I Drual DINTR-A ;APTEA - cdn4.libris.ro Dima dintr-a saptea...Plecarea la scoald MAine se deschid...
Transcript of I Drual DINTR-A ;APTEA - cdn4.libris.ro Dima dintr-a saptea...Plecarea la scoald MAine se deschid...
tI ercvuL Drual
DINTR-A;APTEA
SERIE DE AUTOR
MII.IAIL DRUMTS
AEDITURAART
Redactor : Lavinia Ciovici
T.hrror.d".,o, : Angela Ardeleanu
Coperti: Alexandru Da;
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Romlniei
Drumeq, Mihail"'*ti"J pi-a dintr-a gaptea / Mihail Drumeg' -Bucureqti t tst,ZQl4
ISBN 978-606 -7 10-06r'7
821.r35.1-3r
Partea int,ii.
@ Ediura ART' 2014, pentru prezenta edigie
Plecarea la scoald
MAine se deschid gcolile. Nu cred s5. fi asteptat cinevaziua asta ca mine. Noaptea, care trebuie sl-i faci loc pepimAnt, rimAne albi. Nu pot si inchid ochii. Un frnment,o neribdare ciudati imi frxi somnul. CXnd zorile surAd
la ferestre, sar din asternur gi primul meu gind e si aflucAt e ceasul. Pendula, draga mea prieteni, mi l-a ghicit.Bate patru lovituri sonore, prelungr, care risuniprin toatifiinta mea. Peste o orl plec cu rata la Craiova.
Toti ai casei s -autrezit.in sufragerie, ceaiul mi agteap-
ti fierbinre. il sorb in grabi. Mama, care imi pregltegtede trei zile bagajele, tot mai gisegte cAte ceva de pus. Eingrijoratl gi tristi, de parcl m-as duce la rizboi. imi dA
rrrereu sfaturi cum si mi pizesc de riceali, de colegi riiiri de altele.
Vine gi tata. Mama ii spune :
- Stroe, trebuie neaplrat sivorbegti cu directorul sl-ls upravegheze indeaproape.
Thta incuviinEeazi. tilcut. Pare cam plictisit de arAtea
$tlruinre. il.unoagte pe directorul liceului, au fost colegitlc facultate. Asta nu-i rlu deloc.
Cobor in currea casei. Afari e ricoare gi umed. Simtrrn fior de gheagi prin sira spinlrii. inci nu s-a cripat der.irri. Vizduhul e o umbri deasi care topegte zirile. Dealul
MihailDrumeg
din spatele casei arati ca o matahali apocalipticl' gata se
se nipusteasci asuPra mea'
Grivei, dullul, risare deodati ca din plmint' se guduri
si ,-. .o pi.ioarele pe mine' il cert' dar lui nu-i pasi' O
;t*il;J;;* "srJau' risfbsat' Alerg dupiel' fhrl si-l
;;?.i#"oioii-i p"'e bine de joaci'r-aq luacu mine
la orag, dar nu se Poate' E in stare si sfAgie oamenii de
".ot,'tnfU"rtcul, cici nu Prea gde multe' - r..
Mi abat pe la grajd' Mog Ionigi a scos trasura oln
9rp;;;.;.; inhini caii 9i pufhie tacticos din lulea'
- Buni dimineaga, mogule!
- Mulgumim dumitale"' Te sculagi cu noaptea-n
cap, ai?"""1a. si fac, moq lonigi? Tiebuie si mi duc la gcoali'
- Hei, domniqorule' e buni invigitura' Pe vremea
mea nu se Pomenea de aga ceva' , ..
Grivei nu se asdmplri' Larri mereu Ia caii care se spe-
rie gi azvArli cu Picioarele'---
- Marg d-aici, jigodie ! ilgonegte mosJonign'
Pe urmi, uage trisura in fa;a intririi' Coboari 9i taa'
insogit de mama'
Grig, n-ai uitat nimic?
- Nu]miicuqi!imi iao remas-bun' Ea mi tmbrigigeazi gi-;i Eterge pe
furig lacrimile, si n-o vadi mta' imi spune la ureche '
- Si'mi scrii, Grig, in fiecare sipdmAni' $i feregte-te
si nu ricegti.
ii frglduiesc totul' ba imi pun in minte si-i scriu de
d";;; pe siptimAni' Simt cum imi strecoari ceva in
buzunar. Trebuie si fie niscai binigori'
inainte dt " pttt"' ^i
pune si-mi fac cruce 9i imi infr-
goari un gal in jurul gAtului'
Eleuul Dina dintl-a {aptea
Pornim. Flutur badsta. Mama face la fel. Grivei latri gi
se catiri pe garduri, dar nu le poate siri: sunt prea inalte.De la Dimegti pAni la oras e cale de cAteva ceasuri.
Am bitut-o de multe ori. Mi-a plicut intotdeauna, maiales cAnd e vreme buni. $i ziua de azi arati,a fi frumoasi.
Nu vorbim nimic. E ciudat lucrul ista, dar cu tara nurni pricep si vorbesc. Daci nu mi intreabi, nu gtiu ce sL-ispun, nu-mi vine nimic in minte. Poate din cauzd. cd. e
rece, inchis, ca un diplomat. Mi contrazice mereu, dinte miri ce,-opunAndu-mi argumente pe care nu i le potristurna... in logici, e foarre t"t., ro -ipot misura cu el.
Orice-i spun, parci ar fi o prostie care trebuie doborAtl.'lbt mai bine-i si nu vorbim. Asa am rigaz si. fiu mai multin tovirlgia gAndurilor mele.
Sunt vesel. Pentru mine incepe o viagi noui, necunoslcuti.. Cu gcoala mea e o poveste intreagi. Primele douiclase gimnaziale le-am trecut, in particular, la Londra. Atreia am dar-o la Geneva, unde ne-am murat dupi aceea.
A paua am isprlvit-o - rot ca pregitir in particular - lallucuregti, iar a cincea gi a sasea, la Paris.
in timpul invigiturii, m-a ajutat mama, iar Ia mare-rnatici, fiindc; nu se pricepea, mi-a luat preparatori cAndcnglezi, cilndfrancezi, dupi cum gisea. Pe la inceputulvcrii, ne-am intors in gari, instalAndu-ne la Dimegti; dupictt am inteles, penrru mai muhi vreme.
Mama ar fi vrur si dau ;i clasa a VII-a tot in particular,
;i chiar imi glsise un preparator, dar tata s-a impotrivit. Elstrstinea cl-i mai bine sI urmez la zi, si mi obignuiesc qi
crr si triiesc in lume, nu legat toati ziua de fustele mamei.Din cauza asta piringii s-au cerrar. CAteva siptimAni
rrrr si-au vorbit deloc. in cele din urmi, mama n-a avurincotro gi a trebuit sI se supuni. Mai ales cI, de rAndul.recsta, nici eu nu-i dideam dreptate.
10 MihailDrume;
Citeodati mi apuci o nelinigte ciudad' Cum o fi sI
"t*;;i;;lal i^ii"tnipui citrebuie si fie.tare plicut'
i";;;;td, tebucuri de liberrate' in al doilea rand' iqi
fJ pri"t".ri .Agi vrei 9i, mai ales' te plimbi nesupravegheat
o.,*d" "i
pofti. E pugin lucru? Pentru mine asti-variera
: #;;il;Jpi;;in orae singur dl capul meu' in
,fargit, imi trec prin ^int" o grimadi de lucruri'
-;;;. ora gi mai bine dJdcere' taa mi intreabi:
- Ti-. ricoare, Grigore ?
-Nu.Ticem din nou, fiecare cu gAndurile lui' Mi uit cum
iese soarele de sub pimint. E rogu ca arama topiti; toati
;;;;;" ..t din lurul lui s-a aprins 9i arde mocnit cailra'
.n"wu,a"r'"lseumpledeluminiproaspatigicaldi.M[,irn, irrrrior"a, mAndru 9i atAt de mare' incAt nu mai incap
;; ;i;.. Mi dor ochiid" atAta strilucire' intorc capul'
uite ci gi caii au simgit ceva' pentru ci indeamni la drum
mai sprinteni 9i mai voiogi' i{lti "" prind de ":::t^:1*,o"r"i. se ridici de-o suligi pe cer' Acum nu mai e rosu' ct
;;;;;rgintul uio, it"at nu pogi si te uiqi la el mai
mult de o cliPi.^^^ Trl."- prin pidurea Cotmeana' Un iepure q\negte
dinu-un tufig, ne taie scurt calea 9i se face nevizul Mog
Ionigi resare de Pe caPri: - . .-
- Pii! Cum de n-avusei o flinti' ci-i ficeam de Peffe-
canie!
Tata nu se clintegte, rimAne ticut 9i nepisitor' parcl
nu s-ar fi intAmPlat nimic'
Mi uit la copacii care gin tovirigie ;oselei' Sunt rigti 9i
"r urugrf.n..o .l f'o""ti" lor au inceput sl rugineasci 9i
t"J" ."a moarte la poalele lor ca intr-un gintirim'
Eleuul Dina dintr-a fa?tea 1l
Las capul ugor pe spate, sprijinir de pernele tri.surii.Apoi inchid pleoapele gi mi cufund in lumea visurilormele. Ea nu seaminl deloc cu viaga searbidipe care o duc.
Vreau s5. mi gAndesc Ia Alina. E departe de mine, nu;tie ce dor mi-i de ea...
Mi las in voia inchipuirii 9i retriiesc imprejuririle atAtde minunate in care am cunoscut-o...
Alina Barbu
in rr"ta asra, nu mult dupl intoarcerea noastri de IaI)aris, am plecat cu mama la Bucuregti, cici voia si se araterrr.rui medic.
in tren am inrar intr-un compartiment de clasa intAi,rrnde mai era o doamni pe care mama o cunoqtea. [Jntirnp am ascultar conversagia celor doui prietene, darrn-am plictisit curind. VrAnd sI citesc ceva ca si-mi omorrirnpul, m-am ridicat sI umblu in servieti unde ayeam olcvisti. literari. in clipa aceea, am zilrft o carte rezemati.lc peretele canapelei. Am luat-o in mAnI gi m-am uitat laritlu. Era o carte frantuzeasci, din colecgia ,,Nelson": Zel)isciple de Paul Bourger.
Am intrebat-o politicos pe doamna din comparti-nlcllt:
- Este cartea dumneavoastri?
- Nu-i a mea... mi-a rispuns. Se vede ci a uitat-o untlnrir care a coborAt la Piatra-Oh.
Norocul meu!M-am asezat din nou si m-am apucar si risfoiesc
r,,rnanul. Dintre file a lunecat deodati o forografie dern:irimea unei clrti postale, infbgigAnd-o pe cAntireata
12 MihailDrumeq
Alina Barbu \n Tiauiata'Pe dos erau citeva rA'nduri' cu
r* *ut"", fi dt"o'do""t de femeie risfbgad:""""n;ry"Ll'meu
Grig' 1te ueci a ta' Alina'
Am tresirit, inspiimAntat de aceasti descoperire'
Didusem, fhri si vreau' Peste o"1n1tt secret' Pe urmi'
;]il";;r,li p. tt il thtt"" tot Grig' ca pe mine' Uite'
;il;;i;;;;;""'ltit .''o'*"i eu si-dau peste dedicaqia
"tr", l'" tt cind mie mi-ar fi adresat-o Alina"'
'"' ol-^tt
"trat lacom la fotografie 9i nu mi situram pn-
vind-o: inalti', mlidioasi cJo trestie' cu pirul 9i ochii
".gtt. S"tiJ.", 91 pt faga ei se lisase ofumini' totuna cu
farmecul. Parci fusese intr-adins creat|Pegusrul meu' O
.;"d#;;-a rescoht;;o revoltl: dt tt no sunt eu Grig
acela?... Ag fi iubit-o *t'l'' "9
fi fbcut orice pentru ea' Nu
. d;#; '" * i"U""ttoo ci''ntlreagi celebrl ca Alina'
Te'ar invidia roqi p'ittJJigi tot'o""iii' iar celelalte fete
ar criPa de ciudi' r , ^ )-^-,,CAnd voi ajunge student' voi face pe dracl;n patru sa
devin iubitul *"i ".rJg. ."i.br", ." ra r"e pli*b la braq
cu ea Pe Calea Victoriei'Firi doar 9i po"" tl
"tbt'ie sl existe la Bucureqti 9i alte
";; ;;;;it de fe'm"itoare ca Alina Barbu"'
Mi-amluatini*"i"di",tigi-amintrebat-opedoamnacare ne qinea tovlrigie:-
-ir frumos tAnirulcareauitatcartea?
Atat mama, ta' 9i;;;;"a ei au rimas surprinse de
intrebarea mea, fiindciplrea, ce-i drepr, cam nelalocul ei'
- Ce te i"tt'"'""'e pe dne ? m-a descusut malna'
- Sunt curios si;tiu"'
- Nu mi s-a pirut deloc"' ripi'to-r"' a surAs doamna'
Daci nu .r" "ltg""'i*l'ec"t' ai fi fost chiar urAt' Dar
un birbat tr, ."boit 'lit a"ta' pugin mai chipeq decit
dracul.'.
Eleuul Dirna dintr-a;a?tea 13
Am rAs de comparagie si mi-a plrut bine ci Grig acelaera urAt si poate chiar respingS.tor.
Am stat in capitali vreo zece zile, pirnd, cAnd mamaa isprivit rraramentul. Pe toate gardurile erau lipite afigemari, colorate cu litere de-o ;chioap5, care anungau Tiaui-atalaOpera RomAn[, cu Alina Barbu in rolul principal.Mai figurau pe afig gi algi cAntlregi celebri, ca Diminces-cu-Basu sau Daria RopalI, insl numele ei era tipirit culirerele cele mai mari.
Am rugat-o pe mama si mergem la Operd,, dar ea aveaalte treburi, aga ci mi-a dat voie si mi duc singur. Ardeamde neribdare s-o vid pe Alina Barbu, ;i cele zece minurecare s-au scurs pAnL si se ridice cortina mi s-au pirut roratAtea veacuri.
Cind a intrat in sceni, usoari, cu pagi de fulg9i inveg-rnAntati. intr-o rochie vaporoasi ca de zlpadi, am deschisochii mirat, mari cAt portile unei cetiti, ca s-o trec in fiinrarnea. Era mult mai rlpitoare decAt in fotografie gi frumuse-qea ei stArnea un freamlt in public, asemi.nitor cu extazul.(lum a inceput si cAnte, cu un glas de clinchet, cu triluritle privigheroare, m-au trecut fiorii. Plrea asa de ireali indesivArsirea ei, incAt de multe ori mi. intrebam daci nuvisez un yis cu o zinicareiicanti logodnicului ei, in pala,rul de clestar, din fundul mirii...
Dar nu era yis. Alina Barbu exista in realitare si numaicu stiam pe cine iubeste. De la un timp, nici nu mai luamscrma de ceilal,ti inrerpregi gi mi gAndeam in negtire in celll i-o fi goptind lui Grig al ei ,,te iubesc" gi de cAre ori s-orli sirutAnd amAndoi intr-o noapte.
CAnd s-a llsat corrina, am aplaudat ca un smintit. Ea a
lrrins de vesre, s-a uitat o clipi la mine si chiar mi-a surAs...l\nte mi s-a pirut, fiindci prea ii cerseam privirea. Nuyrirr bine...
14 Mihail Drumeq
Oricum, pluteam in fericire' asta-i sigur' Am vrut si-i
duc fotografia gisiti, numai ca s-o vlJ 9i si-i vorbesc'
;;;;; dr{,nit'Mi s-a pirut ceva supranatural' si
6e numai la doi Pagi de mine"'
in dmpul antractului' m-am intAlnit cu Tiberiu'
biiatul preotului Doncea de la noi' catevrmear,Lliceul la
Bucureiti. Ne cunogteam de cand eram mici'
- Ce-i cu tine, Grig' pe-aici? Cind te-ai intors in
tari?
- De cAteva luni'
- Stai la Bucureqti sau egti numai in trecere?
- Stau la Dimtgti'1"' vin destul de des in capitali'
l-am mingit, fhri niciun motiv' de altfel'- -
igi por.r. un costum nou-nou! gi-qi netezea mereu
freza, privindu-,. "tt*""it inu-o oglindlcAt toate zile-
l" snanzurati d. p.,ttJholului' Totiimpul mi sa lludat
:;;:;;ffi;. iJ"bd""l'l' cio studentidela Lirere era
.i il".i ru se sinucidi iin pricina I"i 9i :1li-t:^ti" aproaPe
in fiecare zi cAt" opt p"gi"i' Mi-a aritat chiar fotografia ei'
- Dar tu ctun o duci cu amorul? m-a lntreDar'
- Eu'.. ?
girr llip" "..ea
mi-a fulgerat un gAnd nlstruqnic prin
minte.""^- Bo, dragul meu' eu' hm"' lucrez pe picior mare"'
Sunt incurcat cu o actrigi celebri"'
- Ei,lasl-mi ci mor! Cu cine ?
- Secret de stat!
- Aiurea! Daca nu-mi spui inseamn|c|m|duci cu
zihirelul.
- imi dai cuv5ntul de onoare ci nu sufli niminui o
vorbi?
- Ai cuvAntul meu'
- Sutl-n suti?
Eleuul Dima dintr-a taptea 15
- Zero absolut!
- Ei bine, asculti, iubita mea e... Alina, i-am goptitin mare taini.
- Care Alina?
- Alina Barbu, cAnrireaga... care alra?Tiberiu a fhcut ochii mari cAt doui cepe, apoi a pufnit
in rAs.
- Pe mine mi fraieresti, tu? Vezi de ald, biiegag!
- Asculti, tipule, nu fi caraghios, l-am luat la rost. Nuc vorba de nicio ,,fraiereali". Daci vrei o dovadi, poftim...
Am scos din portmoneu fotografia Alinei ;i i-am ari-tat-o. El a citit aiurit dedicagia scrisl pe verso, pufnindpe nas.
- Este sau nu este? l-am infruntat victorios, gata si-ltlirrAm.
- Ia te uiri ce crai de ghindi! Cum ai pus laba pe ea ?
Mi-aplicut tare muk exclamagia amicului meu. N-ams-o uit niciodarl.
- Asm e altl povesre, i-am rispuns privindu-l de sus.
Poate a9 fi nlscocit Ia repezeali o povesre, dar soneria.r zbArnXit sridenr, iar noi ne-am desplrgir in pripi, ca sinc reluim locurile in sali.
in zilele urmitoare, am fost la inci doul spectacole;rlc Alinei: Boerrta;i Madarna Buxerfly, dar, de asti datl,('lt mama.
De atunci o porr mereu in gAnd pe Alina Barbu.'lirt asa mi s-a intAmplat cu Lucile, frumoasa sode a lui( )amille Desmoulins, unul dintre eroii Revolugiei Fran-( cze, pe cAnd eram inr-a V-a. I-am gisit portretul inff-or;rrte de istorie gi mi-a plicur aga de mult, incit am ruprf ilrr gi-o plstram in porrmoneu, ca s-o am inrotdeauna la1trndemini. Numai cI siraca Lucile era moarri de mult,
'lrlcndidul ei cap fusese retezatde ghilotini, din porunca
16 MihailDrume;
lui Robespierre, pe cAtnd Alina Barbu triiegte' se bucuri
de viagi, culege succese ori de cAte ori aPare Pe sceni 9i a
"jTt " ^T: :"-*i ^^ nd visam cu ochii deschigi, am pli-lntr-o noaPte' Pe can
nuit cum si fac cunogtinqi cu ea' Peste doi ani' cAnd voi
fi student, mi voi aott i" Optti cu un,buchet mare de
sladiole. Ea, foarte i"t'igttl' tt va intreba cine-i tinirul
?"r. t:" at*i,iotitt' Aio"" seari ii voi trimite incl un
buchet, 9i tot aqa, vreme de o slptlmAn-i' pAni cind' in
sfbrsit, ii voi strecura t""t" """ dt vizitLz Grigore Dirna'
"r'i))r, u ii,ofe;i Litere'Cred ci are s-o impresioneze
teribil qi atunci va "iti'" numaidecAt duplmine' Eu' de
.""t; i.i.;itio'ol in c"bina ei' am sr cad in g*T:hlfoarte teatral 9i am si-i spun cu tremolo in glas: "Zin\'i" O *r, ir- una d'e nopli' aqretninima mea zdrobiti la
il;ff;"i:; C'.a 'u
e o frazide mare efect"' $i-i a
mea, n-am citit-o nrcdieri' Alina imi va intinde mAna ei
de frldeq 9i, dupi * *l tti ridica de jos' se va Pfb51anieotul meu, gemAnd 'figit'ot' "Cit te iubesc' Grig! De
:J:; il; ;'t;;fh' atata timp ? De ce nute-ai aritat mai
.*a"a, om cu inimi de piatri ce egti!"l 9i ne vom slruta
de sute de ori!Dupi asta va urma cisitoria' Daci piringii mei se vor
i*notrivi si i"o d" "tt'""n
o cindreagi celebri' voi prefera
l;Hffi;;;Jii"'-"etenit' decit si renunq la aleasa
inimii mele.
Mai tArziu mi s-a pirut prea pueril planul de cucerire
cu florile gi pribugirea in genunchi'
il]'':1;il;';;-i ;-i" o 1ri1o 1re.
rrltu:.i 1"r*l
d.;;'1;T"";;;il;'; qi cat de fericicn as.{a1-o-a11
;-",-mil.; mi',t tend'"oi "lottgt student' Pini atunci'
; i.l ;" d *l:lr :i ';T,'f; Iil i: #ft : j:.:
odati, s-o Prevm sa nu-l
Eleuul Dirna dintr'a;a?tea 17
uitl fotografiile pretudndeni, fiindci nu-i vrednic de ea.
Si-l abandon eze cit de curAnd, cici e urAt.
N-am izbutit sI agtern niciun sfert din scrisoare. Nu-mi
plice a, frazele erau prea sirace, parci le invegmAntasem in
z,drenge. Am rupt-o in bucigele. Voiam si-i trimit Alinei
rrn rivag de dragoste cum nu s-a mai scris pAni astlzi'
Fatagazdei
Tatam|trezeEte din visareape aripile clreia am zburat
trrr timpul. Am ajuns la mlgura Strijeqtilor si acum trebuie
sii coborAm din r5sur5, Penffu ci urcugul e anevoios.
Sus pe coami sti infipt Hanul lui Cristea, bitut de
vlnturi 9i de ploi. in vale, se asterne Cetatea Banilot cu
.;rsele lipite una de alta, din care nu se vid decAt acoper!
lrrrile rogii. Dincolo, peste agezarea omeneasci, licire;te
firrl, subgirel ca un garpe de argint car€ se strecoarl agale
lrrirr bogigia de verdeagi azilnlor.lntri in orag prin bariera Circii. Pe strizi, oamenii
rrri;uni incoace gi incolo ca furnicile, umbli trisuri cu
r.ruciucuri la roqi Ei chiar automobile, iar negugitorii
,rrrrlrulangi igi strigi marfa. Tot peisajul acesta citadin
irrri trezegte un simgimAnt cildug de mAmdrie. Eh, eu am
v,lz.ut minunigiile Parisului gi Londrei, in urechi imi suni
1i ;rcum tumulml ;i fierberea marilor bulevarde.
[)ar acolo mi simqeam mic, neinsemnat, strlin." Aici,
irr schimb, sunt in largul meu, voi gine oragul in brage,
lrcntru ci in mine slligluiesc dimensiuni uriage ale atfuor
n rctropole, voi domni ca un voievod de ba;dni pe melea-
1',rrlilc acestea...