ºi sã îi abiliteze caformatori ºi persoane-resursã la nivel local;

– sã consolideze Asociaþia Profesorilor de Istorie din România,facilitând afilierea acesteia la EUROCLIO.

Grupuri þintã:Profesori de istorie, autori de manuale ºi materiale didactice,formatori, specialiºti în elaborarea curriculumului, elevi.

Activitãþile proiectului:– întâlniri pe plan local ale echipei din România;– întâlniri management de proiect ale celor douã echipe din

Olanda ºi din România;– seminarii de formare a profesorilor;– elaborarea pachetului educaþional;– publicarea pachetului educaþional;– constituirea (ºi Adunarea Generalã) a Asociaþiei Profesorilor de

Istorie din România APIR-CLIO;– sesiuni de diseminare a proiectului;– diseminarea pachetului educaþional;– participarea la activitãþile pe plan internaþional a profesorilor

implicaþi în proiect;– monitorizarea profesorilor de istorie.

7

PREZENTAREA PROIECTULUIPREDAREA ISTORIEI ªI EDUCAÞIA PENTRUCETÃÞENIE DEMOCRATICÃ ÎN ROMÂNIA


Rezultate:a. Pachet de resurse didactice pentru predarea istoriei ºi a

educaþiei pentru cetãþenie democraticã în România:– materiale novatoare ºi disponibile pentru utilizarea directã

în clasã, fiind însoþite de recomandãri pedagogice.b. Formarea de cadre didactice:

– 50 profesori de istorie sunt formaþi în cadrul proiectului;– aproximativ 500 cadre didactice formate pe termen lung, ca

urmare a efectului de multiplicare în diferite regiuni dinRomânia;

– materiale din cadrul proiectului vor fi utilizate în procesulformãrii iniþiale ºi continue a cadrelor didactice;

– în fiecare an, noi cadre didactice vor fi formate pe bazaideilor noi formulate ºi a materialelor din cadrul proiectului;

– în fiecare an ºcolar, peste 18.000 de elevi vor fi educaþi cuajutorul materialelor din cadrul proiectului; acest numãr vacreºte pe mãsurã ce numãrul profesorilor formaþi va creºtede la un an la altul.

c. Dezbateri publice cu privire la modalitãþile de stimulare apredãrii istoriei ºi educaþiei pentru o cetãþenie democraticã înRomânia:– va exista un interes public ºi politic crescut ºi o mai mare

atenþie acordatã acestui subiect;– un cadru de organizare mai bun ºi mai mult sprijin pentru

identificarea de soluþii la aceastã problemã.d. Crearea unei reþele de profesori de istorie, cu caracter naþional,

puternicã ºi activã în România:– constituirea unei reþele de profesori de istorie dornici ºi

capabili de a promova noul în domeniul predãrii-învãþãriiistoriei;

– un mod de abordare critic ºi constructiv cu privire la rolulistoriei ºi al educaþiei pentru o cetãþenie democraticã însocietatea româneascã;

– întãrirea relaþiilor de colaborare pe plan internaþional, încadrul reþelei EUROCLIO, ale Asociaþiei Profesorilor deIstorie din România APIR-CLIO.

Parteneri:– EUROCLIO, Asociaþia Europeanã a Profesorilor de Istorie– Centrul Educaþia 2000+

Parteneri asociaþi:– Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii din România– Consiliul Naþional pentru Curriculum– Serviciul Naþional pentru Evaluare ºi Examinare– Centrul Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul

Preuniversitar– Inspectoratele ªcolare Judeþene

Nicoleta SasuCoordonator ProgrameCentrul Educaþia 2000+

8

Într-un moment în care accentul principal în cadrul demersuluididactic trece de la informativ la formativ, profesorul de istorieare o responsabilitate deosebitã. Aceasta derivã din rãspunsulcare se dã întrebãrilor de tipul: De ce învãþãm istoria? Cum ajutãistoria la pregãtirea cetãþeanului, pentru a participa la viaþa uneisocietãþi democratice? Cât de multã istorie trebuie predatã laclasã? Ce fel de istorie studiem?

Aºadar, predarea istoriei trebuie sã se concentreze pe utilizareaabilitãþilor elevilor privind gândirea criticã ºi independentã, peresponsabilitatea fiecãrui individ, pe curiozitate, pe valorilemultiperspectivitãþii ºi democraþiei, toleranþei, pe cultivarea unuimod de abordare pluralist, pentru a educa cetãþeni responsabili ºibine pregãtiþi pentru o societate democraticã.

Cunoscutul savant britanic Sir Betrand Russell era de pãrere cã„noul este întotdeauna provocator, cãci invitã pe oameni la maimultã reflecþie”.

Oricine s-ar pregãti sã deschidã lucrarea de faþã ar gândi iniþial cãva întâlni o simplã culegere de surse istorice. Având în mintecuvintele cunoscutului gânditor ºi parcurgând cu atenþie paginilece urmeazã, cititorul va descoperi însã un material inedit în ceeace priveºte conþinutul, modalitatea de abordare, sugestiile deactivitãþi, glosarul de termeni, aºezarea în paginã º.a.

Atunci când, în urmã cu aproximativ patru ani, echipa decoordonare a proiectului Predarea istoriei ºi educaþia pentrucetãþenie democraticã în România se reunea pentru a decideobiectivele generale ale proiectului ce urma sã se deruleze, de laînceput s-a subliniat necesitatea alcãtuirii ºi implementãrii demateriale didactice, direct utilizabile în abordarea unor teme deistorie, oferind posibilitatea introducerii unor noi abordãrimetodologice ºi care, în acelaºi timp, sã constituie un suportpentru formarea profesorilor de istorie ºi de ºtiinþe socio-umaneºi, totodatã, sã sprijine educaþia pentru cetãþenie democraticãprin intermediul predãrii ºi învãþãrii istoriei.

Astfel, au luat naºtere paginile ce urmeazã. Acestea sunt rodulunei munci de echipã, deloc simple, a numeroase discuþii ºidezbateri de idei între autori, membri ai echipei de coordonare aproiectului, experþi din România, Olanda, Marea Britanie,Ungaria. La acestea s-au adãugat reacþiile participanþilor dincadrul proiectului ºi rezultatele etapei de monitorizare ºidiseminare.

Volumul de faþã s-a dorit de la început a fi un material novator,depãºind textul tradiþional; ºi-a propus sã evidenþieze,

9

ARGUMENTULPACHETULUI EDUCAÞIONAL


deopotrivã, valorile europene ºi atitudinile democraticepromovate de noul curriculum, al disciplinei, dar ºi cel deformare – cooperarea, toleranþa, înþelegerea reciprocã.

Materialul este structurat în cinci capitole, în care sunt abordateprobleme ale secolelor XX ºi XXI, extrem de actuale pentrutânãra generaþie ºi nu numai, ca de exemplu: miºcãrile depopulaþie, dialogul intercultural, mesajul culturii contemporane,cooperare ºi conflict, democraþie ºi drepturile omului.

Fiind destinat, în principal, profesorilor, volumul nu se doreºtesub nici o formã un manual sau un text obligatoriu, ci, mai ales,un material auxiliar, care sã îl sprijine pe profesor în demersulsãu la clasã. De aceea, în paginile sale, se regãsesc un argument,corespunzãtor fiecãrui capitol, un tabel cronologic ºi, respectiv,unul de prezentare al modulului – concepte, cuvinte cheie,valorile cetãþeniei democratice, competenþele cetãþenieidemocratice, rezultatele aºteptate, competenþele specifice,exprimate prin curriculumul de istorie, categoriile de surse,metodele de utilizat, sugestii metodologice pentru activitãþiviitoare. Lucrarea este completatã cu un glosar de termeni ºi obibliografie.

Lucrarea de faþã este, mai înainte de toate, un pas înainte, unexemplu despre cum ar trebui sã arate materialele pentru ora deistorie ºi nu are deloc pretenþia unei exhaustivitãþi sau cã toateproblemele abordate au fost întrevãzute prin intermediulmetodelor celor mai adecvate.

Ceea ce autorii au realizat în aceste pagini a fost doar sã sugerezeteme de dezbatere, ºi, în special, sã ofere un material de lucruprofesorilor de istorie din România. Autorii nu au pretenþia cã auspus ultimul cuvânt ºi cã au dat verdicte, ci doar sã indice unelecãi prin care sã acþioneze în cadrul demersului didactic.

Dacã autorii au reuºit în abordarea lor îndrãzneaþã, ne-o potspune doar beneficiarii volumului, profesorii de istorie.

Mihai ManeaConsultant/Coordonator ProgrameCentrul Educaþia 2000+

10

1. Realitatea fenomenului migraþiei de-a lungul istoriei. Miºcãrilede populaþii sunt o realitate permanentã în istoria omenirii;probabil cele mai cunoscute, datoritã impactului lor, sunt celecare, o datã cu secolul al IV-lea, au contribuit la destrãmarea lumiiantice ºi la constituirea unei lumi noi, cea a evului mediu.

Migraþiile sunt însã omniprezente ºi în timpurile noastre. Europasecolului al XX-lea a cunoscut o permanentã miºcare depopulaþii, cauzele ei fiind complexe; aceastã realitate se vapãstra, desigur, ºi în secolul al XXI-lea. Drept urmare, specialiºtiîn domeniul ºtiinþelor sociale, jurnaliºti ºi politicieni discutã dince în ce mai des, mai sincer ºi mai profund despre problemele

11

MIªCÃRI DE POPULAÞIIÎN SECOLELE XX ªI XXI

CE SCHIMBÃRI AU DETERMINATMIGRAÞIILE CONTEMPORANEªI CE CONSECINÞE PROVOACÃ ELE?

Fata afganã. Steve McCurry este fotograf al revistei National Geografic. În anul1984 a fãcut o fotografie devenitã faimoasã sub numele de „Fata afganã”. Eareprezenta o tânãrã afganã refugiatã într-o tabãrã din Pakistan. Dupã 17 ani, înanul 2002, el a cãutat-o din nou. A descoperit-o ºi a fotografiat-o, într-o localitatedin apropierea oraºului Peshawar. Cu acest prilej a aflat ºi numele fetei:Sharbat Gula – în traducere, Bãutura dulce.

ECATERINA STÃNESCU

ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI

fluxurilor de populaþii, despre fenomenele legate de integrareamigranþilor, contactul culturilor, diaspora, adicã despre tot ceeace urmeazã miºcãrilor, voluntare sau impuse, ale bãrbaþilor,femeilor ºi copiilor în afara frontierelor statelor sau în interiorulacestora.

2. Migraþia ca fenomen obiºnuit, nu ca excepþie – rezultat alintegrãrii europene ºi al globalizãrii. Acest interes meritãsemnalat pentru cã tot ceea ce pânã acum era considerato excepþie, o anomalie în raport cu condiþia sedentarã acomunitãþilor umane, ºi anume exilul, dezrãdãcinarea, drumul,înfruntarea cu strãinul ºi strãinãtatea, precum ºi reflectareatuturor acestora în imaginar, începe sã fie perceput astãzi,în urma unei schimbãri radicale de atitudine, ca aparþinândcotidianului, uneori provocând necazuri, alteori generând noivalori în interiorul unei comunitãþi.

Europa clãditã în ultima jumãtate de secol este pe cale sãschimbe fundamental concepþia asupra migraþiilor. Prin Tratatulde la Maastricht, din 1992, se realizeazã nu numai o imensã piaþãcomunã în interiorul Uniunii Europene, ci ºi proiectul uneiconstrucþii politice cum nu a mai existat pânã acum.Administrarea acestor noi frontiere, în respectul drepturiloromului, va constitui prima mare provocare lansatã de migraþie înperioada urmãtoare.

3. Acceptarea diferenþelor. O altã provocare se referã larecunoaºterea deosebirilor. Fie cã este vorba de pogrom, devânãtoarea homosexualilor sau de violenþa împotriva negrilor,societatea umanã a trebuit sã înveþe, într-un proces durerospentru victimele persecuþiilor, sã accepte deosebirile. Atacurilerasiste, peste tot în Europa, împotriva centrelor de primire a celorcare cer azil, ne aratã fragilitatea acestui proces de recunoaºtere ºitolerare a diversitãþii provocate de migraþie.

4. Migraþia – o provocare ºi pentru România. Migraþia trebuiecunoscutã ºi înþeleasã ºi de elevii noºtri, pentru cã ea a devenito provocare ºi pentru România care este astãzi þarã-sursã, þarã detranzit, precum ºi þarã de destinaþie pentru migranþi. Dacã pânãîn 1989 migraþia era privitã ca un fenomen negativ, în prezentRomânia îºi reconsiderã aceastã atitudine ºi acceptã apreciereasusþinutã de multe alte state europene conform cãreia, printr-omigraþie controlatã, se poate acþiona pozitiv asupra unor realitãþiprecum scãderea demograficã sau cea economicã.

5. Sursele folosite. Datã fiind complexitatea acestui fenomen alistoriei contemporane ºi al istoriei foarte recente, sursele folositesunt variate, alese conform principiului multiperspectivitãþii: dela mass-media la literatura de specialitate, de la istoria oralã lafilme, afiºe ºi literatura de ficþiune. Recomandãm activitãþi princare elevii sã fie iniþiaþi în critica surselor istorice, precum ºiutilizarea surselor din cadrul altor teme din pachetul educaþional:Impactul rãzboiului asupra vieþii oamenilor, Totalitarismul,Globalizarea, Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?.

12


13

TABEL METODOLOGIC

Tema I. Cauzele migraþiilor contemporane. Tipuri de miºcãri de populaþiiîn secolele al XX-lea ºi al XXI-lea

Concepte – Cauzalitate: cauze principale, secundare, cauze de lungã ºi de scurtãduratã (generale ºi imediate)

Întrebãri cheie – I.1. Cine ºi în ce împrejurãri (din ce cauze) ia decizia de a migra?– I.2. Este migraþia pe Internet un tip de migraþie contemporanã?– I.3. Care sunt deosebirile dintre migraþia voluntarã ºi cea forþatã?

Cuvinte cheie – Colonizare– Decolonizare– Emigrant– Globalizare– Imigrant– Migrant– Migraþie

– Migraþie legalã– Migraþie ilegalã– Migraþie economicã– Migraþie virtualã– Migraþie forþatã– Migraþie netã

Valorile educaþiei pentrucetãþenie democraticã

– Independenþa în gândire, respectul pentru argumentul raþional,respectarea legii

Competenþe prineducaþia pentrucetãþenie democraticã

– Receptarea criticã a informaþiilor din mass-media, studiul critic alrealitãþii

– Evaluarea diferitelor puncte de vedere

Competenþe princurriculum-ul de istorie

– Analizarea factorilor economici, politici ºi culturali care alcãtuiescimaginea unei societãþi

Rezultate aºteptate – Elevii sã identifice dintr-un complex de cauze pe cele decisive înluarea hotãrârii de a migra

Tipuri de surse – Literatura de specialitate ºi deficþiune

– Harta

– Presa– Istoria oralã

Metode didactice – Eseu de cinci minute– Termeni cheie iniþiali

– ªtiu, vreau sã ºtiu, am învãþat– Dezbatere

Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Concepte – Continuitate ºi schimbare, propagandã

Întrebãri cheie – II.1. Unde ºi de unde au migrat oamenii în sec. XX-XXI?– II.2. Migraþiile contemporane afecteazã ºi regiunea în care eu trãiesc?

Cuvinte cheie – Deportare– Dictaturã– Propagandã– Refugiat

– Sezonier– Totalitarism– Vizã


– Flexibilitate ºi adaptare la schimbare, responsabilitate socialã ºimoralã


14

Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Competenþe prineducaþia pentru cetãþeniedemocraticã

– Abilitatea de a folosi oportunitãþile oferite de Uniunea Europeanã– Capacitatea de a face legãtura între experienþele personale ºi cele

generale cu privire la diversitate


– Plasarea evenimentelor într-un context istoric mai larg: românesc,european sau mondial

Rezultate aºteptate – Elevii sã formuleze consecinþele situaþiilor în care principiiledemocratice sunt respectate sau încãlcate

Tipuri de surse – Literatura de specialitate– Harta– Statistici

– Presa– Istoria oralã

Metode didactice – Brainstorming– Turul galeriei

– Gândiþi, lucraþi în perechi,comunicaþi

Tema III. Consecinþele migraþiilor contemporane

Concepte – Drepturile omului

Întrebãri cheie – Care este impactul migraþiei asupra comunitãþii de plecare, dedestinaþie, precum ºi asupra oamenilor implicaþi în migraþie ?

– III.1. Cum modificã migraþia viaþa migranþilor?– III.2. Care este impactul migraþiilor asupra þãrilor implicate?– III.3. Care este preþul plãtit de cei implicaþi în migraþia contemporanã?

Cuvinte cheie – Azil– Azilant– Asimilare– Discriminare– Discriminare pozitivã– Integrare– Intoleranþã

– Migraþie etnicã– Naturalizare– Prejudecãþi– Rasism– Solicitant de azil– Stereotip– Xenofobie


– Respectarea valorilor democratice– Respectul pentru sine ºi pentru celãlalt– Aprecierea demnitãþii umane, respingerea stereotipiilor ºi a prejudecãþilor

Competenþe prineducaþia pentrucetãþenie democraticã

– Susþinerea diversitãþii ºi a coeziunii sociale– Înþelegerea ºi acceptarea diversitãþii– Toleranþã ºi intoleranþã


– Recunoaºterea ºi acceptarea interculturalitãþii

Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra beneficiilor ºi a pierderilorprovocate de migraþii

Tipuri de surse – Afiºe– Legislaþie– Harta

– Istoria oralã– Presã– Filme

Metode didactice – Joc de rol– SINELG– Gruparea elevilor în funcþie de o

atitudine

– Cubul– Studiul de caz– Jurnalul cu dublã intrare– ªtiu – vreau sã ºtiu – am învãþat


15

TABEL CRONOLOGIC

Contextul istoric: local, european,universal Miºcãri de populaþii

– Revoluþia industrialã din Europa de Vestdeterminã ºi o creºtere demograficã(populaþia creºte de la 266 mil. locuitoriîn 1850 la 450 mil. loc. în preajmaprimului rãzboi mondial).

– România independentã ia mãsuri pentrudezvoltarea unei economii moderne:crearea unui sistem bancar, acordurieconomice, extinderea cãilor ferate,dezvoltarea industriei.

1900

– Europenii migreazã cãtre alte continente,în special America (între 1871-1915, 36mil. europeni au pãrãsit continentul,dintre care aprox. 30 mil. definitiv).

– Existã ºi o migraþie internã, de la sat laoraº, prin urbanizare, precum ºi unaintra-europeanã (5-6 mil. ruºi au trecutmunþii Urali pentru a se instala înspatiul transsiberian).

– Franþa este prima þarã europeanã carecunoaºte imigraþia în masã, dinspreþãrile vecine (Germania, Elveþia, Spania,Italia), fiind urmatã de Elveþia,Germania, Marea Britanie, Belgia ºiLuxemburg.

– Primul rãzboi mondial.– România se implicã în acest rãzboi,

începând cu anul 1916, în Antantã,având ca scop reîntregirea naþionalã.

1914-1918

– Refugiaþii de rãzboi în regiunileimplicate în lupte.

– Mii de armeni, supravieþuitori aigenocidului din anul 1915, s-au refugiatîn Rusia, Franþa ºi America.

– Destrãmarea imperiilor rus, austro-ungar,turc ºi german, formarea statelornaþionale.

– Prin deciziile plebiscitare ale românilor,se formezã statul naþional unitar român.

1918-1920

– Deplasãri provocate de trasarea noilorgraniþe. Spre exemplu, în Ungaria s-austabilit aprox. 400.000 de maghiari,venind din România, Cehoslovacia ºiIugoslavia, iar în Bulgaria, peste 200.000de persoane din Macedonia, Turcia ºiDobrogea.

– Conferinþa de pace de la Paris.– Tratatele de la Versailles, Trianon, Saint

Germain ºi Paris recunosc unitateastatului român.

1919-1920

– Deplasãri provocate de retrasarea hãrþiiEuropei. Statul naþional devine forþa careîi controleazã pe locuitori, majoritari ºiminoritari, aceasta manifestându-se ºiprin controlul paºapoartelor.

– Rãzboi civil în Rusia.1918-1921

– Emigrarea celor care se temeau sau seîmpotriveau regimului comunist, ,,ruºiialbi” (între 2 ºi 3 mil. persoane).

– Refacerea economicã dupã înlãturareadistrugerilor provocate de primul rãzboimondial.

1922-1928

– Migraþia „cerutã” de planurile deextindere economicã, precum ºi deproblemele demografice provocate derãzboi. Statele interesate realizeazãacorduri pentru recrutarea imigranþiloreconomici.


16


– Instaurarea regimurilor de dreapta înItalia ºi Germania ºi a regimului destânga, comunist, în URSS. 1922-1933

– Migraþia opozanþilor regimurilorextremiste, precum ºi a celor vizaþi depoliticile dictatoriale: militanþiantifasciºti italieni, antihitleriºti ºi evrei.Deportãrile ordonate de Stalin.

– Marea crizã economicã mondialã.– Economia României este puternic

afectatã de aceastã crizã.1929-1933

– Migraþia de ,,restituire” voluntarã sauforþatã a forþei de muncã.

– Rãzboi civil în Spania.

1936-1939

– Migraþia din zonele de conflict: ojumãtate de milion de spanioli trecPirineii, în martie 1939, pentru a scãpade armatele franchiste.

– Presiuni diplomatice asupra României,care este obligatã sã cedeze URSS,Ungariei ºi Bulgariei teritorii carereprezintã o treime din suprafaþa þãrii.

1940

– Refugierea românilor din teritoriilecedate.

– Al doilea rãzboi mondial.– România este iniþial neutrã (1939), apoi

este aliata Germaniei, alãturi de careluptã în Est. În august 1944 intrã înalianþa Naþiunilor Unite.

1939-1945

– Dislocarea a numeroase comunitãþi dinzona fronturilor de luptã sau dinapropierea lor; migrarea celor vizaþi depersecuþiile rasiale ºi politice aleregimurilor dictatoriale. Se estimeazã cã30 mil. de persoane au fost deplasate înanii rãzboiului, în primul rând civili carefugeau din calea duºmanului. Spreexemplu, 520.000 de locuitori dinAlsacia ºi Lorena au fugit din cauzainvaziei germane; în 1940 numaijumãtate s-au întors. În ultimele luni alerãzboiului, mai mult de 10 mil. germanidin Prusia Orientalã, Pomerania ºiSilezia se refugiazã în zonele vestice,aflate sub controlul Naþiunilor Unite.

– Noi graniþe în Europa, instaurarearegimurilor comuniste în est ºi a cortineide fier pe continent, începutulrãzboiului rece.

1945-1946

– Migraþii etnice ºi politice. Ungaria,România ºi Bulgaria au fãcut schimb depopulaþii. Peste 9 mil. de germani suntexpulzaþi din Prusia Orientalã, Polonia,Cehoslovacia ºi se aºeazã în RFG.

– Stalin continuã politica de persecuþii ºideporteazã în masã pe germanii din zonaVolgãi, pe tãtarii din Crimeea, pe o partea polonezilor ºi a locuitorilor þãrilorbaltice, sub acuzaþia de colaboraþionism.Aprox. 600.000 de persoane dinBasarabia ºi Carelia ºi-au cãutat refugiuîn afara graniþelor URSS.

– Sute de mii de est-germani au trecutgraniþa în sectorul apusean al Germaniei.


17


– Planul Marshall pentru ajutorareaEuropei, refuzat de URSS în numeletuturor statelor devenite comuniste, întrecare ºi România. Ea devenise, odatã cu30 dec. 1947, Republicã Popularã, prinimpunerea abdicãrii regelui Mihai I.

1948

– Reîncepe migraþia cãtre SUA, careacordã un statut special refugiaþilorpolitici. Este vorba despre Legea pentrupersoanele obligate sã migreze(Displaced Persons Act), din anul 1948,care a permis intrarea a 400.000 derefugiaþi din Europa de Est. Migraþiaforþei de muncã cerutã de refacereaEuropei occidentale.

– Prosperitate economicã în Europa denord ºi de vest: dezvoltare industrialã,creºterea numãrului de locuri de muncã.

1950-1970

– Creºte cererea de mânã de lucrueuropeanã ºi extra-europeanã: Franþa,Marea Britanie, Germania, Belgia, Þãrilede Jos, Suedia, Danemarca au fãcut apella mâna de lucru strãinã, aºa cum auprocedat ºi þãri care au fost iniþial þãri deemigrare, precum Italia, Spania,Portugalia, Grecia.

– Revolta anticomunistã din Ungaria.

1956

– 250.000 de unguri au pãrãsit þara, dincauza represiunii regimului lui JanosKadar; cei mai mulþi s-au putut aºeza înSUA, iar ceilalþi în Elveþia, Franþa ºiMarea Britanie.

– Construirea Zidului Berlinului.

1961

– În cursul celor 28 de ani de existenþã aZidului au fost ucise de grãniceri ºipoliþiºti 239 de persoane care au încercatsã treacã în Berlinul Occidental. 5.000 deest-germani au fost arestaþi la graniþã, iar4.000 au reuºit sã evadeze din lagãrulcomunist.

– Amploare maximã a procesului dedecolonizare, anul 1960 este considerat„Anul Africii”.

1960-1970– Locuitori ai fostelor colonii, europeni

dar ºi bãºtinaºi, migreazã cãtre fostelemetropole.

– Revolta anticomunistã din Cehoslovaciaºi intervenþia trupelor Pactului de laVarºovia.

1968– Refugierea celor care au susþinut revolta.

– Stagnare sau chiar regres al economieioccidentale.

– Regimuri autoritare în Europa (Spaniafranchistã, în Portugalia - Salazar ºi înGrecia - Regimul Coloneilor).

– Instaurarea regimurilor militare,autoritare, în þãri ale lumii a treia.

– Regimuri comuniste în Vietnam, Laos,Cambodgia.

– Rãzoi civil în Nicaragua, El Salvador.

1970-1980

– Renunþare la recrutarea forþei de muncãa imigranþilor.

– Emigraþie politicã, în special aintelectualilor ºi a membrilor partidelorpolitice interzise de autoritãþi.


18


– Criza petrolierã ºi necesitatearestructurãrii economiei occidentale.

– În România începe perioada cea maiapãsãtoare a regimului comunist al luiNicolae Ceauºescu.

1973-1974

– Limitarea imigranþilor economici;fenomenul este compensat dereîntregirea familiilor ºi de imigraþiaclandestinã pentru anumite sectoare deactivitate: construcþii, lucrãri publice,confecþii.

– Angola ºi Mozambic, foste coloniiportugheze, îºi proclamã independenþa. 1975

– Revenirea masivã în Portugalia arepatriaþilor (retornados).

– Prãbuºirea comunismului în Europade Est.

1989

– Revenirea etnicilor în þãrile-„mamã” prinpãrãsirea þãrilor de naºtere, foste statecomuniste. Migraþia, economicã saupoliticã, a locuitorilor din fostele þãricomuniste; spre exemplu, în anii 1991-1993, între 300.000 ºi 400.000 dealbanezi ºi-au pãrãsit þara, cei mai mulþifiind ilegal în Italia ºi Grecia.

– Reunificarea Germaniei.

1990

– Migraþie internã, între regiunile dinfostele RFG ºi RDG, precum ºi venirea înGermania a etnicilor germani din fostelestate comuniste din Europa. Spreexemplu, între 1989 ºi 1999, aprox.186.000 de etnici germani au pãrãsitRomânia.

– Începutul rãzboiului civil în fostaIugoslavie.

1991

– Refugiaþi din zonele conflictului etnic,religios ºi militar: 1991, din Croaþia;1992-1996 din Bosnia; 1998-1999 dinKossovo. Aprox. 4,6 mil. de persoane s-au refugiat fie în þãrile vecine(Macedonia, Albania, Grecia), fie în alteþãri europene unde au obþinut statut derefugiat. Cei mai mulþi, aprox. 150.000,sunt admiºi în Germania, urmatã deMarea Britanie, Franþa ºi Þãrile de Jos.

– Tratatul de la Maastricht, prin care sestabileºte extinderea Uniunii Europene.

1992

– Liberã circulaþie a capitalurilor ºi a forþeide muncã în spaþiul UE, fenomen care seînscrie în globalizare.

– Mobilitatea elitelor, a „creierelor” carelucreazã în firmele multinaþionale.

– Rãzboi civil în Rwanda.1994

– Refugiaþi în tabere organizate în þãrivecine.


19


– Tratatul de la Amsterdam, care cuprindepoliticile statelor membre UE în legãturãcu azilul ºi migraþiile, este adoptat deComisia Europeanã ºi de Consiliul deMiniºtri.

1999

– Statele semnatare desfãºoarã activitãþipentru uniformizarea legislaþiei privindimigranþii. În martie 2005, ComisiaEuropeanã lanseazã Cartea Verde amigraþiei economice, document cereprezintã o nouã invitaþie la dezbateripublice pentru armonizarea legislaþieiþãrilor UE în legãturã cu aceste aspecte.În acelaºi an, Comitetul de miniºtri alConsiliului Europei a adoptat un set de24 de principii directoare care detaliazãprocedurile de repatriere forþatã astrãinilor care locuiesc ilegal în þãrileUE. Textul este primul documentinternaþional care abordeazã toateetapele procedurii de repatriere forþatã,de la constatarea situaþiei ilegale pânã larepatrierea efectivã.

– Atentatele de la New York.

2001

– Toate statele, ºi mai ales cele vizate deastfel de ameninþãri, iau mãsurisuplimentare pentru supraveghereastrãinilor care intrã în þarã.

– Constituþia UE este respinsã prinreferendumuri în Franþa ºi Olanda. 2005

– Mass-media scrie despre ,,teama de Est”ca fiind una dintre cauzele acesteirespingeri.


Cauzele care determinã o persoanã sau un grup de oameni sãpãrãseascã þara de origine pentru a se stabili definitiv sau numaitemporar în altã þarã sunt multiple. Însã, de cele mai multe ori,poate fi identificatã o cauzã preponderentã. În funcþie de aceasta,sunt formulate ºi tipurile de migraþii ale secolelor al XX-lea ºi alXXI-lea.

Cercetãrile aratã cã fenomenele migratoare nu sunt numai crizedatorate schimbãrilor complexe ale secolelor al XX-lea – alXXI-lea, ci ele sunt fenomene ale evoluþiei umanitãþii, pentrucare trebuie sã ne pregãtim sã le înþelegem.

20

CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANEI.TIPURI DE MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE AL XX-LEA ªI AL XXI-LEA

PENTRU PROFESORTipurile de migraþii sunt definiteîn glosar.

CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE

21

CINE ªI ÎN CE ÎMPREJURÃRI IAHOTÃRÂREA DE A MIGRA? CINE ESTE RESPONSABIL PENTRUMIGRAÞIILE CONTEMPORANE?

1.

„Pentru Dora Sarafolean, clipade despãrþire definitivã delocurile pãrinteºti din satulbãnãþean n-a pãlit în amintire,deºi, ori de câte ori o evocã,glasul îi tremurã a lacrimã: amieºit prin curte, mama cu noidoi de mânã ºi cu…icoananoastrã – Iisus Hristos ºi MaicaDomnului, aºa, ca într-unpelerinaj dureros.Satul s-a creat în toamnã, cânda venit un activist de partid ºia împãrþit fiecãrei familii oparcelã de pãmânt, bãtând unþãruº numerotat în pãmânt.Casele erau din chirpici saudin pãmânt, cu acoperiº dinpaie de orez, ºi arãtau toate lafel: câte o camerã ºi câte o

bucãtãrie. Strãzile nu aveaunume, ci numere.ªcoala însã s-a fãcut ºi iarnalui 1951 n-a fost singura iarnãpe care aveau s-o petreacãbãnãþenii în Bãrãgan.Vara, la Mãzãreni veneauþãrani ºi vindeau fructe. MamaSarafolean a reuºit cu greu sãcumpere câteva kilograme decireºe. Fratele meu Silviu, carenu-ºi aducea aminte cum arãtaun pom cu fructe, a aninatcireºele în puiul de salcâm dincurtea casei, admirându-l apoicu licãrire nãzdrãvanã în ochi.Mama, vãzând aceasta, aînceput sã plângã, rugândCerul sã se îndure de copilulatât de inocent.”

1.1. COPILÃRIA DE PE GOLGOTA BÃRÃGANULUI

Tatiana Cernicova-Dincã, Bãrãganul – sârma ghimpatã a uneicopilãrii, în Mirela Luminiþa Murgescu, Silvana Rachieru,Adolescenþa ºi copilãria de altãdatã. Tinerii de azi cerceteazã istoriade ieri, Concursul EUSTORY, 2002.

Concursul ISTORIA MEA –EUSTORY este organizat deFundaþia Noua Istorie ºi seînscrie în reþeaua EUSTORYcoordonatã de Fundatia Korber.Þelul principal al concursuluieste, conform afirmaþiilor celorimplicaþi în organizarea lui,stimularea interesului tinerilorpentru trecut, dezvoltareaataºamentului lor faþã decomunitatea localã, de statulromân ºi de valorile europene ºigeneral umane. Concursul doreºtesã contribuie la dezvoltareacapacitãþii tinerilor de a înþelegerealitatea curentã, de a reflecta înmod critic ºi de a-ºi asumaresponsabilitãþile ce le revin încadrul societãþii.

1.2. DOCUMENTE ALE AUTORITÃÞILOR COMUNISTECU PRIVIRE LA DEPORTÃRILE ÎN BÃRÃGAN

„Fiecãrei persoane sau familiicare urmeazã a fi dislocatã li seva aduce la cunoºtinþã DeciziaMinisterului Afacerilor Interne,comunicându-li-se mijloacelede transport ce li se pun ladispoziþie. De asemenea, li seva arãta cã bunurile ce nu lepot transporta, pot sã le vândã.

Totodatã li se va comunica oracând trebuie terminatãîmpachetarea. La fiecaregospodãrie unde s-a comunicatDecizia, rãmâne unul sau doiostaºi pentru a supraveghea cacei în cauzã sã nu distrugãbunuri, sã nu incendieze sau sãnu disparã.”

Viorel Marineasa º.a., Deportarea în Bãrãgan. Destine, documente,reportaje, Timiºoara, 1996.

Dislocãrile de populaþie din iunie1951 au fost hotãrâte în cadrulºedinþei Consiliului de Miniºtri din15 martie, prin care Ministerul Afa-cerilor Interne putea muta din oricelocalitate persoanele care „dãunauconstruirii socialismului în Repu-blica Popularã Românã”. Acestedislocãri au fost pregãtite prin douãDirective care cuprind mãsurilepolitice, militare ºi administrativeimpuse de autoritãþile comuniste.


„ªi acum când avionul intra pepistã la Lisabona s-a mirat declãdirile din cartierulEncarnacao, de maidanele pecare se osificau pianesfãrâmate ºi carcase rupestrede maºini, ºi de cimitirele ºicazãrmile al cãror nume nu-lcunoºtea ca ºi cum ar fidescins într-un oraº strãincãruia îi lipseau, ca sã-lrecunoascã drept al sãu, notariiºi ambulanþele din urmã cuoptsprezece ani.Stãtuse o sãptãmânã cu mulatraºi puºtiul în sala de îmbarcaredin aeroportul din Luanda, toþitrei întinºi pe jos, înfãºuraþi înpãturi, chinuiþi de foame,

într-un vãlmãºag degeamantane, saci, copii,suspine ºi mirosuri, în speranþacã vor gãsi un bilet sã fugã deAngola, ºi de mitralierele carerãpãiau zilnic pe strãzi, ridicateîn aer de negri în salopete decamuflaj, îmbãtaþi de after-shave ºi de autoritate.Un funcþionar, care consultaniºte hãrþi ºi cãlca pestetrupurile culcate, picura dinorã în orã câte un nume, iardupã geamuri miliþieni de-aiUNITA cu brãþãri din pãr decal ºi lãnci prevãzute cu pene,dirijaþi de consilieri americaniºi chinezi, vegheau subtuburile de neon din tavan.”

22

APLICAÞIE• Cât de veridicã este sursa 1.1 pentru a cunoaºte migraþia forþatã – deportarea – în timpul

regimului comunist din România? Realizaþi o analizã criticã a acestei surse.• Analizaþi imaginea salcâmului care „poartã” cireºe; treceþi dincolo de joaca copilului ºi

formulaþi o apreciere în legãturã cu reacþia copiilor ºi a adulþilor într-o situaþie limitã.• Comparaþi sursele 1.1 ºi 1.2; stabiliþi ºi explicaþi deosebirile.• Descrieþi momentul pãrãsirii satului din punctul de vedere al familiei deportate ºi apoi din

punctul de vedere al soldaþilor în misiunea primitã de la autoritãþile comuniste.

1.3. REVENIREA ÎN PORTUGALIA

Antonio Lobo Antunes, Întoarcerea caravelelor, Humanitas, 2002.

APLICAÞIE• Sursa 1.3 este un fragment dintr-un roman – o lucrare de

ficþiune. Credeþi cã experienþa relatatã are un fundamentreal? Poate fi folosit acest roman ca sursã pentrureconstituirea unei realitãþi istorice? Discutaþi în grupurimici ºi apoi la nivelul întregii clase.

• Dacã cei mai mulþi dintre voi sunteþi de acord cu folosireaacestei surse, utilizaþi informaþiile din cadrul orelor deistorie pentru a reconstitui fondul istoric al evenimentelorilustrate de sursã. Pentru încadrarea cronologicã puteþi folosiºi tabelul cronologic care însoþeºte acest modul.

• Cu ajutorul profesorului de literaturã, alcãtuiþi o listã curomane din literatura românã ºi universalã care pot fi utilepentru înþelegerea fenomenelor colonizãrii ºi decolonizãriisau a altor evenimente.

• Din lista alcãtuitã de voi, alegeþi un exemplu ºi organizaþio dezbatere cu tema: „Romanul… – între ficþiune ºi adevãristoric”.

PENTRU PROFESORPersonajul principal alromanului este un portughezcare, timp de mai mulþi ani, alucrat în Angola.Folosiþi informaþiile suplimentarereferitoare la autor; ele se gãsescîn capitolul „Personalitãþi ºiinstituþii implicate în migraþiilecontemporane”.Sunt utile, de asemenea, ºisugestiile privind critica uneisurse care se gãsesc în capitolulSugestii metodologice.

PENTRU PROFESORFragmentul din romanulÎntoarcerea caravelelor deAntonio Lobo Antunes poate fifolosit pentru o dezbatere cutema: „Între ficþiune ºi adevãristoric”. În acest context sediscutã modul în care putemfolosi literatura de ficþiunepentru o reconstituire istoricã.Pentru o analizã corectãpropunem parcurgereaurmãtorilor paºi:1. Când a fost scris romanul/la

cât timp dupã desfãºurareaevenimentelor despre carevorbeºte?

2. A fost autorul martor alevenimentelor pe care ledescrie?

3. Sunt menþionate fapte pe carele cunoaºtem din alte surse?

4. Cu ce scop a fost scrisromanul?

5. Verificaþi informaþiile dinaceastã sursã cu cele care aparîn alte tipuri de surse (hãrþi,statistici, literatura despecialitate).


„Experienþa mea ca refugiateste una pentru care cuvintelenu sunt de ajuns. Pãrãsindtotul, familie, prieteni, mã afluacum în aceastã þarã (România,1999) în care nu cunosc penimeni, nici chiar limba, trãindprin bunãvoinþa organizaþiilorinternaþionale ºi a guvernului.Înainte de a-mi pãrãsi þaralucram într-o societate aviaticãºi aveam toate condiþiile pentruo viaþã bunã. Atunci când aizbucnit rãzboiul, eram, cuprobleme de serviciu, într-unalt oraº. A fost ºansa mea,deoarece toþi colegii mei au fostomorâþi de un obuz care a atinsclãdirea firmei. Cu ajutorulunor prieteni am reuºit sãpãrãsesc þara abandonând totulºi, dintr-o þarã în alta, suntacum în România.Calvarul vieþii mele au fostcele douã luni petrecute într-opãdure, fãrã hranã saumedicamente. Am vãzut copiimurind de foame, bãtrâni

abandonaþi pentru cã nu aveauputerea sã fugã. Viaþa nu maiavea nici un sens, fiinþa umanãnu mai valora nimic. Omuldevenise un animal sãlbatictrãind în pãdure.Acesta a fost calvarul vieþiimele înainte de sosirea înRomânia.Aici au apãrut alte dificultãþi.Autoritãþile mi-au refuzatintrarea deoarece nu aveamacte ºi am stat patru zile lapunctul de frontierã. Ce sã facîntr-o asemenea situaþie? Sã mãîntorc în þarã, imposibil; atuncia trebuit sã accept toateumilinþele ºi capriciile celor dela frontierã.Aºa a început pentru mineviaþa de refugiat într-o þarã cutotul necunoscutã ºi undetotuºi trebuie sã reîncep sãtrãiesc. Totul este nou,necunoscut ºi nu ºtiu ce sã fac.Viaþa, viaþa mea trebuiereconstruitã reîncepând de lazero.”

23

1.4. MÃRTURIA LUI J.L.K., MIGRANT ÎN ROMÂNIA DIN CONGO-BRAZAVILLE

Material realizat de Pema Bekilda, elevã în clasa a XII-a, în cadrulproiectului „Dacã vrei sã schimbi istoria, trebuie mai întâi sã ocunoºti”, 2000.

PENTRU PROFESORRegulile privind istoria oralãsunt în capitolul „Sugestiimetodologice”.

PENTRU PROFESOR* Modul în care se organizeazã o

astfel de dezbatere, precum ºiproiectul, ca metodã deevaluare, sunt prezentate încapitolul „Sugestiimetodologice”.

APLICAÞIE• Sursa 1.4 este o confesiune, o sursã care aparþine istoriei orale. Discutaþi la nivelul întregii

clase ºi stabiliþi 4 reguli care trebuie respectate atunci când recurgem la istoria oralã. Comparaþilista voastrã cu cea stabilitã de specialiºti.

• Realizaþi o criticã a acestei surse; dacã nu sunteþi de acord cu folosirea ei, prezentaþi colegilorargumentele voastre. Dacã sunteþi de acord cu folosirea ei, rãspundeþi urmãtoarelor cerinþe:a. cu ajutorul cunoºtinþelor din orele de istorie, precum ºi al unei documentãri suplimentare

(Encarta: http//Encarta.msn.com sau Enciclopedia Britannica http.www.eb.com-search),reconstituiþi condiþiile în care migrantul care ne relateazã experienþele prin care a trecut apãrãsit þara de origine.

b. formulaþi douã consecinþe ale rãzboiului (civil în acest caz) asupra locuitorilor statuluirespectiv.

c. identificaþi trei probleme cu care s-a confruntat acest migrant. Comparaþi-le cu problemelealtor migranþi care apar în relatãrile din acest modul ºi formulaþi o concluzie.

d. Discutaþi soluþia prezentatã de migrant în cadrul unei dezbateri academice cu tema: „Viaþade refugiat într-o þarã necunoscutã”. (*)


„În anii ’70 sasul Johann Zaunerdin Deva, vestit cârciumar, adeschis în Germania, lângãLandshut, un restaurant.Plecase împreunã cu familia ºitrãia, cu angoasã amarã, ºoculadaptãrii la noua patrie. De ladistanþã, toate necazurile ºizilele negre trãite în Româniase estompau, rãmânându-i înmemorie doar clipele fericite ºi

purtând în suflet dulceanostalgie a locurilor natale.Ca sã-ºi astâmpere dorul,Johann a rânduit un «salonromânesc» în care-ºi primeaoaspeþii interesaþi de þuiculiþã,sarmale ºi mititei… Emigrat înþara originilor sale îndepãrtate,sasul Zauner nu se puteadesprinde, oricât ar fi încercat,de… românul Zauner.

24

1.5. MIGRAÞIA FORÞEI DE MUNCÃ ÎN EUROPA ÎN ANII 1945-1973

John Lauer, Chris Rowe, Years of Division. Europe since 1945

PENTRU PROFESORFolosind Harta migraþieieconomice cãtre Europa de Vestîn anii 1945-1973, pot fi propuseurmãtoarele sarcini de lucru:1. Numiþi trei state europene ºi

alte trei extraeuropene caresunt þãri de plecare în migraþiaeconomicã în anii 1960-1975.

2. Numiþi douã state care suntþãri de destinaþie pentru acesttip de migraþii.

3. Formulaþi douã cauze aleacceptãrii migraþiei economicede cãtre aceste þãri.

4. Care este statutul Portugaliei,Spaniei ºi al Greciei: sunt þãride plecare sau þãri dedestinaþie?

5. Astãzi aceste state au acelaºistatut? Argumentaþi rãspunsul.

APLICAÞIE• Priviþi cu atenþie sursa 1.5 ºi precizaþi douã direcþii ale migraþiei în Europa; indicaþi care sunt

þãrile de plecare ºi care sunt þãrile de destinaþie.• Care dintre experienþele relatate de sursele 1.1-3 se regãsesc între informaþiile oferite de aceastã

hartã? Care dintre ele nu apar? Discutã cu colegul de bancã ºi formulaþi împreunã o explicaþie.Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.

• Imaginaþi-vã cã sunteþi implicaþi într-una dintre migraþiile ilustrate de hartã. Scrieþi o relataredespre ceea ce trãiþi. Comparaþi relatarea voastrã cu sursele analizate mai sus. Formulaþi oconcluzie pe care sã o prezentaþi colegilor voºtri.

1.6. COMUNIªTII I-AU VÂNDUT PE SAªI CU CÂTE 8000 DE MÃRCI


„Deplasarea întreprinderilor,favorizatã de fenomenulglobalizãrii, provoacã o formãnouã de migraþie ce poate finumitã «migraþia cadrelor»(specialiºti). Mii de persoane cuînaltã calificare, personal deînalt nivel, directori de firme,manageri, specialiºti º.a.migreazã, în contextul uneimobilitãþi legate de desfãºurareainvestiþiilor pe scarã planetarã.Aceºtia formeazã o categorie depersoane care este în continuãcreºtere. Aceºti strãini care au

un nivel social înalt nu suntpercepuþi ca «imigranþi» pentrucã acest termen implicã opoziþie socialã modestã. Ei sunt«internaþionali», ceea ce este cutotul altceva. În categoriilesociale înalte, a fi strãin, a venidin strãinatate, a vorbi limbistrãine, a avea prieteni de toatenaþionalitãþile reprezintã nustigmate, ci avantaje, cultivateºi puse în evidenþã. Acestecadre expatriate suntcâºtigãtorii procesului deglobalizare.”

25

APLICAÞIECitiþi cu atenþie sursele 1.1, 1.4 ºi 1.6. Sunt relatãri despre persoane puternic afectate de migraþie.Formaþi douã grupe. Prima grupã va alcãtui o listã cu informaþiile despre faptele acestora, iar adoua grupã va alcãtui o listã cu opiniile autorilor. Discutaþi listele pe care le-aþi alcãtuit. Pentru averifica rezultatele voastre, folosiþi ºi urmãtoarele surse:– pentru România comunistã: www.comunism.ro, precum ºi Marius Oprea, Moºtenitorii

securitãþii, Humanitas, 2004;– pentru rãzboiul civil din Congo: Reader’s Digest, Când, unde ºi cum s-a întâmplat, 2005.

1.7. MIGRAÞIA CADRELOR

În destinul sãu, un cronicar defamilie ar putea descifra mareparte din destinul tuturorsaºilor «vânduþi» pe 8000 demãrci de un regim inuman ºilipsit de o minimã inteligenþã înfaþa istoriei. «Cap de pod» pepãmânt românesc al uneiadintre cele mai dezvoltatecivilizaþii europene,

comunitãþile de saºi ºiºvabi din Transilvania au luatdrumul bejaniei dintr-oneghiobie uriaºã, vãduvindRomânia de o populaþie etalonîn procesul dezvoltãrii ºiintegrãrii europene, iarGermania, de un avanpoststrategic al germanismuluirãsãritean.”

Revista Formula AS, anul XII, nr. 505, martie 2002.

Ann Catherine Wagner, Itineraire au coeur des élites de lamondialisation, în Pétition, nr. 2, Paris, 1998.

APLICAÞIE• Citiþi cu atenþie urmãtoarea listã; ea cuprinde cauze ale migraþiilor contemporane. Care dintre ele

pot fi regãsite în sursele 1.6 ºi 1.7?ªomaj crescut; rãzboi civil; cerere de mânã de lucru; educaþie mai bunã; libertatea de exprimare;teama de persecuþii din motive religioase, politice sau etnice; foamete; slujbe mai bine plãtite;siguranþa datã de sistemul legislativ; hranã suficientã pentru toatã lumea; sãrãcie; puþine ºansepentru o viaþã decentã; suprapopulare; rãzboi cu un stat vecin; libertatea de miºcare.

• Grupaþi factorii de mai sus în factori care fac necesarã ºi factori care fac posibilã migraþia.• Formulaþi, pe baza cunoºtinþelor voastre, alþi trei factori ai migraþiilor contemporane.


26

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Citiþi sursele date ºi rãspundeþi urmãtoarelor întrebãri: cine ia hotãrârea de a migra, în ce

împrejurãri are loc migraþia?• Comparaþi concluziile voastre cu urmãtorul tabel cronologic, pe care mai întâi îl veþi completa

cu ajutorul manualului de istorie, folosind modelul dat:

anul Evenimente înRomânia Europa Africa

1949În Africa de Sud esteintrodus apartheidul

1960Construirea Zidului

Berlinului

1970Consolidarea dictaturii lui

Nicolae Ceauºescu

1975Angola ºi Mozambicul devin

independente

1990Perioada

postcomunistã

1991 Tulburãri în Kinshasa,capitala Zairului, fostul

Congo-Kinshasa.

2000Euro, moneda UE esteadoptatã de 11 state

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Formulaþi legãtura dintre decizia de a migra, aºa cum este prezentatã în sursele date, ºi mediul

social, economic ºi politic din care migrantul pleacã.• Formaþi patru grupe ºi, pe baza surselor date, stabiliþi cauzele migraþiilor: cauze economice,

sociale, politice, altele (spirit de aventurã etc.)• Folosind definiþiile din glosar, stabiliþi ce tipuri de migraþii (economice, etnice etc.) sunt

ilustrate de sursele de mai sus. Precizaþi, pentru fiecare situaþie, cui îi aparþine decizia de a migra.


„Pãrerea mea este cã IRC-ul vadomina ºi în viitor, iar majori-tatea întâlnirilor se vor face penet. Nu te mai duci sã stai la unbar sau la discotecã sã agãþi vreo

fatã, nu o mai inviþi în oraº, ci îizici «Hai sã ne întâlnim pe unsite cu cine ºtie ce chestiidistractive sau pe alt site cucine ºtie ce chestii XXX».”

27

ESTE MIGRAÞIA PE INTERNET UN TIPDISTINCT AL MIGRAÞIILORCONTEMPORANE?

2.

Imagine preluatã din revista Level care se adreseazã celor pasionaþi de computere.(www.level.ro)

APLICAÞIE• Analizaþi imaginea

alãturatã pe baza unuiadintre urmãtoarelemodele:a. ce spune imaginea, ce

sugereazã ea, ce nu nespune?

b. descrieþi, analizaþi ºiinterpretaþi imaginea.

• Discutaþi cu un coleg cetitlu este mai potrivitpentru aceastã imagine:a. Bonsai umanb. Rãdãcinile cunoaºterii.

• Dacã aveþi altã pãreredecât ea/el, cãutaþi înclasã colegi care auaceeaºi pãrere ca ºi voi.Formaþi o echipã ºi, înurma discuþiilor, formulaþi3 argumente pentru titlulpe care l-aþi ales.Prezentaþi argumentelecolegilor voºtri.

• Folosiþi argumenteleformulate pentru arãspunde întrebãrii: de ceoamenii recurg la migraþiavirtualã?

• Pe baza celor discutatepânã acum, precum ºi pebaza experienþei voastre,organizaþi o dezbatere cutema: „Este navigaþia peInternet o formã demanifestare a migraþieicontemporane?” Dacãargumentele „pro” suntcele mai convingãtoare,puteþi continua lucrul cuajutorul surselor de mai jos.

2.1. CLAUDIU

Revista Level, 2002.

2.2. ANDREI AKA DYNAMIX

„Pentru mine, Internetul a adusdouã mari avantaje: accesul lainformaþii ºi o comunicare maiuºoarã între indivizi. Despreprimul n-are rost sã vorbescaici, pentru cã ºtim cu toþii cãpe net poþi gãsi tot ce vrei, dela poze porno cu pokemoni

pânã la referate pentrugrãdiniþã.O datã cu apariþia Internetului,lumea a început sã conversezefãrã sã mai fie împiedicatã dedistanþe, þara în care se aflã,timpul zilei, vremea de afarãetc. S-a descoperit cã e mult


mai uºor sã trimiþi mesaje prine-mail decât sã dai bani petimbre sau pe telefoaneinternaþionale.În ultima vreme, comunitãþilevirtuale existã sub formã de

chat sau forumurile (preferatelemele). Deºi îmi place chat-ul,n-am prea mult timp sã-lfolosesc, aºa cã intru on-linedoar de plãcere, fãrã sã cautceva special.“

28

Revista Level, 2002.

APLICAÞIECitiþi cu atenþie sursele 2.1 ºi 2.2 ºi apoi identificaþi ºi formulaþi care sunt principalele teme careapar. Discutaþi la nivelul întregii clase ºi completaþi urmãtoarea fiºã:a. critica sursei; b. vârsta vocilor/autorilor mesajului; c. tema/temele abordate.

PENTRU PROFESORPaºii ce se pot parcurge pentrucritica sursei sunt descriºi încapitolul „Sugestiimetodologice”.

2.3. CALCULATORUL UCIDE AMORUL

„Doctorul Florin Tudose: Amavut fericirea, în vara aceasta,sã merg în Japonia ºi sã pot statrei sau patru zile faþã în faþãcu societatea japonezã ºi cujaponezii, aºa cum trãiesc ei.Erau toþi absorbiþi de imagini,trãiau într-o lume imaginarã.Acest popor extraordinar depragmatic ºi de disciplinattrãieºte într-un vis! Fiecarecetãþean care avea sub cincizecide ani, dar asta nu înseamnã cãceilalþi nu, þinea în mânã untelefon care, de fapt, era unputernic ordinator cu care eralegat la Internet, iar pe ecrancurgeau nenumãrate informaþiiºi imagini… În mijloacele detransport în comun, pentru cãdistanþele sunt foarte mari, toþipriveau ecranele cu cristalelichide. Erau în acea lume caîntr-o transã. Cei care nu fãceaulucrul acesta dormeau.Reporterul: Deci tot într-un viserau…

– Da, erau într-un vis, ca o þarãcare a plonjat într-un vistehnologic ºi probabil cã ºi învisul-vis tot jocuri ºi formule pecalculator visau. Am rãmasprofund impresionat, dar venindacasã ºi citind presa medicalã,am aflat cã o nouã boalã aapãrut în Japonia: numeroºitineri se retrag, nu mai vor sãmeargã la ºcoalã, nu mai vornimic, stau într-un spaþiu foarteîngust, în bucãtãrie sau îndebara, ºi refuzã sã mai iasã deacolo cu lunile sau chiar cu anii.Acest sindrom se numeºtehikikomori. Cum ar fi la noipustnicia. Sunt câteva mii decazuri înregistrate ºi seanticipeazã cã în urmãtorii treiani vor fi peste un milion. E opustnicie de tip modern, doar cãse încuie acolo cu calculatorul ºiuneori au ieºiri de o cruzime ºide-o violenþã rarã, lichideazãfamilia, bunicii, pe cei care lespun cã nu e bine ce fac.“

Interviu realizat de Robert Turcescu cu dr. Florin Tudose, ºefuldepartamentului de psihiatrie al Spitalului Universitar. ZiarulEvenimentul Zilei, octombrie, 2003.

APLICAÞIEDiscutaþi în grupe de 4-5elevi: sursa 2.3 prezintã unaspect problematic almigraþiei virtuale. Cinecredeþi cã este responsabilpentru situaþia creatã?Prezentaþi colegilorconcluzia voastrã ºicomparaþi-o cu ceaformulatã de ei. Ce soluþieputeþi oferi pentru a micºorasau chiar înlãturaproblemele provocate demigraþia virtualã?

PENTRU PROFESORPentru a asigura, în cadrulgrupelor formate, participareaactivã a tuturor elevilor, serecomandã alcãtuirea acestoraprin tragere la sorþi, precum ºistabilirea clarã a sarcinilor delucru pentru fiecare elev.

APLICAÞIE• Folosind sursele 2.1-3, alcãtuiþi o listã cu avantajele ºi dezavantajele migraþiei virtuale.• Comparaþi lista voastrã cu cea a colegilor ºi apoi discutaþi cum pot fi limitate sau chiar

înlãturate dezavantajele ºi cum pot fi pãstrate ºi consolidate avantajele migraþiei virtuale.


„Cea mai accesibilã este,fãrã îndoialã, migraþiavirtualã. Oricine poate«evada» în orice colþ allumii cu ajutorul Internetului,care, pe lângã faptul cã poateoferi foarte multe informaþiiîntr-un timp scurt, permitecontactul cu persoane dediferite vârste, ocupaþii ºiaflate, poate, la mii dekilometri distanþã.

Existã, însã, ºi anumite criticisau aspecte negative ale acestuitip de migraþie. Unii îi acuzã pecei care acceseazã Internetulpentru a-ºi face noi prieteni delaºitate, deoarece fug într-ooarecare mãsurã de realitate. Ceicare susþin aceste «întâlniri» peInternet trebuie sã-ºi asumecaracterul artificial al lor ºitrebuie sã fie atenþi sã nu cadãîn capcana timpului vitual.“

29

2.4. CAPCANA TIMPULUI VIRTUAL

Preda Alina Laura, elevã, Jurnal de reflecþie completat pentru cursulopþional „Vorbind cu ºi despre migranþi”.

PENTRU PROFESORJurnalul de reflecþie este omodalitate alternativã deevaluare. El cuprinde însemnãrileelevului cu privire la activitãþiledesfãºurate. Se înregistreazã înmod regulat experienþele,opiniile, gândurile, toateprezentate ca un punct de vederecritic. Prin jurnalul de reflecþieelevii îºi pot conºtientiza propriaînvãþare, îºi formeazã autonomiaîn gândire, iar profesoriidescoperã punctele slabe aleprocesului educativ ºi potîmbunãtãþi calitatea instruirii.

APLICAÞIE• Folosiþi concluziile formulate pânã acum pentru a da câteva rãspunsuri întrebãrii: de ce

oamenii recurg la migraþia în spaþiul virtual?• Comparaþi rãspunsurile voastre cu cel care reiese din sursa 2.4. Dacã sunt asemãnãri, credeþi cã

ele se explicã numai prin faptul cã aveþi aceeaºi vârstã cu autoarea jurnalului?• Dacã ar fi rãspuns o persoanã din altã generaþie ar fi apãrut deosebiri?• Verificaþi ipotezele voastre cu ajutorul unui chestionar aplicat profesorilor.

TEME DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Formulaþi opinia voastrã despre cauzele migraþiei în spaþiul virtual într-un eseu scris în cinci

minute sau în cinci fraze.• Împreunã cu un coleg, grupaþi cauzele identificate pe baza surselor, precum ºi cele formulate

de voi în urmãtoarele categorii: a. cauze semnificative; b. cauze nesemnificative. Argumentaþialegerea voastrã.

• Care sunt valorile promovate prin accesul la Internet, prin chat-uri sau forumurile de discuþii?• Aþi întâlnit situaþii în care sunt promovate ºi non-valori? Ce reacþie aþi avut?• Ce ar trebui sã se facã pentru ca aceste non-valori sã fie repede identificate?• Pe baza analizei surselor date, completaþi urmãtorul tabel, care se concentreazã pe cauzele

migraþiei în spaþiul virtual:De ce oamenii migreazã ºi virtual?

Sursa 1 Sursa 2 Sursa 3 Sursa 4sunt apropiaþi oamenii cu aceleaºi pasiuni este uºuratã comunicarea însingurarea, izolareaeste un mod captivant de petrecere a timpuluisunt multe posibilitãþi de documentarenesiguranþa de sine alte cauze


„Cercetãri recente confirmã cã,începând cu anul 1914, a fostîntr-adevãr grea viaþa Belgiei,iar anumiþi istorici susþin cã«a fost chiar mai grea decâtocupaþia nazistã care a avut loc30 de ani mai târziu».Mortalitatea femeilor ºi abãrbaþilor a crescut cu 160% ºirespectiv 127% în timpulrãzboiului, ca rezultat almalnutriþiei ºi bolilor, ca ºi alluptelor. Ca sã se fereascã deaceste calamitãþi, mulþi belgieniau fugit din þarã; un sfert demilion au venit în Anglia, deexemplu, unde au fost la

început primiþi cu entuziasm –un prototip belgian a stat labaza eroului detectiv dinromanele Agathei Christie,Hercule Poirot. Dupã cum seîntâmplã deseori, simpatialocuitorilor faþã de refugiaþi aînceput treptat sã disparã;sindicatele îºi fãceau griji cãaceºti muncitori strãini vorintra în competiþie cu ei pentruslujbe; proprietarii se întrebaudacã aceºti chiriaºi nu vor ficumva gãlãgioºi ºi scandalagii;nonconformiºtii velºi au fostºocaþi când romano-catolicii auvenit la slujbã în capelele lor.“

30

CARE SUNT DEOSEBIRILE DINTREMIGRAÞIA VOLUNTARÃ ªI CEA FORÞATÃ?3.

3.1. PRIMUL RÃZBOI MONDIAL – RÃZBOIUL TOTAL

Vyvyen Brendon, Primul rãzboi mondial 1914-1918, Editura ALL, 2003.

Este o carte recentã despre primaconflagraþie mondialã, cu mareleavantaj cã se referã ºi la categoriide oameni neglijate de studiiletradiþionale – oamenii obiºnuiþi,soldaþii sau civilii din spatelefrontului.

APLICAÞIE• Folosind cunoºtinþele de istorie, formulaþi douã cauze ale situaþiei foarte grave a Belgiei din

anul 1914.• Comparaþi aceste cauze cu cele care apar în sursa 3.1. Stabiliþi ce asemãnãri ºi deosebiri sunt.• Identificaþi o soluþie folositã de belgieni pentru a supravieþui.• Folosind cunoºtinþele din orele de istorie, precum ºi sursa 3.1, elaboraþi planul unei dezbateri cu

tema: „Cei care sunt implicaþi în declanºarea unui rãzboi sunt responsabili ºi de efectele acestuia”.

3.2. ÞÃRILE DE JOS ªI DECOLONIZAREA

„Þãrile de Jos au cunoscut douãvaluri migratoare legate dedecolonizare. Primul estedeclanºat de independenþaIndoneziei, în anul 1949.Obþinerea independenþei s-afãcut în condiþii care, deºi nudramatice, au fost destul detensionate, influenþând situaþiaolandezilor nãscuþi în colonie ºia numeroºilor euro-asiatici(metiºi numiþi de obicei«olandezi indonezieni») carenu-ºi mai gãsesc locul în nouarepublicã. Deteriorarea relaþiilor

dintre Indonezia ºi Þãrile de Josdupã 1949 a determinataproximativ 280.000 de persoanesã pãrãseascã arhipelagul, undenu-ºi mai puteau menþinesituaþia oarecum privilegiatã pecare o avuseserã. Aproximativdouã treimi dintre cei care s-audeplasat erau olandeziindonezieni. Fãrã speranþa de amai putea reveni, ei s-auîmbarcat cãtre o metropolãîndepãrtatã ºi rece, pe care ceimai mulþi dintre ei nici nu ovãzuserã vreodatã.“

PENTRU PROFESORDecolonizarea este unul dintreprocesele care se accentueazãdupã încheierea celui de-al doilearãzboi mondial. Noi prezentãmelevilor acest drum al eliberãrii încadrul lecþiilor despre lumea post-belicã. Discuþia se poartã, de regu-lã, asupra cãilor ºi etapelor obþine-rii independenþei de cãtre fostelecolonii. De asemenea, se insistãasupra problemelor economice,dar ºi politice care apar în statelerecent eliberate. Un aspect maipuþin discutat este cel al situaþieilocuitorilor, europeni ºi bãºtinaºi.Statutul tuturor se modificã încondiþiile obþinerii independenþei.


„Al doilea val al imigrãriicãtre Þãrile de Jos este legat deindependenþa obþinutã în1975, de Surinam (fostaGuyana olandezã). Cei care au

migrat sunt creoli creºtini,urmaºi ai sclavilor africani,indieni hinduºi ºi javanezimusulmani, urmaºi ailucrãtorilor veniþi, cu contract,

în Guyana, în a doua jumãtatea secolului al XIX-lea. Aceastãpopulaþie eterogenã are,începând cu anul 1954,naþionalitate olandezã.”

31

APLICAÞIE• Localizaþi pe hartã coloniile olandeze despre care vorbeºte sursa datã.• Marcaþi pe axa timpului cele douã valuri de migranþi.• Examinaþi contextul istoric în care se formeazã cele douã valuri migratoare ºi formulaþi douã

cauze ale migraþiei olandezilor indonezieni cãtre metropolã.• Formulaþi o ipotezã în legãturã cu capacitatea acestor migranþi de a se adapta vieþii din

metropolã.

Bouda Etemad, Integrarea în Europa a „repatriaþilor-expatriaþilor” decolonizãrii, în Les defits migratoires,Colloque CLUSE, Neuchatel, 1998.

3.3. AM PLECAT DIN ROMÂNIA PENTRU ÎNTREGIREA FAMILIEI

„Numele ºi prenumele:Castoride Therezia.Locul ºi data naºterii: Tãlmaci,lângã Sibiu, 5 aprilie 1927.– De ce aþi pãrãsit România? – Am plecat din Româniapentru întregirea familiei,fraþii, ginerele ºi fiica mea fiindplecaþi mai înainte.– Cum ºi când aþi plecat dinRomânia (legal sau ilegal)? – Am plecat legal, în anul1985, ºi am donat tot ce aveamstatului român pentru a puteaprimi în Germania pensie ºilocuinþã.– De ce aþi ales Germania? – Am ales Germania deoarecenu am vrut sã mã despart defamilie, rudele mele trãind înaceastã þarã.

– Cum v-aþi adaptat vieþii înGermania? – M-am adaptat foarte bine,deoarece cunoºteam limba,obiceiurile; eu am plecatdintr-o zonã unde trãiau maimult saºi. În afarã de acestea,eram împreunã cu familia mea.– Ce planuri aveþi? – Sã-mi ajut copiii ºi sãcontinuu sã fac acte de caritate.– Ce simþiþi pentru România? – Îmi este dor de locurile undeam trãit ºaizeci de ani. Aº vreasã revin ºi sã mã întâlnesc cuprietenii din þarã.– Unde consideraþi cã v-a fostmai bine? – Iubesc România, dar înGermania nivelul de viaþã estemai ridicat.“

Interviu realizat de eleva Petruþa Nicolae, clasa a X-a, în cadrulproiectului „A fi migrant în România”.

APLICAÞIEIdentificaþi motivelemigraþiei din aceastã sursã;comparaþi-le cu cele stabilitepentru sursa 3.2; explicaþiasemãnãrile ºi deosebirile.

3.4. COSTEL ªERBAN, 27 DE ANI, S-A REALIZAT ÎN ITALIA.DIN NECALIFICAT, ªEF-CONSTRUCTOR LA ROMA

„Despre românii din Italiapresa aflã, în general, cã furã,tâlhãresc, violeazã, vânddroguri. Majoritatea ºtirilor,puse cap la cap, seamãnã cu ocronicã infracþionalã. Potrivit

ultimelor estimãri, în Italiatrãiesc aproximativ 250.000 deromâni. Realizãrile acestor sutede români nu apar însã peagenþiile de presã. Costelªerban, 27 de ani, din comuna

Caºin, de lângã Oneºti, Bacãu,este, în felul lui, reprezentativpentru românii care lucreazã înconstrucþii, în Italia. Dupãcâþiva ani de muncã, Costelªerban, botezat de italieni


«Constantino» este acum ºefulunei echipe de constructoriromâni care lucreazã la cinciblocuri de locuinþe din Roma.«Am venit în Italia cumãrfarele. Din Ungaria am luatun mãrfar pânã la Ljubljana,apoi un altul pânã la graniþa cuItalia. Am stat câteva luni,m-am întors acasã, apoi iar amîncercat sã vin, tot cumãrfarele. M-au prins slovenii,mi-au dat interdicþie ºi m-autrimis acasã. Am împrumutat300 de mãrci, din care 50 i-amlãsat soþiei, ºi am plecat dinnou. În februarie 1998 amplecat iarãºi din Ungaria laLjubljana, tot cu mãrfarul, darde la Ljubljana am luat un taxipânã la graniþa Italiei.Eram un om disperat când amajuns la Guidonia, lângã Roma.Cu ultimii bani mi-am luatdouã chifle ºi un iaurt. Câtevaluni am muncit pe apucate, cu50.000 de lire pe zi. Totcãutând, am gãsit o echipã defierari-betoniºti din Napoli,

vestiþii «carpentieri napoletani»care m-au luat cu ei la muncã.Acolo am avut ºansa sã «fur»meserie. ªeful napoletanilorm-a luat ca ajutor.Acum am o echipã de 30 depersoane, dintre care 25români, doi italieni ºi treialbanezi. Dintre români, 16 nuaveau acte. Cu noua lege,patronul le-a fãcut documentela toþi… Patronul vine rar peaici. Mie-mi dã desenele, banii,iar restul mã priveºte. Eucomand materialele, eu semnezpentru betoniere, eu urmãrescfiecare detaliu.Am depãºit de multproblemele materiale: acum amun salariu de câteva mii deeuro pe lunã. M-am gânditsã-mi deschid o firmã, dar eîncã devreme… Oricum, visulmeu nu e sã am trei-patruromâni, sã-i rup cu munca ºi sãcâºtig bani pe spinarea lor. Defapt, eu vreau sã mã întorc înRomânia când voi avea forþafinanciarã necesarã».“

32

Evenimentul Zilei, 25 noi. 2002.

APLICAÞIE• Descrieþi condiþiile în care

Costel ªerban emigreazãdin România.

• Explicaþi dacã este vorbadespre o migrarevoluntarã sau forþatã.

• Interpretaþi afirmaþia„oricum visul meu nu estesã am trei-patru români,sã-i rup cu munca”.

• Formulaþi, cu propriilevoastre cuvintele, visulacestui migrant.Comparaþi acest vis cuproiectele migrantuluidespre care vorbeºte sursa3.3. Stabiliþi asemãnãrileºi deosebirile.

3.5. UN HAIR-STYLIST CÃLÃTOR

„Dupã ce a colindat aproapetoatã lumea, de la Moscova ºipânã în îndepãrtata Africã,Enrico Schiavone a aterizat, nucu multã vreme în urmã, laBucureºti. «Parcat» chiar înburicul târgului, a devenit unfel de simbol al firmei pentrucare lucreazã, respectivcochetul salon de coafurãBlues Line, din incintahotelului Athenée PalaceHilton…Provin dintr-o familie cuadevãrat mare, am opt fraþi(patru bãieþi ºi patru fete), untatã francez ºi o mamãitaliancã, din clasa mijlocie,

dar, având în vedere cã era ofamilie cu adevãrat mare, maidegrabã din cea sãracã. Oricâtmi-aº fi dorit sã devin stilist,banii noºtri erau foarte puþini,iar programele de pregãtire, laParis, foarte scumpe, prinurmare am început prin a lucraca electrician. În cele din urmãam reuºit sã intru la cursurileorganizate de FédérationNationale de la CoiffureFrançaise, o ºcoalã de renumeîn Franþa. La un an dupã ce amterminat aceastã ºcoalã, amajuns la o ºcoalã ºi mairenumitã, de unde am obþinutlicenþa pentru a deschide un

APLICAÞIE• Marcaþi pe hartã traseul

acestui hair-stylist. Credeþicã Enrico este influenþat ºide contextul istoric saudoar de propria„inspiraþie”?

• Formulaþi douã cauze alecãlãtoriilor sale; credeþi cãtermenul „cãlãtorii” estepotrivit? Argumentaþi prosau contra.

• Cãutaþi un exemplu alaltei persoane care amigrat în Româniavoluntar.


salon. Aveam 20 de ani, amînceput sã muncesc ºi am avutbani pentru alte cursuri deperfecþionare.Dupã care a început perioada«marilor cãlãtorii». S-a ivitoportunitatea sã lucrez la unsalon cosmetic din Kenia; amplecat, cu numai 10 dolari înbuzunar ºi am lucrat acolo doi

ani, o viaþã minunatã, dupãcare am plecat la Dar esSalaam, în Tanzania.Am tuns mai ales persoanede culoare, însã ei doreau sã lefie aranjat pãrul în stileuropean. Dupã patru ani amplecat direct la Moscova… ºi încele din urmã aici, înBucureºti.”

33

Revista Life&Style, mai, 2002.

PENTRU PROFESORPentru analiza acestor surse esteutilã reamintirea definiþiilor urmã-toarelor tipuri de migraþii: migraþiaprovocatã de decolonizare, migra-þia provocatã de globalizare, migra-þia economicã ºi migraþia forþatã.Toate aceste definiþii sunt în glo-sar. Un exerciþiu de încãlzire pro-pus elevilor ar putea consta în for-mularea unor definiþii care apoi sãfie comparate cu cele din glosar.

3.6. POVESTEA LUI TOME

„Tome este un copil refugiatdin Mozambic. El ºi-a petrecutcea mai mare parte a vieþii într-o tabãrã de refugiaþi dinZimbabwe.Familia sa, împreunã cu altemilioane de oameni, se

refugiase din Mozambic pentrua scãpa de rãzboiul civil. «Îmiamintesc viaþa de refugiat.Acum trãiesc în propria meaþarã. Sper cã nu vom mai finevoiþi vreodatã sã nerefugiem».”

Copiii refugiaþi: fuga de persecuþii ºi de rãzboi, UNHCR, 2004.

PENTRU PROFESORPentru a cunoaºte ºi apreciacomplexitatea activitãþilordesfãºurate de Înaltul ComisariatONU pentru Refugiaþi, folosiþi cap.„Personalitãþi ºi instituþiiimplicate în migraþiilecontemporane”.

APLICAÞIE• Carcaterizaþi printr-un singur cuvânt afirmaþia: „Acum trãiesc în propria mea þarã”.• Ce credeþi cã îºi aminteºte Tome despre tabãra de refugiaþi din Zimbabwe? Ce s-ar putea face

pentru ca amintirile traumatizante sã se ºteargã mai repede?

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Folosind cunoºtintele din orele de istorie, reconstituiþi contextul în care au avut loc

experienþele relatate în sursele date. Pe o axã a timpului, ordonaþi aceste experienþe ºi apoicompletaþi urmãtorul tabel, folosind exemplul dat:

• Împreunã cu colega/colegul tãu, formulaþi cauzele migraþiei pentru fiecare situaþie prezentatãde sursele de mai sus; care sunt motive personale ºi care sunt generale? Comparaþi rãspunsurilevoastre cu cele ale colegilor.

• Alcãtuiþi douã grupe; prima va analiza experienþele care sunt migraþii legale ºi a doua vaanaliza experienþele care aparþin migraþiei ilegale. Examinaþi cauzele ºi consecinþele lor. Caresunt cauzele specifice ale migraþiei ilegale? Care sunt consecinþele acestor migraþii ilegale?

sursa Contextul local Contextul general3.1

3.21949 – Indonezia, fostã colonie a Olandei,devine independentã.1975 – Guyana olandezã obþine independenþa.

Mare amploare a decolonizãrii, încontextul creat de încheierea celui de-aldoilea rãzboi mondial.

3.33.43.53.6


34

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Organizaþi o dezbatere cu tema: Cei care recurg la migraþia ilegalã au întotdeauna ºi alte soluþii.• Care dintre experienþele relatate de surse se referã la migraþia voluntarã ºi care la cea forþatã?

Formulaþi, pe baza surselor date, cauzele migraþiei voluntare ºi cauzele migraþiei forþate.• Credeþi cã persoanele implicate în migraþia ilegalã, respectiv voluntarã, se gândeau la

consecinþe atunci când s-au hotãrât sã migreze? Argumentaþi rãspunsul vostru.• Identificaþi în sursele date realitãþile care pot provoca migraþia forþatã; stabiliþi dacã ideile

politice, religioase, culturale susþinute de cei care migreazã pot fi cauze ale migraþiei forþate.• Lucraþi împãrþiþi în douã grupe: fiecare grupã va alcãtui, pe baza surselor date, o listã cu

instituþiile responsabile de provocarea migraþiei forþate. Discutaþi listele alcãtuite de voi.Explicaþi de ce acei factori de decizie au folosit migraþia forþatã ca instrument politic.

În istoria miºcãrilor de populaþii care au avut loc în Europasecolelor XX-XXI, specialiºtii delimiteazã diverse etape, având carepere evenimente majore, politice ºi economice îndeosebi. Vãpropunem douã asemenea variante:1. Etapa primului rãzboi mondial ºi a perioadei ce a urmat

acestuia.2. Etapa celui de-al doilea rãzboi mondial ºi a perioadei

postbelice.3. Etapa care începe cu anul 1973.

Pierre Milza, profesor la Institutul de Studii Politice din Paris,propune o altã periodizare; pentru el, cele „trei timpuri” alemigraþiei europene sunt: 1880-1914, când se resimt consecinþelerevoluþiilor industriale; 1914-1945, cele douã rãzboaie mondialeºi consecinþele lor; 1945-astãzi, când fenomenul migraþiei trebuiediscutat în cadrul globalizãrii.

Evenimentele ne aratã faptul cã Europa a fost, succesiv, spaþiu alemigraþiei, în principal pânã la declanºarea primului rãzboimondial, apoi spaþiu al migraþiilor interne, sau intra-europene,pânã în anii 1960. În acest context trebuie amintitã – datoritãdimensiunilor ºi consecinþelor – situaþia din timpul celui de-aldoilea rãzboi mondial. Acesta a provocat nu doar moartea amilioane de oameni, ci ºi dislocarea a numeroase comunitãþi caurmare a persecuþiilor rasiale ºi politice ale regimurilordictatoriale. Nu dorim sã diminuãm dimensiunile ºi unicitateaHolocaustului, încadrându-l în fenomenul miºcãrilor depopulaþii. Însã ni se pare important sã atragem atenþia asuprafaptului cã acesta a început, aºa cum afirmã Himmler înfragmentul de mai jos, ca o „banalã” evacuare a evreilor.De altfel, în cartea editatã de Consiliul Europei, Teaching aboutthe Holocaust in the 21st century (Predarea Holocaustului însecolul 21), autor Jean Michel Lecomte, sunt delimitateurmãtoarele etape ale dezumanizãrii evreilor de cãtre autoritãþilenaziste:1. Definirea acestui grup etnic2. Înregistrarea3. Însemnarea prin obligaþia de a purta semne distinctive4. Restricþii ºi confiscarea bunurilor5. Excluderea din comunitãþile în care trãiau6. Izolarea prin dislocarea în anumite zone7. Exterminarea

Dupã al doilea rãzboi mondial, Europa devine spaþiu de primirepentru oameni veniþi din alte pãrþi ale lumii: Africa, Asia ºi, înmai micã mãsurã, America Latinã.

35

SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILORCONTEMPORANEII.

PENTRU PROFESOR• Pentru a discuta caracteristicile

fiecãrei etape folosiþi tabelulcronologic de la p. 15.

• Compararea celor douãperiodizãri poate constitui unbun exerciþiu introductiv, fãrãsã fie însã aspectul cel maiimportant al discuþiilor.


„Vreau sã vorbesc în faþadumneavoastrã cu toatãfrancheþea în legãturã cu unsubiect delicat. Între noi trebuiesã ne exprimãm deschis, dar înpublic nu vom discutaniciodatã despre acest lucru…

Mã refer la evacuarea evreilor,la exterminarea populaþieievreieºti. Acesta este unuldintre acele subiecte desprecare se discutã cu destulãuºurinþã: «poporul acesta va fiexterminat» spun membrii

partidului. «E-n regulã – e scrisîn program – eliminareaevreilor – exterminarea – o vomface»… Aceasta este o glorioasãpaginã nescrisã ºi care nu va finiciodatã înregistratã în istorianoastrã.“

36

HIMMLER SE ADRESEAZÃ UNUI GRUP DE OFIÞERI SS DIN POLONIA OCUPATÃ, OCTOMBRIE 1943

APLICAÞIE• Pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie, formulaþi realitatea

politicã la care se referã sursa.• Cât de relevantã este aceastã sursã pentru a rãspunde

întrebãrii: „când ºi unde au migrat oamenii în secolul XX”?Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.

• Dezvoltaþi discuþia în cadrul orei de istorie referitoare lapolitica celui de-al treilea Reich.

Documents on the Holocaust, Jerusalem, Yad Vashem, pp. 344-345.

PENTRU PROFESORTermenii emigraþie, imigraþie,migrant sunt definiþi în glosar.

SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE

„În 1919, prin Tratatul de laVersailles, este recunoscutãindependenþa Poloniei, care îºireface ºi graniþele. Situaþiaeconomicã i-a determinat sauchiar constrâns pe polonezi laexil. În acelaºi timp, declinuldemografic provoacã opresiune economicã în Franþa.Pe 3 septembrie 1919, Oficiulpolonez de emigraþie semneazão primã convenþie cu comitetefranceze ale minerilor ºiagricultorilor. Începând cu1924, o organizaþie francezãprivatã controlatã de patronat,Societatea generalã deimigraþie, organizeazã migraþiadinspre Polonia cãtre Franþa.Între 1920 ºi 1931, numãrulpolonezilor sosiþi în Franþa acrescut de la 45 000 laaproximativ 500 000. Ei locuiescºi lucreazã în nordul Franþei, înminele din nord ºi din Lorenasau, mai rar, în ferme.

În anii 1930, criza economicãse face simþitã în Franþa. Drepturmare, muncitorii polonezisunt în centrul atenþiei; uniisunt expulzaþi de pe o zi pealta ºi aproximativ 130 000pãrãsesc Franþa înaintea celuide-al doilea rãzboi mondial, iaraproape 100 000 imediat dupãîncheierea acestuia. Ceilalþi sevor integra în societateafrancezã ºi a doua generaþie vaprimi, prin intermediul«dreptului pãmântului»,cetãþenia francezã.Datoritã specificuluimeseriilor, polonezii au plãtitscump activitatea lor minierãîn Franþa: în 1980, risculdecesului din cauza uneimaladii respiratorii era de 2,5ori mai mare pentru polonezidecât pentru francezi ºi cu12% mai mare din cauzabolilor pulmonare provocatede produsele de suprafaþã.“

37

UNDE ªI DE UNDE AU MIGRAT OAMENIIÎN SECOLELE XX ªI XXI?1.

1.1. MIGRAÞIA POLONEZÃ ÎN FRANÞA

John Salt: Current trends in international migration in Europe,Council of Europe, 1997.

APLICAÞIE• Pe baza sursei 1.1,

formulaþi douã realitãþi alevieþii economice aleFranþei ºi Poloniei înperioada interbelicã. Suntele valabile ºi pentru altestate europene? Pentru arãspunde, folosiþicunoºtinþele din orele deistorie. Comparaþiconcluziile voastre cuinformaþiile din tabelulcronologic de la p. 15.

• Identificaþi instituþiile carese implicã în organizareamigraþiei legale.

• Comparaþi aceastã situaþiecu cea prezentatã desursa 2. Ce asemãnãri ºideosebiri constataþi?

1.2. MIGRAÞIA CÃTRE VEST, ÎN ANII 1948-1989

Migranþi care s-au îndreptat cãtre Vest, în anii 1948-1989; ei provin din URSS ºidin statele socialiste ale Europei.

APLICAÞIE• Numiþi douã þãri din

blocul comunist ºiindicaþi direcþiilemigraþiilor din anii 1948-1989.

• Formulaþi douã cauze aleacestor migraþii, folosindcunoºtinþele din orele deistorie ºi discuþiilereferitoare la cauzelemigraþiilor.

• Pe baza cauzelor stabilite,identificaþi ce tipuri demigraþii au existat.

• Folosind sursele 1.2 ºi 1.3,observaþi care este statutulþãrilor din Europa deRãsãrit: când ºi de ce suntacestea þãri de plecare,respectiv þãri dedestinaþie?


„Începând cu februarie 2000,când România este în modoficial invitatã la negocierile deaderare la ComunitateaEuropeanã, începe o nouãperioadã în istoria recentã amigraþiei româneºti, aflatã subsemnul normalizãrii circulaþiei.Procesul de ridicare a vizelor seîncheie în ianuarie 2002. Prinurmare, românii pot sã circuleliber în spaþiul Schengen.Numeroase state europene auabandonat rigiditatea faþã deromâni ºi au încheiat acorduriprin care permit muncasezonierã pe teritoriul lor. Estecazul Germaniei, Spaniei,Portugaliei, Elveþiei,Luxemburgului ºi Ungariei.

Convenþiile acoperã domeniileinformaticii, sãnãtãþii,agriculturii ºi construcþiilor. Larândul ei, România sepregãteºte sã devinã parte aprocesului de coordonare ºiunificare a politicilor europeneîn domeniul migraþiilor. Pe deo parte, ea intensificã mãsurileîmpotriva migraþieiclandestine; pe de alta,benficiazã de faptul cã 3% dinPIB provine din fonduriletrimise din strãinãtate demigranþii români…România, dupã 1989, a fostbolnavã de «maladia»circulaþiei, o maladie pe care –din cauza neînþelegerii ei –Ocidentul nu a reuºit nici sã o

38

1.3. NUMÃRUL STRÃINILOR ÎN CÂTEVA ÞÃRI ALE EUROPEI CENTRALE ªIRÃSÃRITENE, 1987-1996 (ÎN MII DE OAMENI)

Þara 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996Bulgaria – – 24,1 23,4 28,0 – 31,4 34,4 – 36,3Cehia 34,6 34,9 35,2 35,1 37,7 49,6 77,1 103,7 158,6 186,7Estonia – – 602,4 – – – – – 533,7 –Letonia – – 1278,8 – – – – – 1144,5 –Lituania – – 750,5 – – – – – 695,3 –Ungaria – – – – 73,9 88,2 – 138,1 140,0 138,0Polonia – – – – – 30,0 – – –România – – – – – 3,2 2,7 1,9 1,9 1,7Slovenia – – – – – – – 24,8 48,0 43,0

John Salt: Current trends in international migration in Europe, Council of Europe, 1997.

APLICAÞIE• Selectaþi douã dintre þãrile din tabel ºi comparaþi numãrul strãinilor înregistraþi pentru anii

1988, 1989, 1990 ºi 1996. Interpretaþi observaþiile pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie.• Examinaþi datele care privesc România; discutaþi cu un coleg ºi formulaþi douã cauze ale

scãderii numãrului de strãini înregistrate începând cu 1993.• Pe baza surselor 1.2 ºi 1.3 referitoare la România, rãspundeþi întrebãrii: care dintre urmãtoarele

cauze credeþi cã a/au determinat scãderea imigraþiei: politica de descurajare a imigraþiei iniþiatãde autoritãþi, securizarea graniþelor, dezinteresul migranþilor pentru România ca þarã dedestinaþie, alte cauze?

1.4. ANUL 2000: CIRCULAÞIA MIGRATOARE SE AMPLIFICÃ

Autoarea studiului este sociologºi lucreazã în cadrul institutuluiMaison des sciences de l’homme.Ea se ocupã de migraþiile în careeste implicatã Europa de Est, înspecial România, ºi de impactulpe care comunicaþiile îl au asupramigraþiilor. Lucrarea propuneperspective multiple ºi inediteasupra mobilitãþii românilor,rãspunzând întrebãrilor: Cinesunt migranþii români?, Din ceregiuni provin?, Care le suntplanurile?, Care le suntdestinaþiile ºi strategiile?


învingã ºi nici sã o gestioneze.Opunându-i o politicã deintroducere a barierelor,discriminatorie în comparaþiecu atitudinea faþã de alte þãridin Est, Europa nu a folosit

momentul pentru a faceca o circulaþie migratoarelegitimã sã nu devinão migraþie complexã,adesea neplãcutã ºi greude stãpânit.“

39

Dana Diminescu, Visibles mais peu nombreux – les circulationsmigratoires roumaines, Paris, 2003.

APLICAÞIE• Enumeraþi trei domenii în care sunt acceptaþi românii ca muncitori sezonieri.• Ierarhizaþi aceste domenii dupã complexitatea muncii depuse.• Comparaþi atitudinea þãrilor europene faþã de România, aºa cum rezultã din aceastã sursã, cu

atitudinea Franþei faþã de Polonia, conform sursei 1.1. Analizaþi asemãnãrile constatate.

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Desenaþi pe o hartã a lumii direcþiile în care se desfãºoarã migraþiile despre care relateazã

sursele 1.1, 1.2 ºi 1.3.• Pe o axã cronologicã, aºezaþi migraþiile la care se referã sursele date. Observaþi dacã în anul

1989 sunt modificãri evidente; dacã sunt, explicaþi de ce, folosind cunoºtinþele din orele deistorie.

• Analizaþi materialele realizate ºi rãspundeþi întrebãrilor:a. Unde ºi de unde migreazã oamenii în secolele al XX-lea – al XXI-lea?b. Este migraþia o realitate permanentã a secolelor al XX-lea – al XXI-lea?

• Completaþi urmãtorul tabel pe baza surselor date ºi a concluziilor voastre:

Þara deorigine Realitãþi Þara de

destinaþie/gazdã Realitãþi

PoloniaDificultãþi economice dupã

încheierea primului rãzboi mondial.Formarea statului naþional.

FranþaRefacerea economicã dupãîncheierea primului rãzboi

mondial, declin demografic.

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞIFolosind tabelul de mai sus, organizaþi o discuþie pe baza urmãtoarelor întrebãri:

a. Ce probleme încearcã sã rezolve cei implicaþi în migraþii?b. Ce probleme provoacã migraþiile în þãrile de sosire/de destinaþie/gazdã?


„Dintr-un început trebuie sãfacem precizarea cã refugiaþiireprezintã o categorie distinctãde migranþi ºi anume ei suntcei care, din motive politice,etnice, religioase, sunt nevoiþisã pãrãseascã þara de origineunde viaþa lor ºi a familiilorlor nu mai este în siguranþã.Cauzele plecãrii sunt legatede evenimente care au loc înþara lor.Spre exemplu, o doamnã,refugiatã în România dinAfganistan, a trebuit sãpãrãseascã þara împreunã cufiica ei pentru cã soþul ei a fostarestat ºi omorât de talibani iarea ar fi fost obligatã sã secãsãtorescã din nou, cu untaliban. Avea doar douãalternative: sã moarã sau sã

plece. Relatarea ei despre fugadin þara natalã pare desprinsãdintr-un film cu scenariul binescris. Dar nu este film, ci chiarviaþa ei ºi a fiicei sale de patruani, obligate sã plece sprenecunoscut, având ca proviziimigdale ºi stafide. La primaîncercare au fost prinse ºipedepsite cu închiderea într-ocelulã în care mama a stat cuapa pânã la genunchi þinându-ºifiica tot timpul în braþe pentru ao proteja. Au reuºit sã fugã ºi aurmat o a doua tentativã, dedata aceasta reuºitã. Îi eratovarãºã de drum o altã mamãcu un bãiat de câþiva ani. Cândbãiatul a privit, într-o noapte,cerul plin de stele, i-a spusmamei: Uite, mama, talibaniiau împuºcat cerul!“

40

MIGRAÞIILE CONTEMPORANEINFLUENÞEAZÃ ªI REGIUNEA ÎN CARE EU TRÃIESC?

2.2.1. UITE, MAMÃ, TALIBANII AU ÎMPUªCAT ªI CERUL!

Cati Pãcurar, Organizaþia non-guvernamentalã ARCA.

PENTRU PROFESOR

Pentru critica sursei, puteþi folosiinformaþii suplimentare despreaceastã organizaþienonguvernamentalã, care segãsesc în capitolul „Personalitãþiºi instituþii implicate înmigraþiile contemporane”.

APLICAÞIE• Formulaþi motivele

refugiului femeii afgane înRomânia.

• Descrieþi, folosindcuvintele voastre, oîntâmplare prin care atrecut aceastã femeie.

• Comparaþi aceastã relatarecu cea a migrantului dinCongo-Brazaville.Identificaþi douãasemãnãri ºi explicaþi-le.

• Formulaþi o apreciere înlegãturã cu impactulevenimentelor asupracopilului din sursa 2.1.

2.2. TATÃL IRAKIENILOR DIN BUCUREªTI

„Locuieºte de aproape zece aniîn România ºi a ajuns aici dupão mulþime de peripeþii. Nuprea vrea sã vorbeascã despreîntâmplãrile prin care a trecut,iar povestea lui este aproape lafel ca a celorlalþi oameni careau fugit din Irak. Mohammedeste la un pas de a obþinecetãþenia românã ºi spune dintot sufletul cã vrea sã fieromân. În Bagdad eraproprietarul unui atelier auto ºi

a fugit de acolo pentru cã erapersecutat din cauzã cãprovenea din nordul þãrii.«Când mã duceam acasã, kurziide acolo spuneau despre minecã sunt omul guvernului, iarcând mã duceam în capitalã,securitatea spunea cã suntomul celor din nord». ÎnBucureºti, Mohammed a strânspe lângã el o mulþime de tinericare se aflã în situaþia lui ºicare au nevoie de ajutor.“

Ziarul Evenimentul Zilei, 2002.

PENTRU PROFESORªi în acest caz am folosit, casursã, un ziar. Decizia mea sebazeazã pe douã realitãþi: înRomânia încã nu existãpublicaþii de specialitate, care sãprezinte ºi sã analizezefenomenul imigraþiei; ziarul este,ºi pentru elevii noºtrii, o sursã laîndemânã pentru a sedocumenta.


41

APLICAÞIE• Explicaþi, pe baza informaþiilor din sursã, de ce lui Mohammed i se spune „tatãl” irakienilor

din Bucureºti.• Identificaþi, formulaþi ºi comparaþi cauzele migraþiei la care se referã sursele 2.1 ºi 2.2. În ce

mãsurã aceste surse sunt confirmate de realitãþile prezentate de harta de mai jos (sursa 2.3)?• Citiþi, timp de o sãptãmânã, ziarele ºi revistele pe care le aveþi la dispoziþie. Alcãtuiþi un dosar

cu informaþiile care se referã la imigraþia în România. Folosiþi aceste informaþii pentru oanalizã pe baza urmãtoarelor aspecte:a. þara de provenienþãb. cauzele migraþieic. povestea imigrantuluid. asemãnãri ºi deosebiri între „voci”e. existã o „schemã” folositã de imigranþi în relatãrile lor?

2.3. HARTA ZONELOR DE TENSIUNE DIN ANII 1990

Chaliand s.a, Atlas historique des Migrations, Paris, 1994.

APLICAÞIE• Marcaþi pe harta de la sursa 2.3 locul în care trãiþi. România este într-o zonã liniºtitã, fãrã

conflicte militare, etnice sau religioase. Aceastã realitate favorizeazã migraþia? Formulaþi maiîntâi rãspunsul referindu-vã la imigraþie, ºi apoi la emigraþie. Pentru mai multe informaþiiputeþi recurge la site-ul www.omfm.ro.

• Pe baza sursei 2.3, identificaþi zonele de conflicte. Grupaþi în echipe de 2-3 elevi, realizaþi odocumentare privind zona, cronologia evenimentelor, taberele implicate, cauzele, rezolvareaconflictului. Acordaþi o atenþie specialã modului în care aceste conflicte influenþeazã viaþaoamenilor.

• Explicaþi, cu ajutorul cunoºtinþelor de istorie, de ce în Africa sunt cele mai numeroase zone cuconflicte. Care dintre acestea mai este deschis ºi astãzi?


42

În ansamblul populaþiei rurale,29% dintre respondenþi aucãlãtorit în strãinãtate dupã1990. 7% dintre românii carelocuiesc la oraº au muncitpentru o perioadã într-o þarãstrãinã. De asemenea, în 17%dintre gospodãrii existã ºi alte

persoane care au lucrat înstrãinãtate pentru un timp.Aceste cifre aratã cã un numãrtot mai mare dintre români(în cazul de faþã, dintre cei dinmediul urban) cãlãtoresc saumuncesc în strãinãtate.În oraºele mari ºi în

Bucureºti, pondereapersoanelor care au cãlãtoritîn strãinãtate este mai mare.În schimb, este mai micprocentul celor care aulucrat o perioadãîn strãinãtate, mai alesîn Bucureºti.

2.4. MIGRAÞIA ROMÂNILOR ÎN ITALIA ªI PREZENÞACOMPANIILOR ITALIENE ÎN ROMÂNIA

Am ales datele referitoare la Italiapentru cã este ºtiut cã Italia esteþara preferatã de românii caremigreazã. Mass-media vorbeºtenu doar despre familii întregi, ci,uneori, ºi despre sate care s-austrãmutat la Roma sau Torino.

Judeþul Companii cucapital italian

Procentul migranþilor din zonaruralã cãtre Italia

Bacãu 51% 22%Alba 52% 4%Bucureºti 29% –Constanþa 12% 4%Timiº 47% 10%

Institutul Naþional de Statisticã, 2002.

2.5. MIGRAÞIE ªI CÃLÃTORII ÎN STRÃINÃTATE

Cãlãtorii/lucru în strãinãtate dupã 1990. Diferenþele pânã la 100% suntnon-rãspunsuri

Dvs. aþi cãlãtorit în strãinãtate dupã 1990? Dvs. aþi lucrat în strãinãtate pentru un timp?Oraºmic

Oraºmediu

Oraºmare

Bucu-reºti

UrbanOraºmic

Oraºmediu

Oraºmare

Bucu-reºti

Urban

Da 23 29 32 31 29 9 8 7 4 7Nu 77 71 68 69 71 89 91 91 94 91

Cifrele reprezintã procente. Diferenþele pânã la 100% sunt non-rãspunsuri

Sondajul ,,România urbanã”, realizat în anul 2005 de Fundaþia pentru o Societate Deschisã.


43

APLICAÞIE• Pe baza surselor 2.4 ºi 2.5, formulaþi douã realitãþi socio-economice din România anilor 2000.• Ordonaþi zonele în care companii italiene au facut investiþii în România ºi marcaþi-le pe o hartã

a þãrii noastre.• Cu ajutorul profesorului de geografie, caracterizaþi forþa economicã – potenþialul economic al

acestor zone ºi formulaþi o explicaþie a interesului investitorilor strãini pentru ele.• Ordonaþi zonele din care emigreazã românii. Folosind din nou cunoºtinþele din orele de

geografie, formulaþi douã explicaþii ale acestui fenomen.• Comparaþi datele acestui studiu statistic cu informaþiile din mass-media la care aveþi acces; se

confirmã sau se contrazic?

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELEFolosind informaþiile din sursele date, rãspundeþi întrebãrii: dacã trãiesc într-o zonã liniºtitã, înpace, ar trebui sa mã preocupe migraþiile?

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Alcãtuiþi douã grupe pentru a realiza o anchetã în legãturã cu imigraþia ºi respectiv emigraþia

din România; aveþi în atenþie ca grupuri-þintã atât persoane obiºnuite, cât ºifuncþionari/instituþii implicate în aceastã realitate. Folosiþi materialele adunate pentru odezbatere cu tema: „Ce sentimente avem faþã de strãinul de lângã noi?”

• Folosind sursele date, precum ºi cunoºtinþele voastre, prezentaþi printr-un articol de ziar sauun poster, schimbãri (economice, sociale, politice, culturale etc.) provocate de migraþiilecontemporane în zonele în care acestea se desfãºoarã. Alegeþi cele mai reuºite materiale ºidiscutaþi-le cu migranþi pe care îi cunoaºteþi sau pe care îi puteþi întâlni prin intermediul uneiorganizaþii nonguvernamentale (spre exemplu, Organizaþia Femeilor Refugiate în România,[email protected]).


Continentul european a devenit, de facto, un continent deimigrare. Aceasta se poate constata nu numai în plan demografic,ci ºi în evoluþia fenomenului migraþiei. Dacã numãrul din ce înce mai mare al imigranþilor se face simþit este pentru cã, dupã1973, caracterul temporar atribuit imigraþiei ºi-a pierdutvalabilitatea, ea dobândind un caracter definitiv; altfel spus,prezenþa imigranþilor s-a transformat dintr-o ºedere temporarãîntr-o instalare permanentã. Chiar dacã dorinþa de a se întoarceeste totdeauna prezentã, în special la migranþii din primageneraþie, revenirea definitivã în þara de origine a devenit un mit.Reîntregirea familiei ºi copiii nãscuþi în þãrile-gazdã sunt doifactori importanþi care explicã rãmânerea definitivã a imigranþilorîn þãrile de primire.

Acest fenomen este însoþit de altele care-i influenþeazã direct peimigranþi: mai întâi, este vorba de integrarea imigranþilor însocietãþile de primire. Ce drepturi trebuie acordate imigranþilorpentru ca ei sã reuºeascã sã se integreze? Existã rasism ºidiscriminare faþã de imigranþii Europei?

Impactul emigraþiei asupra þãrii de origine este la fel de complexca ºi cel constatat în þara de primire. Acesta este, de obicei,prezentat sub douã aspecte: primul, cel care priveºte emigraþia cao fugã a creierelor, ceea ce este un inconvenient pentru þara deorigine; al doilea, cel care subliniazã mai ales efectele pozitive:emigraþia contribuie la schimbarea ºi evoluþia societãþii deorigine. Aceastã contribuþie nu trebuie pusã numai pe seamaemigranþilor de primã generaþie. Mai lent, mai dificil, legãturilede familie, culturale ºi economice continuã sã existe chiar dupãmai multe generaþii. Emigraþia reduce ºomajul din þara de origine.Aceastã observaþie pleacã de la constatarea cã aceia care auemigrat din motive economice erau fie ºomeri, fie lucrãtori curisc de ºomaj. Rãmânerea în þarã a acestei armate de ºomeri ar fiprovocat tulburãri sociale într-o þarã cu dificultãþi economice. Înplus, prin transferul de economii ºi prin investiþii, prin noilementalitãþi pe care le aduc, emigranþii contribuie direct ladezvoltarea þãrii de origine.

44

CONSECINÞELE MIGRAÞIILORCONTEMPORANEIII.

CONSECINÞELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE

„Revista Memoria a început sãaparã în anul 1991. Iniþiatorulºi fondatorul ei este BanuRãdulescu. Numele nu esteîntâmplãtor: Memoria –deoarece comunismul aîncercat sã «aresteze»gândirea prin îngrãdirealibertãþii de expresie. Revistavrea sã salveze de la uitareoameni ºi fapte care sãcontribuie la înþelegereaistoriei în timpul

comunismului.(http://revista.memoria.ro)Memorialul de la Sighet a fostiniþiat în anul 1992. În 1995,Consiliul Europei l-a luat subegida sa, iar în 1998 l-a aºezatprintre principalele locuri depãstrare a memorieicontinentului, alãturi deMemorialul de la Auschwitz ºide Memorialul Pãcii dinNormandia. Format dintr-unMuzeu, situat în fosta

închisoare politicã de laSighet, ºi un Centruinternaþional de studii asupracomunismului, cu sediul laBucureºti, Memorialul arescopul de a reconstitui ºipãstra memoria unor popoare;cercetãrile ºi documenteleCentrului privesc în specialpoporul român, cãruia întimpul comunismului i s-aindus în conºtiinþã o istoriefalsã.“

45

CUM MODIFICÃ MIGRAÞIA VIAÞAMIGRANÞILOR ªI A FAMILIILOR LOR?1.

1.1. CHIPURI ªI NUME ALE DEPORTAÞILOR

a. Deportaþi în Bãrãgan; b. Memorialul de la Sighet: Fragment din pereþii exteriori ai Spaþiului de Reculegere ºi Rugãciune; aicisunt inscripþionate numele celor care au murit în închisori, în lagãre ºi în deportare în timpul regimului comunist dinRomânia.

Fotomemoria unei deportãri, Bãrãgan, 1951.Revista Memoria, nr.1/2005.

a.

b.


„În rând, câte doi, intrãm însala de clasã. Învãþãtorul seaºeazã la catedrã. Astãzi, lecþiade moralã, anunþã el dupã ce afãcut prezenþa, poticnindu-sedin cauza numelor noastrearabe. Începe sã vorbeascãdespre moralã aºa cum face înfiecare zi de când am începutsã frecventez ºcoala. Odiscuþie se porneºte întrecopiii francezi ºi învãþãtor.Toþi ridicã mâna pentru a

vorbi, pentru a-ºi povestiexperienþa, pentru a-ºidemonstra concordanþa moralãcu lecþia de astãzi. Noi, arabiidin clasã, nu avem nimic despus. Cu ochii larg deschiºi,cu urechile atente, ascultdiscuþia. ªtiu bine cã locuiescîntr-o mahala din barãci decarton ºi cã numai cei sãracilocuiesc în astfel de locuri.Am fost de mai multe ori laAlain, care locuieºte cu

pãrinþii lui pe strada Monin,într-o casã. Am vãzut cã eramult mai frumos decât înbarãcile nostre. ªi ce multspaþiu! Doar camera lui Alainera cât toatã chaaba (baraca)noastrã în întregime. Are ocamerã numai pentru el, unbirou cu cãrþi, un dulappentru haine. Îmi este ruºinesã spun unde locuiesc. Dinacest motiv Alain nu a venitniciodatã la mine.”

46

APLICAÞIE• Sursa 1.1 se referã la deportãrile din perioada comunistã. Folosind cunoºtintele din orele de

istorie, realizaþi un studiu de caz în care sã precizaþi:a. ce categorii sociale sau etnice au fost supuse deportãrii în România comunistã;b. din ce regiuni ºi unde au fost fãcute deportãri;c. care a fost pretextul ºi care au fost cauzele reale ale deportãrilor;d. ce probleme au vrut sã rezolve autoritãþile comuniste prin deportãri; ce probleme provoacã,

la rândul lor, aceste deportãri.• Imaginaþi-vã cã sunteþi unul dintre cei care apar în aceste fotografii (adult sau copil); scrieþi un

jurnal în care sã povestiþi cum se desfãºoarã o zi din viaþa unui deportat. Pentru aceasta folosiþiºi relatarea Dorei Sarafolean din Copilãria de pe Golgota Bãrãganului.

• Deportãrile hotãrâte de autoritãþile comuniste aratã cã migraþia a fost folositã ca un instrumentpolitic; discutaþi cu colegii voºtri dacã astfel de situaþii mai existã acum, în secolul al XXI-lea.

• La Sighet existã o listã a celor care au pierit în timpul deportãrilor hotãrâte de comuniºti.Credeþi cã o astfel de listã este suficientã pentru a face dreptate acestor victime alecomuniºtilor?

• O asemenea „memorie” este utilã tinerilor care nu au cunoscut direct comunismul?Argumentaþi rãspunsul vostru.

1.2. COPILUL UNEI FAMILII DE IMIGRANÞI, LA ªCOALÃ

Azouz Begag, Le gone de Chaaba, Editions du Seuil, Paris, 1986, pp. 58-59.

APLICAÞIE• Revedeþi definiþia discriminãrii ºi analizaþi, pe baza ei, sursa 1.2. Credeþi cã este vorba despre

discriminare?• Citiþi câteva ziare sau reviste pe care le aveþi la dispoziþie ºi identificaþi relatãri despre douã

grupuri minoritare discriminate; formulaþi apoi douã activitãþi prin care putem preîntâmpinadiscriminarea.

• Imaginaþi-vã cã sunteþi membru al unei organizaþii nonguvernamentale care se ocupã deapãrarea drepturilor omului. Primiþi sursa 1.2 de la colaboratori. Ce soluþii puteþi formula? Cucine credeþi cã puteþi colabora pentru ca soluþiile propuse sã fie eficiente?

• Discutaþi cu un coleg despre ce pot face guvernele ºi oamenii obiºnuiþi pentru ca problemelemigranþilor sã fie diminuate sau chiar înlãturate. Comparaþi propunerile voastre cu celeformulate de colegi. Alegeþi douã dintre cele mai uºor de aplicat ºi prezentaþi-le unei instituþiiguvernamentale specializate ºi unei organizaþii nonguvernamentale. Pe baza discuþiilor voastre,alcãtuiþi un proiect în care sã vã implicaþi prin voluntariat.


„Familia Virgilsen locuieºte înpartea de vest a Danemarcei,destul de departe deCopenhaga. Aici s-a format ocomunitate de români încã din1988. «Suntem destul de bineorganizaþi, în oraºul în carestãm existã aproximativ 25 defamilii de români. Cei maimulþi au venit în 1988, pe ceicare au ajuns dupã 1990 nu-iprea cunoaºtem. Rar mai vinecâte un pãrinte din România ºiînchiriazã o bisericã aici, darmãcar o datã la doi ani nestrângem toþi. Altfel, pentru oslujbã trebuie sã mergem pânãîn Suedia, unde existã obisericã ortodoxã cu pãrinteromân», precizeazã VirgilVirgilsen. Legãtura cu þararãmâne Internetul.«Numele de familie l-amschimbat pentru a suna maiscandinav. Nu era o obligaþie,dar a ajutat mult».În 1988 Virgil a reuºit sã treacãgraniþa maghiarã. ªi-a pãrãsitþara ºi, împreunã cu alþiromâni, a rãmas un timp laBudapesta, încercând sãporneascã o oarecare activitatepoliticã ºi un ziar, «Românialiberã». Apoi a plecat maideparte, spre nord. S-a stabilitîn Danemarca ºi, ceva maitârziu, a renunþat la cetãþeniaromânã, nu fãrã regrete. Dupãrevoluþie ºi-a chemat soþia ºicopiii: Alexandru, nãscut în1983, ºi Daniel, cu un an maimic. «Am fost obligat lavremea respectivã sã renunþ lacetãþenia românã ca sã mi-opot lua pe cea danezã ºi din

cauza asta singurii cetãþeniromâni din familia noastrãsunt copiii. Ei sunt ºi cetãþenidanezi în acelaºi timp. Legeale-a permis lor asta ºi eu am zisîntotdeauna cã e bine sã aiamândouã cetãþeniile, dacã sepoate», spune Virgil Virgilsen.În familia Virgilsen se vorbescatât româna, cât ºi daneza.Alexandru a urmat un liceu cuprofil economic. «Nu s-aremarcat prin rezultate la carte,era undeva la mijloc, dar fizic afost mai bine dezvoltat decâtcolegii, fiind ºi o fire maisportivã. Statura sa, de 1,92 m,a reprezentat un avantaj atuncicând s-au selectat bãieþii pentrugarda regalã» precizeazã tatãl.Acum, la 22 de ani, Alexandrueste înrolat în garda RegineiMargareta a II-a a Danemarceiºi pãzeºte Palatul RegalAmalienborg, din inimacapitalei Copenhaga. Pânã pe 1decembrie, când va ieºi dinslujba Reginei, cu uniforma sadistinctã, cu cãciulã de blanãde urs, va atrage zilnic sute deturiºti, dar ºi invidia celorlalþidanezi. Pentru aceºtia dinurmã, faptul de a fi înrolat îngarda Reginei este considerat omare onoare.«Când aude de garda Reginei,danezului i se pare ceva foartedeosebit. Iar Alexandru, castrãin, e oarecum de invidiat.Ei sunt ºi foarte naþionaliºti, îºiiubesc Regina, sunt trup ºisuflet pentru Casa Regalã.Pentru ei este un lucru mare sãajungi la curte», precizeazãVirgil Virgilsen.“

47

1.3. ROMÂN ÎN GARDA REGINEI DIN DANEMARCA

Evenimentul Zilei, 11 noiembrie 2004.

Acest articol este povestea cufinal fericit a unei migraþii careîncepe în România comunistã.Tânãrul din cea de-a douageneraþie de migranþi a primit orecunoaºtere oficialã a societãþii„gazdã” prin satisfacereaserviciului militar chiar în gardareginei.


Gloria a pornit la drum în urmãcu câþiva ani (1997), atunci cândcâþiva tineri africani, studenþi ºirefugiaþi, au decis sã punãbazele unei formaþii, pentru a-ºimai alina dorul de casã ºipentru a aduce un colþiºor dinCongo-ul natal în România.„Mai întâi cântam pentrudistracþia noastrã, în timpulliber. Apoi ne-am dat seama cãaici, în România, nu existã trupecare sã cânte muzicã africanã ºiam vrut sã umplem acest gol.Prin muzica pe care o facem,ne-am propus sã atingem douãobiective: sã promovãm culturaafricanã ºi sã punem umãrul laintegrarea refugiaþilor înRomânia […]. Ni s-au alãturat ºialþi entuziaºti, nu doar din

Congo, ci din diferite þãriafricane, care au o cu totul altãmuzicã decât a noastrã […]. Toþiafricanii au muzica în sânge, senasc cu acest talent muzical,care rãmâne singurul refugiuîntr-o zonã a lumii mãcinatã delupte politice ºi de sãrãcie”.Mbaki a fãcut parte dintr-oorganizaþie politicãstudenþeascã, iar partidul aflatla guvernare nu agrea aceagrupare. De aceea a fost obligatsã pãrãseascã Congoul.Componenþa grupului Gloriaeste urmãtoarea: Mbela Nzuzi,Congo; Mbaki Makengo,Congo; Vincent Calissa,Rwanda; Aime Lema, Congo;Cristian Prihotcã, România;Sorin Petrescu, România.

48

1.4. FORMAÞIA GLORIA

APLICAÞIE• Pe baza surselor 1.3 ºi 1.4,

identificaþi douãmodificãri ce au avut locîn viaþa migranþilor,respectiv în viaþafamiliilor lor.

• Ce soluþii au folosit aceºtimigranþi pentru a pãstralegãturile cu þara deorigine, precum ºi pentrua se integra însocietatea-„gazdã”?

• Organizaþi o dezbatere cutema: „Este importantpentru migranþi sã-ºipãstreze tradiþiile deacasã”? Comparaþirãspunsurile voastre cucele date de participanþiila sondajul realizat deInstitutul de PoliticiPublice, pag 51.

1.5. UN MILION DE BÃRBAÞI LIPSÃ LA APEL

Deºi România nu a trecutprintr-un rãzboi recent, balanþadintre bãrbaþi ºi femei s-adezechilibrat. Minuscul întermeni procentuali (în prezentîmpãrþirea este de 48,8% bãrbaþiºi 51,3% femei, faþã de 49,3%bãrbaþi ºi 50,7% femei înaintede 1989), dezechilibrul estesemnificativ în termeninumerici. Schimbarea se traduceîn 1.084.050 de bãrbaþi lipsã laapel. Cifra este mai mare ca

pierderile României în al doilearãzboi mondial… Lipsa lor deacasã nu poate fi cumpãratã peeuro sau dolari. Sociologii auarãtat cã tinerii care cresc înfamilii din care lipseºte tatãl aumai multe ºanse de a aveaprobleme de disciplinã, de arãmâne în urmã cu studiile ºi dea fi antrenaþi în activitãþiinfracþionale. Familiile caretrãiesc despãrþite au mai multeºanse de a ajunge la divorþ.

Sorin Adam Matei, Evenimentul Zilei, aprilie, 2005.

Coperta CD-ului Gloria-Africa.

APLICAÞIE• Comparaþi sursele 1.3 ºi 1.5. Constataþi un dezacord între ele sau aceste surse se completeazã?• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” tatãl; aflaþi

care au fost sentimentele, eventual resentimentele celor rãmaºi acasã.• Pe baza celor ascultate, imaginaþi o scrisoare a celui plecat cãtre cei de acasã, precum ºi

rãspunsul acestora.• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” mama. Aflaþi

ce au simþit cei care au rãmas acasã.• Imaginaþi un dialog între mamã ºi copiii ei în zilele de dinaintea plecãrii; ce sfaturi dã mama;

ce întrebãri pun copiii?• Comparaþi reacþiile în ambele situaþii. Ce constataþi?

Albumul „Africa” este dedicatrefugiaþilor de pretutindeni.Producãtor este ARCA- ForumulRomân pentru Refugiaþi ºiMigranþi. Cele mai multe melodiiau ritmuri ºi texte africane; unadintre ele, cântatã în francezã ºiromânã, se numeºte „Viaþa-ifrumoasã ºi meritã trãitã”.


49

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Analizaþi toate sursele date prin metoda studiului de caz (vezi capitolul Sugestii metodologice),

rãspunzând urmãtoarelor întrebãri:– Ce s-a întâmplat în situaþia relatatã?– Cine sunt cei implicaþi, care este contextul în care a avut loc „cazul”?– Ce elemente/aspecte sunt importante, lipseºte ceva semnificativ din prezentarea faptelor?– Ce alternative aveau cei implicaþi?– Care sunt consecinþele experienþelor prin care au trecut?– Care este mesajul fiecãrei experienþe?

• Pe baza analizei fãcute mai sus, completaþi urmãtorul tabel:

• Stabiliþi de ce experienþa relatatã de sursa 1.1 se deosebeºte de toate celelalte.• Alegeþi din urmãtoarea listã problemele pe care le poate întâlni o familie de migranþi; alcãtuiþi

apoi o ierarhie a acestora ºi argumentaþi alegerea fãcutã: gãsirea unui loc de muncã,necunoaºterea limbii, bani insuficienþi pentru supravieþuire, hrana insuficientã, educaþieprecarã, atitudinea oamenilor, lipsa legãturii cu alþi migranþi, nostalgia dupã locurile natale,legislaþia þãrii de primire, pãstrarea tradiþiilor de acasã.

Sursa Tipul de experienþã:pozitivã/negativã

Ce probleme au întâmpinatmigranþii?

Cine i-a ajutat sã-ºi rezolveproblemele?

12345

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Sunt ºi cazuri de migranþi care se repatriazã; care credeþi cã sunt cauzele acestor decizii?• La rândul ei, repatrierea provoacã probleme? Dintre cele menþionate în urmãtoarea listã, care pot fi reale:

pierderea proprietãþii/a bunurilor, probleme de sãnãtate, înstrãinarea rudelor ºi/sau a prietenilor, neîncredereaîn legi ºi/sau instituþii, necunoaºterea limbii de cãtre copiii nãscuþi în þara de imigrare, teama de a recunoaºteeºecul migraþiei?

• Grupaþi-vã în douã echipe; folosind cunoºtinþele voastre, precum ºi sursele date, fiecare echipã formuleazã 4speranþe, respectiv 4 dezamãgiri pe care migranþii le pot avea. Echipa „speranþelor” trebuie sã explice pe ce sebazeazã ele, în ce mãsurã sunt reale. Echipa „dezamãgirilor” explicã de ce apar acestea.

• Joc de rol (vezi capitolul Sugestii metodologice): Alcãtuiþi un cerc þinându-vã de mâini; încercaþi sã simþiþi forþa pecare v-o dã faptul cã sunteþi împreunã. Trei strãini vor încerca sã pãtrundã în cercul vostru; unul va vorbi doar înlimba lui, altul va vorbi în limba voastrã ºi al treilea va folosi forþa. Fiecare va avea 2 minute pentru încercare.Discutaþi apoi despre ce aþi simþit voi înainte ºi în timpul „încercãrilor”; cereþi „strãinilor” sã spunã ce au simþit întimpul încercãrilor lor.

• Credeþi cã acest joc de rol redã, cel puþin parþial, experienþele prin care trec cei implicaþi, direct sau indirect, înmigraþie? Argumentaþi rãspunsul vostru.

• Realizaþi un interviu cu o rudã sau un prieten care a trecut prin experienþa migraþiei sau este implicat înaceastã experienþã. Alegeþi dintre urmãtoarele întrebãri trei care vã pot ajuta cel mai mult pentru a cunoaºtemodul în care migraþia i-a modificat viaþa:

a. În ce mãsurã migraþia a contribuit la îmbunãtãþirea vieþii sale?b. Cu ce probleme aºteptate ºi neaºteptate s-a înfruntat?c. Cine (persoane ºi instituþii) l-a ajutat/l-a împiedicat în rezolvarea acestor probleme?d. Ce relaþii a stabilit cu autohtonii ºi cu ceilalþi migranþi?e. A simþit dorul de casã? Dacã da, cum s-a manifestat?f. Ce obiceiuri a pãstrat?g. A pãstrat legãtura cu cei de acasã? Dacã da, prin ce mijloace?h. Ce a simþit când s-a reîntors în þarã? A mai gãsit teme de discuþii cu vechii prieteni în afara lui „ce mai

faci”, „mulþumesc, bine”?


„Unele comunitãþi practicãtransferuri colective pentrufinanþarea unor proiectespecifice. Emigranþii cotizeazãîn cadrul unei asociaþii careapoi finanþeazã proiectul în þarade origine. Acest tip de transfereste practicat mai ales decomunitatea mali din Franþa ºia avut un impact decisiv asupradezvoltãrii regiunii Kaye, dincare provin cei mai mulþi dintreimigranþi. Aceºtia folosesc 20%din salariul lunar pentrudezvoltarea þãrii de origine.Emigranþii din aceastã regiunedin Mali sunt primii care ausprijinit dezvoltarea localã prinintermediul asociaþiilororãºeneºti; li se atribuie 60%din infrastructura regiunii.Comunitatea mali a ºtiut foartebine sã se structureze pemodelul organizaþieiorãºeneºti; conducãtorul

satului îºi are reprezentantulprintre emigranþi ºi fiecareasociaþie creatã în Franþa reiastructura ierarhicã ºiorganizarea socialã a satului.De fapt, emigrarea este unadevãrat contract întrecomunitatea de origine ºiindividul hotãrât sã emigreze;existã ºi obligaþia acestuia de aajuta la dezvoltarea satului,ceea ce ºi face. Astfel,emigranþii au finanþat 146 derealizãri diferite la Kaye, avândun buget total de 194 milioanefranci. Ei au contribuit înspecial la punerea în valoare areþelei hidraulice pentrumãrirea producþiei agricole. Înafarã de progresul materialprovocat de aceste proiecte,emigranþii au ºi o mareresponsabilitate în evoluþiamentalitãþilor ºi rãspândireavalorilor democratice.“

50

CUM INFLUENÞEAZÃ MIGRAÞIA ÞARADE DESTINAÞIE ªI ÞARA DE ORIGINE?2.

2.1. PROIECTE PENTRU DEZVOLTAREA ASOCIAÞIILOR IMIGRANÞILOR

JanNiessen, France Mochel, Les relations exterieures de l’UnionEuropéenne et les migrations internationales, 1999, pp. 65-66.


formulaþi conþinutul„contractului” dintremigranþi ºi comunitatea deorigine.

• Imaginaþi un dialog între opersoanã care vrea sãemigreze ºi conducãtorulcomunitãþii mali; folosiþitextul pentru un joc de rol.

• Organizaþi un joc de rol încare sã aparã un emigrantmali care nu este de acordsã trimitã bani pentrusatul lui. Formulaþiargumentele lui, precumºi contra-argumentelecelor din asociaþie.

• Stabiliþi ce valori pot fiidentificate în deciziileluate de migranþi.

2.2. PROGRAMA DE LIMBA ROMÂNÃ

„2.2.1. Curs de iniþiere pentrucopiii strãinilor care audobândit statutul de refugiat înRomânia ºi pentru minoriirefugiaþi neînsoþiþi, 16.06.2004

Curriculum-ul de limbaromânã ca limbã strãinã seadreseazã copiilor care provindin familii refugiate aflate peteritoriul României ºiurmãreºte sprijinirea învãþãriilimbii române, prinintermediul unui curs

pregãtitor cu durata de un an,astfel încât, la sfârºitulacestuia, copiii sã poatã fiintegraþi în sistemul deînvãþãmânt românesc, în clasecorespunzãtoare vârsteiacestora.Având în vedere diferenþele devârstã ale copiilor,curriculumul de limba românãeste elaborat, în mod adecvat,pe trei nivele de studiu:Nivel I: 6-10 ani;Nivel II: 11-14 ani;Nivel III: 15-18 ani.


2.2.2. Programa de limbaromânã – curs de iniþiere pentrustrãinii adulþi care au dobândito formã de protecþie înRomânia, 18.11.2004

Prezenta programãreglementeazã studiul limbiiromâne de cãte strãinii adulþicare au dobândit o formã deprotecþie în România.Structura modularã aprogramei permite parcurgereasa în ritmul propriu fiecãreigrupe de cursanþi, progresulfiind diferenþiat în funcþie deabilitãþile individuale deînvãþare a unei limbi strãine.Competenþe generale:1. Receptarea ºi producerea de

mesaje orale ºi scrise în

limba românã, pentru apermite cursanþilorintegrarea în societatearomâneascã.

2. Receptarea ºi producereaunor structuri discursive înlimba românã specificedomeniului de activitate pecare cursanþii îl vor aborda,pentru a permite integrareasocio-profesionalã a acestora.

3. Învãþarea limbii române caparte componentã a culturiiromâne, pentru a înlesniprocesele de adaptare ºiaculturare.

4. Folosirea instrumentelor debazã în învãþarea limbiiromâne ca limbã strãinã,pentru a permite progreseulterioare.“

51

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Programe.

România este semnatarã a unordocumente internaþionale privindstatutul refugiaþilor. Astfel,Convenþia din anul 1951 privindstatutul refugiaþilor prevede:„Statele contractante vor facilita,pe cât posibil, asimilarea ºinaturalizarea refugiaþilor. Vorface, în mod deosebit, toateeforturile necesare pentru aurgenta procedurile denaturalizare ºi pentru a reduce,pe cât posibil, taxele ºi costurilelegate de aceste proceduri”(asimilare în sensul integrãrii înviaþa economicã, socialã ºiculturalã a þãrii, în nici un caz oasimilare forþatã sauconstrângãtoare).

APLICAÞIE• Formuleazã, pe baza sursei 2.2, douã motive ale iniþiativei legislative a statului român, precum

ºi douã consecinþe ale acestei decizii.• Într-o listã de patru mãsuri pe care statul român, semnatar al unor documente internaþionale,

trebuie sã le ia, ce loc ar trebui sã ocupe acest document pentru învãþarea limbii române decãtre refugiaþi?

• Alcãtuiþi 3 grupe; fiecare va formula o mãsurã care ar trebui sã aparã pe listã. Prezentaþirãspunsurile voastre, alegeþi cele mai bune idei. Contactaþi apoi o instituþie implicatã înproblemele refugiaþilor ºi discutaþi propunerile voastre.

2.3. OPINIA PUBLICÃ DIN ROMÂNIA

„1. Credeþi cã pentru binelesocietãþii este de dorit caimigranþii sã-ºi menþinãobiceiurile ºi tradiþiile lor sausã renunþe la ele ºi sã leurmeze pe cele ale românilor?61% – sã îºi menþinã obiceiurile

ºi tradiþiile lor;23% – sã renunþe la obiceiurile

lor ºi sã le urmeze pecele ale românilor.

2. În ce mãsurã sunteþi deacord cu urmãtoarele afirmaþii?Când existã puþine locuri demuncã, românii ar trebui sãaibã întâietate în faþaimigranþilor (strãinilor):

6% – dezacord total;10% – mai degrabã dezacord;16% – mai degrabã acord;62% – acord total.Sunt oameni din þãri mai sãracedecât România care vin sã mun-ceascã la noi în þarã. Ce credeþicã ar trebui sã facã guvernul?10% – Sã-i lase sã vinã pe toþi

cei care vor;12% – Sã interzicã acestor

oameni sã vinã;32% – Sã-i lase sã vinã atât

timp cât sunt locuri demuncã;

33% – Sã limiteze numãrulcelor care pot sã vinã.

Sondajul Intoleranþã,discriminare ºi autoritarism înopinia publicã este realizat deInstitutul pentru Politici Publice(IPP) în cadrul proiectului„Extremism în România”.Finanþarea acestui proiect esteasiguratã de cãtre The GermanMarshall Found of the UnitedStates. Este vorba despre oinstituþie americanã a cãreimisiune este aceea de a stimulaschimbul de idei ºi de a promovacolaborarea dintre Europa ºi SUAîn spiritul Planului Marshallpost-rãzboi. La începutul anului2003, IPP a iniþiat proiectul„Extremism în România” princare ºi-a propus sã conºtientizeze

Continuare pe pagina 52


3. Cum apreciaþi numãrulimigranþilor în România?6% – Mult prea mulþi;

21% – Prea mulþi;25% – Atât cât trebuie;10% – Prea puþini;1% – Mult prea puþini.

4. Aþi auzit de ConsiliulNaþional pentru CombatereaDiscriminãrii?33% – Da, am auzit;58% – Nu, nu am auzit;9% – Nu rãspund.“

52

2.4. VERSURILE LUI DJ SYTO

„Mai multe cântece rasiste ºixenofobe, ale cãror þinte sunt,în mod particular, imigranþiiromâni ºi marocani, fac ravagiiîn provincia spaniolã Castellon,unde se propagã mai ales graþieInternetului. Sunt site-uri cumuzicã «bakalo» (termenpeiorativ prin care spanioliidesemneazã muzica de proastãcalitate). Un site care conþineacântecul împotriva românilor

anunþa pe portalul sãu cãrespectiva melodie fusesedescãrcatã de 5.800 deutilizatori. Organizaþia «SOSRacismo» a fost alertatã pentruprima datã în legãturã cucântecul împotriva imigranþilorromâni în mai 2004, însã, înciuda demersurilor legaleiniþiate de aceasta, astfel demelodii continuã sã circulenestingherite.“

Sondajul Intoleranþã, discriminare ºi autoritarism în opinia publicã,România, 2003.

APLICAÞIERãspundeþi ºi voi, individual, întrebãrilor sondajului; discutaþi apoi cu 5-6 dintre colegii voºtri,acordând multã atenþie argumentelor folosite de ei. Comparaþi rãspunsurile voastre cu cele dateîn timpul sondajului. Formulaþi asemãnãrile ºi deosebirile constatate. Ce argumente date decolegii voºtri vi s-au pãrut surprinzãtoare ºi de ce?

Cotidianul El Pais citat de Rompres, aprilie, 2005.

Spania, þara fãgãduinþei pentrumulþi imigranþi, a devenit ºidestinaþia favoritã a unui numãrdin ce în ce mai mare de români.În Alcala, oraºul lui Cervantes,româna cu accent ardelenesc seaude din ce în ce mai des pestrãzi. Majoritatea românilor seþin de muncã; pentru mulþi dintreei însã, viaþa e mai grea decâtpare vãzutã din România.

APLICAÞIE• Plecând de la sursa 2.4, identificaþi douã cauze ale manifestãrii xenofobiei, precum ºi douã

soluþii care sã preîntâmpine astfel de atitudini.• Imaginaþi un dialog cu autorul acestor versuri sau cu admiratorii melodiei. Ce argumente aþi

folosi pentru a-i convinge cã greºesc în ceea ce spun?• Credeþi cã aceia care apreciazã aceste versuri sunt „victime” ale stereotipului „orice strãin este

rãu”, sau sunt alte cauze ale atitudinii lor?• Ce alte stereotipuri cunoaºteþi? Formulaþi douã soluþii pentru eliminarea acestora.• Identificaþi ºi comparaþi atitudinile exprimate faþã de migranþi în sursele 2.3 ºi 2.4. Formulaþi

asemãnãrile ºi deosebirile. Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.

reprezentanþii clasei politice,ai mass-media ºi ai societãþiicivile în legãturã cu manifestãrileextremiste ºi, în acelaºi timp, sãidentifice politici ºi programecare sã promoveze toleranþa ºi sãreducã extremismul, în vedereaconsolidãrii democraþiei înRomânia.


53

APLICAÞIE• Alcãtuiþi patru grupe. Fiecare grupã va analiza critic o sursã, prin metoda cubului; pentru

aceasta veþi parcurge urmãtorii paºi:1. descrie2. comparã ºi stabileºte ce este asemãnãtor ºi ce este diferit3. analizeazã informaþiile primite4. asociazã/la ce te îndeamnã sã gândeºti5. aplicã/cum pot fi folosite informaþiile6. argumenteazã

• Prezentaþi colegilor concluziile voastre. Este vreo sursã „cu probleme” ºi, deci, dificil defolosit? Argumentaþi rãspunsul.

• Alcãtuiþi douã grupe; prima va analiza sursele care se referã la þãrile de origine, a doua la þãrilede destinaþie. Pentru fiecare caz în parte precizaþi: care sunt avantajele ºi dezavantajeleprovocate de migraþie/ce pierde ºi ce câºtigã fiecare dintre ele.

• Analizaþi sursele date cu ajutorul urmãtorului tabel:

Sursa Consecinþe asupraþãrii de origine

Consecinþe asupraþãrii de destinaþie

Cum pot fi pãstrate/mãrite avantajele

Cum pot fi micºorate/înlãturate dezavantajele

1234

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Folosind discuþiile de mai sus, precum ºi cunoºtinþele voastre, alcãtuiþi o listã a consecinþelor

migraþiilor contemporane; grupaþi aceste consecinþe în urmãtoarele categorii: consecinþeimediate, în timp, directe ºi indirecte.

• Din urmãtoarea listã, alegeþi cel mai potrivit rãspuns pentru întrebarea: ce pot face guvernelepentru a micºora consecinþele negative ale migraþiilor? Argumentaþi alegerea facutã: acþiunidiplomatice, mãsuri de securitate, acþiuni cu caracter militar, sprijin economic, sprijin îndomeniul educaþiei, sprijin politic.

• Propuneþi ºi voi o soluþie pe care sã o formulaþi într-un text de cinci fraze. Comparaþipropunerile prezentate de voi.

• Alcãtuiþi, împreunã cu un coleg, o listã cu temerile pe care le au autohtonii faþã de migranþi.Comparaþi lista voastrã cu cea alcãtuitã de colegi. Discutaþi care dintre aceste temeri suntîntemeiate ºi care se datoreazã numai „necunoscutului”.

• Utilizaþi sursele date ºi alcãtuiþi, pe douã grupe, scenariul unui buletin de ºtiri care sã durezetrei minute. Unul va fi difuzat într-o þarã sursã pentru migraþie, celãlalt într-o þarã de destinaþie.Subiectul este: Migraþia în þara noastrã. Buletinul trebuie sã cuprindã ºtirile principale, oexplicaþie consistentã a ceea ce s-a întâmplat, un interviu cu o persoanã implicatã in migraþie.

• Alcãtuiþi patru grupe; în urma unei documentãri suplimentare, prezentaþi politica faþã demigranþi a patru state europene, inclusiv România. Stabiliþi asemãnãrile ºi explicaþi ce ledeterminã. Analizaþi deosebirile ºi formulaþi consecinþele lor.


Este povestea a douã surori, Jeniºi Lenuþa, care trãiau într-un satsãrac din Oltenia. Un prieten,Giovani, le promite de lucru înSpania. Trec ilegal frontiera înSerbia ºi vor fi vândute unuitraficant; acesta le obligã sã seprostitueze în Kossovo. Dupã unan sunt eliberate de niºte sodaþiamericani. Se întorc în sat

ºi încearcã sã reintre înviaþa acestuia. Sora ceamicã, Lenuþa, face odeclaraþie în faþa sãtenilor,în care spune toatã povestea„pe propria rãspundere”.Finalul este urmãtorul: „ªtim cãam greºit când am plecat dinsat. Vã rugãm sã ne respectaþi încontinuare”.

54

CARE ESTE PREÞUL PLÃTIT DE CEI CAREMIGREAZÃ? CUM PUTEM DIMINUAACEST PREÞ?

3.3.1. FILMUL ITALIENCELE, REGIZOR NAPOLEON HELMIS, ROMÂNIA, 2004.

3.2. UN LOC PE CARE SÃ-L NUMEASCÃ „ACASÃ”

Afiº pentru 20 iunie, Ziua Mondialã a Refugiaþilor

PENTRU PROFESORPentru analiza unui materialiconografic, folosiþi modelul datla capitolul „Sugestiimetodologice”.

APLICAÞIE• Lenuþa din filmul Italience-

le vã roagã ºi pe voi sã orespectaþi, în ciuda faptuluicã o perioadã a fost obligatãsã se prostitueze. Formulaþirãspunsul vostru într-uneseu de cinci minute. Apoicomparaþi rãspunsul vostrucu cel dat de colegii de cla-sã. Grupaþi-vã în funcþie derãspunsul dat ºi alcãtuiþi olistã cu argumentele voastre.

• Scrieþi o continuare ascenariului filmului.Comparaþi soluþiile datede voi cu cea realã.

• Pe baza celor discutateacum, precum ºi printr-odocumentaresuplimentarã, organizaþi,într-o orã de consiliere, odezbatere cu tema: „Fiinþaumanã nu are preþ.Traficul de carne vie”.

• Analizaþi afiºul de la 3.2.ºi identificaþi mesajulacestuia.

• Imaginile folosite vi se parpotrivite pentru ceea cevrea el sã transmitã?

• Pe baza cunoºtinþelorvoastre ºi a surselor date,schiþaþi un afiº pentruurmãtoarea zi de 20 iunie.


„Este un proiect al OrganizaþieiARCA (Forumul Român pentruRefugiaþi ºi Migranþi) cu ajuto-rul financiar al UNHCR (ÎnaltulComisariat ONU pentru Refu-giaþi – România).Pentru cei mai mulþi adoles-cenþi refugiaþi, viaþa începe încircumstanþe foarte dificile:sunt departe de cei dragi, deceea ce ºtiau cã existã pe lume.În afarã de dificultãþile inerentemigraþiei forþate ºi ale ºoculuicultural, tinerii refugiaþi trãiescintens ºi dramatic ºi vârsta ado-lescenþei. Clubul Adolescenþi-lor Refugiaþi a fost organizatpentru a asigura un cadru mul-ticultural protejat ºi sigur emo-

þional, contribuind ºi la inte-grarea socialã ºi la dezvoltareaarmonioasã a refugiaþilor, pre-cum ºi a adolescenþilor români.În prima parte a programului,adolescenþi refugiaþi ºi români(douã grupe a câte 12 tineri, 6refugiaþi ºi 6 români, 6 fete ºi 6bãieþi) au luat parte la 12 semi-narii având ca scop dobândireaunor deprinderi esenþiale înviaþã: comunicarea interperso-nalã, publicã, interculturalã,rezolvarea conflictelor. Au fostdiscutate teme de mare interes:violenþa, toleranþa, relaþiile cupãrinþii, cu profesorii, preveni-rea consumului de droguri,prietenia ºi dragostea…“

55

3.3. CLUBUL ADOLESCENÞILOR REFUGIAÞI

ARCA – Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi.

APLICAÞIE

• Pornind de la sursa 3.3,formulaþi problemele cucare se confruntãadolescenþii migranþi.

• Sunt, între problemeleidentificate, unele care þinstrict de vârstã, de faptulcã sunt adolescenþi?

• Identificaþi soluþiilefolosite de organizaþiaARCA. Credeþi cã suntpotrivite pentru niºteadolescenþi?

• Completaþi aceste soluþiicu altele douã, gânditeîmpreunã cu un coleg.

• Contactaþi aceastãorganizaþie ºi prezentaþi-ipropunerile voastre.

3.4. ALTERNATIVE PE PLAN INTERN ªI INTERNAÞIONALPRIVIND FENOMENUL MIGRAÞIEI

„Asociaþiile de rromi dinRomânia au propus, încã dinanii precedenþi, alternative lafenomenul migraþiei cu carac-ter economic. O astfel de alter-nativã este normalizarea(intrarea sub incidenþa unui actoficial: lege, tratat, acord etc.)transferului de forþã de muncãîntre douã sau mai multe state.Aceasta se poate realiza prinîncheierea unui tratat întreguvernele statelor respective,prin care reglementeazã schim-bul de forþã de muncã pe piaþainternaþionalã a muncii.Prin încheierea unui astfel detratat între guverne, actualiiimigranþi pot beneficia de con-tracte de muncã pe perioadedeterminate (3, 6, 12 luni).Contractele de muncã se pot

încheia pentru locuri de muncãce nu necesitã calificare profe-sionalã, cum ar fi în agricultu-rã, construcþii, comerþ, meseriitradiþionale etc. Prin astfel detratate de schimb a forþei demuncã între România ºi altestate, se vor atinge o serie deobiective precum: angajareaforþei de muncã neocupate dinRomânia; diminuarea fenome-nului de ºedere ilegalã în altestate; diminuarea fenomenuluide «muncã la negru»; îmbunã-tãþirea condiþiilor de viaþã alerromilor, þinând cont cã unadintre cauzele migraþiei oreprezintã condiþiile grele deviaþã, în condiþiile în care piaþaforþei de muncã din Românianu oferã prea multe ºanse deintegrare a rromilor.“

Declaraþia de la Sibiu privind migraþia internaþionalã a rromilor ºicombaterea traficului cu persoane umane, semnatã de asociaþii alerromilor din România.

Reunite în august 2002 în cadrulseminarului „Migraþia rromilor înspaþiul european. Riscul de aspera la o viaþã mai bunã” suntprezente 16 asociaþii, între careCentrul Creºtin al Rromilor,Romani CRISS, Asociaþia ImpactSocial-Roma, Partidul RromilorNomazi ºi Cãldãrari. Documentulpoate fi accesat la adresawww.romanothan.ro.


„Quand je suis né, j’étais noirQuand j’ai grandi, je suis resté noirQuand je vais au soleil, je suis noirQuand j’ai peur, je suis noirQuand je suis malade je suis noirQuand je mourrai je serais noir.Tandis que toi, homme blanc

Quand tu es né, tu étais roseQuand tu as grandi, tu es devenu blancQuand tu vas au soleil, tu es rougeQuand tu as froid, tu es bleuQuand tu es malade, tu es jauneQuand tu mourras, tu seras gris.Et apres ça, tu as le toupetde m’appeler homme de couleur!

Când m-am nãscut, eram negruCând am crescut, am rãmas negruCând stau la soare, sunt negruCând îmi este fricã, sunt negruCând sunt bolnav, sunt negruCând voi muri, voi fi negru.Pe când tu, omule alb

Când te-ai nãscut, erai rozCând ai crescut, ai devenit albCând mergi la soare, eºti roºuCând iþi este frig, eºti albastruCând eºti bolnav, eºti galbenCând vei muri, vei fi cenuºiu.ªi cu toate acestea, tu îndrãzneºtiSã mã numeºti pe mine «om de culoare»“

56

APLICAÞIE• Folosind metoda ºtiu – vreau sã ºtiu – am învãþat, analizaþi sursa 3.4. Ea se referã la migraþia în

care sunt implicaþi rromii. Dacã au rãmas întrebãri fãrã rãspuns, alcãtuiþi o listã a lor ºi,printr-o documentare suplimentarã, încercaþi sã le daþi rãspuns.

• Identificaþi, în aceastã sursã, trei probleme legate de migraþia rromilor; sunt aceste problemeasemãnãtoare cu ale altor categorii etnice de migranþi?

• Citiþi cu atenþie soluþiile propuse în document; sunt ele valabile numai pentru acest grup etnicsau pot rezolva problemele ºi ale altor categorii de migranþi?

• Cãutaþi adresa unei organizaþii care îi reprezintã pe rromi ºi luaþi legãtura cu ea pentru a vãajuta în lucrul vostru.

3.5. CHER FRERE BLANC (DRAGÃ FRATE ALB)

Sabrina Kaci, clasa a VI-a, Colegiul Georges Melies, Paris, aprilie 1993.Aceastã poezia apare, cu titlul Coloured, în manualul cursului opþional „Rights in deed. Human Rights”Education, 2002, ca fiind anonimã.

APLICAÞIE• Citiþi cu atenþie sursa 3.5. Ce experienþe credeþi cã au provocat-o pe autoare sã scrie acest

mesaj? Pentru a vã formula rãspunsul, folosiþi ºi sursa 1.2, „Copilul unei familii de imigranþi, laºcoalã”, din Azouz Begag, Le gone de Chaaba, Editions du Seuil, Paris, 1986.

• Poezia invitã la dialog sau este un protest care nu aºteaptã rãspuns?• Imaginaþi un dialog de 3-4 replici cu autoarea poeziei.

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELEAlcãtuiþi 5 grupe; fiecare grupã va analiza una dintre surse ºi va formula consecinþele migraþieiasupra migrantului, asupra familiei acestuia, asupra þãrii de origine ºi asupra þãrii de destinaþie.De asemenea, precizaþi care este preþul plãtit de cei implicaþi în migraþie.


57

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Gândiþi-vã cã fiecare migrant are niºte „ rãdãcini” în þara de

origine. Credeþi cã acestea pot fi tãiate cu totul pentru auºura plecarea ºi adaptarea la noua casã? Aceste rãdãciniinfluenþeazã pozitiv sau negativ planurile migrantului? Cumcredeþi cã se manifestã ele la prima generaþie de migranþi?Dar la a doua ºi a treia?

• Care credeþi cã este responsabilitatea „martorilor” migraþiilorcontemporane?

• Care dintre urmãtoarele valori ar trebui apãrate de aceºtimartori: libertatea, eficienþa, echitatea, solidaritatea,adevãrul, toleranþa? Argumentaþi alegerea fãcutã.

• Ce putem face noi pentru a micºora preþul plãtit de migranþi?În funcþie de tipul de inteligenþã cãruia îi aparþineþi, alegeþicuvântul, imaginea sau acþiunea pentru a realiza un mesajadresat migranþilor. Prezentaþi realizãrile voastre într-un tural galeriei. Alegeþi cele mai reuºite mesaje ºi dãruiþi-le uneiorganizaþii care este implicatã în problema migranþilor, sauorganizaþi o licitaþie cu lucrãrile voastre, iar banii obþinuþidãruiþi-i unui cãmin în care sunt gãzduiþi migranþi.

PENTRU PROFESORStudiile psihopedagogice aratã cãexistã mai multe tipuri deinteligenþe. Ele sunt prezentatepe larg în capitolul „Sugestiimetodologice”.


Critica surselor/izvoarelor istorice. Sursele/izvoarele istoricereprezintã totalitatea faptelor, obiectelor ºi textelor care suntpuncte de plecare în construirea imaginii trecutului. Deasemenea, ele sunt ºi „instrumente de învãþare care ajutã laformarea reprezentãrilor, ajutã la familiarizarea elevilor cucivilizaþii ºi modele comportamentale ale «celuilalt»” (Ghidmetodologic pentru aplicarea programelor ºcolare din ariacurricularã Om ºi societate, învãþãmântul liceal).

Pentru critica unei surse istorice, indiferent de categoria din careface parte (obiecte, fotografii, scrisori, jurnale, caricaturi, postere,documente oficiale, ziare etc.) este recomandatã parcurgereaurmãtorilor paºi:1. descrierea sursei (sursã scrisã sau nescrisã, primarã sau

secundarã)2. interpretarea ºi concluzia (cine ºi de ce a elaborat sursa, care a

fost scopul sursei, în ce context a fost realizatã, ce tip deinformaþii conþine, este subiectivã sau obiectivã, cât de multmã pot baza pe ea?)

3. legãtura cu cunoºtinþele anterioare (cãrei probleme mã ajutãsã-i rãspund)

4. identificarea unor lipsuri în cadrul sursei (ce nu îmi spunesursa)

5. identificarea altor surse pentru informaþii suplimentare

Istoria oralã. Istoria oralã reprezintã înregistrarea ºi analizamãrturiilor vorbite despre trecut. Aceste mãrturii pot fi grupate înurmãtoarele categorii:a. cunoºtinþele care au trecut din generaþie în generaþie (tradiþia

oralã)b. biografia oralã, ca succesiune a evenimentelor din viaþa unui

individc. relatãrile martorilor oculari în timpul sau imediat dupã ce a

avut loc un eveniment.

Importanþa surselor orale este datã de faptul cã ele spun nu doarce au fãcut oamenii, ci ºi ce gândeau ºi simþeau ei, ce credeau cãfac ºi de ce, ce presupuneau cã fac alþi indivizi ºi ce vor ei sã facã.

Critica istoriei orale presupune:1. analiza genului de întrebãri pe care autorul interviului le pune

ºi/sau le evitã, procesul prin care este conceput interviulînainte de a fi pus la dispoziþia publicului;

2. elevii sã înþeleagã limitele memoriei ºi observaþiei personale.Doar fiindcã o persoanã a fost martorã la un eveniment nuînseamnã în mod necesar cã relatarea sa este corectã ºiautenticã.

58

SUGESTII METODOLOGICE

pentru mai multe informaþiivezi ºi Robert Stradling, Sãînþelegem istoria secoluluiXX, Sigma, 2002

MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI

3. memoria nu este un simplu depozit pasiv de fapte. Oamenii nuprezintã doar niºte simple relatãri, ci încearcã sã dea un senstrecutului ºi sã dea formã vieþii lor.

Paºi în analiza istoriei orale:a. ce gen de persoanã vorbeºte?b. ce fel de afirmaþii face?c. vorbitorul încearcã sã rãspundã clar întrebãrilor sau sunt

reticenþi?d. ce presupuneri fac?e. ce modalitãþi avem pentru verificarea rãspunsurilor obþinute?

Inteligenþe multiple. Teoria inteligenþelor multiple este formulatãde Howard Gardner (Frames of Mind, 1983) pe baza unei analizecritice a sistemului de învãþãmânt din þara sa. Teoria lui foloseºtetermenul de „inteligenþe” pentru a denumi capacitatea cognitivãa omului descrisã printr-un set de abilitãþi, talente, deprinderimentale. Toþi indivizii normali posedã fiecare dintre acesteinteligenþe într-o anumitã mãsurã. Ceea ce îi diferenþiazã estegradul lor de dezvoltare ºi natura unicã a combinãrii lor.1. Inteligenþa lingvisticã: gândeºte în cuvinte, îi place sã

vorbescã, sã scrie poveºti, sã spunã glume ºi sã delectezeoamenii cu povestioare. Îi place sã citeascã, are o memoriebunã ºi reþine uºor versurile.

2. Inteligenþa logico-mtematicã: gândeºte conceptual, îi placeºahul ºi, în general, jocurile de perspicacitate. Problematizeazã,pune la îndoialã evidenþele, foloseºte forme abstracte alelogicii.

3. Inteligenþa muzical-ritmicã: þine minte linia melodicã acântecelor, îºi planificã timpul cu uºurinþã, este sensibil lacomunicare non-verbalã, la sunetele din mediul înconjurãtor.

4. Inteligenþa corporal-kinestezicã: este activ, actor, dansator,mim. Reparã lucrurile cu uºurinþã, nu poate sã stea prea multlocului. Gesticuleazã atunci când vorbeºte, imitã cu uºurinþãpe cei din jur.

5. Inteligenþa vizual-spaþialã: gândeºte în imagini, ºtie exact cumºi unde sunt aºezate lucrurile. Îi place sã lucreze cu harta, sãdeseneze, sã construiascã. Îi place sã viseze cu ochii deschiºi,sã vizualizeze lucruri.

6. Inteligenþa interpersonalã: înþelege oamenii, este conducãtorînnãscut. Mediazã conflictele celorlalþi, are mulþi prieteni. Esteintuitiv, simte sentimentele ºi intenþiile celor din jur.

7. Inteligenþa intrapersonalã: este independent, are pãreri ºi lesusþine cu tãrie. Îi place sã lucreze singur. Uneori trãieºte într-olume a lui, personalã. Are încredere în sine, îi plac proiectelede studiu individual.

8. Inteligenþa naturalistã: este interesat de tipare ºicomportamente. Natura este pentru el un sistem de tipare ºicomportamente pe care îi place sã le catalogheze.

59

vezi Bird Stasz, LouisUlrich, Istorie oralã –Spunem poveºti ºi scriemdespre viaþã, CEDU, 2000

vezi Otilia Pãcurari, AncaTârcã, Ligia Sarivan,Strategii didactice inovative,Editura Sigma, Bucureºti,2003


Brainstorming, asaltul de idei, este un mod simplu ºi eficient dea genera idei noi. Se fundamenteazã pe douã principii:1. Cantitatea determinã calitatea. Participanþii trebuie sã

formuleze cât mai multe idei. Cu cât sunt mai numeroase, cuatât cresc ºansele de a gãsi ideile valoroase ºi folositoare.

2. Amânarea evaluãrii ideilor. Aceasta dã posibilitatea fiecãruiparticipant sã formuleze orice idee referitoare la problema încauzã.

Prin aplicarea acestor principii rezultã urmãtoarele reguli:a. stimularea unui numãr cât mai mare de idei;b. preluarea ideilor formulate de alþii ºi fructificarea lor prin alte

asociaþii;c. suspendarea oricãrui gen de criticã;d. manifestarea liberã a imaginaþiei.

Brainstormingul se poate realiza în perechi sau în grup. Toateideile se noteazã. În faza emiterii ideilor trebuie încurajatãparticiparea tuturor membrilor grupului, chiar dacã uneori sedesemneazã un conducãtor de ºedinþã.

Timpul alocat este de 5-6 minute, dupã care sunt triate ideile ºipãstrate cele mai folositoare, mai corecte.

Cubul este o metodã folositã în cazul în care se doreºteexplorarea unui subiect, a unei situaþii din mai multeperspective. Se oferã elevilor posibilitatea de a-ºi dezvoltacompetenþele necesare unor abordãri complexe ºi integratoare.Etapele ce trebuie parcurse sunt urmãtoarele:1. Realizaþi un cub pe ale cãrui feþe notaþi: descrie, comparã,

analizeazã, asociazã, aplicã, argumenteazã.2. Anunþaþi tema.3. Împãrþiþi clasa în ºase grupuri, fiecare urmând sã lucreze una

dintre „feþele” cubului, astfel:a. descrie culorile, formele, mãrimile;b. comparã ce este asemãnãtor, ce este diferit;c. asociazã – la ce te îndeamnã sã te gândeºti;d. analizeazã – din ce este fãcut, din ce se compune;e. aplicã – ce poþi face cu el, cum poate fi folosit;f. argumenteazã pro sau contra – este bun sau rãu, listeazã

motivele care vin în sprijinul afirmaþiei tale.

Dezbaterea academicã. Este o activitate de învãþare princolaborare, care se desfãºoarã astfel: clasei i se prezintã un subiectcontroversat ºi profesorul pune o întrebare binarã, spre exemplu:„Ar trebui guvernul sã ia mãsuri speciale pentru a proteja locurilede muncã ale propriilor cetãþeni?” Elevii se grupeazã apoi câtepatru. În fiecare grup, o pereche adoptã poziþia pro, iar cealaltãcontra. Urmeazã o discuþie între perechi, cu scopul de a formulaargumentele în sprijinul fiecãrei poziþii. Dupã 7-8 minute,membrii echipelor se despart, pentru a face alte echipe, pro ºicontra. Dupã 5 minute, perechile iniþiale se reunesc, comparãînsemnãrile ºi în alte 5 minute completeazã lista cu argumente. Încontinuare, perechile din grupul iniþial încep sã dezbatã cu

60

vezi Ion Al.Dumitru,Dezvoltarea gândirii criticeºi învãþarea eficientã,Editura de Vest, Timiºoara,2000

Ghid pentru formatori ºicadre didactice, MEC-CNPP,2001


adevãrat problema, timp de 8-10 minute. Apoi reprezentanþi aicelor douã puncte de vedere îºi vor exprima concluziile.Opþional, pot fi date câteva minute în care elevii sã se gândeascãla ceea ce cred ei cu adevãrat despre problemã ºi sã discuteaceasta în grupul de lucru.

Eseul de cinci minute se foloseºte la sfârºitul orei, pentru a-iajuta pe elevi sã-ºi adune ideile legate de tema lecþiei ºi pentrua-i da profesorului o idee mai clarã despre ceea ce s-a întâmplat,în plan intelectual, în acea orã. Acest eseu le cere elevilor:a. sã scrie un lucru pe care l-au învãþat din lecþia respectivã;b. sã formuleze o întrebare pe care o mai au în legãturã cu

aceasta.

Profesorul strânge eseurile ºi le foloseºte pentru a-ºi planificaurmãtoarea lecþie.

Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi. Este o tehnicã deînvãþare prin cooperare care constã în stimularea elevilor de areflecta asupra unui text (asupra unui conþinut informaþional),colaborând cu un coleg în formularea ideilor, pe care le comunicãapoi întregii clase. Ea presupune urmãtorii paºi:a. Elevii formeazã perechi ºi, într-un timp dat (3-4 minute),

fiecare elev din fiecare pereche scrie despre un anumit subiect.b. Cei doi parteneri îºi citesc, unul altuia, rãspunsurile ºi convin

asupra unui rãspuns care sã încorporeze ideile comune.c. Profesorul cere câtorva perechi (2-3, în funcþie de timpul

disponibil) sã prezinte discuþiile ºi concluziile la care au ajuns.

Jocul de rol este metoda care oferã elevilor ocazia de a recrea osituaþie anume sau un eveniment ºi de a juca rolurile persoanelorimplicate. El tinde sã fie mai puþin organizat decât un joc sau osimulare istoricã. Elevilor li se oferã informaþii generale desprepersonajele pe care le vor interpreta; apoi, ei trebuie sã se punã însituaþia acelor indivizi ºi sã le „dea viaþã”. Deºi li se prezintã oschiþã a personajului ºi anumite informaþii cu privire la contextulistoric, adesea elevii trebuie sã întreprindã o cercetareindependentã pentru a-ºi putea forma o imagine despre felul încare personajul respectiv s-ar comporta într-o situþie anume ºi dece. Cu toate cã jocul de rol oferã elevilor ocazia de a interpreta ºiimproviza, pânã la urmã, obiectivul urmãrit este de a-i ajuta sãînþeleagã cum ar fi reacþionat un individ sau un reprezentant alunui anumit grup social într-o altã situþie ºi la un alt momentistoric. Prin urmare, obiectivul urmãrit poate fi înþelegerea ºiinterpretarea evenimentelor ºi a problemelor semnificative dinistorie sau înþelegerea vieþii de zi cu zi a oamenilor obiºnuiþi caretrãiesc într-o anumitã perioadã ºi care trec prin schimbãri (spreexemplu, emigrarea pentru a începe o viaþã nouã, viaþa dinperioada unui regim dictatorial). Jocul de rol poate fi o modalitatefolositoare de a introduce perpectiva multiplã în studiul istoriei.

Jurnalul cu dublã intrare este o metodã folositã pentru a-i punepe elevi sã coreleze noile informaþii cu experienþa personalã ºi sãreflecteze la semnificaþia pe care o are un text/o informaþie

61

vezi Jeannie L.Steele, KurtisS.Meredth, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltarea gândirii critice,vol. II

vezi Jeannie L.Steele, KurtisS.Meredith, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltrea gândiri critice,vol. I


vezi Robert Stradling, Sãînþelegem istoria secoluluiXX, Sigma, 2002


pentru fiecare dintre ei. Aceastã tehnicã presupune urmãtoareleetape:1. Se cere elevilor sã citeascã un anumit text, sã priveascã o

anumitã imagine.2. Fiecare elev alege un fragment care l-a impresionat, l-a

surprins, i-a contrazis opiniile.3. Pagina caietului este împãrþitã în douã coloane; în prima

coloanã, fiecare elev noteazã fragmentul ales, iar în coloana adoua noteazã comentariile personale referitoare la acel pasaj.Aici, ei trebuie sã rãspundã unor întrebãri precum: de ce auales acel pasaj, la ce i-a fãcut sã se gândeascã?

Simularea este realizarea unui model care încearcã sã refacã oanumitã situaþie, eveniment sau proces istoric. În contextulpredãrii istoriei, simulãrile tind sã fie niºte modele simplificateale realitãþii. Evenimentele se petrec în altã perioadã de timp ºinu în timpul real, numãrul participanþilor este limitat la câtevafiguri cheie ºi, mai ales, toþi participanþii ºtiu dinainte cum s-adesfãºurat evenimentul, care a fost deznodãmântul.

Valoarea unei simulãri educaþionale constã în faptul cã ea tindesã reducã complexitatea lumii reale ºi a situaþiilor din viaþa de zicu zi, extrãgând doar acele elemente ºi acei factori care suntesenþiali în vederea atingerii obiectivelor urmãrite de programaºcolarã.

Simulãrile pot viza:a. crizele istorice sau momentele de rãscruce din istorie, când

liderii politici sau militari s-au confruntat cu opþiuni diferite,dificile, cu consecinþe nedorite (intervenþia în problemelealtor þãri);

b. procesul de luare de decizii cu privire la evenimente care auavut consecinþe asupra unui spaþiu istoric foarte extins(Conferinþa de pace de la Paris, 1919-1920);

c. cercetãrile ºi investigaþiile cu caracter istoric (rasismul ºidrepturile minoritãþilor);

d. simularea programelor de ºtiri, o modalitate de a analiza cumar putea fi prezentate ºi interpretate o crizã sau un evenimentfolosindu-se, atunci când este posibil, materiale dinmass-media.

SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru EficientizareaLecturii ºi a Gândirii). Este o metodã de menþinere a implicãriiactive a gândirii elevilor în citirea unui text, de monitorizare agradului de înþelegere a unui conþinut de idei, de învãþareeficientã.

Înainte de a începe lectura textului, se cere elevilor sã noteze totceea ce ºtiu sau cred cã ºtiu despre problema/tema ce urmeazã sãfie discutatã. Ei sunt atenþionaþi cã în aceastã etapã nu esteimportant dacã ceea ce au scris este corect sau nu. Informaþiilesunt inventariate. Apoi elevii citesc textul nou. În timpul lecturii,ei trebuie sã facã niºte semne pe marginea foii; fiecare semn are oanumitã semnificaþie, ºi anume: V pentru informaþii confirmate;

62


vezi Robert Stradling, Sãînþelegem istoria secoluluiXX, Sigma, 2002


– când informaþia cititã contrazice sau este diferitã de ceea ceºtiau; + când informaþia cititã este nouã; ? când ideile li se parconfuze sau ar dori sã ºtie mai multe. Pentru a monitoriza ideile,este utilã folosirea unui tabel:

Studiul de caz este o metodã care se bazeazã pe cercetare ºistimuleazã gândirea criticã prin analiza, înþelegerea,diagnosticarea ºi rezolvarea unui caz. Pentru ca o situaþie sãdevinã un studiu de caz, ea trebuie sã întruneascã urmãtoarelecaracteristici:a. sã fie autenticã;b. sã fie o situaþie care suscitã interesul;c. sã fie legatã de interesele grupului, pentru ca participanþii sã

deþinã unele informaþii necesare;d. sã fie complet prezentatã, sã conþinã toate datele necesare

pentru a fi soluþionatã.

Paºii ce trebuie parcurºi sunt:1. Alegerea cazului.2. Cercetarea materialelor de cãtre elevi: ce s-a întâmplat, care

sunt pãrþile implicate, de ce au acþionat în acel mod? Apoi seemit soluþii bazate pe percepþia personalã, subiectivã.

3. Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei,dar acum acestea sunt ierahizate, sistematizate. Sunt prezentateargumentele pro ºi contra, consecinþele pentru cei implicaþi.

4. Conceptualizarea: concluzii cu valabilitate ºi în alte situaþii.

ªtiu/vreau sã ºtiu/am învãþat. Pentru a folosi aceastã metodã,cereþi elevilor sã formeze perechi ºi sã facã o listã cu tot ce ºtiudespre tema care urmeazã a fi discutatã. În acest timp, desenaþipe tablã urmãtorul tabel:

Dupã 5-6 minute, cereþi câtorva perechi sã spunã celorlalþi ce auscris ºi notaþi, în prima coloanã, informaþiile cu care toatã lumeaeste de acord. În continuare, cereþi elevilor sã formuleze întrebãridespre informaþiile de care nu sunt siguri. Aceste întrebãri suntnotate în coloana din mijloc. Apoi cereþi elevilor sã citeacã textul.Dupã lecturã, reveniþi asupra întrebãrilor formulate de elevi.Vedeþi la care dintre întrebãri s-au gãsit rãspunsuri în text ºitreceþi aceste rãspunsuri în coloana a treia. Întrebaþi elevii ce alteinformaþii au gãsit în text, în legãturã cu care nu au pus întrebãri,ºi treceþi ºi aceste informaþii în coloana a treia. Reveniþi laîntrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns ºi discutaþi cu elevii undear putea gãsi informaþile necesare.

ªtiu/ce credem cã ºtim? Vreau sã ºtiu/ce vrem sã ºtim? Am învãþat/ce am învãþat?

v + – ?

63

vezi Jeannie L. Steele, KurtisS. Meredith, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltarea gândirii critice,vol. I

vezi Jeannie L. Steele, KurtisS. Meredith, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltarea gândirii critice,vol. I


Termeni-cheie iniþiali este o tehnicã menitã sã stimuleze eleviisã-ºi reactualizeze unele dintre cunoºtinþele anterioare care au oanumitã legãturã cu tema lecþiei. Prin aceasta se provoacãinteresul, precum ºi motivaþia pentru activitate.

Profesorul alege 4-5 termeni/noþiuni cheie dintr-un text ceurmeazã a fi studiat ºi îi scrie pe tablã. Elevii, în perechi, prindiscuþie sau prin brainstorming, pe durata a 4-5 minute, stabilescce relaþie poate exista între aceºti termeni. Relaþia poate ficronologicã, de cauzalitate sau de succesiune logicã.

Dupã ce perechile au ajuns la o concluzie, profesorul cereelevilor sã citeascã cu atenþie textul. Ei trebuie sã compare relaþiaexistentã între termenii-cheie, aºa cum apare în text, cu ceaanticipatã de ei.

Turul galeriei este o metodã de învãþare prin colaborare, princare elevii sunt încurajaþi sã-ºi exprime opiniile referitoare lasoluþiile date de cãtre colegii lor unor probleme. Ea constã înurmãtoarele etape:1. În grupuri de 3 sau 4, elevii lucreazã la o problemã care poate

avea mai multe soluþii; rezolvarea se poate materializa într-unprodus (diagramã, poster).

2. Produsele sunt expuse pe pereþii clasei.3. Grupurile se rotesc prin clasã, pentru a examina ºi a discuta

fiecare produs. Elevii îºi iau notiþe sau pot face comentarii pehârtiile expuse.

4. Dupã turul galeriei, grupurile îºi reexamineazã propriileproduse.

METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE –INVESTIGAÞIA ªI PROIECTUL

Investigaþia reprezintã o activitate care vizeazã o situaþiecomplicatã, care nu are rezolvare simplã. Deºi sarcina de lucrupoate fi scurtã, timpul de lucru este relativ lung. Investigaþiaîncepe, se desfãºoarã ºi se încheie în clasã. Ea poate fiindividualã sau de grup. Investigaþia presupune obiective careurmãresc:– înþelegerea ºi clarificarea sarcinilor de lucru;– aflarea procedeelor pentru gãsirea informaþiilor necesare;– colectarea ºi organizarea datelor sau a informaþiilor necesare;– formularea ºi testarea ipotezelor de lucru;– schimbarea planului de lucru sau adunarea altor date, dacã este

necesar;– scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigaþiei;– caracteristici ale elevilor: creativitate ºi iniþiativã, participarea

în cadrul grupului, flexibilitate ºi deschidere cãtre idei noi,capacitate de generalizare.

Proiectul este o activitate mai amplã decât investigaþia. El începeîn clasã, prin definirea ºi înþelegerea sarcinii, se continuã acasãpe parcursul a câtorva zile sau sãptãmâni, timp în care elevul are

64

vezi Ion Al. Dumitru,Dezvoltarea gândirii criticeºi învãþarea eficientã,Editura de Vest, Timiºoara,2000

vezi Ion Al. Dumitru,Dezvoltarea gândirii criticeºi învãþarea eficientã,Editura de Vest, Timiºoara,2000


permanente consultãri cu profesorul. Se încheie tot în clasã, prinprezentarea în faþa colegilor a unui raport asupra rezultatelorobþinute ºi, dacã este cazul, a produsului realizat.Proiectul poate fi individual sau de grup.

Titlul/subiectul este ales de cãtre profesor sau elevi.

Criteriile de alegere a proiectului: lucrând proiectul, elevultrebuie:– sã aibã un anumit interes pentru subiectul respectiv;– sã ºtie unde poate gãsi resursele materiale;– sã doreascã sã realizeze un produs de care sã fie mândru;– sã nu aleagã subiectul din cãrþi vechi sau sã urmeze rutina din

clasã.

Competenþele care se evalueazã în timpul realizãrii proiectuluisunt:– metodele de lucru;– utilizarea corespunzãtoare a bibliografiei;– utilizarea corespunzãtoare a materialelor ºi a echipamentului;– corectitudinea;– generalizarea problemei;– organizarea ideilor ºi a materialelor într-un raport;– calitatea prezentãrii;– acurateþea cifrelor, a desenelor.

65

vezi Otilia Pãcurari, AncaTârcã, Ligia Sarivan,Strategii didactice inovative,Editura Sigma, Bucureºti,2003


Antonio Lobo Antunes, nãscut în 1942 la Lisabona, este deformaþie medic psihiatru. În timpul rãzboiului colonial a fost înAngola ca locotenent, chirurg ºi psihiatru, experienþãtraumatizantã care va deveni o temã predilectã a prozei sale. Afost propus de douã ori pentru Premiul Nobel pentru literaturã.Întoarcerea caravelelor, 1988, este o epopee ºi o anti-epopee caredemitizeazã istoria imperiului colonial portughez. Personajulprincipal se întoarce în patrie dupã revoluþia garoafelor, trãindtragedia revenirii într-o Portugalie decrepitã, roasã de vreme,împreunã cu eroii trecutului, care intrã fabulos, carnavalesc ºicomic în scenã. Vasco da Gama, Diego Cao, Pedro Alvares Cabral,Camoes ºi însuºi regele Don Manuel I, zis Cel Norocos, fiindcãsub domnia lui s-a nãscut imperiul colonial.

Departamentul pentru Munca în Strãinãtate a fost creat în cadrulMinisterului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, în august2004. Scopul este asigurarea ºi protejarea drepturilor ºilibertãþilor cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate. Are însubordine Direcþia protecþia cetãþenilor români care lucreazã înstrãinãtate, Direcþia evidenþã ºi monitorizare, Oficiul pentruMigrarea Forþei de Muncã ºi Corpul ataºaþilor pe probleme demuncã ºi probleme sociale. ([email protected])

Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi (ARCA): este oorganizaþie nonguvernamentalã din România, apoliticã ºineconfesionalã, cu caracter umanitar ºi ecumenic, înfiinþatã îniunie 1998. Are ca scop apãrarea ºi promovarea drepturilorfundamentale ale omului, în special ale refugiaþilor, repatriaþior ºiale altor categorii de migranþi. ARCA este membrã a ECRE(Consiliul European pentru Refugiaþi ºi Exilaþi), a ECRAN(Reþeaua de Advocacy ECRE), a CCME (Comisia pentru Migranþi aBisericilor din Europa) ºi a Grupului de lucru împotrivatraficului de femei iniþiat de Conferinþa Bisericilor din Europa.Din 2003, ARCA este membrã a Comisiei Naþionale împotrivaDiscriminãrii. Misiunea ei este împlinirea deplinã a potenþialuluifiecãrei persoane care se refugiazã, migreazã sau se repatriazã înRomânia ºi facilitarea integrãrii demne ºi armonioase a acestoraîn societatea româneascã. ([email protected])

Oficiul pentru Migraþia Forþei de Muncã are urmãtoareleatribuþii:a. activitate de recrutare ºi plasare a forþei de muncã în

strãinãtate, în statele cu care România are încheiate acorduri deschimb de forþã de muncã la nivel guvernamental;

b. activitate de recrutare ºi plasare a forþei de muncã în statele cucare România nu are încheiate acorduri de schimb de forþã demuncã la nivel guvernamental;

66

PERSONALITÃÞI ªI INSTITUÞII IMPLICATEÎN MIGRAÞIILE CONTEMPORANE


c. activitate de informare ºi consiliere pentru orice persoanãinteresatã de activitatea OMFM ºi în special pentru lucrãtoriimigranþi;

d. activitate de eliberare a permiselor de muncã pentru cetãþeniistrãini care doresc un loc de muncã în România;

e. activitate de atestare ºi recunoaºtere a diplomelor de calificarepentru cetãþenii strãini care doresc sã desfãºoare activitateautorizatã în România. (www.omfm.ro)

Organizaþia Internaþionalã pentru Migrare (InternationalOrganization for Migration) este o organizaþie umanitarã,non-politicã. Fondatã în anul 1951, are sediul la Geneva. Suntmembre 60 de þãri, ºi alte 50 au statut de observatori. Obiectiveleurmãrite sunt: acordarea de asistenþã guvernelor þãrilor membreîn rezolvarea problemelor legate de migrare, încurajareadezvoltãrii sociale ºi economice prin migrare, respectareademnitãþii umane ºi asigurarea bunãstãrii migranþilor.

Salvaþi copiii este o organizaþie nonguvernamentalã din România.Între activitãþile desfãºurate se numãrã ºi „Clubul Diversitãþii”,parte a programului Integrarea în societatea româneascã a copiilorrefugiaþi ºi separaþi, program finanþat de UNHCR. Scopulproiectului este acela de a încuraja ºi facilita dialogul între copiiiromâni ºi cei refugiaþi, prin intermediul artei. Beneficiarii suntcopii ºi tineri români, copii ºi tineri refugiaþi, copii ºi tineriproveniþi din familii mixte, cu vârste cuprinse între 6-18 ani.O atenþie deosebitã este acordatã copiilor refugiaþi care sosesc înRomânia fãrã pãrinþi sau reprezentanþi legali.

SMURD (Serviciul Mobil de Urgenþã, Reanimare ºiDescarcerare). Este primul serviciu medical de intervenþiemobilã, înfiinþat în anul 1990, dintr-o iniþiativã personalã. Adevenit o adevãratã mândrie naþionalã, iar coordonatorul estedoctorul Raed Arafat. Acesta a venit în România la vârsta de 16ani, iar la 17 a început sã studieze medicina la Cluj. Laterminarea studiilor, în 1989, a decis sã plece la Târgu Mureº,unde înfiinþeazã Serviciul Municipal de Urgenþã ºi Reanimare.

UNHCR (United Nations High Commissioner for Refugees) –Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaþi – a fost organizat înanul 1951 ºi are sediul la Geneva. Este mandatat de de NaþiunileUnite sã conducã ºi sã coordoneze, la nivel internaþional,acþiunile pentru protecþia refugiaþilor din întreaga lume ºiacþiunile de rezolvare a problemelor refugiaþilor. Activitãþileorganizaþiei sunt reglementate prin statut ºi sunt ghidate deConvenþia Naþiunilor Unite din 1951 privitoare la StatutulRefugiaþilor ºi de Protocolul acestuia din 1967.

67

Transformãrile istorice din lumea de azi (prãbuºireacomunismului ºi tranziþia la economia de piaþã ºi la o societatedemocraticã în þãrile fostului bloc comunist, criza de legitimitateîn democraþiile occidentale, accentuarea globalizãrii economice ºiculturale, intensificarea tensiunilor ºi a violenþei în planinternaþional) au fãcut sã renascã idealul civic democratic,invocat astãzi tot mai des ca o speranþã, ca o soluþie sau ca unnou proiect al modernitãþii.Cooperare, participare ºi respect sunt termenii care descriu celmai bine acest ideal. Realizarea lui presupune un mediu alcomunicãrii libere dintre oameni, al dialogului instituþionalizat,al schimburilor culturale permanente, al unor multiple medieri.

Cum poate contribui predarea istoriei la dezvoltarea dialoguluicultural? Care sunt, deci, sarcinile pe care predarea istoriei înspiritul responsabilitãþii civice ºi le poate asuma?Prea adesea invocatã pânã în prezent pentru a dezbina popoare ºia întreþine conflicte, istoria ºi predarea ei în ºcoalã se poateconstitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogãþiade informaþii de care dispune, cunoaºterea istoricã poate construipunþi pentru cunoaºterea reciprocã între comunitãþi umane, întreculturi diferite, dupã cum, prin conceptele cu care opereazã,poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezireainteresului ºi la formarea unei opinii avizate cu privire laproblemele ºi provocãrile lumii în care trãim.

„Pentru cã ziua de astãzi se trage din cea de ieri, iar ziua demâine este rodul trecutului”, pentru cã trecutul „nu trebuie sãparalizeze prezentul, ci sã-l ajute sã fie diferit în fidelitate ºi nouîn progres” (Jacques Le Goff), construcþia unei societãþidemocratice ºi respectuoase faþã de valori nu poate sã nu þinãseama de istorie, iar predarea acesteia devine un act de profundãresponsabilitate civicã.Diversitatea a fost negatã, poate, sau minimalizatã, implicit sauexplicit, atât în timpul procesului de constituire a identitãþiinaþionale româneºti, care a avut la bazã, ca ºi în cazul genezeialtor naþiuni, o concepþie esenþialistã asupra culturii, cât ºi înanii dictaturii comuniste, care a utilizat un discurs naþionalist, înscopuri ideologice. Mult prea des, percepþiile între diferitecomunitãþi (etno-culturale, confesionale etc.) se bazeazã pestereotipuri ºi, din pãcate, sistemul educativ a contribuit laperpetuarea lor.

69

DIALOG INTERCULTURAL

LUCIA COPOERU

Dialogul intercultural –premisã a împliniriiidealului civic democratic

Rolul istoriei în promovareadialogului intercultural

Identitate, pluralitate,diversitate ºi dialog –concepte fundamentale

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

Afirmarea propriei identitãþi etno-culturale ºi naþionale, fãrã a lenega pe cele ale celorlalþi, respectul pentru pluralitate ºidiversitate etno-culturalã, toleranþa faþã de alte credinþe religioaseºi dialogul cu oameni aparþinând altor confesiuni suntprincipalele repere ale educaþiei civice ºi democratice ºi,deopotrivã, sarcinile pe care predarea istoriei trebuie sã ºi le asume.Ne-am propus, aºadar, în cadrul acestui modul, sã dezvoltãmînþelegerea unor concepte, ºi, în acelaºi timp, sã argumentãmimportanþa asumãrii acestor repere ale vieþii cetãþeneºti. Credemcã istoria ar putea sprijini un alt fel de societate. Nu o societate încare protecþia diversitãþii este garantatã prin reguli echitabile,ceea ce ar permite limitarea sau eliminarea conflictelor, ci una încare existã un echilibru dinamic între afirmarea identitãþilor ºipromovarea dialogului, o societate ce recunoaºte conflictele ºicautã permanent mecanisme de gestionare constructivã aacestora.Acestea sunt premisele de la care am pornit în elaborareamodulului care propune o reflecþie asupra identitãþii ºi alteritãþiiîn istoria secolelor XX-XXI.Modulul este alcãtuit din trei pãrþi distincte, dar interconectate.Am tratat problema dialogului intercultural prezentând premiselecare stau la baza lui, posibilele bariere ºi modul în care am puteacontribui fiecare la realizarea acestuia azi.Prima temã, Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?,se opreºte asupra feþelor diversitãþii/diferenþelor (etno-culturale,religioase, politice, sociale etc.), a interferenþelor, a propunerii dea percepe diversitatea drept resursã ºi a chestionãrii fiecãruiadintre noi asupra propriei atitudini. Scopul urmãrit esteînþelegerea ºi acceptarea diversitãþii drept premisã a dialogului intercultural.A doua temã, Naþiune ºi naþionalism, prezintã notele definitoriiale identitãþii, punând în discuþie relaþia dintre naþiune, stat,patriotism, naþionalism, integrare europeanã, abordeazã valorileromâneºti în raport cu cele europene, analizeazã cauze ºi efecte.Scopul temei este identificarea posibilelor bariere în caleadialogului (prejudecãþi, intoleranþã, construcþia identitarã,percepþia asupra conceptului de naþiune) ºi a soluþiilor pentrureducerea acestora.Cea de-a treia temã, Dialogul intercultural – utopie saurealitate?, se concentreazã pe formarea competenþei de acþiune ºidecizie individualã de a contribui la dialogul intercultural,propunând spre analizã studii de caz a cãror dezbatere necesitãexprimarea unor poziþii, atitudini faþã de problemele discutate.Acceptarea diversitãþii presupune o atitudine intelectualã ºimoralã, care sã faciliteze dialogul ºi capacitatea de a-l asculta pecelãlalt. Drept urmare, elevii ºi cadrele didactice vor fi sprijiniþisã-ºi exerseze, prin intermediul modulului „Dialogulintercultural”, perspective diverse din care sã gândeascã/abordeze/reflecteze ºi nu ceea ce sã gândeascã asupraproblemelor în discuþie.

70

71

Tema I. Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?

Concepte – Continuitate ºi schimbare– Controverse ºi opþiuni– Democraþie ºi pluralism politic– Propagandã– Ideologie– Speranþe ºi dezamãgiri– Drepturile omului

Întrebãri cheie – Care sunt formele sub care se manifestã diversitatea? – Ce atitudine avem faþã de diversitate?– Este diversitatea o resursã în construcþia europeanã?

Cuvinte cheie – Diversitate– Etnie– Discriminare– Confesiune

– Pluralism– Toleranþã– Prejudecãþi– Interferenþe

Valori ale cetãþenieidemocratice

– Luarea de decizii pe baze raþionale– Coeziune socialã.– Recunoaºterea diferitelor forme de manipulare – Respectul pentru sine ºi pentru ceilalþi. Opþiune pentru statul de drept.

Valori prin curriculumde istorie

– Relaþionarea pozitivã cu ceilalþi– Respectarea drepturilor fundamentale ale omului

Competenþe alecetãþeniei democratice

– Recunoaºterea ºi acceptarea diversitãþii– Empatie

Rezultate aºteptate – Sã înþeleagã ºi sã accepte filosofia educaþiei interculturale ºiantidiscriminare

– Sã conºtientizeze impactul oricãrei forme de discriminare instituþionalã ºinon-instituþionalã

– Analiza ºi interpretarea diferitelor tipuri de surse istorice

Categorii de surse – Legislaþie – Rapoarte– Caricaturi– Afiºe– Fotografii

– Statistici– Cãrþi poºtale– Interviuri– Articole de presã– Memorii

Metode didactice – Învãþarea prin cooperare– Jocul de rol– Munca în grup – Munca în perechi– Dezbaterea

– Eseul– Jurnalul de reflecþie– Interpretarea imaginilor-sursã ºia datelor statistice– Metodele gândirii critice

TABEL METODOLOGIC


72

Tema II. Naþiune ºi naþionalism

Concepte – Stabilire de relaþii – Integrarea europeanã – Naþiune ºi stat– Naþionalism– Identitate europeanã– Valori democratice

Întrebãri cheie – Cine sunt eu? Care sunt valorile mele?– Care sunt barierele în calea dialogului?– Este identitatea naþionalã compatibilã cu identitatea europeanã?

Cuvinte cheie – Identitate– Cetãþenie– Propagandã– Naþiune

– Stat naþional – Alteritate– Naþionalism


– Luarea de decizii pe baze raþionale– Coeziune socialã – Recunoaºterea diferitelor forme de manipulare – Respectul pentru sine ºi pentru ceilalþi– Opþiune pentru statul de drept


– Gândire criticã ºi flexibilã


– Abilitatea de auto-orientare în cadrul situaþiei politice, stabilirealegãturii cu idei, valori, interese ale indivizilor în trecut ºi distingereamotivelor care i-au determinat sã gândeascã ºi sã acþioneze ca atare

– Compararea opiniilor, valorilor, motivelor care i-au mobilizat pe indiviziîn istorie cu propriile lor opinii, valori, motive

– Stabilirea unei legãturi între naþionalism ºi valorile cetãþeniei democratice

Rezultate aºteptate – Sã înþeleagã diferenþa între naþiune etnicã ºi naþiune civicã– Sã înþeleagã procesul de construcþie a naþiunilor ºi rolul lor astãzi

Categorii de surse – Surse literare– Articole de presã– Interviuri– Fotografii– Caricaturi

– Sondaje de opinie– Legislaþie– Rapoarte– Declaraþii

Metode didactice – Munca în perechi ºi în grup– Diagrama Venn– Dezbaterea– Cadranele

– Linia valoricã– Cubul– Recenzia prin rotaþie– Colþurile


73

Tema III. Dialogul intercultural – utopie sau realitate?

Concepte – Controverse ºi opþiuni

Întrebãri cheie – Ce presupune dialogul intercultural?– Cum pot eu contribui la dialogul intercultural?

Cuvinte cheie – Toleranþã– Dialog– Respectarea diversitãþii


– Asumarea responsabilitãþii


– Capacitatea de a respecta punctele de vedere provenite din alte mediinaþionale ºi culturale

– Încurajarea armoniei inter-confesionale– Încurajarea ºi dezvoltarea diversitãþii lingvistice


– Sã formuleze un punct de vedere propriu ºi argumentat– Capacitatea de a lua decizii – Abilitatea de a-ºi preciza propria poziþie, pe baza dovezilor ºi a

gândirii critice

Rezultate aºteptate – Sã deosebeascã faptele de pãreri, prejudecãþi, stereotipii– Sã fie capabili sã reflecteze asupra beneficiilor dialogului

Categorii de surse – Declaraþii– Fotografii– Articole de presã– Comunicate– Legislaþie

Metode didactice – Studiul de caz– Dezbatere– Eseu argumentativ– Munca în perechi ºi în grup– Metode ale gândirii critice



74

Problemele discutate în aceastã temã apar sistematic în titlurileziarelor din toatã lumea: cum sã gestionãm diferitele aspecte alediversitãþii – rasã, religie ºi origine etnicã; cum sã promovãm oculturã a incluziunii ºi valori democratice, în locul excluderii,conflictelor etnice sau religioase.

Nu existã reþete, nu este o singurã strategie care sã se poatã aplicaoriunde. Dar existã un consens: competenþa interculturalã esteuna din cele mai importante componente de bazã alepersonalitãþii umane.

Abordarea unor probleme ca diversitatea politicã, socialã, etnicã,lingvisticã, religioasã nu s-a dorit sã fie exhaustivã, ci sã ofereposibilitatea ca, pornind de la exemplele oferite, elevii, împreunãcu noi, sã continue explorarea.

Finalul temei este structurat din perspectiva provocãrilordiversitãþii, de la ceea ce prevãd documentele oficiale, larealitatea propriilor noastre prejudecãþi, ºi trimite la ideea cãadolescenþii trebuie sã îºi asume conºtient responsabilitateapropriei atitudini.

Tipul de surse utilizate, selecþia acestora a fost determinatã denevoia de a oferi exemple, care sã permitã atât formarea, cât ºiinformarea adolescenþilor despre diversitatea din jur. Ele cuprindo gamã diversã, de la documente oficiale, statistici, la caricaturisau imagini care sã capteze interesul elevilor. Sursele permit atâtdiscutarea diversitãþii, în general, cât ºi a celei româneºti, în special.

În elaborarea sarcinilor de lucru am pornit de la premisa cãdiscutarea diversitãþii presupune atitudini ºi competenþe care seformeazã mai eficient prin învãþarea prin cooperare. De aceea,existã, alãturi de sarcini de lucru individuale sau în perechi,numeroase activitãþi de grup, care permit adolescenþilorîmpãrtãºirea de idei ºi experienþe cu parteneri de vârsta lor.

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎNCONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?I.

Diversitatea este un elementesenþial al devenirii umane.

Învãþarea interculturalã nu va fiuºoarã. A te întreba, a reflecta, a-þi evalua punctele tari ºi a-þiconºtientiza stereotipurile suntdoar câteva aspecte asupra cãroraîmpreunã, elevi ºi dascãli, trebuiesã ne oprim.

Pentru noi, dascãlii, provocareaconstã în abilitatea „duceriimesajului” temei înspre elevi.

75

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„Crearea unei Europe toleranteºi prospere nu depinde numaide cooperarea între state. Eapresupune, de asemenea, ocooperare transfrontalierã întrecolectivitãþi locale ºi regionale,fãrã a se prejudicia constituþiaºi integritatea teritorialã afiecãrui stat. Chemãm Organi-zaþia sã-ºi continue activitateaîn acest domeniu ºi s-o extindãla cooperarea între regiuni care

nu se învecineazã. […]Ne angajãm sã acþionãmîmpotriva tuturor ideologiilor,politicilor ºi practicilor careincitã la urã rasialã, la violenþãºi la discriminare, cât ºiîmpotriva oricãrui act saulimbaj de naturã sã întãreascãtemerile ºi tensiunile întregrupuri de diferite apartenenþerasiale, etnice, naþionale,religioase sau sociale.”

FEÞELE DIVERSITÃÞII1.1.1. OAMENI PE GLOB

Afiº care ilustreazã diversitatea pe glob.www.cpchem.com/ enu/diversity.asp

• Priveºte sursa 1.1 ºi scrie timpde 3 minute ce îþi sugereazãaceasta. Foloseºte cuvinte, nuformula propoziþii. Formaþigrupuri de câte 6-8 elevi.Gãseºte în grup colegi care auscris cel puþin 5 cuvinte diferitede ale tale. De ce, privindaceeaºi imagine, nu aþi scris toþiaceleaºi lucruri?

• Faceþi un afiº care sã surprindãdiversitatea din grupul vostru.

• Care sunt avantajele diversitãþii,în general? Existã ºi dezavantajeale diversitãþii? Daþi exempledin istoria recentã.

• Studiazã harta lumii ºi testeazã-þiinformaþiile pe care le deþiidespre alte þãri decât cea încare trãieºti. Identificã o þarãdespre care cunoºti mai multelucruri. Prezintã-le unui coleg.Cum te îmbogãþeºte pe tineaceastã experienþã decunoaºtere a unei alte þãri?

• Imagineazã-þi cã ai trãi într-olume unde ar exista o singurãlimbã, un singur mod de agândi, un singur fel de muzicã.Stabileºte 2 avantaje sau deza-vantaje ale unei asemenea lumi.1.2. DECLARAÞIA DE LA VIENA

Declaraþie adoptatã la 9 octombrie 1993, de cãtre ºefii de stat ºi deguvern ai statelor membre ale Consiliului Europeihttp://www.coe.ro/dosar_summit/

Citeºte sursa 1.2. Subliniazãconceptele care descriu Europa,aºa cum o vãd ºefii de stat ºi deguvern ai statelor membre aleConsiliului Europei. Tu cum ovezi? Noteazã trei caracteristici.Discutã cu un coleg unul dintreconceptele/trãsãturile subliniate.Gãsiþi o acþiune româneascã dinistoria ultimilor ani legatã de acel concept.


76

1.3. TOLERANÞA ESTE O DECIZIE PERSONALÃ

Declaraþia pentru toleranþã a asociaþiei „Parteneri în dezvoltare”-România (APDR), înfiinþatã în 2001, din iniþiativa unor tineri carecred cu tãrie cã mentalitãþile se pot schimba.http://www.apdr.ro/misiune.

„Toleranþa este o deciziepersonalã care provine dincredinþa cã fiecare persoanãeste o valoare în sine. Considercã diversitatea României este ºiputerea ei. De asemenea,recunosc/susþin cã ignoranþa,insensibilitatea ºi extremismulpot transforma aceastãdiversitate într-o sursã deprejudecãþi ºi discriminare.Pentru a ajuta la menþinereadiversitãþii ca un izvor deputere ºi pentru a faceRomânia un loc mai bun

pentru toþi, promit sã respectoamenii ale cãror abilitãþi,credinþe, culturi, rase, identi-tãþi sexuale sau alte caracteris-tici sunt diferite de ale mele.Pentru a îndeplini acestangajament, promit cã:• voi examina prejudecãþilemele ºi mã voi strãdui sã ledepãºesc;• voi deveni un exemplupozitiv pentru familie, prieteni,comunitate;• voi protesta împotrivadiscriminãrii, urii ºi injustiþiei.”

1.4. FÃRÃ TITLU

APLICAÞIE

Faceþi rost de câteva reviste ºi ziare. Alegeþi un lider politic sau un binecunoscut personaj mediacare este recunoscut pentru cã neagã sau pune diversitatea sub semnul întrebãrii. Discutaþi pescurt ambele feþe ale problemei, arãtând avantajele ºi dezavantajele unei asemenea atitudini.

• Studiazã sursa 1.3 ºi explicã îngrup ce înþelegi prin afirmaþia„Consider cã diversitateaRomâniei este ºi puterea ei.”

• Definiþi cu propriile cuvintetermenii: toleranþã, insensibi-litate, extremism, prejudecãþi,discriminare, credinþe,injustiþie. Asociaþi un eveni-ment/personalitate din istoriepentru fiecare termen selectat.

• Alcãtuieºte propria ta declaraþiepentru toleranþã, care sãcuprindã douã lucruri pe care aidori sã le poþi realiza începând de mâine.

Caricaturã: Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2002.

• Priveºte sursa 1.4 ºi gãseºte-i untitlu. Elaboreazã un eseu de 5minute care sã aibã titlul dat detine caricaturii.

• Ce asemãnãri ºi ce deosebiriexistã între figurile din imagine?Fã o listã ºi discutaþi. Afiºaþienunþurile cu care majoritateacolegilor sunt de acord.

• Ce este diversitatea/diferenþa?Verificaþi definiþiile gãsite cu dicþionarul.

• Alcãtuiþi grupe de câte 4 elevi.Discutaþi: clasa voastrã arenevoie de diversitate? De ce?


„Statele îºi vor respectadreptul reciproc de a-ºi alege ºidezvolta liber, în conformitatecu standardele internaþionalede drepturile omului, sistemelepolitice, sociale, economice ºiculturale. În exercitarea acestuidrept, ele se vor asigura cã

legile, reglementãrile,practicile ºi politica lor suntconforme cu obligaþiilederivând din dreptulinternaþional ºi suntarmonizate cu prevederileDeclaraþiei de Principii ºi alealtor angajamente CSCE.”

77

DIVERSITATEA POLITICÃ2.2.1. SOUVENIR

2.2. STANDARDE INTERNAÞIONALE

Fotografie preluatã de pe www.morguefile.com

• Priviþi sursa 2.1 ºi identificaþifigurile publice cunoscute devoi. Asociaþi figurile cu statulcãruia îi aparþin. Identificaþipoziþia fiecãruia dintrepersonaje ºi scrieþi un enunþdespre un eveniment în care afost implicat.

• Identificaþi tipurile de regimuripolitice promovate depersonajele din imagine. Caresunt trãsãturile fiecãruia dintreregimurile politice identificate?Alcãtuiþi o listã. Organizaþi-vãîn grupe ºi analizaþi un regimpolitic dintre cele identificate.Stabiliþi þãrile în care a funcþio-nat/funcþioneazã acest regim încursul secolelor XX-XXI, avan-tajele ºi dezavantajele acestuia.

• Dacã aþi fi conducãtorul unuistat, care dintre regimuri l-aþiinstaura? De ce? Care ar ficondiþiile de care aþi avea nevo-ie pentru a putea instaura regi-mul respectiv? Care ar fi benefi-ciile acestuia (pentru populaþie,pentru voi, pentru alþii)?

• Stabiliþi relaþii între persoaneledin imagine. Care este rolul ju-cat de aceste personaje dinperspectiva dialoguluiintercultural?

Documentul reuniunii de la Copenhaga a Conferinþei pentruDimensiunea Umanã a CSCE, 1990, apud Gabriel Andreescu, Naþiuni ºi minoritãþi, Editura Polirom, Iaºi, 2004, p. 32.

APLICAÞIE• Stabileºte ideea centralã a sursei 2.2 ºi douã idei secundare. Gãseºte în text câte un argument

pentru fiecare dintre ideile identificate. Prezintã-þi propriul punct de vedere, aducând unargument pro ºi un argument contra ideii centrale a textului.

• Discutaþi care sunt standardele internaþionale în domeniul drepturilor omului pe care un stattrebuie sã le respecte, indiferent de regimul politic pentru care opteazã. Ce se întâmplã dacãacestea nu sunt respectate?

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000.


78

2.3. REGIMURI MONARHICE ÎN SECOLUL XX

Þãri Ani Þãri Ani

Portugalia 1910 Coreea 1910

China 1911 Rusia 1917

Germania 1918 Austria 1918

Turcia 1922 Spania 1913-1975

Iugoslavia 1941 Italia 1946

Bulgaria 1946 Albania 1947

România 1947 Egipt 1952

Vietnam 1955 Tunisia 957

Irak 1958 Yemenul de Nord 1962

Burundi 1966 Libia 1969

Cambogia 1970-1993 Grecia1916-1920,1924-1935, 1973

Afganistan 1973 Etiopia 1974

Laos 1975 Iran 1979

Principalele monarhii înlãturate în secolul al XX-lea,http://users.erols.com/mwhite28/monarchy

2.4. FÃRÃ TITLU

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000.

APLICAÞIE• Studiaþi în grupuri de 4-6 elevi caricaturile date la sursa 2.4.a-b. Care este regimul politic la

care se face referire ºi care sunt caracteristicile acestuia conform imaginilor? Adãugaþi ºi altecaracteristici ale regimului respectiv.

• Stabiliþi: care sunt statele în care regimul respectiv s-a aflat la putere ºi dacã mai existã azistate cu acest regim politic.

• Formaþi douã echipe ºi organizaþi o dezbatere cu tema: oamenii trãiau mai bine în perioadaceauºistã? O echipã argumenteazã rãspunsul pro, cealaltã rãspunsul contra. Dezbaterea aredouã pãrþi. În partea de discurs, un participant din fiecare echipã prezintã argumentelepregãtite. Participanþii încearcã sã combatã argumentele pãrþii opuse.

• Monarhiile tradiþionale au fostafectate de schimbãrile dinsecolul al XX-lea? Care suntaceste schimbãri? În ce fel auinfluenþat evoluþia formei deorganizare monarhice? De ce?

• Care sunt diferenþele întremonarhie ºi republicã? Dar ase-mãnãrile? Aduceþi argumente.

• Existã o formã de organizare„perfectã”/cea mai bunã?

• Dacã ai avea posibilitatea, ce aialege sã conduci: o republicãsau o monarhie? Organizaþi-vãîn funcþie de opþiuni în douãgrupe. Alegeþi în cadrulgrupului timpul istoric în carev-aþi situa. Ce prerogative/atribuþii aþi avea? Cum aþiexercita puterea? Afiºaþi rezultatul discuþiilor din grup.

a. b.


„Alþi negustori ambulanþi,turcii ºi bulgarii, vindeau maiales dulciuri, alune, cafea,braga ºi bãuturi rãcoritoare. Seaprovizionau de la dughene –bragagerii, risipite prinmahalale, adevãrate laboratoarede cofetãrie. Acolo se fãceaumari cantitãþi de rahat, nuga cunãut, cu susan, cu alune, «bigi-bigi» – «un fel de lumânãrigroase din cocã de rahat,închegatã cu zahãr legat ºiprinsã pe sferturi de nuciînºirate pe sfoarã». Cei cevindeau pe strãzi aceste pro-duse, în coºuri cu câte o tavãavând multe despãrþituripentru diferitele dulciuri, eraumai mult turcii, în portoriental, cu ºalvari ºi fes roºu,

care fãceau deliciul copiilor.Adesea ei aveau în mânadreptã ºi o doniþã cu bragã,rãcitã de un bulgãre plutitor de gheaþã. Braga se fãcea din mei ºi zahãr. [...]Vara, pe strãzile capitalei,apreciatã de toate vârstele, eralimonada. Turnatã din vasespeciale în pahare ieftine,limonada era fabricatã din apã,la care se adãuga suc delãmâie, gheaþã ºi zahãr arspentru culoare. «ºampaniarece!...douã la cinci!...numaizeamã de lãmâie...o vând sã numai rãmâie...», strigalimonagiul, ºi se ºi strângealumea în jurul lui. Grecii ºimacedonenii vindeau covrigi ºi plãcinte.”

79

DIVERSITATEA SOCIALÃ3.3.1. ÎNCEPUT DE SECOL ROMÂNESC

3.2. BUCUREªTIUL DE ODINIOARÃ

• Identificaþi ocupaþiilepersoanelor prezentate în sursa3.1. Care sunt elementele pecare vã bazaþi? Explicaþi.

• Puteþi enumera ºi alte structurisociale prezente în Româniainterbelicã?

• Care a fost ponderea diferitelorstructuri sociale în Româniasecolului XX? Care era statutulpe care îl aveau în societate?

• Cum trãiau oamenii în marileoraºe, cum era Bucureºtiulînceputului de secol XX? Cumtrãiesc azi? Stabiliþi cinciasemãnãri ºi cinci diferenþe.

• Scrie un text cu titlul „O zi deduminicã în Bucureºti”, care sãaibã ca ºi personaje principalepersoanele prezentate în imagine.Carte poºtalã, Teatrul Naþional, Bucureºti, 1917.

www.ici.ro/romania/ro/bucuresti

• Citeºte sursa 3.2 ºi înscrie într-un tabel categoriile devânzãtori ambulanþi, etniaacestora ºi tipul de produse pe care îl comercializau.

• Gãseºte exemple care sã aratediversitatea existentã înlocalitatea ta. Lista poateinclude: limbile vorbite,credinþe, mâncare, evenimenteculturale etc. Comparãrezultatul cu informaþiileprezentate în sursa 3.2. Noteazãconcluziile la care ai ajuns.


„La sate, viaþa curgea relativsimplu: soþii se apucau demuncã la 2-3 zile dupã nuntã.Cel mai adesea erau nevoiþi sã-ºi termine casa, pe carebãrbatul o primise în dar denuntã de la pãrinþii sãi. Urmaaranjarea interiorului, a bucã-tãriei, precum ºi a anexelor.Rareori se întâmpla ca soþul sã-ºi sãrute nevasta ºi sã-i facãdeclaraþii de dragoste. Copiiierau concepuþi dupã o zi demuncã, aproape din instinct.[...] Dupã o sãptãmânã demuncã, duminica, soþiimergeau împreunã la bisericã.La întoarcerea spre casã,bãrbatul se oprea la cârciumã,sã mai stea de vorbã cuoamenii din sat, sã afle noutãþidespre impozite, taxe, politicã.Nevasta mergea acasã, pentru ada apã ºi mâncare la animale ºila pãsãri, aºteptându-ºi soþulcu mâncarea caldã pe plitã.[...]

La oraº, viaþa de familie eramult mai diversificatã. [...]Cãsãtoriile se fãceau, de regulã,într-un cerc închis, iar relaþiileconjugale se înscriau înanumite cutume.Tinerii cãsãtoriþi dormeau înacelaºi pat cam 5-6 luni, dupãcare fiecare îºi stabilea cameraproprie. În cursul nopþii îºifãceau «vizite» din dragostesau din obligaþie, care se rãreauo datã cu trecerea anilor.Dimineaþa, soþul se trezea mai devreme, servitoarea îipregãtea cafeaua (sau ceaiul) ºigustarea; dupã micul dejun,bãrbatul intra în camera soþiei,pe care o sãruta pe frunte,dupã care pleca la serviciu.Doamna se trezea mai târziu(pe la orele 9-10), îºi beacafeaua, pregãtitã de servitoare,«se aranja» (machia), dupã careieºea în oraº pentru o plimbareprin centru...”

80

3.3. VIAÞA COTIDIANÃ ÎN PERIOADA INTERBELICÃ

3.4. VECHIUL SIBIU

Familia în România interbelicã, în Ioan Scurtu, Viaþa cotidianã aromânilor în perioada interbelicã, Ed. Rao, Bucureºti, 2001, pp.142-143.

• Studiazã sursa 3.3 ºi noteazã încaiet: „Lucrul pe care l-amreþinut în mod special este...”;„O idee nouã/o descoperire pecare am fãcut-o este...”; „Acumam înþeles.../Mi-e neclar...”; „Unlucru pe care l-am învãþat ºi pecare îl pot folosi în afara ºcoliieste...”; „Legãturile pe care lepot face cu alte lucruri pe carele ºtiu sunt...”

• Organizaþi-vã în grupuri de câte4-6 elevi; jumãtate dintregrupuri vor discuta viaþacotidianã la þarã, iar celelalte,viaþa cotidianã la oraº înperioada interbelicã (5 min.). Stabiliþi în cadrulgrupurilor douã aspecte alevieþii cotidiene cu care sunteþide acord/vã plac, ºi douã care vãderanjeazã. Motivaþi.

• Stabiliþi în perechi douãaspecte ale vieþii cotidiene, care existã ºi azi, ºi douã care au dispãrut. Descrieþi.

• Eºti personajul din capãtulstrãzii prezentate în sursa 3.4.Povesteºte ce vezi în timpulplimbãrii. Descrie tipul deconstrucþii prezente în imagine.Poþi constata anumite particu-laritãþi în modul de construire acaselor? Explicã. Descriemijloacele de transport care apar în imagine.

• Care este structura etnicã aoraºului în perioada interbelicã? Dar azi?

• Imagineazã-þi cã te-ai mutat decurând de la sat la oraº. Scrie oscrisoare unui prieten, care sãexprime pãrerea ta despre viaþa la oraº.

Carte poºtalã, Sibiu, sf. sec. XIX.

81


„August, 2001Primul contact cu rromii dinSatchinez. Cãldurã sufocantã.Aproximativ 40 grade Celsius.Bordeie dãrãpãnate, mirosacru-amar, feþe înnegrite, copii,mulþi copii. Majoritatea goi.Majoritatea murdari. Majo-ritatea plini de pãduchi. [...]Noiembrie-Decembrie, 2001Frig de crãpau pietrele, -15grade Celsius. Trei geci, bocanci,douã perechi de pantaloni,mãnuºi, cãciulã. Muream defrig. În faþa mea, o fetiþã de 6ani. Goalã. Cãmaºa de corp erasingurul articol de îmbrãcã-minte de pe ea. Foc. Groazã.Foc. Durere. Milã. Milã. Milã.Apare un alt copil, mai mic. Cuo cãmaºã de noapte pe el. Tre-murã din toate încheieturile.

Tremurã ca speriat de ceva.Acel ceva era frigul. La unmoment dat am fost înconjuratãde copii golanii tremurânzi. PeAnca a bufnit-o plânsul!Doream sã fug. Ceva mã þinealipitã de imaginea ireal derealã. Vroiam sã urlu, sã urlu...sã urlu. Sã înjur sistemul, sã-iînjur pe parlamentarii ghiftuiþi,îmbrãcaþi în haine de urs. Sã-iînjur pe pãrinþi, pe pseudopã-rinþi. Frigul mi-a topit glasul ...Mi-a fost ruºine. Ruºine pentruhainele ºi îmbrãcãmintea mea.Ruºine pentru goliciunea lor.Ruºine pentru neruºinareacelor din jur. Ruºine pentruincapacitate, pentruindiferenþã, pentru cinism ºipromisiuni, pentru vorbegoale. Ruºine cã exist.”

DIVERSITATEA ETNO-CULTURALÃ4.4.1. SÃPTÃMÂNA DIVERSITÃÞII

4.2. FÃRÃ COMENTARII

• Studiaþi sursa 4.1 ºi stabiliþicare grup etnic este reprezentatîn imagine.

• Care sunt etniile care trãiesc încomunitatea voastrã? Dar în România?

• Ce informaþii aveþi desprerelaþiile dintre evrei/maghiari/romi ºi români în cursul istori-ei? Identificaþi douã momente„bune” ºi douã momente „rele”în istoria acestei relaþii.

• Descrieþi relaþia dintre evrei/maghiari/romi/germani ºiromâni azi, utilizând denumirisau simboluri florale.

• Puteþi identifica momente încursul istoriei în care grupurilemenþionate au contribuit ladezvoltarea spaþiului românesc?

• Ce ºtiþi despre limba vorbitã decele trei grupuri etnice?Cunoaºteþi cuvinte care provindin aceste limbi?

• Foloseºte internetul pentru aobþine date despre judeþeleunde ponderea diferitelorgrupuri etnice este maiînsemnatã. Apoi creeazã o hartãcare sã ilustreze acest lucru.

Proiectul „Sãptãmâna diversitãþii”, 2005, Bucureºti, www.dri.gov.ro

Cristina Trif, Cu romi, despre romi ºi gadjii. În Periam ºi Satchinez,Institutul Intercultural Timiºoara.

• Care crezi cã sunt ºansele dereuºitã în viaþã ale persoanelorprezentate în sursa 4.2? Putemnoi face ceva?

• Selecteazã din text trei elementecare descriu acest grup etnic.Stabiliþi în grupuri de 4-6persoane cel puþin trei elementepe care le cunoaºteþi voi despreistoria romilor.

• Cunoaºteþi situaþii în istorie încare persoane aparþinând acestuigrup au fost „favorizate”? Darsituaþii în care au fost „nedrep-tãþite”? Notaþi douã situaþii pen-tru fiecare afirmaþie ºi discutaþi.Care este situaþia romilor azi?


82

4.3. STRUCTURA ETNO-DEMOGRAFICÃ A ROMÂNIEI

Structura etnicã a populaþieiRomâni 19,399,597 89.47%Maghiari 1,431,807 6.60 %Romi 535,140 2.46 %Ucraineni 61,098 0.28 %Germani 59,764 0.27 %Ruºi 35,791 0.16 %Turci 32,098 0.14 %Tãtari 23,935 0.11 %Sârbi 22,561 0.10 %Slovaci 17,226 0.07 %Bulgari 8,025 0.03 %Croaþi 6,807 0.03 %Greci 6,472 0.02 %Evrei 5,785 0.02 %Cehi 3,941 0.01 %Polonezi 3,559 0.01 %Italieni 3,288 0.01 %Chinezi 2,243 0.01 %Armeni 1,780 0.0 %Ceangãi 1,266 0.0 %

Total 21,680,974

Structura dupã limba maternãRomânã 19,736,517 91.03%Maghiarã 1,443,970 6.66 %Rromanes 237,570 1.09 %Ucraineanã 57,407 0.26 %Germanã 44,888 0.20 %Rusã 29,246 0.13 %Turcã 28,115 0.12 %Tãtarã 21,272 0.09 %Sârbã 20,411 0.09 %Slovacã 16,027 0.07 %Bulgarã 6,735 0.03 %Croatã 6,355 0.02 %Greacã 4,170 0.01 %Evreiascã 951 0.0 %Cehã 3,381 0.01 %Polonezã 2,690 0.01 %Italianã 2,531 0.01 %Chinezã 2,266 0.01 %Armeanã 721 0.0 %Altã limbã 13,621 0.06 %

Total 21,680,974

Structura populaþiei dupã religieOrtodoxã 18,817,97 86.79 %Romano-catolicã 1,026,42 4.73 %Reformatã 701,077 3.23 %Penticostalã 324,462 1.49 %Greco-catolicã 191,556 0.88 %Baptistã 126,639 0.58 %Adventistã de ziua a ºaptea 93,670 0.43 %Musulmanã 67,257 0.31 %Unitarianã 66,944 0.30 %Creºtinã dupã Evanghelie 44,476 0.20 %Creºt. de rit vechi 38,147 0.17 %Evanghelicã lutheranã 27,112 0.12 %Evanghelicã 18,178 0.08 %Evanghelicã de confesiune augustanã 8,716 0.04 %Mozaicã 6,057 0.02 %Altã religie 89,196 0.41 %Fãrã religie 12,825 0.05 %Atei 8,524 0.03 %Nedeclaratã 11,734 0.05 %Total 21,680,974

Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalãhttp://www.edrc.ro/recensamant.

• Studiazã datele ºi rãspunde laurmãtoarele întrebãri: Ce fel deinformaþii reies despre fiecaregrup etnic? Care sunt grupurileetnice cu cea mai mare podereîn structura populaþieiRomâniei? Care a fost pondereaacestor grupuri la începutulsecolului al XX-lea?

• Comparã datele ºi cautãlegãturi. Care este legãturadintre numãrul etnicilormaghiari ºi vorbitorii de limbãmaghiarã? Dar în cazul romilor?

• Interpreteazã informaþiile.Elaboreazã douã enunþuri despremaghiari ºi germani bazate pe sursã.

• Închipuie-þi cã þi s-a cerut oprezentare despre un aspect aldiversitãþii culturale dinRomânia. Prezentãrilemultimedia comunicãinformaþii într-o varietate deforme, atât audio, cât ºi video.Faza de planificare, careprecede prezentarea, este ceamai importantã. Se face unplan, se aleg mijloacele care vorfi utilizate, se planificãeventuale interviuri ºi ºedinþede fotografie, se aleg imaginilecare vor fi utilizate ºi se alegemuzica de fond.

Paºi de urmat:1. Proiecteazã conþinutul:a) Pe ce teme/aspecte te-ai puteaaxa?; b) Ce aspecte ai puteaaborda pentru fiecare temã?2. Planificã un scenariu. Trebuie

sã alegi o metodã deprezentare, fie a unui singurnarator, fie comentarii alepersoanelor intervievate, sau ocombinaþie a celor douã. Caresunt avantajele ºi dezavantajelefolosirii unui singur narator?

3. Fã o listã pentru interviuri,imagini ºi muzicã.

a) Ce imagini s-ar potrivi cuconþinutul ºi atmosfera fiecãreipãrþi?; b) Ce fel de oameni aiputea intervieva?; c) Ce fondmuzical s-ar potrivi?

83


„Mã numesc Jancik ªtefan,sunt unicul copil, fiu alpãrinþilor mei, ªtefan ºiSusana, nãscutã Juhas. M-amnãscut la 9 octombrie 1922.Ce copilãrie am avut pâna lavârsta de trei ani nu þin minte.Dar, în ziua de 3 octombrie,mama mea m-a îmbrãcatfrumos, m-a luat de mânã ºim-a dus la grãdiniþã. Sincer sãfiu, ºi nu condamn pe nimeni,nu mulþi copii au fost atunci lagrãdiniþã. Din diferite motive.Ce au fost, au fost copii aiintelectualitãþii de atunci,din Nãdlac, ai unor meseriaºi,printre care am fost ºi eu. Amfost un copil viu, zburdalnic ºi,

aºa cum se spune, cãzut pepicioarele mele. Acest timp adurat trei ani de zile, pânã lavârsta de ºase ani, când a fostsãrbãtorirea terminãriiultimului an de grãdiniþã.Pe mine, ca minoritate slovacã,m-au pus sã recit poezia «Suntromân». Dacã nu vã supãr, orecit: «Sunt român, român voifi,/ Pânã lumea lume-o fi./Pentru þarã, pentru neam,/Bucuros dau tot ce am./Dau ºi sânge, dau ºi viaþã,/Dau ºi-avere cu plãcere/ Cãcinimic nu-i mai frumos,/ Maiplãcut ºi de folos...» Puncte,puncte, mai departe nu maiþin minte.”

4.4. „PE MINE, CA MINORITATE SLOVACÃ, M-AUPUS SÃ RECIT POEZIA SUNT ROMÂN“

Interviu realizat de Silvia Lehoczká, Institutul Intercultural Timiºoara.Minoritãþi: identitate ºi coexistenþã, ediþie bilingvã, Timiºoara, 2000.

„Conform art. 13 din constituþiaþãrii, «limba de stat a RepubliciiMoldova este limba moldove-neascã». [...]«Dacã înþeleg foartebine ce vorbesc românii, atunciprin ce limba moldoveneascãeste diferitã de cea românã?».Desigur, pentru o populaþie caremai mult de 50 de ani nu a ºtiutsã gîndeascã decît prin ideologiapartinicã, exprimatã printr-unsingur model de lucru intelec-tual – cel impus de birocraþia departid, unicul rãspuns corect laîntrebarea «ce limbã vorbim?»poate veni doar din partea«conducerii» statului.La întrebarea propusã mai sus,guvernãrile care s-au perindat laconducerea þãrii au rãspuns în

mod diferit. Astfel, din 1989pînã în prezent, concepþiaasupra limbii vorbite de moldo-veni a cunoscut modificãri sub-stanþiale – de la limba românãs-a ajuns la cea moldoveneascã.Fãrã a face referire la cruntapoliticã de deznaþionalizare dinRSSM ºi raþiunile politiciinaþionale din Uniunea Sovi-eticã, actualul partid deguvernãmînt (PartidulComuniºtilor din Moldova)susþine morþiº faptul cã denu-mirea limbii de stat trebuie sãaibã corespondenþã în denumi-rea þãrii. Adicã, în limiteleRepublicii Moldova se vorbeºtelimba moldoveneascã, iar în li-mitele României limba românã.”

4.5. LIMBA VORBITÃ DE MOLDOVENI

• Citeºte sursa 4.4 ºi precizeazã-þiopinia faþã de ideea expusã.Formuleazã douã argumentepentru punctul tãu de vedere.

• Dacã tu ai fi educatorul luiJancsik ªtefan, cum ai proceda?Dar dacã ai fi Jancik ªtefan?

• Daþi exemple de conflicte careau fost determinate dediversitatea lingvisticã.Cunoaºteþi ºi conflicte datoratealtor forme ale diversitãþii?

• Conflictele etnice au luatdiferite forme, mergând pânã la„curãþarea etnicã” din Bosnia.Cum se poate încuraja armoniaîntre diferite etnii în interiorulgraniþelor lor?

Alegeþi: sunt total deacord/parþial sunt de acord/nusunt de acord. Argumentaþi.• Diversitatea lingvisticã este o

sursã de conflicte; ar trebui sãexiste o singurã o limbã,universalã, sau cel puþin olimbã de comunicare auxiliarãutilizatã pe întregul glob.

• Crearea limbilor moderne ºistandardizarea/uniformizarealingvisticã în modernitate esteinumanã ºi diabolicã.

• Diversitatea lingvisticã este ovaloare în sine, ca ºibiodiversitatea.

• Fiecare limbã are o valoare însine ºi trebuie protejatã ca ooperã de artã.

• Limba este esenþialã pentrupopoare ºi naþiuni; limba estelegatã de identitate, culturã ºimemorie; distrugerea limbiireprezintã un genocid cultural.

• O anumitã limbã este superioarãtuturor celorlalte pentru cãexprimã adevãruri, valori moraleºi spirituale; ar trebui sã devinãuniversalã doar pentru religie.

• O anumitã limbã asociatã cu unlimbaj filosofic superior ori cuun sistem social superior ar tre-bui sã devinã limbã universalã.

• O limbã universalã sau aproapeuniversalã, care a existat întrecut, ar trebui restauratã.

Moldova Noastrã, 24 septembrie 2004, Centrul de Monitorizare ºiAnalizã Strategicã, www.mdn.md/cultural.

5.2. PERCEPÞIA CELUILALT


84

„Când Shak întâlneºte fete,culoarea pielii sau religia numai conteazã. De obicei, sãîncerce sã convingã fete musul-mane sã-i acorde o întâlnire estedificil. Shak înþelege asta, ºi

spune cã nici el însuºi nu ºi-arlãsa fiica sã aibã întâlniri seara.Dar este convins cã se va cãsã-tori cu o femeie musulmanã.– Este important pentru minesã mã cãsãtoresc cu cineva careîmpãrtãºeºte valorile mele ºieste o mamã bunã pentrucopiii mei. Femeia are treabacea mai grea. Bãrbatul trebuiedoar sã procure banii pentrufamilie, în vreme ce femeiatrebuie sã creascã copiii.Femeia cu care mã voi cãsãtoritrebuie sã fie bine educatã, ºicând vom avea copii vreau caea sã stea acasã ºi sã aibã grijãde treburile casnice. Femeilesunt mai bune decât bãrbaþii.”

5.1. CINEVA CARE ÎMPÃRTÃªEªTE VALORILE MELE

Mohammed Saidul Alam Shaku,

„Saºii au muncit din greu; doariarna aveau timp sã-ºi organi-zeze sãrbãtori” (H.S., pensionar,studii superioare, sas). Munca,vãzutã ca valoare socialã ºimoralã, este unul dintre cliºeelede autoidentificare ale saºilor.Pentru o comparaþie cu româ-nii, implicit mai «leneºi», J.S.,þãran sas, s-a arãtat intrigat defaptul cã aceºtia nu au lucrat înziua a doua de Paºti, deºi eravreme frumoasã. «Vremea nuaºteaptã dupã cum au oameniisãrbãtoare. Aºa, dupã ce le-a tre-cut Paºtele, timpul s-a stricat.»De celaltã parte, iatã ºi punctulde vedere al românilor

ortodocºi, exprimat printr-olegendã ale cãrei variante s-auînregistrat în nenumãraterânduri: munca la fân deSfântul Ilie este interzisã (alteactivitãþi sunt permise) subameninþarea cã se supãrãsfântul dacã nu este respectat.Într-un an, de ziua sfântului,vremea era prielnicã muncii,prin urmare, un sas a nesocotitavertizarea vecinului românnumind în derâderesãrbãtoarea «sfântul Ilie alromânilor». Dar pedeapsasfântului nu a întârziat ºi sasulnesãbuit a fost trãsnit, iarcãpiþele i-au luat foc.”

DIVERSITATEA RELIGIOASÃ5.• Citeºte sursa 5.1. Scrie o listã cu

enunþuri/cuvinte, prin care îldescrii pe Mohammed SaidulAlam Shaku (ex. tânãr, areprietene etc.). Scrie o listã cuenunþuri/cuvinte, prin care îldescrii pe colegul/colega ta debancã (ex. elev, îi place muzicaetc.). Crezi cã existã asemãnãrisau diferenþe mari între colegultãu ºi Mohammed, care se dato-reazã religiei acestora? Fã o listãcu ele. Cum influenþeazã religiaviaþa noastrã? Dar viaþa ta?

• Care sunt valorile pe care leîmpãrtãºeºte tânãrul musul-man? Eºti de acord cu ele?

• Stabileºte trei asemãnãri ºi treidiferenþe care existã întrereligia lui Mohammed SaidulAlam Shaku ºi religia ta.

• Fã o listã cu 10 valori care crezicã sunt împãrtãºite de oamenidin jurul tãu. Comparã proprialistã cu cea a colegilor tãi.

• Citeºte sursa 5.2 ºi scrie douãafirmaþii despre modul în careromânii ºi saºii sãrbãtorescPaºtele. Care atitudine e maiaproape de ceea ce crezi ºi facitu, de obicei? Explicã.

• Cerceteazã ºi scrie o lucrare decca 1-2 pagini care sã surprindãasemãnãri ºi diferenþe înprivinþa sãrbãtorilor religioasela români ºi saºi, români ºimaghiari, saºi ºi maghiari.Articol de Laura Jiga Iliescu, în Ghid de politici interculturale

Humanitas Educaþional, Educaþia 2000+, 2005, pp.77-78.

www.discoveringdiversity.org

85


„– Cum se numeau pãrinþiidumneavoastrã?– Tata Vilimir, iar mamaDarinca. Bunicul din parteamamei se numea Arsenie Rosici,iar bunica Zorca Rosici. Dinpartea tatãlui, bunicul se numeaMiºa Cacic, iar bunica Marina.– Cum se numeºte soþiadumneavoastrã?– Angelca Cacic. În cãrþile«Grünbuch», în timpul Austro-Ungariei, numele meu, Cacic, ofost asa: «Kaczsicsty». Când ovenit România aici, în Banat,mi-o pus Cacic ºi-o scurtat totacolo. Am un extras de la cartea

de naºtere ºi acolo e Cacig, cu«g» la urmã. E greºit.[...]– În ce limbã vorbiþi în familie?– În sârbeºte. Iar acuma, decând avem ginere românaº,Radu, el nu ºtie sârbeºte, maivorbim ºi în româneºte.[...]– Este vreo diferenþã întrecalendarul ortodox sârb ºi cel românesc?– Da, sunt treisprezece zilediferenþã. Noi þinem calendarulvechi, suntem cu treisprezecezile în urmã faþã de calendarulromânesc. Dar tot aceleaºisãrbãtori sunt. Noi avem osãrbãtoare de sfinþire aanimalelor de Sf. Ilie. ”

5.3. „CÂND AM FOST PE FRONT M-AM RUGAT PUTERII DUMNEZEIEªTI”

Interviu realizat de Adrian Onica, în 10 iulie 2000, la Timiºoara, cuMilivoi Cacic, preot ortodox sârb, jud. Arad, Institutul InterculturalTimiºoara. Minoritãþi: identitate ºi coexistenþã, ediþie bilingvã, 2000.

• Studiazã sursa 5.3 ºi surseledin tema 3, referitoare la celemai importante confesiunireligioase din România.Identificã împreunã cu colegiicare este religia principalelorgrupuri etnice din România.

• Puteþi enumera cel puþin treisãrbãtori religioase importanteîn România?

• Vei lua un interviu, împreunã cuun alt coleg. Pregãtiþi o serie deîntrebãri pe care le veþi adresaunor colegi de clasã. Începeþiprin a decide pe cine aþi vrea sãintervievaþi. Alegeþi doi colegi.Rugaþi-i sã vã ofere informaþiidespre credinþele lor religioase,despre valorile lor. Faceþi-le unportret, pe care îl veþi prezentaîn clasã fãrã sã spuneþi despre cepersoane este vorba. Colegii vorîncerca sã ghiceascã.

• Poþi lua un alt interviu.Pregãteºte o serie de întrebãripe care le vei adresa unorpersoane din diverse medii:artiºti, politicieni, oameni deºtiinþã etc., care trãiesc încomunitatea ta. Alege patruasemenea persoane publicebinecunoscute de cãtre colegiitãi ºi roagã-i sã îþi vorbeascãdespre valorile lor spirituale.Lucraþi în echipã ºi publicaþiinterviurile în revista ºcolii.

Invitaþie la Farsang, sãrbãtoare a maghiarilor ºi saºilor, odatã cu începutulprimãverii. Cu ºase sãptamâni înainte de Paºti, în prima zi, duminica, tinerii dinsate, costumaþi ºi cu mãºti cât mai hazlii, umblã pe la casele oamenilor, pentru astrânge bani sau diferite produse. Procesiunile se încheie în a treia zi, cuprotagoniºtii costumaþi în preoþi. Sãrbãtoarea se încheie cu un mare bal.www.caferodin.hu/

5.4. SÃRBÃTORI RELIGIOASE – FARSANG

Fã o listã cu cele mai importantesãrbãtori religioase care au loc încomunitatea în care trãieºti.Noteazã datele acestora ºi par-ticipã cu prietenii sau colegii.Participã la o sãrbãtoarereligioasã organizatã de alþii decâtcei din religia/confesiunea ta.Noteazã, apoi, într-un jurnal, cumte-a schimbat aceastã experienþã.Ce lucruri ai aflat despre celãlalt?Ce ai aflat despre tine? Invitã ºitu pe cineva sã celebrezeîmpreunã cu tine o zi importantãîn calendarul tãu religios.


86

”Anul 1939-1940 era începutulnebuniei cu originile etnice ºila început a mers foarte lejer ºibalcanic. A venit de la primã-ria municipiului o brigadã dindoi oameni cu o fiºã imensã ºicei doi conþopiºti ne-au stabilitoriginea etnicã. Mama mea areun bunic german, un bunicmaghiar, o bunicã franþuzoaicãºi o bunicã hanacã. Hanaciisunt un fel de pemi de lângãBolomuz. Apoi ei s-au «scãr-pinat la cap», ce sã facã, ce sãdecidã, ºi în fine au decis-o cafiind nemþoaicã, fiindcã tatatatãlui ei era neamþ. Tatãl meueste iarãºi din Bacica de lângãDunãre, între Dunãre ºi Tisa.Bacica era un orãºel foartecolorat. Zâmbind, au începutsã spunã ºi ei. Bunicii care totaºa erau, amestecaþi, dar dat

fiindcã tatãl tatãlui eramaghiar, pe un principiupaternalist, patriarhal, austabilit cã tata este tot ungur.Nu uit fiindcã «vãd» ºi acum«poza» tipului care era ºefulbrigãzii, care era cu un creionchimic în mânã ºi cu un arcmare dorea sã-l punã în buzu-nar, ºi când era cu creionulsus, zice celãlalt: «Stai dom-nule, mai e ºi copilul!», la caretipul a lãsat sã cadã creionul ºidisperat s-a uitat la maicã-meaºi zice: «Doamnã, dumneavoas-trã l-aþi fãcut, spuneþi-mi ce e,fiindcã eu nu mã mai descurc!».Aºa încât ideea aceasta de acãuta originile etnice este o«tâmpenie». În primul rând esteirealã. Pe de altã parte nici nu sepoate dovedi, la urma urmei.”

INTERFERENÞE CULTURALE6.6.1. FÃRÃ TITLU

6.2. MEMORIILE UNUI OFIÞER

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000

• Studiazã sursele 6.1-6.2.Stabileºte etnia maioruluiJulius Metz. Cunoºti cazuri decãsãtorii mixte? Ai accepta sã tecãsãtoreºti cu cineva care arealtã religie sau etnie? Care ar fiposibilele consecinþe?

• Ce îþi sugereazã caricatura? Dã-iun titlu.

• Scrieþi un eseu argumentativ cutema „Când îþi alegi partenerultrebuie sã alegi pe cineva deaceeaºi etnie.” / Scrieþi fiecarece poziþie aveþi în aceastãproblemã (5 min.). / Formaþiperechi ºi citiþi-vã unii altoraparagrafele. Cel care ascultãtrebuie întâi sã reformulezepoziþia celuilalt ºi apoi sãspunã ce argumente s-ar aºteptasã audã pentru a fi convins sãadopte acea poziþie. (5 min.) /Scrieþi-vã argumentele, dar nu ºiconcluziile (10 min.). / Citiþi-vãacum lucrãrile unul altuia. Celcare ascultã face comentariilegate de validitatea argumen-telor aduse (5 min.). / Scrieþi-vãconcluziile (10 min.). / Citiþieseul partenerului (5 min.) /Revizuiþi lucrãrile (5 min.).

• Lucrezi la o revistã pentruadolescenþi ºi editorul þi-a cerut sã scrii un articol de douãpagini despre cum moda,mâncarea, muzica, arta ºi alteaspecte ale vieþii suntinfluenþate de vecinãtatea cualte culturi. Gãseºte informaþiisuplimentare despre subiect,fotografii, tabele ºi altemateriale vizuale care te-arputea ajuta. Foloseºte-þi notiþelepentru a trasa linia articolului.Fã o ciornã. Roagã-þi un colegsã joace rolul editorului ºi sãfacã niºte comentarii. Apoipregãteºte-þi articolul pentru publicare.

Memoriile maiorului Julius Metz, www.memoria.ro

87

„În funcþie de locul natal, ger-manii aflaþi în afara graniþelorRomâniei se reunesc anual sautot la doi ani în România sauGermania cu ocazia chirvaiuluisau a zilei când altãdatã seorganiza chirvaiul (Kirchweih),echivalent al rugii sau nedeii(sãrbãtorite de sârbi ºi români).Dintr-o sãrbãtoare religioasã, cereuneºte comunitatea întreagãºi intensificã sentimentul apar-tenenþei la comunitatea localã,azi chirvaiul e tot mai mult osãrbãtoare organizatã, de obiceila altã datã decât cea prescrisãde calendarul iniþial (în careera legatã de hramul bisericii ºicel mai adesea de un sfânt detoamnã). E deplasat în lunilede varã, de concediu, când maimultã lume poate participa ºiîºi pierde astfel caracterul de-

marcator de sãrbãtoare a recol-tei sau a încheierii sezonuluide munci agricole.[...]În satele mixte din punct devedere etnic, tradiþia voia cafiecare sã participe la sãrbãtoa-rea celuilalt. Aºa s-a ajuns caPaºtele sã fie sãrbãtorit într-ocomunitate localã în care trãiausârbi (sau români) ortodocºi ºigermani (sau maghiari) catolici,în douã rânduri, iar carnavalulde Lãsata Secului (Farsang) sãse extindã de la catolici (ger-mani) la ortodocºi (români ºisârbi) în sudul Banatului.Românii participau ºi ei laBalul Strugurilor organizat demaghiari ºi aceºtia la sãrbãto-rile românilor în satele în careconvieþuiau. Sãrbãtorile au fostcadrul cel mai propice achizi-þiilor de ordin intercultural.”

6.3. SÃRBÃTORILE

6.4. HANUL TÂRGOVEÞILOR. CLIªEE

www.intercultural.ro

• Cunoaºteþi sãrbãtori religioasecare conþin elemente preluatede la alte etnii?

• Aveþi prieteni din alte etnii saude alte religii? Existã în comu-nitatea unde locuiþi ºi altegrupuri etnice? V-au influenþatîn vreun fel obiceiurile?

• Identificaþi în imagine elementeconsiderate, în general, ca fiindspecifice culturii române.Existã elemente pe care le-aþiîntâlnit ºi la alte culturi?

• Identificaþi cel puþin 3 alteelemente împrumutate de laalte culturi, precum ºi culturade unde s-au realizat împru-muturile (mâncãruri, expresii,elemente de folclor etc.).

• Cunoºti regionalisme (ex.videre=gãleatã, porodici=roºii,fedeu=capac de oalã,ocoº=descurcãreþ,firhang=perdele,apotecar=farmacist) inspiratedin limba altor etnii? Identificãprovenienþa acestora. Darciºmea, ciulama, ciubuc,mahala, sarma din ce limbãcrezi cã provin? În ce împre-jurãri au pãtruns aceste cuvinteîn limba românã? Cunoºti ºialte împrumuturi de acest tip?

• Dacã vorbiþi acasã o altã limbãdecât limba românã sau vorbiþimai mult de o singurã limbã,stabiliþi dacã în limba vorbitã devoi au pãtruns cuvinte din limbaromânã. Faceþi o listã cu ele.

• Cãutaþi în dicþionare/enciclo-pedii ºi gãsiþi ºi alte cuvinteîmprumutate din alte limbi.

Constantina Mihãilã, Concursul de arte vizuale Valori româneºti-valori europeneorganizat de Delegaþia Comisiei Europene ºi Centrul Internaþional pentru ArtãContemporanã, 2005, www.infoeuropa.ro



88

„Articolul 1. Semnificaþiatoleranþei1.1. Toleranþa este respectul,acceptarea ºi aprecierea bogã-þiei ºi diversitãþii culturilorlumii noastre, felurilor noastrede expresie ºi manierelor deexprimare a calitãþii noastre defiinþe umane. Ea este încurajatãprin cunoaºterea, deschidereaspiritului, comunicaþie ºi liber-tatea gândirii, conºtiinþei ºicredinþei. Toleranþa este armo-nia în diferenþe. [...] Toleranþae o virtute care face ca pacea sãfie posibilã ºi care contribuie la

înlocuirea culturii rãzboiuluicu o culturã a pãcii.1.2. Toleranþa nu e nici conce-sie, nici condescendenþã oriindulgenþã. Toleranþa este, maiales, o atitudine activã generatãde recunoaºterea drepturiloruniversale ale persoanei umaneºi libertãþilor fundamentale alealtora. În nici un caz, toleranþanu poate fi invocatã pentru ajustifica violarea acestor valorifundamentale. [...] proclamãmsolemn ziua de 16 noiembrieZi Internaþionalã a Toleranþei.”

PROVOCÃRILE DIVERSITÃÞII. CE SPUN DOCUMENTELE?7.

7.1. DECLARAÞIA PRINCIPIILOR TOLERANÞEI

Declaraþia statelor membre ale ONU pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã,1995, legislatie.resurse-pentru-democratie.org/principii_toleranta.php

7.2. A ÎNVÃÞA SÃ TRÃIM ÎMPREUNÃ

„18. Procesul de reformã ar tre-bui sã continue sau sã fie sub-înþeles în urmãtoarele domenii:Conþinuturi:1. Adaptarea programelor ºireactualizarea conþinuturilorpentru a putea reflecta: schim-bãrile economice ºi sociale puseîn scenã, în particular prin glo-balizare, migraþie ºi diversitateculturalã; dimensiunea eticã aprogresului ºtiinþific ºi tehno-logic; importanþa în creºtere acomunicãrii, expresivitãþii ºi acapacitãþii de a asculta ºi de adialoga, în primul rând în limbamaternã, apoi în limba oficialã aþãrii respective, cât ºi în una saumai multe limbi strãine;

contribuþia pozitivã care poatesã rezulte din integrarea tehno-logiilor în procesul de învãþare.Profesori:1. Facilitarea implicãrii realedin partea profesorilor în luareadeciziilor în ceea ce priveºteºcoala, prin formare continuã ºiprin alte metode.2. Îmbunãtãþirea educaþieipentru profesori astfel încât eisã poatã dezvolta mai bine laelevi comportamente ºi valoriale solidaritãþii ºi toleranþei,astfel încât sã îi pregãteascãpentru a preveni ºi rezolvaconflictele în mod paºnic ºi sãrespecte diversitatea culturalã.”

• Identificaþi principalele cuvintedin sursa 7.1 care descriu ceînseamnã toleranþa. Gãsiþi câteun exemplu concret, prin cares-ar putea transpune în prac-ticã, pentru fiecare cuvânt.

• Imagineazã-þi cã este anul 1919ºi tu ai fost desemnat/ã sã facipropagandã astfel încât sãconvingi cât mai multe per-soane sã sprijine înfiinþareaunor ºcoli cu predare în limbagermanã. Începe cu o listã demotive pentru care anumitepersoane þi-ar sprijini eforturile.Apoi decide ce formã daipropagandei, de exempludiscurs, afiº, cântec...La finalprezint-o clasei.

• Te consideri tolerant? Explicã.Dã douã exemple de situaþii încare ai dovedit toleranþã.

• Raportându-vã la propuneriledin documentul dat, notaþielementele care deja sunt puseîn practicã în ºcoala voastrã.

• Care sunt prioritãþile pentruºcoala voastrã pe care le puteþistabili conform sursei 7.2?

• Care este rolul ºcolii înpromovarea toleranþei? Care arfi mijloacele prin care ar trebuisã promoveze aceastã idee?

• Stabiliþi propria voastrã listã deacþiuni pentru a învãþa sã trãimîmpreunã. Notaþi o primãacþiune pe care o veþi face înurmãtoarele douã sãptãmâni înaceastã direcþie.

Declaraþia Organizaþiei culturale, ºtiinþifice ºi educaþionale aNaþiunilor Unite. Conferinþa internaþionalã de Educaþie, Geneva,2001, Dilema veche Nr. 64, 2005.

„Peste 518 milioane de persoane(reprezentînd 129 de comunitãþietnoculturale) sînt expuse for-melor de excluziune culturalã,suferind discriminare cu carac-ter religios ºi/sau lingvistic, for-mele de manifestare ale particu-laritãþilor acestora nefiindacceptate în sfera publicã.Peste 750 milioane de persoane(189 de comunitãþi) suferã dincauza discriminãrii cu caractereconomic.Peste 832 milioane de persoane(191 de comunitãþi) trãiesc încondiþii de discriminare cu ca-racter politic, exercitarea dreptu-rilor ºi accesul la poziþii oficialeîn instituþiile statului fiind limi-tate prin legi sau politici de stat.[...] Lipsa de preocupare pentru

diversitatea lingvisticã a lumiiare ca efect dispariþia a celpuþin douã limbi în fiecare zi.Formele variate de excluziuneºi de favorizare a culturilordominante în stat suntrezultatul unor practici largrãspândite în statele naþionale,având, în general, menirea sãasigure coerenþa ºi stabilitateafuncþionãrii acestora:centralizarea puterii politice înaºa fel încât toate deciziile sãfie luate de reprezentanþiimajoritãþii dominante,comunitãþile minoritãþilornaþionale fiind private, deregulã, de posibilitatea sãinfluenþeze politicile care auun impact asupra condiþiei lorde viaþã; politici lingvistice

care interzic utilizarea limbilorvorbite în mod tradiþional demembrii comunitãþilor minori-tare în instituþiile statului,precum administraþia localã,sistemul judiciar, învãþãmânt,armatã, canale publice aleaudiovizualului; interzicereautilizãrii în spaþiul public asimbolurilor naþionale, alteledecît cele ale naþiunii domi-nante, ºi reflectarea prinsãrbãtorile oficial recunoscutedoar a tradiþiei ºi a istorieigrupului dominant din stat;standardizarea procesuluieducaþional în aºa fel încât con-þinutul acestuia sã reflecte înmod exclusiv istoria, literaturaºi contribuþia la valorile uni-versale ale culturii dominante.”

89


8.2. DESPRE EXCLUZIUNE

8.1. PREJUDECÃÞI

www.tolerance.org/hidden_bias

• Priviþi imaginea 8.1 ºi încercaþi sã explicaþi ce sugereazã. Numiþielementele din imagine ºi stabiliþi semnificaþia fiecãruia în parte,precum ºi mesajul sugerat de imagine ca întreg.

• Identificaþi potenþiale elemente purtãtoare de prejudecãþi (de exemplu:norme ºi practici pentru disciplinã în ºcoalã, repartizarea elevilor laclase dupã anumite criterii). Cum ajung prejudecãþile sã se transformeîn discriminare? Ai fost obiectul discriminãrii sau ai discriminat tuînsuþi vreodatã?

• La ce prejudecãþi sunt expuºi tinerii din România? Stabileºte douã ideiprin care le putem controla.

• Cum îi afecteazã prejudecãþile noastre pe ceilalþi?• Care sunt cele mai frecvent întâlnite prejudecãþi în istoria recentã a

Europei, faþã de U.E.?• Ce credeþi cã trebuie sã ºtie tinerii din cultura majoritarã din România

despre ceilalþi cu care trãiesc în acelaºi spaþiu? • Fiecare grup scrie pe o coalã mare de hârtie principalele aspecte din

discuþia purtatã ºi le prezintã în plen (10 min./grup pentru prezentare,întrebãri ºi rãspunsuri).

• Studiaþi sursa 8.2 ºi stabiliþi care sunt formele de excluziune la caresunt expuse comunitãþile etnoculturale. Daþi exemple pentru România.

Raport al UNDP, 2004, apud Levente Salat, Statul-naþiune ºi provocãrile diversitãþii,http://hiphi.ubbcluj.ro/JSRI/

PROVOCÃRILE DIVERSITÃÞII. CE SPUNE REALITATEA?8.


90

8.3. MESAJE NAÞIONALISTE ÎN PRESÃ

• Acestea sunt informaþii despreatitudinea mass-media faþã deminoritãþi în România. Studiaþisursele 8.3 ºi 8.4 ºi apoi urmaþipaºii 1-3 pentru a sintetizaideile.

1. Identificaþi elementeleesenþiale:a) care e subiectul graficelor?b) care e subiectul diagramelor?c) care este perioada la care seface referire?

2. Analizaþi fiecare informaþie:a) conform graficelor, care suntziarele care exprimã cele maimulte prejudecãþi?b) conform graficelor, care esteraportul dintre prejudecãþi ºiatitudine neutrã în relatareaunor evenimente legate deminoritãþi?c) conform graficelor, care suntposturile TV care exprimã oatitudine neutrã în relatareaunor evenimente legate deminoritãþi?d) care e ideea pe care otransmit diagramele?

3. Sintetizaþi informaþia ºidesprindeþi concluziile care seimpun. Bazat pe aceste infor-maþii, ce concluzii puteþiformula referitor la impactulºtirilor mass- media asupraopiniei publice?

8.3.a

8.3.b

8.3.c

Raport de monitorizare mass-media în þãrile din Estul Europei(Ungaria, România ºi Iugoslavia), 2001, www.mma.ro

91


8.4.a

8.4.b

8.4.c

Raport de monitorizare mass-media în þãrile din Estul Europei(Ungaria, România ºi Iugoslavia), 2001, www.mma.ro

8.4. MESAJE NAÞIONALISTE ÎN ªTIRILE TELEVIZATE

• Cum aþi putea creiona profiluljurnalistului în baza acestorinformaþii: cu atitudine clardiscriminatorie, cu anumiteprejudecãþi, tolerant? Explicaþi.

• Care este atitudinea exprimatãîn articolele de presã faþã deminoritatea maghiarã compa-rativ cu cea romã? Care suntposibilele cauze?

• Posturile de televiziune alocãmai mult timp unor subiectelegate de maghiari sau de romi?

• Care sunt temele abordate înteleviziune ºi presã în legãturãcu minoritatea maghiarã? Ce felde ºtiri sunt tratate: cu caractersocial, cultural, politic, naþionaletc. Dar legat de romi? Dar faþãde minoritatea germanã?

• Încercaþi sã realizaþi ºi voi omonitorizare a mass mediatimp de o sãptãmânã. Notaþitoate observaþiile într-un jurnal.

• Lucreazã cu un grup de colegila editarea unui ziar despreprejudecãþi legate de diferenþelede gen, etnie, religie etc. Intâi,decideþi cine sã fie reporteri,editori, tehnoredactor, corector.Apoi gãsiþi articole pentru ziar.Împãrþiþi-vã timpul pentru scri-erea articolelor, editare ºi pune-rea în paginã. Împãrþiþi copiiale ziarului în ºcoala voastrã.


92

PROVOCÃRILE DIVERSITÃÞII.CE AI PUTEA FACE TU?9.

9.1. PAªI SPRE TOLERANÞÃ

Recomandãri:• În orice situaþie te-ai afla, ia

atitudine împotriva discri-minãrii. E un risc pe care tudecizi dacã þi-l asumi.

• Fii pregãtit/ã! Promite-þi þieînsuþi/însãþi cã nu vei rãmâneindiferent/ã.

• Numeºte comportamentul!„Aud cã spui cã toþi evreii suntafaceriºti, asta ai vrut sã spui?”

• Apeleazã la principii! Dacã per-soana în cauzã este o cunoºtin-þã mai apropiatã sau un prieten,spune-i cã întotdeauna ai ºtiutcã este o persoanã deschisã,deci eºti surprins/surprinsã sãafli cã are asemenea idei.

• Stabileºte limitele! Nu poþicontrola ceea ce oamenii spunsau fac, dar poþi sã iei poziþiespunând: „Nu spune, te rog,bancuri rasiste în prezenþa mea. Mã deranjeazã”.

• Gãseºte aliaþi/fii aliat! Cândsimþi cã ai nevoie de sprijin înaceastã campanie pe care oduci, nu ezita sã-l ceri.

• Fii vigilent/ã! Aminteºte-þi:lucrurile se schimbã încet. Fiipregãtit/ã sã nu abandonezi. Nu risca sã taci.

APLICAÞIE• Alcãtuieºte o listã cu toate stereotipurile – pozitive ºi negative – despre anumite grupuri. Se

reflectã ele în acþiunile tale?• Gândeºte-te cum te vãd ceilalþi. Fã o listã a trãsãturilor de caracter compatibile cu toleranþa (ex.

compasiune, curiozitate). Fã o listã a trasãturilor care sunt incompatibile cu toleranþa (ex.gelozie, îngâmfare).

• Vizioneazã o piesã de teatru, ascultã muzica ºi mergi la un spectacol de dans al unor artiºti a cãrorrasã sau etnie este diferitã de a ta.

Afiº, proiectul „Paºi spre toleranþã”, iniþiat de Agenþia de Monitorizare a Presei(AMP), derulat în colaborare cu Centrul Romilor pentru Studii ºi IntervenþieSocialã – Romani CRISS, Agenþia de publicitate McCann Erickson ºi M.Ed.C.,http://www.mma.ro/

93


„Mitul 1: Identitatea etnicã aoamenilor se aflã la concurenþãcu devotamentul lor faþã destat, prin urmare se ajunge laun compromis între recunoaº-terea diversitãþii etnice ºicrearea unui stat unitar.Fapte: Þãrile nu trebuie sãaleagã între unitatea naþionalãºi diversitatea culturalã. Indi-vizii pot avea ºi chiar au iden-titãþi multiple, complementare– origine etnicã, limbã, religieºi rasã, precum ºi cetãþenie.Mitul 2: Existã un potenþial deizbucnire a unor conflicteviolente între grupãrile etnicedin cauza divergenþelor privindvalorile susþinute, prin urmarese ajunge la un compromisîntre respectul faþã de diver-sitate ºi menþinerea pãcii.Fapte: Din datele culese de peteren reiese cã diferenþele cul-turale ºi diferenþele de opiniiprivind valorile susþinute nuprovoacã decât foarte rar izbuc-nirea unor conflicte violente.Mitul 3: Pentru a se asiguralibertatea culturalã, este nece-sarã apãrarea tuturor practici-lor tradiþionale, prin urmare sepoate ajunge la un compromisîntre recunoaºterea diversitãþiiculturale ºi progresele obþinuteîn domeniul dezvoltãrii, demo-craþiei ºi drepturilor omului.Fapte: Libertatea culturalã

înseamnã extinderea posibili-tãþilor individuale de alegere,nu pãstrarea valorilor ºipracticilor ca un scop în sine,cu o atitudine de supunereoarbã faþã de tradiþie. Culturanu este un set rigid de valori ºipractici ºi nu poate constituiun pretext pentru negareadrepturilor omului ºi a egali-tãþii de ºanse – cum ar fidreptul femeilor de a aveaacces la educaþie.Mitul 4: Þãrile care cuprindmai multe grupuri etnice au o capacitate mai limitatã de a obþine progrese economice,prin urmare se ajunge la uncompromis între diversitate ºi dezvoltare.Fapte: Nu existã nici un fel de dovezi privind faptul cãdiversitatea culturalã arîncetini dezvoltarea.Mitul 5: Unele culturi sunt maiprospere ºi dau dovadã de unspirit întreprinzãtor mai dez-voltat decât altele, iar uneleculturi au valori democraticecare lipsesc în altele; prin ur-mare se ajunge la un compro-mis între acceptarea ºi îngloba-rea unor culturi ºi promovareadezvoltãrii ºi democraþiei.Fapte: Nu avem nici un fel dedovezi privind existenþa uneirelaþii între culturã ºi progresuleconomic sau democraþie.”

9.2. MITURI DESPRE DIVERSITATE

Raportul de dezvoltare umanã pe 2004, Demontarea miturilor despre diversitate, http://www.undp.ro/HDR2004

• Citeºte sursa 9.2. Asemeneamituri circulã ºi în societatearomâneascã? Dacã da, identi-ficã în ce medii sociale. Cine levehiculeazã? În ce scop?

• Credeþi cã România poate oferi un model de tratare adiversitãþii pentru SE Europeisau Balcani? Aduceþi douã argu-mente pro ºi douã împotrivã.

APLICAÞIEAlcãtuiþi un text despre diversitate, pornind de la urmãtoarele cuvinte: Viena, adolescenþã, cufãr ºi carte. Citiþi textul colegului de bancã.Gãsiþi fiecare în textul celuilalt douã enunþuri referitoare la diversitate. Identificaþi cel puþindouã argumente care sã susþinã afirmaþiile din text.


94

Tema identitãþii, a naþionalismului, a naþiunii de ieri ºi de aziprivitã prin prisma dialogului intercultural, departe de a aparþineunei recuzite conceptuale învechite, este indispensabilã pentruînþelegerea fenomenelor lumii de azi.Europa modernã a avut drept principiu iniþial de organizare ideeanaþionalã. Asistãm la punerea sub semnul întrebãrii a chiaracestui ax de ordonare-unificare a diverselor realitãþi culturaledin geografia continentului.Existã azi douã mari categorii de definiþii acceptate pentru o„naþiune”: o definiþie „etnicã” ºi o definiþie „civicã”. Accentuleste pus, în al doilea caz, pe voinþa membrilor unei comunitãþi dea trãi împreunã, de a se supune aceloraºi legi ºi a avea aceleaºidrepturi ºi îndatoriri.Dacã cetãþenii sunt, însã, egali în faþa legii, dacã au aceleaºidrepturi ºi obligaþii, înseamnã cã tradiþiile, obiceiurile, dialectele,credinþele religioase pe care le-au moºtenit trebuie sã disparã?Este justificatã împingerea omogenizãrii unei populaþii, fie pecriterii etnice, caz în care vorbim de „curãþire etnicã”, fie pe bazaprincipiului naþiunii civice, pânã la limita în care nu ar maiexista nici o diferenþã între diferite grupuri de oameni, în carebogãþia ºi varietatea culturalã s-ar ºterge? Fãrã îndoialã cã nu.Un rol important îl are discursul identitãþii naþionale, aºa cum s-aconstituit el în timp, printr-un anume mod de a reprezentatrecutul ºi de a prezenta istoria naþionalã în raport cu alte istoriinaþionale, regionale ºi locale. Ce anume propune discursulidentitar ca expresie a coeziunii unei naþiuni la nivel simbolic,cum trateazã el problema diversitãþii, a raportului dintre etnic ºinaþional (cetãþenia), a raportului dintre naþional ºi european –iatã aspecte de luat în seamã când vrem sã definim contextelefavorizante sau defavorizante ale interculturalitãþii.Acestea sunt, aºadar, ºi problemele pe care tema de faþã leabordeazã. Sursele utilizate sunt, în bunã parte, menite maidegrabã sa producã reflecþii, decât sã ofere informaþii. Exemplelede istorie europeanã sunt oferite, ca suport, pentru a puteacompara ºi discuta, în fapt, probleme ale istoriei româneºti.Þinând cont de aceasta, ºi datoritã dificultãþii de a identificasurse primare autohtone, am utilizat surse de atitudine, de opiniecare sã serveascã scopului propus.Sarcinile de lucru individuale sau de grup solicitã adolescenþilorexprimarea de opinii, dezbaterea, luarea de decizii, întoarcereacriticã spre sine ºi producerea în permanenþã a unor argumentepentru poziþiile exprimate. Tonul surselor ºi al sarcinilor de lucrueste mai sobru, pentru a nu trimite spre o abordare facilã. El poatefi nuanþat de cãtre dascãli, în funcþie de problemele discutate.

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISMII.Pentru a-i cunoaºte ºi ainteracþiona cu ceilalþi,trebuie sã te cunoºti maiîntâi pe tine însuþi, capersoanã, ca grup social,cultural sau politic.

Provocarea pentru noi, das-cãlii, este de a încerca sã nune impunem propriile opinii,convingeri, ci de a juca rolulde facilitator, moderator,care ridicã probleme, dar nu oferã „reþete”.

Naþiunea etnicã puneaccentul pe unitateaculturalã. Naþiunea civicãpune accentul pe voinþamembrilor unei comunitãþide a trãi împreunã.

95

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM

„Spune, copilule, ce eºti tu?Spaniol.Ce înseamnã sã fii spaniol?Sã fii un om cinstit.Câte obligaþii are un astfel deom ºi cum se numesc acestea?Trei; el trebuie sã fie creºtincatolic, trebuie sã îºi apere

religia, patria ºi legile sale ºimai degrabã sã moarã decât sãse lase asuprit.[...]Cine sunt francezii?Foºti creºtini, noi eretici.Ce i-a dus la aceastã robie?Falsa filosofie ºi libertateaMoravurilor lor depravate.[...]”

1.1. CE ÎNSEAMNÃ SÃ FII SPANIOL?

• Care sunt elementele care defi-nesc identitatea unui spaniol?

• Încadreazã sursa (tipul, con-textul elaborãrii, scopulurmãrit, procedeele utilizate).

• Compune dupã modelul surseio poezie care se referã la iden-titatea ta (ex. dacã eºti ºvab,poezia se va numi „Ce înseam-nã sã fii ºvab?”). Alcãtuieºte un tabel (douã coloane numite„înainte de a a compunepoezia”/”dupã ce am compuspoezia”) ºi noteazã în primacoloanã sentimentele, gându-rile, asocierile ºi imaginilementale pe care le ai. Dupã ceai compus poezia, completeazãºi a doua coloanã din tabel.Alege-þi apoi o altã identitate ºi compune o nouã poezie.

• Care sunt elementele carecompun propria voastrã identi-tate? Stabiliþi cuvinte-cheie care o definesc cel mai bine.

• Cum dobândim o identitate:prin dat (naºtere, etc.) sau prin alegere?

• Existã mai multe grupuri cãroraun individ le poate aparþine?Identificaþi grupurile voastre de apartenenþã.

„Catehismul civil” spaniol, scriere religioasã de propagandã naþionalã,publicat în sute de mii de exemplare (1808), apud Hagen Schulze, Stat ºi naþiune în istoria europeanã, Polirom, Iaºi, 2003, p.175.

1.2. EUROPEANUL PERFECT

www.infoeuropa.ro

APLICAÞIE

• Studiazã sursa ºi schiþeazã portretul românului „perfect”.• Alege împreunã cu colegii un reprezentant al unui alt grup etno-cultural (maghiar, turc etc.)

ºi schiþeazã portretul „perfect” al acestuia.

IDENTITATE ªI ALTERITATE. EU ªI CEILALÞI1.


96

„Omul din Apus face operedurabile, pe când românulimprovizeazã [...]. Românul nu munceºte metodic,ci în salturi; are lungi perioadede odihnã, iar la nevoie dã pebrânci ºi face muncã de sclav...De asemenea, este cheltuitor cutimpul într-o mãsurã cum nusunt popoarele din Apus [...].Românul considerã nerespec-tarea legii ca un titlu de mãrire

ºi de putere. [...]Profitul capitalistului românprovine, de cele mai multe ori,din mãiestria cu care acesta îºiaserveºte bugetul statului [...].Noi voim sã ne apropriembunurile culturale, pe care levedem la popoarele din apus,cu aceleaºi însuºiri sufleteºticu care reuºeam odatã aºa debine sã ne strecurãm prin îm-prejurãrile vitrege din trecut.”

1.3. PSIHOLOGIA ROMÂNILOR ACUM 100 DE ANI

1.4. PE MARGINEA IDENTITÃÞII

„Dacã în acest moment ne-amafla, sã zicem, la frontierafranco-spaniolã, în drum spreminunatele livezi ale Andalu-ziei, ºi un vameº ne-ar întrebace suntem, este evident cã,scoþând paºaporul, toþi cei deaici am mãrturisi cã suntemromâni. ºi acesta ar fi rãspun-sul aºteptat, chiar dacã l-ar daun maghiar, un evreu sau unrrom din Cluj, cu cetãþenieromânã. Dacã am aborda însãun poliþist pe o stradã dinBucureºti, întrebându-l cumputem ajunge la Gara de Nord,este evident cã nu ne-am maiprezenta ca români, ci ca arde-leni sau clujeni, iar accentualnostru ar face lucrul acesta ºimai clar, pentru oricine.În schimb, dacã ne înscriem la

masterat sau dacã dãm concurspentru ocuparea unui job,indiferent cã suntem la Clujsau la Bucureºti, ne vomrecomanda ca absolvenþi destudii superioare, ca licenþiaþiîn istorie, ca intelectuali, înnici un caz ca români sau caardeleni. [...] Pe de altã parte,dacã vreunul dintre tineriinoºtri colegi, aflat la discotecãsau în troleibuz, se simte atrasde o domniºoarã ºi iniþiazã unschimb de priviri cu aceasta,este limpede cã nu-l intere-seazã defel cel puþin pemoment, dacã fata e bulgã-roaicã, olteancã, vânzãtoare sau penticostalã. Ceea ceconteazã în situaþia respectivãeste identitatea de gen – dupãcaz, masculinã sau femininã.”

Constantin Rãdulescu Motru, Psihologia Poporului Român,Bucureºti, Paideia, 1998.

• Exprimã-þi acordul sau dezacor-dul faþã de afirmaþiile lui Con-stantin Rãdulescu Motru. Teregãseºti în aceastã descriere?Motiveazã! Crezi cã anumiteafirmaþii mai sunt valabile ºiastãzi? Explicã.

• Care sunt, în opinia ta, elemen-tele care definesc identitateaunui român? Scrie câteva cu-vinte-cheie. Comparã-le cu alecolegului tãu. Ce ai constatat?

• Studiaþi sursa 1.3 folosind„recenzia prin rotaþie”, care pre-supune urmãtoarele activitãþi:Luaþi cele cinci afirmaþii dinsursa 1.3 ºi transformaþi-le înîntrebãri scrise pe coli de hârtieseparate care se atârnã pepereþi. / Fiecare întrebarerevine unui grup de 3-4 elevi.Aceºtia se duc la coala cuîntrebarea respectivã, discutãîntrebarea timp de cinci minuteºi apoi scriu rãspunsul. / Lasemnalul profesorului,grupurile se mutã la coalaurmãtoare, citesc întrebarea ºirãspunsul care a fost scris degrupul precedent ºi îºi adaugãpropriile comentarii. /Profesorul dã din nou semnalulde rotire repetând procesul,dacã e posibil, pânã când grupu-rile revin la întrebarea iniþialã.

Sorin Mitu, Transilvania mea. Istorii, mentalitãþi, identitãþi, Ed. Polirom, Iaºi, 2006, pp. 27-28.

• Consideraþi cã avem mai multeidentitãþi? Care ar putea fi ele?

• Care este identitatea ta?• Care este rolul jucat de stat

în construirea identitãþii?• Care sunt instrumentele/mijloa-

cele prin care statul promovea-zã modelul cultural ºi identitar?

APLICAÞIECele mai importante motive pentru a fi englez (adaptat dupã www.infoeuropa.ro)„Douã rãzboaie mondiale ºi o cupã mondialã. Bere cãlduþã. Reuºeºti sã-i zãpãceºti pe toþi cu regulilede cricket. Ajungi sã accepþi cu capul sus înfrângerea în evenimente sportive majore. Criza de apãgarantatã în fiecare varã. Poþi trãi în trecut imaginându-þi cã încã eºti o putere mondialã. Faci baie odatã pe saptamânã, fie cã ai nevoie, fie cã nu. E mai bine decât sã fii galez, irlandez sau scoþian.”Stabiliþi, în acelaºi ton, cca 5 motive pentru a fi român.

97


„O societate politicã funcþionalãpoate exista numai în mãsuraîn care membrii ei au cãzut înprealabil de acord asupra unorrãspunsuri comune pe care tre-buie sã le primeascã cel puþintrei întrebãri ierarhic dispuse:mai întîi «cine suntem?», în cefel ne înþelegem identitatea,cum ne recunoaºtem reciproccetãþenia ºi pânã undeîmpingem graniþele sociale ºiculturale ale statului-naþiune;apoi «ce ne leagã?», dupã celege fundamentalã este organi-zatã viaþa noastrã comunã, caresunt regulile ºi procedurile detip constituþional ale funcþio-nãrii societãþii. [...]Într-adevãr, în conformitate culitera Constituþiei României,Suveranitatea naþionalã apar-þine poporului român (art. 2alin. 1), iar Statul are ca funda-ment unitatea poporului român(art. 4 alin. 1); în schimb, Româ-nia este patria comunã ºi indivi-zibilã a tuturor cetãþenilor sãi,fãrã deosebire de rasã, de naþi-onalitate, de origine etnicã, dereligie, de sex, de opinie, de a-partenenþã politicã, de avere saude origine socialã (art. 4 alin 2).

Textul pare sã opereze cu douãnoþiuni care nu sunt identice:pe de o parte poporul român,caracterizat prin unitate, titularal suveranitãþii naþionale ºifundament al Statului, iar pede altã parte, cetãþenii români,cãrora România le aparþine capatrie comunã ºi care sebucurã de acest statut indiferentde originea lor etnicã, de confe-siune sau de orientare politicã.Constituþia identificã deci treicategorii de subiecþi politici:poporul român (unitar, suveranºi purtãtor al unei identitãþietnice, culturale, lingvistice ºireligioase), cetãþenii români(care beneficiazã de drepturi ºilibertãþi ºi au obligaþii prevã-zute de lege) ºi persoane apar-þinând minoritãþilor naþionale(la rândul lor purtãtoare aleunei identitãþi specifice).Cetãþenii români sunt definiþidin perspectiva drepturilor ºiobligaþiilor, în vreme ce atâtpoporul român, cât ºipersoanele aparþinândminoritãþilor naþionale sunt definite pe temeiulidentitãþii etnice, culturale,lingvistice ºi religioase.“

2.1. CETÃÞENIA ªI STATUL-NAÞIUNE

Daniel Barbu, Cetãþenia ºi statul-naþiune, Provincia, 2000.05.21.

2.2. ERNEST GELLNER

„Doi oameni aparþin aceleiaºinaþiuni dacã ºi numai dacã ei

se recunosc ca aparþinândaceleiaºi naþiuni.[...].”

Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Cornell University Press, Ithaca, 1983, p. 6.

• Analizaþi sursa 2.1 ºicompletaþi: titlul sursei,autorul, data apariþiei.

• Redaþi, în cel mult o frazã,ideea centralã a textului.

• Ce a intenþionat autorul sãdemonstreze prin aceastã sursã?Daþi exemple din documentpentru a vã argumenta punctul de vedere.

• Ce ne aratã documentul despre valorile ºi convingerile autorului?

• Ce informaþii ni se oferã desprecontextul (perioada etc.) în carea fost elaborat documentul?

• Explicaþi pe scurt opiniavoastrã despre document. Ideiledocumentului au legãturã culumea în care trãim?

• Notaþi o întrebare pe care i-aþipune-o autorului privitor la ochestiune pentru care docu-mentul nu oferã destule detalii.

IDENTITATEA UNOR CONCEPTE –NAÞIUNE, PATRIE, STAT, CETÃÞEAN2.


98

„O naþiune este deci o maresolidaritate, constituitã prinsentimentul sacrificiilor careau fost fãcute ºi al acelora pecare suntem dispuºi sã lefacem încã. Ea presupune untrecut; ea este rezumatã, totuºi,în prezent, printr-un fapt

tangibil: consimþãmântul,dorinþa clar exprimatã de acontinua viaþa împreunã.Existenþa unei naþiuni este(iertaþi-mi aceastã metaforã) unplebiscit de fiecare zi, precumexistenþa unui individ este oafirmare perpetuã a vieþii.”

2.3. CE ESTE NAÞIUNEA?

2.4. NAÞIUNEA: DOUÃ PERSPECTIVE

Naþiunea etnicã se legitimeazãprin:• rãdãcini comune („sângele”)• moºtenire• ataºament emoþional• unitate prin statut• regula majoritãþii etnice• fraternitate• naþiunea creeazã persoana

Naþiunea civicã se legitimeazãprin:• lege• alegere• ataºament raþional• unitate prin consimþãmânt• pluralism democratic• libertate• persoana creeazã naþiunea

Ernest Renan (1823-1892), istoric francez al religiilor, în Conferinþa de la Sorbona din 11 martie 1882, intitulatã Qu’est-ce qu’une nation (Ce este naþiunea?)

„Am cunoscut nu de mult laStrasbourg un tânãr funcþionarsuperior european, german caetnie, crescut ºi educat înOlanda, cu locul de muncã laParlamentul European laBruxelles, în Belgia, ºi Stras-bourg, în Franþa, domiciliat în

Germania, fluent ca exprimareîn germanã, neerlandezã,englezã, francezã ºi spaniolã. ºimã gândeam: oare unde o fifiind pentru el ºi pentru copiiilui ºi ai soþiei sale olandeze«iarba verde, verde deacasã»?... Poate în Europa?”

2.5. „IARBA VERDE, VERDE DE ACASÃ...“

(apud Gabriel Andreescu, Naþiuni ºi minoritãþi, Polirom, Iaºi, 2004)

Petre Moldovan, http://www.lumeam.ro/nr8_2000/dosar.html

• Identificaþi asemãnãri ºi dife-renþe între opiniile exprimateîn sursele 2.2 ºi 2.3.

• Existã afirmaþii în surse cu caresunteþi total de acord sau întotal dezacord? Argumentaþi.

• Ce înseamnã pentru tine sãaparþii unei naþiuni? Ce simþi,ce gândeºti cã poþi sã împãrtã-ºeºti alãturi de cei din jurultãu? Care sunt elementele carete leagã de cei de lângã tine?

• Care sunt elementele caredefinesc naþiunea românã? Dincine crezi cã este formatã?Selecteazã din texte ºi/sauadaugã cuvinte pentru a elaborapropria ta definiþie a naþiunii.

• Existã o „reþetã” pentru unanume tip de naþiune? Caredintre cele douã tipuri denaþiune prezentate în sursa 2.4 se gãseºte mai aproape de opþiunile tale? De ce?

• Identificã tipul de naþiunecaracteristicã Europei ºiRomâniei în secolul al XIX-lea.Dar în secolul al XXI-lea?

• Cum aþi putea defini identitateapersonajului prezentat în sursa2.5? Cãrei naþiuni îi aparþine?Care credeþi cã este patria lui? Care e cetãþenia lui?

• În opinia ta, ce înseamnã sã fiicetãþean? Cine are dreptul decetãþenie în România?

2.6. PATRIOTISMUL. CE SCRIU DICÞIONARELE?

PATRIOTISMU amore de patria: se imitamu ºi se avemu patrio-tismulu straboniloru; patriotismulu e una detoria a patriotului.(Dictionariul limbei române de A.T. Laurianu ºi J.C. Massimu, Bucuresci, 1876)

PATRIOTISM, s.n. Dragoste ºi devotament faþã de patrie ºi depopor; faptul de a fi gata de luptã ºi de jertfã pentru intereselepatriei. (DLRM, Editura Academiei RPR, 1958)

99


PATRIOTISM (<fr.) s.n. Sentiment de dragoste faþã de patrie ºi depopor, statornicit în decursul istoriei, având în diferite epoci unconþinut diferit. Patriotismul apare o datã cu formarea popoarelor,dar capãtã o mare însemnãtate în perioada transformãrii lor înnaþiuni ºi a constituirii statelor naþionale.

PATRIOTISM SOCIALIST = ataºamentul ºi dragostea oamenilormuncii faþã de patrie, generat de orânduirea socialistã. (Micdicþionar enciclopedic, ediþia a II-a, revãzutã ºi adãugitã, Edituraºtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1978.)

A FI PATRIOT, a-þi iubi þara înseamnã a face totul pentru a sporiavuþia naþionalã, proprietatea socialistã, a nu precupeþi nimicpentru înfãptuirea politicii partidului comunist, ce corespundeintereselor vitale ale întregii naþiuni”. (România pe drumul con-struirii societãþii socialiste multilateral dezvoltate, Ed.Politicã,Bucureºti, 1978, volumul 13, p. 68.)

2.7. PATRIOTISMUL DE ARDEAL

„În ajunul Crãciunului, puþinpeste ora unsprezece. Acasã lafamilia Gheorghe, masa e pesfârºite. Bunicul Gheorghe, 67de ani, s-a abþiguit un pic de lapãlincã, e roºu la faþã ºi camnervos. Îºi drege glasul. Restulfamiliei înþelege cã i-a venitcheful de cântat. Acelaºi reper-toriu din fiecare an, de sãrbã-tori. Bãtrânul Gheorghe dãtonul ºi începe cam fals, dar înforþã: «C-aºa-i românul când seveseleºte, ca ºi stejarul cândînmugureºte!». Bunica Gheor-ghe se duce la bucãtãrie ca sãtaie cozonacul. Cei doi fiiGheorghe, ambii trecuþi depatruzeci, îi þin isonul ca sã-ifacã plãcere. Nepoþii adoles-cenþi pleacã în cealaltã camerã,la televizor.Cîntecul nr. 2: «Noi sîntemromâni, noi suntem aici peveci stãpâni!». BunicaGheorghe nu mai are ceocupaþie domesticã sã-ºigãseascã, aºa cã e nevoitã sãcânte ºi ea. La al patrulea

cîntec: «Nu uita cã eºtiromân!», bunicul Gheorgheloveºte cu pumnul în masã ºiizbucneºte în lacrimi. Familiatace, respectându-i emoþia.Patriotismul bãtrânuluiGheorghe nu este de faþadã,însã are o motivaþie precisã,alta în afarã de stimulii bahici.Familia Gheorghe locuieºteîntr-un mic orãºel din Ardeal.Gheorghe face parte din rândulromânilor recalcitranþi deoa-rece nu se are bine cu veciniisãi unguri. În fiecare an, maiales în preajma sãrbãtorilor,conflictele mai vechi legate, depildã, de cine ar trebui sã facãcurat în curtea comunã ºi dece, sunt reactualizate. Gheor-ghe se enerveazã în momentulîn care vecinii sãi vorbesc întreei pe ungureºte, iar el nuînþelege o boabã. [...] Aºadar,bãtrânul Gheorghe se simteîndreptãþit [...] sã-ºi gãseascãun sens propriei sale existenþe:mândria de a fi român!“

Adina Popescu, Ce te face sã te simþi român, Dilema 2006, nr. 105.

• Pentru tine ce înseamnãpatriotismul? Care dintrecuvintele de mai jos descriu celmai bine þara în care ai vrea sãlocuieºti: frumoasã, fericitã,bogatã, liberã, grijulie,puternicã, echilibratã, sigurã,paºnicã, mulþumitã?Argumentaþi alegerea fãcutã.Lucraþi în grupuri de câte patru persoane.

• Selectaþi un singurcuvânt/aspect din lista iniþialã. Alcãtuiþi un acrostih cu literele cuvântului ales sau o poezie care sã aibã drept titlu cuvântul selectat.

• Pe ce se bazeazã sentimentul de mândrie naþionalã? Limbã, tradiþii, religie, libertãþi individuale...?Continuaþi/refaceþi lista,adãugând ºi alte cuvinte.

• Care este relaþia dintre mândrianaþionalã exacerbatã ºiacceptarea diversitãþii, apluralitãþii, a dialoguluiintercultural?


100

„Mircea Ciobanu: Faceþi vreodistincþie între naþionalism ºi patriotism?Mihai I: Noi da. Naþionalismule o pornire a omului legat depatria lui, care însã poate scãpaoricând de sub control ºi sã seumple de alt conþinut. Naþiona-

list a fost ºi profesorul Iorga,naþionaliºti au fost ºi legionariicare l-au ucis. Unde e deosebi-rea? Noi ne dãm seama unde e– dar cuvântul ãsta e ca apa, iaorice formã. ºi aºa sunt multealte cuvinte pe care le folosescoamenii politici.”

3.1. NAÞIONALISM ªI PATRIOTISM

„În 1898, scriitorul Emile Zolaa publicat J’accuse în L’Aurore,o acuzaþie fulminantã la adresamarelui Stat Major francez, ajudecãtorilor ºovini care îlcondamnaserã pe nedrept pecãpitanul evreu Dreyfus.«Cã Dreyfus este capabil detrãdare putem conchide chiardin rasa lui.» (Barres). Elspionase, chipurile, pentruPrusia. Scena degradãriipublice a devenit celebrã.Nasturii ºi gradele smulse de

pe uniformã sub ochii tuturor,sabia frântã pe genunchi, apoidefilarea umilitoare prin faþacamarazilor asezaþi în formaþie.Strigãtul neîncetat al luiDreyfus «sunt nevinovat» n-aavut nici o ºansã sã fie auzit.Lui Zola i s-a intentat unproces, a fost chiar condamnat,a fugit în Anglia, darîntoarcerea lui a devenit apoiun triumf; [...] dupã douãprocese de revizuire, Dreyfus afost eliberat în 1906.”

3.2. CAZUL DREYFUS

www.alexandria-press.com/arhiva/No_1/zola.htm

NAÞIONALISMUL3.

Mircea Ciobanu, Nimic fãrã Dumnezeu. Noi convorbiri cu Mihai I alRomâniei, Bucureºti, Humanitas, 1992, p. 112.

Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt, Omul secolului XX, Polirom, Iaºi, 2002, pp. 170-172.

Citeºte sursa 3.1 ºi aratã cum vezitu relaþia dintre naþionalism ºipatriotism. Care este diferenþaîntre cei doi termeni? În ce constãea? Alcãtuieºte o listã deacþiuni/atitudini/sentimente carecaracterizeazã fiecare dintre celedouã concepte. Deseneazãdiagrama Venn (douã cercuri carese intersecteazã). Scrie în cerculdin dreapta cuvintele gãsitepentru naþionalism, în cercul dinstânga cuvintele identificatepentru patriotism, iar în mijloc,în spaþiul unde cele douã cercurise intersecteazã, noteazãcuvintele care se potrivesc ambelor.

• Citeºte sursa 3.2. Eºti de acordcu poziþia lui Emile Zola?Stabiliþi în grup avantaje ºidezavantaje ale unei asemenealuãri de poziþie. Tu cum ai fiprocedat?

• Împarte o foaie de caiet în patrucadrane ºi noteazã: cadranul I –o idee interesantã pe care aireþinut-o; cadranul II – emoþii,sentimente pe care le-ai simþitcitind sursa; cadranul III – unalt titlu pentru afacereaDreyfus; cadranul IV – olegãturã cu viaþa personalã.Împãrtãºiþi în perechi conþi-nutul celor patru cadrane.

101


„Dintre cele trei forþe politicecare s-au confruntat la nivelglobal în acest secol (demo-craþia, comunismul, naþiona-lismul), cea mai puternicã afost naþionalismul. Impactulsãu a fost devastator. A nimicitimperii multinaþionale (austro-ungar, otoman) ºi a desfãcutimperii coloniale (britanic,francez, spaniol, portughez,german, olandez, belgian,italian), a provocat cele mai

mari rãzboaie din istoriaumanitãþii (cele douã rãzboaiemondiale), a dus la apariþiastatelor naþiune moderne, aprovocat (în alianþã cudemocraþia) prãbuºireatotalitarismului comunist, adus la destrãmarea unorfederaþii multinaþionale(precum URSS, RSF Iugoslavã,Cehoslovacia), dupã cum acondus ºi la isteria nazistã aHolocaustului.”

3.4. PERICOLUL NAÞIONALISMULUI

„Se întâlnesc destul de des [...]enunþuri privitoare la douãfeluri de naþionalisme: unul«democratic» ºi unul «antide-mocratic», unul «benign» ºiunul «malign», unul «bun» ºiunul «rãu». [...] În toate cazurileacestea, primul fel de naþiona-lism este considerat a fi con-damnabil, cel de-al doileaacceptabil, chiar firesc. [...].Cum se poate determina gradulde virulenþã la care naþionalis-

mul «moderat» se transformãîntr-unul «excesiv», provocatorde vrajbã între etnii?[...] Cãci orice naþionalist vainvoca întotdeauna, cu deplinãsiguranþã de sine, un criteriusimplu spre a opera distincþiacãutatã, spunând cãnaþionalismul propriei etnii –«al nostru» – este cel firesc,justificat, moderat, benefic, pecând cel strãin – «al lor» – estecel condamnabil, malefic. [...]. ”

3.5. NAÞIONALISM „BUN” ªI „RÃU”

„Ridicolul atinge culmi ameþi-toare atunci când Institutul deistorie a partidului, profilat pemonografii de lupte muncito-reºti ºi de eroi ai clasei munci-toare, se orienteazã spreAntichitate, consacrându-se cudeosebire originilor dacice!Istoria anticã devine încã maipolitizatã decât istoria contem-poranã. Marele eveniment sepetrece în 1980, când este

confecþionatã din toate pieseleaniversarea a 2050(?) de ani dela constituirea statului dac«unitar ºi centralizat» al luiBurebista. Burebista îi oferealui Ceauºescu supremalegitimare, statul lui prefigu-rând în multe privinþe (unitar,centralizat, autoritar, respectatde «ceilalþi») propria saRomânie, aºa cum ºi-oînchipuia dictatorul.”

3.3. NAÞIONALISMUL COMUNIST

Lucian Boia, Istorie ºi mit în conºtiinþa româneascã, ediþia a III-aadãugitã, Humanitas, Bucureºti, 2002, p. 129.

• Studiazã sursa 3.3 ºi aratã cesens a dat regimul comunisttermenului de mândrienaþionalã. Care a fost înviziunea comunismului rolulpe care disciplina istorieitrebuia sã-l joace în crearea ºiîntreþinerea mândriei naþionale?Cunoaºteþi ºi alte disciplinecare trebuia sã contribuie laaceasta? Daþi exemple.

Dan Pavel, De ce nu pot dispãrea naþiunile, în Curentul, 1999/11/02.

Andrei Roth, Naþionalism sau democratism?, Editura Pro Europa, Târgu Mureº, 1999, pp. 77-78.

• Citiþi sursa 3.5 ºi alcãtuiþi untext de max. 100 cuvinte în caresã rãspundeþi la întrebarea:existã un naþionalism „bun” ºiunul „rãu”?

• Precizaþi-vã, prin intermediul„liniei valorice”, punctul devedere faþã de afirmaþia: „Unpatriot adevãrat este ºinaþionalist.“ Rãspunsurile pot figradate (da/nu/ºi da, ºi nu).

• Vã gândiþi la rãspuns singuri ºiputeþi sã vã notaþi ideile pe ohârtie. Apoi, vã alegeþi o poziþiecare reflectã punctul vostru devedere ºi vã aºezaþi în clasã peo linie imaginarã. (De ex.,cineva poate fi de acord,altcineva poate fi împotrivaacestei afirmaþii, iar ceilalþi potfi parþial de acord. Cele douãpersoane cu opinii opuse vorsta la capetele liniei, iar ceilalþivã înºiraþi pe o linie imaginarã.În continuare, vã comparaþipãrerile cu ale celor din jur, casã vã asiguraþi cã sunteþi lalocul potrivit).

• În interiorul propriului grup, vãpregãtiþi cu colegii argumentepunctuale care vã susþinpoziþia. Dupã câteva minute,fiecare grup îºi va exprimapunctul de vedere, prinintermediul unei persoane careprezintã argumentele.

• Trebuie sã pregãtiþi argumente,nu afirmaþii, ºi sã vã ascultaþicu atenþie colegii. Nu puteþiinterveni cu alte opinii întimpul prezentãriiargumentelor.


102

3.7. FÃRÃ TITLU, 1, 2, 3

Diana Ostaficiuc,concursul„Eurobarometruvizual”, organizatde DelegaþiaComisiei Europeneºi CentrulInternaþionalpentru ArtãContemporanã,2005.

„Putem înþelege cât de puter-nicã este istoria în formareamentalitãþilor, mai ales când seasociazã cu religia. [...]Secolul al XIX-lea a creat mitulKosovo, legat de ultima bãtãliea principelui (Lazar n.n.). În1885, comemorarea a luatforma unei întruniri pan-iugoslave. Teritoriul Kosovo afost eliberat abia în 1912. Deºipopulaþia albanezã este acolomajoritarã, datoritã schimbã-rilor intervenite în Evul Mediuºi în epoca modernã, este deneconceput pentru sârbi sã-labandoneze vreodatã (în ciudafaptului cã relicvele cneazuluiLazar au fost înmormântate la

Vrdnik, apoi mutate la Rava-nica, în Vojvodina). [...] mitul afost consolidat în anii ‘30 prinpolitica centralizatoare aregelui Alexandru, care a cerutsculptorului croat Mestroviciridicarea unui templu înKosovo. Din acel altar naþionalnu au mai rãmas decât masivecariatide, la Muzeul de Artãdin Belgrad. Aniversarea din1989 a acestui eveniment dupã600 de ani a mobilizat numaipe sârbi. PreºedinteleMilosevici a speculat acelmoment simbolic în campaniademagogicã împotriva non-sârbilor, în special împotrivamusulmanilor.”

3.6. ROLUL ISTORIEI ÎN FORMAREA MENTALITÃÞILOR

Andrei Pippidi, Despre statui ºi morminte. Pentru o teorie a istorieisimbolice, Editura Polirom, Iaºi, 2000, pp. 23-24.

• Identificaþi în sursa 3.6 cauzecare pot duce la apariþia ºiîntãrirea naþionalismului. Cunoaºteþi ºi alte cauze?

• Indicaþi, recitind sursa, cauzeleconflictului din fosta Iugoslavie.Putea fi el prevenit? De cãtre cine?

• Ce credeþi cã trebuie fãcutpentru ca oamenii sã nu mai fiemanipulaþi ºi îndreptaþi uniiîmpotriva altora?

• Conform sursei, ce rol a avutistoria în formarea unor mituri?Ce rol credeþi cã ar trebui sãaibã astãzi?

• Priveºte atent sursa 3.7.Pe placa de pe zid scrie„Str. 1 Decembrie”. Ce relaþie sepoate stabili între placa de pezid ºi cele douã indicatoare?

• De ce crezi cã existã în imaginedouã indicatoare, care aratãdirecþii diferite? Ce semnificã?

• Stabileºte un titlu pentruimagine. Pornind de la titlulstabilit, elaboreazã un eseu(10 min.) care va fi evaluatdupã urmãtoarele criterii:

– sã fie la subiect;– sã exprime clar punctul tãu

de vedere;– sã conþinã argumente pe care

se sprijinã punctul tãu devedere/poziþia ta;

– sã fie legat de experienþa tapersonalã, sã realizezeconexiuni.

103

IDENTITATE NAÞIONALÃ – IDENTITATE EUROPEANÃ4.


„La Congresul pacifist de laParis din 1849, Victor Hugorosteºte celebrele cuvinte: «Vaveni ziua când armele vorcãdea din mâini ºi bombeletunurilor vor fi înlocuite cucuvântul ºi cu dreptul de votuniversal al popoarelor... vaveni o zi când tunurile nu se

vor mai vedea decât prinmuzee ºi lumea se va mira cãau fost vreodatã cu putinþã... ºiva veni ziua când vom vedeadouã grupãri uriaºe: StateleUnite ale Europei ºi StateleUnite ale Americii dându-ºimâna prieteneascã peste ocean...»”

4.1. O PREVIZIUNE

www.europeana.ro

„Robert Schuman, unul dintrefondatorii Uniunii Europene,arãta, în anii ‘50, cã: «deasupranaþionalismelor învechite vatrebui pe viitor sã stea senti-mentul solidaritãþii naþiunilor.Meritul naþionalismului a fostîntemeierea unei tradiþii ºi aunei structuri interne solide în

cadrul statului. Pe aceastã fun-daþie veche va trebui ridicatã onouã construcþie. Suprastatulva fi aºezat pe fundamentulnaþional. Astfel, trecutul gloriosnu va fi negat, dar energiilenaþionale vor renaºte prinfolosirea lor comunã în slujbasolidaritãþii suprastatale.»”

4.2. SUPRASTATUL

Apud Hagen Schulze, Stat ºi naþiune în istoria europeanã, Polirom, Iaºi, 2003, p. 312.

• Credeþi cã previziunea luiVictor Hugo din sursa 4.1 s-aîmplinit deja? Exprimaþi o ideeºi susþineþi-o cu un argument.

• Elaboraþi un text cu titlul„Statele Unite ale Europei”.Alcãtuiþi 4 grupuri. Utilizaþi„Cubul”. Fiecare grup rezolvã înscris sarcinile de lucru de pe ofaþã a cubului timp de cca. 5-10min. Se afiºeazã ºi fiecare grupprezintã concluziile la care aajuns. Feþele cubului sunt:

• Descrie (Ce vezi?, Ce auzi?, Cemiroºi?, Ce simþi? – când spuiStatele Unite ale Europei).

• Comparã (Cu ce seamãnã?).• Asociazã (La ce te face sã te

gândeºti?).• Analizeazã (Spune mai multe

detalii despreproblemã/caracteristici).

• Aplicã (La ce este bun?, La cefoloseºte?).

• Argumenteazã (pro ºi contra).• Citeºte sursa 4.2. ºi stabileºte

care va fi soarta naþiunii însecolul XXI, conform sursei.

• Realizeazã un desen/imaginegraficã prin care sã ilustreziconceptul de suprastat.

4.3. FÃRÃ NUME


Comenteazã sursa 4.3 împreunãcu un coleg. Dã un titlucaricaturii. Încearcã sã surprinzimesajul acesteia. Noteazã cuvintecare denumesc ceea ce se vede înimagine. Asociazã fiecãrui cuvânto semnificaþie. Exprimã în scris, în max. 2 fraze, ce crezi cã reprezintã caricatura.


104

„Pe bãtrânul continent, pasuldecisiv spre globalizare se vaface prin edificarea StatelorUnite ale Europei. Preþul carese cere plãtit este demolareastatelor naþionale. [...]Suprastatul UE nu se ridicã pe

statele naþionale (care au ºiatributele caracteristice) decâtpentru a le strivi. Tot aºa ºiidentitatea europeanã creºtedin seva identitãþilor naþionalenumai pentru a le vlãgui ºi,finalmente, îngropa. [...]”

4.4. IDENTITATE NAÞIONALÃ ªI/SAU IDENTITATE EUROPEANÃ

„Mai mult decât atât, într-ostructurã de ordin global trebuiesã fii capabil, ca stat, sã-þipãstrezi propria «personalita-te». Odatã ce România va aderala UE, asta nu va însemna cã înloc de „Mioriþa» ciclul primarva studia «Hamlet» ca fiindunul dintre cele mai importantemituri ale românilor. Aceastã

aderare nu va schimba nicibinecunoscutele sintagme«codrul frate cu românul» sau«românul s-a nãscut poet».Indiferent dacã România aderãsau nu la Uniunea Europeanãtot «o insulã de latinitate într-omare de slavi» o sã fim, pentrucã aceste lucruri s-au impusprin culturã.”

4.5. GLOBALIZAREA ªI IDENTITATEA NAÞIONALÃ

Claudiu Târziu, Rost. Revistã de politicã ºi culturã creºtinã, nr. 2, aprilie 2003.

Irina Mateescu, www.bizwords.ro

„Aparent e însã destul loc deo-camdatã în Uniunea Europeanãpentru diferite nationalitãþi, cudiferite voinþe, suficient locpentru ca integrarea sã se pro-ducã de la nivelul dorit. Chiardacã, în curând, noi naþiona-litãþi din est vor intra în arenã.Crearea unei identitãþi europe-ne dupã modelul identitãþilornaþionale nu e neapãrat nece-sarã. Iar dacã populaþiile nu«simt» încã, într-o mai mare

mãsurã, sensul integrãrii, acestlucru înseamnã cã deocamdatãUE se bazeazã prea mult pe oelitã care nu transmite sufici-ent informaþia. Nu toatã lumeaa aflat cã Uniunea Europeanãînseamnã altceva decât globali-zare. Cã, dimpotrivã, repre-zintã un forum unde poate fiexprimatã, ca într-un zilnicreferendum, propria convinge-re, aceea care dã lumii energie,forþã motrice ºi credibilitate.”

4.6. UN REFERENDUM ZILNIC

Grete Tartler, în România literarã, nr. 50 din 20 decembrie 2000.

• Care sunt poziþiile exprimate în sursele 4.4 ºi 4.5 faþã deintegrarea europeanã? Selectaþiprincipalele argumente pentrufiecare dintre poziþiileexprimate.

• Credeþi cã românii considerã cãintegrarea europeanã arreprezenta un potenþial pericolpentru anumite valori, tradiþii,elemente ale culturii? Aduceþiargumente pentru punctulvostru de vedere.

• Credeþi cã imaginea pe care oavem despre naþiune in-fluenþeazã opþiunea pentruintegrare? Argumentaþi.

• Care sunt opþiunile voastre înprivinþa aderãrii României laUniunea Europeanã?

• Faceþi o listã cu avantajele ºidezavantajele aderãrii pentruromâni, în general, ºi pentrutineri, în special. Ce constataþi?

• Studiaþi sursa 4.6. Stabiliþi ideeacentralã a textului ºi douã ideisecundare. Ce poziþie exprimãfaþã de Uniunea Europeanã:laudativã, neutrã, criticã?Argumentaþi.

• Identificaþi în sursa 4.6 posibilecauze ale rezervelor exprimatede unele persoane/state faþã deintegrare. Ce soluþii aþi puteagãsi pentru rezolvarea acestora?Faceþi o listã de propuneri.

• Credeþi cã existã factori/bariereîn calea integrãrii? Dacã da, caresunt acestea? Cum pot fi elereduse? Notaþi douã idei.

• Ce speranþe leagã românii deintegrarea europeanã? Dar voi,ce aºteptãri aveþi?

105

„Art. 20: Toþi oamenii suntegali în faþa legii.Art. 21: Orice discriminare,de orice naturã: sex, rasã,culoare, etnie ºi originesocialã, caracteristici genetice,limbã, religie sau credinþã,

politicã sau altã opinie,proprietate, naºtere, handicap,vârstã sau orientare socialãeste interzisã.Art. 22: Uniunea va respectadiversitatea culturalã,religioasã ºi lingvisticã. [...]”

5.1. TRATATUL PENTRU STABILIREA UNEI CONSTITUÞII PENTRU EUROPA

Constituþia europeanã, 2004.

5.2. VALORI MORALE ÎN ROMÂNIA

Valori moraleCare sunt cele mai...

Importante RespectateRespectul pentru ceilalþi oameni 26,4 8,9

Toleranþa 3,7 11,6Respectarea legii 20,9 11,2

Libertatea individului 8,6 11,6Credinþa în Dumnezeu 34,7 45,4

Egalitatea 3,9 4,5Încredere în oameni, indiferent de etnie 1,1 2,7

Respectul pentru cultura ºitradiþiile altor popoare

0,8 4,1

Cercetarea Percepþii ºi atitudini faþã de fenomenul de discriminare,Centrul de Sociologie Urbanã ºi Regionalã, CURS, decembrie, 2005.

5.3. FÃRÃ TITLU


• Ce îþi sugereazã caricatura?Noteazã trei idei.

• De cine fuge personajul din ima-gine? De ce? Ce duce sub braþ?

• Ce atitudine exprimã persoaneledin turn: miratã, indiferentã,îngrijoratã, bucuroasã? Dar per-sonajul care fuge? Ce semnifi-caþie are scara? Dar turnul?

• Ce titlu ai pune caricaturii?

VALORI ROMÂNEªTI, VALORI EUROPENE5.

• Aderarea la Uniunea Europeanãînseamnã dorinþa de a faceparte dintr-un sistem care are labazã reguli precise. Studiazãsursa 5.1 ºi identificã norme de drept comunitar. Care dintre acestea consideri cãfuncþioneazã deja în România?Discutaþi în grup ºi stabiliþicare dintre norme sunt maipuþin respectate. Identificaþicâte o cauzã pentru careanumite norme nu suntrespectate, aduceþi câte unargument ºi oferiþi o soluþie.

• Care crezi cã sunt cele maiimportante douã domenii, încare ar trebui sã se intervinã ur-gent pentru remedierea situaþiei?

• Care credeþi cã sunt cele maiimportante douã domenii, încare ar trebui sã se intervinãurgent pentru remediereasituaþiei din perspectiva U.E.?

• Citeºte sursa 5.2. Existã vreonepotrivire între importanþaacordatã de români unor valoriºi modul în care acestea suntrespectate?

• Comparã sursele 5.1 ºi 5.2. Ceconstaþi? Formuleazã douã idei,un argument, ºi o concluzie.

• Acordã-þi pe o scarã de la 1 (ceamai micã valoare) la 5 (cea maimare valoare) note pentru valo-rile pe care le consideri impor-tante, ºi note pentru modul încare le respecþi, dupã modelul din tabel.


106

„Am fost invitat sã vorbescdespre ce înseamnã sã fii euro-pean. Vã mãrturisesc cã nu îmieste uºor sã dau un rãspuns,pentru cã sunt deja european: eo stare fireascã, pe care nu simtnevoia sã o definesc. Cum aþirãspunde daca v-aº întreba ceînseamnã sã fii român? Poatev-aþi referi la limba românã, ºimi-aþi spune cã sã fii român în-seamnã sã vorbeºti româneºte.Prin analogie însã, nu putemspune cã a fi european înseam-nã sã vorbeºti europeanã, pentrucã nu existã o limbã europeanã,ci 20 de limbi oficiale – iar încurând vor fi 22, pentru cã seadaugã ºi româna ºi bulgara. Dealtminteri, sunt cetãþeni româniîn România care nu vorbesc ro-mâneºte acasã. Sunt ei mai pu-þin români? Poate v-aþi definica acei oameni care trãiesc ºimuncesc în România. Dar astafac ºi eu, de aproape patru ani.

Sunt eu român deja? Sau artrebui sã îi considerãm euro-peni pe cei cu rãdãcini în maimulte þãri? Eu sunt jumãtategerman ºi jumãtate britanic.Soþia mea este 100% britanicã.Este ea mai puþin europeanãdecât mine? Evident cã nu. Iatãdeci câteva capcane ale defini-þiei de european. De aceea, m-aºîndepãrta de ele, pentru a defi-ni calitatea de european prinîmpãrtãºirea unui set de valori.Cu alte cuvinte, a fi europeanînseamnã a împãrtãºi valori eu-ropene. Care sunt aceste valori?Cine ºi când le-a inventat? Suntele ºi valorile voastre?[...] Pace,prosperitate, solidaritate. Iatãdoar trei valori ale Uniunii Eu-ropene[...] O altã valoare, la careþineþi mai ales voi, tinerii este li-bertatea: libertatea de expresie,libertatea de asociere, libertateade a studia ºi a munci în oricealt stat membru al Uniunii.”

5.4. „ªI EU SUNT EU“

5.5. CE ÎNSEAMNÃ SÃ FII EUROPEAN?

Intervenþia domnului Jonathan Scheele la Conferinþa AIESEC, 27 aprilie 2005, http://www.infoeuropa.ro

Radu Igazsag, concursul „Eurobarometru vizual”, organizat de Delegaþia ComisieiEuropene ºi Centrul Internaþional pentru Artã Contemporanã, 2005.

• Explicã titlul sursei 5.4.• Identificã valorile pe care

imaginile le exprimã (respectfaþã de familie etc.).

• Stabiliþi o listã cu valorileidentificate. Discutaþi în grupdacã ele sunt ºi valori în care voicredeþi ºi pe care le respectaþi.

• Organizaþi-vã în 4 grupuri.Realizaþi câte un afiº cufotografii/imagini/simboluricare ilustreazã setul de valori algrupului din care faceþi parte.

• Schimbaþi între voi afiºele(grupul 1 cu 3 ºi grupul 2 cu 4).Daþi un titlu afiºului colegilor.Stabiliþi valorile sugerate prinafiº. Pregãtiþi în clasã un fondmuzical ºi reflectaþi în scrisnotând pe o foaie: Astãzi amînvãþat despre mine cã...; Astãziam învãþat despre ceilalþi cã...;Astãzi am descoperit cã...; Astãzim-a surprins sã...; Astãzi m-adezamãgit faptul cã...; Astãzi...

• Citeºte sursa 5.5. Ce înseamnãsã fii european? Alcãtuieºte olistã cu valorile UniuniiEuropene. Pe care le considericele mai importante?

• Care sunt valorile tale? Sunt elediferite de cele pe care sursa lemenþioneazã?

• Imagineazã-þi cã lucrezi într-undepartament al MinisteruluiIntegrãrii Europene dinRomânia. Þi s-a cerut sãredactezi agenda unei întâlniricu un comisar al UniuniiEuropene care monitorizeazãprogresele realizate de þara ta îndirecþia integrãrii europene.Începe prin a reciti informaþiiledin modulul de faþã. Studiazãºi informaþiile din celelaltemodule. Identificã cele maiimportante probleme pe careRomânia, prin departamentul lacare lucrezi, ar vrea sã lediscute cu reprezentantul U.E.Redacteazã agenda. Apoi arat-ocolegilor ºi explicã-þi alegerile.

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?

107

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?III.

Problemele puse în discuþie în aceastã temã, întrebarea care seregãseºte în titlu, sunt în egalã mãsurã cuprinzãtoare ºi, în esenþã,imposibil de tratat; aceasta deoarece, incluzând diverse grupurietnice, state ºi formaþiuni statale diferite deopotrivã lingvistic,religios ºi cultural, spaþiul geografic pe care îl numim Europa esteºi spaþiul unor confruntãri seculare pentru influenþã ºi puterepoliticã, a unor dispute între religii universale (catolicismul ºiortodoxia; creºtinismul ºi islamismul), respectiv între ideologii(comunismul ºi capitalismul; naþionalismul ºi globalismul).Cum pot fi proiectate, în vederea viitoarei autodefiniri, peisajepolitice noi, identitãþi eliberate ºi perspective de acþiune care sãslujeascã eliberãrii de sine? O asemenea perspectivã s-ar puteagãsi prin dialogul intercultural, dar numai atunci când acesta ardobândi o înþelegere radical diferitã, ºi anume în sensul adoptãriiunei atitudini, nu doar a teoretizãrii acesteia. Aceasta ar fi utopia.Realitatea aratã altfel.Nici o civilizaþie nu este intrusã, raportat la gândirea umanã, acãrei moºtenire face parte din civilizaþia europeanã. Nici unindivid purtãtor al acestor civilizaþii nu trebuie, deci, sã fieperceput ca un „intrus cultural” în Europa.Cunoaºterea aportului pe care fiecare civilizaþie l-a adus gândiriiumane, acceptarea diversitãþii, examinarea valorilor, raportuluiidentitate naþionalã – identitate europeanã reprezintã, pentru noi,punctul de plecare al dialogului intercultural.Sursele utilizate în aceastã temã propun studii de caz,semnaleazã probleme actuale, oferã sugestii, pe baza cãroraadolescenþii ar putea sã îºi elaboreze propria agendã, propriulplan de acþiune, propriile decizii.Sarcinile de lucru sunt largi, necesitã dialog, reflecþie ºi timp.Existã ºi sarcini de lucru punctuale, care, însã, pot fi completatede cãtre dumneavoastrã. Activitãþile propuse pot fi continuate ºiîn afara orelor efective, sub formã de proiecte sau piese pentruportofoliu. Existã (ca, dealtfel, pentru toate temele) mai multesarcini de lucru pentru aceeaºi sursã, dând astfel dascãluluiposibilitatea opþiunii, iar elevului, posibilitatea exersãrii maimultor tipuri de activitãþi.

Provocarea pentru noi,dascãlii, o reprezintãcapacitatea de a evaluaprocesul, nu doar produsul.

Nici un individ nu trebuiesã fie perceput ca un „intruscultural” în Europa.

Spaþiul geografic pe care îlnumim Europa este ºi spaþiulunor confruntãri ºi dispute.


108

„Preluarea, de cãtre o bunã par-te a mass-media din Europa, acaricaturilor profetului Maho-med s-a transformat într-o veri-tabilã undã de ºoc ce a dezlãn-þuit furia lumii musulmane faþãde europeni, ameninþând sã de-genereze într-o «ciocnire a civi-lizaþiilor». Drapele daneze aufost arse pe strãzile Irakului, înJakarta, ambasada danezã a fostvandalizatã de sute de protesta-tari, centrul cultural francez dinGaza a fost atacat cu grenade. Înteritoriile palestiniene, birourileUE au fost luate cu asalt de gru-puri înarmate ºi închise pe ter-

men nelimitat «pânã când vorfi prezentate scuze», în timp ceun jurnalist german aflat înCisiordania a fost luat ostaticpentru câteva ore, semn al repre-saliilor comise împotriva jur-naliºtilor occidentali în genere.Mai mult, «orice norvegian, da-nez sau francez, care se aflã pepãmântul nostru este o þintã», aameninþat Brigada martirilor al-Aqsa, grupare afiliatã Fatah.Consulatele ºi reprezentanþeleFranþei, Danemarcei ºi Norve-giei ori vor fi închise, ori vor fidistruse, au ameninþatmanifestanþii.“

STUDII DE CAZ1.1.1.SCANDALUL CARICATURILOR PROFETULUI

Musulmani protestând împotriva apariþiei caricaturilor profetului într-un ziardanez, februarie 2006, www.msnbc.msn.com/id/

1.2. „ZIUA MÂNIEI”

Studiaþi sursele 1.1 ºi 1.2.Discutaþi în perechi ºi apoi îngrup urmãtoarele afirmaþii ºiprecizaþi punctul vostru de vederefaþã de enunþurile de mai jos.Exprimaþi-vã opinia prinintermediul liniei valorice, prinda/nu/ºi da ºi nu pentru câte unsingur enunþ.• Doar pentru cã ai dreptul

de a te exprima, nu eºti obligat sã o faci.

• Reþinerea ar trebui deseoripracticatã, mai ales când vinevorba de respectul religios sau cultural.

• Doar cei care instigã la o„ciocnire a civilizaþiilor” ar turna benzinã pe un foc care arde.

• Cei care pledeazã pentrupublicarea desenelor nu instigãla o ciocnire a civilizaþiilor, cise apãrã împotriva ofensiveiislamiste declanºate contralumii creºtine, laice, iudaice,hinduse sau chineze.

• Ziariºtii de la „New York Press”care ºi-au înaintat demisia dupãce li s-a cerut sã scoatã dinpagina pregãtitã pentru tiparcaricaturile cu Mahomed auprocedat corect.

• Caricaturile nu au nimic de-aface cu „libertatea deexprimare” – invocatã de unii – ci cu „incitarea religioasã ºi etnicã”.

• Un lider taliban care a anunþatcã oferã 100 de kilograme deaur ca recompensã oricãreipersoane care îl va ucide peautorul danez al caricaturilorcu profetul Mahomed publicateîn presa europeanã a avut oreacþie fireascã, avândîn vedere situaþia.Sursa: Articol „Ziua mâniei” în lumea islamicã împotriva

caricaturilor europene ale lui Mahomed, Gândul, Sâmbãtã, 4 februarie 2006.

109

„[...] Curtea Europeanã aDrepturilor Omului [...] Adoptãprezenta hotãrâre, [la data de26 mai 1993]: [...]7. În 1980, d-na Hoffmann, peatunci dra Berger, s-a cãsãtoritcu dl S., tehnician. La datacãsãtoriei, amândoi erauromano-catolici.Din cãsãtorie au rezultat doicopii: un bãiat, Martin, nãscutîn 1980, ºi o fatã, Sandra nãscu-tã în 1982. Ambii copii au fostbotezaþi în ritul romano-catolic.8. Reclamanta a pãrãsit bisericaromano-catolicã ºi a aderat lagruparea religioasã Martorii lui Iehova.9. La data de 17 octombrie1983, reclamanta a introduscerere de divorþ.[...]10. Dupã separaþie, atât recla-manta, cât ºi S. au fãcut cererepentru încredinþarea copiilorspre creºtere ºi educare. Dl S. asusþinut cã, în cazul în carecopiii ar fi lãsaþi în îngrijireamamei, existã riscul sã fie cres-cuþi într-un mod care le-ar puteadãuna. El a arãtat cã principiileeducaþionale specifice grupuluireligios din care reclamantaface parte sunt ostile societãþii,descurajând relaþiile cu cei carenu sunt membri ai grupului,manifestãrile de patriotism (ca,de exemplu, intonarea imnuluinaþional) ºi toleranþa religioasã.Toate acestea ar duce la izola-rea socialã a copiilor. În plus,interzicerea transfuziilor sangu-ine de cãtre Martorii lui Iehovaar putea conduce la situaþii încare sãnãtatea sau viaþa copiilorsã fie puse în pericol.11. Prin hotãrârea din 8ianuarie 1986, CurteaDistrictualã Innsbruck a încre-dinþat copiii reclamantei ºi a

respins cererea d-lui S.În motivarea hotãrârii a primat,exclusiv, interesul copiilor.Condiþiile materiale ale ambi-lor pãrinþi sunt de aºa naturãîncât oricare dintre ei le-arputea oferi îngrijirea corespun-zãtoare: totuºi, tatãl copiilor aravea nevoie de ajutorul buniciipaterne. Copiii, care au locuitdeja un an ºi jumãtate cu recla-manta, au puternice legãturiemoþionale cu aceasta. Sepa-rarea de mama lor le-ar puteacauza traume psihologice.«[...] S-a susþinut cã apartenenþad-nei Ingrid S. la comunitateareligioasã Martorii lui Iehovaeste în detrimentul copiilor.[...] Aceste drepturi nu pot firefuzate unui pãrinte pentrusimplul motiv cã el sau ea apar-þine unei minoritãþi religioase.»14. Domnul S. a declarat recurs.15. Prin decizia Curþii Supremedin 3 septembrie 1986, dreptu-rile pãrinteºti i-au fost acordatedomnului S. [...]26. D-na Hoffmann s-a adresatComisiei la data de 20 februarie1987. Ea a susþinut cã încre-dinþarea copiilor spre îngrijireºi educare i-a fost refuzatã dato-ritã convingerilor sale religioase.CURTEA[...] 5. Decide cu opt voturi launul cã statul trebuie sã plã-teascã reclamantei, în termende trei luni, 75.000 (ºaptezeciºi cinci de mii) de ºilingiaustrieci cu titlu de cheltuielide judecatã.Redactatã în limbile englezã ºifrancezã ºi pronunþatã publicla 23 iunie 1993, în PalatulDrepturilor Omului dinStrasbourg. Semnatã:Rudolf Bernhardt, preºedinteMarc-André Eissen, grefier”

1.3. HOFFMANN VERSUS AUSTRIA

Citiþi sursa 1.3 ºiîmpãrþiþi-vã în cinci grupuri.Un grup va susþine poziþiadoamnei Hoffmann. Un altgrup va susþine poziþiadomnului S., ex-soþuldoamnei Hoffman. Cei doisoþi vor fi asistaþi de avocaþi.Cel de-al treilea grup vareprezenta CurteaDrepturilor Omului dinStrasbourg. Al patrulea grupva reprezenta jurnaliºtiiprezenþi la proces, care vorscrie articole de presã. Alcincilea grup va reprezentapublicul. Unele persoane dinpublic noteazã în jurnalimpresii de la proces, altelepot desena personajeleimplicate. Puteþi invitacolegi din alte clase înrândul publicului.Organizaþi o dezbatereþinând cont de argumenteleinvocate de pãrþi: copiiitrebuiau sã fie daþi în grijatatãlui sau a mamei? În final,Curtea, ajutatã de voturilepublicului, va decide. Nuuitaþi sã pregãtiþi dosarulprocesului cu tot ceea ce s-aprodus în formã scrisã pedurata acestuia.

http://spete.avocatura.com, 3340, Hotãrârea din 23 iunie 1993.



110

„Ministerul Informaþiilor Pu-blice dezaprobã actul de discri-minare etnicã manifestat deConsiliul Eparhiei Vidin,Bulgaria, faþã de preotulromân/vlah Valentin TvetanovGheorghiev din satul Rabova,judeþul Vidin, acuzat de faptulcã a oficiat, pentru enoriaºiiromâni/vlahi, slujbele religioaseîn limba românã.Scrisoarea Consiliului EparhieiVidin invocã nerespectarea, decãtre preotul Valentin TvetanovGheorghiev din satul Rabova, aStatutului Bisericii OrtodoxeBulgare în care se stipuleazã cãlimba oficialã folositã deBiserica Ortodoxã Bulgarã esteslava-bisericeascã sau bulgara.[...] Legea Religiilor, adoptatãde Adunarea Naþionalã în anul

1949, prevede urmãtoarele: «Înrelaþiile dintre libera alegere areligiei ºi organele puteriistatale sau conducerii de stat,precum ºi în cazul direcþiilorde pe lângã conducerile diferi-telor instituþii religioase, limbaoficialã este cea bulgarã. Încazul relaþiilor cu credincioºiiºi în executarea slujbelor ºiceremoniilor, ei pot folosi ºialtã limbã.»Ministerul Informaþiilor Pu-blice îºi exprimã pe aceastã caletotalul dezacord faþã de atitudi-nea nedemocraticã a reprezen-tantului Bisericii OrtodoxeBulgare, aceasta încãlcândprevederile Convenþiei pentruApãrarea Drepturilor Minoritã-þilor ratificatã de ParlamentulBulgar la 7 mai 1999.”

1.4. MINORITATEA ROMÂNEASCÃ DIN BULGARIA

„O revistã polonezã a publicato fotografie cu icoana FecioareiNegre de la Czestochowa cuchipul cântãreþei Madonna,provocând indignarea mediilorcatolice din Polonia, o þarã încare 90% din populaþie areaceastã religie, relateazã AFP.Revista lunarã de culturã popMachina, care a reapãrut pepiaþã dupa o pauzã de trei ani,a publicat pe coperta primuluinumãr de la revenire icoanaFecioarei, dar i-au înlocuit faþacu cea a Madonnei, iar chipulpruncului Iisus cu faþa bãia-tului cântãreþei.«Suntem ºocaþi cã IcoanaMiraculoasã a Mamei lui

Dumnezeu a fost folositã dinnou într-o manierã profana-toare pentru a servi unorscopuri publicitare ºi comer-ciale», au anunþat cãlugãriipaulinieni de la mãnãstireaJasna Gora din Czestochowa,care pãstreazã icoana veneratã de polonezi.Directorul revistei, Piotr Metz,s-a declarat surprins de acestereacþii. El a publicat o declara-þie în care asigura cã publicaþiasa «nu a vrut sã insulte vreoconvingere religioasã» ºi aexplicat cã a fãcut o paralelãcu «adoraþia de care se bucurãanumite vedete, numite icoaneale culturii pop.»”

1.5. MEDIILE CATOLICE DIN POLONIA SUNT ªOCATE

news.softpedia.com/news/

Comunicat de presã, Despre Minoritatea româneascã din Bulgariawww.infopressHurmuzachi.go.ro

• Citiþi sursa 1.4. Explicaþi dacãsursa se referã la discriminareetnicã sau religioasã. Aduceþiargumente pentru poziþia voastrã.

• Care credeþi cã este atitudineaîn România faþã de o problemãca ºi cea semnalatã de sursã?Stabiliþi atitudinea oficialã(prevederi legislative). Stabiliþiatitudinea unor adulþi vis a visde acestã problemã, luând unscurt interviu pãrinþilorvoºtri/vecinilor/unor profesori.

• Notaþi concluziile la care aþiajuns legat de problema expusãîn sursã. Susþineþi-vã punctul de vedere cu argumente pertinente.

Studiaþi sursa 1.5 ºi precizaþidacã sunteþi în acord sau îndezacord cu atitudinearevistei poloneze ºi adirectorului acesteia.Formulaþi teza ºi o susþineþicu trei argumente.

111

„[...]aprobarea finalã de cãtreSenatul francez a legii careinterzice însemnele religioase«ostentative» în ºcolile pri-mare ºi secundare. Autoritãþilefranceze au dat dovadã de unzel extrem în a impune unansamblu de reguli de bazãpentru comportamentul-modelºi integrarea cetãþenilor musul-mani. Aceastã poziþie rece asurvenit ca urmare imediatã aopoziþiei franceze împotrivarãzboiului din Irak. Cu inter-dicþia asupra portului basma-lelor pe cap de cãtre tinereleeleve în incintele ºcolilorprimare ºi secundare, nimeni

nu ar fi putut acuza guvernulfrancez cã încerca sã intre îngraþiile lumii arabe. [...] Spre15 octombrie, MinisterulEducaþiei a anunþat cãprofesorii sãi reuºiserã sã leconvingã pe toate elevele, cuexcepþia a 72 dintre ele.Legea cu privire la portulbasmalei pe cap poate fi, deasemenea, interpretatã careplica francezã la reformaLegii cetãþeniei germane dinanii 1999-2000.[...] Statul a încercat sã-i legepe musulmani de stat, prinintermediul sacrificiuluipublic, cultural.”

1.6. INTERZICEREA ÎNSEMNELOR RELIGIOASE

Alma Levy, 16, (stânga), aranjeazã baticul surorii ei de 18 ani, Lila,2004, South Asia Analysis Group

1.7. LEGEA CU PRIVIRE LA PORTUL BASMALEI

Jonathan Laurence, cercetãtor la Centrul de Studii asupra StatelorUnite ºi Europei, www.neweuropereview.com

• Studiaþi sursele 1.6 ºi 1.7.Utilizaþi strategia de dezbatere„colþurile” pentru a vã exprimapunctul de vedere. Esterecomandatã când existã maimult de douã poziþii vis a visde o problemã. Tema dezbateriieste: Sunteþi de acord cu „Legeacu privire la portul basmalei”?

• Cei care aþi ales rãspunsul A(DA) treceþi într-un colþ al clasei,cei care aþi ales soluþia B (NU)treceþi într-un alt colþ, soluþia C(ºi DA, ºi NU), D (NU ªTIU) înalte colþuri. Veþi discuta îninteriorul propriului grup/colþ,apoi cu ceilalþi. La finalulactivitãþii, veþi încerca prinseriozitatea cu care vã susþineþipoziþia sã convingeþi alte grupuride justeþea poziþiei voastre, astfelîncât unii colegi sã renunþe lapoziþia iniþialã ºi sã acceptepoziþia propusã de voi.

• Strategia de dezbaterepresupune respectarea unorpaºi (individual ºi în grup).Primul pas constã în studiereaunor informaþii generale despreproblema în discuþie. E nevoie,ca sã puteþi formula o opinie încunoºtinþã de cauzã. Aceastanu înseamnã, însã, cã trebuie sãfiþi experþi în domeniu.Pasul doi presupune muncãindividualã, pentru a decide ceatitudine veþi adopta, fãrã a fiinfluenþat, ºi înainte de a-i auzi pe ceilalþi.Pasul trei presupune ca voi sãadoptaþi fizic o poziþie clarã(momentul când vã plasaþiîntr-unul din colþurile clasei).Aceasta este o afirmare publicãa opiniei voastre, când o arãtaþituturor. Acest pas subliniazãfaptul cã fiecare dintre voi are oopinie ºi cã opiniile voastre conteazã.Pasul patru þine de etapaînþelegerii mai profunde aproblemei. Acum veþi asculta,în „colþul” vostru, argumentelecare vã susþin poziþia adoptatã.


continuare pe pag. 112


112

„Un salariat de la un bazin deînot municipal din periferiaparizianã Seine-Saint-Denis afost concediat, la sfârºitul luniimartie, 2004, datoritã faptuluicã primarul local a obiectatîmpotriva bãrbii purtate desalariatul respectiv. «Exprima-rea exterioarã a credinþelorreligioase nu poate fi toleratãacolo unde elevii iau lecþii deînot», a susþinut primarul.[...]Salariatul bazinului de înotmunicipal, Mourad Lamsanes,a insistat cã nu încerca decâtsã fie un bun musulman ºi cãnu avea intenþia sã converteascãpe nimeni. La puþin timp dupãadoptarea legii, în iarna anuluitrecut, fostul ministru al edu-

caþiei, Luc Ferry, declara, într-adevãr, cã poate «anumitetipuri de barbã» ar trebui, deasemenea, incluse în interdic-þiile prevãzute de lege. În celedin urmã, bãrbile nu au fostintroduse în lege, darautoritãþile au lãsat clar deînþeles cã nu le place ceea cevãd sub anumite moduri deacoperire a capului ºi feþei: omiºcare organizatã derecomandãri religioase ºi proze-litism. Expresia stenograficãfrancezã pentru definireaextremiºtilor islamici este «lesbarbus» (bãrboºii), termenparalel pentru «les femmesvoilées» (îmbroboditele).”

1.8. O ÎNTRECERE ÎNTRE VÂNT ªI SOARE

„Slovacia cunoaºte în acestezile o crizã guvernamentalãcare demonstreazã, dacã maiera nevoie, cã nu doar proble-mele sociale ºi economice potbulversa o þarã, ci ºi cele deordin moral-religios.[...] Semnat în 2002, Tratatulîntre Slovacia ºi Vatican are cascop reafirmarea dreptului uni-versal la viaþã ºi demnitateumanã. Susþinut viguros decreºtin-democraþi, textul ar fipermis credincioºilor catolicidin Slovacia sã refuze anumiteactivitãþi contrare religiei ºi mo-ralei. Astfel, medicii ar fi pututrefuza sã practice avorturi, euta-nasii ori reproduceri umane asis-tate, profesorii sã predea darwi-nismul, iar salariaþii sã mun-ceascã în zilele de duminicã.

Mikolas Dzurinda a respinsînsã clauza pe motiv cã «arrisca sã acorde Bisericii Cato-lice o prea mare greutate înprocesul decizional». ªi cãaplicarea unei astfel de preve-deri «i-ar pune pe catolici într-o situaþie diferitã de cea aaltor credincioºi ºi a restuluipopulaþiei». Nefiind de acordcu aceste argumente, PartidulCreºtin-Democrat (KDH) s-aretras de la guvernare.[...]Formatã în 2002, coaliþia decentru-dreapta care tocmai s-afãcut þãndãri la Bratislava are laactiv aderarea Slovaciei la UE ºirealizãri importante în dome-niul economic. Dar nu întotdea-una succesele economice suntcele care conteazã.”

1.9. „CRIZA DE CONªTIINÞÃ” LA BRATISLAVA

Jonathan Laurence, cercetãtor la Centrul de Studii asupra StatelorUnite ºi Europei, www.neweuropereview.com/

Articol de Mihai Ionescu, Criza de conºtiinþã la Bratislava,10 februarie 2006, http://stiri.rol.ro

Pasul cinci vã dã prilejul sãauziþi pãrerile celorlalte„colþuri”, sã le exprimaþi pe alevoastre, sã cântãriþi sensurilecare se construiesc în legãturãcu problema discutatã. Esteimportant sã dezbateþi astfelîncât sã se audã multe opinii(pe rând), din cât mai multegrupuri. Acest pas vã cere sã vãarticulaþi ideile cu claritate,pentru a le putea comunicacelorlalþi. Este important sãaveþi pãreri, dar acestea sunt ºimai valoroase când le puteþiîmpãrtãºi altora, în aºa fel încâtsã fie înþelese.Pasul ºase vã oferã posibilitateaca, dupã ce i-aþi auzit peceilalþi, sã vã schimbaþi punctulde vedere ºi sã o faceþi înpublic. Poþi ajunge la concluziidiferite (decât cele iniþiale), ºia-þi schimba pãrerea este unrezultat firesc al procesului degândire autentic. Dacãargumentele unui alt „colþ” v-au convins, veþi putea sã vã schimbaþi poziþia.

• Rezumarea poziþiei ºiargumentelor, ºi apoi redactareaunor lucrãri scrise individuale(eseul de 5 minute), se face înpasul ºapte. Sunteþi, în cele dinurmã, responsabili de opiniileºi convingerile proprii, pe caretrebuie sã vi le puteþi susþine.Pãrerile voastre se pot întemeiape ideile altora dar, în final, voitrebuie sã exprimaþi propriileidei, cu propriile cuvinte.

• Citiþi sursa 1.8 ºi discutaþi înperechi: credeþi cã salariatultrebuie sã renunþe la a purtabarbã? Discutaþi ºi apoiprezentaþi în clasã concluziilela care aþi ajuns formulând în scris cinci enunþuri legate de problemã.

• Aplicaþi „Colþurile” pentru a dezbate problemele din sursele 1.8 ºi 1.9.

113

2.1. GHID DE BUNE PRACTICI

„Ziariºtii [...] au stabilit urmãtoa-rele recomandãri pentru presã:1. Respectã-þi semenii,indiferent de sex, nivel deeducaþie, vârstã, apartenenþãetnicã, religioasã, orientaresexualã sau politicã.2. Menþioneazã nivelul de edu-caþie, vârsta sau apartenenþa et-nicã, religioasã, sexualã sau poli-ticã a persoanelor despre carerelatezi numai atunci când acestlucru este relevant în context.3. Întreabã-i pe cei implicaþicum doresc sã fie identificaþi ºifoloseºte aceastã denumire înrelatarea ta.5. Identificã-þi propriile stereoti-puri ºi prejudecãþi ºi asigurã-te

cã nu îþi afecteazã relatarea.6. Impune un ton neutruatunci când utilizezi ºtirilepreluate din alte surse.8. Nu amesteca experienþepersonale în relatãrile de presãdespre o minoritate, deoarecesunt irelevante.9. Acordã în mod egal atenþietuturor pãrþilor implicate însubiectul despre care relatezi.11. Fii conºtient cã între tine ºiminoritãþile despre carerelatezi pot exista diferenþeculturale care blocheazãaccesul la informaþii.12. Corecteazã gramaticalcitatele dacã pun într-o luminãnefavorabilã sursele.“

Program de sensibilizare a jurnaliºtilor la problemele minoritãþilor,Centrul pentru Jurnalism Independent, 2001 – 2002.

• Studiazã sursa 2.1.Imagineazã-þi cã ai fi jurnalist ºiar trebui sã scrii un articoldespre o minoritate. Care dintreregulile citite þi se pare cel maiuºor de respectat? Noteazã-le peprimele trei. Care þi se par celmai greu de respectat?Stabileºte douã ºi explicãmotivele alegerii.

• Organizaþi-vã în grupuri ºistabiliþi propria voastrã listã derecomandãri pentru jurnaliºti.

• Organizaþi-vã în grupuri.Fiecare grup face o listã cuatitudini de urmat încomunicarea cu colegii declasã. Afiºaþi listele. Realizaþiun ghid de bune practici legatde comunicarea între eleviiclasei, pe care îl puteþi afiºa sau tipãri.

2.2. „TOLERANÞA ªI RESPECTUL NU SUNT SUFICIENTE”

„ [...] toleranþa ºi respectul nusunt suficiente. Este nevoie decuriozitatea tuturor pãrþilorimplicate, trebuie sã sprijinimacþiunile care ajutã popoarelesã-ºi depãºeascã propriilelimite ºi sã se îndrepte spreceilalþi. Dialogul interculturaleste necesar, de asemenea, înoraºele noastre care gãzduiescadesea oameni din toatã Europaºi din afara ei, oameni care ca-utã condiþii mai bune de viaþãºi orizonturi mai fericite. [...]În sfârºit, dialogul intercultural

este un instrument puternicpentru extinderea ºi menþinereapãcii ºi a stabilitãþii în regiune.[...] Acum, Uniunea va avea noivecini. În relaþiile cu aceºtia, obunã înþelegere a diferenþelorculturale va fi absolut esenþialã.De ea vor depinde problemevitale, cea mai importantã fiindpacea, principalul motiv pentrucare a apãrut Uniunea Europea-na cu jumatate de secol în urmã.Anul European al dialoguluiintercultural (2008 n.n.) va puneîn luminã toate aceste aspecte.“

Discurs Ján Figel, Diversitatea culturalã ºi învãþãmântul superior,Bucureºti, 18 martie, 2005.

• Citeºte sursa 2.2 ºi stabileºte:ideea principalã, douã ideisecundare ºi douã argumentecare susþin ideea principalã.

• Identificã în sursã motivelepentru care dialogul estenecesar. Alcãtuieºte o listã cupropriile tale motive pentru dialog.

• Explicã titlul sursei.• Realizaþi un proiect pe care sã

îl deruleze ºcoala/clasa voastrãpentru anul European aldialogului intercultural.


DIALOG INTERCULTURAL.ATITUDINI2.


114

„Distincþia prilejuitã de altreilea centenar al Sf. Daniil,principele Moscovei, a fostînmânatã zilele trecute de cãtrePatriarhul Moscovei ºi alîntregii Rusii episcopuluiVincenzo Paglia, preºedinteleComisiei episcopale italienepentru ecumenism ºi dialog.Iniþiativa recunoaºte angajareadepusã în dialogul dintreBiserica ortodoxã rusã ºiBiserica catolicã. «Renaºtereaimpresionantã a Bisericiiortodoxe ruse – a afirmat ep.Paglia – poate fi numitã, dupãcuvintele patriarhului Alexei,un al doilea botez al Rusiei».În opinia prelatului catolic,

aceastã întâlnire reprezintã unexemplu de cooperare întrelumea catolicã ºi cea ortodoxã,înaintând spre poziþii comunecu privire la bazele spiritualeale vieþii sociale, la întãrireaeticii creºtine ºi la valorilefamilei. Drumurile care contri-buie la dialogul ecumenic sunt,desigur, numeroase. Dar prindialogul internaþional, regionalºi local, au fost depãºite multediferenþe ºi neînþelegeri dintrecut, chiar dacã nu pot fiuitate chestiunile deschise,precum contrastele despreprozelitism, care cer încã unefort de maturizare ºi clarificare.“

3.1. PAPA IOAN PAUL AL II-LEA

Papa ºi Yasser Arafat, www.christusrex.org /www2/greek-catholic/gallery/

3.2. DIALOG ECUMENIC

PROMOTORI AI DIALOGULUIINTERCULTURAL3.

Papa Ioan Paul al II-lea (KarolJózef Wojtyla, *18 mai 1920,Wadowice, Polonia – †2 aprilie2005, Vatican, Roma) a fost papãal Bisericii Catolice – episcop alRomei – ºi suveran al Vaticanuluiales în 16 octombrie 1978.În timpul pontificatului sãu, papaIoan Paul al II-lea a întreprins unmare numãr de cãlãtorii îndiferite þãri ale lumii. A pus marepreþ pe dialogul ecumenic dintrediversele confesiuni ale religieicreºtine ºi cu alte religii.În 1999 s-a aflat în România,unde a avut contacte cupersonalitãþile locale ale BisericiiOrtodoxe. În martie 2000, face ocãlãtorie la Ierusalim undeviziteazã aºezãmântul „YadVashem“ în memoria victimelorHolocaustului ºi se reculege laZidul Plângerii. Este primul papãcare a vizitat o sinagogã (înRoma) ºi o moschee (în Siria, la Moscheea Omeyyada din Damasc).

Patriarhul Alexei al II-lea a înmânat episcopului V. Paglia distincþia„Sf. Daniil“ pentru angajarea în dialogul ecumenic, www.oecumene. radiovaticana.org/rom/2006

• Care este originea miºcãrii ecu-menice? Care sunt principaleleidei promovate de aceasta?

• Numiþi douã state unde dialogulinter-religios a înregistratprogrese semnificative.

• Credeþi cã dialogul între culturieste posibil doar în planreligios?

• Precizaþi o instituþieinternaþionalã preocupatã dedialogul intercultural.

115


„ [...] Mã îndrept acum sprevoi, dragi prieteni din diferitetradiþii religioase, ºi vã mul-þumesc în mod sincer pentruprezenþa voastrã la solemnainaugurare a Pontificatuluimeu. Adresez salutãri cãl-duroase ºi afectuoase vouã ºituturor acelora care aparþinreligiilor pe care le reprezen-taþi. Le sunt deosebit derecunoscãtor membrilor co-munitãþii musulmane pentruprezenþa lor în mijlocul nostru,ºi-mi exprim aprecierea pentrusporirea dialogului dintre mu-sulmani ºi creºtini, atât la nivel

local cât ºi internaþional. Vãasigur cã Biserica doreºte sãcontinue construirea de punþiale prieteniei cu discipoliituturor religiilor, pentru a cãu-ta adevãratul bine al fiecãreipersoane ºi al societãþii înansamblul ei. [...]Or pacea este ºi o îndatorire încare trebuie sã se implice toþioamenii, mai ales aceia caremãrturisesc cã aparþintradiþiilor religioase. Eforturilenoastre de a ne uni ºi de apromova dialogul sunt ocontribuþie valoroasã la zidireapãcii pe temelii solide.”

3.3. PACEA ESTE O ÎNDATORIRE

3.4. MAICA TEREZA

Imaginea Maicii Tereza,www.stjosephpublications.com

Maica Tereza, pe numele civil AgnesGongea Boiagi, (* 27 august 1910, Skopje, Macedonia –† 5 septembrie 1997, Calcutta, India),cãlugãriþã catolicã de origine aromânã.Laureatã a Premiului Nobel pentru Paceîn anul 1979.Beatificatã de Biserica Catolicã în19 octombrie 2003.

Discursul Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea la audienþa acordatãreprezentanþilor Bisericilor ºi Comunitãþilor creºtine ºi ai religiilornecreºtine, 25 aprilie 2005, www.catholica.ro

• Clasa voastrã a fost desemnatãsã convingã cât mai mulþioameni sã promoveze dialogulintercultural. Începeþi cu o listãde motive pentru care oameniiar sprijini aceastã idee. Apoi urmaþi paºii în desfãºurarea activitãþii:

– Vi se anunþã tema: Promovareadialogului intercultural

– Faceþi un exercitiu debrainstorming pentru a stabilirolurile pe care le-ar putea aveaoamenii care scriu despreaceasta (un adolescent, unparlamentar etc.).

– Faceþi brainstorming pentru astabili auditoriul. Stabiliþiauditoriul pentru care veþi scrie(unui O.N.G, directorului ºcolii,unui prieten etc.).

– Faceþi brainstorming pentru astabili forma. Gândiþi-vã la formape care o va lua scrierea voastrã(cerere, afiº, scrisoare etc.).

– Scrieþi. 15-20 de minute suntsuficiente.

– Prezentaþi-vã scrierile. Vã puteþiciti lucrãrile în grupuri mici, leputeþi pune pe perete pentru a leciti ºi ceilalþi sau le puteþipublica în revista clasei/ºcolii.Felicitãri! Aþi fãcut primul pas spre dialog.

Evaluarea activitãþii va urmãri:• conþinutul expunerii: subiect

clar definit, utilizareaargumentelor, planul expunerii;

• calitatea comunicãrii prin: voceºi pronunþie, gesticã/mimicã,atitudine/poziþie;

• atitudinea/comportamentulprin intermediul unei liste decontrol;

• a urmat instrucþiunile specificeactivitãþii? (da/nu);

• a cerut ajutor atunci când aavut nevoie? (da/nu);

• a colaborat cu ceilalþi colegipentru a realiza produsul final?(da/nu);

• a finalizat sarcina de lucru?(da/nu).

În anul 1949, Maica Tereza a devenit cetãþean indian, iar în 1950a înfiinþat ordinul „Misionarele Caritãþii“. Membrii acestui ordin trebuiau sã depunã jurãmântul decastitate, de sãrãcie ºi de obedienþã. Acest ordin a fost recunoscutulterior de cãtre Papã, intrând în subordinea acestuia. MaicaTereza se ocupa în cadrul acestui ordin mai ales de muribunzi,orfani ºi bolnavi. Ea depunea însã cele mai mari strãdanii învederea alinãrii suferinþelor bolnavilor de leprã. Astãzi, ordinuluiMaicii Tereza îi aparþin peste 3000 de cãlugãriþe ºi peste 500 decãlugãri din întreaga lume.

În condiþii istorice concrete, popoarele ºi-au exprimat viziuneaproprie asupra vieþii ºi a lumii, asupra omului, formulând unsistem de valori, ºi au creat forme de culturã prin care ºi-aurelevat opþiunile spirituale, idealurile, aºteptãrile, decepþiile sau refulãrile.1

Cadrul social-istoric al secolului al XX-lea se caracterizeazãprintr-o mai puternicã afirmare a naþiunilor pe plan internaþionalºi printr-o adâncire a contradicþiilor dintre marile puteri, ceea cea determinat izbucnirea a douã rãzboaie mondiale, rãzboaieurmate de importante mutaþii sociale ºi politice. Tot în acestsecol, Europa îºi pierde predominanþa politicã ºi putereamodelatoare a civilizaþiei, a culturii universale.

Una dintre marile idei ºi descoperiri ale secolului al XX-lea oreprezintã Ecumenismul, ca încercare de refacere a unitãþiicreºtine. Se aºteaptã, mai ales de la tineri, „sã se implice pe acestdrum care este drumul spre un viitor creºtin mai coerent, unitar,credibil, folositor tuturor, ºi, poate, ºi societãþii vremii noastre ºia viitorului.”2

Filosofia secolului cuprinde curente care influenþeazã puternicdezvoltarea ºtiinþei, a literaturii ºi a artei. Secolul al XX-lea a fostunul al transformãrilor uluitoare, în care progresul tehnologiei ºial gândirii ºtiinþifice a jucat un rol proeminent. Domeniulinvestigaþiei ºtiinþifice este tot mai larg, cuprinzând atât structuramateriei infinitezimale (a atomului), cât ºi a universului(cucerirea ºi cercetarea spaþiului cosmic). Literatura este marcatãîn evoluþia ei de aspectele dominante ale istoriei, ale culturiiepocii. Poezia, proza, dramaturgia realizeazã o sintezã superioarãa tradiþiei cu inovaþia ºi încearcã, în limbajul lor specific, sã dearãspunsuri problemelor fundamentale ale omului ºi lumiicontemporane. Arta este imaginea schimbãrilor sociale, arupturilor politice ºi ideologice, a progreselor ºtiinþifice ºitehnice, a „exploziei” gândirii cu privire la poziþia omului însocietate ºi la raportul cu el însuºi (psihanaliza).

În anii de dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, câmpul culturaldevine ºi el un teren de confruntare între influenþele rivale alecelor doi mari învingãtori ai rãzboiului. Din anii 1960, în stateleindustrializate se dezvoltã o conturatã criticã, de multe orivirulentã, a societãþii de consum, criticã strâns legatã deconfruntãrile de idei dintre generaþii.

117

MESAJUL CULTURIICONTEMPORANE

Mesajul ºi suportulexperienþei culturalemilenare pentru o educaþiecivic-democraticã.

Intercondiþionareacomponentelor culturii ºiinfluenþa lor asupraevoluþiei societãþii umane.

CONSTANTIN VITANOS

CONSTANTIN VITANOS • MESAJUL CULTURII CONTEMPORANE

Mesajul civilizaþiei est-europene din veacul al XX-lea este cel al„omenescului profund ºi al inserþiei în cea mai dinamicã istorie.”Asemenea tragediei greceºti din Antichitate, evenimentelebalcanice contemporane ne transmit „un apel la smerenie ºimoderaþie”, iar problemele sud-estului Europei, ale zoneibalcanice se vor soluþiona „prin înfãptuirea unei noi sinteze întreOrient ºi Occident, în cadrul Europei secolului al XXI-lea.”3

Modulul Mesajul culturii contemporane cuprinde douã teme:1. Cultura tinerilor – valori, idealuri, aspiraþii; 2. Omul în centrulglobalizãrii. Ele sunt abordate ºi tratate specific, din perspectivacontribuþiei istoriei – disciplinã umanistã, dar ºi globalã, cuvocaþie în acest sens – la educaþia pentru cetãþenie democraticã:apãrarea valorilor ºi principiilor libertãþii, pluralismului,drepturilor omului ºi a domniei legii, care sunt „fundamenteledemocraþiei”. Desigur, toate modulele pachetului educaþional –cu argumentele, cronologiile, tabelele ºi temele lor – suntconexate, se completeazã ºi se potenþeazã reciproc. Fiecare dintrecele douã teme ale acestui modul cuprinde mai multe nuclee(subteme), care poartã numele dat de chintesenþa sursei; nucleeleînsumate dau conturul ºi substanþa temei. Cronologia ºibibliografia sunt integrate modulului, accesibile ºi focalizateîndeosebi pe specificul celor douã teme.

Evidenþiem faptul cã sursele au fost selectate în funcþie de scopulºi obiectivele proiectului ºi ale modulului, dar, în acelaºi timp,s-a dorit ca ele sã fie accesibile direct grupului þintã – elevii – ºisã aibã valenþe interdisciplinare. Apreciem cã sursele „vorbesc”de la sine, sunt problematice ºi invitã la interogare, reflexie ºiatitudine. O notã de originalitate este datã de relaþia complexãexistentã între surse ºi aprecierile valorice referitoare la context,autor, operã.

În fine, demersul nostru didactic, cu numeroase elemente deinteractivitate, se constituie într-un reper pentru profesor ºi,totodatã, un îndemn pentru contribuþii originale.

118

Consideraþii metodologice.

1 Cf. OVIDIU DRÎMBA – Istoria culturii ºi civilizaþiei, I, Ediþiedefinitivã, Bucureºti, Editura Saeculum I.O., Editura Vestalo, 1998, p. 5.

2 ANTONIE PLÃMÃDEALÃ – Cuvânt înainte, în PETRU I. DAVID –Ecumenismul, un factor de stabilitate în lumea de astãzi,Bucureºti, Editura Gnosis, 1998, p. XVII.

3 GEORGIOS PREVELAKIS – Balcanii. Culturã ºi geopoliticã,Bucureºti, Editura Corint, 2001, pp. 192-193.


Tema I. Cultura tinerilor – valori, idealuri, aspiraþii

Concepte – Cauze ºi consecinþe– Continuitate ºi schimbare

– Cultura tinerilor– Conflict între generaþii

Întrebãri cheie – Care este relaþia dintre culturã ºi celelalte componente ale vieþii/societãþiiumane în secolele XX-XXI?

– Care au fost factorii (politici, economico-sociali, culturali etc.) care auinfluenþat cultura tinerilor?

– Care sunt valorile ºi formele de expresie ale culturii tinerilor?– Care sunt evenimentele semnificative care indicã existenþa culturii tinerilor?

Cuvinte cheie – Democraþie pluralistã– Dreptate– Gulag– Holocaust– Idoli– Învãþãminte– Libertate

– Pace– Rãzboi– Toleranþã– Totalitarism– „Flower power”– „Generaþia iubirii”

Valorile cetãþenieidemocratice

– Demnitate– Diversitate– Drepturile omului– Justiþie (Respectarea legii)

– Legalitate– Libertate– Solidaritate– Toleranþã

Competenþe princurriculum-ul deistorie

– Exprimarea unor opinii faþã de o operã culturalã în cadrul unei dezbateri– Recunoaºterea continuitãþii, a schimbãrii ºi a cauzalitãþii în evoluþia socialã– Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înþelegerea prezentului– Plasarea proceselor istorice într-un context istoric mai larg, românesc,

european sau universal

Competenþelecetãþenieidemocratice

– Receptarea criticã a informaþiilor– Susþinerea solidaritãþii ºi a

coeziunii sociale– Rezolvarea conflictelor într-o

modalitate non-violentã

– Recunoaºterea ºi acceptareadeosebirii

– Echilibrul între toleranþã ºi respectulvalorilor ºi intimitãþii celorlalþi

– Respectarea legii

Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã evalueze consecinþele grave ale încãlcãriidemocraþiei ºi ale neînþelegerii valorilor promovate de tineri

– Atitudine pozitivã, democraticã faþã de toate formele de expresie culturale– Elevii sã înþeleagã ºi sã adere la mesajul esenþial al culturii universale

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã ºi beletristicã– Harta– Pictura– Grafica– Sculptura

– Fotografia– Afiº/poster– Presa– Filmul

Metode – Conversaþia euristicã– Problematizarea– Descoperirea– Lucrul în pereche ºi în grup („Linia

valorilor”, „Metoda mozaicului”) etc.

– Dezbaterea– Istoria oralã– Eseul– Simularea/Jocul de rol

119

TABEL METODOLOGIC


Tema II. Omul în centrul globalizãrii

Concepte – Globalizare– Egalitate ºi diversitate– Individ ºi comunitate

– Schimbare– Conºtiinþã universalã

Întrebãri cheie – De ce globalizarea provoacã dezbateri multiple ºi profunde de idei?– Ce se întâmplã cu statul, identitatea naþionalã ºi valorile culturale proprii?– De ce se apreciazã cã adevãrata provocare a globalizãrii este dezvoltarea

unei conºtiinþe universale?

Cuvinte cheie – Cetãþenie globalã– Democraþie pluralistã– Drepturile omului– Globalizare– Identitate naþionalã

– Provocare– Schimbare– Toleranþã– Viitorul statului


– Dimensiunea europeanã– Diversitate– Dreptate socialã– Egalitate– Libertate– Nediscriminare

– Participare– Pluralism– Responsabilitate– Solidaritate– Toleranþã

Competenþe princurriculum-ul deistorie

– Exprimarea de judecãþi de valoare utilizând limbajul specific istoriei– Alcãtuirea planului unei investigaþii, al unui proiect, utilizând resurse diverse– Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcãtuiesc

imaginea unei societãþi– Recunoaºterea continuitãþii, a schimbãrii ºi a cauzalitãþii în evoluþia socialã– Plasarea proceselor istorice într-un context mai larg, românesc, european

sau universal


– Exercitarea drepturilor cetãþeneºti ºi a responsabilitãþilor într-o societatedemocraticã

– Operarea cu criterii valorice pentru evaluarea atitudinilor cetãþeneºti– Identificarea ºi analiza unor probleme controversate– Identificarea modalitãþilor prin care cetãþenii, societatea civilã influenþeazã

politicile publice– Recunoaºterea ºi acceptarea deosebirii

Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã evalueze critic toate consecinþele globalizãrii ºi sãopteze pentru angajarea în folosul umanitãþii

– Atitudine ºi comportament în conformitate cu valorile europene aledemocraþiei pluraliste, dreptãþii, egalitãþii, solidaritãþii ºi drepturilor umane

– Adeziunea proactivã pentru dezvoltarea durabilã ºi pentru plasareaOmului în centrul globalizãrii

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã ºi beletristicã– Harta– Caricatura– Grafica– Fotografia– Afiº/poster

– Simboluri– Presa– Mãrturii orale– Ilustraþii virtuale– Pagina Internet

Metode – Conversaþia euristicã– Descoperirea– Problematizarea– Dezbaterea– Jocul de rol

– Lucrul în pereche ºi în grup („Liniavalorilor”, „Metoda mozaicului”,„Turul galeriei”)

– Istoria oralã– Eseul

120

TABEL CRONOLOGIC


121

Evenimente politice ºi social-economice Culturã

– Expoziþie internaþionalã, la Paris, pentru acelebra noul secol ºi a exprima dorinþa depace.

– Dupã 1900, se afirmã puternic miºcareasufragetelor. E. Pankhurst (1858-1928), unuldintre principalele modele pentruemanciparea femeilor.

1900

– S. Freud (1856-1939) – Interpretarea viselor.Ia naºtere psihanaliza, una dintre marilerevoluþii intelectuale ale secolului XX.

– M. Plank (1858-1947) – Teoria cuanticã;revoluþioneazã fizica tradiþionalã.

– A doua jumãtate a secolului XIX – secolulXX: miºcarea realistã.

1901– G. Marconi (1874-1937) a transmis semnale

radio peste Atlantic; se pun bazelecomunicaþiilor radio globale.

1905

– A. Einstein (1879-1955) – Teoriarelativitãþii: punct de plecare pentrustudiile referitoare la structura atomului ºila energia nuclearã.

– Marea rãscoalã a þãranilor din România, subdeviza „Vrem pãmânt!”.

1907

– P. Picasso (1881-1973) – Domniºoarele dinAvignon; marcheazã naºterea cubismului.Picasso influenþeazã profund ºi decisiv artamodernã.

– H. Ford (1863-1947) a început sã construiascãautomobilul model T, simplu, fiabil ºi ieftin;a deschis calea societãþii de consum.

1908

1909

– F. T. Marinetti publicã Manifestul –program al miºcãrii futuriste. Cubismul ºifuturismul ºi-au pus durabil amprentaasupra artei secolului XX.

1910

– Începuturile artei abstracte – „expresialibertãþii” – cu acuarela Compoziþie, pictatãde W. Kandinsky.

– H. Coandã (1886-1972) concepe,construieºte ºi piloteazã primul avion cureacþie. În 1934 descoperã efectul fizic ce-ipoartã numele.

– Primul Rãzboi Mondial (1914-1918). 1914 – C. Chaplin (1889-1977) creeazã personajulmit Charlot.

– Intrarea României în Rãzboiul ÎntregiriiNaþionale. 1916

– T. Tzara (1896-1963) pune bazele miºcãriiavangardiste a dadaismului.

– Revoluþia din Rusia; bolºevicii, conduºi deV. I. Lenin, cuceresc puterea. 1917

– H. Oberth (1894-1980); primul model alunei rachete cu combustibil lichid.

– 1 Decembrie, se încheie fãurirea statuluinaþional unitar român. 1918

– I. Stravinski (1882-1971) – Povesteasoldatului; compoziþie în care integreazãelemente de jazz.


122


1920– E. Racoviþã (1868-1947) – întemeiazã

biospeologia.

– B. Mussolini preia conducerea Italiei.1922

– Le Corbusier – Cãtre o nouã arhitecturã alumii.

– I.V. Stalin preia conducerea U.R.S.S.1924

– A. Breton (1896-1966) – Manifestulsuprarealismului.

1927– 6 octombrie – premiera primului film

vorbit: „Cântãreþul de jazz”.

– Marea crizã economicã mondialã (1929-1933). 1929

– B.B.C. a transmis prima emisiune televizatãdin lume.

– A. Hitler devine cancelar al Germaniei;începutul Holocaustului. 1933

– Rãzboiul civil spaniol (1936-1939).1936

– G. Enescu (1881-1955) – Oedip; premierãabsolutã la Opera din Paris.

– Americanul Du Pont de Nemourscomercializeazã nailonul.

1938

– La Târgu Jiu, inaugurarea ansambluluisculptural realizat de Constantin Brâncuºi(1876-1957), cel mai vestit ansamblu dinîntreaga artã modernã.

– Al Doilea Rãzboi Mondial (1939-1945). 1939

– În statele Europei de Est se instaureazãcomunismul (1945-1948). 1945

– Dupã 1945, în Franþa ºi SUA, dezvoltareaunei literaturi „angajate”.

– Congresul SUA voteazã Planul Marshall.1947

– Se publicã Jurnalul Annei Frank, unadintre cãrþile cele mai citite din lume.

– Rãzboiul din Coreea (1950-1953).1950

– Eugen Ionescu (1909-1994) – Cântãreaþachealã; apare teatrul absurdului.

– A început miºcarea pentru drepturi civileîn S.U.A., condusã de legendarul M. L.King (1929-1968).

1951– J. D. Salinger (n. 1919) – De veghe în lanul

de secarã; a captivat tinerii din întreagalume.

– La Bucureºti (2-14 aug.), Festival Mondialal Tineretului ºi Studenþilor (30 000 departicipanþi). 1953

– F. Crick (Marea Britanie) ºi J. Watson (SUA)descoperã structura ADN-ului. Una dintrecele mai importante cuceriri ºtiinþifice alesecolului.

– Manifestãri ale începuturilor societãþiipostindustriale.

– România este admisã în ONU ºi UNESCO.1955

– A murit, la 24 de ani, actorul James Dean,star rebel ºi nemulþumit, „erou al generaþieitinere”.

– În Ungaria, insurecþia împotriva dominaþieisovietice.

– Demonstraþii studenþeºti la Bucureºti, Iaºi,Cluj ºi Timiºoara pentru îmbunãtãþireacondiþiilor de viaþã.

1956

– Heartbreak Hotel – primul single de top allui Elvis Presley (1935-1977), „regele rockand roll-ului”, model pentru milioane deadolescenþi.

– G. Pincus (1903–1967) preparã pilulacontraceptivã; din 1960, în vânzare.

1961– Iuri Gagarin (URSS) – primul om în cosmos.– În anii 1960 a apãrut, simultan în Europa ºi

America, miºcarea pop-art.


123


– Criza internaþionalã a rachetelor (Cuba).1962

– SUA lanseazã primul satelit Telstar, caretrimite imagini T.V. peste Atlantic.

1965

– Încheierea Conciliului II Vatican (1962-1965). Dorinþã de adaptare la lumeamodernã ºi de refacere a unitãþii creºtine.

– Bob Dylan (n. 1941), provenit din „beatgeneration”, lanseazã discul Highway 61Revisited; cântecele sale devin adevãrateimnuri ale tineretului contestatar.

– „Che” Guevara (n.1928) este ucis în Bolivia;simbol al revoltei politice. 1967

– Oamenii de ºtiinþã descoperã efectul deserã.

– Revolte studenþeºti în lume; acestea punsub semnul întrebãrii valorile clasice.

– „Primãvara de la Praga”. 1968

– Pe fundalul evenimentelor din `68, sedezvoltã, în Europa, un realism critic;obiectivele de angajare socialã suntapropiate celor ale verismului.

1969– Festivalul de la Woodstock, New York –

apogeu al culturii hippy – strãbate lumea.

– G. Greer – Femeia eunuc, carte din aldoilea val al feminismului; libertate ºiegalitate sexualã ºi economicã.

1970– Despãrþirea membrilor grupului Beatles;

aveau vândute 250 milioane de discuri.

– Sfârºitul rãzboiului din Vietnam (1964-1975). 1975

– W. Gates (n.1955) înfiinþeazã Microsoft,simbol al revoluþiei informatice.

– Înfiinþarea Chartei 1977.– Începe miºcarea anticomunistã iniþiatã de

scriitorul P. Goma.– Greva din Valea Jiului (35000 de mineri).

1977

1978– Primul copil inseminat în eprubetã, Louise

Brown, se naºte la Manchester.

– Gdansk: crearea sindicatului Solidaritatea. 1980 – Expoziþia graffiti la New York.

– Revolta popularã de la Braºov (15 nov.). 1987

– Cad regimurile comuniste est-europene;sfârºitul rãzboiului rece. 1989

– Timothy Berners-Lee (britanic) inventeazãWorld Wide Web.

– Rio de Janeiro: Conferinþa Pãmântului. 1992

– Compania suedezã Ericsson lanseazãprimul telefon mobil digital.

– Agenda 2000 pentru o Europã maiputernicã ºi mai largã. 1997

– Oamenii de ºtiinþã scoþieni anunþã cã aureuºit sã cloneze o oaie – Dolly.

– Comunitãþile umane îºi exprimã speranþaîntr-un mileniu mai bun. 2000

– Se finalizeazã prima variantã a ProiectuluiGenomului Uman, proiect demarat în urmãcu 10 ani.

– 11 sept. 2001: SUA declarã rãzboiterorismului. 2001

– Semnarea Tratatului de aderare a Românieila Uniunea Europeanã. 2005

– Summit-ul Mondial al Societãþiiinformaþiei, cea mai mare reuniuneorganizatã sub egida ONU.


Cultura de masã este o caracteristicã a secolului XX. Presa demasã, cinematograful, radioul, televiziunea – dupã 1950 – autransformat majoritatea populaþiei în consumatoare de culturã.Începând cu mijlocul anilor '50, creºterea salariului real ºiregresul ºomajului au fãcut ca publicul jocurilor de fotbal(fotbalul devine un adevãrat liant cultural în lume), al concertelorrock, al emisiunilor de radio, al show-urilor T.V. etc. sã provinãpreponderent din mediul muncitoresc. Dealtfel, odatã cusimultaneitatea ºi mondializarea informaþiilor, s-a realizat, firesc,o oarecare uniformizare a mentalitãþilor.

Constituirea unei culturi tinere specifice ºi foarte influente indicão schimbare amplã ºi profundã în relaþiile dintre generaþii.Tineretul devine un agent social independent. Radicalizareapoliticã din anii '60 a aparþinut tinerilor. O culturã a tineretului aluat fiinþã la nivel global1.

Aceastã culturã a devenit „matricea revoluþiei culturale,revoluþiei în moravuri ºi obiceiuri, în modalitãþile de a petrecetimpul liber, în artele comerciale, care au format din ce în ce maimult atmosfera pe care o respira populaþia de la oraº.”2 Blue-jeanºii ºi muzica rock au devenit semne ale tineretului „modern”.

Pornind din SUA, de la cultura tineretului din anii '50 – miºcareabeatnik-ilor, care a „coborât poezia în stradã” ºi propovãduianon-violenþa –, s-a dezvoltat, în anii '60, „o contra-culturã”marcatã de un sistem de valori care opunea normelor adulþilor –munca, proprietatea, statul, puterea – ºi stilului de viaþãamerican, concurenþei ºi urii, conformismului etc. valori caemoþionalul, intuiþia, spontaneitatea, solidaritatea, lipsa deviolenþã, toleranþa, creativitatea ºi dezvoltarea capacitãþilorproprii. Valoarea centralã se numea „iubire” ºi dãdea numeleîntregii generaþii – „love generation”.

Unul dintre primii idoli ai protestului adolescentin împotrivanormelor ºi valorilor generaþiei pãrinþilor a fost, din anul 1955,Elvis Presley. El a impus rock and roll-ul pe plan mondial, iargenul a atins apogeul prin contribuþia grupului The Beatles.

Punctul culminant al stadiului în care starurile muzicii rockexprimau internaþional sentimentul vieþii unei întregi generaþiitinere – love generation – a fost atins la legendarul Festival de laWoodstock, New York – SUA (15-17 august 1969), care a atras, peo pajiºte, circa 500.000 de oameni.

Concertul de la Woodstock a fost considerat „mare mesã” aculturii hippy ºi a avut un larg ecou în Europa, în întreaga lume.

124

CULTURA TINERILOR –VALORI, IDEALURI, ASPIRAÞIII.

Epocã a protestelortineretului ºi a „crizeigeneraþiilor”.

Sistemul de valori alculturii tinerilor dindeceniile VI-VIII alesecolului XX.

CULTURA TINERILOR – VALORI, IDEALURI, ASPIRAÞII

Într-o oarecare mãsurã, spiritul miºcãrii hippy a inspirat ºiexperienþele comunitare ale unor miºcãri alternative, care, active,mai ales în R.F.G., la începutul anilor '80, au încercat sãinventeze „noi forme de viaþã în societate.”

ªi, aºa cum „în Occidentul anilor '60 ºi '70 artiºtii au avut un rolesenþial în inventarea (s.a.) acestei noi planete – sã ne gândimdoar la covârºitoarea influenþã a grupurilor rock «The Beatles»,«The Rolling Stones», «Pink Floyd» etc., dar ºi a poeþilorgeneraþiei Beat, de pildã, […], în România ºi, probabil, în tot estulEuropei, artiºtii au preluat ºi au dus mai departe, în condiþiilemult mai dure ale regimurilor totalitare, mesajul miºcãrilor dinApus”.3

Se apreciazã cã sistemul starurilor rock din anii '70 a corespunscu risipirea culturii tineretului în nenumãrate direcþii ºi grupuride interese – de la fanii pop la fanii punk, de la faniimotocicletelor la ecologism –, dar, desigur, fãrã forþa integrativã amiºcãrii contestatare din anii '60. Iar din anii '80 ne aflãm într-onouã fazã în evoluþia starului rock, faza declanºatã prinrãspândirea videoclipului. Michael Jackson, superstarul mondialal anilor '80 ºi '90, are un deosebit succes.

La periferia marilor oraºe îºi face apariþia o nouã culturãcontestatarã, care se bazeazã pe miºcarea hip-hop.

Se recomandã o înþelegere, atât holisticã, cât ºi în detaliu, aacestei deosebit de importante ºi provocatoare teme – cu nucleelesale: Învãþãminte ale rãzboaielor mondiale, Nu totalitarismului!Credem în libertate, credem în omul de lângã noi – concomitentcu abordarea în conexiune a tuturor componentelor ei ºi aleîntregului modul. Aplicaþiile propuse nu epuizeazã potenþialulsurselor, ci se constituie doar într-una dintre posibilitãþileconcrete de punere a lor în valoare. De asemenea, este necesar sãrelaþionãm permanent „Întrebarea cheie” cu „Rezultateleaºteptate”.

125

Risipirea culturii tinerilorîn direcþii ºi grupuri deinterese multiple.

1 Vezi pe larg: GIOVANI LEVI, JEAN CLAUD SCHMITT(coordonatori) – Istoria tinerilor în Occident, vol. 1, Iaºi, InstitutulEuropean, 2001, pp. 22-23.

2 ERIC HOBSBAWN – O istorie a secolului XX. Era extremelor.1914-1991, Chiºinãu, Editura Cartier, 1999, p. 346.

3 MIRCEA CÃRTÃRESCU – Postmodernismul românesc, Bucureºti,Editura Humanitas, 1999, p. 365.


„Tãcerea se prelungeºte.Vorbesc ºi trebuie sã vorbesc. Îivorbesc deci lui ºi-i spun:– Camarade, n-am vrut sã teomor. Dacã ai mai sãri o datãaici, n-aº mai face-o, în cazulîn care ai fi ºi tu înþelegãtor.Dar tu ai fost pentru mine, înclipa aceea, nu un om, ci doaro idee, o combinaþie care aexistat în creierul meu ºi a

dezlãnþuit hotãrârea – iar eu,din pricina acestei combinaþii,mi-am împlântat pumnalul întine. Abia acum vãd cã eºti unom ca ºi mine. Atunci m-amgândit numai la grenadele, labaioneta ºi la armele tale –acum o vãd pe soþia ta, îþi vãdfaþa, vãd asemãnarea dintreursitele noastre. Iartã-mã,camarade! Totdeauna ne dãmseama prea târziu. De ce nu nise repetã mereu cã voi cei dedincolo sunteþi niºte bietefiinþe la fel ca ºi noi, cãmamele voastre tremurã deteamã ca ºi ale noastre ºi cã ºivouã ºi nouã ne e la fel fricã demoarte, cã ne aºteaptã aceeaºimizerie ºi aceeaºi suferinþã?Iartã-mã, camarade! Cumputeai sã fii duºmanul meu?Dacã am arunca armele ºiuniformele acestea, ai puteasã-mi fii frate, întocmai caAlbert ºi Kat. Ia douãzeci deani din viaþa mea, camarade, ºiscoalã-te; ia mai mulþi, cã totnu ºtiu ce sã fac cu ei.”

126

ÎNVÃÞÃMINTE ALE RÃZBOAIELORMONDIALE1.

1.1. „EªTI UN OM CA ªI MINE”

Sursele secvenþei – ºtiinþifice,beletristice, artistice – au unevident ºi puternic mesajumanitarist-pacifist. În acelaºicontext, se reliefeazã cã procesuldreptãþii, potrivit legilor, nupoate fi oprit atâta timp câtasasinii – asasinii de copii! – suntprintre noi.

Nimic nou pe frontul de vest,ecranizarea legendarã a lui LewisMilestone, din anii 1929/1930, a fostprimul film antirãzboi care a fãcutînconjurul lumii.

Erich Maria Remarque (1898-1970), renumit prozator german,evocã în romanele sale dramele ºiconsecinþele morale ale primuluirãzboi mondial. Cartea Nimic noupe frontul de vest (1929) esterecomandatã, dupã opiniaautorilor volumului Cele maicunoscute 50 de romane alesecolului XX, J. Scholl ºi U. Braun, „tuturor celor care nuau trãit aºa ceva ºi care îºiimagineazã cã este o aventurãromanticã”.

ERICH MARIA REMARQUE – Nimic nou pe frontul de vest,Bucureºti, Editura pentru Literaturã, 1965, pp. 241-215.JOACHIM, SCHOLL – Cele mai cunoscute 50 romane ale secoluluiXX, Bucureºti, Editura Corint, 2001.

1.2. „ARMELE MELE: PANA, VIOARA ªI BAGHETA”

„În timpul primului rãzboimondial am fost obligat sãtrãiesc evenimente la care nuparticipam. Nu mi-am slujitpatria decât cu armele mele:pana, vioara ºi bagheta. Faþã deîntinderea ºi grozãviaconflictului, armele acestea

erau prea paºnice. […].Rãzboiul însã a dus laprãbuºirea valorilor, cât ºi asperanþelor mele: adiofrumoase visuri! Cum însãtrebuia sã-mi asigur traiul, în1918 am deschis iar cutia vioriiºi, îndatã ce rãzboiul a luat

George Enescu (1881-1955), unadintre personalitãþile artistice degeniu ale secolului XX. Criticulmuzical B. Gavoty (1908-1982) apublicat albume ilustrateconsacrate unor mari muzicienicontemporani.


sfârºit, am pornit-o la drum,cutreierând din nou lumeazicându-mi: «Poate mai

târziu…». Din nefericire,mai târziu a fost anul1939…[…].”

127

BERNARD GAVOTY – Amintirile lui George Enescu, Bucureºti,Editura Muzicalã, 1982, pp. 78-79.

APLICAÞIE1. Lucrând în perechi ºi apoi în grupuri mici, pe suportul cunoºtinþelor anterior dobândite, atâtla Istorie, cât ºi la alte discipline, gãsiþi argumente pentru afirmaþiile din sursele 1.1-2: – „neaºteaptã aceeaºi mizerie ºi aceeaºi suferinþã” ºi – rãzboiul a dus la „prãbuºirea valorilor”.2. Apelând la cunoºtinþele dobândite la Istorie ºi la alte discipline de învãþãmânt, dar ºi pe caleinformalã, realizaþi o dezbatere pe tema traumelor morale provocate de rãzboaie ºi a poziþieigeneraþiilor postbelice faþã de acestea.

1.3. SÃ NU SE UITE…

În 1977, cu ocazia celei de-a 40-a aniversãri a tragediei de la Guernica, locuitoriioraºului basc iau parte la o manifestaþie în faþa unei reproduceri a celebrei pânze alui Pablo Picasso. Pictura, poate cea mai cunoscutã operã de artã a secolului XX,este o vastã alegorie plinã de semnificaþii ºi de prezenþe simbolice. (Tempera pepânzã, 354 x 782 cm, Madrid, www.terra.es)

1.4. TINERII „AU DREPTUL SÃ AFLE”

APLICAÞIE1. Lucrând individual ºiapoi în perechi, desprindeþimesajele transmise deGeorge Enescu ºi de PabloPicasso (sursele 1.2-3).2. Lucrând în grupuri mici,listaþi – ºi argumentaþi –manifestãrile libertãþii întimp de pace ºi în timp deconfruntãri violente,sângeroase.3. Organizaþi, la nivelulîntregii clase, o dezbatere peaceeaºi temã, corelând-o cuideile rezultate dindezbaterile anterioare.

1.4.2. „Într-o Postfaþã inseratãla sfârºitul acestei cãrþi, SimonWiesenthal relateazã o discuþieavutã, în septembrie 1944, cuun subofiþer SS care l-aîntrebat ce ar povesti desprelagãrele de concentrare dacã,printr-un miracol, s-ar trezibrusc în America. Dupã o lungãezitare, Wiesenthal i-a rãspunscã ar dezvãlui adevãrul. Merz,Rottenführerul SS, unul dintrepuþinii de teapa lui care nu îºi

Copii ca el erau duºi în lagãrele deconcentrare (Fotografie din Poloniaocupatã de naziºtihttp://www.holocaust-education.dk/¬images/billeder/26543.jpg)

1.4.1.

Simon Wiesenthal (1908-2005),supravieþuitor al Holocaustului, adevenit personaj de legendã. Seapreciazã cã volumul Asasiniiprintre noi este o chemare lavigilenþa perpetuã, odemonstraþie a necesitãþiimenþinerii conºtiinþei treze,pentru ca adormirea ei sã nu mainascã monºtri.


pãtaserã mâinile cu sângenevinovat, i-a spus atunci:«O sã le povesteºti adevãruloamenilor din America. Foartebine. Dar ºtii dumneata ce se vaîntâmpla, Wiesenthal? N-or sãte creadã. Or sã te ia dreptnebun. Poate chiar or sã teînchidã la balamuc. Cine arputea crede aceste orori dacãnu le-a trãit?» […].În 1965, Wiesenthal l-a întâlnitpe Alfons Gorbach, fostul

cancelar federal al Austriei, uncatolic care trecuse ºi el prinlagãrul de concentrare de laDachau. Gorbach i-a reproºatlui Wiesenthal cã redeschide«rãni vechi».«Poate cã istoria va hotãrî dacãceea ce fac este bine sau rãu –i-a rãspuns Wiesenthal. – Darºtiu cã ceea ce fac este necesar.Aþi dori, oare, ca fiii ºi nepoþiidumneavoastrã sã ajungã lamaturitate contaminaþi de

teoriile conform cãrora existãrase inferioare care trebuieexterminate ca viermii?N-aþi dori oare ca ei sã creascãimunizaþi prin cunoaºtereaadevãrului? […] Deseori staude vorbã cu tinerii ºi ºtiu câtsunt de avizi sã afle. Ei auauzit mult vorbindu-se despre«aceste chestiuni», au cititdestul. Sunt convins cã audreptul sã afle…»“

128

IOAN GRIGORESCU – O cursã a justiþiei contra cronometru, în SIMON WIESENTHAL – Asasinii printre noi,Bucureºti, Editura Politicã, 1969, p. 11; 15; 21.

Templul evreilor sefarzi din Bucureºti,devastat ºi incendiat de legionari întimpul pogromului din ianuarie 1941.Apud.: Comisia Internaþionalã pentruStudierea Holocaustului în România,Documente, Ediþie îngrijitã de LyaBenjamin, Editura Polirom, 2005, foto 7.

1.4.3.

1.4.4.Jurnalul Annei Frank. O copilãevreicã, fugitã cu familia dinFrankfurt la Amsterdam, dupãvenirea la putere a lui AdolfHitler, ºi-a þinut jurnalul înperioada 1942-1944, când a locuitîntr-o anexã secretã deasuprabiroului tatãlui ei. Anne avea 15ani când a murit în lagãrul de laBelsen. Jurnalul sãu, care conþinemãrturii din timpul dominaþieiterorii, a arãtat lumii o parte dinororile Holocaustului.

JOI, 25 MAI 1944„Totul este pe dos. Oameniide treabã sunt trimiºi înlagãre de concentrare,închisori, în celule izolate; eiadul pe pãmânt pentrutineri ºi bãtrâni, bogaþi ºisãraci […].”

Anne


129

APLICAÞIE

De ce credeþi cã tatãl Annei, unicul supravieþuitor al familiei Frank, a publicat, în 1947, jurnaluldin ultimii ani de viaþã ai fiicei sale, care va deveni una dintre cele mai citite cãrþi din lume?

APLICAÞIE

1. Analizaþi individual ºi apoi în perechi fiecare sursã a secvenþei 1.1-4 ºi esenþializaþi-oprintr-un cuvânt (sintagmã) cheie, altul (alta) decât denumirea pe care o are deja sursa.2. Lucrând în grupuri mici, gãsiþi argumente pentru afirmaþiile cuprinse în sursele 1.4.2. – „Cinear putea crede aceste orori dacã nu le-a trãit?” ºi 1.4.4. – „e iadul pe pãmânt, pentru tineri ºibãtrâni, bogaþi ºi sãraci.”3. Organizaþi, la nivelul întregii clase, o dezbatere cu tema „Învãþãmintele rãzboaielor”, în care sãcuprindeþi judecãþile tuturor grupãrilor angajate în conflict. Extindeþi dezbaterea ºi asuprapracticii grave din zilele noastre, de a se folosi copii în conflictele armate din întreaga lume:„Copiii-soldaþi”. Argumentaþi-vã opinia!

SUGESTII PENTRU ACTIVITÃÞI VIITOARE

Printr-o strânsã colaborare interdisciplinarã se pot realiza, pe secvenþe, mape tematice, CD-uri,casete audio-video etc., care sã fie utilizate atunci când se abordeazã domeniile de conþinut aleIstoriei contemporane. Activitatea, deosebit de eficientã, este uºuratã de existenþa unor valoroaselucrãri-reper, precum MILAN RISTOVIÆ, DUBRAVKA STOUANOVIÆ (editori) – Copiii în istorie(Secolele XIX-XX). Material didactic auxiliar pentru ºcolile secundare (Belgrad, Asociaþia deIstorie Socialã, 2001) sau JOACHIM SCHOLL, ULRIKE BRAUN – Cele mai cunoscute 50 romaneale secolului XX (Bucureºti, Editura Aquila '93, 2002): al doilea volum cuprinde o bogatãilustraþie, exemple de ecranizãri celebre ale romanelor, recomandãri din domeniul creaþiilormuzicale inspirate de operã etc. De asemenea, se recomandã, ca alternativã metodicã, folosireasimulãrii ºi a jocului de rol în abordarea prevederilor conferinþelor de pace de dupã rãzboaielemondiale, pentru desprinderea învãþãmintelor.


„Termenul de «totalitar»surprinde exercitarea puteriiunui partid asupra maselor, prinutilizarea unor sistememoderne, pornind fie de laadeziunea liberã, fie de laconstrângere, fãrã separaþiaputerilor, fãrã stat de drept ºistat constituþional, prin teroareºi îndoctrinare. Pretenþiatotalitarismului absolut de astãpâni viaþa individului subtoate aspectele acesteia – privateºi colective (inclusiv prin«unitatea întregului popor») –,printr-o înlãnþuire totalã decãtre stat ºi societate, ne lasã sã

întrevedem intenþia de a crea un«om (total) nou» […].Mijloacele de îndoctrinare aucunoscut o paralelã frapantã,mergând pânã la cultuldrapelului, al conducãtoruluiºi al personalitãþii. Ambelesisteme au fostsupermilitarizate, au cultivatmodelul urii faþã de «duºmaniipoporului», «duºmanul declasã», «rasele duºmane»,«evreimea mondialã» ºi«sionism», «imperialism»,«capitalism», «plutocraþie»,«suboameni», «duºmani» sau«elemente duºmãnoase» […].”

130

NU TOTALITARISMULUI!2.

2.1. COMUNISMUL ªI NAÞIONAL-SOCIALISMUL: CELE DOUÃ MARI SISTEME TOTALITARE ALE SECOLULUI XX

Hannah Arend (1906-1975),personalitate proeminentã agândirii socio-politice contempo-rane, evidenþiazã, în monumen-tala monografie Originile totali-tarismului (1994, Humanitas):„[…]; oriunde a domnit totali-tarismul, el a început sã distrugãesenþa omului” (p.7).

Imanuel Geiss (n.1931), a predatistoria modernã ºi contemporanãla Universitatea din Bremen, apublicat mai multe sinteze deistorie universalã.IMANUEL GEISS – Istoria lumii. Din preistorie pânã în anul 2000,

Bucureºti, Editura All Educational, 2002, pp. 496-497.

2.2. CULTUL CONDUCÃTORULUI

V.I. LENIN în noiembrie 1917 (Secolul XX: pas cu pas, Bucureºti, Editura ªtefan ’94, 2000.)

2.2.1.


„– Unor rinoceri?– De exemplu. Ei au candoareaºi ferocitatea lor, amestecate.V-ar ucide cu conºtiinþaîmpãcatã dacã n-aþi gândi lafel ca ei. Iar istoria ne-adovedit îndeajuns, în cursulacestui ultim sfert de secol,cã persoanele astfeltransformate nu seamãnã doarcu niºte rinoceri, ci devinrinoceri cu adevãrat. […]Aceasta e toatã temaRinocerilor. […]Trebuie sã spun cã scopulpiesei a fost tocmai acela de adescrie procesul de nazificare aunei þãri, ca ºi zãpãceala celuicare, în chip firesc alergic faþãde contagiune, asistã lametamorfoza mentalã acolectivitãþii sale. La origini,«rinoceriþa» era chiar unnazism.”

131

APLICAÞIE1. Lucrând în perechi, selectaþidin sursele 2.1. ºi 2.2.(1-2)asemãnãrile existente între celedouã mari sisteme totalitare ºitranspuneþi-le într-un tabel.2. Brainstorming: Corelaþicunoºtinþele voastre cu structuratematicã a ilustraþiilor pentru adesprinde câteva caracteristiciale „omului nou” pe careintenþionau sã-l creeze regimuriletotalitare.3. Aþi accepta astãzi sãparticipaþi, din liberã voinþã, la omanifestare ilustratã în sursa 2.2(1-2) „Cultul conducãtorului”?Argumentaþi-vã rãspunsul!Mulþimile îl urmeazã pe Führer

(Secolul XX: pas cu pas, Bucureºti, Editura ªtefan’94, 2000.)

2.2.2.

2.3. RINOCERII

Rinocerii lui Eugen Ionescu(1909-1994) – scriitor francez deorigine românã, „emblemã” aspiritului european ºi aumanitãþii din secolul XX – esteo piesã de teatru antitotalitarã,una dintre marile succese dedupã Al Doilea Rãzboi Mondial.

EUGENE IONESCO – Note ºi contranote, Humanitas, 1992, pp. 214-215


„Toatã lumea cunoaºte aziArhipelagul Gulag. Toatãlumea mai ºtie cã, subdenumirea posibilã deArhipelag M.A.I., el s-a întinsºi asupra României. Ceea cen-a ajuns însã – ºi încã – lacunoºtinþa tuturor este cã înArhipelagul românesc a existato insulã a ororii absolute, cumalta n-a mai fost în întreagageografie penitenciarãcomunistã: închisoarea de laPiteºti. Acolo a început, la 6decembrie 1949, o experienþãde o sumbrã originalitatedenumitã reeducare (s.a.) ºitinzând la distrugerea psihicã aindividului. Experienþa

aceasta, care a þinut pânã înaugust 1952, întinzându-se ºiasupra altor închisori dinRomânia, a fost ºi maiacoperitã de tãcere, ºi maiînfundatã în uitare decâtcelelalte crime sãvârºite înînchisorile din România […]Apoi, ºi aici stã, fãrã îndoialãcheia tãcerii, victimelereeducãrii au fost nevoite sãdevinã, la rândul lor, cãlãi. Or,cãlãul – chiar împotrivavoinþei ºi firii lui – nu segrãbeºte niciodatã sã-ºimãrturiseascã crimele. De-alungul experienþei de la Piteºti,categoria martorului inocent afost pur ºi simplu suprimatã.”

132

Opera lui George Orwell (1903-1950) – geniul necontestat al literaturiipolitice – este manifestul unui cetãþean împotriva sistemului totalitar.Ferma animalelor (1945) este o fabulã extinsã ce prezintã ascensiuneacomunismului, iar O mie nouã sute optzeci ºi patru (1949) este unavertisment împotriva pericolului pe care îl aducea totalitarismul, atât destânga, cât ºi de dreapta.

2.4. „TOATE ANIMALELE SUNT EGALE, DAR UNELE ANIMALE SUNT MAI EGALE DECÂT ALTELE”

APLICAÞIELucrând în grupuri mici, desprindeþi din analiza surselor2.3-4, a prezentãrilor autorilor ºi a volumelor lor scopurileurmãrite de scriitorii Eugene Ionesco ºi George Orwell prinpublicarea operelor Rinocerii ºi, respectiv, Ferma animalelor.Listaþi ºi alte opere literare care au acelaºi scop.

2.5. „O INSULÃ A ORORII ABSOLUTE”

Fenomenul Piteºti, de VirgilIerunca (n.1920), este undocument de penitenciar despreexperienþa „reeducãrii” printorturã a tineretului încarcerat laPiteºti, în perioada 1949-1952;este un strigãt adresat comunitãþiiinternaþionale.VIRGIL IERUNCA – Fenomenul Piteºti, Bucureºti, Editura

Humanitas, 1990, p. 9-12.

2.6. LIMITELE DEZNÃDEJDII OMENEªTI

„Ceea ce ar trebui cuprins înaceastã parte este de necuprins.Pentru a concepe ºi a pricepeacest sãlbatic adevãr, trebuiesã-þi fi târât vieþi de-a rândulzilele prin lagãre, prin aceste

locuri unde, fãrã o înlesnire câtde cât, nu apuci sãsupravieþuieºti nici mãcar uneisingure condamnãri, cãcilagãrele au fost nãscocitepentru exterminare.


Urmarea: toþi cei ce au sorbitpânã la fund, cei ce au gustatmai din plin sunt în mormânt;ei nu vor vorbi niciodatã.Esenþialul despre lagãreleArhipelagului nu va fi spus denimeni, nicicând”.

133

Alexandr Soljeniþîn (n.1918),simbolul disidenþei ruse, scrieromane de substanþã auto-biograficã în care descrie ororilesistemului totalitarist ºiîngrãdirea libertãþii individului.

ALEXANDR SOLJENIÞÎN –Arhipelagul Gulag. 1918-1956. Încercare deinvestigaþie literarã, vol.II,Bucureºti, Editura Univers,1997, p.6.

2.7. „ERA TICÃLOªILOR”

„Cum a devenit imposibilulaproape posibil o datã cu Celmai iubit dintre pãmânteni,unde pentru prima oarã unautor publicat în þarã dibuieºteesenþa rãului în însuºi actul«revoluþionar» ºi insistã asuprarolului torþionar al Securitãþii,rãmâne o întrebare deschisã, ºi-o pun toþi cititorii care au

smuls acest roman din librãrii(cartea se cumpãrã la negru lapreþuri incredibile ºi,bineînþeles, nu este reeditatã).Sã ne mirãm cã unii cititori airomanului, înmãrmuriþi deaceastã trimitere a Securitãþii înboxa acuzãrii, au lansat zvonul –persistent – cã «organele» n-ar fifost strãine de moartea

scriitorului? […] El aratã în oricecaz cã nu prin povestea deiubire, ºi nu numai prin calitãþilesale estetice, Cel mai iubit dintrepãmânteni a scurtcircuitatsensibilitatea publicului din þarã.[…] Marin Preda a mers cel maideparte în cartea ce meritãîntr-adevãr titlul pe care nu-lpoartã: Era ticãloºilor.”

Monica Lovinescu (n.1923), criticliterar ºi eseist, cu rezidenþã laParis, a desfãºurat alãturi de soþulei, Virgil Ierunca, o activitatecriticã aparte – criticaradiofonicã, prin intermediulpostului Europa liberã. Undescurte (4 volume) cuprind o micãparte din opera MonicãiLovinescu.

MONICA LOVINESCU – Posteritatea contemporanã. Unde scurte, III, Bucureºti, Editura Humanitas, 1994, pp. 132-141.


134

APLICAÞIE1. Lucrând individual, apoi în perechi ºi în grup, identificaþi ºi notaþi cuvintele-cheie comunepentru toate cele opt surse ale nucleului „Nu totalitarismului!”.2. Dupã lectura atentã a surselor 2.5-7, listaþi, într-un tabel cu trei rubrici, cel puþin douãargumente care sã susþinã titlurile surselor – „Limitele deznãdejdii omeneºti”, „O insulã a ororiiabsolute” ºi „Era ticãloºilor”.

SUGESTII PENTRU ACTIVITÃÞI VIITOARESe recomandã activitãþi care sã se concentreze asupra utilizãrii istoriei orale. Un exemplu pentruconstituirea de fonduri îl putem avea în volumul Copilãria ºi adolescenþa altãdatã. Tinerii de azicerceteazã istoria de ieri – Concursul Istoria mea – Eustory, Ediþia I, 2000, volum îngrijit deMIRELA–LUMINIÞA MURGESCU ºi SILVANA RACHIERU. (A se vedea ºi volumele ediþiilorurmãtoare).


„– Nu mai înjura. Bine, hai,spune-mi altceva. Uite, de pildã,spune-mi ce vrei sã te faci? Omde ºtiinþã, avocat, sau ce?– Nu pot sã mã fac om deºtiinþã. N-am nici un talent laºtiinþã.– Atunci avocat … ca tata.– Avocat! N-am nimicîmpotriva avocaþilor, dar numã tenteazã, i-am zis, adicã-i omeserie frumoasã când îºi batcapul sã scape cu viaþãoamenii nevinovaþi sau altelucruri d-astea, dar de obiceicând eºti avocat nu faci lucrurid-astea. De obicei, câºtigi ogrãmadã de bani ºi joci golf ºibridge ºi-þi cumperi maºini ºibei Martini ºi arãþi ca un omimportant. […]– Te omoarã tata. Te omoarã(s.a), mi-a zis.Dar n-o ascultam. Mã gândeamla altceva – la ceva nãstruºnic.– ªtii ce mi-ar plãcea mie sãfiu? am întrebat-o. ªtii ce-aºvrea sã fiu, dacã aº putea s-aleg?

– Ce? ªi nu mai înjura.– ªtii cântecul ãla: Dacãcineva prinde pe careva venindprin lanul de secarã. Mi-arplãcea …– E Dacã cineva întâlneºte pecareva venind prin lanul desecarã, spuse Phoebe. […]– Am crezut cã-i Dacã cinevaprinde pe careva i-am zis. Înorice caz, în mintea mea amvãzut o mulþime de copiimititei jucând un joc în lanulîntins de secarã. Mii de copii –ºi nimeni în jur, adicã niciun om mare, în afarã de mine.ªi eu stau la marginea uneiprãpãstii ameþitoare. ªi ºtii cefac? Prind copiii sã nu cadã înprãpastie. Vreau sã spun, cândaleargã ºi nu se uitã undemerg, trebuie sã le ies în caleºi sã-i prind. Asta aº facetoatã ziua. Aº sta de veghe înlanul de secarã. ªtiu cã-i onebunie. Dar e singurul lucrucare m-ar tenta. ªtiu cã-i onebunie. […]”

135

CREDEM ÎN LIBERTATE, CREDEM ÎN OMUL DE LÂNGÃ NOI3.

3.1. „COPIII SÃ NU CADÃ ÎN PRÃPASTIE”

Denumirea ultimului nucleu altemei se constituie, în fapt,într-un Motto, care trebuiecompletat cu titlul volumului dereferinþã al renumitului filosofKarl Raimund Popper (1902-1994) – În cãutarea unei lumimai bune (1998, Humanitas).Sursele nucleului, îndeosebiconexate, au un rol însemnat încunoaºterea, respectarea ºipromovarea valorilor ºi aspi-raþiilor fiecãrei noi generaþii, avalorilor ºi aspiraþiilor umanitãþii.

Jerome D. Salinger (n. 1919) acreat un idol – Holden Coulfield,în vârstã de 16 ani – „primul starpop al literaturii universale” –care viseazã la o viaþã liberã,simplã, în mijlocul naturii,departe de toate civilizaþiile ºi detoþi „blestemaþii” de adulþi ºilumea lor de minciuni, în caretotul se învârte în jurul banilor ºial puterii.J.D. SALINGER – De veghe în lanul de secarã, Iaºi, Editura Polirom,

2001, pp. 209-210

3.2. WOODSTOCK (15-17.08.1969): FESTIVALUL „GENERAÞIA IUBIRII”3.2.1. dstock69.com

3.2.1.

Sursa imaginilor: www.woodstock69.com

3.2.2.


3.2.3. Miºcarea hippy.„Miºcarea hippy din SUA alansat sfidarea societãþiiindustriale, înlocuind tehno-optimismul acesteia cu tehno-pesimism ºi, chiar, tehnofobie,formulând chemarea «Înapoi lanaturã». Chemarea conþineanostalgia, dorul de întoarcere lacultura preindustrialã(A. Toffler). Pe acest fundal, aapãrut, odatã cu pletele,interesul faþã de astrologie,

misticism, culte orientale, secteºi religii neoficiale, a apãrutmoda «retro» cu ghetele înalte,rochiile lãlâi ºi ochelariibunicuþei; sfidarea costumuluiimpecabil al întreprinzãtoruluiindustrial-bancar-comercial ºiînlocuirea lui cu o vestimentaþiecare mimeazã sãrãcia; mãrgeleleindiene ºi banderolele pe capresping ghiulul de aur ºimelonul «respectabilitãþii» ereiindustriale.”

136

În cartea sa, Viorica Ramba adorit sã îmbogãþeascã zestrea devalori a lumii. Dintre miºcãriletineretului (începute în anii ’50 –miºcarea beatnik-ilor), miºcareahippy – componentã puternicã aculturii tinerilor – a atins punctulculminant la legendarul Festivalde la Woodstock.Cunoscutul scriitor Paulo Coelho(n.1947, Brazilia) a fost adept almiºcãrii hippy. Împreunã cumuzicianul Raul Seixos „aurevoluþionat scena rock-uluibrazilian”.VIORICA RAMBA – Ecologii culturale vechi ºi noi în pragul

mileniului III. Repere sintetice din istoria culturii umane, Bucureºti,All Educational, 1999, pp. 463-464.

3.2.4. Postmodernismul ºimuzica rock„[…] Genul de naraþiuneimplicat în istoria ei ar putea fiurmãtorul: dupã revoltadezlãnþuitã din anii '60, muzicarock este încadratã în canoaneºi asimilatã de industria culturiiîn anii '70, exact în momentulîn care reprezentanþii ei cei maiprogresiºti pãreau sã explorezestiluri experimentale sauparodii ale acestora asociate cuestetica avangardistãcontemporanã; rezultatul esteun amalgam contradictoriu, dar,s-ar putea susþine, «modernist»,care încorporeazãexperimentalul ºiinstituþionalul. […]

În termeni generali, desigur,muzica rock pretinde cã este ceamai reprezentativã dintreformele culturale postmoderne.În primul rând, ea întruchipeazãperfect paradoxul principal alculturii de masã contemporane,prin accesibilitatea ºi influenþasa, globale ºi unificatoare, pe deo parte, combinate cu tolerareaºi promovarea pluralitãþiistilurilor, mediilor ºiidentitãþilor etnice, pe de altãparte. Cu toate cã are o istoriecategoric evidentã, uºordemonstrabilã, muzica rock secaracterizeazã ºi printr-oimpuritate înnãscutã amijloacelor ºi esenþei sale.Încã de la început, prestigiul

Artiºtiispectacoluluirock Hair (1968)ilustreazã stilulhippy. Hair a devenitun hit. (Secolul XX: pas cu pas)

Steven Connor, istoric ºiteoretician literar, profesor laUniversity of London, a urmatevoluþia tipicã a studiilor literare,îmbrãþiºând, în cele din urmã,agenda mai provocatoare astudiilor culturale. De altfel,reperele tematice ale cãrþii saleCultura postmodernã…, studiu cuexcelentã valoare de ghid teoretic,pus acum pe masa specialistuluiromân, îi lãmuresc poziþia. Uncapitol este dedicat consecinþeloramplului fenomen pe care îl trãimºi în Europa de Est.Dezbaterile noi, incluse în ediþiaa II-a, au scopul nu numai de aaduce cartea la zi – prin analizaunor dezvoltãri practice ºiteoretice mai noi în domeniiledansului, muzicii, studiilorculturale, culturii generate deciberneticã, al geografiei ºi algândirii ecologice, precum ºi prinreflecþiile mai recente ale unorgânditori ca Jean-FrançoisLyotard ºi Frederic Jameson –, ci,de asemenea, de a oferi câtevamateriale ºi ocazii pentruabordarea acestei supracoerenþe.


muzicii rock a depins de forþaamalgamãrilor sale cu culturatineretului în ansamblu; cumoda, cu stilul ºi cultura strãzii,cu spectacolul ºi artainterpretativã din creaþiile unor

artiºti, cu filmul ºi noiletehnologii ºi forme de mediaaxate pe reproducere –exemplul cel mai recent ºielocvent fiind video-clipurile demuzicã rock. […]”

137

STEVEN CONNOR – Cultura postmodernã. O introducere în teoriilecontemporane, Ediþia a II-a, Bucureºti, Editura Meridiane, 1999, p. 259, 260-261.

3.3. „VÂNTUL DE LIBERTATE…”

„Cãtre Sfârºitul anilor '60,totuºi, odatã cu înmulþireatraducerilor din literatura ºicritica universalã […], artiºtii,criticii ºi publicul iaucunoºtinþã, cu un oarecaredecalaj temporal, de numeroasedirecþii, orientãri, puncte devedere, practicã artisticã alevieþii intelectuale dinOccident. Este epoca în carelumea vesticã se schimbãîntr-un ritm dramatic în jurulacelui «turning point» esenþialcare a fost anul 1968, anul

intrãrii trupelor Tratatului de laVarºovia în Cehoslovacia ºi almiºcãrilor studenþeºti dinParis. Este epoca rãzboiului dinVietnam, a miºcãrilor hippy, arevoluþiei sexuale, astructuralismului ºi aromanului sud-american.Vântul de libertate începe sãbatã ºi în cultura românã: aparacum primii disidenþi ºiprimele miºcãri literare ºiartistice care nu se mai inspirãdin vechiul modernisminterbelic […].”

Mircea Cãrtãrescu (n. 1956) este,din 1980 ºi pânã în 1989,profesor la ªcoala Nr. 41 dinBucureºti, funcþionar la UniuneaScriitorilor ºi redactor la revista„Caiete critice”. În anul 1990devine asistent, iar în 1991 lectorla Catedra de Istoria literaturiiromâne a Facultãþii de Litere din Bucureºti.A debutat în 1978, în „RomâniaLiterarã”. Cunoaºte succesul, darºi contestarea. Devine repede unlider de opinie, participând cufrenezie la afirmarea generaþiei’80, sub stindardul, definitivadoptat, al „postmodernismului”.

MIRCEA CÃRTÃRESCU – Postmodernismul românesc, Bucureºti,Editura Humanitas, 1999, pp. 132-133.

3.4. TINERE, TACI! Criza din mai 1968 se înscrieîntr-un val de contestãriînregistrat pe plan mondial,comun tuturor þãrilor dezvoltate,care pune sub semnul întrebãriiînseºi fundamentele societãþii.Revolta studenþilor franceziantreneazã ºi o revoltã spontanã amuncitorilor. Criza socialãdobândeºte o dimensiune politicãpentru regimul generaluluiCharles De Gaulle (1890-1970).Unul dintre liderii revoltelorstudenþeºti din Franþa a fostDaniel Marc Cohn-Bendit, astãzicopreºedintele grupului euro-parlamentar Verzii – AlianþaLiberã Europeanã.

Mai 1968: Preºedintele De Gaulle ºimiºcãrile tineretului studios(Afiº manifest, Personalitãþi care auschimbat istoria lumii, 4 vol., Larousse,Bucureºti, Editura Enciclopedia RAO,2002-2004.)


„Tinerilor trebuie sã li seacorde dreptul de a-ºi spunecuvântul, precum ºi o putererealã de a lua hotãrâri nunumai în problemele lor, dar ºiîn acelea privind întreagaactivitate socialã.

Puterea impune o rãspunderesporitã a tinerilor, iarrãspunderea genereazãmaturizarea. Ar fi o maregreºealã sã credem cã tineretulnu poate face altceva decât sãcritice ºi sã revendice […].Vreau numai sã spun cãtineretul protestatar nuînseamnã neapãrat o generaþienedisciplinatã ºi în nici un cazlipsitã de idealism.[…]Am observat apoi, cu plãcere,cã tineretul este capabil sãlãrgeascã aria solidaritãþiiumane. Marile problemeprivind destinele omenirii,mizeria „lumii a treia” ºi paceainternaþionalã au luat oasemenea amploare, încât cugreu putem pretindetineretului sã aibã încredereîntotdeauna în înþelepciuneageneraþiei vechi.”

138

3.5. TINERETUL „SPERANÞA LUMII”

Urho Kekkonen (1900-1986) afost Preºedinte al Finlandei(1956-1981); a promovat,consecvent, o politicã paºnicã, deneangajare, de menþinere a unorbune relaþii de vecinãtate.

URHO KEKKONEN – Un tineret lipsit de prejudecãþi, speranþa lumii,în *** – Mãrturii despre tineri ºi tinereþe, Anchetã internaþionalã,Bucureºti, Editura Politicã, 1970, pp. 125-126.Imagine: www.eduskunta.fi

3.6. IDOLI AI TINERILOR

În clasamentul internaþional alvedetelor care, deºi au murit, câºtigãîncã milioane de dolari, Elvis ocupãprimul loc – 40 milioane/an(„Forbes” – 2005).

3.6.1.

Elvis Presley (1935-1977) – actorºi cântãreþ american, unul dintrecei mai celebri artiºti din secolulXX. Cunoscut ca Regele Rock andRoll-ului, a fost unul dintreprimii idoli ai protestuluiadolescentin împotriva normelorºi valorilor generaþiei pãrinþilor.


3.6.2. Bob Dylan: Sfârºitul nu-i aici (Traducerea: Florian Pittiº)

139

Nadia Comãneci ocupã locul patru înlume într-un top al celor mai importanteperformanþe sportive din ultimii 150 deani („Forbes” – 2005).

3.6.4.

„Când necazuri te doboarãªi prieteni n-ai sã-i strigiÞine mintesfârºitul nu-i aici […]

Când oprit la o rãscruceDrumul nu ºtii sã-l preziciÞine mintesfârºitul nu-i aici

Când nu mai ai nici viseªi nu ºtii cum sã te ridici,Þine mintesfârºitul nu-i aici

Pomul vieþii creºte mândruUnde spiritul e viu,Lumineazã ea, salvareaCerul gol ºi cenuºiu […]”

Bob Dylan – cântãreþ provenit din„beat generation” a anilor ’50 –devine, din anii ’60, figuracentralã a cântecelor cu mesajpolitic. Textele cântecelor salefigureazã în toate dicþionarele deliteraturã universalã.

The Beatles – legendara formaþiecare a revoluþionat muzica anilor1960; prin contribuþia lor, rock-ula atins apogeul. Limbajul textelorera limbajul cotidian al tinerilor,care doreau sã trãiascã liberi, fãrãcompromisuri.John Lennon, autorul pieseiImagine, „simbol al inspiraþiei ºio conºtiinþã” – este apreciat decãtre Paul McCartney drept „unadintre personalitãþile care aumarcat secolul XX”.

Imagineazã-þi[…]„Imagineazã-þi cã nu ar mai exista

proprietãþiMã întreb dacã poþiN-ar mai exista nici lãcomie, nici foameteO înfrãþire a oamenilorImagineazã-þi toþi oameniiBucurându-se de aceeaºi lume…M-ai putea considera un visãtorDar nu sunt singurulSper cã într-o zi vei fi alãturi de noiIar lumea ar fi unitã”

3.6.3.

Nadia Comãneci (n. 1961) –favoritã a publicului ºi a presei,câºtigãtoare a 3 medalii de aur ºia primei note de 10 la JocurileOlimpice de la Montreal, în 1976.ªi astãzi, idol al celor care aspirã spre glorie sau admirã perfecþiunea.

3.7. FESTIVALUL STUFSTOCK ªI MESAJUL SÃU

„Festivalul de muzicã rockStufstock este un mesager. El dãmuzicii dreptul sã vorbeascã înnumele lucrurilor pe care lepreþuim. În august 2003, în faþascenei de la Stufstock, zeci demii de oameni s-au alãturat ape-lului nostru de a salva oaza delibertate de la Vama Veche ºi 2Mai. Mesajul concertului protestde atunci a fost auzit […]. Am

ales muzica rock pentru cã eapoate sã exprime cel mai binelucrurile în care credem: liberta-tea spiritului, ocrotirea naturii,toleranþa ºi acceptarea diferenþe-lor dintre noi, atitudinea civicã,solidaritatea cu cei care împãr-tãºesc aceleaºi valori.” În context, menþionãm cã artiºtiihip-hop iau atitudine la modulresponsabil, îi învaþã pe oameni

sã gândeascã cu mintea lor. Flo-rin Dumitrescu, textierul trupei„Sarmalele Reci”, evidenþiazã cã„tinerii de azi sunt mai dornicisã îºi afirme vocaþia contestata-rã”, iar formaþia „Morometzii”cântã „România trezeºte-te!”,deoarece, afirmã „B.U.G. Mafia”,„Þinem prea mult la þara asta,aºa amãrâtã cum e”.

www.stufstock.ro/html/home.html


140

APLICAÞIE

1. Studiaþi, individual ºi apoi în perechi, sursele scrise ºi ilustraþiile secvenþei 3.1-7 ºi notaþielementele fiecãrei surse care susþin denumirea ei.2. În grupuri de trei-patru elevi, analizaþi sursele 3.1, 3.2.1-4 ºi 3.5 – inclusiv prezentãrile lor – ºidesprindeþi valori ºi aspiraþii ale „generaþiei iubirii”. Menþionaþi valorile care corespundpersonalitãþii voastre.3. Tot în grupuri mici, se abordeazã, prin suportul multiperspectivitãþii, sursele 3.4. ºi 3.5. (ideilepreºedinþilor De Gaulle ºi Urho Kekkonen). Concluziile sunt utilizate în activitatea finalã.4. Corelaþi, individual, apoi în grup, valorile promovate de „Generaþia iubirii” cu cele aleFestivalului Stufstock – imagini ºi texte – ºi desprindeþi asemãnãrile ºi deosebirile. Ce gânduri ºisentimente v-ar anima dacã aþi participa direct la astfel de manifestãri? Exprimaþi-le!


Pentru diversitate didactico-metodicã, propunem tehnica de învãþare prin colaborare/cooperareLinia valorilor, care se poate realiza prin doi paºi: a) se lanseazã întrebarea care admite mai multeperspective de abordare/soluþii posibile: Cultura „generaþiei iubirii” putea reprezenta culturaviitorului?; b) se antreneazã la discuþii toatã clasa de elevi, în dispunerea: pro – indeciºi – contra.De asemenea, se poate solicita elevilor sã constituie fonduri de surse personale, care sã lepermitã corelaþii tematice multiple. Portofoliul poate cuprinde: mãrturii legate de temã; versuriale trupelor preferate care sã ilustreze valorile, întrebãrile, idealurile generaþiei; o cronologie aformãrii culturii tinerilor; un glosar de termeni; referate; ilustraþii; fotografii etc. De exemplu:„Momentul de rãscruce în viaþa mea a fost când, la Paris, am vãzut […] filmul cu festivalul de laWoodstock”- ARA ªEPTILICI în dialog cu FLORIAN PITTIª – Libertatea este o corabie desenatãpe un perete de celulã („Cultura”, 4-10 august 2004). Sau versurile hit-ului formaþiei „SarmaleleReci” – „Mai bine viu decât mort”: „[…] Nu vezi cã te-au setat/ nu vezi cã te-au programat/ sã-iasculþi/ Nu vezi, eºti liber doar/ cât e lanþul pân’ la par/ nu mai mult./ Nu vezi cã nu mai vezi/Nu crezi cã nu mai crezi/ Aflã cã poþi afla/ Strigã cât poþi striga”.

EVALUAREA SUMATIVÃ

Elaboraþi un eseu, din cel puþin 700 de cuvinte, cu titlul temei: Cultura tinerilor – valori,idealuri, aspiraþii. În structura problematicã, liber stabilitã, ºi în conþinutul eseului cuprindeþicuvinte-cheie pentru temã, cuvinte selectate din toate nucleele temei. Exprimaþi-vã critic ºi optaþiargumentat pentru o idee sau alta!

OMUL ÎN CENTRUL GLOBALIZÃRII

Cercetãtori ai domeniului apreciazã cã rãdãcinile istorice aleglobalizãrii economice ºi culturale actuale se regãsesc înetnocentrismul occidental; modelul occidental de societate esteprezent în contextul dominaþiei coloniale ºi post-coloniale ca unmodel universal de urmat. Evoluþiile politice ºi dezvoltãrileculturale dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial au favorizat, larândul lor, accelerarea ritmului globalizãrii. Un nou pas s-a fãcutîn momentul încetãrii Rãzboiului Rece; acceptarea aceloraºiprincipii – credinþa în supremaþia valorilor democratice ºi aeconomiei de piaþã, necesitatea luptei împotriva violenþei ºi aterorismului s.a. – de cãtre majoritatea statelor i-a determinat peunii sã vorbeascã atât de sfârºitul ideologiei, cât ºi al istoriei.

Specialiºti reputaþi au identificat atât aspectele problematice aleglobalizãrii, cât ºi pe cele pozitive ale aceluiaºi proces.Impunerea modelului economic capitalist, neoliberal, dupãprãbuºirea lumii bipolare (1989-1990), proces care implicã ºiimpunerea unei standardizãri culturale, are drept efect apariþiaunor miºcãri mondiale antiglobalizare sau de promovare a„umanizãrii globalizãrii.”

Modernitatea, în sens european ºi nord-american, marcheazãistoria lumii prin revoluþia industrialã ºi constituireastatului-naþiune, ca model politic de stat, ºi este consideratã careprezentând drumul pentru obþinerea libertãþii ºi dreptãþiiîntr-un stat de drept, într-o societate mai democraticã. Seevidenþiazã cã de schimbarea paradigmei de la modernism lapostmodernism se leagã ºi o modificare fundamentalã a valorilor,care permite o consolidare a viziunii etico-religioase asupralumii. Adevãrata provocare a globalizãrii este „dezvoltarea uneiconºtiinþe universale a cãrei principalã valoare sunt drepturileomului, democraþia pluralistã ºi egalitatea tuturor oamenilor.”1

Dupã cum se cunoaºte, fenomenele culturale se dezvoltã într-unspaþiu al interferenþelor multiple, venite din toate direcþiile, unspaþiu numit, cu mult timp în urmã, „sat planetar”. Încât, „chiardacã s-a aflat în spatele Cortinei de Fier, civilizaþia româneascã aultimelor decenii n-a putut fi complet izolatã de ceea ce s-aîntâmplat prin alte pãrþi. «Spiritul timpului» s-a fãcut simþit ºi lanoi […]. Amintiþi-vã cã la sfârºitul anilor ’70, pe diverse cãi,ajungeau ºi la noi formule ale civilizaþiei occidentale, care evo-luau atunci spre postmodernitate: cãrþi, muzicã rock, filme de unanumit tip, forme de culturã în sens larg, comportamental ºi dementalitate, mergând pânã la detalii de viaþã concretã […]. Toateaceste lucruri, care de fapt erau simptome ale unei lumi ºi aleunei culturi, întâlneau niºte medii favorabile: erau bine primite,erau râvnite, erau arborate ca niºte semne de emancipare. […].”2

141

OMUL ÎN CENTRUL GLOBALIZÃRIIII.

Globalizarea, manifestãrileºi consecinþele ei.

Un nou sistem de valori;dezvoltarea unei conºtiinþeuniversale.


În Raportul sãu cãtre UNESCO, Comisia Internaþionalã pentruEducaþie în secolul XXI reliefeazã principalele ºapte tensiuni cucare se confruntã lumea ºi care afecteazã educaþia. Dintre acesteamenþionãm: tensiunea dintre global ºi local; tensiunea dintreuniversal ºi individual; tensiunea dintre tradiþie ºi modernitate;tensiunea dintre nevoia competiþiei ºi grija pentru egalitateaºanselor. În acest context, Comisia Internaþionalã UNESCOpropune „patru piloni” ca temelie a educaþiei, ca o strategie carear putea sprijini confruntarea cu cele ºapte tensiuni/provocãri ºi,evident, rezolvarea lor: 1. a învãþa sã trãim împreunã; 2. a învãþasã cunoaºtem; 3. a învãþa cum sã acþionãm; 4. a învãþa sã fim.3

Documentele româneºti de politicã educaþionalã relevã unconsens referitor la schimbãrile necesare pentru a face faþãprovocãrilor mileniului trei, precum: dezvoltarea unui sistem decriterii, standarde ºi indicatori de calitate corelaþi cu cei utilizaþipe plan internaþional; accent pe dimensiunea umanistã aeducaþiei; dezvoltarea competenþelor, valorilor, atitudinilornecesare integrãrii rapide într-o societate care preþuieºtelibertatea, democraþia, diversitatea, pluralismul etic ºi cultural.Istoria, prin excelenþã, poate contribui la conºtientizarea de cãtretineri a moºtenirii comune de idealuri ºi tradiþii politice, poate sãofere ºi sã formeze cunoºtinþele, competenþele, valorile ºiatitudinile de care tinerii au nevoie pentru a juca un rol activ însocietatea democraticã pe care o edificãm, la început de nousecol ºi mileniu.

Aceastã a doua temã – sugestiv intitulatã – se integreazã organicîn modul, contribuind substanþial la definirea mesajelor sale.Fiecare secvenþã din cadrul temei – Globalizarea ºi manifestãrileei, Consecinþele globalizãrii, Globalizarea ºi identitatea naþionalã,Dezvoltarea unei conºtiinþe universale – adaugã noi elemente lasistemul de valori pe care îl formãm prin activitãþi curriculare ºi extracurriculare.

142

Educaþia ºi globalizarea.

1 WALTER SCHWIMMER, Secretar General al Consiliului Europei,RUI GOMES (coordonator proiect) – Repere. Manual de educaþiepentru drepturile omului, Consiliul Europei, 2004, p.421.

2 ION BOGDAN LEFTER – Postmodernism. Din dosarul unei bãtãliiculturale, Ediþia a II-a, adãugitã, Piteºti, Editura Paralela 45, 2002,p. 78 ºi 320.

3 Vezi, pe larg: JACQUES DELORS (coordonator) – Comoaralãuntricã. Raportul cãtre UNESCO a Comisiei Internaþionalepentru Educaþie în secolul XXI, Iaºi, Editura Polirom, 2000.


„1. interpretare istoricã: în raportcu dominanþa occidentalã;

2. interpretare socialã: în raportcu absenþa unui model viabilde societate, ca rãspuns laschimbãrile ºi clivajeleprovocate de globalizare;

3. interpretare economicã: înraport cu dimensiuneaeconomicã ºi financiarã ºi cuimpunerea capitalismului lanivel planetar;

4. interpretare geopoliticã: înraport cu hegemoniaplanetarã;

5. interpretare umanistã: înraport cu etica ºi demnitateaumanã;

6. interpretare ecologicã: înraport cu biodiversitatea ºicu provocãrile de naturãecologicã;

7. interpretare legatã de mediu:în raport cu respectareabiodiversitãþii ºi cuprovocãrile de naturãecologicã;

8. interpretare culturalã: înraport cu educaþia, cudiversitatea lingvisticã ºiculturalã, cu viziunea asupralumii ºi cu credinþelereligioase;

9. interpretare demograficã: înraport cu mobilitateapopulaþiilor (migraþii).”

143

GLOBALIZAREA ªI MANIFESTÃRILE EI1.

Atacurile teroriste de la 11septembrie 2001 ne-au fãcut sãînþelegem foarte bine cã împãrþimcu toþii o singurã planetã, iarpentru a trãi împreunã – pentrucã suntem o comunitate globalã –trebuie sã respectãm câteva regulicorecte ºi juste. Primul subcapitolal temei supuneatenþiei/dezbaterii definiþiaprocesului complex al globalizãriiºi unele forme ale acestuia. Deasemenea, se reliefeazã cãevenimente recente, atât înEuropa, cât ºi în alte continente,ameninþã fundamentele uneiculturi a pãcii ºi a drepturiloromului. Acestea evidenþiazãnecesitatea unei abordãriimediate, explicite ºi conºtiente aeducaþiei pentru drepturileomului, pentru democraþiepluralistã.

JOSÉ MARIN GONZALES, de laUniversité de Geneve, este unuldintre participanþii de seamã laColocviul Internaþional„Identitate ºi globalizare”,organizat, la Bucureºti, laînceputul lunii iulie 2005.Studiul sãu se construieºtepornind de la o reflecþieinterculturalã asupra raporturilordintre local ºi global ºi încearcãsã surprindã diferite aspecte ºiconsecinþe ale globalizãrii. Deasemenea, relevã cã unul dintreelementele-cheie ale schimbãriloractuale este reprezentat deeducaþie.

1.1. INTERPRETÃRI ALE GLOBALIZÃRII

În cãutarea unei noi lumi – graficã de Dominic Cernea

JOSÉ MARIN GONZALES Globalizare, neoliberalism, educaþie ºidiversitate culturalã, în LAVINIA BÂRLOGEANU (coordonator) –Identitate ºi globalizare. Actele Colocviului Internaþional „Identitateºi globalizare”, Bucureºti, Editura Educaþia 2000+, EdituraHumanitas Educaþional, 2005, p. 122.


„Termenul de globalizare de-semneazã ansamblulfenomenelor prin intermediulcãrora viaþa fiecãrui locuitor alplanetei este legatã, cel puþin înparte, de hotãrârile luate în afarapropriei þãri ºi asupra cãrora nuare nici un control […].Intensificarea schimburilor curegiuni adesea îndepãrtate,delocalizarea întreprinderilor,deplasarea mâinii de lucru,liberalizarea miºcãrilor decapital sunt tot atâteamanifestãri ale globalizãrii, alecãrei efecte, lãudate de ºcoalaliberalã, sunt repuse în

discuþie de cãtre unii lacotitura secolelor al XX-lea ºial XXI-lea […].Ceea ce caracterizeazã în modsigur globalizarea în acestînceput de mileniu este faptulcã ea a încetat sã mai fie oproblemã doar a economiºtilor.Acest fenomen, careinfluenþeazã nu numaicomerþul, ci ºi cultura ºisãnãtatea, face valuri.Strategiilor firmelormultinaþionale le rãspund –atunci când nu i se opun –strategiile alternative aledenigratorilor globalizãrii. […]”.

144

1.2. GLOBALIZAREA NU MAI ESTE DOAR PROBLEMA ECONOMIªTILOR

BERNARD GUILLOCHON,cunoscut profesor de ºtiinþeeconomice la Universitatea Paris-IX-Dauphine, autor al mai multorlucrãri despre economiamondialã, ºi-a propus sãconstruiascã, în volumulGlobalizarea…, un portretcomplet al aspectelor complexe ºicontradictorii ale fenomenuluimultiform.Celebra enciclopedie Larousse neîndrumã ºi ne ajutã sã înþelegemLumea ºi sã protejãm Planeta.

BERNARD GUILLOCHON – Globalizarea – o singurã planetã,proiecte divergente, Mica Enciclopedie Larousse, Enciclopedia RAO,2003, p.10 ºi 66.

1.3. ADAPTÃRI ªI RÃSPUNSURI

„[…] Globalizarea se referã laposibilitatea acþiunii cotidienede a depãºi graniþele în diferitedomenii ale economiei,informaþiei, ecologiei, tehnicii,conflictelor transculturale ºiale societãþii civile. De fapt, eaimplicã în acest mod cevafamiliar ºi, în acelaºi timp,neînþeles, greu de conceput,care cu o forþã posibilãmodificã elementar viaþa de zicu zi, obligând la adaptãri ºirãspunsuri. Bani, tehnologii,mãrfuri, informaþii, toxine«trec» graniþa, de parcã aceastanici nu ar exista. Îºi aflã calea

pânã ºi lucruri, persoane sauideologii, pe care guvernele ardori sã le blocheze dincolo dehotarele þãrilor lor (droguri,imigranþi ilegali, critici laadresa încãlcãrii drepturiloromului).Înþeleasã astfel, globalizareareprezintã moartea distanþelor;abandonarea în forme de viaþãtransnaþionale, adesea nedoriteºi neînþelese sau […] acþiuneaºi (co)existenþa dincolo dedepãrtãri (lumi aparentseparate ale statelor naþionale,religiilor, regiunilor,continentelor).”

ULRICH BECK, universitar laLondon School of Economics(L.S.E.), evidenþiazã, printrealtele, cã atacurile teroristesinucigaºe de la 11 septembrie audezvãluit lumii întregivulnerabilitatea civilizaþieioccidentale, dar nu globalizareaeste cauza terorismului.Volumul îºi propune sã ofere ointroducere în hãþiºuldezbaterilor privind globalizarea,multitudinea ei de valenþe,sensuri ºi dimensiuni arareoridiferenþiate ºi îºi doreºte sã ajutela evitarea capcanelor gândirii. Înprim plan se aflã o dublãîntrebare: Ce urmãreºteglobalizarea ºi cum poate fi eamodelatã politic?ULRICH BECK – Ce este globalizarea? Erori ale globalismului –

rãspunsuri la globalizare, Bucureºti, Editura Trei, 2003, p. 39.

1.4. O ÞARÃ – DOUÃ VIZIUNI

„[…] Globalizarea economicãnu face unanimitate, doar înlumea academicã, dar, cum e ºi

normal, ea devine temacontroversatã în arena politicã astatelor naþionale, unde se


confruntã douã viziuni desprefelul în care þara în chestiunese va conecta la reþeauaglobalizãrii, ce strategii ºiconcepte trebuie sã guvernezerelaþiile dintre local ºi global.Un exemplu recent, relatat deReuters, este cel al Finlandei,unde primul ministru ºipreºedintele þãrii au pãreriopuse pe aceastã temã. În timpce Matti Vanhanen estepartizanul unei viziuni pozitiveºi un suporter al globalizãrii,preºedintele Tarja Halonen acriticat deja globalizarea cafiind imoralã ºi producãtoarede sãrãcie. Confruntãrile au fost

alimentate de publicarea unuiraport despre rolul pe caretrebuie sã-l joace Finlanda îneconomia internaþionalã, carerecomandã mai multãdeschidere faþã de exterior,modificãri ale legilor, ca bazãpentru creºterea economicã,programe sociale ºi crearea delocuri de muncã. Raportulpregãtit de un grup despecialiºti se aflã în prezent înpostura de mãr al discordieipentru partidele Finlandei,sindicate, patronat ºi alteorganizaþii naþionale careîncearcã sã-ºi apere intereselemembrilor lor.”

145

Scopul site-uluiwww.globalizarea.com este acelade a oferi o rapidã trecere înrevistã a ideilor exprimate despecialiºti români ºi strãinidespre aspecte ale globalizãrii. Deasemenea, se doreºte sã sedeclanºeze reflecþia criticã,documentatã, în rândulromânilor, din þarã sau dindiaspora, despre realitãþi urgentecare ne afecteazã viaþa la nivelindividual, dar ºi colectiv.Social-democrata Tarja Halonen,prima femeie preºedinte aFinlandei, a fost realeasã înaceastã funcþie în ianuarie 2006.

www.globalizarea.com/globalizare-stiri.htm

1.5. GLOBALIZAREA ªI REGIONALIZAREA SCHIMBURILOR

APLICAÞIEAvând drept suport hartaºi cunoºtinþele anterioare,explicaþi raportãrile dintreorganizaþiile regionale ºiprocesul globalizãrii, cuparticularizareapoziþionãrii U.E.

1. ALÉNA = NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord-American semnat, în anul1994, între Canada, SUA ºi Mexic)

2. ASEAN (Asociaþia Naþiunilor din Sud-Estul Asiei, creatã la Bangkok, în anul1967; cuprinde zece state)

3. MERCOSUR (Piaþa Comunã a Sudului, creatã, în anul 1991, de cãtre Argentina,Brazilia, Paraguai ºi Uruguai)

4. U.E. (Uniunea Europeanã s-a nãscut în anul 1950, prin voinþa a ºase state,voinþã instituþionalizatã, în anul 1957, prin Tratatul de la Roma)


146

APLICAÞIE

1. Studiaþi, în perechi, sursele 1-5 ale nucleului 1 – Globalizarea ºi manifestãrile ei – ºi notaþiprincipalele idei ale textelor ºi ale imaginilor, din perspectiva titlului Globalizarea ºimanifestãrile ei.a. De ce globalizarea nu este numai problema economiºtilor? Notaþi pe un poster!b. Care sunt manifestãrile globalizãrii considerate pozitive ºi care sunt manifestãrile negative?c. Menþionaþi-le într-un tabel cu douã coloane ºi exprimaþi-vã punctul de vedere!d. Recitiþi punctele de vedere ale prim-ministrului ºi ale preºedintelui Finlandei referitoare

la procesul globalizãrii. Optaþi, argumentat, pentru un punct de vedere, încercând sã luaþiîn considerare diversitatea de opinii existente.

2. Plecând de la imaginea 1.1. – În cãutarea unei noi lumi –, realizaþi un eseu, nestructurat, în250 de cuvinte. Valorificaþi informaþiile din secvenþa 1 a temei, manifestând coerenþã, rigoareºi gândire criticã, inclusiv comentarii atitudinal-valorice; titlul este la liberã alegere.


Parte din procesul deosebit de complex ºi rapid al globalizãrii, conþinutul nucleului (texte,ilustraþii), împreunã cu argumentul temei, ajutã la identificarea unor caracteristici ale contextuluieconomic, social-politic ºi cultural-istoric al epocii. Pentru aprofundarea problemei, serecomandã, odatã cu parcurgerea bibliografiei de referinþã – atent indicatã ºi dimensionatã deprofesor – selectarea, de cãtre fiecare elev, din ziare ºi reviste, din CD-uri etc., de informaþii ºiilustraþii referitoare la manifestãrile globalizãrii, în toate domeniile vieþii umane, cu precãderecele conexate cu zona sa rezidenþialã. Este indicat ca fiecare sursã sã fie însoþitã de comentariivalorice, critice proprii.


„1. Redefinirea cetãþeniei:O nouã dimensiune acetãþeniei îºi face apariþia, careeste denumitã cetãþenieglobalã. Aceasta combinãconceptul tradiþional decetãþenie, legat de exercitareadrepturilor politice ºi legale,cu obligaþii, cum ar fi votul.Într-adevãr, a fi cetãþeanglobal în ziua de azi înseamnãa fi mai critic cu privire la ceeace consumi ºi la condiþiile încare au fost produse bunurileºi a fi mai conºtient deproblemele globale, cum ar fisãrãcia care afecteazã lumea,problemele de mediu sauviolenþa […].

2. Creºterea mobilitãþii ºicomunicaþii mai rapide: […]Aceasta ne dã ocazia sãîmpãrtãºim ºi sã învãþãm uniide la alþii ºi de la alte culturi,învãþând sã fim mai toleranþi ºisã ne respectãm mai mult.3. Deschiderea treptatã agraniþelor: Ar trebui sãfaciliteze dezvoltarea ºiaplicarea sistemelor juridiceregionale ºi transnaþionale deprotecþie a drepturilor omului,care pot corecta încãlcãriledrepturilor omului. CurteaEuropeanã a DrepturilorOmului este un exemplu desistem regional de protecþie adrepturilor omului eficient.”

147

CONSECINÞELE GLOBALIZÃRII2.

2.1.A. ASPECTE POZITIVE ASUMATE ALE GLOBALIZÃRII

Reputaþi specialiºti apreciazã cãglobalizarea în sine nu este nicibunã, nici rea. Ea a fãcut – ºipoate face – foarte mult bine, dar,în acelaºi timp, în multe zone alelumii, a produs – ºi produce –sãrãcie ºi instabilitate. Existãfoarte multe controverse cuprivire la consecinþele actuale ºipotenþiale ale globalizãrii; seidentificã numeroase dileme ºi,în multe cazuri, nu existãrãspunsuri clare.

La Summitul Mondial alSocietãþii Informaþiei (Tunis, 16-18 noiembrie 2005), cea maimare reuniune internaþionalãorganizatã vreodatã sub egidaONU (23.000 de participanþi, din170 de þãri), s-a relevat cãInternetul a devenit agentul unorschimbãri revoluþionare în toatesferele de activitate. Din pãcate,din cele ºase miliarde de locuitoriai planetei, doar un miliardbeneficiazã de accesul la reþeauainformatizatã mondialã.

Utilizatori internet

Þara Milioane Procent din populaþieSUA 185,5 63%Japonia 78,0 61%Germania 47,1 57%România 4,9 22%China 99,8 8%


„Reducerea suveranitãþiistatelor: Dacã guvernele audin ce în ce mai puþin controlasupra deciziilor-cheie care lepot afecta economiile ºi, înconsecinþã, bunãstareaoamenilor, cele mai puternicecompanii transnaþionale,structuri interguvernamentaleºi instituþii financiare privateau o influenþã din ce în cemai mare ºi tind sã acþionezeîn acelaºi mod ca ºiguvernele […].«Concentrare asupraaspectelor economice»:Consideraþiile economice iau

locul consideraþiilor politice ºisociale. […]Omogenizare: Uniiargumenteazã cã ameninþareade a trãi într-o societate unicãintegratã cu modele decomportament social ºi culturalstandardizate ne-ar condiþionasã mâncãm aceeaºi mâncare, sãascultãm aceeaºi muzicã sau sãprivim aceleaºi filme, indiferentunde trãim ºi care estenaþionalitatea noastrã. Aceastãsituaþie ar nega specificitateafiecãrei þãri ºi ar viola dreptulnostru de a ne bucura depropriile noastre culturi.”

148

RUI GOMES a asiguratcoordonarea proiectului ºieditarea finalã a Manualului deeducaþie pentru drepturileomului (este ºi unul dintre ceiopt autori), manual elaborat încadrul Programului de Educaþiepentru Drepturile Omului alDirectoratului pentru Tineret ºiSport al Consiliului Europei. Elpoate fi folosit de cãtre oricineeste interesat de drepturileomului, democraþie sau cetãþenie.

RUI GOMES (coordonator proiect) – Repere. Manual de educaþiepentru drepturile omului, Consiliul Europei, Institutul Intercultural,Timiºoara, 2004, p. 418 ºi pp. 420-421.

2.2.A. AVANTAJELE MCDONALDIZÃRII

„[…] Procesul Mcdonaldizãrii aevoluat extraordinar ºi pentrucã a condus, fãrã îndoialã, laschimbãri pozitive. Iatã cîtevaexemple concrete:– Procurarea de bunuri ºiservicii depinde mult mai puþindecît înainte de timp sau delocalizarea geograficã; oameniipot face lucruri care înainte nu

erau posibile, cum ar fi sãobþinã bani sau un extras decont la miezul nopþii. […]– Alternative mult maieconomice la bunuri ºi serviciila comandã, scumpe, decioamenii îºi pot permite lucruricare înainte le erauinaccesibile.[…]– Într-o lume aflatã întransformare rapidã,nefamiliarã, aparent ostilã,sistemul Mcdonaldizat esteprin comparaþie un mediustabil, familiar ºi sigur, careoferã confort. […]– Existã o mai mareprobabilitate ca oamenii sã fietrataþi egal, indiferent de rasã,sex sau clasã socialã.– Inovaþiile tehnologice ºiorganizaþionale sunt mult mairapid ºi mai uºor difuzate prinreþele de operatori identici.– Produsele unei culturi suntmult mai uºor difuzate cãtrealte culturi.”

GEORGE RITZER este unul dintrecei mai cunoscuþi sociologiamericani contemporani. Carteaeste un bestseller, una dintre celemai importante ºi influente cãrþiapãrute în ultimii 50 de ani, oreferinþã obligatorie pentrustudenþii facultãþilor desociologie din America.

2.1.B. PROVOCÃRI-CHEIE ALE GLOBALIZÃRII


„[…] De exemplu,Mcdonaldizarea a produs unnumãr mare de efecte negativeasupra mediului. Unul dintreele este efectul secundar alnevoii de a cultiva cartofiuniformi pentru a producecartofi prãjiþi într-un modprevizibil. Fermele uriaºe de pecoasta de nord-vest aPacificului care produc acumastfel de cartofi folosescsubstanþe chimice pe scarãlargã. Mai mult, necesitatea de aobþine un cartof prãjit perfectpresupune cã cea mai mareparte a cartofului se pierde, iarresturile se folosesc ca hranãpentru animale sau caîngrãºãmânt. Pânza freaticã dinzonã are acum o concentraþiemare de nitraþi, datoritã,probabil, îngrãºãmintelor ºi

dejecþiilor animale. Mai sunt ºialte probleme ecologice asociateMcdonaldizãrii industriei fast-food: tãierea pãdurilor pentru aproduce hârtie pentru ambalaj,efectele nocive alepolistirenului sau ale altormateriale folosite la împachetat,cantitatea enormã de nutreþurinecesare pentru creºtereaanimalelor care intrã înprocesul de producþie etc. […]Astfel de critici pot fi extinsela toate aspectele lumii în cursde Mcdonaldizare. Deexemplu, la deschidereaparcului de distracþii EuroDisney, un politician francez aspus cã «acesta va bombardaFranþa cu creaþii rupte detradiþie, care sunt pentruculturã ceea ce fast-food-ul estepentru gastronomie».”

149

APLICAÞIE1. Care este poziþia voastrãfaþã de Mcdonaldizare?Argumentaþi!2. Existã în localitateavoastrã un fast-food?Caracterizaþi-l dinperspectiva avantaje-dezavantaje.

2.2.B. O CRITICÃ A MCDONALDIZÃRII

GEORGE RITZER – Mcdonaldizarea societãþii, Bucureºti, Edituracomunicare.ro, 2000, pp. 29-30.

2.3.A. GLOBALIZAREA – PROPAGARE A BINELUI

„[…] Globalizarea poate fi oforþã de propagare a binelui:globalizarea ideilor privitoarela democraþie ºi la societateacivilã a schimbat modul degândire al oamenilor, în vremece miºcãrile politice produse lascarã mondialã au dus lauºurarea poverii datoriilor ºi laadoptarea tratatului cu privirela minele terestre. Globalizareaa fãcut ca sute de milioane deoameni sã ajungã la un nivel detrai superior celui la care ei saumajoritatea economiºtilor s-ar

fi gândit nu cu mult timp înurmã. Globalizarea economiei aadus foloase þãrilor care auprofitat de ea identificând noipieþe de export ºi atrãgândinvestiþiile strãine. Chiar ºi aºa,þãrile care au avut cel mai multde câºtigat au fost cele careºi-au asumat propria soartã ºiºi-au dat seama de rolul pe carestatul îl poate juca în procesuldezvoltãrii, renunþând a se maibaza pe ideea unei pieþecapabile sã-ºi rezolve singurãproblemele.”

JOSEPH STIGLITZ, în prezent,profesor la UniversitateaColumbia, SUA, a primit PremiulNobel pentru economie (2001) ºia fost prim-vicepreºedinte ºieconomist-ºef al Bãncii Mondiale(1997-2000). Acordã asistenþã despecialitate guvernelor dindiferite þãri ale lumii. Foartepuþini specialiºti sunt mai înmãsurã decât el sã-ºi spunã pã-rerea cu privire la globalizare.

2.3.B. GLOBALIZAREA – PROPAGARE A RÃULUI

„[…] Pentru milioane de oameni,însã, globalizarea nu a adusnimic. Situaþia multora chiar s-aînrãutãþit, locurile lor de muncã

fiind desfiinþate, iar traiuldevenind mai nesigur. Aceºtioameni s-au simþit tot maineputincioºi în faþa unor forþe pe


care nu le puteau controla. ªi-auvãzut democraþiile subminate,iar culturile, erodate.

Dacã globalizarea va continuasã se desfãºoare ca pânã acum,dacã noi vom continua sã nuînvãþãm din greºelile noastre,acest proces nu numai cã nu vareuºi sã încurajeze dezvoltarea,dar va continua sã producãsãrãcie ºi instabilitate. Fãrãreformã, reacþia de împotrivirecare s-a declanºat deja se vaamplifica, iar nemulþumirea înprivinþa globalizãrii vacreºte. […]”

150

APLICAÞIE1. Argumentaþi posibilultitlu al fotografiei: „Un copildin Asia «fabricã»renumitele mingi Nike”.2. Susþineþi apreciereareferitoare la miºcãrileantiglobalizare cu exempledin sursele temei (2.1-2) saudin evenimentele cotidienespecifice procesului deglobalizare. Listaþi ºiargumentaþi exemplele!

JOSEPH E. STIGLITZ – Globalizarea. Speranþe ºi deziluzii,Bucureºti, Editura Economicã, 2005, pp. 378-379.

APLICAÞIE1. Studiaþi individual, apoi în perechi ºi în grupuri mici (3-4 elevi), toate sursele secvenþei 2 –

Consecinþele globalizãrii – pentru a identifica ºi nota pe caiete consecinþele pozitive ºinegative ale globalizãrii. Adãugaþi efecte ale globalizãrii în viaþa de zi cu zi.

2. Ordonaþi consecinþele globalizãrii într-un tabel ºi, concomitent, realizaþi o corespondenþã a acestoracu o valoare a democraþiei pe care o reflectã sau o încalcã; tabelul va avea structura de mai jos:

3. Subdivizaþi componentele vieþii umane (în cadrul consecinþelor pozitive – negative) – ex.:politicã/reducerea suveranitãþii statelor, cetãþenie globalã etc. – ºi ierarhizaþi-le, argumentândpoziþionarea prin organizarea unei dezbateri cu întreaga clasã.

4. Dupã analiza opiniilor unor reputaþi specialiºti referitoare la globalizare ºi la consecinþele ei, expli-caþi poziþia lor – ºi a voastrã – faþã de omul-cetãþean ºi valorile lui în cadrul complexului proces.

5. Care este poziþia voastrã faþã de Mcdonaldizare? Realizaþi un eseu scurt, de cel mult 100 decuvinte, în care sã vã argumentaþi punctul de vedere.

Componente Consecinþepozitive Valoarea afirmatã Consecinþe

negativeValoareaîncãlcatã

EconomicãSocialãCulturalãPoliticã

SUGESTII PENTRU ACTVITÃÞI VIITOARERecomandãm un joc de rol: dupã studierea atentã a secvenþei II – Consecinþele globalizãrii –,împãrþiþi-vã în cinci echipe, cu urmãtoarele roluri: politicieni (putere-opoziþie), întreprinzãtori,ecologiºti, etnologi, reprezentanþi ai autoritãþii locale. Dezbateþi, la nivelul echipei, consecinþele glo-balizãrii. Câte un reprezentant va prezenta decizia grupului (subgrupului) pro sau contra globalizare.Un rol deosebit în formarea atitudinilor ºi interiorizarea unor valori poate sã-l aibã realizarea decãtre elevi a unui portofoliu cu titlul „Live 8” (LIVE AID). Dupã cum se ºtie, în data de 2 iulie2005, peste 130 de artiºti ºi trupe solo – printre care Madonna, Elton John, Paul McCartney, PinkFloyd, Sting, U2 – au cântat în faþa a circa 1,5 milioane de participanþi la concertele organizate înoraºe mari din statele membre ale organizaþiei G8. Sub motto-ul „Faceþi din sãrãcie istorie”, celmai mare eveniment muzical din toate timpurile (5,5 miliarde de oameni au urmãrit la T.V.concertele) a marcat debutul campaniei „Lungul drum cãtre dreptate”.


„[…] Democraþia este îndificultate. Cum sã-i faci pecetãþeni sã înþeleagãmetamorfoza în curs, pentrucare nimeni nu i-a pregãtit, înspecial în Europa, unde fiecareaºtepta confortul unui statprovidenþã? […]

Presiunea globalizãrii spargemonopolurile serviciilorpublice. Controlul exercitatîntotdeauna în istorie de cãtreputerea politicã asupra banilor,informaþiei ºi educaþiei, esteinoperant. Centralismul esteinadaptat experimentãrilorîntreprinse de pionieri. Statuleste constrâns sã-ºiredefineascã misiunile,reducându-le la esenþial. El estesupus la o schimbare adimensiunii: prea mic, nu arenici o greutate în negocieri lascarã mondialã, de undeinevitabila înmulþire agrupãrilor regionale. Dar cumsã pãstrezi identitãþile naþionalecare au stat pânã acum la bazasolidaritãþii cetãþenilor? Pentrua construi ce societate? Cum sãguvernezi diversitatea detradiþii ºi interese? ªi cum sãfaci sã aparã o culturãidentitarã nouã, în interiorulcãror frontiere virtuale?[…]”

151

GLOBALIZAREA ªI IDENTITATEA NAÞIONALÃ3.

3.1. REDEFINIREA ROLULUI STATULUI

Ce se întâmplã cu statul,identitatea naþionalã ºi valorilecultural-spirituale?Subminarea valorilor tradiþionalepare sã fie realã, iar orientãrilespecialiºtilor sunt diferite;concepþia referitoare la natura ºila rolul statului variazã în funcþiede ºcoli.

Filosoful YVES BRUNSWICK estepreºedinte de onoare al BirouluiInternaþional al Educaþiei ºivicepreºedinte al Comisieifranceze pentru UNESCO.ANDRÉ DANZIN este de un sfertde veac consultant al ComisieiU.E., al NATO ºi al UNESCO,unde este preºedinte de onoare alprogramului interguvernamentalde informaticã.

http://www.iqi.ru/indexes/¬Globalization.gif

YVES BRUNSVICK, ANDRÉ DANZIN – Naºterea unei civilizaþii..ªocul globalizãrii. Apud: www.globalizarea.com

3.2. ADEVÃRUL ECONOMIªTILOR ªI ADEVÃRUL POLITOLOGILOR

„În miºcarea actualã aglobalizãrii, deþinãtorii de capitalºi managerii par sã aibã un rolprimordial. Frontierele tind sãdisparã, mijloacele financiare decare dispun firmele se dezvoltã,iar deciziile politice sunt multinfluenþate de situaþia economicãinternã. Ponderea relaþiilorcomerciale ne conduce laîntrebarea urmãtoare: statul, camaterializare a opþiunilorcetãþenilor aparþinând unei

aceleiaºi naþiuni, mai este încãun actor important în relaþiileeconomice internaþionale?Rãspunsul este afirmativ înmãsura în care puterea publicãhotãrãºte, prin politica sa,numeroase elemente esenþialeale economiei naþionale ºiadministreazã relaþiile externe,fie cã acestea sunt conflictuale,fie cooperante. Economiºtiiprivilegiazã comportamenteleîntreprinderilor ºi ale

BERNERD GUILLOCHON a inclusîn volumul sãu Globalizarea – osingurã planetã, proiectedivergente mai multe anexe; una,foarte valoroasã, se numeºteDezbateri – aici SUZAN GEORGE(membrã a Miºcãrii internaþionaleATTAC) ºi MARTIN WOLF (fosteconomist al Bãncii Mondiale ºieditorialist la „Financial Times”)îºi confruntã punctele de vedereasupra rolului statului.


consumatorilor, pe cândpolitologii considerã cã actorulprincipal al relaþiilorinternaþionale nu este

întreprinzãtorul, ci statul.Adevãrul se situeazã, fãrãîndoialã, undeva între cele douãviziuni, puþin prea radicale.

Istoria ideilor economicedezvãluie existenþa uneidezbateri în toatã regulareferitoare la acest punct.”

152

BERNARD GUILLOCHON – Globalizarea – o singurã planetã, proiecte divergente, Mica EnciclopedieLarousse, Enciclopedia RAO, 2003, p. 78.

APLICAÞIE1. Analizaþi individual ºi apoi în perechi sursele 3. 1-2 ºi desprindeþi redefinirea rolului statului,din perspectiva funcþiilor interne ºi externe, cu implicaþii în viaþa oamenilor. Treceþi rezultateleîn tabelul de mai jos:

2. Pornind de la întrebarea „Cine deþine adevãrul, economiºtii sau politologii?”, realizaþi o dezbatere.Vã puteþi situa, fiecare dintre voi, pe una dintre urmãtoarele poziþii: pro, indeciºi sau contra.

Exercitarea funcþiilor interne Exercitarea funcþiilor externeConsecinþe pozitive Consecinþe negative Consecinþe pozitive Consecinþe negative

3.3. ROMÂNII SE AFLÃ ÎNTR-UN MOMENT CRUCIAL

„Orice în lumea asta se explicãmai întâi de toate prinistorie.[…] Istoria a însemnatînsã, pe de altã parte, ºicristalizarea unui anume tip decivilizaþie ºi a unei identitãþiromâneºti. […]Românii se aflã într-un momentcrucial; recuperând ceea ce semai poate recupera din trecutsau ceea ce meritã, trebuie sãconstruiascã ceva nou, în acordcu lumea de astãzi, ºi, cel puþinse poate spera, mai durabil ºimai stabil. Vor reuºi oare?Atuurile nu sînt neglijabile.[…]În plus, românii au dovedit

întotdeauna o extraordinarãcapacitate de a recepta modele.Au avut, e drept, ºi înclinareade a le trata superficial ºi de anu persevera în aplicarea lor.Rigoarea, disciplina ºiperseverenþa nu au fost chiarprimele lor calitãþi: este ceeace-i separã mai profund detipul occidental de civilizaþie.Fãrã a-ºi pierde sufletul,românii au de fãcut, înmentalitãþi ºi comportamente,mãcar un pas spre Occident.România are nevoie de Europa[…]. Dar ºi Europa are nevoiede România.[…]”

LUCIAN BOIA (n. 1944),universitar bucureºtean din 1967,anul când a absolvit Facultatea deistorie a Universitãþii, unde acumeste profesor titular, are o bogatãoperã ºi carierã internaþionalã.Secretar general ºi vice-preºedinte al Comisiei Inter-naþionale de Istorie a Istorio-grafiei: 1980-1990; Directorfondator al Centrului de Istorie aImaginarului din 1993.

LUCIAN BOIA – România: þarã de frontierã a Europei, Bucureºti,Editura Humanitas, 2001, pp. 269-270.

3.4. NOUA REALITATE CULTURALÃ „GLOBALÃ”AFECTEAZÃ „SPECIFICITATEA”?

„Europa ºi-a realizat unitatea înjurul unor valori ideologiceesenþiale: democraþie, libertate,drepturile omului, pluralism,economie liberã de piaþã.Aceastã Europã fascineazã,obsedeazã, constituie unadevãrat model, un ideal

pentru conºtiinþele estice.Regimurile totalitare comunistedin Est au combãtut cu vioenþãtocmai aceste valori. […]Ideea de «Europa» esteconcuratã tot mai insistent deideea de «globalizare», cutendinþa de a se suprapune ºi a


se impune integral. S-ar pãreacã noua realitate culturalã«globalã» defavorizeazãprofund micile culturi precuma noastrã, care ar pierde astfel,

prin integrare, „specificitatea”.În realitate, «integrarea» –adevãratã obsesie naþionalã –nu dispare, ci doar îºi schimbãconþinutul ºi mai alesmecanismul. […]În sfârºit, «Europa» seidentificã tot mai mult, pentrupãtura cultivatã, cu ideea delibertate, spirit critic,democraþie ºi progres. Dupãdecenii de dictaturã deextremã dreaptã ºi extremãstângã, o «evadare» în «Europaliberalã» – într-un spaþiu fãrãcenzurã, dogme, normative ºifundamentalisme – reprezintão condiþie nu numai desupravieþuire ºi salvare, dar ºide progres prin realizareagradualã în România a ideii delibertate integralã în toatedomeniile.[…]”

153

ADRIAN MARINO (1921-2005),distins cãrturar de talieeuropeanã. Cartea sa PentruEuropa. Integrarea României.Aspecte ideologice ºi culturale adevenit bibliografie obligatoriepentru orice facultate saumasterat de studii europene. Elcontinuã o serie „europeanã”anterioarã, începutã cu Olé!España, Carnete europene,Prezenþe româneºti ºi realitãþieuropene, Evadãri în lumea liberã.

ADRIAN MARINO – Pentru Europa. Integrarea României. Aspecteideologice ºi culturale, Ediþia a II-a, revãzutã ºi întregitã, Iaºi, EdituraPolirom, 2005, p. 135; pp. 271-272 ºi p. 275.

APLICAÞIEAnalizaþi sursele 3. 3-4 ºi rãspundeþi în scris la sarcinile formulate mai jos:1. Care sunt primele calitãþi ale Occidentului european în viziunea istoricului Lucian Boia?Putem sã ni le însuºim? Argumentaþi!2. Consideraþi cã globalizarea culturalã nu defavorizeazã profund micile culturi? Explicaþi.

SUGESTII PENTRU ACTIVITÃÞI VIITOAREViitorul statului ºi al specificitãþii culturale, adaptarea instituþiilor ºi a normelor tradiþionale suntprobleme fundamentale ale contemporaneitãþii. De asemenea, integrarea noastrã în UniuneaEuropeanã, în cadrul larg al globalizãrii, reprezintã o condiþie de existenþã ºi de progres. Serecomandã realizarea unor mape tematice, cu denumirea secvenþei, prin investigaþii directe ºi acelor specifice Istoriei orale, cu urmãtoarea structurã: cunoºtinþe, competenþe, valori ºi atitudini.Este bine ca alãturi de surse, variante de aplicaþii ºi extinderi sã includem multe imagini ºi hãrþi,mai ales cu dinamica procesului, a fenomenului, a evenimentului.


„[…] Cred cã globalizarea […]poate fi un factor al bunãstãriiºi are potenþialul de a aducebogãþia tuturor, în special celorsãraci. Mai cred însã cã, dacãaºa stau lucrurile, felul în carese desfãºoarã procesulglobalizãrii, inclusiv acordurilecomerciale internaþionale, careau jucat un rol atât deimportant în eliminarea acelorbariere ºi politicile impuseþãrilor în curs de dezvoltare înacest proces, trebuie sã fieradical regândit.”

154

DEZVOLTAREA UNEI CONªTIINÞEUNIVERSALE4.

4.1. REGÂNDIREA PROCESULUI GLOBALIZÃRII

Este necesar sã se rãspundã lanumeroase întrebãri în legãturãcu Omul ºi viitorul sãu, cuposibilitatea de a dezvolta oconºtiinþã universalã, care sãcuprindã ca principale valori„drepturile omului, democraþiapluralistã ºi egalitatea tuturoroamenilor.” Rãspunsurile suntnecesare pentru ca generaþiileviitoare sã nu fie pedepsite deopþiunile prezentului.

JOSEPH E. STIGLITZ – Globalizarea. Speranþe ºi deziluzii,Bucureºti, Editura Economicã, 2005, p. 10.

4.2. ESTE OMENEªTE POSIBIL

„[…] Daþi-mi voie sã vã ofer olistã cuprinzând unele dintrecele mai mari rele – dupãpãrerea mea – care pot firemediate sau ameliorate princooperare socialã: sãrãcia;ºomajul ºi alte forme similarede insecuritate socialã; boala ºi

suferinþa; cruzimea penalã;sclavia ºi alte forme deservitute; discriminarea socialãºi religioasã; lipsa deoportunitãþi educaþionale;deosebirile rigide de clasã;rãzboiul […].Nu ºtim ce ne va aduceviitorul. Însã realizãriletrecutului ºi cele ale vremiinoastre ne aratã ce esteomeneºte posibil. Ele ne potînvãþa cã deºi ideile suntpericuloase, noi putem învãþadin greºelile noastre cum sã lefacem faþã, cum sã le abordãmcritic, cum sã le îmblânzim ºicum sã ne folosim de ele îneforturile noastre de a neapropia încã puþin de adevãrul ascuns.”

KARL RAIMUND POPPER (1902-1994), filosof ºi logician deorigine austriacã, naturalizat înAnglia, este cunoscut pentruscrierile sale de filosofie politicã– „Societatea deschisã ºiduºmanii ei”, „În cãutarea uneilumi mai bune” ºi epistemologice– „Conjecturi ºi infirmãri”.

KARL R. POPPER – Conjecturi ºi infirmãri. Creºterea cunoaºteriiºtiinþifice, Bucureºti, Editura Trei, 2001, p.473 ºi 480.


„Cetãþean este acela care seintereseazã de treburilepublice, de viaþa celorlalþi, deevenimentele din oraº, adicãde «ceea ce nu îl priveºte» înmod special. Cetãþean esteacela care considerã cã aredreptul ºi datoria sã participela viaþa colectivã, sã ia parte ladeciziile publice, sã-ºimanifeste voinþa în legãturã cutreburile comunitãþii.[…]Probabil cã singura valoare înacelaºi timp religioasã, eticã ºipoliticã ce pare în mãsurã sãdevinã universalã estetoleranþa. Ea nu desemneazãaltceva decât recunoaºtereaCeluilalt ca fiind Celãlalt […].Toleranþa înseamnãrecunoaºterea nu numai aexistenþei Celuilalt, ci ºi avalorii sale ºi a valorilor sale.

Toleranþa este în aceeaºimãsurã o virtute filosoficã,eticã ºi politicã. Este rodulraþiunii transculturale, alconºtiinþei universale […].O modalitate de a definimodernitatea care esteechivalentã atâtor altora constãîn a analiza felul cum definimastãzi solidaritatea […]Solidaritatea este altceva. Estefelul în care modernitateapoate aplica principiulrecunoscut de secole de toatereligiile conform cãruia «toþioamenii sunt fraþi». […]«Referinþa universalã» pe careo au în vedere ºi pe care ocautã sociologii, etnologii,intelectualii ar face posibilãcrearea unei comunitãþi care,sub anumite aspecte, sãînglobeze toate spiritele.”

155

GÉRARD LECLERC, autor dereferinþã în domeniu, a studiatpentru Mondializarea culturalã…peste 225 de lucrãri. Volumul aapãrut în anul 2000, la PressesUniversitaires de France.La finalul Introducerii – De lamondializarea schimburilor lamondializarea culturalã –,reliefeazã: „De acum înaintetrebuie sã aprofundãm conceptelede timp mondial (unificat), despaþiu-lume (unic), tulburat demutaþiile transporturilor ºivitezei, de apariþia instantaneuluiºi a comunicãrii în direct, deavioanele cu reacþie pentrupasageri ºi de comunicareaelectronicã.“

4.3. CETÃÞEANUL, TOLERANÞA ªI SOLIDARITATEA UMANÃ

GÉRARD LECLERC – Mondializarea culturalã. Civilizaþiile puse laîncercare, Chiºinãu, Editura ªtiinþa, 2003, pp. 348-349 ºi 359-361.

4.4. O MODIFICARE FUNDAMENTALÃ A VALORILOR

„De schimbarea paradigmei dela modernism lapostmodernism se leagã ºi omodificare fundamentalã avalorilor: de la o ºtiinþã lipsitã

de eticã la o ºtiinþãresponsabilã din punct devedere etic; de la o tehnocraþiecare îl dominã pe om la otehnologie care sã serveascãumanitãþii omului; de la oindustrie care distruge mediulînconjurãtor, la o industrie carepromoveazã adevãrateleinterese ºi necesitãþi aleomului, la unison cu natura; dela o democraþie de drept formalla o democraþie trãitã, în caresunt împãcate libertatea ºidreptatea.”

HANS KÜNG (n.1928) a realizat –dupã opinia filosofului ANDREIMARGA – „cea mai cuprinzãtoaresintezã consacratã de un creºtinsubiectului mereu crucial pentrucultura lumii civilizate, aliudaismului.”Monografia profesorului deteologie ecumenicã alUniversitãþii din Tübingen sealãturã celorlalte douã consacratecreºtinismului ºi islamului; toatetrei constituie o operã din celemai proeminente în teologia,filosofia ºi istoria culturalã aepocii globalizãrii. Textul ales seîncadreazã întrebãrii: Ce vrea sãspunã termenul depostmodernism?

HANS KÜNG – Das Judentum, München, Piper Verlag, 1991.Apud: „România literarã”, Nr. 34/31 august-6 septembrie 2005 (AnulXXXVIII), p. 27.


„A devenit deja obiºnuit sãvorbim despre lume ca despreun «sat mondial». Globalizareaeste asociatã în general cuposibilitãþi ºi riscuri sporitepentru comerþ, cooperare ºicomunicare. Dar adevãrataprovocare a globalizãrii rãmânedezvoltarea unei conºtiinþeuniversale a cãrei principalãvaloare sunt drepturile omului,democraþia pluralistã ºiegalitatea tuturor oamenilor.”

156

4.5. „ADEVÃRATA PROVOCARE A GLOBALIZÃRII”

WALTER SCHWIMMER (n.1942)a semnat Prefaþa lucrãrii Repere…în calitatea sa de Secretar Generalal Consiliului Europei; este oînaltã oficialitate cu credinþã înputerea educaþiei.

WALTER SCHWIMMER – Prefaþã la RUI GOMES (coordonatorproiect) – Repere. Manual de educaþie pentru drepturile omului cutineri, Consiliul Europei, Institutul Intercultural, Timiºoara, 2004, p.9.

4.6. „EUROPA TREBUIE SÃ SE DESCHIDÃ SPRE O LUME ÎN SCHIMBARE”

„Pentru a promova libertatea,securitatea ºi prosperitateatrebuie sã culegem, nu sãrespingem binefacerileglobalizãrii. Europa trebuie sãse deschidã spre o lume înschimbare ºi sã se angajeze înaceste schimbãri, potrivitvalorilor ºi principiilor ei. […]În condiþiile globalizãrii, rolulpe plan extern al UE devine ºimai important. Trebuie sãcontinuãm sã stabilizãm

vecinãtatea noastrã imediatã, sãne angajãm în relaþii active cujucãtori globali existenþi sauemergenþi. O însemnãtateesenþialã o reprezintã încheierearundei negocierilor asupracomerþului, care sã sprijineschimburi libere ºi corecte.Trebuie sã aplicãm valorilenoastre în ce priveºtesolidaritatea ºi drepturile umanela scara întregii lumi. […]UE trebuie sã se deschidã – peplan intern – între statelemembre ºi între cetãþeni ºiinstituþii, iar pe plan externcãtre restul lumii, atât ceabogatã, cât ºi cea sãracã.Trebuie, de asemenea, sã nedeschidem, ºi aceasta are oînsemnãtate crucialã, sprereînnoire ºi reformã. O UniuneEuropeanã deschisã poate ºitrebuie sã fie un actor eficaceîn lumea globalizãrii. O UniuneEuropeanã deschisã va câºtigaîncrederea cetãþenilor sãi ºi vaarãta cã dacã ea nu exista, ar fitrebuit inventatã.”

Portughezul JOSÉ MANUELBARROSO (n.1956) estePreºedinte al Comisiei Europene.A fãcut primul pas importantpentru carierã la sfârºitul anilor’70, odatã cu înscrierea înPartidul Social Democrat.În anul 1993, a fost numit decãtre Forumul EconomicMondial, „liderul global alviitorului”.

JOSÉ MANUEL BARROSO, în „International Herald Tribune”.Apud: „Adevãrul”, Nr. 4738/ 27 septembrie 2005, p. 87.


157

APLICAÞIE1. Folosiþi dovezile incluse în cadrul surselor 4.1-6 ºi cunoºtinþele voastre anterioare, pentru a

rãspunde la întrebãrile de mai jos; puteþi lucra individual, în perechi sau în grupuri. Formulaþirãspunsuri în scris.a. Procesul globalizãrii trebuie regândit? Dacã da, de ce? Dacã nu, de ce?b. Explicaþi pe ce se bazeazã afirmaþia cã ºi unele dintre cele mai mari rele ale umanitãþii „pot

fi remediate sau ameliorate”?c. Ce înseamnã, în zilele noastre, conceptul de cetãþean? Exemplificaþi prin acþiuni din

comunitate!d. Cum se manifestã, în zilele noastre, toleranþa? Daþi exemple concrete din ºcoalã!e. Cum definim, în zilele noastre, solidaritatea? Exemplificaþi!f. Explicaþi de ce sunteþi de acord sau de ce nu sunteþi de acord cu aprecierea savantului Hans

Küng cã, în epoca postmodernã, se modificã fundamental valorile.g. Care este adevãrata provocare a globalizãrii, în concepþia lui Walter Schwimmer? Este

posibil? Argumentaþi!h. Ce roluri are Uniunea Europeanã pe plan intern ºi extern, în condiþiile globalizãrii?

2. Pornind de la conþinutul (textele ºi imaginile) secvenþei 4 – Dezvoltarea unei conºtiinþeuniversale – realizaþi un eseu de cel puþin 250-300 de cuvinte cu acelaºi titlu ca al temei.Urmãriþi, în eseul vostru, structura ideaticã indicatã mai jos:a. Gestionarea schimbãrilor din „satul mondial”;b. Diversitatea actorilor globalizãrii ºi a rolurilor lor;c. Principiile ºi valorile lumii postmoderne; promovarea valorilor conºtiinþei universale;d. Uniunea Europeanã – „dacã nu exista ar fi trebuit inventatã”;e. Implicarea activã personalã în viaþa societãþii, asumarea responsabilitãþilor cetãþeneºti.

SUGESTII PENTRU ACTIVITÃÞI VIITOAREO mare eficienþã educaþionalã o poate avea „Turul galeriei” – metodã de învãþare prin colaborare,prin care elevii sunt îndemnaþi ºi susþinuþi sã-ºi exprime opiniile referitoare la soluþiile date uneiprobleme – sau „Metoda mozaicului”, metoda grupurilor interdependente, care promoveazãînvãþarea prin colaborare ºi cooperare între elevi. Menþionãm cã ambele metode pot fi folosite înabordarea temei Dezvoltarea unei conºtiinþe universale. Pentru eseu, câte un grup de elevi poateavea ca temã de studiu unul dintre aspectele tematice indicate.Constituirea unui Glosar de termeni din domeniul globalizãrii necesitã, de asemenea, gândirecriticã cu privire la manifestãrile, cauzele ºi consecinþele globalizãrii.

EVALUAREA SUMATIVÃRealizarea unei dezbateri cu întreaga clasã, cu tema „Omul în centrul globalizãrii”, sau a unuieseu de cel puþin 1200 de cuvinte, cu acelaºi titlu ºi cu o structurã problematicã constituitã, înprincipal, din titlurile secvenþelor temei. Structura problematicã poate fi constituitã ºi dinproblematica Aplicaþiei 1 (a-h). Dezbaterea/eseul trebuie sã evidenþieze rolul istoriei în viaþaprezentã ºi ca factor de predicþie a schimbãrilor, atitudinea pro-activã în viaþa socialã, cuasumarea responsabilitãþilor cetãþeneºti.

Secolul al XX-lea s-a singularizat prin extinderea opresiunilor,persecuþiilor, exterminãrilor, prin sistematizarea genocidului ºi aexterminãrii unei întregi populaþii prin înfometare organizatã,prin conceperea în teorie ºi prin realizarea în practicã aregimurilor politice de asuprire cele mai perfecþionate, care auînrobit miliarde de oameni. Totuºi, trebuie sã recunoaºtem cã totîn acest secol s-a repus pe fundamentul dãruirii umanedemocraþia ca valoare teoreticã ºi practicã de referinþã a uneisocietãþi civilizate.

În acest secol, majoritatea formelor de conflict au produs în modsemnificativ o mutaþie majorã, o mare decãdere moralã,atentându-se la viaþa oamenilor lipsiþi de apãrare – civilii – dinspatele frontului, nevinovaþi ºi mai ales neînarmaþi.

Aceste fapte s-au produs în momentul în care dezechilibrelecauzate de diverse orientãri politice ºi ideologice au inventatmarile rãzboaie ca instrumente de bulversare a raporturiloristorice de forþã. Rãzboaiele au avut un impact deosebit asuprasocietãþii (tema I). S-ar pãrea cã acest fenomen continuã ºi astãziºi va fi ºi mâine. Dar grija cea mare a noastrã ar trebui sã fie sã-iputem convinge pe oamenii în devenire, adicã pe elevi, cã paceatrebuie sã fie starea normalã, cã ea nu poate fi o continuare arãzboiului cu alte mijloace.

Cu toate acestea, în ultimul timp, o altã formã de rãzboi, avândcaracter asimetric ºi neconvenþional, terorismul (tema a II-a), adevenit un fenomen global. În orice loc de pe Terra poate apãreaºi se poate dezvolta. El nu mai este limitat de frontierele statale.Teroarea este un copil al corupþiei ºi al subdezvoltãrii.Terorismul angajeazã ºi pericliteazã prosperitatea socialã.

Astãzi, lumea este divizatã complet diferit faþã de secoleletrecute, în naþiuni care s-au adaptat sau nu noii economii, ºi deaceea coaliþia antiteroristã e alcãtuitã din state de pe toatecontinentele care dezvoltã o economie de piaþã funcþionalã. Luptacontra terorismului a redivizat ºi reorganizat lumea.

Un alt eveniment specific Europei Centrale ºi de Sud-Est a fostcãderea comunismului la sfârºitul deceniului al nouãlea alsecolului trecut. În acest amplu proces istoric s-a înscris ºiRomânia. Dupã o dictaturã comunistã care a lãsat urme adânci,

159

COOPERARE ªI CONFLICT

AUREL SOARE

AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFLICT

evenimentele din decembrie 1989 au creat premisele pentru caRomânia sã-ºi afirme vocaþia europeanã.

Integrarea europeanã ºi euroatlanticã (tema a III-a) a reprezentatpentru România – inclusiv la nivelul societãþii civile în formareºi consolidare – modalitatea cea mai adecvatã de a-ºi asiguradezvoltarea, stabilitatea ºi securitatea.

Progresele României pe calea aderãrii în NATO-UE ne întãrescconvingerea cã toate criteriile de integrare în cele douãorganizaþii sunt convergente ºi se susþin reciproc, constituindfundamentul unei modernizãri ºi dezvoltãri durabile a þãriinoastre în secolul al XXI-lea.

Pentru România, aderarea la NATO ºi UE înseamnã recunoaºtereafãrã echivoc a faptului cã þara noastrã împãrtãºeºte valorileoccidentale ºi cã ea aparþine definitiv civilizaþiei europene.

Toate pregãtirile pentru aderarea la cele douã organisme suntinstrumente ale accelerãrii reformelor economice ºi sociale careau ca scop sã aducã societatea româneascã pe calea stabilitãþii,bunãstãrii ºi normalitãþii.

Sursele pe care le folosim în cadrul acestui modul se referã lacâteva aspecte semnificative pentru fiecare problematicãanalizatã. În acest sens, limita de spaþiu ne-a impus o selecþiefoarte severã a izvoarelor.

Am ales acele surse istorice care sã-i punã pe elevi în situaþia dea-ºi remodela discursul propriu despre trecutul mai îndepãrtatsau mai apropiat, având ca punct de referinþã valoriledemocraþiei, pãcii ºi toleranþei.

160


Tema I. Impactul rãzboiului asupra societãþilor

Concepte – Rãzboi– Strategie

– Propagandã– Drepturile omului

Întrebãri cheie – Care este impactul rãzboiului asupra civililor?– Dar asupra societãþii în ansamblul ei?– În ce fel rãzboaiele secolului al XX-lea au generat mutaþii globale

asupra statelor lumii?

Cuvinte cheie – Colaboraþionism– Cenzurã– Conspiraþie– Erou– Mercenari– Mobilizare– Partizan

– Patriotism– Raþionalizare– Rechiziþie– Refugiat– Rezistenþã– Protest antirãzboi– Voluntar


– Aprecierea demnitãþii umane– Colaborare– Consecvenþa comportamentalã în

raport cu un set de valori asumate– Curaj– Toleranþã

– Flexibilitate ºi adaptare laschimbare

– Înþelegerea, acceptarea ºirespectarea diversitãþii

– Respingerea stereotipiilor– Solidaritate

Competenþele princurriculum de istorie

– Analizarea factorilor politici, sociali, economici ºi culturali carealcãtuiesc imaginea unei societaþi

Competenþele cetãþenieidemocratice

– Receptarea criticã a informaþiilor despre rãzboi

Rezultate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra impactului rãzboiului asupraoamenilor

Categorii de surse – Afiºe de rãzboi– Fotografii– Istorie oralã– Hãrþi– Literatura de specialitate

– Memorialisticã– Presa scrisã– Scrisori de pe front– Statistici

Metode – Brainstorming– Dezbaterea– Gândiþi, lucraþi în perechi– Interviul

– Investigaþia– Munca în grup– Proiectul

161

TABEL METODOLOGIC


Tema II. Terorismul – o ameninþare la adresa securitãþii mondiale

Concepte – Cult– Devianþã– Fanatism– Fundamentalism– Ideologie

– Ipoteza frustrãrii – Agresiuni– Psihopatie– Sociopat– Violenþã

Întrebãri cheie – Care este specificitatea terorismului în secolul al XX-lea?– Cum s-a schimbat acþiunea teroristã în lumea contemporanã?– Ce s-ar putea face pentru a dezamorsa pericolul terorismului?

Cuvinte cheie – Antiterorism– Contraterorism

– Terorism– Jihad


– Toleranþã– Înþelegerea, acceptarea ºi

respectarea diversitãþii– Consecvenþa comportamentalã în

raport cu un set de valori asumate

– Flexibilitate ºi adaptare laschimbare

– Aprecierea demnitãþii umane– Respingerea stereotipiilor


– Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei– Formularea de argumente referitoare la terorism– Examinarea consecinþelor directe ºi indirecte ale acþiunii umane


– Asumarea unei atitudini de acceptare faþã de celãlalt din altã culturãsau zonã de civilizaþie

Rezultate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra problematicii complexe aterorismului contemporan

– Elevii sã-ºi formeze propriile opinii ºi convingeri privind consecinþeleactelor teroriste asupra societãþii, þinând seama de drepturile omului

Categorii de surse – Fotografii– Literaturã de specialitate– Presa scrisã

– Relatãri individuale– Scrisori– Statistici

Metode – Brainstorming– Dezbaterea– Gândiþi, lucraþi în perechi– Interviul

– Investigaþia– Munca în grup– Proiectul

162

Tema III. Paºi cãtre integrare – perspectiva româneascã (NATO, UniuneaEuropeanã)

Concepte – Aquis comunitar– Aderare– Reformã

– Structurile europene– Globalizare

Întrebãri cheie – Care este strategia României cu privire la integrarea în structurileeuropene ºi euro-atlantice?

– În ce constã procesul de modernizare internã în cazul României?

Cuvinte cheie – Costuri sociale– Datorie externã– Descentralizare– Economie paralelã

– Infrastructurã– Protecþie socialã– Rectificare– Software


– flexibilitate ºi adaptare laschimbare

– statutul de drept– demonetizare

– toleranþã– aprecierea demnitãþii umane– respectarea drepturilor omului


– Formulare de argumente cu privire la procesul de aderare a þãrii laNATO ºi Uniunea Europeanã

– Exprimarea de opinii cu privire la integrarea euro-atlanticã a României


– Asumarea criticã a unui exerciþiu de construcþie identicã ºipragmaticã privind cauzele ºi efectele pe care integrarea europeanã ºieurotlanticã le are asupra României pe plan intern ºi extern

Rezultate – Elevii sã poatã formula aprecieri în raport cu procesul complex aladerãrii României în structurile NATO ºi ale Uniunii Europene

– Elevii sã aprecieze complexitatea elementelor specifice de pregãtire învederea aderãrii României la Uniunea Europeanã ºi NATO

Categorii de surse – Grafice– Fotografii– Presa scrisã– Statistici

– Literaturã de specialitate– Acte oficiale– Istorie oralã

Metode – Dezbatere– Investigaþia

– Munca în grup– Mozaic


163


164

TABEL CRONOLOGIC

Evenimente istorice universale/europene Evenimente istorice naþionale

2007 1 ianuarie (data primirii României în UE).

200525 aprilie – Bruxelles. România a semnattratatul de aderare la UE.

2005

17 februarie – reprezentanþii comisieieuropene ºi reprezentanþii guvernului aulansat mecanismul de monitorizare aRomâniei pentru anii 2005 ºi 2006.

22 iulie – Egipt – Sharm el-Sheik – atacterorist. 2005

3 februarie – tratatul de aderare pentruRomânia a fost aprobat, fãrã dezbatere, destatele UE.

7 iulie ºi 21 iulie – Marea Britanie – Londra –atacuri teroriste. 2005

31 ianuarie – a fost finalizat proiectul detratat pentru aderare pentru România.

29 octombrie – Roma – a fost semnatãconstituþia europeanã. 2004

10-14 iunie – alegeri pentru parlamentuleuropean în þãrile membre UE. 2004

decembrie – Consiliul European a dat „undãverde ” aderãrii României.

1 mai – UE are în compunere 25 de state cu454 milioane de locuitori. 2004

decembrie – România a încheiat toatecapitolele de negociere cu UE (31 în total).

13 martie – Madrid – atac terorist. 2004 2 aprilie – aderarea la NATO.

2003octombrie – aprobarea revizuirii constituþieiRomâniei prin referendum.

Consiliul European UE de la Copenhagamarcheazã sfârºitul negocierilor de aderare cuCipru, Malta, Slovacia, Cehia, Polonia,Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania.

2002

1 ianuarie – unele þãri membre UE au trecutla moneda euro. 2002

26 octombrie – congresul SUA a adoptatpatriot act, care vizeazã combatereaterorismului pe teritoriul SUA.

2001

2001

18 decembrie – adoptarea în parlamentulRomâniei a strategiei de securitate naþionalãcare are ca obiectiv esenþial integrarea înNATO ºi UE a României.

11 septembrie – New York (SUA) – atacterorist asupra World Trade Center. 2001

încep negocierile de aderare cu Slovacia,Lituania, Bulgaria, România, Malta. 2000

România a început negocierile în vedereaaderãrii la Uniunea Europeanã.


165


Consiliul European de la Berlin aprobã „agenda2000” ºi o perspectivã financiarã pentruextinderea UE.

1999

1 mai – tratatul de la Amsterdam. 1999

încep negocierile de aderare cu Ungaria,Polonia, Estonia, Slovenia, Cehia ºi Cipru. Maltaîºi reactiveazã cererea de a deveni membru UE.

1998

1996protocolul adiþional la acordul european deasociere pentru deschiderea programului UEcãtre România.

199522 iunie – România a depus cererea oficialã deaderare la UE.

pânã astãzi – Kosovo – rãzboi sârbo-albanez. 1995

199414 septembrie – România semneazã cu NATO –prima din sud-estul Europei– parteneriatulpentru pace.

Consiliul European de la Copenhaga aprobãextinderea UE pentru a include þãri din Europacentralã ºi de est ºi defineºte criteriile deaderare ale acestora.

1993

pânã în 1995 – rãzboi secesionistSerbia-Bosnia/Herþegovina. 1992

1 noiembrie – tratatul de la Maastricht ainstituit Uniunea Europeanã. 1992

dizolvarea Tratatului de la Varºovia. 1991 acordul de comerþ ºi cooperare cu UE.

Iugoslavia se dezintegreazã. 1991

Desfiinþarea URSS-ului. 1991

Maastricht (Olanda) – se stabileºte calendarulconstituirii UE; la 1 noiembrie 1992 a intrat învigoare.

1991

Londra – se fondeazã Banca Europeanã pentruReconstrucþie ºi Dezvoltare. 1991

Cipru ºi Malta solicitã sã devinã membri UE. 1990

iniþierea sprijinului financiar al comunitãþiieuropene destinat þãrilor din Europa centralã ºide est pentru reforma ºi refacerea economiilor lor.

1989

prãbuºirea regimurilor comuniste din Europarãsãriteanã. 1989

revoluþia din decembrie.

1 iulie – actul unic european a instituit piaþaunicã începând cu 31 decembrie 1992. 1987

ales M. S. Gorbaciov – secretar general al PCUS. 1985


166


teroriºti islamici asasineazã atleþi israelieni laolimpiada de la München. 1972

primãvara de la Praga – revolte alestudenþilor la Paris. 1968

pânã în 1964 – rãzboi civil în Cipru. 1963

construirea zidului Berlinului(dãrâmat în 1989). 1961

1958vara – retragerea trupelor sovieticedin România.

revoluþia din Ungaria. 1956

14 mai – se înfiinþeazã Tratatul de laVarºovia – o alianþã militarã a þãrilor dinblocul sovietic.

1955România – membrã în Tratatul de la Varºovia.

1955 10 decembrie – România – membrã ONU.

crearea Comunitãþii Europene a Cãrbuneluiºi Oþelului (CECO). 1951

4 aprilie – crearea NATO. 1949

1947abolirea monarhiei. Proclamarea republicii.Preluarea întregii puteri de cãtre comuniºti.

pânã în 1949 – rãzboi civil grec. 1946

1941pânã în 1945 – rãzboiul alãturi de Germanianazistã (1941-1944) ºi de coaliþia NaþiunilorUnite (1944-1945).

1941 pânã în 1944 – Holocaustul evreilor români.

pânã în 1945 – al doilea rãzboi mondial. 1939

Anschluss. Trupele naziste anexeazã Austria. 1938

pânã în 1939 – rãzboi civil spaniol. 1936

teroarea antievreiascã ia amploareîn Germania. 1935

pânã în 1939 – marea epurare sovieticãdeclanºatã de I. V. Stalin. 1934

30 ianuarie – în Germania începe regimulhitlerist (de extremã dreaptã – pânã în 1945). 1933

pânã în 1922 – rãzboiul civil în Rusiasovieticã. 1917

lovitura de stat bolºevicã – Lenin. 1917

1916 pânã în 1919 – rãzboiul de întregirenaþionalã.

pânã în 1918 – primul rãzboi mondial. 1914 pânã în 1916 – neutralitatea României.

pânã în 1913 – rãzboaiele balcanice.1912

pânã în 1913 – al doilea rãzboi balcanic.pacea de la Bucureºti – 10 august 1913.

IMPACTUL RÃZBOIULUI ASUPRA SOCIETÃÞII

Scopul realizãrii temei Impactul rãzboiului asupra societãþii estede a încuraja studiul schimbãrilor din societate, în general, ºi acelor provocate de conflicte (rãzboaie, revoluþii etc.), în special.

Tânãra generaþie – conectatã prin media ºi internet la tot ceea celumea a creat ºi creeazã – este deschisã apropierii între semeni,înþelegerii, schimbului rapid de informaþii, dialogului ºicolaborãrii. De aceea, este nevoie sã le formãm elevilor noºtri unspirit deschis, de încredere, dar ºi un simþ al responsabilitãþii.

Numai aºa noi vom putea rezista la presiunile din toate pãrþileasupra libertãþilor ºi drepturilor persoanei. Este nevoie de multãmuncã pentru ca fiecare om sã devinã conºtient de îndatoririlesale faþã de semenii sãi. În acest mod suntem convinºi cã în lumepot coexista paºnic convingeri, opinii, religii etc. diferite.

167

IMPACTUL RÃZBOIULUIASUPRA SOCIETÃÞIII.


168

ORGANIZAÞII INTERNAÞIONALE PENTRUMENÞINEREA PÃCII ªI COOPERÃRII ÎNTRESTATELE LUMII

1.Organizaþia Naþiunilor Unite(O.N.U.) – constituitã în 1945, aconferit principiului non-vio-lenþei statutul unei norme legaleºi a creat contextul în careaceastã normã avea sã poatã fisupravegheatã. Statutul demembru exprimã recunoaºtereamultilateralã a dreptului deexistenþã, completând în modpozitiv principiul renunþãrii laorice formã de violenþã.În tipul de cooperare practicatde organizaþiile parte aNaþiunilor Unite se reflectãfaptul cã non-violenþa ºi pacea

nu pot fi atinse decât princooperare ºi nu prin rãzboi.„Capitolul VI: Rezolvareapaºnicã a diferendelor• Articolul 331. Pãrþile la orice diferend acãrui prelungire ar putea puneîn primejdie menþinerea pãcii ºisecuritãþii internaþionale trebuiesã caute sã-l rezolve, înainte detoate, prin tratative, anchetã,mediaþie, conciliere, arbitraj, pecale judiciarã, recurgere laorganizaþii sau acorduriregionale sau prin alte mijloacepaºnice, la alegerea lor.

2. Consiliul de Securitate, cândsocoteºte necesar, invitã pãrþilesã-ºi rezolve diferendul prinasemenea mijloace.• Articolul 34Consiliul de Securitatepoate ancheta orice diferendsau orice situaþie care arputea duce la fricþiuniinternaþionale sau ar putea danaºtere unui diferend, înscopul de a stabili dacãprelungirea diferendului sausituaþiei ar putea pune înprimejdie menþinerea pãcii ºisecuritãþii internaþionale.”

1.1. CARTA O.N.U.

http://www.dadalos.org/uno_rom/uno-charta.htm#uebersicht#uebersicht

1.2. CARTA ONU – IDENTITATE ªI ÎNCREDERE

„Prevederile Cartei ONUlimiteazã libertatea de acþiune apartenerilor de conflict,obligându-i pe aceºtia sãreducã, dacã nu sã renunþe detot la elementele de violenþã. Întermeni pozitivi, influenþa realãa Organizaþiei internaþionaleasupra interacþiunii dintrenaþiuni este creatã în primulrând prin integrarea ei în

conºtiinþa comunitãþii, oconºtiinþã în care se reflectãcontextul modificat alsistemului internaþional. Acestlucru face ca metodele detratare a conflictelor sã devinãcu mult mai eficiente atuncicând sunt instituþionalizate lanivelul Organizaþiei. Prinaplicarea practicã a acestorprincipii, statele se deprind cu

un anumit comportament carese transformã astfel într-onormã universal acceptatã.Instituþionalizarea acesteinorme duce mai apoi, în cazulcelor care o respectã, laidentitate ºi încredere, acesteaînþelegându-se de pe acum caparte dintr-un sistemcomprehensiv ºi unilateralacceptat de cooperare.”

Ernst-Otto Czempiel: Friedensstrategien, Systemwandel durch Internationale Organisationen,Demokratisierung und Wirtschaft, Paderborn 1986, pp. 103-105.

1.3. CÃªTILE ALBASTRE

„În pofida numãrului mare decontributori, greul misiuniloreste susþinut de un grup de þãriîn curs de dezvoltare. Primelezece naþiuni, ca numãr demilitari, care participau la

misiuni în iunie 2004, sunt:Pakistan, Bangladesh, Nigeria,Ghana, India, Etiopia, Africade Sud, Uruguai, Iordania ºiKenia. Aproximativ zece lasutã din personalul care

participa la misiuni este dinUniunea Europeanã, cea maimare contribuþie la acestprocent avându-l Polonia, cu739 de oameni, din cei peste4.500 cât sunt în total.


Pânã în prezent, în misiunilede menþinere a pãcii ale ONUºi-au pierdut viaþa aproape2.000 de soldaþi din peste 100de þãri. 30 % din victimeleprimilor 55 de ani de misiuniau murit între 1993 ºi 1995.Unul dintre motivele pentrucare în misiuni participã maiales militari din þãrile în cursde dezvoltare este cã aceºtiapar a avea o atitudine neutrã însituaþii de conflict ºi pentru onaþiune impactul psihologiceste mult mai mic decât cel pecare îl au SUA sau Rusia, spre

exemplu. Teama inspiratã de oforþã strãinã prezentã peteritoriul unui stat suveran estediminuatã dacã participanþii lamisiune nu provin din þãricaracterizate ca fiindexpansioniste sau imperialiste.Un alt motiv ar putea fi ºi deordin financiar, pentru cã ONUramburseazã 1.000 de dolari pelunã, plus echipamentulnecesar, pentru fiecare soldatparticipant la misiuni.Misiunile de menþinere a pãciiau fost considerate ca fiind derisc mare.”

169

Rãzboiul arabo-israelian din 1948a fost conflictul care a determinatapariþia trupelor O.N.U. demenþinere a pãcii, supranumite„cãºtile albastre”.

„Observatorul Militar”, an XVI, nr. 25(804), 23-29 iunie 2005, p. 16.

APLICAÞIE• Formaþi grupe de câte patru elevi. Definiþi termenul de „ONU” studiind sursele 1.1, 1.2, ºi 1.3.

Prezentaþi concluziile voastre în plen. Dacã vor exista diferenþe prea mari, fiecare grupã vaprezenta, în detaliu, argumentele formulate.

• Pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie, formulaþi câte un exemplu pentru:a) Comunicare – cooperare între state;b) Conflict – cooperare între þãrile membre ONU;c) Violenþã – non-violenþã în relaþiile internaþionale.

• Din textele analizate, identificaþi care este modalitatea de rezolvare paºnicã a diferendelordintre state.

• Elaboraþi pe grupe/individual un poster prin care sã transmiteþi o preocupare a voastrã faþã demenþinerea pãcii ºi a cooperãrii între statele lumii.

• Plecând de la surse, analizaþi rolul Consiliului de Securitate în cazul unei ameninþãri împotrivapãcii în lume ºi:– exprimaþi propria opinie despre rolul de prevenþie al acestui organism;– comparaþi textul Cartei ONU cu o situaþie de conflict realã din lumea contemporanã. Ce

constataþi?– identificaþi prevederile ce pot fi îmbunãtãþite pentru a crea un climat de cooperareinternaþionalã.

• Citiþi cu atenþie sursa 1.3 ºi apoi identificaþi care sunt principalele contribuþii la menþinereapãcii a „Cãºtilor albastre” (trupele ONU de menþinere a pãcii). Dezbateþi la nivelul întregiiclase. Redactaþi un material referitor la un caz concret pe care îl cunoaºteþi, în care aceste trupecontribuie la pacea din zonã.


170

PARTIZANI2.

Sublocotenentul Victor Popescu,comandantul puternicului detaºamentde partizani care a actionat împotrivaocupanþilor în vestul Olteniei

Ordonanþã a comandaturii germane ajudeþului Dolj prin care se instituiaun premiu de 30 000 lei pentruprinderea sau denunþarea lui VictorPopescu, urmãrit „pentru crimesãvârºite împotriva autoritãþilormilitare germane ºi austro-ungare”

2.1. FOTOGRAFIACONDUCÃTORULUIUNUI GRUP DEPARTIZANI ROMÂNI

România în anii primuluirãzboi mondial, vol. 2,Bucureºti, Edit. Militarã,1987, p. 476.

www.lebvalcycles.com

2.2. AFIª REALIZAT DE PUTERILEOCUPANTE PENTRU RECOMPENSAREACELOR CARE ÎI DENUNÞAU PEPARTIZANII ROMÂNI

2.3. PARTIZANI ITALIENI


171

APLICAÞIE• Analizaþi sursele 2.1, 2.2 ºi 2.3.

– Formulaþi definiþia termenului „partizan”.– Comentaþi sursa nr. 2.3: descoperiþi situaþii surprinzãtoare faþã de „realitatea” cunoscutã de voi?– Ce sentiment aveþi faþã de descoperirile fãcute? Schimbã acestea modul de gândire în

legãturã cu lupta contra ocupanþilor? De ce?– Aþi accepta ca în situaþia în care þara voastrã ar fi ocupatã sã luptaþi contra opresorului?– Pe ce se bazeazã o asemenea atitudine ºi faptã? Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Folosind cunoºtinþele de la orele de istorie, reconstituiþi contextul în care au avut loc luptelede partizani în þara noastrã în primul rãzboi mondial – sursele 2.1 ºi 2.2 – ºi în Italia celui de-al doilea rãzboi mondial – sursa 2.3.

• Organizaþi planul unei dezbateri cu tema: Contribuþia partizanilor la înfrângerea inamicului înRomânia anilor 1916-1918.

VOLUNTARI ÎN CONFLICTE MILITARE3.

3.1. VOLUNTARI PENTRU RECRUTARE

Voluntari pentru recrutare în Marina Regalã a Marii Britanii în timpul celui de-aldoilea rãzboi mondial (S. Waugh, Ben Walsh, W. Birks, Modern World History,second edition, London, 2002, p. 305)

APLICAÞIE• Definiþi ce înseamnã

„voluntar” într-un conflictmilitar.

• Alcãtuiþi un eseu de 250de cuvinte, pornind de lasursa 3.1.

• Pe baza cunoºtinþelorvoastre ºi a discuþiilor dinorele de istorie,identificaþi ºi formulaþicauzele care conduc unom sã se înscrie cavoluntar într-o armatã.


„Fiecare îºi face datoria cumcrede, murmurã Bologa dreptrãspuns lui Cervenco,aºezându-se la masã faþã-n faþãcu Klapka, ºi apoi poruncisoldatului: Adã-mi ºi mie cevade mâncare!Soldatul dispãru. Peste o clipã,Gross, puþin încruntat, zise:– Nici o datorie din lumenu-mi poate impune sã ucid peun camarad…– Camarad?! strigã deodatãlocotenentul Varga, revoltat,sãrind în picioare. Trãdãtorii ºidezertorii sunt camaraziid-tale?… Domnilor, vã întreceþicu glumele! Eu, în orice caz,nu mai pot asculta nepãsãtorasemenea… asemenea… vorbecompromiþãtoare pentru unmilitar care mai are în sufletun pic de iubire de þarã…[…] Nimeni nu osândeºte cuinima uºoarã, zise Apostolgânditor, dar când vina eevidentã, eºti silit. Cãci mai

presus de om, de interesele luiparticulare, e statul!– Nimic nu e mai presus deom! Se ridicã atunci Gross,grãbit, ca nu cumva sã-i iacineva vorba. Dimpotrivã,omul e mai presus de orice,mai presus chiar de întreguniversul! Ce-ar fi pãmântulfãrã omul care sã-l vadã, sã-liubeascã, sã-l mãsoare, sã-lînconjoare?… Ca ºi pãmântul,universul numai prin om adevenit o realitate interesantã.Altfel ar fi o zbuciumare sterilãde niºte energii oarbe, altfel,adicã fãrã sufletul omului. Toþisorii universului nu pot aveaaltã menire decât sãîncãlzeascã trupul omului careadãposteºte grãuntele divin alinteligenþei. Omul e centruluniversului, fiindcã numai înom materia a ajuns laconºtiinþa propriului sãu eu, aajuns sã se cunoascã!… Omul eDumnezeu!”

172

LITERATURA DEDICATÃ RÃZBOIULUI4.

4.1. DRAMA INDIVIDUALITÃÞII

În romanul PãdureaSpânzuraþilor, Liviu Rebreanusurprinde drama individualitãþii,marcatã de arhetipul naþional,cam pretenþios în condiþiileparticipãrii la conflictul militarmondial.

Liviu Rebreanu, Pãdurea Spânzuraþilor, Bucureºti, Editura 100+1Gramar, 2001, pp. 32-33

APLICAÞIE• Sursa 4.1 este o lucrare de ficþiune, o operã literarã cunoscutã. Pornind de la fragmentul redat,

redactaþi un eseu cu titlul Drama individului în condiþiile unui rãzboi (timp de lucru: 10minute). Apoi, faceþi schimb de lucrãri cu unul dintre colegi ºi notaþi câteva comentarii înlegãturã cu ce vi s-a pãrut mai interesant sau mai dificil în eseul primit.

• Parcurgând cu atenþie textul sursei 4.1, aplicaþi algoritmul reflecþiei individuale asupra lui – ces-a întâmplat, de ce, ce sensuri are evenimentul prezentat, ce implicaþii vedeþi etc. – ºi apoiorganizaþi o dezbatere, pe douã grupe – pro ºi contra – privind suferinþa individului într-unconflict militar.


173

DISTRUGERI PROVOCATE POPULAÞIEICIVILE DE ARMATELE IMPLICATE ÎNCONFLICTE MILITARE

5.

5.2. DRESDA – CONSECINÞELE ATACULUI AERIAN

Oraºul a fost bombardat de aliaþi în zilele de 13 -14 februarie 1945. Bilanþuldezastrului: 135.000 morþi ºi 165.000 rãniþi din 700.000 locuitori.(http://www.legnano.org/reteciv/scuole/dresda/Nuovo/quadruplice_attacco.htm)

S. Waugh, Ben Walsh, W. Birks, Modern Word History, second edition, London,2002, p. 315

5.1. DEZASTRUL PROVOCAT DE BOMBARDAMENT ASUPRA COVENTRY, NOIEMBRIE 1940

APLICAÞIE• Pe baza surselor date,

realizaþi un reportaj de lafaþa locului (Coventry – ogrupã, Dresda – o grupã),plecând de la detaliile pecare le observaþi în imagini.

• Sunt aspecte surprinse încadrul acestei activitãþicare au provocat modificãriîn gândirea, atitudinea saucomportamentul tãu? Dacãda, care sunt acestea?

• Pe baza cunoºtinþelor dinorele de istorie, formulaþiargumentele aduse de þãrilecare au organizat bombar-damentele asupra civililor.

• Credeþi cã poate fisusþinutã ºi argumentatã oasemenea modalitate de aduce un rãzboi?Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Daþi ºi alte exemple, dintrecutul apropiat, referitoarela acest mod de intervenþiemilitarã asupra civililor.

Sursele 5.1 ºi 5.2 prezintã imaginidin douã oraºe care au suferit depe urma bombardamentelor asupracivililor. Hitleriºtii au provocatdistrugeri mari britanicilor dinoraºul Coventry (1940) ºi engleziiau bombardat Dresda (Germania),nimicind populaþia neînarmatãgermanã (1945).

PENTRU PROFESORPentru aceste discuþii folosiþi ºimodulul „Miºcãri de populaþii însecolele XX-XXI”.


„Noi, subsemnaþii oameni deºtiinþã, am lucrat în domeniulputerii atomice. Pânã decurând, am fost obligaþi sã netemem cã Statele Unite arputea fi atacate cu bombeatomice în timpul acestuirãzboi ºi cã singura apãrare arfi fost un contraatac prinaceleaºi mijloace. Astãzi, odatã cu înfrângerea Germaniei,acest pericol a fost depãºit ºine simþim obligaþi sã spunemcele ce urmeazã:Rãzboiul trebuie încheiat rapidºi cu succes, iar atacurile cubombe atomice ar putea fi ometodã eficientã de luptã.Credem, totuºi, cã asemeneaatacuri împotriva Japoniei nu

pot fi justificate, cel puþin nuînainte de a da publicitãþii, îndetaliu, condiþiile ce urmeazãsã fie impuse Japoniei dupãrãzboi, Japonia primind astfel oºansã de a capitula.Dacã un astfel de anunþ publicar da asigurãri japonezilor cãpot spera la o viaþã paºnicã înpatria lor, dar Japonia arcontinua sã refuze sãcapituleze, naþiunea noastrã arputea atunci, în anumitecondiþii, sã se considere forþatãsã recurgã la folosirea bombeloratomice. Totuºi, niciodatã unasemenea pas nu ar trebui fãcutfãrã a se examina seriosresponsabilitãþile morale pecare le implicã.”

174

HIROSHIMA ªI NAGASAKI –EFECTELE PRIMELOR BOMBEALE EREI ATOMICE ASUPRA OAMENILOR

6.

La 6 august 1945, oraºul japonezHiroshima era distrus de primabombã atomicã utilizatã în istorieîntr-un rãzboi. La 9 august 1945,Nagasaki, un alt oraº japonez, afost ºi el distrus de o nouã bombãatomicã. Sute de mii de oameniau fost omorâþi în câteva secunde.Alte multe milioane au pierit întimp, ca urmare a contaminãriiradioactive ºi a bolilor pricinuitede acestea. Cu asemenea tragedii,era atomicã a intrat în istorie cafiind cea mai de temut perioadãpentru lumea întreagã.

6.1. PETIÞIA ADRESATÃ DE ªAPTEZECI DECERCETÃTORI ANGAJAÞI ÎN CADRULPROIECTULUI MANHATTAN (CARE AVEA CAOBIECTIV PRODUCEREA BOMBEI ATOMICE),LA 17 IULIE 1945, PREªEDINTELUI SUA –HARRY TRUMAN

Apud, Miruna Munteanu, Hiroshima, prima bombã a erei atomice,în Dosarele ultrasecrete (supliment al ziarului Ziua), anul 8, nr. 370,6 august 2005, p. I.


175

Imagine preluatã din: Florea Þuiu, Japonia, Bucureºti, Edit. Sport-Turism, 1982, f.p.

6.2. STATUIA COPIILOR HIROSHIMEI

APLICAÞIE• Sursele 6.1 ºi 6.2 relateazã, din perspective diferite, despre cea mai temutã armã de distrugere,

bomba atomicã, care a schimbat percepþia asupra rãzboiului pentru totdeauna.• Pe baza surselor de mai sus, alcãtuiþi un eseu cu titlul Înarmaþi pentru apocalipsã.• Pornind de la drama micuþei Sadako Sasaki, realizaþi – pe 4 grupe – câte un poster în care sã

arãtaþi impactul rãzboiului asupra vieþii copiilor, ºi prezentaþi-le clasei.• Pe baza sursei 6.1, formulaþi argumentele politice ale deciziei de a folosi arma atomicã asupra

oraºelor japoneze. Apoi, exprimaþi-vã pãrerea în legãturã cu ele.

A fost ridicatã în amintirea eleveiSadako Sasaki care a murit, lavârsta de 12 ani, de leucemieprovocatã de radiaþiile bombeiatomice. Credea cã se vaînsãnãtoþi dacã va face o mie decocori de hârtie (tradiþia niponã).Când a murit, fãcuse 643 decocori. Copiii vizitatori aimonumentului depun zilnic – înamintirea elevei – mii de cocoride hârtie.


„Noi am nimerit într-o aºezare,într-o localitate micã, Shargorodse numea, alþi oameni aunimerit în foste sovhozuridezafectate, deci foarte rãu.Nimeni nu avea timp pentrunoi atunci, nici locuitorii, niciarmata românã, oamenii erau înplin rãzboi ºi noi am venit pecapul lor – 50.000 de oameniîntr-o localitate micã.Noi am fost ajutaþi în primulrând de cei în casele cãrora amintrat ºi faptul cã am intrat încase a fost un mare privilegiu.Cei din Auschwitz au intrat înniºte barãci – noi am stat înniºte case, case mizerabile, darcase cu suflete de oameni în ele,ºi am fost ajutaþi de populaþiaevreiascã, dar ºi de populaþiaucraineanã. Altfel n-am fi pututsupravieþui fãrã mâncare, iar dinCâmpulung noi am luat ceva,dar nu putea sã þinã 3 ani dezile. Deci am fost ajutaþi foartemult, supravieþuirea noastrã adepins de ajutor ºi ausupravieþuit numai cei care aufost ajutaþi. Singuri nu puteamsupravieþui în nici un fel.

Într-o zi a trecut prin lagãr unpluton din armata românã, cuarma în mânã ºi cu baioneta laarmã, ceea ce se fãcea numai încaz de pericol ºi era pericolpentru cã erau miºcãri de parti-zani. ªi din acest pluton, dinarmata românã la un momentdat s-a desprins un ostaº, carea venit înspre tatãl meu, ºi-alãsat arma ºi a sãrit de gâtul luipentru cã era un bãiat din satul«Vama» – unde am trãit noi.Deci a fost mai importantã rela-þia lui umanã cu un om pe careel îl cunoºtea, decât armata.Era foarte periculos – ofiþerulcare comanda plutonul puteasã considere cã bãiatul a fãcutun act de indisciplinã ºi reacþianormalã ar fi fost tragicã. Însãofiþerul ºi-a dat seama cã nuera un act de agresiune nicidin partea populaþiei ºi nicidin partea soldatului. Deci, afost un act de prietenie ºi cãl-durã sufleteascã în mijloculpustiului din Ucraina, în timpde rãzboi. Deci relaþiile umanenu se schimbã nici în aseme-nea condiþii.”

176

SOLIDARITATEA UMANÃ ÎN TIMPULRÃZBOIULUI. HOLOCAUSTUL7.

7.1. AMINTIRILE DOAMNEI SARINA IONESCUFragment din interviul luatdoamnei Sarina Ionescu, dereligie evreicã, de un grup deelevi de la Colegiul Naþional„Mihai Eminescu”, Bucureºti.

Mirela-Luminiþa Murgescu, Silvana Rachieru, Ajutã-þi aproapele.Solidaritate umanã în comunitãþi ieri ºi azi. Tinerii cerceteazãistoria, Concursul Istoria mea – Eustory, ediþia a III-a, 2003-2004,Bucureºti, Edit. Domino, 2005, pp. 86-88.

APLICAÞIE• Folosind sursa datã,

precum ºi alte cãrþi pecare le aveþi la dispoziþie,alcãtuiþi o lucrare cu titlulSolidaritatea umanã întimpul rãzboiului.Holocaustul. Prezentaþiaceste lucrãri în cadrulZilei de comemorare aHolocaustului.

• În zona în care trãiþi,cunoaºteþi ºi alte exemplede solidaritate cu ceilalþisemeni? Dacã da,exemplificaþi printr-oprezentare scrisã, prindovezi istorice pe care leputeþi obþine, precumfotografii, acte, jurnale,ziare etc.

PENTRU PROFESORArãtaþi elevilor cã valorilemorale precum respectul,bunãtatea, nediscriminarea,altruismul sunt încã viabile ºi înnici o situaþie (deci, nici înrãzboi) ele nu trebuie sã disparã.

APLICAÞIE• Alegeþi, din urmãtoarea listã, valorile care ar trebui respectate în orice situaþie, inclusiv în

timpul unui conflict militar: respectul, bunãtatea, discriminarea, altruismul, egoismul,generozitatea.

• Realizaþi o scenetã în care sã evidenþiaþi o anumitã valoare moralã. Cereþi colegilor voºtri sã orecunoascã.

• Documentaþi-vã în legãturã cu lista celor Drepþi între popoare din România. Alcãtuiþi o scurtãprezentare a câtorva reprezentanþi români care au obþinut acest înalt titlu acordat de statul Israel.


Nãscutã la 1 aprilie 1940 înNyeri, Kenia, Wangari Maathaieste o luptãtoare pentruprotecþia mediului înconjurãtorºi pentru drepturile femeilor.La 8 octombrie 2004 i s-adecernat Premiul Nobel pentru

Pace, apreciindu-i-se„contribuþia sa pentrudezvoltarea democraþiei ºimenþinerea pãcii”, considerândcã „pacea nu poate exista fãrãun mediu înconjurãtor în bunãstare funcþionalã”.

177

ALT MOD DE A VEDEA PACEA8.

8.1. WANGARI MAATHAI

http://en.Wikipedia.org/wiki/Wangari_Maathai - 14 octombrie 2004

APLICAÞIE• Formaþi grupe de câte 4-5 elevi ºi discutaþi despre rolul pe care îl are mediul înconjurãtor în

menþinerea vieþii.• Pe baza cunoºtinþelor din orele de biologie, precizaþi care au fost mutaþiile în mediul

înconjurãtor în ultimii ani.• Alcãtuiþi o scurtã prezentare a mediului înconjurãtor al localitãþii în care trãiþi, aºa cum era în

urmã cu 50-40-30-20-10 ani ºi cum este acum. Argumentaþi diferenþele.• Folosind tehnica Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi, comentaþi textul: „pacea nu poate

exista fãrã un mediu înconjurãtor în bunã stare funcþionalã”.• Alcãtuiþi planul unui proiect în care sã identificaþi o acþiune prin care sã convingeþi oamenii sã

lupte pentru pace, sã fie împotriva rãzboiului, care contribuie ºi el la distrugerea mediului.• Identificaþi organizaþii de protecþia mediului din zona voastrã ºi oferiþi-vã voluntari pentru o

acþiune pe care o iniþiazã. Începeþi sã colaboraþi cu ele.


1. Pornind de la cunoºtinþele acumulate în orele de istorie, daþio posibilã definiþie a rãzboiului, folosind metodabrainstorming.

2. Alcãtuiþi o listã de 4-6 cuvinte cheie pentru a descrie modulîn care viaþa civililor se schimbã în timpul rãzboaielor.

3. Numiþi trei tipuri de acþiuni în care se implicã un om, chiarcivil, în timpul unui rãzboi.

4. Care credeþi cã a fost cel mai important motiv al implicãriicivililor în rãzboi? Folosiþi cuvinte cheie din tabelul deprezentare a modulului pentru a explica rãspunsul vostru.

5. Realizaþi un eseu cu titlul Civilii în rãzboi, utilizând cele maireprezentative pasaje din sursele prezentate.

6. Cum puteþi argumenta, dupã pãrerea voastrã, rãzboiul, dinperspectiva copiilor nevinovaþi ºi neputincioºi faþã de acesteconflicte majore?

7. Ce dovezi pro ºi contra puteþi gãsi în legãturã cu problematicamenþionatã în activitatea de la punctul 8 (paginile 13-14)?

8. Descrieþi viaþa copilului din timpul rãzboiului în câtevapropoziþii în care sã folosiþi ºi urmãtoarele cuvinte:îngrijorare, revoltã, speranþã, curaj, fermitate, mutilaþii,orfani, evacuaþi.

9. Realizaþi o dezbatere având la bazã afirmaþia: „Nici o datoriedin lume nu-mi poate impune sã ucid pe un camarad”.

10. Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi, pornind de laurmãtoarea afirmaþie: „Rãzboiul distruge tot ceea ce e maifrumos în lume: VIAÞA LIBERÃ A OMULUI”. În urmadiscuþiilor voastre, alcãtuiþi un poster, în grupe de câte doi.

11. Împãrþiþi clasa în trei grupe ºi alcãtuiþi o listã cu argumentecontra rãzboiului. O grupã se va ocupa de suferinþele din viaþacotidianã, alta de crimele executate în numele unei„dreptãþii” ºi ultima de efectele economice asupra oamenilor.

12. Realizaþi un interviu cu o persoanã care a trãit în timpul celuide-al doilea rãzboi mondial.

13. Realizaþi o listã a motivelor care, în timpul conflictelormilitare, i-a determinat pe oameni sã-ºi pãrãseascãproprietatea, localitatea, regiunea ºi sã meargã în necunoscut.

178

ACTIVITÃÞI


14. Prin metoda jurnalului dublu, analizaþi una dintre surseledate. Prezentaþi apoi colegilor comentariile voastre. Timp delucru: 15 minute.

15. Organizaþi planul unei dezbateri cu tema „De ce oameniiajung sã se ucidã, tortureze sau degradeze moral sau fizic?”

16. Alcãtuiþi o listã cu avantajele ºi dezavantajele implicãriifemeilor în economia de rãzboi încã din primul rãzboimondial. Comparaþi lista voastrã cu cea a colegei/colegului.Discutaþi, apoi, deosebirile care apar.

17. Imaginaþi-vã cã sunteþi implicaþi în rãzboi. Realizaþi opovestire despre ceea ce trãiþi (soþul mobilizat pe front, copiiirefugiaþi etc.). Comparaþi ceea ce aþi scris cu creaþiilecolegilor. Ce concluzii puteþi formula?

18. Contribuþia deosebitã a femeilor pe front sau în spatelefrontului în timpul rãzboaielor din secolul al XX-lea vãschimbã modul de gândire în legãturã cu atribuþiile femeilor?De ce?

19. Formulaþi rolul ºi semnificaþia monumentelor ridicate înmemoria celor cãzuþi în timpul rãzboaielor.

20. Aveþi în localitatea voastrã un asemenea monument? Realizaþio prezentare a acestuia. Dacã sunt menþionate ºi nume alecelor ce au murit în rãzboaie, aflaþi informaþii suplimentaredespre aceºti eroi.

21. Ce manifestãri sunt organizate pentru cinstirea eroilor?Participaþi la aceste evenimente? În ce mod?

22. Consideraþi cã orice comemorare anualã trebuie sã aibã uncaracter militar? Argumentaþi-vã rãspunsul.

23. Pe un monument funerar patriotic francez se aflã urmãtoareainscripþie: „Blestemat fie rãzboiul.” Care este pãrerea voastrãfaþã de aceastã afirmaþie? Argumentaþi-vã rãspunsul.

179


Astãzi, lumea se confruntã cu o mulþime de ameninþãri de naturãeconomicã, militarã, socialã, informaþionalã etc. Un loc aparte îlocupã terorismul internaþional, care pericliteazã mediul desecuritate la nivel mondial.

De aceea, toþi cei interesaþi pentru menþinerea pãcii trebuie sãcoopereze prin adoptarea unor mãsuri economice, politice,diplomatice, militare ºi ecologice care sã asigure un mediu desecuritate stabil, paºnic, propice desfãºurãrii nestingherite a vieþiilibere a individului. Prin urmare, menþinerea unei stãri denormalitate, a pãcii, a cooperãrii între indivizi, state, organismeinternaþionale etc. este o necesitate a lumii actuale, atât deinterdependentã din punct de vedere economic, politic,informaþional, cultural, militar etc.

Oamenii doresc sã-ºi desfãºoare acþiunile într-un climat desolidaritate umanã, în care drepturile omului ºi valoriledemocraþiei sã fie apãrate. De aceea, ori de câte ori se recurge laterorism pentru a „rezolva” unele crize din relaþiile internaþionalese creeazã disfuncþii la nivel mondial. Acest lucru face caacþiunile teroriste sã producã efecte mult mai profunde decât celevizibile imediat.

Dupã 11 septembrie 2001, când au avut loc atacurile de la NewYork, comunitatea internaþionalã a realizat cât de vulnerabilã esteîn faþa ameninþãrii teroriste. Un rol decisiv în descurajarea actelorteroriste îl au ºi-l vor avea mecanismele de realizare a securitãþiinaþionale, regionale ºi mondiale. Succesul unor astfel de acþiunieste posibil dacã prin eforturi colective se va putea rãspundeimediat la terorismul internaþional.

Cooperarea asigurã succesul în combaterea cauzelor caregenereazã terorismul, a surselor acestuia, a mecanismelor carepermit organizarea unor astfel de acþiuni.

180

TERORISMUL – O AMENINÞARELA ADRESA SECURITÃÞII MONDIALEII.

TERORISMUL – O AMENINÞARE LA ADRESA SECURITÃÞII MONDIALE

„Ultimele tehnologii încomunicaþii permit astfelteroriºtilor sã opereze dinaproape orice þarã din lume,dacã au acces la infrastructuraIT ºi aceasta afecteazã modulîn care grupurile se sprijinã pediferite forme de sponsorizare.Datã fiind importanþa cunoaº-terii în conducerea rãzboiuluiîn reþea, nu este surprinzãtorcã teroriºtii organizaþi în reþeaau început deja sã-ºi ridicenivelul de cunoºtinþe ºi abilitã-þile în tehnologia informaþiei.Astfel, posibilitãþile oferite dereþea sunt exploatate mai efi-cient, pentru îmbunãtãþireaimaginii ºi percepþiei publice,dezvoltãrii metodelor propa-gandistice de influenþare a opi-niei publice, recrutãrii de noimembri ºi obþinerii de noi fon-duri financiare.Dispunând de o expuneremediaticã lãrgitã, în afaracanalelor de media tradiþionale,ca televiziunea sau presa scrisã,Internetul devine o componentã

importantã a strategiei teroriste,grupurile teroriste gãsind caleaalternativã idealã de a ajunge lapublic, adeseori cu un controlmult mai direct asupramesajului ce are ca scop finalsubminarea voinþei oponenþilor.Înainte de Internet, un atentatcu bombe putea fi însoþit de unapel telefonic sau fax, cãtrepresã, prin care teroriºtii îºirevendicau responsabilitatea.Acum, atacul cu bombe poate fiurmat de un anunþ pe propriulsite web. Faptul cã teroriºtii aucontrol asupra conþinutuluimesajului lor oferã mai multeoportunitãþi pentru creareaunei imagini cât mai favorabileprin dezinformarea opinieipublice sau prezentareapunctelor de vedere alternativela mesajele oficiale. O prezenþãpe Internet se poate dovediavantajoasã pentru mobilizareaunor indivizi care nu suntafiliaþi la un grup teroristanume, dar care împãrtãºescplanurile ºi ideile acestora.”

181

DEMOCRAÞIA ªI TENTAÞIAAUTORITARISMULUI1.

1.1. NOILE TEHNOLOGII ªI TERORISMUL

George Rãduicã, Spaþiul virtual în confruntarea politico-militarã, înImpact strategic, nr.1-2, 2003, pp. 142-143.

1.2. TERORISMUL ªI DREPTURILE DEMOCRATICE

„Cea mai mare ameninþare pecare o reprezintã, astãzi,terorismul este cã apãrareademocraþiilor începe sãpresupunã restrângereadrepturilor democratice alecetãþenilor. În numele lupteiîmpotriva terorismului, Poliþiaºi serviciile secrete încep sã

primeascã prerogative excesive.Suspecþii pot fi reþinuþi pânã la15 zile în arest fãrã a li seaduce o acuzaþie; agenþii potface percheziþii la faþa loculuifãrã mandate; dreptul la liberacirculaþie a persoanelor începesã fie îngrãdit, prizonieriibãnuiþi de terorism sunt trataþi,

deja, inuman. Dupã derapajeleinterne, democraþia trebuie sãfacã, acum, faþã ºi unei teribileprovocãri externe: terorismul.Cum se descurcã democraþia?Un model de democraþie carevrea din ce în ce mai mult sãsupunã ºi din ce în ce maipuþin sã propunã.”

Daniel Uncu, Democraþia ºi tentaþia autoritarismului, în Ziua, vineri, 5 august 2005, serie nouã, XII, 3393, p.1.

PENTRU PROFESORPentru aceste discuþii consultaþiºi modulul „Democraþia ºidrepturile omului”.


identificaþi douãposibilitãþi oferite desocietatea informaþionalã,care pot fi utilizate deteroriºti. Argumentaþifiecare posibilitate cu câteun exemplu concret.

• Folosind sursa 1.2,precum ºi cunoºtinþelevoastre, alcãtuiþi un eseucu titlul Impactulterorismului asuprademocraþiei.


„Grupuri mici, de pânã latrei-ºapte oameni, strâns legaþiîntre ei prin ideologie ºisângele pe care urmeazã sã îlverse în numele cauzei. Liniide comunicaþie electronice,conturi de poºtã electronicãfolosite o singurã datã, direcþiageneralã de acþiune datã de unmesaj religios, publicat de opaginã electronicã obscurã,rãspândit apoi pe întreagaplanetã prin mijlocirea mariloragenþii de presã. Grupurilesubterane acþioneazã de capul

lor, nu au nevoie de ordine dela un centru, sunt autonome,îºi planificã ºi duc laîndeplinire acþiunile în funcþiede directivele primite prinmesajele religioase.Atentatorii din primul ataclondonez erau crescuþi ºieducaþi în Marea Britanie.Practic ar fi imposibil ca statulsã ºtie ce gândeºte fiecarecetãþean, iar un stat în careaceastã posibilitate ar devenirealitate nu face parte dinproiectele europene.”

182

VIAÞA SUB TEROARE2.2.1. ATENTATORII

George Damian, Viaþa sub teroare, în Ziua, serie nouã, anul XII,23.07.2005, nr. 3382, p.1.

APLICAÞIE• Pornind de la sursa 2.1,

prezentaþi douã exemplede acþiuni prin careterorismul afecteazã viaþacotidianã.

• Imaginaþi-vã cã staþi devorbã cu un om ce abia atrecut prin experienþaunui atentat terorist. Carear fi prima întrebare pecare i-aþi adresa-o?

PROCESUL DEZUMANIZÃRII UNOROAMENI ªI TRANSFORMAREA LORÎN TERORIªTI SINUCIGAªI

3.3.1. GRUPÃRI TERORISTE

„Astfel, prin controlulsistemului educaþional ºi prinfolosirea propagandei, liderii destate sau organizaþii pottransforma membrii ºi acestorstructuri sociale în adevãratemaºini de distrugere. Unexemplu istoric al transformãriioamenilor prin intermediuleducaþiei în maºini de produsviolenþa este cel al piloþilorkamikaze ºi ai oamenilor-torpilãfolosiþi atât de germani, cât ºide japonezi în cel de-al DoileaRãzboi Mondial. Membrii

cultelor religioase extremiste,dar ºi ai organizaþiilor teroriste,sunt cunoscuþi astãzi prin acestgen de comportament.Dupã sursele de inspiraþie ºilegitimare, grupãrile teroristepot fi:– pur anarhiste – promoveazã

violenþa de dragul violenþei,ca experienþã esteticã;

– inspirate religios – secte,grupãri fundamentaliste,absolutiste, milenariste saumesianice (Al Quaida saualte miºcãri islamiste);

APLICAÞIE• Citiþi cu atenþie sursa

3.1 ºi precizaþi treifactori care contribuie ladezumanizarea celor careexecutã crime împotrivasemenilor.

• Descrieþi în cinci rânduristrategia de formare ateroriºtilor sinucigaºi.

• Stabiliþi principalelecriterii de clasificare aleterorismului. Argumentaþifiecare criteriu printr-unexemplu concret.


– de inspiraþie etnicã –separatiºtii kurzi ºi ETA;

– de inspiraþie politicã –comuniºti, naziºti.

Aceste ideologii au câtevacaracteristici comune: abdicareade la responsabilitatea moralã,pentru o sursã exterioarã

propriei persoane, menþinereaunor atitudini ºicomportamente care valorizeazãgrupul propriu în defavoareaaltora ºi respingerea unorexperienþe sau puncte devedere care pot influenþapropriile puncte de vedere.“

183

Valentin Poponete, Terorismul – aspecte psihologice, în RevistaSpirit Militar Modern, an XV, 3 (98) 2005, pp. 28-29.

MENTALITÃÞI ªI EDUCAÞIE ÎN CADRULFUNDAMENTALISMULUI ISLAMIC4.

„Mesaj. Confruntarea curegimurile necredincioºilor, pecare noi o simþim fireascã, nuare nimic în comun cudezbaterile socratice, cu ideileplatonice ºi cu diplomaþiaaristotelianã. Aceasta ºtienumai de gloanþe, de realizareaidealurilor sale prin atentate,bombardamente ºi distrugere,prin diplomaþia tunurilor ºimitralierelor. În trecut, ca ºi înviitor, niciodatã un regimislamic n-a fost ºi nici nu va fifondat prin negocieri paºnice ºicooperare cu instituþii politice.Regimurile islamice sunt createprin cuþit ºi arme, prin cuvânt,dar ºi prin gloanþe, prin limbã,dar ºi cu dinþii.Introducere. Aceºti tineri auînþeles cã Islamul nu constãnumai în îndeplinirea unorritualuri, dar reprezintã unsistem complet de valori careinclude religia ºi guvernarea,

mândria ºi djihad-ul, etica ºirelaþiile sociale, cartea sfântã ºiarmele. Situaþia tragicã pe careo cunoaºte naþiunea noastrãastãzi este rezultatulîndepãrtãrii, peste tot ºi întoate timpurile, de la cãile ºiînvãþãtura lui Allah. Aceastãsituaþie este rezultatuldragostei copiilor Sãi pentrucele lumeºti, aversiunea lorfaþã de moarte ºi renunþarea lorla djihad. (Citat dintr-unepisod de viaþã a Profetului)Aceºti tineri sunt pregãtiþipentru djihad-ul poruncit prinCoran de cãtre Allah cel mãreþ:„Împotriva duºmanului,pregãtiþi-vã sã luptaþi cu toateforþele voastre, inclusiv prinrãzboi, pânã când veþi semãnateroarea în inimile duºmanilorlui Allah, a duºmanilor voºtriºi altor duºmani, pe care voipoate nu-i cunoaºteþi, dar pecare Allah îi ºtie”.

4.1. MANUALUL TERORIªTILOR

Manualul teroriºtilor, o lucrare de180 pagini, a fost gãsit în lunamai 2000 la Manchester, MareaBritanie, în apartamentulînchiriat de un membru alorganizaþiei Al-Quaida, care estecãutat ºi astãzi. Cartea, tradusã înlimba englezã, a figurat printreprobele convingãtoare la procesulteroriºtilor, acuzaþi de atentateleefectuate asupra ambasadelorSUA din Kenya ºi Tanzania, din1998.

ªtefan Aust ºi Cardt Schnibben (coord.), 11 septembrie 2001, Ziua încare lumea s-a cutremurat, Bucureºti, Edit. Runa, 2004, p. 247.


„În seara premergãtoareacþiunii, trebuie sã respecþiurmãtoarele reguli:1. Spune-þi în rugãciunile tale

cã vei muri pentruDumnezeu. Rade-þi pãrulde pe corp, spalã-te ºiparfumeazã-te.

2. Reia cu atenþie planulacþiunii, pe care trebuie sã-lcunoºti la perfecþie.Pregãteºte-te ºi pentrusituaþia în care inamiculopune rezistenþã.

3. Recitã verseturile de iertareºi de rãsplatã, ale luiDumnezeu, destinatemartirilor, cãci ei vor mergeîn paradis.

4. Aminteºte-þi în aceastãnoapte, noapteapremergãtoare acþiunii, cãtrebuie sã fii atent ºi supus,cãci vei fi confruntat cu osituaþie grea ºi singuraieºire posibilã este de aasculta ºi a te supune în

totalitate. Repetã-þi cã estede datoria ta sãîndeplineºti aceastãacþiune, înþelegândadevãratul ei spirit, ºi fiiconvins cã trebuie s-oîndeplineºti. Dumnezeuspune cã tu trebuie sãasculþi de poruncile Sale ºide ale Profetului Sãu, sã nute opui lor, ca sã nu eºuezi.Sã fii rãbdãtor, cãciDumnezeu este de parteacelor rãbdãtori.

7. Purificã-þi sufletul de toatesentimentele urâte pe carele aveai, ºi uitã de viaþa tapãmânteanã, cãci tot ceeace ai fãcut pe acest pãmântva aparþine în curândtrecutului. Este timpulacum sã faci ceea ce trebuiefãcut. Noi ne-am consumatviaþa ºi acum a venit ocaziaºi ceasul de a ne dãrui întrutotul lui Dumnezeu ºi dea-l asculta.

9. Aminteºte-þi de ceea ce tre-buie sã faci ºi imagineazã-teîn situaþia de a fi arestat.Dacã acest lucru se vaîntâmpla, asta nu va fi gre-ºeala ta, ci doar voinþa luiDumnezeu. Atunci El îþi vapurifica sufletul ºi-þi va ier-ta toate pãcatele. Aceastanu va fi decât temporarvoinþa Lui. Bucurã-te deci,cãci tu vei fi cel rãsplãtit deCel Atotputernic. Dumne-zeu a promis tuturor celorcare au luptat pentru EI,cã-i va înãlþa la cer.

12. Gândeºte-te la bagajele tale,la hainele tale, la cuþit ºi latot ceea ce ai nevoie, ladocumentele tale deidentitate, la paºaportul tãuºi la toate documentele pecare trebuie sã le iei cu tine.

13. Verificã-þi arma înainte de apleca, cãci vei avea nevoiede ea ca sã-þi îndeplineºtimisiunea.”

184

4.2. GHID PENTRU TERORIªTII KAMIKAZE

ªtefan Aust ºi Cardt Schnibben (coord.), 11 septembrie 2001, Ziua în care lumea s-a cutremurat, Bucureºti,Edit. Runa, 2004, pp. 261-266.

APLICAÞIE• Analizaþi sursele 4.1 ºi 4.2 ºi apoi scrieþi un eseu de 15 rânduri, care sã reflecte, pe baza

informaþilor din surse, opinia voastrã cu privire la mentalitatea teroriºtilor.• Formulaþi trei soluþii care ar putea duce la instaurarea unui climat de respect reciproc între

oameni în societatea contemporanã.

4.3. MANIFESTAREA TERORISMULUI ÎN DIFERITE STATE

Marea Britanie. ArmataRepublicanã Irlandezã (IRA),exponentã a luptei pentrueliberarea Ulsterului, are oveche tradiþie a rezistenþei.În acest rãzboi surd, 1960 a fostmarcat de o confruntarepopularã în Belfast, undeprotestanþii au luat cu asaltcartierele catolice. Când, în1971, IRA a ucis un soldatbritanic, Londra a trecut la

mãsuri speciale ºi la o veritabilãocupare militarã a provinciei.Atentatele au continuat, celemai sângeroase fiind în 1972.Abia anii 1997-1998 au adus odestindere în Ulster, undeautoritãþile de la Londra ºiDublin au cooperat în vedereacauterizãrii acestei plãgi cedateazã de aproape 1 000 deani. Acum, în preajma anului2000, în Ulster s-a instalat –

prin voinþa politicã a Londrei,Dublinului ºi Belfastului – unguvern provincial autonom.Spania. Organizaþia separatistãbascã ETA („Patria bascã ºilibertatea”) ºi-a edificat putereape sentimentul naþionalistbasc, care are îndepãrtateorigini ºi tradiþii medievale.Spiritul autonomist basc a fostcombãtut de autoritarul guvernal lui Franco, astfel cã prima


acþiune sângeroasã a ETA s-aprodus în 1968, când a fostasasinat Manzanos, uncomandant de poliþie.În primii doi ani de guvernarepost-franchistã, autoritãþile auîncercat un dialog cu ETA. Oamnistie generalã acordatã în1977 de guvernul socialist n-afolosit la nimic. În discursullor monocord, teroriºtiicontinuau sã vorbeascã deindependenþã, socialism ºiilegitimitate guvernului de laMadrid. O hecatombã de

cadavre (19 în 1979 ºi 30 în1980) a servit ca pretext pentrutentativa de loviturã de stat din25 februarie 1981.Franþa. A treia miºcareteroristo-naþionalistã este înCorsica, insula unde s-a nãscutNapoleon. Paradoxul acesteirealitãþi franceze este cãfenomenul terorist corsican estede lungã duratã, deºi marginal.Corsica este o insulã departe deo patrie care nu-i este mamã,iar corsicanii au o limbã ºio culturã localã originale.

185

Victor Ionescu, Veacul terorismului în:http://www.itcnet.ro/history/arhive/mi2000/curent1/mi45.htm

APLICAÞIE• Elaboraþi un portofoliu

despre cele trei exemplede miºcãri teroristenaþionale.

• Pe baza surselor date,alcãtuiþi o listã cuargumentele formulatede teroriºti pentruacþiunile lor. Discutaþiapoi aceastã listã.

11 SEPTEMBRIE 2001 – ZIUA CARE ASCHIMBAT RELAÞIILE INTERNAÞIONALE5.

5.1. ATACUL DIN 11 SEPTEMBRIE ASUPRA WORLD TRADE CENTER (S.U.A.)

National Geographic, XI, 2004, pp. 60-61.


„Dupã 11 septembrie 2001 adevenit evidentã lupta întreideologiile democraþiei ºi celeale totalitarismului religios,terorismul, în esenþa lui, fiindvãzut doar ca un simplu mijlocde luptã ºi nu ca o ideologie însine. Conexiunile care ar puteafi stabilite în perspectivaconturãrii unor posibilelegãturi de cauzalitate îndeterminarea genezeiterorismului pornesc de lafaptul cã încheierea celui de-aldoilea rãzboi mondial aînsemnat înfrângerea uneiideologii de stat, totalitariste –nazismul – de cãtre un mozaicideologic, format atât din state

democrate, cât ºi dintr-un colostotalitar comunist. Încheierearãzboiului rece, care a încheiato nouã etapã în evoluþiaideologiilor, a scos practic dinluptã ideologia totalitarãcomunistã, nu însã ºi alteconstrucþii ideologicetotalitare. Ceea ce esteconsiderat de cãtre mulþicomentatori de presã ca fiindînceputul celui de-al treilearãzboi mondial(11 septembrie), a fostidentificat, sub diferite formulepolitice sau de presã, ca avândtot o cauzalitate ideologicã:resurecþia unui totalitarismreligios.”

186

5.2. TOTALITARISMUL RELIGIOS

Gabriel Radu, 11 septembrie – între ideologic ºi sfârºitul socialului,în revista Sfera Politicii, nr. 100/2002, p. 65.

APLICAÞIE• Organizaþi o dezbatere

privind semnificaþia zileide 11 septembrie 2001pentru: SUA, istoriauniversalã ºi România.

• Identificaþi douã legãturide cauzalitate între genezaterorismului ºi sfârºitulcelui de-al doilea rãzboimondial.

• Redactaþi o scrisoare cãtrefamilia unui cetãþean carea pierdut un apropriat înatacurile de World TradeCenter ºi exprimaþi-vãpropriile opiniile înlegãturã cu acesteveniment.

• Alcãtuiþi un portofoliu cutema: 11 septembrie 2001,ziua care a schimbatlumea.

CUM SE COMBATE TERORISMUL?6.

„– Nu trebuie sã ne predãmteroriºtilor, ci sã fim hotãrâþisã constrângem terorismul încadrul statului de drept ºi alprocesului democratic.

– Nu trebuie sã negociem ºi sãfacem concesii, chiar în faþacelor mai serioase intimidãriºi ºantaje.

– Sã luãm mãsuri aspre de asancþiona statele care le oferãteroriºtilor adãpost,explozivi, fonduri, precum ºisprijin moral ºi diplomatic.

– Sã fim hotãrâþi ca niciodatã,sã nu permitem uneiintimidãri teroriste sãblocheze sau sã stopezeeforturile diplomaticeinternaþionale de a rezolvaconflicte majore în zone cuprobleme. În multe asemeneacazuri, terorismul a devenit oameninþare serioasã a pãcii ºistabilitãþii, iar suprimarea saeste, prin urmare, îninteresul comunitãþiiinternaþionale.”

6.1. PRINCIPIILE GENERALE ALE STRATEGIEI ANTITERORISTE

Ion Pleºu, Implicaþiile strategice ale terorismului, în Spirit MilitarModern, serie nouã, nr.1-2/2005, p.26.


Cooperarea rãmâne singurulinstrument care face posibilãdepãºirea rapidã a unormomente delicate cum ar ficele referitoare la folosireaforþei în acþiunile antiteroristeºi care întotdeauna va naºtedezbateri politice. O rapidãanalizã a acþiunilor teroriste deanvergurã va releva cã rareoris-a recurs de douã ori la acelaºiplan de acþiune. Putempresupune cã, în viitor,terorismul, caracterizatîndeosebi prin neanticipare, nuva mai oferi argumente tot atâtde convingãtoare pentru ajustifica recurgerea la forþã,cum a fost cazul la 11septembrie. Într-o asemeneasituaþie, doar prin eforturicolective direcþionate se vaputea rãspunde imediat, fãrãriscul de a amâna la nesfârºit

aflarea rãspunsurilor laîntrebãri de genul: în cecondiþii un stat poate reacþionacu forþa armatã la terorism?Tot în acest mod se vor puteaoferi rãspunsuri la întrebãrilelegate de participareaarmatelor la operaþiileantiteroriste. De regulã,competenþele legate de acestdomeniu sunt atribuite în toatestatele democratice poliþiei ºiserviciilor speciale. Au intratdeja în discursul obiºnuitafirmaþiile cã armatele vor fiimplicate numai atunci cândinstituþiile amintite suntdepãºite. Numai cã toateproblemele legate departiciparea armatelor laoperaþiile antiteroriste trebuiebine normate în legilenaþionale ºi reglementãrileinternaþionale.

187

6.2. COOPERAREA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

http:// cssas.unap.ro/ro/publicaþii/cãrþi/seminarii 2003/si 1.htm

APLICAÞIE• Analizaþi sursele 6.1 ºi 6.2

ºi, împãrþiþi în trei grupe,identificaþi:grupa 1 – trei principiigenerale ale strategieiantiteroriste;grupa 2 – douã direcþii înpolitica UE de combatereaterorismului;grupa 3 – douã exempleprivind rolul cooperãrii încombaterea terorismului.

„TERORISMUL, RÃZBOIUL PIERDUT”?7.7.1. VIOLENÞA ªI TEAMA

„Dupã aproape patru ani de«rãzboi împotrivaterorismului», lumea nu este«un loc mai sigur». Dimpotrivã.Ameninþãrile au crescutexponenþial. Violenþa s-arãspândit pe toate meridianele.În loc de mai multã securitate,avem mai multã teamã. Iaraceastã fricã riscã sã

schimonoseascã chipul lumiidemocratice.Frica este cel mai mareduºman al democraþiei.Transformã mulþimea în turmãuºor manipulabilã. Întunecãminþile, îndeamnã laintoleranþã ºi lasuperficialitate. ªi naºte,mereu, violenþã.”

Miruna Munteanu, Terorismul, rãzboiul pierdut, în Ziua, serie nouã,XII, 3384, din 26 iulie 2005, p.1.

APLICAÞIEAnalizaþi sursa 7.1 ºiidentificaþi douã cãi posibilepentru combatereaterorismului.Argumentaþi ce rol joacãfrica ºi manipularea înacþiunile teroriste.


1. Definiþi, pornind de la tehnica brainstorming, terorismul.

2. Organizaþi o dezbatere cu tema 11 septembrie 2001- ziua încare lumea s-a cutremurat. Folosiþi, cu acest prilej, portofoliulpe care l-aþi alcãtuit.

3. Alcãtuiþi o listã cu acþiunile organizaþiilor teroriste – aºa cumsunt ele înfãþiºate în sursele prezentate.

4. Împãrþiþi-vã în 4-5 grupe. Realizaþi o analizã pe grupe afenomenului terorist, urmãrind care sunt pe continenteorganizaþiile teroriste în lumea contemporanã.

188

PENTRU PROFESORSe recomandã sã se constituie undosar al clasei în care sã fiestrânse toate materialele caredescriu acþiuni teroriste dinsecolul al XXI- lea.

ACTIVITÃÞI

PAªI CÃTRE INTEGRARE (PERSPECTIVA ROMÂNEASCÃ – NATO-UE)

În noul context internaþional apãrut dupã modificarea ordiniimondiale bipolare de la sfârºitul deceniului al nouãlea alsecolului al XX-lea, opþiunea fundamentalã de securitate aRomâniei a rezultat a fi aderarea la NATO ºi integrarea înUniunea Europeanã. Valorile occidentale – democraþia, drepturileomului, economia de piaþã – au fost acceptate de întreaga EuropãCentralã ºi de Sud-Est. Procesul de extindere a NATO ºi a UEatestã aceastã nouã deschidere a comunitãþii internaþionale sprecooperarea pentru rezolvarea problemelor uneia sau alteia dintreregiunile Europei.

Pentru România, aderarea la NATO ºi UE a devenit strategienaþionalã, principalul obiectiv al politicii externe.

În 1994, România a semnat prima aderarea la Parteneriatul pentruPace al NATO, iar în 1995 a devenit membru asociat al UE. Dinaceste momente s-a vãzut clar cã cele douã procese de aderaresunt complementare.

România, ca stat democratic, stabil politic, puternic angajat înpromovarea intereselor comunitãþii euro-atlantice ºi europene,poate sã aibã un rol important în zonã, în flancul sudic alcontinentului, în sporirea securitãþii ºi stabilitãþii în zonã.

Toate eforturile României pentru integrare în NATO ºi UEdemonstreazã conexiunea justã cu realitatea ºi aratã cãdemersurile României de pânã acum sunt viabile, au credibilitateºi sunt utile revenirii noastre de jure în sistemul stateloreuropene democratice.

Acest nou cadru de securitate reprezintã pentru profesorii deistorie un îndemn pentru a organiza unele teme în acord cumaterialele prezentate în modul, pentru a sensibiliza tinerii spreaceastã problematicã.

189

PAªI CÃTRE INTEGRARE (PERSPECTIVA ROMÂNEASCÃ –NATO-UNIUNEA EUROPEANÃ)

III.


„România ºi-a propus dublaintegrare în structurileeuropene ºi euroatlantice, iaracest lucru corespunde în teoriarelaþiilor internaþionalecalculului raþional al dobândiriide prestigiu, bunãstare ºigaranþii de securitate prinintegrarea la Vest. Dincolo deanaliza la nivelul decizieiraþionale, putem afirma cãexistã ºi un nivel ideaþional ºicognitiv de interpretare –existenþa normelor, credinþelorºi valorilor occidentale pe careleadership-ul românesc le-aacceptat la început, posibil prinmimetism, spre a obþineavantajele asociate unuicomportament exemplar, deelev silitor. Treptat, s-a produsºi o interiorizare (socializare) anormelor sub presiunea opiniei

publice interne ºi, mai ales,internaþionale. Finalmente,clasa politicã autohtonã a ajunssã se legitimeze prin acestevalori euroatlantice, sã lepromoveze activ chiar în afaraspaþiului naþional, dovada fiinddorinþa României de a impuneo imagine pozitivã de «ancorãde securitate», de «exportator»de securitate, îndeosebi prinsprijinul în stabilizarea ºidemocratizarea Balcanilor deVest. Crezând în aceastãimagine, România acþioneazã înconsecinþã ºi este consideratã înOccident ca factor de stabilizareregionalã ºi model decomportament pozitiv, atât înaspectele interne (problemaminoritãþilor etnice, statul dedrept), cât ºi în celeinternaþionale.”

190

1. ROMÂNIA ªI INTEGRAREA EURO-ATLANTICÃ

ªerban Filip-Cioculescu, NATO ca factor de transformare a „anarhiei”sistemice de la subsistemul de securitate balcanic la orientul mijlociuextins, în Revista de Istorie Militarã, XIII, nr. 2 (78), p.22.

APLICAÞIE• Din sursa datã, identificaþi

care sunt principaleleobiective ale politiciinoastre externe dupã1990.

• Studiaþi, în perechi, acesttext ºi arãtaþi principaleleidei ale autorului ºi/dinperspectiva titluluimaterialului.

• Alcãtuiþi douã grupe ºianalizaþi pro ºi contraafirmaþia: „România este oancorã ºi un exportator desecuritate în zonã”.

2. ROMÂNIA ªI INTEGRAREA EUROPEANÃ

„România a fost una dinprimele þãri din Europa Centralãºi de Est care a iniþiat demersuripe lângã CEE ºi Comisia CEpentru dezvoltarea de relaþiicomerciale încã din anii ’70.La 1 februarie 1993 a fost sem-nat Acordul European de Aso-ciere între Uniunea Europeanãºi Statele Membre, pe de o par-te, ºi România, pe de altã parte,acord care a intrat în vigoare înfebruarie 1995. În data de 22iunie 1995 a fost înaintatã cere-rea oficialã de aderare a Româ-niei la Uniunea Europeanã.România trebuie sã îndeplineas-cã cele trei criterii de aderarestabilite de Consiliul Europeanîn 1993, la Copenhaga (de undeºi numele de «Criteriile de laCopenhaga»). Acestea sunt:

1. criteriul politic – instituþiistabile care garanteazãdemocraþia, statul de drept,drepturile omului ºirespectul pentru minoritãþi;

2. criteriul economic – oeconomie de piaþãfuncþionalã;

3. asumarea obligaþiilor destat membru prin preluareaaquis-ului comunitar, adop-tând legislaþia comunitarãºi existenþa capacitãþiiadministrative pentru apli-carea ºi urmãrile respectãriiacestei legislaþii. Dintreacestea, criteriul politic tre-buie îndeplinit înainte deînceperea negocierilor deaderare. Negocierile cuRomânia au fost deschise înfebruarie 2000.

APLICAÞIE• Realizaþi un eseu cu titlul

Drumul României spreUniunea Europeanã:trecut, prezent ºi viitor.

• Plecând de la sursa datã,formulaþi în ce constãprocesul aderãrii þãriinoastre la structurilecomunitare.


Noua strategie de continuare aprocesului de extinderereconfirmã prioritateacriteriului politic în începereanegocierilor de aderare ºirecunoaºterea implicitã afaptului cã satisfacerea deplinãa criteriilor economice,legislative ºi administrative vanecesita, în cazul tuturor þãrilorcandidate, eforturi susþinute peparcursul unei perioade maiîndelungate de timp.Douã instituþii ale UE suntimplicate în procesul denegociere: Consiliul UniuniiEuropene, alcãtuit din miniºtriide resort din fiecare statmembru, ºi Comisia Europeanã(respectiv DG Extindere).Din partea României, denegocieri se ocupã Delegaþia

naþionalã pentru negociereaaderãrii României la UniuneaEuropeanã, condusã de unnegociator ºef, ministrudelegat în cadrulMinisterului IntegrãriiEuropene. Existã ºi delegaþiisectoriale interministeriale,instituite pentru fiecarecapitol de negociere,formate din reprezentanþiai ministerelor ºi celorlalteinstituþii ale administraþieicentrale cu responsabilitãþiîn transpunerea ºiimplementarea acquis-uluicomunitar din domeniulrespectiv. Existã 31 decapitole de negociere.În prezent, România a închistoate capitolele de negociere,la sfârºitul anului 2004.”

191

www.infoeuropa.ro – 26 martie 2005.

PENTRU PROFESOR• Recomandãm un „joc de rol”;

împãrþiþi clasa în patru grupe,cu urmãtoarele roluri:politicieni, agenþi economici,pensionari ºi tineri.

• Sarcina pentru elevi:Formulaþi, la nivelul fiecãreiechipe, consecinþele integrãriiRomâniei în U.E.Câte un reprezentant vaprezenta concluziile grupuluiîntregii clase.

3. OPINIA PUBLICÃ DIN ROMÂNIA ªI NATO

„NATO în România: dacã amintra în NATO, s-ar putea sã nise cearã sã facem unele lucruri.Vã rog sã-mi spuneþi dacã aþi fisau nu de acord cuurmãtoarele lucruri:1. Efectuarea de aplicaþii

militare ale forþelor NATOpe teritoriul României.

2. Zboruri regulate aleavioanelor NATO deasuprateritoriului României.

3. Staþionarea unor trupeNATO pe teritoriulRomâniei.

4. Construirea de bazemilitare NATO pe teritoriulRomâniei.

5. Trimiterea de truperomâneºti în misiunimilitare ale NATO.

Imaginea NATO: Dacã þaranoastrã ar deveni membruNATO ºi o altã þarã ar atacaRomânia, credeþi cã NATO arveni în ajutorul nostru?

În general, imagineadumneavoastrã despre NATOeste foarte bunã, bunã, proastãsau foarte proastã?Serviciul militar obligatoriu:Dumneavoastrã credeþi cã înRomânia serviciul militartrebuie sã fie obligatoriupentru toþi bãrbaþii tineri?Participarea în Irak: Credeþi cãRomânia ar trebui sã participe,alãturi de SUA, într-uneventual rãzboi împotrivaIrakului?Am efectuat analize de regresieºi corelaþie între rãspunsurilela întrebãrile cuprinse în acestedimensiuni ºi întrebareareferitoare la încrederea înarmatã. Atât românii care setem de o posibilã agresiunemilitarã sau de atacuri teroristela adresa României, cât ºi ceicare nu se tem, manifestã unnivel relativ egal al încrederiiîn armatã.

APLICAÞIE• Identificaþi, în sursa datã,

care este atitudinearomânilor faþã de armatã.

• Ce alte întrebãri aþiformula pentru un sondajde opinie referitor larelaþiile României cuNATO?


Românii care nu sunt de acordcu efectuarea de aplicaþiimilitare ale forþelor NATO peteritoriul României, cu zboruriregulate ale avioanelor NATOdeasupra teritoriului României,cu staþionarea unor trupeNATO pe teritoriul României,cu trimiterea de truperomâneºti în misiuni militareNATO tind sã aibã o mai micãîncredere în armatã. Aceastãdimensiune ar putea explicadoar 1% din variaþia încrederiiîn armatã.De asemenea, românii care nucred cã România ar trebui sãparticipe, alãturi de SUA,

într-un eventual rãzboiîmpotriva Irakului tind sã aibãmai puþinã încredere înarmatã.Acelaºi Barometru de opiniearatã cã cei care nu cred cã înRomânia serviciul militartrebuie sã fie obligatoriupentru toþi bãrbaþii tineri suntmai puþin înclinaþi sã aibãîncredere în armatã.În acelaºi timp, românii caresunt mândri de cetãþenia lor aumai multã încredere în armatã(+0,188), ceea ce se poateafirma ºi despre cei care ºi-arda viaþa pentru þarã într-uneventual rãzboi.”

192

Valentin Poponete, Încrederea publicã în armatã, în Spirit MilitarModern/anul XV, nr. 3-4/(87-88) 2004, p. 36.

PENTRU PROFESOR• Organizaþi grupe de câte cinci

elevi ºi rãspundeþi laîntrebãrile din chestionaruldat. Analizaþi-le în gruparespectivã. Decideþi care esteopinia ce vã reprezintã grupa.Raportaþi-o clasei.

• Analizaþi, în perechi,consecinþele pozitive ºinegative ale participãriitrupelor româneºti în misiuniîn afara graniþelor þãrii alãturide trupele NATO.Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Realizaþi o dezbatere în clasã cuprivire la realizarea pe teritoriulþãrii noastre a bazelor NATO.Formaþi douã grupe ºi scrieþiideile fiecãruia pe tablã. Dupãce aþi citit argumentele, v-aþischimbat pãrerea iniþialã? Dacãda, explicaþi din ce motive.

4. EXTINDEREA NATO

„Procesul de extindere aNATO nu a fost asumat ca odovadã de caritate a Vestuluicãtre europenii sãraci dincentrul continentului, sau ca oîncercare de a repara greºelilefãcute la sfârºitul celui de-aldoilea rãzboi mondial. Nici ostrategie durabilã nu se poateconstrui pe argumenteemoþionale sau pe ºantajpsihologic. În esenþã, procesulde lãrgire a NATO este oîncercare foarte complexã dereformare a strategiilor de

securitate a Europei, astfelîncât ele sã-ºi dovedeascãrelevanþa pentru continentulzilelor noastre. Alegerea pecare o avem de fãcut nu esteîntre a accepta sau respingecererile þãrilor candidate ci,mai degrabã, între a avea oOrganizaþie a Atlanticului deNord care sã se conformezeproblemelor curente desecuritate ale Europei sau oAlianþã care sã rãmânãîngheþatã în zilelerãzboiului rece.”

Regele Mihai I – Discurs la Institutul Regal de studii de Apãrare, înRomânia – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC, p. 127.

APLICAÞIE• În conformitate cu tehnica

„linia valorilor ” – seconstituie dispunerea„pro”, indeciºi ºi „contra”pentru a se analizaîntrebarea: Este extindereaNATO o caritate a Vestuluicãtre Esticii sãraci?

• Analizaþi formularea: „pro-cesul de lãrgire a NATOeste o încercare foartecomplexã de reformare astrategiilor de securitate aEuropei”. Plecând de laaceastã idee, realizaþi uneseu despre cum vedeþi,fiecare, rolul NATO înlumea contemporanã.

5. PÃRERI DESPRE INTEGRAREA ÎN NATO

„Student: Din punctul de vede-re al unui student, cred cã inte-grarea în NATO este un factorpozitiv pentru tinerii români.De ce? Pentru cã integrarea înstructurile euro-atlantice vadeschide o serie nouã de opþi-

uni ºi de noi metode de atinge-re a obiectivelor pentru tineriidin România. Pentru cã ei vorlucra în colaborare cu mulþitineri din diverse domenii dinþãrile integrate deja în structu-rile euro-atlantice.”

România – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC, p. 812.

APLICAÞIE• Consideraþi cã studentul

intervievat are dreptate?Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Folosind metodabrainstorming, rãspundeþila întrebarea: Ce esteintegrarea?


„• Articolul 1Pãrþile se angajeazã, conformprevederilor din CartaNaþiunilor Unite, sã rezolveprin mijloace paºnice oricedisputã internaþionalã în carear putea fi implicate, astfelîncât sã nu aducã atingerepãcii, securitãþii ºi dreptuluiinternaþional ºi sã se abþinã sãrecurgã în relaþiileinternaþionale la ameninþareacu forþa sau la folosirea forþei,în vreun mod incompatibil cuobiectivele Naþiunilor Unite.• Articolul 5Pãrþile convin cã un atac armatîmpotriva uneia sau maimultora dintre ele, în Europasau în America de Nord, va ficonsiderat un atac împotrivatuturor ºi, în consecinþã, sunt deacord cã, dacã are loc unasemenea atac armat, fiecaredintre ele, în exercitareadreptului la auto-apãrareindividualã sau colectivãrecunoscut prin Articolul 51 dinCarta Naþiunilor Unite, vasprijini Partea sau Pãrþileatacate, prin efectuareaimediatã, individual sau decomun acord cu celelalte Pãrþi,

a oricãrei acþiuni pe care oconsiderã necesarã, inclusivfolosirea forþei armate, pentrurestabilirea ºi menþinereasecuritãþii zonei nord-antlantice.Orice astfel de atac armat ºitoate mãsurile adoptate carezultat al acestuia vor trebuiraportate imediat Consiliuluide Securitate. Aceste mãsurivor înceta dupã ce Consiliul deSecuritate va adopta mãsurilenecesare pentru restabilirea ºimenþinerea pãcii ºi securitãþiiinternaþionale.• Articolul 10Prin acord unanim, pãrþile potsã invite sã adere la acestTratat orice alt stat europeanaflat în poziþia de a urmaprincipiile acestui Tratat ºi dea contribui la securitatea zoneinord-antlantice, sã adere laacest Tratat. Orice stat astfelinvitat poate deveni parte laTratat, în urma depunerii laguvernul Statelor Unite aleAmericii a documentelor deaderare. Guvernul StatelorUnite ale Americii va notificafiecare Parte în legãturã cudepunerea fiecãrui astfel dedocument de aderare.”

193

6. ACTUL DE CONSTITUIRE A ORGANIZAÞIEI TRATATULUI ATLANTICULUIDE NORD (NATO) – 4 APRILIE 1949

România – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC,pp. 443-445.

APLICAÞIEPe baza acestei surse,rãspundeþi la urmãtoareleîntrebãri:a. Care sunt prevederile cele

mai importante aleacþiunii de constituire?

b. În ce constã importanþaarticolului 5?

7. EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

„A venit timpul sã elaborãm onouã viziune în legãturã cuceea ce poate sã facã Europa cunoii sãi membri ºi modul încare trebuie sã procedez.Strategia pe care o am în vederepentru gestionarea schimbãriipoate fi rezumatã în cinci teme:1. Acþionând împreunã înEuropa: este necesar sãperfecþionãm procesul de luarea deciziilor ºi trebuie sã dãm

dovadã de hotãrârea ºi voinþapoliticã necesare pentru aelabora politici cu adevãrateuropene într-o UniuneEuropeanã extinsã.2. Relansarea economieieuropene: avem nevoie de maimultã inovaþie ºi reformã,pentru a asigura dezvoltarea,competitivitatea ºi crearea denoi locuri de muncã în cadrulunei pieþe extinse.

APLICAÞIE• Analizaþi cele cinci teme

propuse ºi apoi formulaþiargumente pentru acestepreocupãri. Sunteþi deacord cu aceastã viziune?Argumentaþi-vã rãspunsul.

• În ce constã viziuneaRomâniei privind arhitec-tura instituþionalã a UE?

• Evidenþiaþi rolul Românieiîn acest proces de înnoirea UE.

• Alcãtuiþi un eseu cu titlulEuropa toleranþei ºi asolidaritãþii.


3. Construirea unei Europe maisigure pentru cetãþenii ei: artrebui sã folosim procesul deextindere pentru a face un saltconsiderabil înainte în domeniulcolaborãrii pe probleme dejustiþie ºi afaceri interne, oferindstandarde superioare ºi osecuritate sporitã.4. Dezvoltarea parteneriatuluicu vecinii noºtri din Europa:pe mãsurã ce frontierele UE se

extind, avem nevoie de opoliticã de vecinãtate care sãpropage prosperitatea ºistabilitatea în jurul nostru.5. O voce mai puternicã aEuropei în afacerileinternaþionale: trebuie sãfructificãm ºansa de a avea 25de membri pentru a ne bucurade o mai mare autoritate,coerenþã ºi influenþã pe arenainternaþionalã.”

194

PENTRU PROFESORSe recomandã realizarea uneimape tematice – „Paºi cãtreintegrarea euro-atlanticã” – prininvestigaþii directe, prinstrângerea de articole din reviste,ziare etc. despre noua integrare/noul val în UE, pentru o Europãa celor 27.

Extinderea Uniunii Europene. Realizãri ºi provocãri, Raportprezentat de Wim Kok Comisiei Europene (martie 2003), p.7.

8. MULTITUDINEA DE CULORI A LUMIICONTEMPORANE

„Pacea, parteneriatul ºicooperarea sunt posibilenumai între cei care ºtiu cinesunt. Conºtiinþa identitãþiiproprii este condiþia de bazã aoricãrei relaþii bune cu cineva.Dacã nu ºtii cine sunt, cinetind sã devin, ce vreau, deunde plec ºi unde vreau sãajung, relaþia mea cu lumea ºicu cei ce mã înconjoarã va fiîntotdeauna tensionatã, plinãde suspiciuni, însoþitã de uncomplex de inferioritatemascat de o lãudãroºeniestrigatã în gura mare. Cine nu

îºi face ordine în propria fiinþãsau în casa lui încearcã sãimpunã celorlalþi un fel desurogat al imaginii sale propriidespre ordine. Neîncrederea însine ºi nesiguranþa privindidentitatea proprie trezesc înmod firesc neîncrederea faþãde întreaga lume, suspectareade intenþii rele din parteatuturor ºi mai apoi,agresivitatea, care se poatefinaliza prin cucerirea deteritorii strãine sau mãcarimpunerea dominaþiei propriicelor care nu o doresc.”

Václav Havel – Multitudinea de culori a lumii contemporane, discursrostit la conferinþa „Europe’s New Democracies: Leadership andResponsability”, Bratislava, 11 mai 2001, p.4.

APLICAÞIE• Cum sunt definite astãzi

identitatea personalã, naþio-nalã, europeanã? Pentrurãspunsul vostru folosiþi ºiinformaþiile din modululDialoguri interculturale.

• Realizaþi o dezbaterepornind de la afirmaþia:„Neîncrederea în sine ºinesiguranþa” (în maximum200 de cuvinte).

PENTRU PROFESOR• Se recomandã realizarea unei

dezbateri cu privire la aceastãtemã.

• Se poate realiza o mapã cu nego-cierile pe care România le-a avutcu UE la cele 31 de capitole.

• Se poate realiza o prezentareschematicã a temei.

9. CE A OBÞINUT ROMÂNIA DIN NEGOCIERILECU UE?

„În cadrul negocierilor deaderare la Uniunea Europeanã,România a obþinut 50 deperioade de tranziþie ºiaranjamente tranzitorii, acesteafiind cele mai multe perioadede tranziþie care au fostacordate unui stat care face

parte din actualul val deextindere. O perioadã detranziþie înseamnã perioadadintre data aderãrii la Uniuneºi data la care respectiva þarãtrebuie sã se conformezelegislaþiei comunitare într-unanumit domeniu.”

Ce a obþinut România din negocierile cu UE?, în Ziua, joi, 16decembrie 2004, p. 6.


1. Organizaþi-vã în douã grupe ºi indicaþi avantajele ºidezavantajele de care beneficiazã statele membre UE ºiNATO. Argumentaþi-vã rãspunsul.

2. Luaþi inteviuri despre percepþia faþã de integrarea noastrã înstructurile euro-atlantice unor membri ai:

a. autoritãþilor locale;b. profesorilor;c. elevilor.

Rezultatele vor fi prezentate cu ocazia activitãþilor din SpringDay sau a celor organizate în ziua de 9 mai.

3. Consideraþi cã drumul României spre NATO ºi UE þine seamade interesele tuturor românilor? Argumentaþi-vã rãspunsul.

4. Alcãtuiþi un mic dicþionar al integrãrii României în cele douãorganisme vestice. Folosiþi ºi definiþiile din glosarul de lasfârºitul acestui modul.

5. Folosind sursele indicate la bibliografia selectivã din aceastãtemã, realizaþi un concurs gen Cine ºtie câºtigã, cu tema: Voifi cetãþean al unei Europe Unite!

6. Identificaþi trei probleme cu care zona în care trãiþi seconfruntã ºi care fac obiectul integrãrii noastre în UE. Alãturide alte persoane, încercaþi sã vã implicaþi pentru a gãsi celemai bune soluþii pentru rezolvarea lor.

7. Editaþi un ziar ºcolar/o revistã în care tematica sã fieINTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UE – 2007 ºi cereþi colegilor dinºcoala în care învãþaþi sã scrie articole, poezii, eseuri,interviuri etc.

8. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:a. În ce constau beneficiile României dupã integrarea în

UE? Argumentaþi-vã rãspunsurile.b. În ce domenii credeþi cã au fost realizate unele

compromisuri?c. Cunoaºteþi unele prevederi din negocierile noastre cu

UE?d. Intraþi pe site-urile www.infoeuropa.ro ºi www.mie.ro ºi

citiþi ultimele informaþii privind integrarea României înUE. Comunicaþi aceste date ºi colegilor, în clasã.

195

PENTRU PROFESOROrganizaþi o dezbatere cu titlul„9 mai – Ziua Europei”, la caresã invitaþi mai mulþi elevi de lamai multe niveluri deînvãþãmânt ºi clase. Încurajaþi-isã formuleze opinii documentatecu privire la integrarea euro-atlanticã.

ACTIVITÃÞI

Problematica democraþiei ºi a drepturilor omului este una foartecomplexã în lumea contemporanã. În numeroase zone din lume asporit siguranþa vieþii de zi cu zi a oamenilor; raporturile întreautoritãþile statului ºi cetãþeni sunt reglementate; viaþa unui om adevenit cea mai preþioasã valoare; lupta pentru puterea politicãse desfãºoarã acum la urnele în care cetãþenii îºi depun voturilece exprimã opþiunile lor politice; cei învinºi în aceste „bãtãlii”electorale nu se mai tem pentru viaþa lor. Pentru a se ajunge laaceasta, a fost nevoie de un efort constant care a durat foartemult, începând de la apariþia primelor coduri de legi scrise ºi dela „inventarea” de cãtre vechii greci a conceptului de democraþie.

Deºi secolul al XX-lea reprezintã perioada din istoria omenirii încare principiile legate de democraþie ºi de respectarea drepturiloromului s-au impus într-o mare parte a lumii, acelaºi veac acunoscut numeroase încãlcãri ale drepturilor omului. Acestea aufost comise în þãrile în care au fost instaurate regimuriletotalitare. Dimpotrivã, în statele în care democraþia de tip liberals-a impus ºi în care drepturile omului sunt protejate prin lege ºiaplicate de autoritãþi, a crescut prosperitatea cetãþenilor, precumºi gradul lor de participare la rezolvarea problemelor comunitãþii.De aceea, în demersul nostru am abordat tema „Democraþieliberalã ºi totalitarism”.

Într-o mare parte din þãrile lumii, anumite categorii alepopulaþiei, defavorizate din punctul de vedere al drepturilorpolitice ºi al statutului lor social, ºi-au îmbunãtãþit statutul. Întreacestea se numãrã ºi femeile. Dacã la începutul secolului trecutfemeile nu aveau nici mãcar drept de vot, astãzi ele joacã un roldin ce în ce mai important în viaþa politicã, economicã, socialã,culturalã. Cu toate acestea, o problemã pe care societateamodernã n-a rezolvat-o pe deplin este cea legatã de egalitateaîntre bãrbaþi ºi femei. Un concept utilizat în ultima vreme este celde egalitate de gen. Termenul de gen „se referã la diferenþelesociale între femei ºi bãrbaþi care sunt învãþate ºi care se schimbãîn timp”1.

Acest capitol îºi propune sã asigure asumarea de cãtre elevi aideii de egalitate între genuri, cum trebuie acþionat pentruatingerea unui ideal de grup, precum ºi o atitudine de respingerea discriminãrilor pe criterii de sex. Toate aceste procese ºievenimente sunt prezentate în tema „Schimbarea statutuluifemeii în societate”. Tema este importantã, având în vedere faptul

197

DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILEOMULUI ÎN SECOLUL XX

VALENTIN BÃLUÞOIU

VALENTIN BÃLUÞOIU • DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILE OMULUI ÎN SECOLUL XX

cã în curriculum nu se abordeazã în detaliu problema roluluifemeii în societate ºi evoluþia statutului acesteia.

În acelaºi timp, însã, Europa este scena unui proces unic înistorie, care constã în integrarea unor þãri, între care ºi România,în Uniunea Europeanã. Unul dintre pilonii funcþionãrii actuale ºiviitoare a Uniunii Europene este tocmai respectarea drepturiloromului, precum ºi adoptarea sistemului democratic în þãrilemembre. Aceasta este prezentatã la tema „Integrarea europeanã ºidrepturile omului”.

Sursele selectate, evident, nu pot acoperi toatã complexitatea ºivastitatea subiectelor luate în discuþie.

198

1 Florentina Bocioc, Doina Dimitriu, Roxana Teºiu, CristinaVãileanu: Gender Mainstreaming, Metode ºi instrumente, Ghidpractic pentru abordarea integratoare a egalitãþii de gen, EdituraNeva, Bucureºti, 200, pag. 13.


199

TABEL METODOLOGIC

Tema Democraþie liberalã ºi totalitarism

Concepte – Democraþie– Totalitarism– Drepturi ale omului

Întrebãri cheie – Ce consecinþe au asupra drepturilor omului regimurile politice democratice,respectiv totalitare?

Cuvinte cheie – Comunism– Democraþie liberalã– Ideologie– Libertate

– Naþional-socialism– Partid politic– Toleranþã


– Respectul pentru drepturile ºi libertãþile omului– Responsabilitate cetãþeneascã

Competenþele princurriculum-ul deistorie

– Exprimarea unei opinii în limbajul specific istoriei– Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric– Construirea de afirmaþii pe baza surselor ºi formularea de concluzii relative

la sursele istorice


– Exercitarea drepturilor ºi responsabilitãþilor cetãþeneºti într-o societatedemocraticã

– Aprecierea demnitãþii umane– Respectarea legii

Rezultate aºteptate – Sã evalueze critic consecinþele pe care le-a avut nerespectarea drepturiloromului

– Asumarea responsabilitãþii cetãþeneºti– Consecvenþa comportamentului în raport cu un set de valori asumate

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã– Presa– Surse orale

– Tabel statistic– Fotografii– Filme documentare

Metode – Brainstorming– Turul galeriei– Dezbaterea– Interviul

– Mozaicul– Jocul de rol– Conversaþia euristicã– Eseul


Tema Schimbarea statutului femeii în secolul XX

Concepte – Schimbare

Întrebãri cheie – De ce ºi cât de mult s-au modificat atitudinile oamenilor în ceea ce priveºtedrepturile femeii?

Cuvinte cheie – Discriminare– Dubla responsabilitate– Egalitate– Feminism– Gen– Non-violenþã

– Sex– Sufragetã– Drepturi politice– Statut social– Statut economic


– Toleranþã– Înþelegerea, acceptarea ºi

respectarea diversitãþii

– Flexibilitate ºi adaptarea laschimbare

– Respingerea stereotipiilor


– Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei– Utilizarea surselor de istorie oralã– Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înþelegerea prezentului– Recunoaºterea ºi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor ºi

proceselor istorice


– Susþinerea solidaritãþii ºi a coeziunii sociale– Rezolvarea conflictelor într-o modalitate non-violentã– Recunoaºterea ºi acceptarea deosebirii dintre genuri– Aprecierea demnitãþii umane

Rezultate aºteptate – Eliminarea discriminãrilor datorate diferenþelor de gen– Consecvenþa comportamentului în raport cu un set de valori asumate– Aprecierea contribuþiei femeilor la funcþionarea societãþii ºi la progresul

acesteia

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã– Presa– Surse orale

– Fotografii– Filme documentare– Paginã web

Metode – Dezbaterea– Conversaþia euristicã– Lucrul în perechi

– Brainstorming– Interviul– Mozaicul

200

Tema Integrarea europeanã ºi drepturile omului

Concepte – Integrare– Drepturi ale omului

Întrebãri cheie – Ce prevãd principalele tratate ºi documente în legãturã cu problemadrepturilor omului?

Cuvinte cheie – Acquis comunitar– Cele patru libertãþi– Eurosceptic– Tratate europene– Valori europene


– Toleranþã– Înþelegerea, acceptarea ºi respectarea diversitãþii– Flexibilitate ºi adaptarea la schimbare– Respingerea stereotipiilor


– Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei; utilizarea surselor deistorie oralã

– Recunoaºterea ºi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor ºiproceselor istorice


– Acceptarea diferenþelor culturale între oameni– Exercitarea drepturilor de cetãþean român ºi european– Respectarea legii

Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã-ºi asume responsabilitãþile de cetãþean român ºieuropean.

– Elevii sã-ºi asume o atitudine ºi un comportament în conformitate cuvalorile europene ale democraþiei pluraliste, dreptãþii, egalitãþii, solidaritãþiiºi drepturilor omului.

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã– Surse orale

– Fotografii– Paginã web

Metode – Dezbaterea– Interviul– Brainstorming

– Eseul de cinci minute– Conversaþia euristicã


201


202

TABEL CRONOLOGIC

Istorie universalã România

– Înfiinþarea, în Marea Britanie, a UniuniiNaþionale a Societãþilor pentru Dreptulde Vot al Femeilor (NUWSS) condusã deMilicent Fawcet.

1897

– Acordarea pentru întâia oarã a PremiilorNobel.

– Înfiinþarea Uniunii Sociale ºi Politice aFemeilor (WSPU), condusã de EmmelinePankhurst.

1901

– Marie Sklodowska Curie (1867-1934)este prima femeie care a primit PremiulNobel (fizicã); ea va fi primi un al doileaPremiu Nobel în 1911.

1903

– Baroneasa germanã Bertha von Suttner(1843-1914) este prima femeie careprimeºte Premiul Nobel pentru pace.

1905

– Scriitoarea suedezã Selma Lagerlof esteprima femeie laureatã cu Premiul Nobelpentru literaturã.

1909

1910– Înfiinþarea Societãþii Ortodoxe Naþionale

a Femeilor Române, preºedintãAlexandrina Cantacuzino.

1912

– Elisa Leonida Zamfirescu devine primafemeie inginer de pe glob în urmaabsolvirii Academiei Regale Tehnice dinBerlin.

– Izbucnirea primului rãzboi mondial. 1914

1916 – Intrarea în primul rãzboi mondial aRomâniei.

1917– Moartea, în timpul bãtãliei de la

Mãrãºeºti, a Ecaterinei Teodoroiu, „Ioanad’Arc a românilor.”

1917-1918– Înfiinþarea, de cãtre Calypso Botez ºi alte

feministe, a Asociaþiei pentru emancipareacivilã ºi politicã a femeilor române.

– Dreptul de vot este acordat femeilor dinURSS, Austria ºi Suedia. 1918

– Desãvârºirea statului naþional românprin unirea României cu Basarabia,Bucovina ºi Transilvania.

– Modificarea celui de-al nouãsprezeceleaamendament al Constituþiei SUA:femeile capãtã drept de vot.

1920


203


1923– Constituþia României le exclude pe femei

de la exercitarea drepturilor electorale.

1926

– Începe publicarea cronicii familieiHallipa de Hortensia Papadat Bengescu,care, alãturi de Liviu Rebreanu, esteconsideratã întemeietoarea romanuluimodern românesc.

– Femeile din Marea Britanie primescdreptul de vot. 1928

1938– Noua Constituþie a României acordã

drept de vot femeilor.

1941– România intrã în al doilea rãzboi

mondial.

– Dreptul de vot este acordat femeilor dinFranþa ºi Italia. 1944-1945

19456 martie – Instaurarea regimului comunistîn România.

– Olandeza Francina (Fanny) Blankers-Koen obþine patru medalii de aur la JOde la Londra. Astfel, atleta olandezã adevenit prima mare vedetã femininã dinistoria sportului.

– Adoptarea de cãtre Organizaþia NaþiunilorUnite a Decaraþiei Universale aDrepturilor Omului.

1948

– 9 mai – Anunþarea planului ministruluide externe francez Robert Schuman deconstituire a Comunitãþii Europene aCãrbunelui ºi Oþelului (CECO).

1950

– 18 aprilie – Este semnat Tratatul de laParis pentru constituirea CECO, de cãtreBelgia, Franþa, Germania, Italia,Luxemburg ºi Olanda.

1951

– 25 martie – Sunt semnate tratatele careinstituie Comunitatea Europeanã aEnergiei Atomice (EURATOM) ºiComunitatea Economicã Europeanã(CEE) de cãtre ºase þãri – Belgia, Franþa,Germania, Italia, Luxemburg ºi Olanda;tratatele de înfiinþare sunt cunoscute subnumele de Tratatele de la Roma ºi auintrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

1957

– Punerea în vânzare a piluleicontraceptive (SUA). 1960


204


– Betty Friedan publicã The FeminineMistique (Mistica Femininã), lucrarefundamentalã a miºcãrii feministecontemporane.

1963

1965– Nicolae Ceauºescu devine conducãtorul

României comuniste.

1966– Decretul privind interzicerea

întreruperilor de sarcinã.

– 1 ianuarie – Marea Britanie, Danemarcaºi Irlanda devin membri CEE.

– Apare primul volum din ArhipelagulGulag de A. Soljeniþîn.

1973

– Anul internaþional al femeii. 1975

1976– La JO de la Montreal, Nadia Comãneci

obþine prima notã de 10 în istoriaconcursurilor de gimnasticã sportivã.

– 18 decembrie – Convenþie asupraeliminãrii tuturor formelor dediscriminare a femeilor, adoptatã deAdunarea Generalã ONU.

1979

– 1 ianuarie – Aderarea Greciei la CEE. 1981

– Ianuarie – Aderarea Spaniei ºiPortugaliei la CEE. 1986

– 1 iulie – intrã în vigoare Actul UnicEuropean, care adaugã cooperareapoliticã celei economice.

1987

– Cãderea regimurilor comuniste în Europa(Ungaria, Polonia, Cehoslovacia,Bulgaria, RDG).

1989– Cãderea regimului comunist în România.– Abrogarea Decretului privind

interzicerea întreruperilor de sarcinã.

– 7 februarie – semnarea TratatuluiUniunii Europene (Tratatul de laMaastricht).

1992

– Adoptarea Criteriilor de la Copenhaga.1993

1 februarie – acordul de asociere aRomâniei la Uniunea Europeanã.

– 1 ianuarie – Suedia, Finlanda ºi Austriadevin membre ale UE.

– Declaraþia ONU pentru eliminarea tuturorformelor de violenþã asupra femeilor.

1995

– Iunie – România depune cererea deaderare la Uniunea Europeanã.

– 1 ianuarie: Lansarea monedei uniceeuropene în 11 state europene (Franþa,Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg,Austria, Italia, Spania, Portugalia,Finlanda, Irlanda).

1999

10-11 decembrie, Consiliul European de laHelsinki decide sã deschidã negocierile deaderare cu încã ºase þãri candidate:Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta,România ºi Slovacia.

– 7-11 decembrie: Consiliul European de laNisa. Semnarea Tratatului de la Nisa. 2000


205


– 1 mai: Ziua Extinderii. 10 þãri aderã laUniunea Europeanã (Cipru, Estonia,Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia,Slovacia, Slovenia si Ungaria).

– Americana Linda Buck, keniana WangariMaathai ºi austriaca Elfriede Jelinekcâºtigã Premiul Nobel pentru medicinã,pace ºi literaturã.

2004

17 decembrie – la Consiliul European de laBruxelles, România a primit confirmareapoliticã a încheierii negocierilor de aderarela Uniunea Europeanã.

– 29 mai: Franþa respinge prin referendumratificarea Tratatului Constituþional.

– 1 iunie: Olanda respinge prinreferendum ratificarea TratatuluiConstituþional.

2005

25 aprilie, preºedintele Românei,TraianBãsescu, a semnat Tratatul de Aderare laUniunea Europeanã (Luxemburg).


Termenul de democraþie liberalã se referã la sistemul politiccaracterizat prin pluripartidism, alegeri libere, garantareadrepturilor, a libertãþilor cetãþeneºti ºi economie de piaþã.„Guvernarea în Occident dupã cel de-al doilea rãzboi mondial aevoluat cu mai mult succes. Sistemul democratic a fost peste totîn ascensiune ºi a adus cu el o mai mare influenþã pentru claselemuncitoare, femei, rasele neeuropene ºi statele mici. Procesulagitat al dezbaterilor ºi deciziilor deschise a produs o dezvoltareeconomicã uriaºã ºi mai eficientã decât economiile de comandãdin Est ºi a îmbunãtãþit standardul de viaþã al marii majoritãþi apopulaþiei… Nici o democraþie occidentalã n-a purtat rãzboiîmpotriva alteia”1, se spune în Enciclopaedia Britannica. Acestconcept, cel de democraþie liberalã, este aºadar strâns legat deacela de apãrare a drepturilor omului, garanþie a pãcii ºiprosperitãþii. Aceasta înseamnã, în acelaºi timp, asumarea deresponsabilitãþi din partea cetãþenilor. Tocmai prin încãlcareadrepturilor omului, regimurile totalitare au produs mari suferinþepropriilor lor cetãþeni.

206

TOTALITARISM ªIDEMOCRAÞIE LIBERALÃI.

1 Encyclopaedia Britannica 2001, De Luxe Edition CD-Rom, articolulLiberal Democracy.

Sursa 2.1 oferã o explicaþie înlegãturã cu extindereacomunismului.

TOTALITARISM ªI DEMOCRAÞIE LIBERALÃ

„Drepturile omului suntdrepturile proprii tuturoroamenilor, care îi protejeazã peaceºtia de eventualele abuzuriale statului ºi care sunt eternvalabile, neputând fi limitatede nici un stat. Încã de pevremea luptei împotrivaabsolutismului, ele au fostconsiderate a fi drepturi«înnãscute» ºi «inalienabile».(…) La baza drepturilor omuluiºi a drepturilor fundamentalese aflã demnitatea umanã,dreptul la liberã dezvoltare apersonalitãþii, egalitatea în faþa

justiþiei ºi tratamentulnepreferenþial, libertateareligioasã ºi de conºtiinþã,libertatea de expresie, a presei,a informaþiilor ºi a educaþiei,libertatea de întrunire ºiasociere, libertatea circulaþiei,libertatea profesiei ºi a muncii,inviolabilitatea domiciliului,garantarea proprietãþii ºi adreptului de moºtenire,dreptul la azil ºi petiþie,precum ºi drepturi legale, cade exemplu garanþia cã nimeninu va fi arestat în modnejustificat (…).”

207

O DEFINIÞIE A DREPTURILOR OMULUI1.

2.

1.1. WICHARD WOYKE (ED.),HANDWÖRTERBUCH INTERNATIONALEPOLITIK, BONN 1994

http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_1.htm

APLICAÞIE• Pornind de la o definiþie a

conceptului de drepturiale omului, examinaþisursa 1.1 ºi rãspundeþi laurmãtoarele întrebãri:

• Precizaþi instituþia carepoate încãlca drepturileomului.

• Enumeraþi cinci dintredrepturile omului.

• Daþi exemple dedocumente din perioadaluptei împotrivaabsolutismului (secolul alXVIII-lea) care defineadrepturile omuluidrept „înnãscute” ºi„inalienabile”.

„Marxismul rãspunde la toateîntrebãrile ºi propune soluþiituturor problemelor caredistrug umanitatea din cele maivechi timpuri. Aceastãschimbare grandioasã pe care o

dorim este la îndemânanoastrã; oamenii îºi potschimba condiþiile de viaþã ºi,prin aceastã schimbare, însuºiomul va fi transformat.”(Heda Kovaly)

2.1. O SOLUÞIE LA PROBLEMELE UMANITÃÞII?

Jean François Soulet, Istoria comparatã a statelor comuniste din1945 pânã în zilele noastre, Polirom, Iaºi, pag. 13.

PRINCIPALELE DEOSEBIRIÎNTRE SISTEMELE POLITICEDEMOCRATICE ªI TOTALITARE


„Germania, decembrie 1933: Partidul [nazist] este «legatinseparabil de stat».”

208

2.2. LEGEA PRIVIND ASIGURAREA UNITÃÞIIPARTIDULUI ªI STATULUI

APLICAÞIE• Precizaþi trei probleme cu care s-a confruntat ºi se confruntã omenirea ºi în ce domenii.• Precizaþi posibile soluþii pentru rezolvarea acestor probleme. Realizaþi un joc de rol. Clasa sã

fie împãrþitã în patru grupe: cei ce iau deciziile (oameni politici), reprezentanþi ai opinieipublice ºi ai societãþii civile, oameni de afaceri, ziariºti. Discutaþi la nivelul fiecãrui grup solu-þiile pe care grupul respectiv le oferã la problemele umanitãþii. Un reprezentant al fiecãrui grupva prezenta soluþiile descoperite.

Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, All, Bucureºti,pag. 63.

2.3. CONSTITUÞIA REPUBLICII SOCIALISTEROMÂNIA, 1965

„Art. 3. În Republica SocialistãRomânia, forþa politicã

conducãtoare a întregii societãþieste Partidul Comunist Român.”

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1965.php

APLICAÞIE• Menþionaþi regimurile

politice totalitare alesecolului al XX-lea.

• Studiaþi sursele 2.2 ºi 2.3 ºirãspundeþi la urmãtoareleîntrebãri: câte partideasigurau conducereastatului în regimuriletotalitare?; pornind de larãspunsul la întrebareaanterioarã, descrieþialegerile din acele state: a)libere; b) controlate.(alegeþi o singurã variantã)

2.4. PUBLICAÞIA LIGII PROFESORILOR NAÞIONAL-SOCIALIªTIDESPRE IDEOLOGIA NAZISTÃ (1937)

„Naþional-socialismul este oideologie a cãrei pretenþie devalabilitate este totalã…Tineretul german nu trebuie sãse confrunte – precum seîntâmpla în epoca liberalã cuaºa-zisa obiectivitate – cuproblema alegerii dacã doreºtesau nu sã creascã în spiritul

materialismului sauidealismului, nazismului, alreligiei sau al ateismului, citrebuie format în mod conºtientîn conformitate cu principiilerecunoscute ca valabile ºi justeºi care s-au dovedit a fi astfel:conform principiilor ideologieinaþional-socialiste.”

Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, All, Bucureºti,pag. 98.

2.5. PREFAÞÃ A UNEI CÃRÞI DE FILOSOFIE DIN TIMPULREGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA

„Însuºirea materialismuluidialectic ºi istoric constituie ocondiþie indispensabilã pentruformarea unor cadre cu otemeinicã pregãtire, cu un modde gândire dialectic ºi cu un

larg orizont cultural, cu oviziune filosoficã adecvatãasupra implicaþiilor social-umane ale specialitãþii pentrucare se pregãtesc ºi cu o înaltãconºtiinþã revoluþionarã.”

Filosofie, manual universitar, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1985, pag. 4.

APLICAÞIEPe baza surselor 2.4 ºi 2.5,prezentaþi principalelemijloace cu care esteexercitatã puterea într-unregim totalitar. Descrieþirelaþia dintre cetãþeni ºiautoritate pe care o descriuaceste surse.


209

2.6. REZULTATUL ALEGERILOR DIN MAREA BRITANIE, 1950

Partidul Voturi LocuriLaburist 13266176 315Conservator 11507061 282Liberal 2621487 9Naþional Liberal 985343 16Comunist 91765 0Naþionalist Irlandez 65211 2Laburist Irlandez 52715 0Independent 50299 0Laburist Independent 26395 0Conservator Independent 24732 0Sinn Fein (alt partid irlandez) 23362 0Plaid Cymru (Partidul Þãrii Galilor) 17580 0Liberal Independent 15066 1SNP (Partidul Naþional Scoþian) 9708 0Anti-Partition (Partidul Ligii Irlandeze) 5084 0ILP (alt partid numit Independent Laburist) 4112 0

http://www.nationmaster.com/encyclopedia/UK-general-election,-1950

APLICAÞIE• Studiaþi sursa 2.6 ºi

argumentaþi rolulpartidelor politice într-unsistem politic dedemocraþie liberalã.

• Precizaþi o caracteristicã asistemului politic britanicîn comparaþie cu celromânesc, în urmastudierii compoziþieiparlamentului din RegatulUnit.

• Numãrul de partide ºiideologii este limitat?Argumentaþi rãspunsul.

APLICAÞIEStudiind sursele 2.2-6, identificaþi trei deosebiri dintre sistemele politice de democraþie liberalãºi cele totalitare.

SISTEMUL TOTALITAR COMUNIST ªIRESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI3.

„Tatãl meu, Pãun Petru, a avuttrei ateliere: un atelier laChiºinãu, un atelier mecanic ºiturnãtorie de fontã la TurnuMãgurele (atelierul acela era dereparaþii capitale de ºlepuri peDunãre) ºi aici în Craiova oturnãtorie de fontã. Atelieruldin Chiºinãu a fost obligat sã-lpãrãseascã odatã cu venirearuºilor. Celelalte ateliere le-apierdut cu ocazia naþionalizãriidin 1948. Ceea ce am vãzut eu,copil fiind, au fost aºa-zisele

Sursele 3.1.1-5 se referã la modulîn care unele drepturi ale omuluierau respectate de regimulcomunist din România.

3.1. ISTORIE ORALÃ: CUM ERAU RESPECTATE DREPTURILE OMULUI ÎNROMÂNIA COMUNISTÃ

Carte poºtalã pe care este înscrisãadresa firmei lui Pãun Petre, care a fostnaþionalizatã de cãtre regimul comu-nist. Se poate citi: Atelier mecanic ºiturnãtorie de fontã Petru Pãun.

3.1.1.


procese verbale (prin care seconstata cã au fost confiscateustensilele, maºinile-unelte ºitot ce avea el în dotareaatelierului de la Turnu-Mãgurele), scrise pe o hârtieordinarã, pe o hârtie din astade maculator, de mânã, decifãrã antet, cu niºte semnãturicare sunt indescifrabile. El afost anunþat de fratele lui, care

era în relaþie cu comuniºtii, cãaceºtia intenþionau sã-laresteze, ba mai mult decâtatâta, cã aveau de gând sã-ipunã viaþa în primejdie. I s-aspus sã pãrãseascã deurgenþã oraºul Turnu-Mãgurele cu ce poate sã iamai repede ºi sã se ducãundeva în þarã, lucru pe carel-a ºi fãcut.”

210

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.1.• La ce drept al omului se

referã sursa?• Identificaþi trei abuzuri

comise de stat împotrivalui Pãun Petre.

3.1.2. „În perioada când eramla Colegiul Naþional «Carol I»,care pe vremuri se numeaLiceul «Nicolae Bãlcescu»,eram în clasa a IX-a, tata a fostarestat pe o perioadã de un an,un an ºi ceva, pentru niºtemotive care dupã aceea s-aulãmurit: e vorba de un accidentde muncã, soldat cu moarteaunui muncitor ºi în care tatan-a avut nici o vinã. Când afost eliberat nu s-a dat nici oexplicaþie, nu s-au adresat nici

scuze (probabil cã nu sepracticã asta), menþionându-secã este exonerat de orice fel devinã.Tata povestea cã înainte de a fieliberaþi, deþinuþilor li se fãceauinjecþii cu niºte substanþe care-ibuhãiau ca sã se creadã cã oduceau acolo ca-n paradis. Încelulã erau gratii de fier în locde podea ºi pe dedesupt curgeaapã, condiþii propice pentruinstaurarea unui reumatism dinacela vârtos.”

Mãrturie a profesorului Dan Pãun, intervievat de autorul acestuimodul, martie 2005.

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.2.Precizaþi ce drepturi ale luiPetre Pãun au fost încãlcate?

3.1.3. „Mi-aduc aminte cã erampus în dificultate: ce sã declar înlegãturã cu ce-a fost tata înaintede 23 august 1944? ªi, în modinvariabil, am fost sfãtuit, asta erealitatea, cã nu-mi trecea mieprin cap sã spun, cã a fostmuncitor sezonier, lucru pe carel-am declarat în mod permanent.Aºa am putut sã acced laColegiul Naþional «Carol I», înperioada în care aveau prioritatecopii de muncitori ºi þãrani.Ceilalþi care aveau altã origine

(«nesãnãtoasã») era mai greu sãajungã aici.Dar ceea ce este interesant estecã, în perioada în care tata afost reþinut pentru cercetãri,mie mi s-a scãzut nota lapurtare. Am vãzut asta ulteriorcând m-am uitat pe Diploma deMaturitate (Bacalaureat) ºi amrãmas stupefiat când am vãzutcã pentru o vinã pe care eu n-oaveam s-a procedat lapenalizarea mea. Acest fapt m-adurut ºi mã doare ºi-acuma.”



APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.3.• Din ce motiv a fost nevoit

Dan Pãun sã nu spunãadevãrul în legãturã cuocupaþia tatãlui sãu? Încaz cã ar fi spus adevãrul,ce risca Dan Pãun?

• Care ar fi reacþia voastrãdacã vi s-ar scãdea nota lapurtare din cauze caren-au nimic de a face cucomportamentul vostru laºcoalã?

• Cunoaºteþi cazuriasemãnãtoare în ºcoalavoastrã, de scãdere a noteila purtare din motive carenu sunt în legãturã cucomportamentul elevilor?


3.1.4. „Partea cea mai delicatãeste cã dupã naþionalizare ºipânã prin 1954 i s-au refuzat[tatãlui autorului acesteimãrturii] angajãrile cu duratãnedeterminatã, spunându-i-se

cam peste tot cã «sã se ducã laTito ºi sã-i dea el de lucru,pentru cã aici în þarã a fostexploatator de muncitori, ºi caatare, nu este indicat sã lucrezecot la cot cu oamenii muncii.»”

211


3.1.5. „Socrul meu fusese, întinereþe, un adept alcolectivizãrii în agriculturã.«Întovãrãºiþi-vã ºi o sã mâncaþijimblã!», le spunea elconsãtenilor. Dupã o vreme,însã, lucrurile n-au mai mersbine. Oamenii îi spuneau: «NeaGicã, unde este jimbla pe carene-ai promis-o? »De aceea, socrul meu a cãutatsoluþii, nu numai în agriculturã,dar ºi în alte domenii (deexemplu în învãþãmânt).Criticile adresate regimului,precum ºi mãsurile despre carecredea cã sunt necesare, le

trimitea lui Paul NiculescuMizil (nu ºtiu de ce, dar aveaîncredere în Mizil). Pentru a nufi depistat, trimitea scrisori dinCaracal (domiciliul lui era într-ocomunã situatã la circa 90 kmde Craiova). El punea acelescrisori direct în vagonul poºtal.În acest mod, a trimis mai multescrisori lui Paul NiculescuMizil. Securitatea l-a depistat.Securiºtii au venit într-o zi ºi aupercheziþionat casa. L-au luat pesocrul meu ºi l-au interogat. Deasemenea, vecinii din stânga ºidin dreapta au fost interogaþi deSecuritate.”

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.4.• Indicaþi pasajul din text

care atestã încãlcarea decãtre autoritãþi adrepturilor omului.

• Despre ce drept al omuluieste vorba?

Mãrturie a lui V.S., intervievat de autorul acestui modul, februarie2005.

APLICAÞIE• La ce drept al omului se

referã sursa 3.1.5?• Ce instituþie a statului l-a

descoperit ºi anchetat peautorul mãrturiei de lasursa 3.1.5?

3.2. CEL MAI GRAV ACCIDENT NUCLEAR DIN ISTORIE

La 26 aprilie 1986 a avut loc celmai grav accident nuclear dinistorie la Centrala atomoelectricãde la Cernobâl, în fosta URSS.Sursa 3.6 descrie momentul carea dus la declanºarea catastrofei.

„În aceastã noapte Cernobâlulascunde douã secrete mortale.Primul este o eroare fatalã îndesign-ul reactorului pe careinginerii nu o cunosc… Celde-al doilea secret se referã laomul cu putere de decizie.Trecutul lui Anatoli Diatlov estemarcat de însãºi tehnologia pecare cautã sã o domine… Daringinerul ºef adjunct AnatoliDiatlov ignorã deliberat sfaturileprimite de sus asupra moduluide derulare a testului… E omulpartidului care încearcã sã facãlucrurile ca la carte, dar ºtie cãîn acest domeniu regulile ºirealitatea adesea nucorespund… Reactorul s-a opritacum complet. Diatlov iadecizia fatidicã.

– Tu ai fãcut reactorul sã seopreascã, idiotule! Ridicãnivelul, acum! Scoate imediattijele de control!Pentru a ridica nivelul…echipa a fost nevoitã sã scoatãdin reactor toate tijele decontrol. Tijele de control suntacceleratorul ºi frânareactorului nuclear… Dacã suntridicate, nivelul energiei creºterapid. Dacã sunt scoase,inginerii îºi pierd capacitateade a mai apãsa pe frânã.– Am întârziat destul din cauzaunor cretini ca voi… Cât despretine, dacã nu vrei sau nu poþi sãfaci ce þi se cere, pe viitor nu maie cazul sã ai aceastã problemã.Ai priceput? Dã-te din caleamea! Tregub, preia controlul!

APLICAÞIE• Indicaþi pasajele din sursã

care aratã dominaþiaautoritãþii politice asupracompetenþei profesionale.

• Identificaþi douã motivecare l-au îndreptãþit peDiatlov sã ia „deciziafatidicã”.

• Precizaþi douã motive aledezastrului nuclear.


Revolta oamenilor a fostînãbuºitã. Tregub ºiAchimov au ridicat nivelul deenergie al reactorului… Echipadin cabina de control aveatoate motivele sã se supunã.Un inginer nuclear are omeserie de prestigiu, bineplãtitã. Ei ºi familiile lor

locuiesc în oraºul alãturat,Pripiat. Au magazine bineaprovizionate, o ºcoalã ºi unparc de distracþii. Nimeni nuvrea sã îºi piardã postul,pentru cã ºi-ar pierdeapartamentul ºi ar ajungealtundeva, probabil în vreocentralã de prin Siberia.”

212

Documentarul realizat de Discovery: Channel Dezastrul de laCernobâl, 2004.

APLICAÞIEIntervievaþi-i pe pãrinþiivoºtri în legãturã cucomportamentul populaþieidin România în perioada încare s-au fãcut simþiteefectele dezastrului nuclearde la Cernobâl. Scrieþi uneseu de zece rânduri despremodul în care au acþionataceºtia în acea perioadã.

3.3. A FI RESPONSABIL ªI A ACÞIONA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI

La sfârºitul anilor ’70,campaniile oamenilor simpliau dat rezultate în toatã lumeaoccidentalã. În Germania,Miºcarea Ecologistã a câºtigatatâþia adepþi, încât a intrat înpoliticã. Legislaþia introdusã înEuropa, Japonia ºi Statele Unitea avut un efect vizibil. Mediile

industriale au început sã-ºifacã publice rezultatele.„Cazanele de la centrala ICI dinBillingham, care întrebuinþau3000 t cãrbune zilnic, acumconsumã gaze naturalenepoluante. Fumul, dioxidulde sulf, reziduurile de pietriº ºipraf au fost eliminate”.

Documentarul BBC, Secolul oamenilor, episodul Planeta în primejdie

APLICAÞIE• Precizaþi cel puþin douã dintre cauzele introducerii unei legislaþii pentru protecþia mediului în

Europa occidentalã, SUA ºi Japonia.• Precizaþi douã argumente pentru care fiecare cetãþean, prin propriul comportament, trebuie sã

contribuie la protecþia mediului.• Condiþiile de aderare la UE impun ºi respectarea unor clauze referitoare la mediu. În România,

acestea nu se pot respecta în totalitate. În consecinþã, România va plãti penalitãþi cãtre UE.Realizaþi o dezbatere pe tema protejãrii mediului cu referire la necesitatea menþinerii sauînchiderii unitãþilor economice poluante.

Sursa 3.4 descrie o modalitateprin care se încearcã introducereademocraþiei liberale în lumeacontemporanã.

3.4. ESTE FOLOSIREA FORÞEI MILITARE O MODALITATE PENTRUINTRODUCEREA DEMOCRAÞIEI ÎN LUMEA CONTEMPORANÃ?

„Folosirea forþei militare pentrupromovarea cauzei democraþieiºi libertãþii e unica garanþie aunei stabilitãþi reale ºi a uneisecuritãþi de duratã. Într-o lumeîn care rãul este încã foartevizibil, principiile democraticetrebuie sprijinite cu forþa în

toate formele sale: politicã ºieconomicã, culturalã ºi moralãºi, da, câteodatã chiar militarã.Orice campion al democraþieicare promoveazã principiile,dar nu le aplicã în forþã, nupoate face mare lucru în viaþapopoarelor oprimate.”

Secretarul de stat american Condoleezza Rice, extras dintr-ocuvântare þinutã la Universitatea Princeton, octombrie 2005. Lumea,nr. 11/2005, pag. 23.


213

APLICAÞIE• Sunteþi de acord cu afirmaþia cã pentru promovarea democraþiei este, uneori, necesarã

utilizarea forþei? Argumentaþi.• Sunteþi de acord cu formula „rãu foarte vizibil”? Stabiliþi prin dezbatere ce înseamnã aceastã

formulã ºi încercaþi sã identificaþi minimum douã exemple, în concepþia voastrã, de „rãu foartevizibil” în lumea contemporanã.

APLICAÞIE•Realizaþi un interviu cu o rudã sau o cunoºtinþã în legãturã cu modul în care i-au fost respectatedrepturile omului ºi completaþi tabelul de mai jos:

• Dupã aceea, confruntaþi rezultatele celorlalþi colegi într-un tabel de forma:

• Examinaþi rezultatele din cele douã coloane ºi arãtaþi în ce perioadã s-au respectat mai binedrepturile omului.

• În momentul catastrofei nucleare de la Cernobîl, câteva mii de militari ºi lucrãtori au fostmobilizaþi ºi puºi sã îngroape în beton reactorul care explodase. Cea mai mare parte dintre cei careau lucrat au murit din cauza bolilor incurabile cauzate de radiaþii. Ei nu au ºtiut, în momentul încare au primit misiunea, cã se duc la moarte. Argumentaþi faptul cã regimul comunist a realizat, înacest caz, o încãlcare a drepturilor omului. Dacã da, despre ce drept/drepturi este vorba?

• Realizaþi o dezbatere cu tema: „A fost corect sã se salveze câteva sute de mii/milioane deoameni prin sacrificiul a câtorva mii, care nu au ºtiut cã vor muri?” Cum credeþi cã s-ar firezolvat/ar fi trebuit sã se rezolve aceastã situaþie într-un sistem democratic? Redactaþi un eseude o paginã în care sã formulaþi opiniile voastre în legãturã cu cauzele pentru care drepturileomului sunt încãlcate într-un regim totalitar.

Înainte de 1989 Dupã 1989Nu i s-au încãlcat drepturile omului Nu i s-au încãlcat drepturile omuluiDrepturi electorale Dreptul de a alege ºi de a fi alesDreptul de asociere Dreptul de asociereLibertatea cuvântului Libertarea cuvântuluiDreptul la muncã Dreptul la muncãDreptul la învãþãturã Dreptul la învãþãturãLibertatea conºtiinþei Libertatea conºtiinþeiAlt drept Alt drept

Înainte de 1989 Dupã 1989Nr. de persoane cãrora nu li s-au încãlcatdrepturile omului

Nr. de persoane cãrora nu li s-au încãlcatdrepturile omului

Nr. de persoane cãrora li s-au încãlcatdrepturile electorale

Nr. de persoane cãrora li s-au încãlcatdrepturile electorale

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatdreptul de asociere

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat dreptul de asociere

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatlibertatea cuvântului

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat libertatea cuvântului

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatdreptul la muncã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat dreptul la muncã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatdreptul la învãþãturã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat dreptul la învãþãturã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatlibertatea de conºtiinþã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat libertatea de conºtiinþã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatun alt drept

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat un alt drept


Alexandr Soljeniþîn, scriitor ºi istoric sovietic. S-a nãscut în anul1918 în localitatea Kislodovsk, în regiunea Munþilor Caucaz. Aluptat în al doilea rãzboi mondial în armata sovieticã, fiind dedouã ori decorat. Între 1945-1953 a fost internat în lagãre deconcentrare, fiind autorul unei scrisori în care îl critica pe Stalin.Deºi, în urma detenþiei, s-a îmbolnãvit de cancer la stomac, s-avindecat. A scris mai multe lucrãri literare în care denunþaatmosfera apãsãtoare impusã de regimul totalitar din UniuneaSovieticã. În 1970 a primit Premiul Nobel pentru literaturã, iar în1974 a pãrãsit Uniunea Sovieticã. În 1973 a apãrut primul volumdin faimoasa lucrare Arhipelagul Gulag, o remarcabilã operã încare reconstituia, pe baza unui material documentar vast,condiþiile inumane de detenþie din timpul regimului stalinist. Înlucrãrile sale ulterioare, Soljeniþîn a militat pentru revenirea latradiþiile specific ruseºti ºi pentru evitarea copierii automate amodelului occidental. A fost reabilitat ºi a revenit în FederaþiaRusã în 1994 (dupã dezmembrarea Uniunii Sovietice).

Andrei Saharov (1921-1989) a fost un mare om de ºtiinþã ºi unactivist pentru drepturile omului. Pasionat de activitatea decercetare în domeniul fizicii ºi cosmologiei, a lucrat în domeniularmelor nucleare. Este considerat a fi pãrintele bombei cuhidrogen sovietice, testatã cu succes în anul 1953. A atras atenþiaasupra primejdiei reprezentate de cursa înarmãrilor nucleare. În1970, împreunã cu alþi doi disidenþi sovietici (Valery Chalidze ºiAndrei Tverdokhlebov) a întemeiat la Moscova Comitetul pentruDrepturile Omului. Împreunã cu soþia sa, Elena Bonner, a activatpentru democraþie ºi apãrarea drepturilor omului prin articole,apeluri, interviuri, demonstraþii etc. Împotriva sa, la ordinulguvernului sovietic a fost declanºatã o campanie de presã; maimulte scrisori deschise, unele semnate de membri ai AcademieiSovietice de ªtiinþã, îi denunþau activitatea. Activitatea luiAndrei Saharov, dusã pentru respectarea drepturilor omului înUniunea Sovieticã, a fost recompensatã în 1975 prin acordareaPremiului Nobel pentru pace. În 1979 a protestat publicîmpotriva rãzboiului dus de URSS în Afganistan. A fost exilat laGorki (1980-1986). Acolo ºi-a continuat activitatea, în ciudafaptului cã majoritatea cetãþenilor sovietici nu-i cunoºteaeforturile sau, pur ºi simplu, îl considera un trãdãtor. În timpulguvernãrii lui Mihail Gorbaciov a fost rechemat din exil ºi a fostales în Congresul Deputaþilor Poporului (Parlamentul sovietic) careprezentant al unei forþe de opoziþie.

Vaclav Havel, scriitor ºi unul dintre liderii vieþii intelectuale dinrãsãritul Europei, s-a nãscut la Praga în 1936. A studiat la uncolegiu tehnic (1955-1957). ªi-a continuat studiile la Academiade Artã din Praga, pe care a absolvit-o în 1967. A debutat ca autorde teatru în 1963. Dupã zdrobirea „Primãverii de la Praga” (1968),

214

PERSONALITÃÞI

Alexandr Soljeniþîn(http://mk29.image.pbase.com/u47/dimitrisokolenko/large/33960668.WAS0002.jpg)

Andrei Saharov(http://www.bacjrr.org/gallery/lemkhin/sakharov_big.jpg)


Havel a scris piese de teatru în care aducea critici regimuluicomunist. În 1977 a fost unul dintre fondatorii organizaþieipentru apãrarea drepturilor omului, Charta 77. În urma activitãþiisale, Havel a fost în mai multe rânduri arestat ºi întemniþat decãtre autoritãþile comuniste. În noiembrie 1989 a fundat oorganizaþie de opoziþie, Forumul Civic. Dupã cãderea regimuluicomunist, a fost ales preºedinte al Republicii Federale Cehe ºiSlovace (1989). Dupã destrãmarea acestei republici ºi apariþiaRepublicii Cehe, a fost ales preºedinte al acesteia din urmã(1993). Havel a contribuit într-o mãsurã deosebitã la restabilireademocraþiei în þara sa. A militat pentru reconcilierea cu Germaniaºi aderarea Cehiei la NATO ºi Uniunea Europeanã.

Cornel Chiriac (1941/1942-1975). Tânãrul Cornel Chiriac a fostpasionat de muzicã, rock ºi jazz. În timpul studiilor liceale aredactat de unul singur o revistã de jazz; textele erau scrise demânã, iar pozele, decupate din reviste strãine (poloneze mai ales)erau lipite. Cele 20 de reviste au fost trimise celor maireprezentativi muzicieni de jazz din România (între care JohnnyRãducanu). Acest tânãr ardea prin muzicã ºi pentru muzicã! Aurmat cursurile facultãþii de Limba Englezã a UniversitãþiiBucureºti ºi a fost angajat la Radio România, unde a fost autorulcelei mai faimoase emisiuni muzicale, Metronom. Atuncipublicul din România a luat cunoºtinþã de muzicieni precum JimiHendrix sau Bob Dylan. În calitatea sa de redactor la Radio, aajutat cel mai faimos grup din România, Phoenix, sã se lanseze.Emisiunea Metronom a avut un succes enorm, însã regimulcomunist considera cã muzica promovatã pe calea undelor deCornel Chiriac era subversivã. Când a difuzat la radio piesaBeatles-ilor Back in USSR, imediat dupã înãbuºirea Primãverii dela Praga, emisiunea sa a fost scoasã din programele radio. Dinacest motiv, Cornel Chiriac a fost nevoit sã pãrãseascã þara, avândîn bagaje doar înregistrãrile grupului Phoenix. A fost angajat deRadio Europa Liberã, unde a continuat sã difuzeze emisiuneaMetronom. Pe calea undelor, tineretul din România a putut sãasculte o altfel de muzicã decât cea agreatã de regimul comunist:Pink Floyd, Rolling Stones, Yes… „Pentru el, cel puþin la fel deimportant ca muzica, a fost întotdeauna fenomenul social, revoltaºi nemulþumirile din care þâºneau aceste cântece ºi care erauperfect oglindite adeseori în textele folosite. Cornel era, dupãcum ºtiþi, o enciclopedie a muzicii pop moderne, unul dintre ceimai buni cunoscãtori ai ei. Un om care o înþelegea perfect,fiindcã îi înþelegea rãdãcinile, ºtia de unde vine, îi împãrtãºeasetea de libertate ºi pace, oroarea de rãzboi ºi brutalitate.” (NoelBernard, directorul postului de radio Europa Liberã). Înemisiunea sa, Cornel Chiriac milita pentru libertatea deexprimare, pentru arta adevãratã, necenzuratã! Emisiunea sa eraascultatã cu sufletul la gurã nu numai în România, ci ºi în alteþãri ca Italia, Olanda, Ungaria, Cehoslovacia, Anglia, Bulgaria…Acest mare campion al libertãþii cuvântului a fost asasinat (nu seºtie încã în ce împrejurãri ºi dacã regimul comunist de laBucureºti a fost implicat) în 1975, înainte de a împlini 34 de ani!

215

Vaclav Havel(http://www.ilexikon.com/images/2/2c/Vaclav_Havel.jpg)

Cornel Chiriac(http://www.radio3net.ro/halloffame/index.php?cx)


Lupta împotriva discriminãrilor de orice fel constituie unimportant obiectiv al educaþiei pentru cetãþenie democraticã. Deaceea, se impune analiza modificãrilor intervenite în statutulfemeii în secolul al XX-lea. Timp de mii de ani, femeile au avutun statut social inferior celui al bãrbaþilor, acesta fiindcaracterizat prin lipsa de drepturi politice, economice etc. În1706, Mary Astell se întreba: „Dacã toþi bãrbaþii s-au nãscut liberi,cum se face cã toate femeile s-au nãscut sclave?” În 1791, subimpresia Revoluþiei franceze ºi a Declaraþiei drepturilor omului ºiale cetãþeanului, Olympe de Gouge redacta Declaraþia drepturilorfemeii ºi ale cetãþeniei, în care revendica egalitatea pentru femei.În secolul urmãtor a apãrut ºi s-a dezvoltat miºcarea feministã,care milita pentru acordarea de drepturi femeilor, între caredreptul de vot; acest din urmã drept a fost principala þintã aprimei etape din istoria miºcãrii feministe, care s-a încadrat întreanii 1848-1914. Noua miºcare feministã (începând cu anul 1969)s-a desfãºurat în contextul miºcãrilor tineretului de la sfârºitulanilor ’60. Femeile au luptat pentru dreptul de autodeterminareºi asupra propriului corp (legalizarea avorturilor), egalitatea înmuncã (muncã egalã-salarizare egalã, accesul la toate meseriile,recunoaºterea muncii desfãºurate în gospodãrie ºi de creºtere acopiilor). În consecinþã, a apãrut o legislaþie prin carediscriminarea soþiilor a fost eliminatã. În aceste condiþii, femeileau dreptul sã-ºi aleagã numele de familie, în acordarea custodieicopiilor se are în vedere binele acestuia, divorþul se acordã fãrãca una din pãrþi sã fie consideratã vinovatã etc. Existã legi careprotejeazã angajatele însãrcinate etc. În special în þãrile nordiceale Europei se vorbeºte chiar despre un „feminism de stat”. Înschimb, în alte zone ale Europei (ºi în România) femeia continuãsã aibã un statut inferior, provocat de menþinerea unor mentalitãþitradiþionale, fiind prezent conceptul de „feminizare a sãrãciei.”Recunoaºterea drepturilor femeii este legatã de activitatea unormilitante precum Clara Zetkin, Simone de Beauvoir, BettyFriedan, Khalida Messaoudi º.a.

216

SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEIIÎN SECOLUL AL XX-LEAII.

SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII ÎN SECOLUL AL XX-LEA

217

DE CE ªI CÂT DE MULT S-AU MODIFICATATITUDINILE OAMENILOR ÎN CEEA CEPRIVEªTE DREPTURILE FEMEII?

1.„Hortensio: Biondello,Te du, s-o rogi pe scumpa mea soþieSã vin’-aici numaidecât……………………………………………………….Ei, unde mi-e soþia?Biondello: Vã trimite rãspuns cã poate-aþi pus la cale-o glumã,Nu vrea sã vie. Roagã sã vã duceþiLa dânsa.“

1.1. EGALITATE?

Shakespeare: Îmblânzirea Scorpiei, V, 2

1.2. PETRUCHIO: ÎÞI PORUNCESC,

„Acuma, Catarina, sã le spuiAcestor îndãrãtnice femei,Ce datorii au faþã de bãrbaþi.Caterina: Bãrbatul þi-e stãpân ºi pãzitor,E viaþa ta, e capul tãu, þi-e domn……………………………………………………………Deci fiþi la locul vostru, e mai bine;ªi mâinile, aºa cum se cuvine,Le-ncruciºaþi în semn de ascultare,ªi cereþi-le soþilor iertare,Iar dacã soþul meu îmi porunceºte,Îndeplinesc, pe loc, tot ce pofteºte…“

Shakespeare, Îmblânzirea Scorpiei, V, 2

APLICAÞIE• Care dintre situaþiile descrise în dialogurile din piesa lui

Shakespeare sunt în concordanþã cu idealul de egalitate întrefemei ºi bãrbaþi?

• Modificaþi unul dintre citatele shakespeariene într-un felcare sã ilustreze egalitatea dintre bãrbaþi ºi femei.


„D-na directoare a revistei[Eugenia de Reuss-Ianculescu]a þinut o documentatãconferinþã despre «Dreptul devot al femeii».Dupã o introducere ºtiinþificãîn care aratã necesitatea cafemeia sã ia parte la activitateaºi îndatoririle de cetãþeancã,

aratã cã toate reformele deînaltã ordine moralã – ocrotindcãminul, familia – sãvârºite înalte þãri de femeile care audreptul de a fi eligibile lacomunã ºi parlament. […]Conchide cã pentru aîmprimãvãra obiceiurilenoastre electorale, pentru a

întrona dreptatea ºi legalitateapentru propãºirea ei ºi aneamului, pentru a aduce realefoloase practice societãþii,pentru a forma conºtiinþacetãþenilor, e necesar cafemeia românã sã devinãcetãþeanã eligibilã ºialegãtoare.”

218

OBÞINEREA DREPTURILOR POLITICE2.

2.1. VOTURI PENTRU FEMEI

Caricaturã dintr-un ziar almilitantelor pentru acordareadreptului de vot femeilor (sufragete)din Marea Britanie, 1913.(http://www.learningcurve.gov.uk/britain1906to1918/g3/cs1/g3cs1s6.htm)

APLICAÞIEExaminaþi cu atenþie sursa 2.1.• Ce semnificaþie are ceasul din imagine?• Explicaþi semnificaþia siluetelor de femei din ce în ce mai mari care se aliniazã de la stânga

la dreapta.

La începutul secolului al XX-lea,în Anglia s-a desfãºurat o intensãactivitate pentru acordareadreptului de vot pentru femei.Activistele pentru acordareadreptului de vot se numeausufragete. Sufragetele au recurs lamodalitãþi extreme de a atrageatenþia asupra acordãrii dreptuluide vot pentru femei: legarea culanþuri de clãdirile publice,arderea cutiilor poºtale etc. Poliþiaa operat arestãri, unele sufragete aufost bãtute ºi hrãnite cu forþaatunci când acestea intrau în grevafoamei în închisoare.

În România, miºcarea feministã amilitat pentru acordarea dreptuluide vot ºi îmbunãtãþirea statutuluieconomico-social al femeii. Modali-tãþile prin care aceste cerinþe au fostpromovate: întemeierea unor asocia-þii feministe (Liga femeilor – 1894,Unirea Culturalã a Femeilor Româ-ne – 1915, Asociaþia pentru emanci-parea civilã ºi politicã a femeilorromâne – 1918 etc.), editarea depublicaþii feministe (Femeia româ-nã, Românca, Viitorul româncelor,Drepturile femeii, Revista noastrãetc.), redactarea de articole în presã,memorii etc. Personalitãþi care auilustrat miºcarea feministã dinRomânia: Sofia Nãdejde, AdelaXenopol, Ecaterina Arbore-Ralli,Ella Negruzzi, Eugenia de ReussIanculescu etc.

2.2. ÎNTRE PARTICIPAREA LA VIAÞA PUBLICÃ…

DREPTURILE FEMEII, anul I, nr. 10, decembrie 1912, pp. 20-21ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, Antologie de texte, vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica,Bucureºti, 2001, pag. 409.


„Sã ºoptim femeii ºi sã-irepetãm melodios, duios ºi cuvoce captivantã de sirenã:familia, familia, familia. Sã-iºoptim ºi sã o atragem înlãcaºul sfânt nu pentru ca sã omartirizãm, dupã cum sireneleprin dulceaþa cântecelor loratrãgeau navigatorii la þãrmpentru ca sã-i sfâºie ºi sã-i

mãnânce, ci pentru ca sã oîmbiem la farmecele vieþii deinterior, la farmecul de a trãigospodãrind, nãscând,alãptând, crescând ºi cultivândcopii în bune ºi sãnãtoasecondiþiuni morale, intelectualeºi fizice ºi secondând bãrbatulîn activitatea lui practicã sauintelectualã (…)”

219

2.3. …ªI OBLIGAÞIILE FAMILIALE!

George D. Nedelcu, Sugestiuni sociale. Decãdere moralã –Educaþiune. Feminismul – Familia – Femeia, Bucureºti, ImprimeriaFundaþiei Culturale – Principele Carol”, 1925, p. 26http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/ciupala/discursuridesprefemeie.htm#_ftn10

APLICAÞIECe poziþie exprimã sursa2.3? Este ea favorabilãacordãrii de drepturi femeiisau nu? Argumentaþirãspunsul. Pornind de lasursa 2.3, redactaþi un textcare sã exprime punctul devedere opus.

APLICAÞIEStudiaþi sursele 2.2, 2.3 ºi rezolvaþi urmãtoarele sarcini:1. Enumeraþi cel puþin trei argumente în favoarea acordãrii dreptului de vot pentru femei.2. Precizaþi cel puþin un motiv dat de adversarii acordãrii dreptului de vot femeilor.

STATUTUL ECONOMICO-SOCIAL ªIPROFESIONAL AL FEMEII ÎN PRIMAJUMÃTATE A SECOLULUI AL XX-LEA

3.3.1. DESPRE STATUTUL FEMEII ÎN FAMILIE LA

ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

„Am cunoscut familii în carepânã ºi bijuteriile ºi baniifemeii erau depuºi pe numelebãrbatului, cu credinþã cã Eamoare înainte. Întâmplarea afãcut altfel. Noroc de testamentcare era reciproc, aºa cã femeiaa plãtit numai taxe mari de

moºtenire pentru o avere careera a ei… bine cã a fost aºa ºinu au venit rudele sã-i ia toatãaverea… Dar cazuri cândfemeia sub frica revolverului adat iscãliturã cã nu are nici ozestre… deºi fusese din belºugdotatã?”

Eugenia de Reuss Ianculescu, „Drepturile femeii”, anul I, nr 7, iulie1912, pp. 4-9ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, antologie de texte,vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica, Bucureºti, 2001, pag. 401.


„Anul trecut, dupã cum se ºtie,cererea D-nei Negruzzi de a fiadmisã în baroul avocaþilor, înþarã, dupã ce a fost admisã demarea majoritate a avocaþilordin localitate, în urma unuiproces fãcut de minoritateaadversã, a fost respinsã deCasaþie. […] Avocaþii pãrþiiadverse ºi-au fãcut cât au pututde bine datoria; dar e aºa degreu sã pledezi pentru o cauzãpierdutã! Argumentarea lor era,fireºte, slabã. Ziceau, bunãoarã,cã femeilor nu le poate acorda,dreptul de avocat, «fiindcãavocatura e o funcþie socialã,nu ca medicina, oriprofesoratul etc.»! argumentareîn care se vede confuzia determeni: cãci, ce e aceea«funcþie socialã»? ºi întrucâtnu sunt medicina ºiprofesoratul funcþiuni sociale?;

ziceau apoi, cã nu poate Curteade Casaþie sã hotãrascã aici, ciParlamentul trebuie sã facã olege expresã, deoarece intenþialegiuitorului n-a fost sã admitãºi pe femei a fi avocaþi… Darlegiuitorul din urmã al acesteichestiuni (d. Miºu Antonescu)trãieºte, ºi fiind întrebat care i-afost intenþia, a rãspuns cã eleste pentru ca femeia sã fieavocat, ca ºi alþi jurisconsulþiapreciaþi… Mai ziceau cã… nuar fi frumos ca femeile sãpledeze, cã poate ar veniîmbrãcate în costumenepotrivite… sau cã ar ajungeîn conflict cu bãrbaþii lor, fiindmãritate, cãci în virtutea puteriimaritale, ele trebuie sã cearãmai înainte autorizarea de ladânºii ca sã pledeze, ºi dacã ein-ar vrea sã le-o dee?…”Iaºi, 27 martie 1915

220

3.2. DREPTUL DE A ALEGE O MESERIE

Eleonora Stratilescu, „UNIREA FEMEILOR ROMÂNE”, anul VII, nr.3-4, martie 1915, pp. 174-178ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, antologie de texte,vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica, Bucureºti, 2001, pag. 475.

Ella Negruzzi (1876-1948), avocatºi publicist, a fost prima femeiedin România care a obþinutdreptul de a exercita meseria deavocat.

3.3. LORENA WEEKS, ANGAJATÃ ÎNTR-OCOMPANIE DE TELEFONIE DIN SUA

„Operatoarele lucrau tot timpul.Eu lucram în douã schimburi,ca sã mã pot ocupa de copiidupã amiaza. Începeam muncala ora 11, plecam la ora 14, îiluam de la ºcoalã ºi le dãdeamsã mãnânce, dupã care mãîntorceam la muncã la ora 19.

Era greu. Abia dupã 17 ani amprimit jumãtate de zi liberã deCrãciun. Mã uitam la tehnicieniºi mã gândeam cã ºi eu pot faceasta. Erau mai bine plãtiþi,aveau un program mai bun ºiaº fi vrut sã muncesc ºi euacolo.”

documentarul BBC Peoples’Century, episodul Half the People (1970)

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.3. Ceconcluzie puteþi desprindeîn legãturã cu statutulprofesional pe care îl aveaufemeile în comparaþie cubãrbaþii? Analizaþiurmãtoarele aspecte:– programul de lucru;– salarizarea;– accesul la diversele funcþii

ºi meserii.

APLICAÞIEExaminaþi sursele 3.1, 3.2 ºi 3.3. Arãtaþi câteva forme în care s-a manifestat statutul social ºieconomic al femeilor în prima jumãtate a secolului al XX-lea.


„E o zi caldã de primãvarã. Îmifac lecþiile în sufragerie. Prinfereastra deschisã, aud deodatãvocea tatei. Discutã cu vecinulSchmuel Adlerstein, tatãlMagdei, prietena mea decincisprezece ani. Veciniinoºtri sunt oameni mai învârstã, au deja copii cãsãtoriþi.Magda, copil fãcut la bãtrâneþe,e singurul care încã mai stã cuei. Discutã despre fetele lor.Vecinul povesteºte cã a hotãrâtdeja viitorul Magdei, aºa cum afãcut ºi cu fiicele mai mari.Peste doi ani, când terminãºcoala, se va mãrita cu David,bãiatul altor vecini. David sepregãteºte sã devinã medic.Nenea Adlerstein nu crede cãva fi o problemã, întrucât el e

om înstãrit, aºa cã fiica lui vaavea zestre mare. FamiliaAdlerstein este printre cele maibogate din oraº. Au o fabricã detextile care merge foarte bine ºilocuiesc într-o casã mare, cumulþi servitori. Aºa cã vecinulîºi permite sã-ºi «cumpere» unginere cu educaþie aleasã…Vecinul mai spune cã a vorbitdeja cu nenea Fischer, tatãl luiDavid, ºi i-a spus cã, dacã seîncheie cãsãtoria, el le asigurã ocasã de cãrãmidã în centruloraºului, dotatã cu tot cetrebuie unui cabinet medical.Tatãl Magdei crede cã, în felulacesta, ambele familii vor faceo afacere foarte profitabilã ºi cãtinerii nu ar avea de ce sã seîmpotriveascã.”

221

3.4. DESPRE CÃSÃTORIE ÎNTR-O FAMILIE EVREIASCÃ DIN TRANSILVANIA,ÎNAINTE DE CEL DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL

Heidi Fried, Pendulul vieþii,Editura Vremea XXI,Bucureºti, 2004, pp. 57-58.

Heidi Fried s-a nãscut ºi acopilãrit în Transilvania. A fostprintre puþinii evreisupravieþuitori ai Holocaustului.În 1944 a fost deportatã împreunãcu familia ei la Auschwitz decãtre naziºti. A fost mutatã îndiferite lagãre de muncã, avândnorocul sã fie eliberatã de trupelebritanice în primãvara anului1945.

APLICAÞIEAnalizaþi sursa 3.4. Lucraþi în grupe de 4-5 elevi.– O grupã redacteazã o scrisoare din partea personajului Magda Adlerstein, adresatã celei mai

bune prietene;– o grupã redacteazã o scrisoare din partea personajului David Fischer, adresatã celui mai bun prieten;– o grupã redacteazã o scrisoare din partea familiei Adlerstein cãtre rude, prin care le anunþã

evenimentul cãsãtoriei fiicei lor cu David Fischer;– o grupã redacteazã o scrisoare din partea familiei Fischer, adresatã rudelor, prin care este

anunþat evenimentul cãsãtoriei fiului lor David cu Magda Adlerstein;– o grupã redacteazã un articol scris de un ziarist, prin care se relateazã acelaºi eveniment al

cãsãtoriei dintre David Fischer ºi Magda Adlerstein.La final, grupele îºi prezintã concluziile întregii clase.

3.5. ªI FEMEILE AU FOST VICTIMELE HOLOCAUSTULUI!

„Începând din 1933, dinGermania au fost exilateaproximativ 150000 de evreiceºi, din 1941, au fost omorâteaproape o sutã de mii deevreice germane ºi aproximativ

trei milioane de evreice dealtã origine; lor li s-auadãugat mai multe sute demii de femei ale rromilor ºi unnumãr necunoscut de femeislave.”

Gisela Bock, Femeia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaºi, p. 262.

Sursa 3.5 se referã la situaþiafemeilor evreice, care au înduratHolocaustul, ºi a altor femei apar-þinând raselor considerate „infe-rioare” de cãtre ideologia nazistã.

APLICAÞIEMenþionaþi motivul care a justificat, în concepþia naziºtilor, tratamentul aplicat femeilor evreice,rome, slave etc.


222

EVENIMENTE CARE AU CAUZATSCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII4.

4.1. AFIª DIN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL („ROSIE NITUITOAREA”)

APLICAÞIEPriviþi cu atenþie imagineaalãturatã (4.1):• În ce þarã a fost fãcutã

imaginea?• Ce reprezintã imaginea?• Descrieþi înfãþiºarea ºi

atitudinea personajuluidin imagine.

• Care este motivul pentrucare acest poster a fostfãcut?

• Precizaþi modificãrile destatut pe care le indicãaceastã fotografie ºi caresunt posibilele schimbãriîn mentalitatea oamenilordin acea perioadã.

• Examinaþi tabelulcronologic ºi stabiliþi cealte evenimente sauinovaþii medicale aucauzat schimbareastatutului femeii însecolul al XX-lea.

APLICAÞIEAccesaþi adresa de internet http://www.learningcurve.gov.uk/onfilm/1906to1918.htm. Vizionaþifilmul Women making munitions (Femei fabricând muniþii). Descrieþi imaginile vizionate ºiprecizaþi douã consecinþe ale primului rãzboi mondial asupra statutului femeii în perioadainterbelicã.


„În America ºi-au ars sutienele.Miºcarea feministã a început.Dacã ele pot, putem ºi noi aici,în Olanda. Pentru a ne facepublicitate, am folositteleviziunea ºi radioul.Acþiunea era o premierã ºi afost receptatã în mii de case.Eram atât de prost organizate…Nu aveam birou, telefon saucont în bancã. Într-o lunã,numãrul de membre a ajuns la3-4000. Eram 18 la început. A

fost incredibil. Aveam zile încare organizam acþiuni. Amprotestat la primãrie la ocãsãtorie. Una dintre problemeera faptul cã femeile erauacostate. Bãrbaþii fluieraufemeile ºi le vorbeau urât,speriind femeile pe stradã.Ne-am gândit sã le plãtim cuaceeaºi monedã. Era nostim.Eram tinere, entuziaste ºicredeam cã vom schimbalumea.”

223

MODALITÃÞI PRIN CARE FEMEILE AUACÞIONAT PENTRU A CUCERI DREPTURI5.

5.1. RITA HENDRIX, PARTICIPANTÃ LA FONDAREA GRUPULUIDOLAMINA, AL MIªCÃRII FEMININE

documentarul BBC Peoples’Century, episodul 1979 Half the People

Sursa 5.1 descrie o modalitate deacþiune civicã prin care femeileau izbutit sã câºtige uneledrepturi.

APLICAÞIEAccesaþi pagina de internet http://www.learningcurve.gov.uk/onfilm/1906to1918.htm. Daþi clickpe filmul Emily Davidson Killed (Emily Davidson ucisã). Descrieþi imaginile vizionate ºi indicaþio modalitate de acþiune pe care o consideraþi acceptabilã.

MODIFICÃRI APÃRUTE ÎN STATUTULFEMEII DIN ROMÂNIA ÎN TIMPULREGIMULUI COMUNIST ªI ÎN PERIOADAPOST-DECEMBRISTÃ

6.6.1. STATUTUL A DOUÃ GENERAÞII DE FEMEI DIN ROMÂNIA

Un interviu:Numele celui care a luatinterviul: Valentin BãluþoiuNumele celui intervievat: TBVârsta intervievatului: 67Ocupaþia intervievatului:pensionarã.Data interviului: 11 octombrie 2004

Întrebare: Mama dvs. a trãitînainte de cel de-al doilea rãzboimondial. Ce studii a fãcut?Rãspuns: Mama era bunã lacarte. Mi-aduc aminte cã îiplãcea mult sã citeascã. N-aputut sã facã însã decât patruclase, deoarece nu aveaposibilitãþi sã-ºi continuestudiile.

Î: Ce ocupaþie a avut mamadvs?R: Familia mea locuia înmediul rural. Aveam pãmântmult. S-a mãritat ºi a fãcutºapte copii. Avea în grijã ogospodãrie grea. Gãtea, spãlapentru toþi, avea grijã de copii,se ocupa de grãdina de lângãcasã, muncea ºi pe câmp


alãturi de tata ºi de copiii maimari. Aceasta era viaþa uneifemei de la þarã înainte derãzboi.”Î: Unde aþi lucrat dvs. ºi cemeserii aþi avut?R: Am trãit vremuri grele dupãrãzboi. Aº zice cã am avutghinionul sã trec prin douãperioade de tranziþie: una dupãrãzboi ºi alta în ziua de astãzi.A trebuit sã-mi câºtig pâineade micã. În 1953 (aveam 16ani), am plecat la oraº, undeam urmat ºcoala profesionalã.Am învãþat o meserie carepânã atunci nu era accesibilãfemeilor. Am devenitstrungãriþã. În clasa mea, cumine au învãþat, cred, încãvreo 27 de colege. Era o modãatunci ca femeile sã practice

meserii pe care înainte lefãceau doar bãrbaþii. Am lucratcâþiva ani într-o fabricã demaºini agricole. Sã ºtiþi cãfãceam faþã, eram la fel debunã la locul de muncãprecum bãrbaþii. Dupã ce m-ammãritat ºi am avut un copil, amfost promovatã în secþia deproiectare. Am fost desenatorcopist, apoi am fãcut liceul laseral (se fãcea carte, nu glumã,la seral). Am avansat; am fost,rând pe rând, desenator tehnic,desenator tehnic principal,proiectant, proiectantprincipal. Cred cã eram foartebunã în meseria aleasã. Eramplãtitã la fel ca ºi colegiibãrbaþi din birou. Împreunã cumine lucrau alte patru colege ºivreo 19 bãrbaþi.”

224

Sursa 6.1 se referã la situaþiafemeilor din România în perioadainterbelicã, atunci când cea maimare parte a populaþiei þãrii trãiaîn mediul rural, ºi la viaþa uneifemei dupã instaurarea înRomânia a regimului comunist.

APLICAÞIECredeþi cã mai existãdomenii rezervate doarbãrbaþilor? Alcãtuiþi o listã adomeniilor în care numãrulbãrbaþilor angajaþi este maimic decât cel al femeilor ºinotaþi în scris posibilelecauze ale acestei situaþii.

6.2. MÃRTURIE A UNEI EMINENTE PROFESOARE, PRIMA FATÃ CAREA FÃCUT PARTE DIN LOTUL OLIMPIC AL ROMÂNIEI LA OLIMPIADAINTERNAÞIONALÃ DE MATEMATICÃ (1965)

„Când am fãcut parte din lotulolimpic de matematicã num-am simþit discriminatã.Echipa era formatã din 5 bãieþiºi o fatã, eu. Fiindcã pe vremeaaceea (la 18 ani) eram foartetimidã ºi emotivã în relaþiile cuoamenii, mi-a prins bine faptulcã am fãcut parte dintr-o echipã«masculinã», cu care amcomunicat normal. În faþaproblemelor de concurs, nuconta cã eºti fatã sau bãiat.Ceea ce m-a ajutat pe minemereu a fost faptul cã în faþaproblemelor grele (nu numai dematematicã) reuºeam sã-micanalizez emoþiiletransformându-le în forþã. Mãenerva puþin faptul cã semenþiona mereu, ca ocuriozitate, faptul cã, pentruprima oarã, din echipaRomâniei la matematicã, faceparte o fatã. Am reuºit sãdovedesc cã nu asta conteazã.

Eram 6 concurenþi din Româniaîn luptã cu alte þãri. Am reuºittoþi 6 sã obþinem câte omedalie, iar punctajul meu afost cel mai bun din echipã.Reuºita a fost importantãpentru mine, pentru încredereape care eu însãmi o cãpãtasem;cã pot sã fac ce îmi propun,chiar dacã e greu.În timpul studiilor am trecutprintr-o întâmplare camdureroasã pentru mine. M-amcãsãtorit în timpul facultãþii ºiîn anul IV am nãscut primulcopil. Unul dintre profesori, pecare de altfel îl respect, m-aþinut minte probabil ca pe fatacare a fãcut un copil, altfel nuse explicã faptul cã la unexamen important a crezut decuviinþã sã mã „ajute”tratându-mã cu o indulgenþãjignitoare. Mi-a pus o singurãîntrebare, penibil de uºoarã,ºi… nota 9. Dacã s-ar fi

APLICAÞIE• Descoperiþi un motiv

pentru care prezenþa uneifete în echipa olimpicã dematematicã a Românieiera consideratã ocuriozitate.

• Luaþi interviuri mamelor,rudelor ºi cunoºtinþelorvoastre femei în legãturãcu experienþele dediscriminare prin careacestea au trecut sau trecla locul de muncã.

• Care este sfatul pe careautoarea rânduriloralãturate le dãfetelor/femeilor pornindde la propria experienþãde viaþã?


întâmplat asta acum, aº fiprotestat, cerând sã fiuexaminatã normal ºi corect ºi sãmi se punã nota meritatã. Daratunci nu am fost în stare sãreacþionez. Probabil însã cãaceastã întâmplare m-adeterminat sã-mi schimb felulde a fi, sã devin mai puternicã,

sã nu mai dau voie sã mi seîntâmple niciodatã cevaasemãnãtor.În carierã nu am simþitniciodatã vreo discriminare.Cred cã femeile suntdiscriminate dacã permit sã fiediscriminate. Nu trebuie sãpermitem.”

225

Relatare a unei profesoare de matematicã de la o ºcoalã de prestigiu dinRomânia, intervievatã de autorul materialului în 25 octombrie 2004

6.3. DOUÃ GENERAÞII DE FEMEI ÎN ROMÂNIA (ANII ’60)

APLICAÞIEObservaþi basmaua pe care opoartã bunica. În societateatradiþionalã româneascã,dupã mãritiº, o femeie eraobligatã sã poarte capulacoperit. Observaþi în cesituaþii se mai poartã astãzibasmaua. Aflaþi de ce.


„Având în vedere cãîntreruperea cursului sarciniireprezintã un act cu graveconsecinþe asupra sãnãtãþiifemeii ºi aduce mari prejudiciisporului natural al populaþiei,Consiliul de Stat al RepubliciiSocialiste România decreteazã:

Art. 1. – Întreruperea cursuluisarcinii este interzisã. […]Art. 7. – Efectuarea întreruperiicursului sarcinii în alte condiþiidecât cele prevãzute în acestdecret constituie infracþiune ºise pedepseºte potrivitdispoziþiilor Codului penal.”

226

6.4. ELEVI LA O ªCOALÃ PROFESIONALÃ DIN ROMÂNIA ÎN ANII ’70.ELEVII ACESTEI CLASE ÎNVÃÞAU STRUNGÃRIA

APLICAÞIEObservaþi proporþia dintrefetele ºi bãieþii din clasã. Ceschimbare în statutulfemeilor din Româniailustreazã aceastã sursã?

6.5. DECRETUL PRIVIND INTERZICEREA ÎNTRERUPERILOR DE SARCINÃ –29 SEPTEMBRIE 1966:

Bogdan Murgescu (coordonator): Istoria României în texte, EdituraCorint, Bucureºti, 2001, pp. 386-387.

6.6. BISERICA ORTODOXÃ ROMÂNÃ – ÎMPOTRIVA AVORTULUIªI A ORICÃROR PRACTICI CONTRACEPTIVE

„Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române interzice cufermitate avortul, chiar dacãsarcina a apãrut în urma unuiviol, dar ºi orice metodãcontraceptivã, fie medicamentesau sterilet, apreciind cã oprireaîn evoluþie a sarcinii în oricefazã reprezintã pruncucidere.Avortul ºi toate practicileavortive sunt pãcate grelepentru cã: prin ele se ucide ofiinþã umanã ºi se împiedicã

procesul firesc al procreãriifiinþelor omeneºti. În plus, esteafectatã demnitatea femeii ºiprezintã riscul mutilãriitrupului femeii, al îmbolnãviriiºi morþii premature a mamei ºia femeii tinere care nu trebuieredusã la nivelul de obiect alplãcerii bãrbatului, nu trebuiebatjocoritã ºi umilitã în ceea ceeste specific, anume feminitateaºi calitatea sa de mamã”, seapreciazã în documentul remis

de Biroul de Presã al Patriarhieila sfârºitul lucrãrii SfântuluiSinod al BOR, reunit în 5 ºi 6iulie, Reºedinþa Patriarhalã.Înalþii Prelaþi semnaleazã cã,„în orice fazã ar fi produs,avortul rãmâne pruncucidere;prin el încãlcându-se poruncadivinã «Sã nu ucizi» (Ieºire20,13) ºi este cu atât mai grav,cu cât constituie uciderea uneifiinþe umane aflate înimposibilitatea de a se apãra.”

Ziarul Gândul, 8 iulie 2005, pag. 3


„Sunt pe apele mele, mã asigurpentru zilele respective, darviaþa mea de familie nu este.Te gândeºti numai cã trebuiesã achit factura respectivã, aia

trebuie plãtitã, aia trebuieplãtitã. Unde sã gãsesc marfarespectivã cât mai ieftinã ca sãobþin adaosul…? Nici aºa nueste bine.”

227

APLICAÞIESursele 6.5, 6.6 se referã la o lege introdusã de regimul comunist din România.• Ce motive sunt aduse pentru justificarea acestei legi?• Credeþi cã aceastã lege a fost bine primitã de cãtre femei? În legãturã cu aceastã problemã,

chestionaþi pe pãrinþii sau pe bunicii voºtri.• Existã ºi alte modalitãþi de evitare a unei sarcini nedorite?• Luaþi interviuri pãrinþilor, bunicilor, profesorilor sau prietenilor de familie ºi puneþi întrebarea:

Care au fost consecinþele asupra femeilor a Decretului privind interzicerea întreruperilor desarcinã?

• Consideraþi cã atitudinea BOR este corectã? Argumentaþi rãspunsul.• Problema avortului afecteazã ºi pe bãrbaþi? Motivaþi rãspunsul.

6.7. MÃRTURIE A UNEI FEMEI PATRON

Valentina Marinescu, Valentina Procopie, Accesul femeilor pe piaþamuncii, The Gallup Organization Romania, Edit.ro, 2004, pag. 51.

6.8. INTERVENÞIA ÎN ªEDINÞA CAMEREI DEPUTAÞILOR A DEPUTATEIPAULA IVÃNESCU, 4 MARTIE 2003

„În acest moment, femeile dinaceastã þarã constituie marjamajoritarã a sãrãciei, existânddeja un concept sociologic,care se numeºte «feminizareasãrãciei». 80% din ºomeriicronici, cei de lungã duratã,care nu sunt cuprinºi în niciun fel de statisticã, sunt de faptfemei, care sunt trecute devârsta de 40 de ani, de care, separe, nimeni nu mai are nevoieîn aceastã þarã. Situaþia lor estedramaticã, sunt mame, suntsoþii, sunt femei care sunt întoatã puterea ºi împlinireavârstei, dar care nu mai suntacceptate pe piaþa muncii.De asemenea, din cauzasãrãciei ºi a condiþiilorexistente, chiar ºi înainte de’89, fenomenul de destrãmare afamiliei se accentueazã pe zi ce

trece ºi tot mai multe familiirãmân cu un singur pãrinte.Acele familii monoparentale,din care 80% sunt conduse ºisusþinute de femei.Avem, de asemenea, problemafemeii care este la început dedrum, a adolescentei, a tinerei,care, de foarte multe ori, nugãseºte calea pentru a-ºiîmplini însuºirile, pentru a-ºicroi un drum în viaþã, conformcelor pe care le doreºte ºi le-arputea face ea cel mai bine.Avem problema femeiivârstnice, care, dupã ce aîngrijit o familie, a îngrijitpãrinþi, ajunge în situaþia de afi muritor de foame, muritordin lipsã de sãnãtate, muritordin lipsã de cãldurã. ªi ne morbãtrânii, pãrinþii, bunicii cuzile.”

http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5389&idm=1&idl=1

APLICAÞIE• Studiaþi sursa 6.8.

Descrieþi conceptul de„feminizare a sãrãciei” înRomânia în zilele noastre.

• Cunoaºteþi situaþii precumcele descrise în sursa 6.8?Descrieþi o astfel desituaþie.


228

APLICAÞIESursele 6.7-8 se referã la situaþia actualã din România.• Care dintre situaþiile descrise în sursele 6.7, 6.8 consideraþi cã sunt definitorii pentru situaþia

femeii din România zilelor noastre?• Cunoaºteþi situaþii ale unor femei realizate din punct de vedere social ºi profesional? Descrieþi

o astfel de situaþie.

APLICAÞIE• Pe baza surselor 6.1-8, identificaþi ºi precizaþi unele schimbãri apãrute în statutul femeii în

România dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.• Redactaþi mai multe propoziþii care sã conþinã motive pentru care femeile au întâmpinat

obstacole în lupta pentru câºtigarea drepturilor, de exemplu: Locul femeii este la cratiþã.• Ce trebuie sã facã un grup de cetãþeni pentru a obþine anumite drepturi cuvenite (alegeþi oricâte

variante doriþi):1. Sã aºtepte ca drepturile sã le fie acordate;2. Sã utilizeze violenþa;3. Sã acþioneze prin intermediul petiþiilor cãtre guvernanþi, prin articole de presã, emisiuni

radio-TV, mitinguri ºi demonstraþii de protest non-violente etc.• Studiind sursa 5.1 arãtaþi prin care din modalitãþile enumerate mai sus au acþionat adeptele

miºcãrii feministe din þãrile dezvoltate în anii ’70-80 ai secolului trecut.• Imaginaþi-vã cã la alegerile prezidenþiale din România, în turul al II-lea, participã un bãrbat ºi o

femeie. Care ar fi criteriul dupã care aþi vota un anumit candidat?1. Sexul candidatului2. Partidul din care candidatul preferat face parte3. Calitãþile personale ale candidatului la preºedinþie.

• Argumentaþi-vã opþiunea sub forma unui discurs electoral pe care sã-l prezentaþi colegilor. • Realizaþi o scurtã cercetare pe marginea modificãrii statului femeii în România, luând un

interviu mamei, mãtuºii, bunicii sau altor persoane de sex feminin din familia voastrã. Notaþiinformaþiile obþinute în tabelul de mai jos:

Comparaþi rezultatele cercetãrilor voastre. Centralizaþi rezultatele într-un tabel de forma:

Generaþia bunicii Generaþia mamei Generaþia meaUnde trãia/trãieºte: mediul rural/urbanStudiiOcupaþie/slujbãÎmbrãcãminteTimp liber

Generaþia bunicii Generaþia mamei Generaþia meaNumãr de persoane intervievateMediul ruralMediul urbanNeºcolarizateAbsolvente de studii generaleAbsolvente de studii mediiAbsolvente de studii superioareOcupaþie/slujbã în agriculturãOcupaþie/slujbã în industrieOcupaþie/slujbã în serviciiFuncþii de conducere


229

APLICAÞIE• Ce concluzie puteþi desprinde din tabel în legãturã cu evoluþia statutului femeii?• Alegeþi din lista urmãtoare exemple de încãlcare a drepturilor femeilor (se aleg acele exemple

care se aplicã numai femeilor): •violenþa în familie, •preferinþa arãtatã bãieþilor, •încãlcareadreptului la educaþie, •încãlcarea dreptului la muncã, •egalitatea în faþa justiþiei ºi tratamentulnepreferenþial, •încãlcarea libertãþii religioase ºi de conºtiinþã, •încãlcarea libertãþii deexpresie, •încãlcarea libertãþii presei ºi a informaþiilor, •încãlcarea libertãþii de întrunire ºiasociere, •încãlcarea libertãþii circulaþiei, •încãlcarea libertãþii profesiei ºi a muncii,•încãlcarea inviolabilititãþii domiciliului, •violul, •încãlcarea garantãrii proprietãþii ºi adreptului de moºtenire, •încãlcarea dreptului la azil ºi petiþie, •traficul de persoane.

• Indicaþi, utilizând tabelul cronologic, documente internaþionale care protejeazã drepturilefemeilor.

• Daþi exemple de discriminare pe considerente de sex, întâlnite în clasa voastrã. Cum ar fitrebuit sã acþionaþi pentru eliminarea acestora?


Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973), prima femeie inginer dinlume. S-a nãscut în anul 1887 la Galaþi. A urmat ºcoala primarã laGalaþi ºi studiile medii la vestita ªcoalã Centralã din Bucureºti. Avrut sã devinã inginerã încã de pe bãncile liceului, dar nu a fostadmisã la ªcoala de Poduri ºi ªosele, deoarece aceastã instituþienu primea decât bãieþi. Totuºi, a studiat la Academia RegalãTehnicã de la Berlin (1909-1912), unde a fost primitã condiþionat,în mod excepþional. Aici a obþinut diploma de inginer în anul1912, fiind prima femeie inginer din Europa ºi chiar din lume. Alucrat ca ºefã a laboratoarelor la Institutul Geologic al Românieitimp de mai bine de 40 de ani (1920-1963). A elaborat metode noide analizã cu ajutorul cãrora a avut contribuþii excepþionale lacunoaºterea resurselor minerale ale þãrii.

Maria Cuþarida Crãtunescu (1857-1919), cea dintâi româncãdoctor ºi doctor în medicinã, ºi-a început studiile elementare ºisecundare în România, iar bacalaureatul ºi l-a dat la Zurich; aurmat cursurile facultãþii de medicinã de la Zurich ºi dinMontpellier, iar în 1883 ºi-a susþinut teza de doctorat la Paris.Reîntorcându-se în þarã, în 1885, dã consultaþii gratuite la spitalul„Filantropia” din Bucureºti, unde a funcþionat ca medic secundar(1893-1895), devenind ºefa serviciului de ginecologie. Între 1895-98 este medic de întreprindere la Fabrica de tutun ºi chibrituridin Bucureºti (cu peste 2000 de muncitori printre care multefemei). În 1897 organizeazã societatea „Leagãnul”, care urma sãînfiinþeze o creºã ºi un cãmin de zi, dar în urma conflictului cucomitetul de conducere se retrage ºi înfiinþeazã societatea„Materna”, destinatã îngrijirii copiilor nevoiaºi.

Smaranda Brãescu (1897-1948), recordmena mondialã absolutã.A fost o remarcabilã personalitate, datoritã cãreia în strãinãtates-a vorbit cu admiraþie despre România. La vârsta de 31 de ani arealizat primul salt cu paraºuta, în Germania, ºi a primit brevetulde paraºutist. România era astfel a patra þarã din Europa care aveao paraºutistã brevetatã (dupã Franþa, Cehoslovacia ºi Elveþia). La28 octombrie 1931 a sãrit cu paraºuta de la 6000 de metri, bãtândrecordul mondial de femei. La 19 mai 1932, sãrind de la 7233 demetri, în Statele Unite, Smaranda Brãescu a devenit recordmenãmondialã absolutã. Acea extraordinarã performanþã a fostdepãºitã abia în 1951, tot de un român, cãpitanul TraianDemetrescu-Popa, care a realizat un salt de 7250 de metri. În aniiurmãtori, Smaranda Brãescu s-a afirmat ca pilot. În timpulultimului rãzboi mondial a luptat pe frontul de est, într-o unitatesanitarã de aviaþie. Dupã rãzboi, în 1946, a semnat, alãturi de altepersonalitãþi, un memoriu în care protesta împotriva falsificãriialegerilor de cãtre comuniºti. Datoritã acestui fapt a fostcondamnatã la doi ani de închisoare, dar autoritãþile comunistenu au reuºit sã o gãseascã, fiind ascunsã de oameni cu suflet.

230

PERSONALITÃÞI

Elisa Leonida Zamfirescu(www.csc.matco.ro/elisa.html)

Smaranda Brãescu(ro.altermedia.info/images/Smaranda_Braescu.jpg)


Prima Tosca. Haricleea Hartulary (1860-1939) a fost numitãDarclée de cãtre marele compozitor francez Camille Saint-Saens.Nãscutã la Brãila, a fost una dintre cele mai vestite soprane aleepocii sale. A fost prima interpretã a faimosului rol al Toscãi dinopera cu acelaºi nume compusã de Giaccomo Puccini (1900).Între prietenii marii cântãreþe române s-a numãrat un alt marecompozitor, Leoncavallo.

Betty Friedan s-a nãscut în anul 1921. Deºi a beneficiat de oeducaþie aleasã (a absolvit în 1942 Colegiul Smith ºi dupã un anUniversitatea California din Berkeley), dupã ce s-a mãritat arenunþat la slujbã. Nemulþumitã de aceastã viaþã, a scris o cartefaimoasã, apãrutã în 1963: The Feminine Mystique (Misticafemininã), în care arãta cã femeile sunt discriminate, militândpentru un nou statut al femeii în societate.

231

Betty Friedan(http://www.equalrightsamendment.org/images/friedan.jpg)

Haricleea Hartulary(www.operanb.ro/history_opera.htm)


Integrarea europeanã reprezintã unul dintre cele mai importantefenomene pe care le cunoaºte continentul nostru. Dacã iniþialprocesul urmãrea, în primul rând, eliminarea pericolului unuinou rãzboi, ulterior s-au evidenþiat numeroase avantaje alecreºterii cooperãrii între statele europene. Prosperitatea statelormembre ºi rolul din ce în ce mai important pe care instituþiileeuropene l-au jucat în viaþa economicã ºi în relaþiileinternaþionale au atras un numãr din ce în ce mai mare demembri ºi au adâncit procesul de integrare. În zilele noastre, sutede milioane de oameni sunt cetãþeni ai statelor membre aleUniunii Europene; viaþa cotidianã a acestora este influenþatã dedeciziile organismelor supranaþionale de la Bruxelles ºiStrasbourg. Fundamenul integrãrii l-a constituit respectarea unorvalori, în prim plan fiind cele legate de drepturile omului ºi derespectarea demnitãþii umane. Aºa cum se arãta în preambululDeclaraþiei universale a drepturilor omului, adoptatã la 10decembrie 1948, respectarea drepturilor omului constituie ogaranþie a pãcii ºi cooperãrii internaþionale, deci ºi a reuºiteifenomenului de integrare europeanã. Informaþii suplimentarelegate de aceastã temã se întâlnesc în prezentul material înmodulele Cooperare ºi conflict – tema Paºi cãtre integrare(perspectiva româneascã – NATO-UE) ºi Mesajele culturii – temaGlobalizarea.

232

INTEGRAREA EUROPEANÃ ªIDREPTURILE OMULUIIII.

Primii paºi în direcþia integrãriieuropene s-au realizat în 1951prin unificarea industrieicãrbunelui ºi oþelului. A luatastfel naºtere ComunitateaEuropeanã a Cãrbunelui ºiOþelului (CECO), în urmasemnãrii Tratatului de la Paris(1951) de cãtre ºase stateeuropene. Aceleaºi state auîntemeiat ComunitateaEconomicã Europeanã (PiaþaComunã, CEE) ºi ComunitateaEuropeanã a Energiei Atomice(EURATOM) prin semnareaTratatului de la Roma, 25 martie1957.În acest mod au luat naºtereComunitãþile Europene (CECO,CEE, EURATOM).

Semnarea Tratatului de la Roma, 25 martie 1957.(http://content.answers.com/main/content/wp/en/thumb/b/b8/300px-Rometreaty.jpg)

INTEGRAREA EUROPEANÃ ªI DREPTURILE OMULUI

„Art. 1. Prin prezentul tratat,Înaltele Pãrþi Contractanteinstituie între ele o ComunitateEconomicã Europeanã.Art. 2. Comunitatea are camisiune, prin instituirea uneipieþe comune ºi prin apropie-rea treptatã a politicilor econo-mice ale statelor membre, sãpromoveze în întreaga Comu-nitate o dezvoltare armonioasãa activitãþilor economice, ocreºtere durabilã ºi echilibratã,o stabilitate crescândã, o creº-tere acceleratã a nivelului detrai ºi relaþii mai strânse întrestatele pe care le reuneºte.

Art. 3. În vederea realizãriiscopurilor prevãzute la articolul2, acþiunea Comunitãþiipresupune, în condiþiile ºi înconformitate cu termeneleprevãzute de prezentul tratat:(a) eliminarea, între statelemembre, a taxelor vamale ºi arestricþiilor cantitative laintrarea ºi ieºirea mãrfurilor,precum ºi a oricãror altormãsuri cu efect echivalent; […](c) eliminarea, între statelemembre, a obstacolelor carestau în calea liberei circulaþii apersoanelor, a serviciilor ºi acapitalurilor…”

233

DREPTURILE OMULUI ÎN TRATATELE ªIDOCUMENTELE EUROPENE1.

1.1. ÎNFIINÞAREA COMUNITÃÞII ECONOMICE EUROPENE

Tratatul de la Roma, 25 martie 1957http://www.ier.ro/Tratate/11957E_ROMA.pdf

APLICAÞIEExaminaþi cu atenþiesursa 1.1.• Indicaþi trei motive pentru

care a fost fondatãComunitatea EconomicãEuropeanã.

• Ce drept al omului estemenþionat în Tratatul de laRoma? (Pentru a rãspundela ultima întrebare,revedeþi sursa 1.1. de latema Totalitarism ºidemocraþie liberalã dincadrul acestui modul.

1.2. TRATATUL DE LA MAASTRICHT ªI CETÃÞENIA EUROPEANÃ

„Articolul 8(1) Se instituie cetãþeniaUniunii. Este cetãþean alUniunii orice persoanã care arecetãþenia unui stat membru.(2) Cetãþenii Uniunii se bucurãde drepturile ºi au obligaþiileprevãzute de prezentul tratat.Articolul 8a(1) Orice cetãþean al Uniunii aredreptul de liberã circulaþie ºi deºedere pe teritoriul statelormembre, sub rezerva limitãrilorºi condiþiilor prevãzute deprezentul tratat ºi de dispoziþiilede aplicare a acestuia. […]Articolul 8b (1) Orice cetãþeanal Uniunii, care îºi arereºedinþa într-un stat membruºi care nu este resortisant al

acestuia, are dreptul de a alegeºi de a fi ales la alegerile localedin statul membru în care îºiare reºedinþa, în aceleaºicondiþii ca ºi resortisanþiiacelui stat…(2) Fãrã a aduce atingeredispoziþiilor articolului 138alineatul (3) ºi dispoziþiiloradoptate pentru aplicareaacestuia, orice cetãþean alUniunii care îºi are reºedinþaîntr-un stat membru ºi care nueste resortisant al acestuia aredreptul de a alege ºi de a fiales la alegerile pentruParlamentul European în statulmembru în care îºi arereºedinþa, în aceleaºi condiþiica resortisanþii acelui stat.”

Tratatul de la Maastricht, 7 februarie 1992http://www.ier.ro/Tratate/11992M_Maastricht.pdf

Tratatul de la Maastricht (TratatulUniunii Europene) stabilea oUniune Europeanã, ceea cesemnificã creºterea gradului deintegrare politicã a statelormembre. Prevederile Tratatuluide la Maastricht au fostcompletate de cele ale Tratatuluide la Amsterdam (1997).

APLICAÞIEStudiaþi sursa 1.2.• Numiþi calitatea

menþionatã pentrucetãþenii statelor dinUniunea Europeanã încadrul Tratatului de laMaastricht.

• Comparaþi aceastã calitatecu drepturile acordate lanivel naþional.


„La articolul 8, alineatul (1) seînlocuieºte cu textul urmãtor:(1) Se instituie cetãþeniaUniunii. Este cetãþean alUniunii orice persoanã care

are cetãþenia unui statmembru. Cetãþenia Uniuniinu înlocuieºte cetãþenianaþionalã, ci o completeazã.”

234

1.3. TRATATUL DE LA AMSTERDAM ªI CETÃÞENIA EUROPEANÃ

Tratatul de la Amsterdam, 2 octombrie 1997

APLICAÞIEExaminaþi sursa 1.3 ºi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:Dacã România va fi membru al Uniunii Europene, un cetãþean român va deveni cetãþean alUniunii Europene? Va mai beneficia, în acest caz, de cetãþenia românã?Presupunând cã un cetãþean român are domiciliul la Roma, de ce drepturi se va bucura el?(utilizaþi sursa 1.2).

1.4. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UE

„Carta drepturilorfundamentale a UniuniiEuropene este structuratã în 6capitole – Demnitatea,Libertãþile, Egalitatea,Solidaritatea, Cetãþenia ºiJustiþia (existând ºi un al VII-lea titlu: Dispoziþii generalecare reglementeazãinterpretarea ºi aplicarea Cartei)– cuprinzând în total 54 dearticole care definesc valorilefundamentale ale UniuniiEuropene ºi drepturile civile,politice, economice ºi socialeale cetãþeanului european.Primele capitole ale Cartei suntdedicate demnitãþii umane,dreptului la viaþã, dreptului laintegritatea persoanei, libertãþiide exprimare ºi libertãþii deconºtiinþã. În capitolul

Solidaritatea sunt introdusedrepturi sociale ºi economice,precum: dreptul la grevã,dreptul salariaþilor lainformaþie ºi consultãri, dreptulde a avea atât viaþã de familie,cât ºi viaþã profesionalã,dreptul la protecþie socialã ºi laserviciile sociale din interiorulUniunii Europene, protecþiasãnãtãþii. Carta drepturilorfundamentale a UniuniiEuropene promoveazã, deasemenea, egalitatea între sexeºi introduce drepturi, precumprotecþia datelor, interzicereapracticãrii eugeniei ºi a clonãriifiinþelor umane, dreptul la unmediu protejat, drepturilecopilului ºi ale persoanelor învârstã sau dreptul la o bunãadministrare.”

http://www.civica-online.ro/cetatenie_europeana/cetatenie_europeana.html

Sursa 1.4 se referã la Cartadrepturilor fundamentale aUniunii Europene, unul dintredocumentele de mare importanþãale UE.

1.5. DREPTURI ALE OMULUI ªI… FOTBAL!

„Pânã în anul 1995, conformreglementãrilor UEFA, fiecareechipã putea avea un numãr demaxim 3 jucãtori strãini înechipã. Aºa s-a format celebratripletã olandezã de la AC

Milan: Gullit – Van Basten –Rijkaard. În 1992, Bosman, unjucãtor olandez anonim, îºicâºtigã în instanþã dreptul de amunci în Uniunea Europeanãîn mod liber ºi neîngrãdit de

graniþe. Ca urmare a acestuifapt, orice jucãtor din þãrileUniunii Europene putea sãjoace la oricare echipã fãrã amai respecta legea impusã deUEFA. Pus la colþ de instanþã,


forul continental s-a vãzut înpostura de a elimina aceastãrestricþie, pãstrând totuºi olimitare a numãrului dejucãtori extracomunitari înlotul fiecãrei echipe. În urmaacestui fapt, în câþiva ani s-auformat adevãrate superechipealcãtuite practic din cei maibuni jucãtori ai planetei,

existând echipe care la unmoment dat aveau jucãtorireprezentând 15 sau chiar 18naþiuni. În momentul de faþã,fiecare federaþie naþionalãdecide numãrul de jucãtoriextracomunitari admiºi în lotsau numãrul de jucãtori strãiniadmiºi pe teren (în cazul þãrilordin afara Uniunii Europene).”

235

Claudiu Baban, UEFA, o jumãtate de secol, în Gazeta de Maramureº,13 iunie 2005.

Sursa 1.5 ne prezintã un cazparticular în care legislaþiaUniunii Europene a impusrespectarea unui drept al omuluiîncãlcat pânã în 1995 deregulamentele UniuniiAsociaþilor Europene de Fotbal(UEFA)

APLICAÞIE• Ce drept garantat de statele aparþinând Uniunii Europene era încãlcat prin interdicþia aplicatã

de UEFA unei echipe de fotbal de club dintr-o þarã membrã a UE, de a avea mai mult de treijucãtori strãini?

• Cãrei categorii de jucãtori i se aplicã limitarea numãrului lor într-o echipã de club aparþinândunei þãri dintr-o þarã membrã a UE?

VALORILE EUROPEI UNITE2.2.1. SEMNAREA TRATATULUI DE INSTITUIRE

A UNEI CONSTITUÞII EUROPENE

Semnarea la Roma, în Palatul Conservatorilor (Sala Horaþilor ºi Curiaþilor), aTratatului de instituire a unei Constituþii Europene (29 octombrie 2004).(www.museicapitolini.org/ en/eventi/evento_cost…)

ªefii de stat ºi de guvern ºiminiºtrii afacerilor externe aiþãrilor membre ºi þãrilorcandidate au semnat Tratatul deinstituire a unei Constituþiieuropene (29 octombrie 2004).Constituþia trebuie sã înlocuiascãtratatele pe baza cãrorafuncþioneazã Uniunea Europeanã.Tratatul va intra în vigoare cândva fi adoptat de þãrile semnatare.În Franþa ºi Olanda, Constituþiaeuropeanã a fost respinsã prinreferendum, ceea ce înseamnã cã,cel puþin deocamdatã, aceastãConstituþie nu va funcþiona.


„[…] Uniunea se bazeazã pevalorile respectãrii demnitãþiiumane, libertãþii, democraþiei,egalitãþii, statului de drept ºi arespectãrii drepturilor omului,inclusiv drepturile persoaneloraparþinând minoritãþilor.

Aceste valori sunt comunestatelor membre într-osocietate caracterizatã prinpluralism, nediscriminare,toleranþã, justiþie, solidaritateºi egalitate între bãrbaþi ºifemei.[…]”

236

2.2. VALORILE EUROPENE ÎN CONSTITUÞIA EUROPEANÃ

Tratat de instituire a unei Constituþii pentru Europa, Partea I, Titlul I,Art. I-2

APLICAÞIEExaminaþi sursa 2.2 ºiprecizaþi valorile europeneînscrise în textul Proiectuluide Constituþie europeanã.

CONDIÞIILE PE BAZA CÃRORA UN STATESTE PRIMIT ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ.PARTIZANI AI INTEGRÃRIIªI EUROSCEPTICI

3.3.1. CRITERIILE DE LA COPENHAGA (1993)

„Pentru a deveni stat membru,o þarã candidatã trebuie sã înde-plineascã urmãtoarele condiþii:– Instituþii stabile care sãgaranteze democraþia, statul dedrept, respectarea drepturiloromului ºi protecþia minoritãþilor.– O economie de piaþãfuncþionalã, precum ºi

capacitatea de a face faþãpresiunilor concurenþiale dinpiaþa internã.– Capacitatea de a-ºi asumaobligaþiile de stat membru,inclusiv adeziunea laobiectivele politice,economice ºi monetare aleUniunii Europene.”

http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=6422&lid=1

3.2. PÃREREA UE DESPRE RESPECTAREA CRITERIILORDE LA COPENHAGA ÎN ROMÂNIA

„România continuã sãîndeplineascã criteriile politicepentru a deveni Stat Membru.România a fãcut paºiimportanþi în continuareareformei sistemului judiciarpentru a-i asigura o mai mareindependenþã, precum ºi cãtreîmbunãtãþirea situaþieilibertãþii presei, restituiriiproprietãþilor, protecþieiminoritãþilor ºi a copiilor. Cutoate acestea, mai sunt

necesare eforturi semnificativepentru continuarea reformeiadministraþiei publice, punereaefectivã în practicã a reformeisistemului judiciar ºiintensificarea luptei împotrivacorupþiei, în special a celei lanivel înalt. În ce priveºtedrepturile omului ºi protecþiaminoritãþilor, sunt necesareeforturi suplimentare pentruîmbunãtãþirea situaþieipersoanelor cu dizabilitãþi ºi


boli mentale. În ceea cepriveºte cerinþele economiceaferente statutului de membru,România continuã sãîndeplineascã criteriul uneieconomii de piaþã funcþionale.O punere în practicã serioasã aprogramului propriu dereforme structurale îi vapermite sã facã faþã presiunilorconcurenþiale ºi forþelor de

piaþã din cadrul UE… Româniaa fãcut progrese substanþiale înalinierea legislaþiei interne lalegislaþia Uniunii Europene ºiva fi capabilã sã-ºiîndeplineascã obligaþiile deStat Membru al Uniuniiîncepând cu momentuladerãrii dacã va accelerapregãtirile într-o serie dedomenii…”

237

România. Raport de monitorizare 2005. Rezumathttp://delegatie.infoeuropa.ro/Concluzii_RO.pdf

APLICAÞIEExaminaþi sursa 3.2 ºirezolvaþi sarcinile urmãtoare:1. Sintetizaþi, într-o frazã,opinia exprimatã de cãtreUniunea Europeanã cu pri-vire la îndeplinirea criteriu-lui politic de cãtre România.2. Cunoaºteþi personalexemple despre încãlcareadrepturilor omului înRomânia în aceastãperioadã? Daþi un exemplu.

Existã un numãr de cetãþeni aistatelor membre ale UniuniiEuropene care nu sunt de acordcu apartenenþa þãrilor lor la UE.Aceºtia sunt numiþi eurosceptici.O parte din argumentele lor suntprezentate în sursa 3.3.

3.3. PÃRERILE EUROSCEPTICILOR

„Românii se dau în vânt dupãUE, dar habar n-au ce vor plãtiîn schimbul împlinirii acestuivis. Societatea româneascãsuferã de obsesia integrãrii,cetãþenii de rând sunt ameþiþicu dezbateri politice savante ºineinteligibile, iar presa suferãde psihoza sclavului obedient,speriat sã nu supere pecineva… Pentru MareaBritanie, contribuþiile anuale labugetul UE înseamnã o uriaºãcheltuialã ºi o secãtuire aresurselor naþionale…Parlamentul britanic îºi pierdeautoritatea ºi puterea de aapãra interesele populaþiei…În general, acum, parlamenteleeuropene acceptã decretele dela Bruxelles, nãscocite de oadministraþie elitistã, asupracãrora nu au nici un fel deputere. Þãrile membre sunt înpermanenþã nãpãdite de un«rococo legislativ» (inclusiv înce priveºte curbura acceptabilãa bananelor ºi castraveþilor)care se dovedeºte atâtcostisitor, cât ºi demoralizant,dar ºi fatal pentru mulþi dintremicii întreprinzãtori. Patru legidin cinci, ce se pun în aplicareîn Marea Britanie, provin de laBruxelles. Regulamentul UEstipuleazã, în mod emfatic, cã

oficialitãþile nu au voie sã þinãcont de interesele þãrii lor deorigine, legislaþia europeanãprimând… În domeniulmonetar, introducerea euroînseamnã delegarea conduceriieconomiei naþionale cãtreBanca Centralã Europeanã […]De altfel, Bruxelles vrea sã«sovietizeze» naþiunileeuropene, creând o Europã aregiunilor, ceea ce va facilitacontrolul asupra popoarelor.Din acest motiv, ºi nu dinaltul, toate miºcãrileindependentiste sau separatisteale unor etnii locale sunt activsprijinite de Bruxelles (dupãprincipiul divide et impera, lacare se adaugã varianta nouãcorupe ºi vei conduce…). UEare mai multe ºanse de reuºitãdecât fosta Uniune Sovieticã.Deoarece, cu ajutorul marilorcorporaþii monopoliste, va daoamenilor «ce vor ei»: hranãdin belºug (de calitate proastã,dar frumos ambalatã, majoritarproduse pe bazã de zahãr,grãsimi ºi arome sintetice, genCoca-Cola sau Mc’Donalds),produse farmaceutice care sãfacã omului viaþa maisuportabilã, telenovele, muzicãimbecilizantã, sporturi despectator, animale de

Aici termenul de „rococolegislativ” se referã la mulþimeade legi ºi reglementãri pe carestatele din UE trebuie sã leaplice.


companie ºi acces la oricefantezie sexualã. Cine ar maiavea chef de „revoluþie”,beneficiind de toate acestea?Individul se poate retrage

într-un cocon în care poateexista singur (clasiculindividualism occidental),toate nevoile sale fiindasigurate de UE ºi de stat…”

238

Mariana Bell, UE – o nouã Uniune Sovieticã?, în Lumea, nr. 5/2005,p. 39.

APLICAÞIE• Citiþi fragmentul „Românii se dau în vânt dupã UE, dar habar n-au ce vor plãti în schimbul

împlinirii acestui vis. Societatea româneascã suferã de obsesia integrãrii, cetãþenii de rând suntameþiþi cu dezbateri politice savante ºi neinteligibile, iar presa suferã de psihoza sclavuluiobedient, speriat sã nu supere pe cineva…”. Argumentaþi-vã în scris poziþia pro sau contraacestui punct de vedere.

• Analizaþi afirmaþia „Pentru Marea Britanie, contribuþiile anuale la bugetul UE înseamnã ouriaºã cheltuialã…” Formulaþi o opinie în legãturã cu ce implicã pentru orice stat membru alUE (inclusiv pentru România) apartenenþa la Uniune.

• Recitiþi afirmaþiile de mai jos: „…parlamentele europene acceptã decretele de la Bruxelles,nãscocite de o administraþie elitistã, asupra cãrora nu au nici un fel de putere.”„Patru legi din cinci, ce se pun în aplicare în Marea Britanie, provin de la Bruxelles.Regulamentul UE stipuleazã… cã oficialitãþile nu au voie sã þinã cont de interesele þãrii lor deorigine, legislaþia europeanã primând…”„În domeniul monetar, introducerea euro înseamnã delegarea conducerii economiei naþionalecâtre Banca Centralã Europeanã”. Redactaþi un eseu de o jumãtate de paginã în care sãargumentaþi în ce mãsurã aceste situaþii se vor aplica ºi în cazul României.

• Consideraþi cã afirmaþia „Deoarece, cu ajutorul marilor corporaþii monopoliste, va da oamenilor«ce vor ei»: hranã din belºug (de calitate proastã, dar frumos ambalatã, majoritar produse pebazã de zahãr, grãsimi ºi arome sintetice, gen Coca-Cola sau Mc’Donalds), produse farmaceuticecare sã facã omului viaþa mai suportabilã, telenovele, muzicã imbecilizantã, sporturi despectator, animale de companie ºi acces la orice fantezie sexualã” corespunde realitãþii?Argumentaþi rãspunsul.

3.4. UN INTERVIU

Î. Care au fost urmãrileintegrãrii europene asupra þãriidvs., Irlanda?R. Pãrerea generalã este cãaderarea Irlandei la UniuneaEuropeanã a fost beneficãpentru þara mea dinurmãtoarele motive:a. Infrastructura (ºoselele,autostrãzile) a cunoscut odezvoltare enormã. Dezvoltareainfrastructurii a fost plãtitã cubanii europeni. Aceste fonduriau contribuit la eradicareaºomajului. Spre exemplu,ºomerii din micile oraºe erauutilizaþi pentru amenajarea unorspaþii verzi de o parte ºi de alta

a acelor drumuri construiteatunci. Cu aceleaºi fonduri aufost reabilitate clãdiri publice(cum ar fi ºcolile, centrelecomunitãþii etc.). Consider,totuºi, cã modernizarea ºidezvoltarea infrastructurii esteavantajul cel mai mare de cares-a bucurat Irlanda. Deoarece,dupã infrastructurã, urmeazãtoate celelalte.b. O altã consecinþãimportantã, din punctul meude vedere, a fost accesul lapieþele europene. Cea mai mareparte a comerþului þãrii noastreera susþinut cu Marea Britanie.Dupã integrare, produsele

irlandeze au intrat pe pieþeleinternaþionale fãrãintermediarii britanici. În acestmod s-a redus dependenþaeconomicã faþã de MareaBritanie, ceea ce a contribuit laafirmarea identitãþii naþionaleirlandeze în marea familieeuropeanã. Astfel, noi n-ammai fost percepuþi ca provinciebritanicã. Un momentimportant în acest sens l-aconstituit ziua de 1 mai 2004,când zece noi state au fostintegrate în UE; ceremonia deaderarea a avut loc la Dublin,capitala Irlandei; atunci amfost în centrul atenþiei, deºi


þara noastrã este micã (are maipuþin de 4 milioane delocuitori).c. Înainte de aderare, ramuraeconomicã de bazã eraagricultura. Astãzi, deºiagricultura continuã sã fie oramurã importantã, economiase bazeazã pe tehnologia înaltãºi servicii. Fermele familialeconstituiau coloana vertebralã aeconomiei irlandeze. Micileoraºe ºi satele erau pline defermieri care duceau laptele lacentrele de achiziþie adiferitelor firme. În acelelocalitãþi erau un numãr foartemare de mici magazine deunde fermierii îºi cumpãrautotul: mâncare, unelte, haineetc. Astãzi, aceste magazine audispãrut. Ceea ce a mai rãmaseste „pub”-ul, cârciuma, careconstituie o reminiscenþãculturalã a vechilor vremi.Dacã vrei sã cumperi ceva, teurci în maºinã ºi te duci laoraº, unde gãseºti ceea ce vrei.Înainte de aderare economiaera concentratã în micilelocalitãþi, astãzi nu mai esteaceeaºi situaþie. Astãzi,majoritatea populaþiei lucreazãîn oraºe, deoarece fermelefamiliale au dispãrut într-untimp scurt. Înainte vreme, ofermã avea 20 de vaci, astãzifermele au minim 100 de vaci.Micile localitãþi nu sunt altcevadecât localitãþi-dormitor.d. Pentru prima datã în istorie,irlandezii nu mai imigreazã. Dincontrã, Irlanda primeºteimigranþi. Dacã prin tradiþie, înIrlanda a existat o singurãculturã, în zilele noastre, marileoraºe, în special Dublin (ca ºiCorke, Limmerick, Waterford),au devenit cosmopolite. În urmãcu câteva decenii, unul dintremembrii vestitului grup irlandezThin Lizzy avea tatãl brazilian,ceea ce atunci reprezenta unfapt neobiºnuit. Astãzi, o astfel

de situaþie este consideratãnormalã. Acum 20 de ani, negriiîn oraºe ca Limmerick erauarãtaþi cu degetul. Astãzi, nu eneobiºnuit sã ai la firmã colegispanioli, germani, polonezi,români etc. În Dublin am vãzutun magazin polonez etc.Î. Ce ne puteþi spune despreeventualele atitudini anti-UEcare se manifestã în Irlanda?R. În ultimii ani au crescutsentimentele anti-UE dupãsemnarea Tratatului de la Nice(2002). La început, Tratatul afost respins, abia a doua oarã afost aprobat prin referendum.Cãror fapte se datoreazã aceastãatitudine? Sunt mai multeexplicaþii: una ar fi cãirlandezii sunt dezgustaþi decorupþia ºi de birocraþia de laBruxelles (asta este imaginea pecare funcþionarii europeni de laBruxelles o au în rândulcetãþenilor). Altã explicaþie ar fiaceea cã existã percepþia cãpoliticienii care nu au izbutitîn Irlanda au ajuns la Bruxelles.De exemplu, am avut un bunministru de finanþe, careneputând ajunge primministru, întrucât accesul îi erabarat de un alt politician foartepopular în þarã, în consecinþã, aajuns sã aibã un post importantla Bruxelles. La fel s-aîntâmplat cu mai mulþipoliticieni care, în luptele dinpropriile partide n-au sprijinitpe învingãtor ºi astfel nu maiaveau posibilitatea sã avanseze.Imaginea despre ei este cã suntoameni care au nevoie de unsalariu bun, de putere, de carenu mai pot beneficia în propriaþarã. O altã cauzã ar mai fi cã,de puþin timp, Irlanda dã maimulþi bani la Uniune decâtprimeºte ºi acest fapt nu-iîncântã pe contribuabiliiirlandezi, care au uitat cã aubeneficiat la rândul lor defonduri consistente europene.

239

Joe O’Mahony, cetãþean irlandez,13 ianuarie 2006.Sursa 3.4 este un interviu luat deautor unui cetãþean irlandez ºiexprimã percepþia unui omobiºnuit asupra consecinþelor pecare integrarea europeanã l-a avutasupra Irlandei (care a aderat laCEE în 1973).

Vezi modulul Miºcãrile depopulaþii în secolele XX-XXI


240

APLICAÞIE• Argumentaþi cu douã informaþii din text dacã cel intervievat este partizan al aderãrii þãrii sale

la UE sau un eurosceptic.• În ce domenii ar putea, dupã pãrerea voastrã, sã utilizeze România experienþa irlandezã în

domeniul integrãrii europene? Consideraþi cã este posibil ca România sã repete experienþaIrlandei? Argumentaþi în scris.

• Ce motive au provocat în Irlanda creºterea sentimentelor ºi atitudinilor anti-UE? Care motivesunt comune cu acelea întâlnite în sursa 3.3?

APLICAÞIE• Realizaþi propriile voastre interviuri pãrinþilor, prietenilor, rudelor, în care sã puneþi

urmãtoarele întrebãri: Care este stadiul îndeplinirii de cãtre România a criteriilor de laCopenhaga? Ce aºteptãri aveþi de la integrarea României în Uniunea Europeanã?

• Confruntaþi rãspunsurile primite de voi cu rãspunsurile colegilor de clasã.• Care sunt propriile voastre aºteptãri relativ la aderarea României la Uniunea Europeanã?• La sfârºit, realizaþi un tabel de forma:

• Alcãtuiþi apoi un tabel de forma:

• Realizaþi o dezbatere pornind de la întrebarea: Sunteþi de acord cu aderarea României laUniunea Europeanã? Participã toþi elevii clasei, care se aranjeazã în trei grupuri: partizaniiaderãrii la UE, indeciºii ºi euroscepticii. Reprezentanþii grupului partizanilor aderãrii ºi cei aieuroscepticilor furnizeazã argumente pentru opþiunea lor. La sfârºit, indeciºii vor stabili careargumente au fost mai convingãtoare.

Aºteptãri pozitive Aºteptãri negative

Aºteptãri pe termen scurt Aºteptãri pe termen lung


Nicolae Titulescu (1882-1941). A fost o excepþionalã personalitatea diplomaþiei româneºti în perioada dintre cele douã rãzboaiemondiale. S-a nãscut la Craiova. A urmat cursurile celei maivestite ºcoli din oraº, Colegiul Naþional „Carol I”, pe care l-aabsolvit cu media maximã. A fost premiant de onoare alfaimoasei ºcoli din Craiova. A urmat Facultatea de drept la Paris,pe care a absolvit-o cu brio, susþinându-ºi ºi doctoratul.Îmbrãþiºând cariera universitarã, a fost profesor de drept launiversitãþile din Iaºi (1907) ºi Bucureºti (1909). A intrat înpoliticã, fiind ales deputat în Parlamentul României (1912). Aîndeplinit funcþia de ministru de finanþe (1917, 1920-1921). Aparticipat la Conferinþa de Pace de la Paris, ca reprezentant îndelegaþia României. Numit delegat permanent la sesiunileSocietãþii Naþiunilor (1920-1936), a fost ales de douã oriconsecutiv (1930, 1931) preºedinte al Societãþii Naþiunilor. Aîndeplinit funcþia de ministru de externe al României (1927-1928,1932-1936). În activitatea sa, Nicolae Titulescu a fost un mareapãrãtor al pãcii ºi al intereselor României. Prin ideile privind„spiritualizarea frontierelor” în scopul intensificãrii cooperãriiîntre popoarele continentului nostru, Titulescu poate ficonsiderat un pionier al ideii europene.

Jean Monet (1888-1979). Alãturi de alt francez ilustru, RobertSchuman, poate fi considerat unul dintre pãrinþii Europei unite.A prezidat, imediat dupã terminarea ultimului rãzboi mondial,comitetul care a realizat planurile de modernizare ºi reechipare aindustriei franceze („Planul Monet”). A jucat un rol de seamã înelaborarea „Planului Schuman”, în urma cãruia a luat naºtereComunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), fiindprimul sãu preºedinte. În 1956 a organizat o fundaþie care militapentru ideea Statelor Unite ale Europei. Dupã moarte, osemintelesale au fost transferate în Panteonul din Paris, locul careadãposteºte rãmãºiþele celor mai iluºtri fii ai Franþei. Desprepersonalitatea lui Jean Monet, unul dintre diplomaþii iluºtri aisecolului al XX-lea, Henry Kissinger, scria: „Puþini oameni aujucat un asemenea rol în istoria lumii.”

Robert Schuman (1886-1963). Este considerat unul dintrefondatorii Uniunii Europene. În timpul celui de-al doilea rãzboimondial a participat la miºcarea de rezistenþã din Franþaîmpotriva ocupantului german. Dupã rãzboi, a îndeplinit funcþiilede ministru de finanþe (1946) ºi prim-ministru în guvernulFranþei. Activitatea cea mai intensã a dus-o în calitate deministru de externe în guvernul francez (1948-1952). În aceastãcalitate a lansat vestitul „Plan Schuman” în data de 9 mai 1950,prin care s-a declanºat procesul de unificare a Europei. Ziua de 9Mai este sãrbãtoritã drept Ziua Europei.

241

PERSONALITÃÞI

Nicolae Titulescu(http://domino.kappa.ro/guvern/diverse.nsf/toate/ist_ilustrata/$file/75.jpg)

Jean Monet(www.proeurope.org/eu_founders.html)

Robert Schuman(www.proeurope.org/eu_founders.html)


Alcide de Gasperi (1881-1954). A fost un mare om politic italian.Dupã primul rãzboi mondial a fondat Partidul Popular Italian(1921). S-a remarcat ca un adversar al fascismului. A fãcut partedin miºcarea de rezistenþã în timpul celui de-al doilea rãzboimondial, fiind unul dintre fondatorii Partidului Democrat CreºtinItalian, care a devenit cea mai importantã forþã politicã a Italieipostbelice. În calitate de ºef al guvernului italian (1945-1953), amilitat pentru realizarea unei federaþii de state democraticeeuropene. A contribuit la formarea Consiliului Europei ºi aComunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (1951).

Konrad Adenauer (1876-1967). A fost unul dintre cei maiimportanþi oameni politici germani de dupã cel de-al doilearãzboi mondial. S-a remarcat ca primar al oraºului Köln (1917-1933). A fost închis într-un lagãr de concentrare de naziºti înanul 1944. În calitate de lider al Partidului Creºtin-Democrat, aajuns cancelar al Republicii Federale a Germaniei (1949). Întimpul guvernãrii sale, Germania occidentalã a devenit membrufondator al Consiliului Europei (1949), al Comunitãþii Europene aCãrbunelui ºi Oþelului (1951) ºi al Comunitãþii EconomiceEuropene (1957).

242

Alcide de Gasperi(www.proeurope.org/eu_founders.html)

Konrad Adenauer(www.proeurope.org/eu_founders.html)


La sursa 2.6 profesorul poate realiza o dezbatere cu clasa înlegãturã cu problema votului uninominal, problemã atât deactualã în dezbaterile politice din þara noastrã ºi prinintroducerea cãruia se sperã în reformarea clasei politiceromâneºti. Sistemul politic englez se bazeazã pe faptul cã statuleste împãrþit în circumscripþii electorale. Candideazã câte unreprezentant de la fiecare partid ºi independenþi, scrutinul fiindcâºtigat de cel care ia mai multe voturi în circumscripþiarespectivã („câºtigãtorul ia tot”). În acest caz este vorba descrutinul majoritar, care se deosebeºte de cel proporþional (careeste aplicat astãzi în România) ºi prin aceea cã numãrul de locuriîn parlament nu este proporþional cu numãrul de voturi (aceastaeste anomalia care se cere a fi identificatã de elevi). În acelaºitimp, într-o circumscripþie electoralã, alegãtorul nu voteazã unpartid, ci o persoanã (care aparþine unui partid sau altuia); aºadar,întâlnim votul uninominal. Se poate realiza o dezbatere cu clasaîn legãturã cu avantajele ºi dezavantajele celor douã sistemeelectorale (cel proporþional ºi cel majoritar). Clasa se poateîmpãrþi în grupe care vor avea ca sarcinã sã stabileascã ce sistemelectoral preferã. Concluziile se pot introduce într-un tabel deforma:

Se poate împãrþi clasa în mai multe grupe; o grupã studiazãsursele (2.2), (2.3), o alta sursele (2.4), (2.5), a treia sursa (2.6).Fiecare grupã extrage concluziile la care a ajuns în legãturã cusursele analizate ºi apoi se informeazã reciproc. Pe bazainformaþiilor astfel obþinute se rezolvã sarcina constând înidentificarea unor deosebiri între sistemele politice democraticeºi cele totalitare. Aceastã metodã (Mozaicul) poate fi utilizatã ºiîn legãturã cu alte surse din material.

Exerciþiul de deschidere a temei privitoare la schimbarea statuluifemeii, bazat pe citatele din „Îmblânzirea scorpiei” este de„încãlzire” ºi de realizare a unei atmosfere de bunã dispoziþie înclasã. Veþi avea surprize plãcute atunci când elevii vã vorprezenta textele modificate, astfel încât sã reflecte egalitateadintre bãrbaþi ºi femei.

Sursele din material se pot utiliza la diverse lecþii, în special celeaparþinând clasei a X-a, istoria secolului al XX-lea.

În legãturã cu metodele utilizate, în afarã de cele din tabelul de laînceputul modului, se recomandã oricare dintre cele descrise înmodulul „Miºcãri de populaþii în secolele XX-XXI”, secþiuneaSugestii metodologice.

Sistem proporþional Sistem majoritarAvantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje

243

SUGESTII METODOLOGICE

GLOSAR DE TERMENI

Acquis comunitar – totalitatea textelor cu caracter juridic emisede cãtre Curtea de Justiþie Europeanã, dupã 1962, ºi aflate învigoare. El include legislaþia europeanã, precum ºiansamblul politicilor ºi instituþiilor create pentru a asiguraaplicarea, respectarea ºi dezvoltarea corespunzãtoare ºicontinuã a acestei legislaþii. Termenul face referire directã ladrepturile ºi obligaþiile statelor Uniunii Europene. Înaintede a adera la Uniune, orice stat candidat trebuie „sã accepteacquis-ul comunitar”, adicã „sã accepte Uniunea aºa cumeste ea”. Ca urmare, el va transpune legislaþia comunitarã înlegislaþia naþionalã.

Antiterorism – mãsuri defensive luate pentru prevenireaterorismului.

Asimilare – proces de integrare a unor indivizi într-o societate,astfel încât individul devine asemãnãtor membrilorsocietãþii, renunþând la deosebirile semnificative pe plancultural, social ºi moral.

Azil – loc în care gãseºti adãpost în caz de pericol. A oferi azilînseamnã a asigura protecþie, într-o altã þarã, persoanelorcare sunt în pericol în propria þarã.

Azilant – persoanã care are dreptul de a cãuta azil ºi de abeneficia de azil în altã þarã, din cauza persecuþiilor la careeste supusã în þara sa.

Cetãþenie europeanã – termen care se referã la faptul cã oricepersoanã, având naþionalitatea unui stat membru al UniuniiEuropene, este, în acelaºi timp, ºi cetãþean al UniuniiEuropene.

Colaboraþionism – sprijinul acordat de indivizi sau de forþepolitice din cadrul unei naþiuni ocupate pentru forþele deocupaþie.

Colonizare – termen care desemneazã transformarea în colonie aunui teritoriu sau a unei þãri.

245


Comunicare interculturalã – termen care se referã la competenþacognitivã – capacitatea de a cunoaºte cultura ºi limba celuicu care se intrã în contact, istoria, instituþiile, concepþiileasupra lumii, credinþele, normele, regulile de relaþionare;competenþa afectivã – disponibilitatea de adaptareinterculturalã prin capacitatea de a folosi empatia;competenþa operaþionalã – capacitatea de a te comportaîntr-un anumit fel, de a experimenta conduite interculturalepozitive.

Culturã – termen care desemneazã apartenenþa fiecãrui om la unmediu cultural. Acesta constã în obiceiuri, tradiþii,simboluri, valori, limbã ºi alte forme de comunicare.De asemenea, reprezintã modul în care învãþãm sã gândim,sã ne comportãm ºi sã acþionãm.

Decolonizare – proces socio-economic, specific epociicontemporane, care constã în destrãmarea sistemuluicolonial ºi obþinerea independenþei de cãtre fostele colonii.

Deportare – trimiterea forþatã a unei persoane într-o regiuneîndepãrtatã, ca mãsurã represivã.

Discriminare – politicã prin care un stat sau o categorie decetãþeni ai unui stat sunt lipsiþi de anumite drepturi pe bazaunor considerente neîntemeiate. Discriminarea poate fi denaturã economicã sau rezultat al intoleranþei ºi rasismului.

„Discriminare pozitivã” – termen care se referã la acþiuneapozitivã, referindu-se la acordarea unor drepturisuplimentare comunitãþilor dezavantajate de practicidiscriminatorii anterioare.

Dubla responsabilitate – termen care face referire la faptul cãintrarea femeilor pe piaþa muncii nu le-a degrevat pe acesteade obligaþiile pe care ele le au în mod tradiþional, în raportcu sfera privatã.

Egalitate – termen care desemneazã respectul reciproc faþã deidentitatea personalã ºi culturalã a fiecãruia. Se doreºte oatitudine ºi un comportament egal faþã de fiecare persoanã,astfel încât fiecare sã participe pe deplin în societate.

Egalitate – principiu conform cãruia toturor oamenilor li serecunosc aceleaºi drepturi ºi li se impun aceleaºi îndatoriri.

Emigrare – termen care desemneazã miºcarea de migrare, care serealizeazã dintr-o þarã cãtre exterior.

Erou – persoanã care se distinge prin vitejie ºi prin curajexcepþional în rãzboaie sau într-o situaþie deosebitã.

246

GLOSAR DE TERMENI

Etnicitate – termen care desemneazã o caracteristicã culturalã,care leagã un grup anume sau grupuri de oameni unii dealþii. Este utilizat deseori drept sinonim pentru minoritãþi.

Etnie – termen care desemneazã modul cum sunt definiþi saudiferenþiaþi oamenii, ca membri ai unui grup, ca urmare acaracteristicilor fizice sau culturale comune. Este utilizat, deasemenea, cu sensul de reper pentru un sistem de credinþe,valori, practici, împãrtãºit de cei care se percep pe ei înºiºica membri ai unui grup.

Etnocentrism – atitudine a unui grup cultural de a se plasa încentrul atenþiei ºi de a minimaliza valorile altor grupuri.Etnocentrismul transformã regulile particulare în normeuniversale, desconsiderând valorile celorlalþi, judecând totulde la nivelul valorilor specifice.

Eurosceptic – termenul este utilizat frecvent ºi desemneazã opersoanã ostilã integrãrii europene ºi „scepticã” faþã deUniunea Europeanã ºi obiectivele acesteia.

Fanatism – Ataºament faþã de o convingere politicã, credinþãreligioasã, însoþit de o totalã intoleranþã ºi faþã de opiniileoamenilor ºi normele etice, sociale ºi civile.

Feminism – miºcarea socialã care susþine egalitatea în drepturi afemeii cu bãrbatul în toate sferele de activitate.

Fundamentalism – termen referitor la persoanele care îºi dedicãviaþa promovãrii fundamentelor religiei lor.

Gen – concept care se referã la aspectele sociale, culturale ºipsihologice legate de bãrbaþi ºi femei în contexte socialeparticulare.

Gherilã (Guerilã) – formã de acþiune armatã, care considerãrevolta ca fiind opusã terorismului, cu toate cã foloseºte ºimetode teroriste. Desemneazã ºi o organizaþie revoluþionarãcare opereazã deschis în þãrile mai puþin dezvoltate.

Grup cultural – ansamblu de indivizi care au aceleaºi origini,obiceiuri, stil de viaþã. Grupul îºi structureazã un sentimental identitãþii ºi posedã o limbã proprie.

Grup etnic – grup de persoane care se identificã ºi este identificatde ceilalþi în baza diferenþelor culturale ºi lingvistice.

Imigrant – individ care a pãrãsit þara de origine ºi se aºeazã într-oþarã de primire.

Imigrare – sosirea într-o þarã pentru stabilirea statornicã.

247


Integrare – proces de încorporare a indivizilor în societate pentruparticiparea activã la viaþa societãþii de primire, fiindtoleratã menþinerea unor deosebiri semnificative, deexemplu: culturale, sociale, morale etc. Acest termen estefolosit în opoziþie cu cel de asimilare.

Intifada – revolta palestinienilor, care a început în octombrie1987, împotriva ocupaþiei israeliene, din zonele de pe malulde vest al fluviului Iordan ºi din fâºia Gaza.

Jihad – termen din limba arabã, care desemneazã „rãzboi sfânt”.Doctrina jihad este invocatã, în prezent, pentru a justificarezistenþa, inclusiv actele teroriste, pentru a combateregimurile „ne-islamice” sau pentru descoperirea inamicilorexterni ai Islamului, precum sunt etichetate, de cãtre unelestate, Israelul ºi Statele Unite.

Lingua franca – limba acceptatã, în vederea comunicãrii, de cãtrepersoane sau grupuri umane, care au limbi materne diferite,de exemplu folosirea limbii franceze sau engleze îndiplomaþie.

Mercenar – persoanã angajatã într-o armatã strãinã ºi care, pentrubani, presteazã orice fel de servicii militare.

Migrant – individ care migreazã fie în interiorul unei þãri, fiedintr-o þarã în alta, pentru a se instala.

Migraþie – deplasarea unui individ dintr-o regiune în alta saudintr-o þarã în alta pentru a se instala.

Migraþia provocatã de globalizare – variantã foarte modernã amigraþiei economice – fiind legatã de multiplicarea reþeleloreconomice, mediatice ºi culturale. Aceastã deplasareantreneazã ºi migraþia cadrelor de conducere, cu o înaltãcalificare, specialiºti cu un alt statut decât cel al oamenilorcare cautã un loc de muncã mai bine plãtit decât în þara deorigine.

Migraþia în spaþiul virtual – tip foarte modern de nomadism dinepoca contemporanã, urmare a dezvoltãrii tehnologieicomunicaþiilor, a Internetului în special.

Migraþia etnicã – deplasarea oamenilor din þara în care locuiesc,care este de cele mai multe ori ºi þara în care s-au nãscut,cãtre þara cu aceeaºi origine etnicã ºi/sau religie.

Migraþia provocatã de colonizare ºi decolonizare – variantã amigraþiei forþate, consideratã însã un tip de sine stãtãtor,deoarece intervin ºi motive etnice, culturale, economice etc.Este provocatã de decolonizare, procesul prin care, dupã aldoilea rãzboi mondial, ºi mai ales în anii 1960-1970, fostelecolonii ºi-au redobândit, prin diplomaþie sau forþã,independenþa.

248

GLOSAR DE TERMENI

Migraþie internã – pãrãsirea unei unitãþi administrative a uneiþãri, spre exemplu departament sau judeþ, pentru a se stabiliîntr-o altã unitate administrativã.

Migraþie forþatã – migraþie provocatã de cauze care nu þin delibera voinþã a individului, cum sunt diferite tipuri depersecuþii, rãzboaie etc.

Mobilizare – acþiune de convocare de urgenþã a persoanelorcombatante la unitãþile militare, în vederea rãzboiului.

Mujahedini – termen ce îi defineºte pe luptãtorii musulmani dincadrul Jihad-ului, cât ºi numele mai multor grupãri politiceºi paramilitare, cum ar fi Afganii Mujahideeni.

Naþionalism – ideologie care creeazã ºi susþine ideea de naþiuneca un concept al identitãþii comune a unui popor. Conformacestei teorii, pãstrarea nealteratã a identitãþii ºi glorificareapropriei naþiuni reprezintã valori fundamentale.

Naturalizare – proces prin care se acordã cetãþenia unei persoanede altã naþionalitate. Este ºi un instrument de integrare agrupurilor de imigranþi în þãrile de primire. Legea asupranaturalizãrii poate prevedea, dupã caz, simplificareaprocedurilor pentru anumite grupuri de imigranþi, deexemplu: copiii imigranþilor.

Naþionalitate – termen ce desemneazã relaþia legalã, oficialã careexistã între o persoanã ºi un stat. Persoana devine subiectuljurisdicþiei statale chiar dacã nu se aflã pe teritoriul statuluirespectiv.Termenul trebuie distins de termenul de cetãþenie.

Nonviolenþã – doctrinã social-politicã ce neagã necesitateaviolenþei ca mijloc de acþiune politicã.

Partizan – membru al unui detaºament de luptã, care acþioneazãîn timp de rãzboi contra inamicului, în spatele frontului.

Pãrinþi fondatori – termen care desemneazã câteva personalitãþi,între care Robert Schuman ºi Jean Monet, care, dupã aldoilea rãzboi mondial, s-au gândit sã reuneascã popoareleEuropei, astfel încât acestea sã trãiascã în bunã înþelegere ºiîntr-un climat de pace durabilã. Pe parcursul deceniilorurmãtoare, visul lor a devenit realitate, punându-se bazeleinstituþiilor europene.

Prejudecãþi – opinii ºi atitudini nefondate, legate de un individsau de un grup social, care îl prezintã într-o luminãnefavorabilã. Prejudecata cuprinde credinþe personale ºijudecãþi de gândire, care permit aprecieri nedrepte dinpartea altor grupuri sociale, deseori ducând la discriminare.Deºi legile nu pot elimina prejudecãþile, ele pot interzicecomportamentele ºi practicile discriminatorii bazate peprejudecãþi.

249


Rasism – termen care desemneazã o teorie, care afirmã cã speciaumanã este subîmpãrþitã în rase, unele fiind inferioarealtora. Aceastã teorie pe care ºtiinþa modernã o combate,dovedind-o falsã, ramâne totuºi fundamentul unor gravefenomene de intoleranþã, în special faþã de strãini.

Rechiziþie – mãsurã excepþionalã prin care o instituþie a statuluisau a puterii ocupante obligã pe cetãþeni la cedarea unorbunuri pentru nevoile frontului sau ale armatei.

Refugiat – individ care, din diverse motive, ºi-a pãrãsit þara deorigine. Conform legilor azilului, poate face cerere pentru a ise acorda statutul de refugiat.

Segregaþie – formã extremã de discriminare naþionalã, etnicã,religioasã, rasialã etc.

Rezistenþã – miºcare popularã de eliberare desfãºuratã în timpulrãzboiului contra unei armate de ocupaþie.

Solicitant de azil – persoanã de altã naþionalitate care, dindiferite motive, ºi-a pãrãsit þara de origine, pentru a gãsiadãpost în altã parte ºi a cãrui cerere de azil nu are încãrãspuns din partea þãrii de primire.

Spaþiul Schengen – termen care desemneazã un teritoriu fãrãgraniþe interne, în interiorul Uniunii Europene. A fost iniþiatîn 1985, când cinci state: Franþa, Germania, Belgia, Olandaºi Luxemburg au convenit sã renunþe la controalele deidentitate care se fãceau la frontierele lor comune. SpaþiulSchengen s-a extins treptat, incluzând acum toate stateleUniunii Europene, plus Islanda ºi Norvegia. În prezent,acordul face parte integrantã din tratatele Uniunii. MareaBritanie ºi Irlanda nu participã totuºi la acordurile privindcontroalele la frontierã ºi vizele.

Stat – comunitate politicã organizatã, ocupând un anumitteritoriu, având instituþii proprii ºi dispunând desuveranitate.

Stat naþional – concept care se referã în mod obiºnuit la un stat,în care o singurã naþiune este consideratã dominantã. Deobicei, i se asociazã termenul de stat unitar.

Stereotip – imagine prefabricatã a unui grup de oameni. Aceastãimagine este, de obicei, bazatã pe informaþii false sauincomplete. În general, stereotipurile sunt negative.

Sufragetã – partizanã a miºcãrii femeilor din Anglia de lasfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului alXX-lea, care milita pentru obþinerea dreptului de vot pentrufemei.

250

GLOSAR DE TERMENI

ªanse egale – concept care asigurã lipsa oricãrei atitudini sau aunui comportament necorespunzãtor ºi care ar putea acþionaîn detrimentul oricãrei persoane, din cauza unor factoriirelevanþi, cum ar fi: culoarea pielii, originea etnicã, sex,orientare sexualã, religie, deficienþe etc.; aplicareaconceptului permite fiecãrui adult sau copil sã aibã acces laservicii ºi sã participe în societate în mod egal.

Terorism – folosirea violenþei împotriva unor non-combatanþi.Desemneazã actele de violenþã destinate sã transmitã, printeamã, teroare, un puternic mesaj politic ºi religios ºi careau drept scop fie câºtigarea simpatiei unui segment depopulaþie, fie provocarea unei þãri sã acþioneze, sã iaanumite decizii pripite.

Toleranþã – respectarea, acceptarea ºi aprecierea diversitãþiiculturale.

Voluntar – persoanã care intrã în armatã din dorinþa de a luptasau înainte de a fi împlinit vârsta armatei prevãzutã delegile statului.

Xenofobie – sentiment sau comportament ostil faþã de strãini.

251

Glosarul a fost structurat de cãtre Mihai Manea.

• James Adams, Urmãtorul – ultimul rãzboi mondial, Bucureºti,Editura Antet, 1988.

• Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civicã: Atitudinipolitice ºi democraþie în cinci naþiuni, Bucureºti,Editura Du Style, 1996.

• Gabriel Andreescu, Naþiuni ºi minoritãþi, Ed. Polirom,Iaºi, 2004.

• Antonio Lobo Antunes, Întoarcerea caravelelor,Ed. Humanitas, 2003.

• Armata românã 1941-1945, Bucureºti, Ed. RAI, 1996.

• Raymond Aaron, Democraþie ºi totalitarism, Ed. All,Bucureºti, 2003.

• Asociaþia foºtilor deportaþi în Bãrãgan, Fotomemoria uneideportãri, Bãrãgan, 1951, Ed. Mirton, Timiºoara, 1995.

• Ph. Aries, G. Duby, Istoria vieþii private. De la primul rãzboimondial pânã în zilele noastre, vol IX, Bucureºti,Ed. Meridiane, 1997.

• Zygmunt Bauman, Globalizarea ºi efectele ei sociale, Bucureºti,Ed. Antet, 1996.

• Livia Bârlogeanu, Identitate ºi globalizare. Actele ColocviuluiInternaþional „Identitate ºi globalizare”, Bucureºti, Ed. Educaþia2000+, Ed. Humanitas Educaþional, 2005.

• Cezar Bârzea, Educaþia pentru cetãþenie într-o societatedemocraticã: o perspectivã a educaþiei permanente, ConsiliulEuropei, Strasbourg, 2000.

• Ulrich Beck, Ce este globalizarea? Erori ale globalismului –rãspunsuri la globalizare, Bucureºti, Ed. Trei, 2003.

• Lya Beniamin, Comisia Internaþionalã pentru StudiereaHolocaustului în România. Documente, Iaºi, Ed. Polirom, 2005.

253

BIBLIOGRAFIEGENERALÃ


• Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria secolului XX, vol. 1-2,Bucureºti, Ed. ALL, 1998.

• Samuel Blackburn, Oxford. Dicþionar de filosofie, Bucureºti,Ed. Univers Enciclopedic, 1999.

• Gisela Bock, Femeia în istoria Europei, Ed. Polirom, Iaºi, 2002.

• N. P. Bogdãneºti, În cãutarea Paradisului, Ed. Politicã,Bucureºti, 1978.

• Lucian Boia, România: þarã de frontierã a Europei, Bucureºti,Ed. Humanitas, 2001.

• Vyvyen Brendon, Primul rãzboi mondial, Bucureºti, Ed. All,2003.

• Dumitru Brusalinschi, Deportaþi în Bãrãgan, Ed. Agora,Cãlãraºi, 2001.

• David Brownstone, Irene Frank, Enciclopedia rãzboaielor dinanul 100.000 î.Hr. pânã în prezent, Cluj-Napoca, Ed. Lider,Ed. Luceafãrul, 2005.

• Ion Budunescu, Terorismul – fenomen global, Bucureºti,Ed. Politicã, 1997.

• Kaya Bulent, Une Europe en evolution – Les flux migratoires au20e siecle, Éditions du Conseil de l’Europe, 2002.

• Gheorghe Buzatu, România ºi marile puteri (1939-1947),Bucureºti, Ed. Enciclopedicã, 2003.

• George Cãlinescu, Istoria literaturii române, Bucureºti,Ed. Minerva, 1982.

• Carol Cãpiþã, Laura Cãpiþã, Tendinþe în didactica istoriei,Piteºti, Ed. Paralela 45, 2005.

• Mircea Cãrtãrescu, Postmodernismul românesc, Bucureºti,Ed. Humanitas, 1999.

• P. Centlivres, Les defits migratoires, Neuchatel, 1998.

• D. Chansel, L’Europe a l’ecran: le cinema et l’enseignement del’histoire, Editura Conseil de l’Europe, 2000.

• Michel Chaliand, Atlas des migrations, Paris, EditionsDu Seuil, 1994.

• Steven Connor, Cultura postmodernã. O introducere în teoriilecontemporane, Bucureºti, Ed. Meridiane, 1999.

254

BIBLIOGRAFIE

• Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu, Secolulcinematografului. Micã enciclopedie a cinematografieiuniversale, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1989.

• Cronologia universalã, Larousse, Bucureºti, Ed. Lider, 1996.

• Cristian Delcea, Psihologia terorismului – cine devine terorist ºide ce?, Bucureºti, Ed. Cartimpex, 2003.

• Jacques Delors, Comoara lãuntricã. Raport cãtre UNESCO alComisiei Internaþionale pentru educaþie în secolul XXI, Iaºi,Ed. Polirom, 2000.

• Dicþionarul explicativ al limbii române, Bucureºti, Ed. UniversEnciclopedic, 1998.

• Dana Diminescu, Visibles mais peu nombreux les circulationsmigratoires roumains, Paris, 2003.

• Dorling Kindersley, E-enciclopedia. Marea carte a cunoaºterii.Enciclopedie cu un website dedicat ºi cu 1000 de link-uri deultimã orã, Bucureºti, Ed. Litera Internaþional, 2005.

• Ovidiu Drâmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei, vol. 1-10, Ediþiedefinitivã, Bucureºti, Ed. Saeculum I.O., 1998.

• Enciclopedie de istorie a lumii, Oradea, Ed. Aquila’93, 2004.

• Enciclopedie de istorie universalã, Bucureºti, Ed. AllEducational/ Novara, De Agostini, 2003.

• Enciclopedie de filozofie ºi ºtiinþe umane, Bucureºti,Ed. All Educational/ De Agostini, 2004.

• F. Falcone, A. Sette, Ussama bin Ladin – Teroare în Occident,Bucureºti, Ed. Alfa, 2002.

• Teodor Filip,Teroriºtii printre noi, Craiova, Ed. Obiectiv, 2002.

• Mihai Floca, Forþele de elitã ale lumii, Bucureºti, Ed. Militarã,1999.

• Augustin Fluierea, Manualul Uniunii Europene, Bucureºti,Ed. Actami, 2001.

• Hedi Fried, Pendulul vieþii, Ed. Vremea XXI, Bucureºti, 2004.

• Anna Frank, Jurnalul Annei Frank (12 iunie 1942-1 august1944), Bucureºti, Ed. Tineretului, 1959.

• Francis Fukuyama, Sfârºitul istoriei, Ed. Vremea, Bucureºti,1994.

255


• Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, Bucureºti,Ed. Muzicalã, 1982.

• Imanuel Geiss, Istoria lumii. Din preistorie pânã în anul 2000,Bucureºti, Ed. All Educational, 2002.

• Ernest Gellner, Naþiuni ºi naþionalisme, Ed. Antet/CEU,Bucureºti, 1997.

• Un ghid pentru tinerii români. Ce este Uniunea Europeanã,Bucureºti, Ed. Est, 2001.

• Dinu C. Giurescu, Istoria României în date, Bucureºti,Ed. Enciclopedicã, 2003.

• Rui Gomes, Repere. Manual de educaþie pentru drepturileomului, Timiºoara, Consiliul Europei, Institutul Intercultural,2004.

• Bernard Guillochon, Globalizarea – o singurã planetã, proiectedivergente, Bucureºti, Larousse, Ed. Enciclopedia RAO, 2003.

• Eric J. Hobsbawm, O istorie a secolului XX. Era extremelor.1914-1991, Chiºinãu, Ed. Cartier, 1999.

• Eric J. Hobsbawm, Naþiuni ºi naþionalism din 1780 pânã înprezent. Program, mit, realitate, Ed. Arc, Chiºinãu, 1997.

• Mary Hollingsworth, Arta în istoria umanitãþii, Bucureºti,Ed. Enciclopedia RAO, 2004.

• Michael Howard, Rãzboiul în istoria Europei, Timiºoara,Ed. Sedona, 1997.

• Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizaþiilor ºi refacereaordinii mondiale, Bucureºti, Ed. Antet, 1998.

• Instituþiile Uniunii Europene, Bucureºti, 1999.

• Vasile Iosipescu, Rãzboaiele locale ºi panoplia zeului Marte,Bucureºti, Ed. Militarã, 1985.

• Roland Jacquard, În numele lui Osama bin Laden, Bucureºti,Ed. RAO, 2004.

• Joël Kotek, Pierre, Rigoulot, Secolul lagãrelor, Bucureºti,Ed. Lucman, 2005.

• Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, Ed. All,Bucureºti, 1997.

• Gerard Leclerc, Mondializarea culturalã. Civilizaþiile puse laîncercare, Chiºinãu, Ed. ªtiinþa, 2003.

256

BIBLIOGRAFIE

• Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bãtãlii”culturale, Ediþia a II-a adãugitã, Piteºti, Ed. Paralela 45, 2002.

• Giovanni Levi, Jean-Claude Schmitt (coordonatori), Istoriatinerilor în Occident, vol. 1-2, Iaºi, Institutul European, 2001.

• Monica Lovinescu, Posteritatea contemporanã. Unde scurte, III,Bucureºti, Ed. Humanitas, 1994.

• Nicolae Manolescu, Literatura românã postbelicã, vol. 1-3,Bucureºti, Ed. Aula, 2001.

• Valentina Marinescu, Valentina Procopie, Accesul femeilor pepiaþa muncii, The Gallup Organization Romania, Edit. ro, 2004.

• Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României,Ediþia a II-a, revãzutã ºi întregitã, Iaºi, Ed. Polirom, 2005.

• Mãrturii despre tineri ºi tinereþe, Anchetã internaþionalã,Bucureºti, Ed. Politicã, 1970.

• ªtefania Mihãilescu, Emanciparea femeii române, antologie detexte, vol I, 1815-1918, Bucureºti, Editura Ecumenica, 2001.

• Sorin Mitu, Geneza identitãþii naþionale la românii ardeleni,Bucureºti, Ed. Humanitas, Bucureºti, 1997.

• „Monitorul Oficial”, sept. 2000, dec.2001

• John Naisbitt, Patricia Aburdene, Anul 2000 Megatendinþe,Bucureºti, Ed. Humanitas, 1993.

• Victor Neumann, Neam, popor sau naþiune, Ed. Curtea Veche,Bucureºti, 2003.

• Vasile Paul, Conflictele secolului XXI. Proiecþii în spaþiulstrategic, Bucureºti, Ed. Militarã, 1999.

• Vasile Paul, I. Pãcurariu, Rãzboiul mileniului trei, Bucureºti,Ed. D.B.H., 2001.

• Personalitãþi care au schimbat istoria lumii, 4 vol., Larousse,Bucureºti, Ed. Enciclopedia RAO, 2002-2004.

• John Pinder, Uniunea Europeanã. Foarte scurtã introducere,Ed. All, Bucureºti, 2003.

• Georgios Prevelakis, Balcanii. Culturã ºi geopoliticã, Bucureºti,Ed. Corint, 2001.

• Viorica Ramba, Ecologii culturale vechi ºi noi în pragulmileniului III. Repere sintetice din istoria culturii umane,Bucureºti, Ed. All Educational, 1999.

257


• Erich Maria Remarque, Nimic nou pe frontul de vest, Bucureºti,Ed. Pentru literaturã, 1965.

• John D. Salinger, De veghe în lanul de secarã, Iaºi, Ed. Polirom,2001.

• Joachim Scholl, Cele mai cunoscute 50 romane ale secoluluiXX, Bucureºti, Ed. Corint, 2001.

• Hagen Schulze, Stat ºi naþiune în istoria europeanã,Ed. Polirom, Iaºi, 2003.

• Secolul XX – pas cu pas, Bucureºti, Ed. ªtefan ’94, 2004.

• Alexandr Soljeniþîn, Arhipelagul Gulag. 1918-1956. Încercarede investigaþie literarã, vol. I-II, Bucureºti, Ed. Univers, 1997.

• Vasile Simileanu, Asimetria fenomenului terorist, Bucureºti,Ed. Top Form, 2003.

• Robert Stradling, Sã înþelegem istoria secolului XX, Bucureºti,Ed. Sigma, 2002.

• Jean-François Soulet, Istoria imediatã, Bucureºti, Ed. Corint,2000.

• Jean François Soulet, Istoria comparatã a statelor comunistedin 1945 pânã în zilele noastre, Ed. Polirom, Iaºi, 1998.

• Joseph Stieglitz, Globalizarea. Speranþe ºi deziluzii, Bucureºti,Ed. Economicã, 2005.

• Alex ªtefãnescu, Istoria literaturii române contemporane1941-2000, Bucureºti, Ed. Maºina de scris, 2005.

• ªtiinþa ºi tehnica secolului XX, Oradea, Ed. Aquila’93, 2000.

• Sergiu Tãmaº, Dicþionar politic. Instituþiile democraþiei ºicultura civicã, Ed. Academiei Române, 1993.

• Rãzvan Theodorescu, Culturã ºi civilizaþie europeanã,Bucureºti, Ed. România de Mâine, 2003.

• Anne-Marie Thiesse, Crearea identitãþilor naþionale în Europa.Secolele XVIII-XIX, Ed. Polirom, Iaºi, 2000.

• Paul Treanor, Structures of Nationalism, Sociological ResearchOnline, 1997.

• Frevert Ute, H. G. Haupt, Omul secolului al XX-lea, Iaºi,Ed. Polirom, 2002.

258

BIBLIOGRAFIE

• Constantin Vitanos, Didactica Istoriei. Educaþie pentrucetãþenie europeanã, în „Studii ºi articole de istorie”,Bucureºti, LXX/2005, p. 173-178.

• Simon Wiesenthal, Asasinii printre noi, Bucureºti, Ed. Politicã,1969.

• Xenopoliana, Postmodernism, postcomunism, postistorie, Iaºi,II, 1994, No. 1-4.

• Joseph Yacoub, Terorismul, Bucureºti, Ed. Omega, 2001.

259

SITE-URI WEB

• http://lists.econ.utah.edu/pipermail/a-list/2001-October/016428.html• http://www.nationalismproject.org/• http://www.fordham.edu/halsall/mod/modsbook17.html• http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor/plana.html• http://www.wikipedia.org/wiki/Nationalism• http://plato.stanford.edu/entries/nationalism/• http://www.socresonline.org.uk/2/1/natlinks.html• http://www.lse.ac.uk/collections/ASEN/• http://www.historyteacher.net/APEuroCourse/WebLinks/WebLinks-EuropeanNationalism.htm• http://www.gmu.edu/academic/pcs/jorgens.html• http://www.wisc.edu/nationalis• http://www.splcenter.org/teachingtolerance/tt-index.html• http://www.europa.eu.int/comm/employment_social/fundamental_rights/index_en.htm• http://www.stop-discrimination.info/• http://www.unhchr.ch/html/racism/00-religion.html• http://www.diversity-in-europe.org/• http://www.coe.int/T/E/human_rights/Ecri/3-Educational_resources/• http://www.coe.int/t/E/human_rights/ecri/• http://www.discoveringdiversity.org• http://www.unesco.org/tolerance/declaeng.htm• http://www.discoveringdiversity.org/documents/tp1.pdf• http://www.eurominority.org/version/en/• http://www.ecmi.de/• http://www.evidenclincamera.co.uk• http://www.hiperhistory.com• http://www.internationalposter.com• http://wwwworldwar1.com/tgws/tgws2.htm• http://www.historyplace.com/worldwar2/timeline/ww2.htm• http://www.csis-scrs.gc.ca• http://www.ict.org.il• http://www.inteligenceonline.com• http://www.specialoperations.com• http://www.sri.ro• http://www.terrorism.com• http://www.terrorism.org• http://www.infoeuropa.ro• http://www.nato-forum.com• http://www.dtic.mil• http://www.nato.int


• http://www.natonews.com• http://www.naa.be• http://www.fas.org• http://www.saclantc.nato.int• http://www.nc3nato.int• http://www.act.nato.int• http://www.infoeuropa.ro• http://www.globalizarea.com• http://www.unesco.org• http://www.wikipedia.com• http://www.unhcr.ch/french/teach/faims.htm• http://www.gov.nb.ca/hrc-cdp/f/ditesnon.htm#racisme• http://www.britishpathe.com• http://www.dadalos.org/rom/• http://www.ier.ro/Tratate • http://www.infoeuropa.ro• http://www.learningcurve.gov.uk• http://www.unhchr.ch/udhr/lang/rum.htm• http://www.unine.ch/fsm• http://www.cnrr.ro• http://www.iom.int, www.iom.ro• http://www.savethechildren.save

260

Bibliografia a fost restructuratã de cãtre Mihai Manea.

ŞI EEDUCAŢIA PPENTRU CETĂŢENIE DDEMOCRATICĂ...2006/05/02 · Citind recent nu doar...

Documents

Transcript of ŞI EEDUCAŢIA PPENTRU CETĂŢENIE DDEMOCRATICĂ...2006/05/02 · Citind recent nu doar...