Amãnunte Naþional- Liberalã · „Phoenix“ a decis sã o „împartã“ cu subalternii. de...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 590 . 590 . 590 . 590 . 590 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 11 aprilie 201 aprilie 201 aprilie 201 aprilie 201 aprilie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Sub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirea inabiluluiea inabiluluiea inabiluluiea inabiluluiea inabilului„câr„câr„câr„câr„cârmuitmuitmuitmuitmuitor“ Nicolae Giugea,or“ Nicolae Giugea,or“ Nicolae Giugea,or“ Nicolae Giugea,or“ Nicolae Giugea,cea mai democrcea mai democrcea mai democrcea mai democrcea mai democratică fatică fatică fatică fatică filialăilialăilialăilialăilialădoldoldoldoldoljeană de parjeană de parjeană de parjeană de parjeană de partid s-a trtid s-a trtid s-a trtid s-a trtid s-a transfansfansfansfansfororororor-----mat întrmat întrmat întrmat întrmat într-o ar-o ar-o ar-o ar-o arenă de cirenă de cirenă de cirenă de cirenă de circcccc

3Amãnunteîn pagina

BatjocuraNaþional-Liberalã

















14Amãnunte

în pagina

Dacã vreunul dintre Brãtieni s-ar fi aflat duminicã dupã-amiazã în sala CaseiStudenþilor din Craiova, cu siguranþã s-ar fi repezit pe scenã ºi l-ar fi alungatde la prezidiu pe Nicolae Giugea pentru port ilegal al titulaturii de preºedinteal PNL Dolj.

Vâlcea: Vizita unorturiºti chinezi, subiectde bãºcãlie naþionalã
















Detaliiîn pag.5Vâlcea: Vizita unor

turiºti chinezi, subiectde bãºcãlie naþionalã

Primãria Slatinavrea ,,casã nouã”

de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro


de milioanede euro

Primãriedin Vâlcea,executatãsilit dincauza uneilucrãripe banieuropeni

















Amãnunteîn pagina 16

5 - 11 aprilie 2017 www.indiscret.ro

Când s-a menþionat pentru primaoarã organizarea în Marea Bri-tanie a unui referendum pentru

pãrãsirea UE, nimeni nu credea cã seva întâmpla ºi mai ales cã rezultatul vafi în favoarea ieºirii. Nici cei care mili-tau pentru ieºire nu credeau ºi asta s-avãzut în reacþia lor dupã rezultat.

Din pãcate însã, etapele s-au derulatdestul de repede ºi s-a ajuns la un re-zultat care a surprins pe toatã lumea,inclusiv pe britanici.

Situaþia a fost creatã de politicienipopuliºti sau care au încercat sã obþinãun plus la vot pentru a accede la guver-nare. Toþi, ºi mai ales cei din a douacategorie, în frunte cu David Cameron,s-au anulat pe ei ca oameni politici, auîmpins Marea Britanie pe un drum carepoate s-o ducã într-o stare economicãpericuloasã ºi chiar cãtre o Micã Brita-nie.

Marea Britanie va suferi din cauzaacestei decizii: economic ºi politic

Uniunea Europeanã, la rândul ei, atrebuit sã facã faþã semnelor de între-bare referitoare la imagine ºi credibili-tate, dar se poate redresa rapid, printr-oabordare pragmaticã: unitate, comuni-care ºi transparenþã, cooperare conso-lidatã în domeniile care constituie pro-vocãri actuale: apãrare, securitate, mi-graþie, situaþia economicã ºi socialã.

Negocierile vor începe foarte repe-de. În conformitate cu tratatul de bazãal UE, se vor discuta douã acorduri,primul de ieºire din Uniune ºi al doileaîntre UE ºi Marea Britanie cã þarã terþã.

Liniile directoare vor fi aprobate lasfârºitul acestei luni de cãtre ConsiliulEuropean.

Parlamentul European va vota sãptã-mânã aceasta poziþia sa privind nego-cierile. Rezoluþia cere ca negocierile sãfie corecte faþã de britanici, dar sã ape-re în primul rând interesele celor 430de milioane de cetãþeni ai UE.

În niciun caz negociereîn paralel sau negocieribilaterale

Parlamentul European susþine propu-nerea de a finaliza negocierile privindacordul de ieºire din UE în octombrie2018 pentru a asigura perioada necesa-rã de ratificare de cãtre Parlamentele na-þionale ºi Parlamentul European pânãîn martie 2019.

În mai 2019, vor fi alegeri pentruParlamentul European. Ar fi absurd caMarea Britanie sã participe în alegeri,de aceea este absolut necesar ca acor-dul sã fie încheiat pânã atunci.

Prioritãþile Parlamentului European

de Marian Jean Marinescu

sunt asigurarea drepturilor cetãþenilorºi bugetul. Existã cetãþeni britanici carelocuiesc în UE ºi cetãþeni ai UE carelocuiesc în Marea Britanie, inclusiv înjur de 300.000 de români.

Este nevoie de clarificarea drepturi-lor pe care aceºtia trebuie sã le menþi-nã pe termen lung, nu pe o perioada detranziþie.

Referitor la bugetul UE, Marea Bri-tanie s-a angajat în 2013, dupã nego-cieri extrem de dure conduse de pri-mul-ministru de la acea datã, DavidCameron, la o contribuþie care cred cãtrebuie respectatã chiar dacã pãrãseºteUniunea. Marea Britanie a dezvoltatproiecte începând cu 2014 ºi va acce-sa proiecte pânã în 2019, care se vorfinaliza dupã 2020. Este normal sã-ºirespecte angajamentele ºi cred cã esteo soluþie care poate simplifica nego-cierile pentru ambele pãrþi. Trebuieadãugate bineînþeles ºi alte angajamen-te, ca urmare a apartenenþei la UE, caretrebuie onorate.

Se cere statelor membre ºi MariiBritanii sã nu se demareze negocieribilaterale.

În scrisoarea oficialã de pãrãsire aUE, Marea Britanie precizeazã cã res-pectã poziþia Uniunii privind indivizi-bilitatea celor patru libertãþi fundamen-tale. În acelaºi timp însã, cere un acordcombinat pentru comerþ ºi securitate.Doreºte sã negocieze participarea lapolitica de securitate împreunã cu con-diþii favorabile pentru comerþ. Aceas-tã dorinþã nu este acceptabilã pentruUE, nu existã legãturã între cele douãdomenii. Asigurarea securitãþii cetãþe-nilor este o datorie a oricãrui stat de-mocratic.

Acordul privind relaþiile economicetrebuie sã se încheie în aceleaºi condi-þii ca ºi cele aplicate pentru orice þarãterþã (cel mai recent exemplu Canada).

Acestea sunt câteva, cred eu cele maiimportante, aspecte ale viitoarelor ne-gocieri cu UK. Nu va fi o perioadãuºoarã, vor exista probabil ºi sincope,este nevoie de rãbdare, încredere înechipa de negociere, transparenþã, in-formare. Nu trebuie sã se ajungã la oieºire durã a Marii Britanii. Ambelepãrþi trebuie sã aibã în vedere acestaspect.

Negociatorul ºef al UE, domnul Mi-chel Barnier, este o persoanã cu foartemare experienþã: administraþie localã,regionalã, ministru externe, finanþe,prim-ministru, comisar. ªi în plus, fran-cez.

Pânã la urmã, un acord negociat deun francez cu Marea Britanie nu poatefi decât un acord bun.

Brexit-ul pe înþelesul tuturor!

Marian Jean Marinescu este europarla-mentar al Partidului Naþional Liberal, vice-preºedinte al Partidului Popular European.Este olteanul cu cea mai prodigioasã carierãpoliticã la nivel european, fiind ani la rândulconsiderat cel mai bun europarlamentar pecare România l-a trimis la Bruxelles.

Grãdiniþa cu Program Pre-lungit nr. 52 „Phoenix“ dinCraiova pare cã ºi-a propussã devinã cea mai mediatiza-tã instituþie de profil dinmunicipiu. Astfel, dupãepisodul numirii GeorgeteiDãogaru în postul de direc-tor de la finalul anului trecut,grãdiniþa este implicatã într-un nou scandal generat de oamendã aplicatã de cãtreDirecþia de Sãnãtate PublicãDolj pe care, deºi, conformlegii, trebuie sã o suportedin propriul buzunar, actua-lul director al Grãdiniþei cuProgram Prelungit nr. 52„Phoenix“ a decis sã o„împartã“ cu subalternii.

de Valentin Zarea

Nici bine nu s-a uscat cerneala pearticolele legate de controversataînscãunare a Georgetei Dãoga-

ru în fruntea Grãdiniþei cu Program Pre-lungit nr. 52 „Phoenix“ din Craiova, cãfavorita fostei inspectoare generale La-vinia Craioveanu reuºeºte sã atragã, dinnou, atenþia presei. De aceastã datã, lamijloc este vorba despre o amendã înca-satã de directoarea grãdiniþei în urmaunui control al DSP Dolj care a gãsit maimulte nereguli legate de igiena din sãli-le de clasã ale instituþiei.

Chetã printre angajaþiAºa cum prevede legea, informaþie

confirmatã de angajaþii DSP Dolj,amenda a vizat-o personal pe directoa-

rea Grãdiniþei cu Program Prelungit nr.52 „Phoenix“, Georgeta Dãogaru, per-soana responsabilã pentru respectareanormelor de igienã în vigoare. „Amen-da nu a fost aplicatã grãdiniþei ca insti-tuþie, ci persoanei responsabile pentrurespectarea normelor de igienã prevã-zute în lege“, a declarat un angajat alDSP Dolj. Aºadar, cum amenda nu pu-tea fi plãtitã din banii grãdiniþei, dar nicinu intenþiona sã o suporte din banii pro-prii, Georgeta Dãogaru a decis cã ar fio idee bunã sã o „împartã“ frãþeºte cusubalternii sãi. Astfel cã, de la bucãtã-reasã la educatoare ºi de la ºofer la în-grijitoare, toþi celor 35 de angajaþi aiGrãdiniþei cu Program Prelungit nr. 52„Phoenix“ li s-a cerut sã contribuie cusuma de 30 de lei pentru „stingerea da-toriei“. ªi, din informaþiile noastre, pu-þini au fost cei care au avut curajul sãrefuze.

Tãcerea e de aurEvident, nimeni nu a primit vreo chi-

tanþã în schimbul „donaþiei“ ºi cei maimulþi dintre subalternii Georgetei Dão-garu nici mãcar nu vor sã recunoascã epi-sodul. Nici nu este de mirare dacã negândim „pedigree”-ul actualei directoa-re, o apropiatã a senatoarei Lavinia Cra-ioveanu, fosta ºefã a IªJ Dolj, cea care aºi impus-o în fruntea grãdiniþei la fina-lul anului 2016, în ciuda faptului cã pro-punerea Consiliului Profesoral fusese cutotul alta (https://www.indiscret.ro/2017/01/11/daca-voi-nu-o-vreti-eu-o-vreau/).

Suntem convinºi însã cã o eventualãautosesizare din partea unor instituþiiabilitate ale statului i-ar face mai vorbã-reþi pe angajaþii grãdiniþei, exasperaþi destilul autoritar de conducere al George-tei Dãogaru.

DirectoareaDãogaru împarteamenzile cusubalternii

















Pag.2

La grădiniţa ilegalităţilorLa grădiniţa ilegalităţilorLa grădiniţa ilegalităţilorLa grădiniţa ilegalităţilorLa grădiniţa ilegalităţilor,,,,,

5 - 11 aprilie 2017www.indiscret.ro

3POLITICÃ

de Cosmin Pretorian

Duminicã ar fi trebuitsã fie o zi de sãrbã-toare pentru liberalii

craioveni. Pentru prima datãdupã unirea cu PDL, urmausã se desfãºoare alegeri pen-tru desemnarea conducerii fi-lialei. Trei liberali ºi-au asu-mat candidatura: senatorulMario Ovidiu Oprea, deputa-tul Ionuþ Stroe ºi fostul consi-lier judeþean Marcel Marcea.Din pãcate, prin modalitateapãrtinitoare în care a înþeles sãconducã ºedinþa, preºedinte-le interimar de la judeþ, Nico-lae Giugea, a transformat adu-narea electivã într-un circ ief-tin ºi urât mirositor.

Giugea a imitat-ocu talent peRoberta Anastase

Se împlineau deja douã sãp-tãmâni de când Nicolae Giu-gea îºi alesese favoritul lapostul de preºedinte al PNLCraiova. Nu s-a ascuns nicioclipã, ci a acþionat pãrtinitordin prima zi. L-a deposedat peStroe de postul de preºedinteinterimar la municipiu ºi l-aînscãunat, cu girul BPJ-ului,pe Mario Ovidiu Oprea înaceastã funcþie. Apoi a înce-put sã lucreze vârtos în lega-lizarea acestei mãsuri, pregã-tind terenul pentru a-i asigurasenatorului o victorie facilã înalegerile interne. Scandalul arãzbãtut ºi în presa naþionalã,fãrã însã a deranja vãdit pe ci-

Sub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirea inabilului „cârea inabilului „cârea inabilului „cârea inabilului „cârea inabilului „cârmuitmuitmuitmuitmuitor“ Nicolae Giugea, cea mai democror“ Nicolae Giugea, cea mai democror“ Nicolae Giugea, cea mai democror“ Nicolae Giugea, cea mai democror“ Nicolae Giugea, cea mai democraticăaticăaticăaticăaticăfffffilială dolilială dolilială dolilială dolilială doljeană de parjeană de parjeană de parjeană de parjeană de partid s-a trtid s-a trtid s-a trtid s-a trtid s-a transfansfansfansfansfororororormat întrmat întrmat întrmat întrmat într-o ar-o ar-o ar-o ar-o arenă de cirenă de cirenă de cirenă de cirenă de circcccc

neva de la centru. Duminicã, înziua alegerilor, execuþia din par-tea deputatului Stroe a fostaproape o formalitate, însã des-potismul preºedintelui Giugea atransformat-o într-un martiriu.

Cu de la sine putere, a propusdelegaþilor liberali o comisie teh-nicã a alegerilor din care sã facãparte doar trei persoane fideletaberei Oprea, în ciuda opoziþieivehemente a celorlalte douã ta-bere. S-a încãpãþânat sã-ºi men-þinã decizia ºchioapã, þipând is-teric de la microfon ºi numãrândvoturile din salã precum colegasa de partid Roberta Anastasevoturile deputaþilor pedeliºti înºedinþa de tristã amintire a Ca-merei Deputaþilor, pânã când li-deri importanþi din echipa can-didatului Oprea, sesizând peni-bilul situaþiei în care era pus chiarfavoritul lor, i-au solicitat sã ad-mitã câte un membru ºi din ce-

lelelate douã tabere. Apoi, celecinci minute acordate fiecãruicandidat la preºedinþie ºi treiminute candidaþilor pentru Bi-roul Politic Local au fost crono-metrate de „tovarãºul“ NicolaeGiugea în funcþie de simpatii ºiconþinut, candidaþii pro Marceaºi Stroe fiindu-le pur ºi simplutãiat microfonul atunci când în-drãzneau sã devinã mai acizi, pemotiv cã le-a expirat timpul. Oimagine de tristã amintire pen-tru liberalii craioveni a fost ace-ea în care, deranjat cã îndrãzneº-te sã ia cuvântul fãrã sã fie invi-tat, ditamai preºedintele, ºi lapropriu ºi la figurat, Giugea s-achinuit secunde bune sã-i smul-gã microfonul din mânã „pone-iului“ Marcea. Cum nu a reuºit,a dat ordin sã se taie alimentareainstalaþiei de sonorizare, lãsân-du-l pe Marcel sã þipe de pe sce-nã. Privitã din mijlocul sãlii, sce-

Dacã vreunul dintre Brãtieni s-ar fi aflat duminicã dupã-amiazã în sala Casei Studenþilor din Craiova,cu siguranþã s-ar fi repezit pe scenã ºi l-ar fi alungat de la prezidiu pe Nicolae Giugea pentru port ilegalal titulaturii de preºedinte al PNL Dolj. Modul în care a ales sã conducã ºedinþa de alegeri a conduceriifilialei municipale a dezvãluit asistenþei, peste 400 de liberali get-beget, personalitatea despoticã aliderului încã interimar al filialei. Peste câteva sãptãmâni, Giugea va da piept cu electoratul intern alpartidului, solicitându-le votul pentru a putea, în acelaºi mod despotic, sã le conducã destinele pentruurmãtorii patru ani. Dacã îl va primi, atunci marele PNL se va transforma în micul PCR!

na le-a amintit participanþilor decomediile cu Stan ºi Bran, nu-mai cã puþini au fost participanþicare au râs. Erau prea uimiþi ºise simþeau umiliþi!

Dezastrul pareinevitabil ºi înurmãtorii patru ani

A confunda dezbaterea inter-nã ºi competiþia electoralã co-rectã în sânul filialei cu circulla care au asistat peste 400 deliberali cu drept de vot reprezin-tã un pas mare ºi sigur spre dez-integrarea filialei. Câºtigãtoru-lui, fie el chiar ºi Ovidiu Oprea,îi va fi foarte greu sã reconstru-iascã ceva trainic ºi temeinic înurmãtorii ani. Acuzele recipro-ce de colaboraþionism cu PSD-ul, unul dintre subiectele favo-rite ale acestui congres, au lãsatcicatrici adânci în toate tabere-

Duminicã, 2 aprilie 2017,o delegaþie condusã deexcelenþa sa, Fuad Ko-

kaly, ambasadorul Palestinei înRomânia, din care au fãcut par-te consulul general Asem Kurdºi reprezentanþi ai GuvernuluiPalestinian, a efectuat o vizitãde lucru în judeþul Vâlcea. Vi-zita înalþilor oficiali palestinienia debutat cu o întâlnire la se-

diul Consiliului Judeþean, undeau fost aºteptaþi de preºedinteleConsiliului Judeþean Vâlcea,Constantin Rãdulescu, de ofi-cialitãþi din sãnãtate ºi învãþã-mânt, precum ºi de oameni deafaceri vâlceni. Aici s-a discu-tat despre oportunitãþi privindschimburi comerciale, cultura-le ºi turistice precum ºi despreorganizarea, în perioada imediaturmãtoare, a unor misiuni eco-

nomice pe domenii de interes.Urmãtorul popas al oaspeþi-

lor a fost staþiunea Cãlimãneºti-Cãciulata, unde s-au interesat deCentrul de Congrese ºi Expozi-þii Oltexpo, izvoarele termale,obiectivele turistice din zonã,capacitatea de cazare a staþiu-nii, precum ºi de gradul de ocu-pare în funcþie de anotimp.

Vizita de lucru a continuat laCãminul Cultural Vlãdeºti cu

demonstraþii de olãrit, undemeºterii Violeta ºi Eugen Pãtruau prelucrat ceramica albã subprivirile oaspeþilor, care au avutastfel ocazia de a vedea cumpãmântul ia formã.

Ultimul obiectiv al vizitei afost staþiunea Bãile Olãneºti,unde oaspeþii au admirat super-bul cadru natural ºi au primitinformaþii despre proprietãþileapelor minerale unice în Euro-

Ambasadorul Palestinei în România a vizitat judeþul Vâlceapa, chiar de la primarul SorinVasilache.

Vizita s-a încheiat în jurul orei18.30, când oaspeþii palestinieniºi-au luat rãmas bun de la gaz-de, cãrora le-au promis cã vorreveni pentru a pune bazele uneicolaborãri de lungã duratã.

Compartimentul relaþiipublice ºi comunicare al

Consiliului Judeþean Vâlcea

le. Spiritul de neîncredere,existent de câþiva ani în filia-lã ca urmare a rezultatelorelectorale dezastruoase, sus-piciunea ºi sentimentele deneputinþã nu numai cã nu aufost înlãturate prin alegereanoilor lideri, dar riscã sã ca-racterizeze ºi urmãtorii patruani din viaþa filialei. Ca ºi înviaþa de zi cu zi, ºi în PNLDolj peºtele de la cap începesã se împutã. Când tu, preºe-dinte al unei filiale judeþene,prezumat a fi un arbitru neu-tru în orice disputã electoralãinternã la nivelul filialelorsubordonate, te transformiîntr-un partizan furibund alunuia dintre candidaþi, cãl-când în picioare nu numai di-verse prevederi statutare, darºi demnitatea politicã ºi uma-nã a adversarilor acestuia,atunci sã nu te mai mire cã„oºtenii“ tãi, acei iluºtri ano-nimi de la „talpa“ partidului,încep sã se întrebe dacã eºtiliderul pentru care meritã sãlupte într-o competiþie electo-ralã cu gigantul PSD.

Modul în care a fost orga-nizat ºi condus acest congresa demonstrat încã o datã par-tidului cã, de fapt, aceastã fi-lialã nu are încã un lider. Ul-timul, Marian Jean Marines-cu, a luat loc cuminte în salãºi a plecat, cu o grimasã pefaþã, cu mult înaintea înche-ierii circului. Poate cã se sã-turase sau poate cã s-a simþit,într-o oarecare mãsurã, umi-lit de soarta partidului pentrucare ºi-a sacrificat mai bine deun sfert de veac din viaþã.

Batjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-LiberalãBatjocura Naþional-Liberalã


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

”Una dintre cele mai impor-tante ºi dificile probleme cu carese confruntã România în dome-niul apelor ºi al îndeplinirii an-gajamentelor asumate în proce-sul de integrare europeanã, sereferã la implementarea directi-velor europene privind epurareaapelor uzate urbane. Dificultãþi-le legate de implementarea aces-tora sunt determinate de gradulredus de asigurare a serviciilorde canalizare ºi epurare, uzurafizicã ºi moralã a infrastructuriiaferente ºi costurile deosebit demari implicate de respectareacerinþelor europene. Obligaþiilecare derivã din directive se refe-rã la colectarea ºi epurarea ape-lor uzate de la aglomerãrile cumai mult de 2.000 de locuitoriechivalenþi. Având în vedere pre-vederile, în cadrul procesului denegociere au fost stabilite perioa-de de tranziþie în funcþie de mã-rimea acestor aglomerãri umane.Astfel, pentru aglomerãrile depeste 10.000 de locuitori echi-valenþi, termenul de conformarepentru colectarea ºi epurareaapelor uzate a fost stabilit la 22decembrie 2015. Ca rezultat alacestor negocieri, legiferate prinLegea nr.157/2005 pentru rati-ficarea Tratatului privind adera-rea Republicii Bulgaria ºi a Ro-mâniei la Uniunea Europeanã,semnat de România la Luxem-burg la 25 aprilie 2005, în Hotã-rârea Guvernului nr. 188/2002pentru aprobarea unor normeprivind condiþiile de descãrcareîn mediul acvatic al apelor uza-

te, modificatã ºi completatã prinHotãrârea Guvernului nr. 352/2005, s-a prevãzut cã toate aglo-merãrile umane de peste 10.000de locuitori echivalenþi trebuie sãrespecte normele tehnice privindcolectarea, epurarea ºi evacua-rea apelor uzate orãºeneºti(NTPA 011) pânã la data de 31decembrie 2015, iar aglomerã-rile umane cu o populatie cuprin-sã între 2.000 ºi 10.000 de lo-cuitori echivalenþi sã respecte

foarte mic de astfel de aglome-rãri se conformeazã cu condiþii-le de descãrcare impuse de nor-mativele în vigoare, mare partedin acestea fiind încã în faza derealizare a investiþiilor.

La sfârºitul anului 2015, dincele 242 de staþii de epurare pen-tru aglomerãri mai mari de10.000 l.e., un numãr de 55 sta-þii de epurare deþin trepte de epu-rare terþiare (epurare avansatãpentru nutrienþi), iar dintre aces-

re), fie cã trebuie acordate de-rogãri ºi dupã 31 decembrie2015, fie trebuie aplicate pena-litãþi pentru nerespectarea stan-dardelor în vigoare privind ca-litatea apelor epurate. În ceea cepriveºte aglomerãrile cu o po-pulaþie echivalentã cuprinsã în-tre 2.000 ºi 10.000 de locuitoriechivalenþi, din 1.629 de aglo-merãri doar 321 au staþii de epu-rare. Din acestea, doar 8 staþiide epurare respectã condiþiile dedescãrcare a apelor uzate impu-se prin Hotãrârea Guvernului nr.188/2002. Pentru o serie deaglomerãri care au primit finan-þare prin Programul OperaþionalMediu 2007 - 2013, s-a prelun-git termenul de finalizare a im-plementãrii proiectului pânã ladata de 30 iunie 2016, iar pen-tru alte aglomerãri lucrãrile aufost fazate ºi urmeazã a fi reali-zate pânã la sfârºitul anului.

Având însã în vedere cã ter-menul pânã la care aglomerãri-le umane cu mai mult de 10.000de locuitori echivalenþi trebuiasã se conformeze a fost depã-ºit, nu mai pot fi acordate dero-gãri. În aceastã situaþie, autori-tãþile administraþiei publice lo-cale îºi vor diminua semnifica-tiv capacitatea de susþinere ºi

cofinanþare a investiþiilor nece-sare pentru colectarea ºi epura-rea apelor uzate urbane, deoa-rece vor trebui sã plãteascã pe-nalitãþi de pânã la 13 ori maimari decât în prezent. Proiectulde lege prevede condiþiile deautorizare, din punct de vedereal gospodãririi apelor, pentrufolosinþele de apã care au uncurs de realizare sau urmeazã sãrealizeze investiþii pentru infras-tructura de apã uzatã.

Se prevede posibilitatea sta-bilirii, în autorizaþia de gospo-dãrire a apelor, a unor valori li-mitã care sã nu depãºeascã va-lorile limitã din tabelul nr.1 dinanexa nr. 2 la Hotãrârea Guver-nului nr.188/2002, cu modificã-rile ºi completãrile ulterioare.Pentru aglomerãrile cu mai pu-þin de 10.000 de locuitori echi-valenþi, care urmeazã sã acce-seze diferite fonduri de finan-þare, lucrãrile ºi termenele vorfi asumate de autoritatea admi-nistraþiei publice locale.

Autorizaþiile emise în bazaacestei legi vor avea o valabili-tate de maximum 5 ani, cu con-diþia respectãrii termenelor derealizare a lucrãrilor înscrise înacestea”, a precizat parlamen-tarul vâlcean.

Daniela Oteºanu ºi Eugen Neaþã

aceleaºi norme tehnice pânã la31 decembrie 2018. Ultima ana-lizã fãcutã în ceea ce priveºte sta-diul realizãrii lucrãrilor de cana-lizare ºi epurare a apelor uzatedin aglomerãrile umane a scosîn evidenþã faptul cã un numãr

tea doar 38 de staþii de epurarerespectã condiþiile de descãrca-re a apelor uzate impuse prinHotãrârea Guvernului nr. 188/2002. Rezultã cã pentru 195 deaglomerãri (inclusiv 19 aglome-rãri care nu au staþii de epura-

Iniþiativã legislativãpentru modificareaLegii protecþiei apelor

















Daniela Oteºanu ºi Eugen Neaþã, deputaþi PSDde Vâlcea, au anunþat cã alãturi de alþi parla-mentari au depus o iniþiativã legislativã ce areca scop modificarea Legii privind unele mãsuriîn domeniul protecþiei apelor. “Alãturi de colegamea, deputat Daniela Oteºanu ºi de alþi colegiparlamentari, am depus o iniþiativã legislativãce are ca scop modificarea Legii privind unelemãsuri în domeniul protecþiei apelor”, a fãcutcunoscut pe pagina sa de facebook EugenNeaþã.

(M.P.)


5ACTUALITATE

Publ

icita

te

O vizitã a unui grupde turiºti chinezi înstaþiunea vâlceanãBãile Govora aajuns subiect debãºcãlie naþionalã.Motivul: atitudineaprimarului care vedeîn orice „gheiºã”contemporanã oposibilã investitoare.

de Marielena Popa

„Materialul a fost difuzatde canalul Pro TV în data de27 martie 2017, iar titlul estesugestiv pentru aceastã atitu-dine: ‘‘18 chinezi, trataþi re-geºte în Govora dupã ce s-acrezut cã sunt investitori. Pri-mar: «Inspiraþi un pic. Este?E ceva?»”

‘‘S-a dat sfoarã în mica sta-þiune Bãile Govora, din jude-þul Vâlcea, cã mai mulþi chi-nezi ar vrea sa investeascã înrefacerea ei. Clãdirile, cu oarhitecturã superbã, lãsate înparaginã ºi degradate de vre-me, ar putea sã primeascã omulþime de turiºti ºi de pa-cienþi pentru curele cu apeminerale.Aºa cã autoritãþilelocale au plimbat ºi rãsfãþatprin toatã localitatea un grupde 18 chinezi veniþi în vizitã.Oamenii au facut poze pestetot ºi au promis cã vor povestiacasã ce au vãzut. Apoi, auþinut un spectacol chinezescºi duºi au fost. Dupã ce aufost primiþi cu pâine ºi sare,dar ºi cu cozonac, turiºtii aumers la masã. A ieºit în evi-denþã o doamnã. Poate fi greude crezut, dar are 67 de ani.A fost judecãtoare ºi acumeste la pensie. Ce a mâncatla Govora:

Xia Li: “Siao nio tu... tan”.În traducere, ciorbã de bur-tã. O tânãrã din China, mu-tatã de 6 ani în România, careºi-a schimbat numele în unulromânesc, Maria, ne spunece-i place la mâncarea noas-trã tradiþionalã.

Maria: “Altundeva n-ammai bãut aºa ceva, doar pri-ma oarã în Romania, ea a

fost chiar foarte bunã! I-a plã-cut imens, da”.

Chinezii au fost cazaþi într-obijuterie arhitectonicã: un hotelconstruit în 1914 (n.r. HotelPalace), dupã planurile unui ar-hitect francez. Dupã ce ºi-aufãcut sute de fotografii cu hote-lul, o doamnã, inspiratã de ae-rul curat, a executat ºi câtevamiºcãri de tai chi.

Ionut Anastasie, directorhotel: “Sunt încântaþi, mai alescã mulþi dintre ei nu sunt obiº-nuiþi cu o clãdire aºa veche, cuun istoric atât de bogat, iar sco-pul nostru este ca ºi la plecaresã fie la fel de mulþumiþi”.

Dintr-odatã, printre chinezi aapãrut ºi primarul. Aflase cãunii musafiri ar fi potenþiali in-vestitori.

Mihai Mateescu, primarBãile Govora: “Ia inspiraþiun pic! Este? E ceva?”

Aºa cã i-a dus la clãdireacare adãpostea pe vremuribãile, proiectatã de acelaºiarhitect. Chinezii au fost în-trebaþi imediat dacã ar fi in-teresaþi sã o refacã.

Huand Heming: “Dorescfoarte mult sã investesc aici,dar o singurã problemã estecu distanþa”.

Mihai Mateescu, primarBãile Govora: “Este o maiveche intenþie a prietenilornoºtri din Republica Popula-rã Chinezã. Le vom asigura,aºa cum spune legea româ-nã, pe 49 de ani, cu posibili-tãþi de prelungire a concesi-unii”.

Autoritãþile locale nu s-aulãsat pânã nu i-au dus peste tot

pe asiatici, spre uimirea localni-cilor. Când au ajuns la magazi-nul de suveniruri, iar autoritãþileerau gata-gata sã laude ceea cecredeau cã e ceramicã localã, ºi-au dat seama cã, de fapt, aproa-pe tot magazinul era aprovizio-nat cu produse chinezeºti.

ªi aventura chinezilor la Go-vora nu ar fi fost completã dacãla sfârºitul zilei, în aerul proas-pãt vopsit al clãdirii cinemato-grafului, turiºtii nu ar fi þinut unspectacol tradiþional chinezescîn care vedetã a fost poezia luiGeorge Cosbuc, La oglindã, re-lateazã Pro TV.

(http://stirileprotv.ro/stiri/ac-tualitate/18-chinezi-tratati-re-geste-in-govora-dupa-ce-s-a-crezut-ca-sunt-investitori-pri-mar-inspirati-un-pic-este-e-ce-

va.html)

Povestea unuiproiect intrat înanonimat

Solicitudinea autoritãþilor lo-cale din Bãile Govora faþã deaºa-ziºii investitori chinezi estedeja veche. Din pãcate, pânãacum s-a dovedit iluzorie. Prinanul 2013, vizitau staþiunea 40de ambasadori acreditaþi în Ro-mânia, printre care ºi reprezen-tantul Republicii Populare Chi-neze. A fost dragoste la primavedere, dãdea atunci de înþelesprimarul. Prin anul 2015, aces-ta anunþa cu surle ºi trâmbiþe cão firmã din China urma sã con-struiascã în punctul Curãturi uncartier de sãnãtate. Proiectul

prevedea un spital de tratarea afecþiunilor respiratorii, uncentru de recuperare prin me-dicinã tradiþionalã chinezã,un hotel de 5 stele. De ase-menea, urma sã fie construitºi un grup de case, conectateprin conducte de apã medi-cinalã, de spital. “Deoarecereligiile sunt curative pentrusuflet ºi complementare cumedicina tradiþionalã chine-zã, va fi ridicat ºi un centrucultural-religios, cu o biseri-cã ortodoxã, una catolicã, untemplu budist ºi un templutaoist. Proiectul mai prevedeo ºcoalã postlicealã, precumºi un heliport”, declara pri-marul Mateescu.

Surprizã!!!La începutul anului 2016,

surprizã însã: terenul de cir-ca 20 de hectare, concesionatdeja de primãrie companieiZhong Hua CTM HoldingSRL, se afla în domeniul pri-vat al oraºului, nu în dome-niul public, aºa cum prevedelegislaþia în aceste situaþii. Lavremea aceea, viceprimarullocalitãþii, Bogdan Dumitri-cã, declara cã se încearcã re-luarea procedurii fãrã a maiputea garanta reuºita proiec-tului. A mai trecut un an ºidespre marele proiect chine-zesc se vorbeºte din ce în cemai puþin. Aºteptând miraco-lul asiatic, autoritãþile localeau anunþat, recent, cã eleviiLiceului Tehnologic din Bãi-le Govora vor avea în progra-ma ºcolarã încã o limbã strãi-nã. Evident, limba chinezã!

Mihai Mateescu, primarul Bãilor Govora: “Ia inspiraþi un pic! Este? E ceva?”


















de Virgil Dumitrescu

nia, nobilã, a polemicii, are epi-tet (“marþafoiul!”). Dacã ar fiavut ºi mania, la fel de nobilã,precum I.G. Duca, de a þine unjurnal, pe care sã-l fi ºi publi-cat, ar fi sãrit toatã lumea peBãse’. Nu e timpul pierdut, cevaîl agaþã ºi nu-i dã pace defel:“Ce ai în biroul de preºedinteîþi aminteºti în memorii”. Wow!Cu o condiþie, pe care o punesocietatea româneascã în an-samblu, ºtiindu-l cât de jucãtora fost: sinceritatea. Diplomaþiaplanetarã e burduºitã cu adevã-ruri care nu s-au spus ºi nu sevor spune decât într-o altã ge-neraþie sau niciodatã. Nu mãrefer la credibilitatea în sine,unde lucrurile sunt mai simple.Cãci ºi un Munchausen poatefi credibil. O parte însemnatã aclasei politice crede aproape cusfinþenie în minciunile pe carele debiteazã la partid, în Parla-ment, la Guvern, în alegeri, lamicrofon, pe stradã, în familie.Altminteri nu i-ar convinge pefraierii care ºi ei au început sãse destupe la minte. Ar putea fisincer Traian Bãsescu în con-fesiunile sale scrise, în caz cãs-ar face? ªi dacã ar putea, armai fi el? Dacã fostul preºedintegãseºte de cuviinþã cã lustrul demandat cu bis la Cotrocenimeritã pe bune niºte memorii,se va apuca de operã. Cernealãfactualã în care sã-ºi înmoaiepeniþa are, iatã o mostrã: “Ces-ar întâmpla dacã mã apuc sãvorbesc ce am discutat cu Bush,cu Chirac sau cu Sarkozy?...”No, hai!

În vârtejul discuþiilor de-spre condamnarea EleneiUdrea în dosarul Gala

Bute, fostul preºedinte TraianBãsescu a rostit la TV ceva ha-lucinant: “Biroul preºedinteluie un loc sacru. E un principiu.Ce ai în biroul de preºedinte îþiaminteºti în memorii”. Furat depãdurea vopsitã impresionist înurma avatarurilor blondei, mo-deratorul n-a observat copaciicu flori ºi nu a mai întrebat dacãmemoriile aduse în discuþie arfi pe cale sã se materializeze,cumva. Poate cã au fost pome-nite din principiu, poate cã sub-conºtientul trãdeazã ceva.Enunþul configureazã un mo-nah fãrã sutanã pãtruns de mi-sionarismul sãu: “Biroul preºe-dintelui e un loc sacru”. În sta-re, cred, sã degreveze ºi dinnoroadele care se înghesuie lamormântul pãrintelui ArsenieBoca. Ne închipuim câþi s-or fipretat la spovedanii în acel bi-rou altar, câte cruci ºi-or fi de-senat în cerul gurii, de la pute-re ºi din opoziþie, din sistem ºidin afara lui, din Calea Lacteecu gheaþã. Pe românul, maredezvoltator de licurici, l-o fiaghesmuit un alt preºedinte,Bill Clinton. Dupã slujba de undeceniu de la Cotroceni, în cares-a dovedit incomparabil maidispus la ºuetã decât Iliescu ºiConstantinescu la un loc, celde-al treilea preºedinte nu reci-tã rugãciunea pânã nu rosteºtede vreo douãzeci de ori pe sea-rã “Domnule Ciutacu”. E unplezirist, un narcisist, are ma-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Wow! Traian Bãsescu,memorii

SC APAVIL SA a desfã-ºurat ºi în sãptãmâna 27– 31 martie 2017 o acti-

vitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului prin betonare ºi as-faltare pe strãzile Timiº, DealuMalului, Liviu Rebreanu, Pã-traºcu Vodã, Poenari, Priporu,Morilor ºi Argintari.

AVARII SOLUÞIONATE.A fost soluþionatã o avarie lareþeaua de apã potabilã pe Ca-lea Bucureºti nr. 97.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmine-le de canalizare ºi gurile de scur-gere în zonele Ostroveni I, II,III, IV, V, VI, 1 Mai I, II, Zãvoi(strada ªtirbei Vodã), Nord(strãzile Nicolae Titulescu ºiRepublicii), Traian, Sud ºi Cen-tru;

- s-a confecþionat armãturãpiese suport cãmine de canali-

zare;- s-a ridicat la cotã cãmin ca-

nalizare pe strada General Ma-gheru la blocul S1;

- s-au sudat capace cãmin ca-nalizare pe strada General Ma-gheru la blocurile A ºi B;

- s-a executat racord canali-zare menajerã pe Calea lui Tra-ian la blocul 15;

- s-a executat racord gurã descurgere pe strada ªtirbei Vodã;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea înpãmânt a þevilor de canalizareDN 250mm;

- s-au început lucrãrile de ine-lare reþea apã potabilã ºi bran-ºamente apã pe Calea lui Tra-ian intersecþie cu strada Abato-rului;

- s-au început lucrãrile de exe-cuþie a reþelei de canalizare me-najerã între bulevardul DemRãdulescu ºi str. Ostroveni –Baza de Agrement;

- s-au început lucrãrile de ex-tindere reþea apã potabilã ºibranºamente pe strada Alexan-dru Budiºteanu.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgere

ºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile A41/1sc. C, C32 sc. C ºi D, C0 sc. B,A12 sc. B ºi C, A16 sc. B, A18sc. B, B5 sc. C, A6, B9, A61 sc.A, A62 ºi pe strãzile IustinianMarina nr. 70A ºi bulevardulDem Rãdulescu la SC BistroSRL);

- Centru (Splaiul Independen-þei la blocurile 9, 11, 12, Gene-ral Magheru la blocurile A, B,S1 sc. A ºi General Praporges-cu la Parchetul de pe lângã Tri-bunalul Vâlcea);

- Nord (strãzile Dr. Hacmanla blocurile 78 ºi 79, Aleea Mi-oriþei la blocul N6, Aleea Vio-letelor la blocul N27, Deceballa blocul F2 ºi Aleea Crinilor lablocul A6 );

- precum ºi pe Calea Bucu-reºti la SC Diana SRL ºi SC Ive-co SRL, Calea lui Traian la blo-curile 1, 7, 15, S31, str. Petriºorla blocul P9, Râureni la PoliþiaRutierã ºi Grigore Procopiu nr.32.

26 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 26 apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 12 dedocumentaþii tehnice.

Activitatea SC APAVIL SAîn sãptãmâna 27 – 31 martie 2017

Vacanþã petrecutã în stil tradiþional, în judeþelevecine sau la sute de kilometri distanþã, dar ºizile de relaxare în staþiuni din Grecia sau Bul-garia, acestea sunt opþiunile doljenilor pentrusãrbãtorile pascale din acest an. În þarã, onoapte de cazare va costa între 100 ºi 180 delei, masa de Paºte nefiind neapãrat inclusã întarif, în timp ce peste hotare, în funcþie deserviciile oferite, o noapte de cazare poate sãride 100 de euro. Agenþiile de turism din Craiovaau vândut deja ºi pachete pentru minivacanþade 1 mai, Bulgaria concurând cu litoralul româ-nesc.

de Octavia Hantea

Pensiunile din judeþe-le vecine, cele dinGorj ºi Vâlcea, s-au

dovedit ºi în acest an a fi peplacul doljenilor care nu vorpetrece Paºtele acasã. Fie cãºi-au fãcut rezervãri direct laproprietarii locaþiilor respec-tive, fie cã au apelat la agen-þiile de turism din Craiova,doljenii ºi-au stabilit progra-mul din timp, mai ales cã înjoc au fost puse reduceri sub-stanþiale. Rânca, Tismana,Peºtiºani, Novaci, Baia deFier, Polovragi sau Cãlimã-neºti-Cãciulata, Voineasa ºiOcnele Mari, acestea sunt lo-curile unde vor ajunge sute deoameni din Dolj. Tarifele nuau crescut, comparativ cucele din anii anteriori, sume-le fiind situate între 100 ºi180 de lei/camera/zi.


7ACTUALITATE

Meniu tradiþionalºi excursii, bonusdin partea casei

Atât administratorii pensiuni-lor din Gorj, cât ºi cei din Vâl-cea, au inclus în oferta Sãrbã-torilor Pascale masa festivã,bonus din partea casei. Meniulconstã în ciorbã, fripturã ºi drobde miel, cozonac cu nucã ºimac, ouã roºii, vin, þuicã ºi pã-lincã, toate pregãtite dupã reþe-te specifice zonei. „Noi am fã-cut rezervãri, pentru Paºte, dinluna februarie. Au fost fãcuterezervãri la pensiunile din Tis-mana, Baia de Fier, Polovragi,Peºtiºani, dar ºi pentru vile din

Cãlimãneºti-Cãciulata sauVoineasa. Tarifele sunt com-parabile cu cele de anul tre-cut. Spre exemplu, în Gorj,la Tismana, o noapte de ca-zare în camera dublã nu sarede 180 de lei, cu trei meseincluse. Cine nu vrea sã mã-nânce plãteºte, pentru aceeaºicamerã dublã, tariful de 100de lei. Ca în fiecare an, nu lip-sesc surprizele. De la meniupânã la excursii în apropie-rea locului de cazare, toateacestea sunt incluse în tarifulachitat. Cât priveºte numãrulclienþilor care au optat pen-tru tot ceea ce înseamnã tra-diþional, putem spune cã sepãstreazã cam la acelaºi ni-vel cu cel de anul trecut”, aspus reprezentanta unei agen-þii de turism din Craiova. Dinexperienþa celor mai multefirme de profil, zona mãnãs-tirilor va fi aglomeratã. Vor-bim aici în special de Lainici,Tismana ºi Cozia.

„Nu mai vremzãpadã de Paºte”

Este posibil ca turiºtii carevor ajunge în Rânca sã aibãparte de ninsori. Autoritãþilespun cã sunt pregãtite în acestsens, mai ales cã în zonã vorfi foarte multe persoane.Ceea ce-i pune pe gânduri pecabanieri este cã turiºtii arputea renunþa la rezervãri, aºacum s-a mai întâmplat, nin-sorile abundente fiind cauza

situaþiilor de acest fel. „Amavut, în 2015, zãpadã mai mul-tã ca la Crãciun. Nu prea nedorim acest lucru pentru cã oa-menii se tem sã mai vinã. Aurenunþat atunci cam 30% dintreei. Turiºtii vor soare, cautã o altãatmosferã. Cei de la drumuri nedau asigurãri cã sunt în stare sãacþioneze ºi sperãm sã se þinãde cuvânt. Sã nu fim nevoiþi sãstãm cu clienþii în telefon sã ofe-rim explicaþii ºi automat sã fimpuºi în situaþii limitã. Sunt ºioameni care s-ar bucura deschiuri, dar majoritatea cautãaltceva de Paºte, de aceea numai vrem zãpadã”, a precizat uncabanier din Rânca.

Bucovina, Bran,Bãile Tuºnad

Nici destinaþiile aflate la sutede kilometri distanþã nu o sãducã dorul doljenilor. Suntmulte persoane care au optatpentru Bucovina, MãrginimeaSibiului, pentru unitãþile agro-turistice din Valea Prahovei,Branul, Bãile Felix, Amara ºiBãile Tuºnad. Diferenþa dintreofertele din Gorj sau Vâlcea ºicele anterior amintite constã nu

doar în numãrul de kilometridistanþã, ci în tariful plãtit pen-tru un astfel de sejur. „În me-die, un sejur pentru o vacanþãtradiþionalã în Bucovina, deexemplu, sau în Mãrginimea

Sibiului, ajunge la 300 deeuro, incluzând trei zile cudouã nopþi cazare la pensiunide trei sau patru margarete.Sunt ºi cele trei mese incluseºi mici surprize. La unitãþile de

cazare din Amara sau BãileTuºnad, un pachet de treinopþi ajunge la 750 de leisau 800 de lei/persoanã, fi-ind asigurat ºi un programde tratament specific staþi-unii. Pe Valea Prahovei ºiîn zona Bran-Moeciu, ace-laºi pachet de trei nopþi ca-zare, cu mic dejun inclus,costã în jur de 1.200 de lei”,a explicat agentul de tu-rism.

Bulgaria,concurent directal litoraluluiromânesc

ªi pentru cã minivacanþade 1 Mai trebuie respectatãaºa cum se cuvine, doljeniiºi-au fãcut deja planurile.Anul acesta, staþiunile dinBulgaria, le-au fãcut cuochiul doljenilor, aceºtiaplãtind pentru un sejur detrei zile, cu douã nopþi ca-zare ºi toate cele trei meseincluse, între 200 ºi 300 deeuro/persoanã. De aseme-nea, litoralul românesc sesitueazã la loc de cinste,aici tarifele pornind de la 80de lei/noapte pentru o per-soanã, la un hotel de douãstele, ºi ajung la 250 de lei/noaptea/persoanã la o uni-tate hotelierã de patru saucinci stele, condiþiile de ca-zare ºi masã stabilind va-loarea pachetului turistic.

De Paºte, doljeniise mutã în Gorj,Vâlcea ºi Bucovina


















8SPECIAL

Dacã judeþul Dolj ar fiscos din calcul, medianaþionalã a PIB-ului

pe cap de locuitor în Româniaar creºte.

Departe de a fi doar un exer-ciþiu de ”imaginaþie economi-cã”, aceastã frazã exprimã orealitate statisticã crudã, rece,de nedorit ºi care trebuieschimbatã.

Ea este sinteza unor parame-tri care vorbesc despre rãmâ-nerea în urmã a acestui judeþnu doar între marile judeþe aleþãrii, dar ºi în comparaþie cu ju-deþe mijlocii ca populaþie.

Avem, între judeþele mari aleRomâniei, cel mai mic numãrde salariaþi (cca 120.000) ºi celmai mic numãr de întreprinderiactive (cca 12.000). Suntemjudeþul cu cel mai mare numãrde ºomeri (25.869) din þarã ºicel mai mare în mediul rural,având comunele Vela, Negoi,Rojiºte, Catane cu 30-40% ratãa ºomajului.

Avem cel mai mic salariumediu net lunar (cca 1.800 lei)ºi cea mai micã duratã medie avieþii (74,1 ani). Suntem prin-tre judeþele cu cei mai mulþisalariaþi aflaþi în risc accentuatde sãrãcie.

Craiova este între primelepatru municipii din care sepleacã, iar Doljul în top 5 aljudeþelor în care oamenii pre-ferã sã se mute de la oraº înmediul rural.

În pofida unor creºteri uºoa-re ale PIB-ului/ locuitor în ul-timii ani, Doljul este pe penul-timul loc între marile judeþedepãºind cu puþin Iaºiul.

Sunt doar câteva cifre reu-nite (mai sunt ºi multe altele

Cifrelecare dor

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

mai cu seamã cele legate decalitatea vieþii ºi de nivelul totmai precar de sãnãtate al dol-jenilor) care definesc o starede lucruri negativã, o fotogra-fie socialã gravã a Doljului deastãzi.

Nu scriu aceste rânduri pen-tru a arãta cu degetul spre ci-neva. Sunt acumulãri de nepu-tinþe colective în mulþi ani larând ºi, sunt convins, de efor-turi multe fãcute, dar care nuau reuºit sã genereze acel de-clic de dezvoltare care sã rea-ducã Doljul la nivelul pe care,fãrã îndoialã, cã îl meritã.

Putea fi aceastã realitate ºimai tristã?! Putea fi aceastãrealitate mai puþin tristã?! Suntîntrebãri la care rãspunsul îlvor da probabil istoricii.

Am scris aceste rânduripentru a face un nou ºi nece-sar exerciþiu de conºtientiza-re a publicului. Ca parlamen-tar nou al Doljului, mã inte-reseazã tot ceea ce este legatde viaþa publicã a acestei co-munitãþi. De la patrimoniulistoric (voi depune o interpe-lare în Parlament în acestezile pe tema Hanului Hurez-mulþumesc ObservatoruluiUrban al Olteniei pentru me-moriul adresat) ºi investiþiileîn economia localã pânã laproblemele legate de deºerti-ficarea din sudul judeþului ºide poluare.

Cred cã dacã toþi, decidenþiºi cetãþeni deopotrivã, vomavea în minte aceste cifre, zide zi, vom gãsi acele energiireunite care sã ne determine laun efort individual ºi colectivpentru a schimba în bineaceastã realitate.

Faptul cã pepenii de Dãbuleni sunt mândriaoltenilor este cunoscut deja. În aceastã perioa-dã, oamenii din aceastã localitate muncesc dezor, startul sezonului de plantare a lubeniþelorfiind dat de mai bine de o sãptãmânã. Cu grijãºi nãdejde cã anul va fi unul bun, producãtoriide pepeni stau mai toatã ziua în solarii pentru ase asigura cã plantele iau calea cea bunã. Uniiau optat pentru lubeniþe altoite, alþii le preferãpe cele obiºnuite sau pe cele suspendate ºisunt convinºi cã, dacã recolta va fi bogatã, ºiprofitul va fi unul pe mãsurã. Legat de preþuri,aceºtia nu estimeazã nicio creºtere, cel maiprobabil vom plãti pentru un kilogram de pepe-ne roºu, în plin sezon, acelaºi leu de anultrecut.

de Octavia Hantea

Cei mai inventivi din-tre producãtorii delubeniþe din Dãbu-

leni îºi fac publicã îndeletni-cirea lor, pe paginile de so-cializare. Au învãþat deja cãreclama este manã cereascãpentru negoþ, aºa cã aceºtiaîºi þin la curent clienþii cu eta-pele pe care le parcurge obþi-nerea lubeniþei sau a pepenu-lui galben. Fotografii multe ºiexplicaþii la fiecare în parte,aºa aflã omul cum stã treabacu plantarea ºi întreþinerealubeniþelor de Dãbuleni.

Trei variantede lucru, pepeniisuspendaþiultima fiþã

Astfel, în aceastã perioadãmai toatã suflarea din oraºuldoljean se ocupã cu planta-rea pepenilor la câmp. Dupãce au stat o bunã perioadã însolarii, micile plante au ieºitacum în bãtaia soarelui, darnu oricum, ci respectând anu-mite reguli. Terenul deja afost pregãtit, arãturile ºi erbi-cidarea asigurând acum obunã dezvoltare a plantei.Rãsadurile au ajuns deja lalocurile stabilite, foliile deprotecþie ºi sistemul de iriga-re fiind foarte importante deacum încolo. Urmeazã între-þinerea ºi asigurarea cã lasfârºitul lui iunie, începutullui iulie, vor apãrea primiipepeni în pieþe. Sunt produ-cãtori care au ales ºi variantapepenilor suspendaþi. Acesteculturi impun o muncã maimigãloasã, dar oferã ºi avan-taje mai mari, printre care omai bunã expunere la soare,maturare mai rapidã, o bunãaerisire ºi evitarea contactu-lui cu solul, împiedicând ast-fel o posibilã putrezire.

„Pentru un hectarde teren bagi cam3.000-3.500 de euro”

Legat de profitabilitateaacestei îndeletniciri, oamenii sedeclarã mulþumiþi. Cei care

spun cã nu le este bine, nu vorsã recunoascã realitatea, aceas-ta este concluzia unuia dintreproducãtorii de lubeniþe dinDãbuleni. Nea Costicã faceacest lucru de când se ºtie ºiacum întreaga familie, inclusiv

Publ

icita

te


9SPECIAL

nepoþii, a fost antrenatã înaceastã direcþie. „Pentru unhectar de teren, de exemplu,bagi cam 3.000-3.500 de euro,în funcþie de costuri. Produ-cem, dupã un hectar, cam 43 detone de lubeniþã, dacã anul esteunul bun. Conteazã extraordi-nar de mult condiþiile meteo.Eu am pus ºi seminþe, dar amcumpãrat ºi direct rãsaduri.Sunt avantaje ºi dezavantaje înambele cazuri, dar sunt datetehnice ºi prefer sã nu intru înamãnunte. Munca noastrã nu semai pune. Ne trezim la cinci ºiintrãm noaptea în casã. Maimergem sã vedem ºi cum stauculturile noaptea, mai ales cândapar ºi ºtiþi ºi dumneavostrã cãse furã foarte mult”, a explicatnea Costicã.

Împãrþiþi întrepieþele dinBucureºti ºi Craiova

Foarte mulþi dintre producã-torii de lubeniþã din Dãbuleniiau drumul pieþelor din capi-talã. O fac pentru cã acolo pre-þul pentru kilogramul de pepe-ne este mai mare ºi astfel pro-fitul îi mulþumeºte mai mult.Dezavantajul este cã vreme deaproape patru luni îºi petrecnopþile în piaþã, pe paturi im-povizate direct lângã grãmezi-le de pepeni. Acolo mãnâncã,

îºi fac duº la bãile publice, seîmprietenesc cu precupeþi ve-niþi din toate colþurile þãrii ºiaproape cã nici nu mai contea-zã cã e sâmbãtã, duminicã sauluni. Nu au nicio zi liberã, cãcivorba ‘ceea: nu se ºtie cândapare clientul! „Preþul mediupentru un kilogram de lubeni-þã va fi ºi în acest an, undevala 70 de bani. Spun asta pen-

tru cã mai vindem ºi cu ridi-cata ºi atunci preþul este maimic. Deci, la un hectar, unapeste alta, scoþi cam 6.500 deeuro, într-un an bun. Noi mer-gem ºi la Bucureºti, în piaþã.Deja am stabilit locurile aco-lo, cã e cu tragere la sorþi ºiam obþinut o masã bunicicã.Acolo faci treabã. Într-o zifoarte bunã poþi lua ºi 5.000-

6.000 de lei. Sub 3.000 de leinu ai voie sã faci. La Craiova,merg fata ºi ginerele, acolo înCraioviþa. Aici facem cam2.000 de lei pe zi. Una pestealta, suntem mulþumiþi. Iarcine spune cã nu, acela minte.Când nu curge, picã ºi invers.Sã renunþe la activitate acelacare este nemulþumit”, spune,râzând, doljeanul.

„Mare brânzã ºicu OSIM-ul ãsta.Praf în ochii, aia e”

În oraºul Dãbuleni se cul-tivã, anual, aproximativ1.200 de hectare cu lubeni-þã. Deºi pepenele de Dãbu-leni a fost înregistrat laOSIM din anul 2010, agri-cultorii susþin cã acest lucrunu îi ajutã foarte mult, omare problemã a lor fiindfaptul cã autoritãþile nu îiajutã ca pepenii sã ajungã ºiîn marile magazine. „Marebrânzã ºi cu OSIM-ul ãsta.Praf în ochii, aia e. Tot noine descurcãm cum putem.Statul nu ne-a subvenþionatnicã mãcar apa. Peste tot nelaudã cã Dãbuleni în sus,Dãbuleni în jos, dar acestelaude nu þin de foame. Vremimplicare efectivã, ne dorimºi noi sã fim susþinuþi. Cândor veni timpurile alea sã ve-dem pepeni de-ai noºtri însupermarketuri? Stãm ºi neþigãnim cu samsarii, în sen-sul cã ei ar lua pe preþuri denimic, noi þinem la preþ camãcar sã scoatem ce am bã-gat. Voiau, de exemplu, varatrecutã, sã-mi dea unii unban pe kilogram. Este inu-man, dar nimeni din rândulautoritãþilor nu se implicã”,a conchis nea Costicã.

Forfotã marepe câmpuriledin Dãbuleni:producãtoriiau dat startulplantãriide lubeniþe

















10ADMINISTRAÞIE


de Nicuºor Fota

Nota de fundamentare„privind alocarea de labugetul local a sumelor

necesare pentru organizarea ºidesfãºurarea alegerilor pentruprimarul municipiului Craio-va”, întocmitã de Serviciul ad-ministraþie publicã localã al Pri-mãriei Craiova, este datatã 11ianuarie 2017, fiind întocmitã,deci, la fix o sãptãmânã dupãdemisia din fruntea primãriei aLiei Olguþa Vasilescu, subsec-vent dobândirii demnitãþii deministru în Guvernul Grindea-nu. Consiliul Local Municipala luat act de demisia edilului-ºef prin hotãrârea nr.1/ 2017, deaici pornind procedurile admi-nistrative ce ar urma sã culmi-neze cu noul scrutin pentru de-semnarea primarului Craiovei.„Urmare a acestui fapt, secre-tarul municipiului Craiova aînaintat Instituþiei Prefectuluijudeþului Dolj documentaþiaprevãzutã de legea privind Sta-tutul Aleºilor Locali în vederea

emiterii ordinului prin care sãse constate încetarea de drept amandatului. Pe baza ordinuluiemis, Ministerul Administraþieiºi Internelor va propune Guver-nului stabilirea datei alegerilorpentru un nou primar al muni-cipiului Craiova”, se aratã înnota de fundamentare.

„Taxa de primar” –un miliard de leivechi

Suma propusã de serviciuldin aparatul primãriei ºi adop-tatã prin votul aleºilor locali estede 100.000 de lei (un miliard delei vechi). La atât s-ar cifra,potrivit estimãrilor funcþionari-lor municipali, efortul financiaral comunitãþii locale pentru de-semnarea unui nou primar.Suma ar trebui sã acopere chel-tuiele care revin, potrivit legii,administraþiei locale pentru: în-tocmirea ºi tipãrirea listelorelectorale permanente ºi a lis-telor electorale complementareºi a copiilor dupã acestea, con-

Premierul Sorin Grin-deanu i-a asigurat,marþi, pe reprezentan-

þii companiei Renault, dupã ovizitã la Centrul Tehnic de laTitu, cã infrastructura, mai alestronsonul Sibiu – Piteºti, repre-zintã una dintre prioritãþile Gu-vernului.

„Am avut discuþii aplicatecu reprezentanþii Renault. (…)Nu sunt primul, dar sper sã fiuultimul cu care sã se discutedespre infrastructurã. Se discu-tã din 2007 de acest lucru aici.Cred cã e timpul sã uitãm devorbe, sã trecem la fapte. I-amasigurat pe reprezentanþii Re-nault cã infrastructura, mai alestronsonul Sibiu - Piteºti, e unadintre prioritãþile noastre”, aspus Grindeanu. În ceea ce pri-veºte dezvoltarea infrastructu-rii, acesta a arãtat cã îºi doreº-te ca ritmul sã fie “cu totul ºicu totul altul”. “E vremea sãterminãm cu vorbele, mai alesdin punct de vedere al infras-tructurii, ºi sã se vadã lucruri.Avem bani, sunt bani europenipe care pânã în acest momentRomânia nu a ºtiut sã-i cheltu-ie. Aici cred cã e o vinã a tutu-ror guvernelor din trecut. Nu

Grindeanu ºi Tãriceanu,declaraþii optimistedespre autostrada

Sibiu – Piteºtivreau ca Guvernul pe care îlconduc sã se înscrie în aceastãlistã”, a susþinut Sorin Grin-deanu. ªi preºedintele Senatu-lui, Cãlin Popescu-Tãriceanu,a declarat, în timpul aceleiaºivizite, cã Guvernul nu ar tre-bui sã renunþe la autostrada dela Piteºti la Sibiu, deoareceeste un proiect esenþial. “Suntproiecte de infrastructurã careau trebuit realizate, nu sufi-ciente, dupã gustul ºi dupãdorinþa mea. Existã o anumitãlentoare a administraþiei. (...)Mi se pare cã un proiect esen-þial la care Guvernul nu ar tre-bui sã renunþe sub nicio formãeste autostrada de la Piteºti laSibiu, pentru cã mai departeproiectul este în desfãºurare, înderulare. Mi se pare esenþialpentru reuºita proiectului (Da-cia - Renault, n.r.) ºi pentrumenþinerea competitivitãþiiprodusului’’, a precizat preºe-dintele Senatului, potrivitAgerpres.

Marþi, la Centrul de la Titu,a avut loc un eveniment ani-versar prin care s-au marcat 15ani de la privatizarea uzinei ro-mâneºti de autoturisme Dacia.

(D.I.)

fecþionarea tipizatelor listelorelectorale suplimentare ºi a ex-traselor de pe listele electoralepermanente, urnele de vot, ur-nele speciale ºi cabinele de vot,informarea alegãtorilor privinddelimitarea secþiilor de votare,asigurarea locurilor speciale deafiºaf ºi amplasarea panourilor,dotarea ºi funcþionarea sediuluibiroului de circumscripþie mu-nicipalã ºi a celor 173 de secþiide votare de pe raza municipiu-lui Craiova, achiziþionarea tu-ºierelor, a tuºului ºi a altor ma-teriale necesare votãrii.

Listei de cheltuieli de maisus, suportate de municipalita-tea craioveanã, i se mai adaugãºi sumele necesare tipãririi bu-letinelor de vot, precum ºi celenecesare pentru plata indemni-zaþiilor pentru membrii birou-lui electoral de circumscripþie ºia birourilor electorale ale sec-þiilor de votare, între 1.200 ºi1.600 de persoane, bani care vorfi decontaþi, probabil, de buge-tul de stat.

În acest week-end, a avutloc în localitatea Cristian,din judeþul Braºov, cel mai

important eveniment anual alcercetaºilor din întreaga þarã:Adunarea Generalã a ONCR.La acest eveniment a fost pre-zent ºi Grupul de Iniþiativã“Radu de la Afumaþi” RâmnicuVâlcea, cu un scop foarte binedefinit: trecerea la statutul deCentru Local. Reprezentanþiigrupului, consilierul ºcolar Ovi-diu Popa ºi locotenent-colone-lul Iulian Truºcã, au reuºit sã

Decizii la cel mai important eveniment anual al cercetaºilor din România

Grupul de Iniþiativã ”Radu de la Afumaþi” a devenit Centru Local cercetãºescconvingã membrii AdunãriiGenerale sã voteze favorabiltransformarea Grupului de Ini-þiativã în Centru Local. Astfel,la încheierea primei zile de lu-cru, acest fapt a devenit o reali-tate.

Noul Centru Local mulþumeº-te tuturor celor care au fost im-plicaþi ºi i-au susþinut ca Gru-pul de Iniþiativã sã devina Cen-tru Local! De asemenea, promitcã, chiar dacã ºi-au schimbatstatutul, vor rãmâne la fel deserioºi, de implicaþi ºi dedicaþi

activitãþilor cercetãºeºti. Ei ºi-au propus în ce priveºte Cen-trul Local „Radu de la Afu-maþi”, ca acesta sã devinã un polde referinþã al cercetãºiei româ-neºti. Rãmas bun, Grupul deIniþiativã „Radu de la Afumaþi”,bun venit Centrul Local „Radude la Afumaþi”!

Felicitãri tuturor celor impli-caþi!

Organizaþia Naþionalã“Cercetaºii României”

Centrul Local “Radu de laAfumaþi” Râmnicu Vâlcea

Municipalitatea craioveanã ºi-a rezervat bani înbugetul pe anul acesta pentru alegerea primaru-lui. Deºi data alegerilor nu a fost stabilitã pânãla ora asta, iar candidaþii la funcþia de primar, cuo singurã excepþie, nici atât, edilii au pus deo-parte sumele necesare pentru derularea scruti-nului încã din luna ianuarie. De atunci dateazãdocumentul justificativ pentru cheltuielile oca-zionate de organizarea alegerilor locale parþialeîn municipiul reºedinþã de judeþ, suma fiindaprobatã sãptãmâna trecutã, când a trecut princonsiliul local bugetul pe 2017.

Genoiu a pusbani deopartepentru alegeri


















11ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Rezultate slabe, dar cevamai bune comparativcu cele de anul trecut!

Aºa se pot caracteriza noteleobþinute de elevii clasei a VIII-a ºi de liceenii care au trecut prinsimularea examenelor naþiona-le. Un final mai bun l-au avutelevii de gimnaziu, cei din cla-sele a XI-a ºi a XII-a înregis-trând rezultate mai slabe. Refe-ritor la lucrãrile adolescenþilordin clasele a VIII-a, 52,26% autrecut pragul notei cinci, dintrecei aproximativ 5.000 de can-didaþi doar doi obþinând mediide zece. Pe discipline, potrivitstatisticii Inspectoratului ªcolarJudeþean Dolj, doar 43 de eleviau luat zece la matematicã, iarla limba ºi literatura românã aufost 20 de note de zece.

Plantãri de sezon,munca la câmpºi apoi temele

În mediul rural, marea proble-mã a majoritãþii elevilor este cãmunca din gospodãrie ºi chiarcea de la câmp le ocupã timpul.O spun tot mai mulþi profesoriºi consilieri ºcolari. Pãrinþii ausituaþii de trai la limita de jos,fapt pentru care toatã familiamunceºte. Dacã în iarnã copiiiau mai mult timp pentru carte,observându-se acest lucru înnotele din catalog, din primãva-rã lucrurile se schimbã în rãu.„Nu generalizãm, dar avem fa-milii pentru care ºcoala este unmotiv de stres. Pãrinþii vin laºedinþe ºi spun cã dacã nu suntajutaþi de copii nu au cum sã sedescurce. Fie cã îi trimit cu vi-

Elevii de liceu ºi cei de clasa a VIII-a, care aususþinut probele de simulare ale examenelordin varã, vor intra într-o perioadã de pregãtiriintense. Aceasta este decizia cadrelor didacticedupã ce au fãcut o primã analizã a notelorobþinute. Doljul nu se poate lãuda cu rezultateextraordinare, puþin peste jumãtate dintre elevitrecând de râvnitul prag - nota cinci. Medii dezece au fost doar douã, ºi asta la gimnaziu,liceenii dovedind încã o datã cã sunt preocupaþicu multe alte activitãþi de sezon. Cert este cãdupã un studiu mult mai atent al situaþiei defapt, profesorii urmeazã sã stabileascã uncalendar al pregãtirilor suplimentare.

tele, fie cã îi pun sã prãºeascãsau sã facã plantãri specificeacestei perioade, copiii de la þarãmuncesc. Or, dupã câteva ore destat în grãdinã sau pe câmp, esteclar cã nu mai au chef de teme.Cum sã îþi faci teme sau sã în-veþi seara, dupã ora 21.00? Esteimposibil ºi cel mai greu este cã,deºi am stat de vorbã cu pãrin-þii, în speranþa cã vor conºtien-tiza într-un final cât de impor-tant este ca un copil sã înveþe,ei fac tot ce ºtiu. Nu vom reuºiniciodatã sã îi convingem”, aexplicat un cadru didactic carepredã într-un sat din Dolj.

Liceeni fãrã chefde studiu

La rândul lor, liceenii doljenise pot lãuda cu un procent depromovabilitate de doar40,56%, la clasa a XII-a, ºi de33,24% la clasa a XI-a. Situaþiaeste îngrijorãtoare, susþin vocidin învãþãmânt, semn cã trebu-ie luatã o decizie în acest sens.Media 10 nu încape în discuþie,dar au mai fost ºi cazuri de notemaxime pe discipline (matema-ticã - 20, la biologie - 14, la lim-ba ºi literatura românã - 10 ºi lachimie - 3).

Consilierii ºcolari,statistici ºicontabilizãri de date

În ceea ce-i priveºte pe lice-eni, aici sunt mai multe situaþii.Sunt cei din mediul rural careºi ei la rândul lor muncesc cotla cot cu pãrinþii. Mai sunt ceidin mediul rural. Veniþi la lice-ele din oraº, neavând cine sã lecontroleze activitãþile, ei îºi pla-nificã timpul dupã bunul plac ºipotrivit intereselor anturajuluidin care fac parte. ªi mai sunt

cei care locuiesc în oraºe, darau alte preocupãri ºi pe care, dinpãcate, pãrinþii i-au scãpat dinmânã. Toate acestea rezultã dincatalogãrile consilierilor ºco-lari, al cãror rol sincer îl înþele-gem ºi nu prea. Cã fac statistici,este clar acest lucru. Cã îºi con-tabilizeazã cazurile problemã, ºiacest lucru reiese din raportãri-le lor. Lipsesc însã efectelemuncii lor, deºi aceste cabinetefuncþioneazã de ceva vreme înºcolile ºi liceele din judeþ.

Capitolul „o sã...”Ca de obicei, aºa cum ne-am

obiºnuit în ultimii ani, dupã ast-fel de examene, fie ele chiar ºiîn etapa simulãrii, cadrele di-dactice aduc în atenþie aceeaºiidee: „trebuie fãcut ceva. Tre-buie gãsite soluþii... trebuie...trebuie...” Or, dacã în patru anide zile copilul sau tânãrul încauzã nu a fost dezmorþit dinstarea lui de confort, ce mãsuriminune pot fi luate în douã lunide zile? Vor face, probabil, aºacum au luat în calcul, o serie depregãtiri suplimentare. Îºi vorchema elevii la ºcoalã peste pro-gram, doar-doar vor recupera în

douã luni ce n-au reuºit sã asi-mileze în patru ani de studiu.Dar nu acum... cã urmeazã sãr-bãtorile pascale ºi nu prea arenimeni chef de calcule matema-tice sau de comentarii pe text,dupã caz. Aºa cã din cele douãluni mai rãmân vreo patru sãp-tãmâni la dispoziþie ºi uite-aºa,în varã, rezultatele se vor învârtitot în jurul acestor procente. ªinu, nu doar cadrele didacticevor purta vinã pentru aceste si-tuaþii. Este clar cã ºi elevii suntgreu sau poate imposibil de con-trolat, dar atunci care mai esterolul sistemului de învãþãmânt.Tot auzim de mãsuri ce vor filuate, de lucruri care musai tre-buie fãcute pentru a schimbaactuala situaþie. Întrebarea estece fel de mãsuri, care sunt ace-le lucruri ºi cine este responsa-bil cu aceste schimbãri? Rãmâ-ne de vãzut care va fi efectulacestor pregãtiri suplimentare,câþi elevi vor participa ºi cu ceidei, mãsuri sau cu orice altãformã de lucru vin dascãlii pen-tru a se îmbunãtãþi procentul depromovabilitate. În rest, pro-gram lejer la clasã, cã, deh, vinevacanþa!

Profesorii dau din colþîn colþ dupã ce elevii aufãcut-o de oaie la simulãri


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Arhiepiscopia Râmniculuiorganizeazã examen de

selecþionare pentrutransferarea preoþilor la

parohiile din mediul urban

Urmare hotãrârii Perma-nenþei ConsiliuluiEparhial, Arhiepiscopia

Râmnicului organizeazã, în zi-lele de 9, 10 ºi 11 mai, Exame-nul de selecþionare pentru trans-ferarea preoþilor la parohiile dinmediul urban.

Examenul este organizat înconformitate cu prevederile Ghi-dului privind numirea ºi trans-ferarea clerului la parohii, apro-bat prin hotãrârea Sfântului Si-nod al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne nr. 5504 din 23 iulie 2011.

Condiþiile necesare în vede-rea înscrierii sunt:

1. Calificativul Foarte Bine(nota 8,51- 9,50) sau Excepþio-nal (nota 9,50 - 10.00), rezultatdin media de absolvire a studii-lor (ultima ºcoalã absolvitã),media ultimului grad profesio-nal absolvit (definitivat, gradulII sau gradul I) ºi media notãri-lor administrative pe ultimii 5ani; toate mediile sunt adunateºi împãrþite la 3;

2. Cinci ani vechime în preo-þie;

3. Lipsa impedimentelor ca-nonice ºi a sancþiunilor discipli-nare în ultimii cinci ani.

Examenul de selecþionareconstã din:

1. Memoriu asupra activitãþiipastorale, misionare ºi gospodã-reºti, desfãºurate în ultimii cinciani, avizat de protopop ºi apro-bat de Chiriarhul locului, careapoi va fi prezentat oral ºi în faþacomisiei ºi notat de aceasta;

2. O probã scrisã cu subiectstabilit de comisie, din dome-niul Teologiei dogmatice, alTeologiei morale, al Teologieipastorale, al Îndrumãrilor mi-sionare ºi al Dreptului canonicortodox, administraþiei ºi legis-laþiei bisericeºti, care sã facãdovada cunoºtinþelor candida-tului în probleme actuale depastoraþie;

3. O probã oralã de predicã ºicatehezã (30-45 minute);

4. O probã de slujire în bise-ricã.

Media generalã de promova-re a examenului este de mini-mum 8,51 ºi este calculatã dinmedia celor patru probe.

Actele necesare pentru în-scrierea la examenul de selec-þionare a preoþilor pentru trans-ferarea la parohiile din mediulurban ºi Metodologia examenu-lui de selecþionare a preoþilorpentru transferarea la parohii-le din mediul urban sunt pre-zentate în documentele ataºatemai jos.


13ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Forfotã mare la început delunã, în mai toate labora-toarele de analize medi-

cale din Craiova! Se întâmplãacest lucru pentru cã analizedecontate se fac doar în prime-le trei-patru zile din lunã ºi doardacã pacientul a avut grijã sã îºifacã o programare cu o lunã îna-inte. De exemplu, de azi înain-te, pentru luna aprilie, doljeniicare au nevoie de un astfel de

Teoretic ºi conform raportãrilor Casei de Asigu-rãri de Sãnãtate Dolj, doljenii nu o duc delocrãu când vine vorba despre decontarea analize-lor medicale. Practic, cei care au nevoie de unasemenea serviciu continuã sã se înhame la oadevãratã luptã pentru a prinde un loc disponi-bil în acest sens. Laboratoarele din Craiova auplafon limitat, iar cei care nu sunt pe fazã sãºtie în ce zi din lunã pot suna pentru programa-re, pot reveni pentru analize abia luna viitoare.Dacã situaþia ºi starea de sãnãtate îi obligã,pacienþii sunt obligaþi sã scoatã bani din buzu-nar, caz în care nu mai este nevoie de nicioprogramare. În raportãri ºi statistici totul esteroz, motiv pentru care lucrurile vor continua caºi pânã acum: teoretic stãm bine la capitolulanalize decontate, practic de acest serviciubeneficiazã doar cine poate.

serviciu, nu mai au cum sã îºifac analize decontate.

Plafon foarte mic,comparativ cunevoile pacientului

Plafonul aferent lunii în curss-a epuizat, singura ºansã fiindo programare pentru luna mai.Dar nici acest procedeu nu esteunul simplu. Pacienþii trebuie sãºtie cã laboratoarele ºi-au sta-bilit anumite zile din lunã când

pacienþii pot suna sau se potdeplasa personal pentru a-ºiface programare în vedereaefectuãrii gratuite a analizelorde care au nevoie. Se întâmplãacest lucru întrucât plafonul lu-nar alocat acestui tip de servi-ciu medical se epuizeazã în câ-teva zile. Abia dupã ce prindeun loc în acest sens, pacientulrevine la medicul de familiepentru a-i elibera bilet de trimi-tere. Dar nu oricând, pentru cãtrebuie sã se prezinte la un la-borator de analize medicale întermen de 10 zile de la data pre-scrierii biletului.

Zile ºi interval orarstabilitecu exactitate

Încercãrile noastre de a vorbicu reprezentanþii laboratoarelemedicale din Craiova confirmãexact problema semnalatã dedoljeni. Unde nu mai sunt lo-curi, întrucât plafonul a fostdepãºit, se recomandã sã se re-vinã cu un nou apel... luna vii-toare. Unde nu am nimerit ziuaºi intervalul orar când se facprogramãri, ni s-a specificatcând sã revenim cu telefonul.

„Am fãcut deja programãrilepentru aprilie în data de 15 mar-tie a.c. ºi nu mai avem plafon.Reveniþi cu un telefon pentru unloc în mai. Þinând cont cã 15aprilie picã sâmbãtã, înainte dePaºte, sã sunaþi pe 14 aprilie”, afost rãspunsul unuia dintre la-boratoarele craiovene.

Portiþa cãtre SpitalulJudeþean Craiova

O variantã ceva mai bunãpentru doljenii care nu îºi per-mit sã plãteascã analizele me-dicale este laboratorul Spitalu-lui Judeþean de Urgenþã Craio-va. Aici, fie ai noroc sã prinziplafon mai toatã luna, întrucâtse terminã în ultima sãptãmânã,fie medicul îþi face internare deo zi ºi astfel situaþia se rezolvãmai uºor. Cei care nu se inter-neazã trebuie sã vinã cu biletulde trimitere ºi cardul de sãnãta-te ºi sã facã înainte o programa-re. Totodatã, doljenii mai auvarianta spitalizãrilor de zi saucontinue, efectuate în oricaredin unitãþile sanitare cu paturidin judeþ, doar dacã mediculconsiderã cã este absolut nece-sar acest lucru. „Înveþi sã te des-curci cum poþi. Trebuie neapã-rat sã fac niºte analize care cos-tã peste 1.200 de lei, plus cã maitrebuie ºi un tomograf. Eu suntpensionar ºi am aproape 1.000de lei. Noroc cã am vorbit cu onepoatã ºi merg sã mã internez,o zi, douã, sã vãd ce rezolv.Dacã nu ai vreo pilã ceva, moricu zile”, a povestit un pacientaflat pe holurile spitalului cra-iovean.

„În douã ore putemtermina plafonul”

Lucrurile s-au complicat maimult din punct de vedere al de-contãrii analizelor medicale,dupã ce numãrul acestor unitãþia înregistrat o creºtere. În utli-mii doi ani, la aproape fiecarecolþ de stradã a rãsãrit câte unlaborator, suma de la CAS Doljîmpãrþindu-se între acestea,

ceea ce duce la plafon mai micpentru fiecare în parte. „Cânderam mai puþine laboratoare,fãceam ºi atunci programãri, darnu era nebunia de azi. În douãore putem termina plafonul.Aici s-a ajuns. Sunt multe labo-ratoare ºi de aceea a scãzut ºisuma pentru fiecare unitate.Autoritãþile ar trebui sã îºi deaseama cam câte analize suntnecesare pentru judeþ, în func-þie de experienþa de pânã acum,ºi sã cearã o mãrire a plafonu-lui pentru acest serviciu”, a ex-plicat reprezentantul unui labo-rator medical din Craioviþa.

„Ne mai întreabãdacã pot achitaîn tranºe, ceea cela noi nu se poate”

Constrânºi de situaþie, dolje-nii îºi verificã starea de sãnã-tate ºi contracost. Tarifele nusunt deloc mici, existând cazuricând pacienþii se împrumutã sãîºi facã un set de analize. „Oa-menii vin, se intereseazã câtcostã ºi dacã sumele sar de1.300 sau 1.500 de lei, în func-þie de complexitate, revin dupãce se împrumutã. Am avut pen-sionari care au luat din C.A.R.-uri sau salariaþi care au fãcutîmprumuri din acelea la tot fe-lul de firme din domeniu. Nemai întreabã dacã pot achita întranºe, ceea ce la noi nu se poa-te”, a completat asistentul me-dical.

Atenþie la dataprescrierii biletuluide trimitere!

Normele de aplicare a Con-tractului-cadru prevãd un anu-mit termen de valabilitate pen-tru biletele de trimitere la in-vestigaþii paraclinice (analizede laborator, ecografii, radio-grafii), termen care variazã înfuncþie de boalã. Pentru diabetºi afecþiunile oncologice vala-bilitatea biletului este de 90 dezile calendaristice de la emite-rea lui. Cei care suferã de alteboli cronice pot utiliza biletulîn intervalul de timp de 60 dezile. Pentru restul afecþiunilor,termenul de valabilitate este de30 de zile. Dar tot normelespun cã, dupã ce a primit bile-tul, pacientul este obligat sã seprezinte cu el la unul din labo-ratoare în termen de 10 zile dela data prescrierii, pentru a nu-ºi pierde valabilitatea.

Împrumuturi sausolicitãri pentruplata în rate aanalizelor medicale


















14ADMINISTRAÞIE

SC APAVIL SA – CentruExploatare Vest a desfãºurat însãptãmâna 20 – 24 martie 2017o serie de activitãþi în întreagaarie de operare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate 2 avarii la reþea-ua de apã pe Calea lui Traiandin oraºul Bãbeni ºi în comunaPãuºeºti.

PROBLEME PUNCTUA-LE . Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord din BãileGovora ºi Buneºti;

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele la staþiile de repompa-re Nicolae Bãlcescu ºi ªirinea-

Activitate intensã la Apavil Centru Vestsa;

- s-au executat lucrãri deschimbare piese defecte branºa-mente apã în satele Teiuºu ºiRãpãneºti din comuna Buneºti,Buzdugan, Talvaci ºi Vãleni dincomuna Pãuºeºti, Guriºoara dincomuna Mihãeºti ºi pe strãzileTudor Vladimirescu, Pieþii,Mãrãºti ºi Viorelelor din oraºulBãile Govora;

- s-a trecut la spãlarea reþeleide apã potabilã din satul Rãpã-neºti, comuna Buneºti;

- s-a igienizat ºi asigurat zonade protecþie sanitarã la rezervo-rul de înmagazinare apã Pala-gine din oraºul Bãile Govora;

- s-a urmãrit în permanenþã

funcþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti-Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile deepurare de la Mihãeºti ºi Bu-neºti ºi a staþiilor de repomparedin Pãuºeºti-Otãsãu ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti-Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), astaþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, a staþiei de apã ªirineasa ºi

a staþiilor de epurare ªirineasaºi Slãviteºti, a staþiilor de pom-pare ºi repompare apã potabilãSP1 – Romani, SP2 – Pãdureþudin oraºul Bãbeni;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi– Rotãreºti (comuna NicolaeBãlcescu);

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderi

de apã;- s-au mutat materialele, scu-

lele ºi uneltele formaþiei de in-tervenþie, de la vechiul sediusituat pe strada Dragoº Vrâncea-nu, la noul sediu din cadrul sta-þiei de epurare ape uzate Bãbeni;

- s-au înlocuit robineþi defecþiîn comunele ªirineasa ºi Nico-lae Bãlcescu, precum ºi în ora-ºul Bãbeni.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometreîn toata aria de operare, acolounde acestea nu corespundeaudin punct de vedere metrolo-gic sau erau deteriorate.

Aleºii slãtineni auvotat cu ceva timp înurmã, în ºedinþãextraordinarã, stu-diul de fezabilitatepentru un viitor sediual Primãriei Slatina.Investiþia se va ridicala 5 milioane de euroºi se doreºte a ficonstruitã prin PNDL.Edilul Emil Moþ adepus proiectul înultima zi în care semai puteau depuneproiectele în vedereafinanþãrii.

de Mihaela Bobaru

Primãrie cu etaj ºimulþi metri pãtraþi

Consilierii slãtineni auaprobat proiectul„Studiul de fezabilita-

te/Documentaþie de aprobare aLucrãrilor de Intervenþie, darºi indicatorii tehnico-econo-mici pentru investiþia «Moder-nizare ºi extindere sediu admi-nistrativ Primãria Municipiu-lui Slatina, strada Mihail Ko-gãlniceanu, nr. 1, municipiulSlatina, judeþul Olt»“. Execu-tivul slãtinean a ales sã depu-nã la Ministerul Dezvoltãrii,chiar în ultima zi, proiectulpentru a primi finanþare în ca-drul Programului Naþional deDezvoltare Localã (PNDL).Proiectul presupune realizareaunei clãdiri cu o suprafaþã de1.820 mp, cu subsol, demisol,parter ºi etaj. Noul sediu va fiamplasat chiar în actuala curtea primãriei, din strada Mihail

Bufet pentruangajaþi ºi 50 delocuri de parcare

Valoarea totalã a investiþieise ridicã, potrivit proiectuluidepus la Ministerul Dezvoltã-rii ºi Fondurilor Europene, la23.106.600 de lei cu TVA,echivalentul a aproximativcinci milioane de euro. Dinaceºti bani, 18.057.925 repre-zintã valoarea lucrãrilor deconstrucþii-montaj care, con-form proiectului, ar trebui rea-lizate în decursul a 24 de luni.Potrivit indicatorilor tehnici ai

investiþiei, aºa cum au fost pre-zentaþi în proiect, viitorul se-diu al administraþiei slãtineneva avea regimul de înãlþime DS+P+E – clãdire existentã mo-nument istoric ºi S+DS+P+E –clãdire nou propusã. Zona vafi sistematizatã pe vertical, fi-ind construite în jur o serie delocuri de parcare ºi alei pieto-nale. Pentru parcare se va asi-gura un numãr de minimumzece locuri pentru vizitatori ºide 40 de locuri pentru perso-nal, pentru vizitatori asigurân-du-se la nivelul terenului, iarpentru personal atât la nivelulterenului, cât ºi în subsol, înfuncþie de soluþia adoptatã.Noul sediu va avea o capacita-te funcþionalã pentru un numãrde birouri necesare activitãþii a130-170 de persoane,birouri cevor fi configurate astfel încâtsã asigure o repartizare pe de-partamente cu birouri tip «openspace» ºi individuale pentruºefii de departamente ºi birouripentru aparatul de conducere.Totodatã, se va asigura o salãde consiliu cu o capacitate de90-100 persoane, o zonã de bu-fet pentru angajaþi de 50 per-soane ºi un spaþiu pentru rela-þii cu publicul de minimum optbirouri. Pentru a face funcþio-nal spaþiul fãrã cheltuieli preamari cu utilitãþile, se vor imple-menta soluþii ºi tehnologii verziprecum panouri solare, pompede cãldurã ºi alte asemenea.

Kogãlniceanu, nr. 1., pe ampla-samentul actualelor garaje ºimagazii. Autoritãþile slãtinenesusþin cã nu se va renunþa la ac-tualul sediu, o clãdire monu-ment-istoric. Acesta urmeazãsã-ºi pãstreze funcþia de „reperarhitectural al zonei ºi ca ele-ment de reprezentare ºi de pro-tocol al instituþiei administrati-ve, dupã cum se menþioneazã înexpunerea de motive a proiec-tului. Conform aceluiaºi docu-ment, în noul sediu vor fi adusedirecþiile ºi serviciile „exilate“ce îºi desfãºoarã activitatea îndiverse puncte ale Slatinei.

„Am speranþe maricã vor fi aprobate“

Proiectul a fost depus sprefinanþare de Primãria Slatinala Ministerul Dezvoltãrii, alã-turi de alte douã proiecte deanvergurã ce prevãd moderni-zarea ºi consolidarea varian-tei Oituz ºi construirea, laColegiul Naþional ,,Radu Gre-ceanu” a unui corp nou de clã-dire pe amplasamentul actua-lului corp cunoscut drept„Bastilia“. Valoarea totalã acelor trei proiecte se ridicã la74 de milioane de lei, dupãcum a preciziat primarul EmilMoþ. El ºi-a a exprimat spe-ranþa cã toate aceste proiectevor primi finanþarea. „În pre-zent, nu putem sã vorbimefectiv de începerea vreuneilucrãri, sã se înþeleagã foarteclar. S-au aprobat studiile defezabilitate, indicatorii tehni-co-economici. Nu e vorba deînceperea vreunei lucrãri mâi-ne, peste douã luni sau pesteun an“, a spus primarul, men-þionând însã cã, având în ve-dere ºi faptul cã judeþul Olt areun secretar de stat în minister,se sperã cã toate cele trei pro-iecte vor fi pe lista celor pen-tru care se alocã fonduri. Vãdaþi seama cã am speranþemari, normal cã am discutat“,a precizat Emil Moþ, la între-barea legatã de posibilul spri-jin pe care ar putea sã-l pri-meascã din partea demnitari-lor olteni.

„Lista proiectelor înaintatede primarii din toatã þara, pen-tru care se va decide în celedin urmã finanþarea, va fianunþatã cel mai probabil încursul acestei luni”, a maispus primarul Slatinei, EmilMoþ. Atunci se va ºti ce pro-iecte vor fi demarate ºi cândvor putea fi gata.

Primãria Slatina vrea,,casã nouã” demilioane de euro


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

prinde adversarul, cum consi-derã Ciprian. Pentru cã, dupãce s-a prins ºi a redus din dife-renþã, CSU a mai primit douã,în aceeaºi manierã. Sâmbãtã, 1aprilie, fãrã glumã, a fost ziuaîn care s-a vãzut, altfel decâtpânã în prezent, diferenþa din-tre olteni ºi ardeleni. La vremeacând meciurile din play-off s-au încins deja, viºiniii lui Mi-riuþã, ne place sau nu ne place,se aflã cu un cap valoric pestealb-albaºtrii lui Mulþescu, dacãnu ºi peste ceilalþi. Surprinzã-tor pentru aceastã echipã careîn turul campionatului înota înjosul apei. Situaþia financiarã,atmosfera de lucru, fãrã artico-le de presã, fãrã scandaluri, se-lecþia jucãtorilor, metodele deantrenament ale lui Vasile Mi-riuþã, toate astea i-au adus undesunt. Alãturi de Astra, CFR esteo echipã solidã, de talie euro-peanã, greu de îngenuncheat (ºitotuºi aflatã în insolvenþã). Areºi CSU Craiova jucãtori de vi-tezã, de combinaþii, care, aspus-o Contra, pot oricând facelegea. A eliminat-o pe Dinamodin Cupã, iar CFR-ului, în se-zonul regulat, i-a smuls patrupuncte. Mai nou, dar asta-i si-tuaþia, Mulþescu se plânge dincauza ratãrilor. E ca ºi cum me-dicul îºi mustrã pacientul pen-tru cã e bolnav. Mai puþinã pre-siune (pe rezultate, pe transfe-ruri) ar fi de dorit. ªi mai puþinzgomot pentru nimic. Sanctasimplicitas, dacã ai ceva cu ad-versarul de-o viaþã, bate-l pe te-ren. Nu cu portavocea, nu culauda de sine.

Cu toatã dragostea, vor-ba lui Chirieac, iubito-rul de þarã colonialã.

Cu toatã dragostea, antrenori,jucãtori, public ”exilat” la Pi-teºti sau rãmas special acasãpentru CSU Craiova – CFRCluj. E adevãrat, Miriuþã ºi aisãi au avut o zi în plus de odih-nã. De odihnã pe drum. Con-teazã în fotbal ºi o jumãtate dezi. Pe urmã, nu e CSU Craiovasingura echipã din lume care ia4-1. Marele PSG, campioanade necontestat a Franþei, dupãce se impusese cu 4-0, a înca-sat 6-1 de la Barcelona, la caretrage cu ochiul Ivan cel perlat.Insuficient, tizu. Ai penalty cuAtletico sau Real. Ce faci, cericlemenþã antrenorului? Sã nudramatizãm, ai noºtri chiar aufost sacrificaþi în sfertul de fi-nalã din Cupa României cu Di-namo ºi Haþegan, arbitrul care,în ultimele patru sezoane, a sã-vârºit 10 greºeli majore pro-Di-namo, doar una împotrivã. Daro echipã hârºâitã nu se nãpus-teºte în cealaltã jumãtate de te-ren, neglijând apãrarea. Toatecele patru goluri ale clujenilor,dintre ei excelând Deac, au fostmarcate pe contraatac. Impli-cit, pe erori în defensivã, deplasament, de marcaj, de aten-þie. Elevul lui Miriuþã l-a im-presionat ºi pe Daum, care, sevede treaba, acum l-a urmãritºi se laudã cã îl va urmãri încontinuare (dar mai e puþin ºise terminã preliminariile). Di-ferenþa de pe tabelã nu au fã-cut-o primele douã goluri în-scrise la repezealã, pânã nu se

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

1-4, sã nu dramatizãm

Închiriez spaþiu comer-cial de 145 mp interior+1 loc parcare + teren înfaþã (80 mp terasã) înRm. Vâlcea, pe B-dulDem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de odeschidere la stradaprincipalã, închis cutâmplãrie PVC cu gea-muri termopan ºi dotãriprecum încãlzire înpodea, coº ºi tubulaturãpânã deasupra blocului,trase fire pentru panourisolare, alimentare cuapã, canalizare, grupurisanitare delimitate,curent electric trifazic,acces secundar, centra-lã termicã, pretabilpentru orice tip deactivitate.Cost închiriere lunar1.000 EURO.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Situaþie-limitã într-ocomunitate din jude-þul Vâlcea. O parte dinbunurile PrimãrieiLãcusteni au fostscoase la licitaþie decãtre Fisc. Adminis-traþia localã are dereturnat aproape 9milioane de lei, banieuropeni, pe un pro-iect de apã ºi canali-zare ce a fost prostexecutat. De aseme-nea, au fost blocate ºiconturile instituþiei.

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

DNA ancheteazãceva…

Direcþia Naþionalã Anti-corupþie a solicitat, sãptãmâ-na trecutã, documente de laConsiliul Judeþean Vâlcea.CJ-ul le-a trimis cu duba, cecoincidenþã! Ancheta nu vi-zeazã activitatea actualeiconduceri.

Pe 21 aprilie,licitaþie pentruMotel Capela

Se scoate la licitaþie Mo-telul Capela, precum ºi te-renul aferent, în suprafaþã de8.844,24 mp. Dupã niºteeludãri, s-a aflat, în sfârºit,suma de pornire a licitaþiei:8.594.343 lei. Licitaþia vaavea loc în ziua de21.04.2017, ora 12.00, laFocºani, str. Tudor Vladimi-rescu, Nr.1, Bl.1, Sc1, ap.3.Contact : Bordea ªtefan, te-lefon 0237.626.440,0723.327.041. Dãm acesteamãnunte pentru cã mai vorºi alþii, poate! Deocamdatã,se zvoneºte cã interesaþi sãcumpere localul, altãdatãcelebru, acum ruinã, dar cuun potenþial enorm, ar fiMaria Tudor, precum ºi pro-prietarii lanþului de restau-rante OK.

Servcetîn faliment

Servcet SA, o anexã aCET Govora, ºi-a dat ob-ºtescul sfârºit sãptãmânatrecutã, intrând în faliment.Majoritatea personalului afost transferatã la PrelcetSA, o altã anexã. Mãsuraface parte din planul admi-nistratorului judiciar de re-

structurare ºi reorganizare aCET.

Prefect nou,dupã 13 aprilie

Numit prefect al judeþuluiVâlcea în data de 22 martie2017, Florian Marin va fiinstalat dupã 13 aprilie a.c.,când lui Radu Renga îi ex-pirã 12 luni de mandat. Po-trivit legii, principiul mobi-litãþii prefecþilor se aplicã odatã pe an.

Cum poate ajungeNedelcu de laDrãgãºani cevamare la PNL

Administratorul public almunicipiului Drãgãºani,Mihai – Adrian Sanda, spu-ne cã va candida la preºe-dinþia PNL Vâlcea. Ei, uite-aºa, ºeful ºi ruda sa, prima-rul PSD, Cristian Nedelcu(foto), ar putea ajunge co-preºedinte, din umbrã, al or-ganizaþiei judeþene liberale(!!!). Cum sã nu îi fie sfã-tuitor lui Sanda într-o misi-une atât de grea, se poate?

Publ

icita

te

Primãrie din Vâlcea, executatã silit dincauza unei lucrãri pe bani europeni

de Marielena Popa

Primarul nu poateanticipa ieºirea dinaceastã situaþie

Printre bunurile scoase lalicitaþie se aflã tractorulprimãriei, remorca, be-

toniera, plugul de deszãpezire,un automobil, un xerox ºi unfrigider, potrivit primarului dinLãcusteni, Cosmin Bocºaru.

“Dincolo de faptul cã nu maiputem accesa fonduri europe-ne, aceastã mãsurã stopeazã,practic, pentru 20 de ani, bu-getul de investiþii al localitã-þii. Nu pot anticipa care poatefi ieºirea din impas”, a decla-

rat primarul.

Constructorul, firmavâlceanã Vicexpert

Investiþia “Alimentare cuapã, canalizare ºi epurare apeuzate în comuna Lãcusteni, Ju-deþul Vâlcea” a debutat în anul2008. Atât proiectul cât ºi lu-crãrile au fost efectuate în pe-rioada 2009-2011 de firma Vi-cexpert SRL, care a lucrat de-ficitar. În 2013, fostul primar,Marin Puchin, acuza grave de-ficienþe de la calitate care ge-nerau avarii repetate pe reþea-ua de alimentare cu apã. La oraactualã, reþeaua funcþioneazã cuprobleme, la ea fiind branºatecirca 250 de locuinþe.

BugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniBugeBugeBugeBugeBugetul de intul de intul de intul de intul de invvvvvesesesesestiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentrtiţii, blocat pentru 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de aniu 20 de ani

Amãnunte Naþional- Liberalã · „Phoenix“ a decis sã o „împartã“ cu subalternii. de...

Documents

Transcript of Amãnunte Naþional- Liberalã · „Phoenix“ a decis sã o „împartã“ cu subalternii. de...