PORUMBULPORUMBUL

Porumbul este cel mai folosit in calitate de materie prima in fabricarea berii, deoarece contine in mare parte aceeasi produsi fermentescibili si dextrine similari cu cei din malt. Se foloseste cu succes pentru avantajele pe care le aduce, adica reducerea cantitatii de proteine si taninuri din must. Poate imprima un gust de porumb unor beri mai slabe ca aroma, de aceea se foloseste pentru indulcirea berilor negre. Unii berari sustin ca un procent de porumb de 10-20% ajuta la stabilizarea aromei berii.

AMIDONUL DE PORUMBDescriere:

Amidonul de porumb este folosit in alimentatie drept agent de ingrosare, prezentand urmatoarele caracteristici nutritionale (per cana):

488 calorii 117 g de carbohidrati 0,1 g de grasimi 3 g de proteine 12 mg de sodiu 1,2 g de fire

Acest compus nu contine gluten.

Conform Codex Alimentarius, amidonul de porumb se regaseste in grupa  06.2 Fainuri si amdonuri (inclusiv pudra de soia), subgrupa 06.2.2 Amidonuri: amidonul este un polimer de glucoza ce se regaseste in forma granulara in diverse specii de plante, seminte si tuberculi.

Acesta poate contine urmatorii aditivi:

Sulfiti - 50 mg/kg REACTII ADVERSE:

 Siguranta/Rating ingredient:

Consumul de amidon de porumb poate cauza: Reactii alergice Crestere in greutate (obezitate) Tensiune arteriala crescuta Amilofagie

Consumul de amidon de porumb nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

http://www.alegesanatos.ro/ingrediente/amidon-de-porumb-474/

Specialistii in nutritie spun ca porumbul nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica, deoarece acesta reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, datorita continutului bogat de vitamina E - antioxidant care protejeaza inima.In plus, aceasta cereala contine din belsug un carotenoid numit beta-cryptoxanthin, care are proprietatea de a preveni aparitia cancerului la plamani. Aceasta substanta se mai gaseste in legume si fructe de culoare portocalie, precum papaya, portocalele, dovleacul sau piersicile.Nutritionistii spun ca o cana cu boabe de porumb ofera 15 la suta din necesarul zilnic de acid pantothenic, vitamina B5.Aceasta vitamina e folosita pentru transformarea carbonatilor complecsi in glucoza, care alimenteaza energia organismului. In plus, beta-carotenul din porumb creste rezervele de hemoglobina, o proteina care transporta oxigenul la celule si ajuta la prevenirea oboselii. Hidrocarburile din compozitia chimica a porumbului dau energie si nu permit depunerea grasimii.In acelasi timp, aceeasi cana cu porumb ofera 24 la suta din necesarul zilnic de thiamina. Aceasta este o substanta necesara in reactiile enzimatice legate de productia de energie si e, de asemenea, foarte importanta pentru celulele creierului si functia cognitiva. Mai mult, thiamina e necesara pentru sinteza unui neurotransmitator esential pentru memorie. Lipsa acestui compus din organism are legatura cu instalarea senilitatii si a bolii Alzheimer.

http://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/specialisti-in-nutritie-porumbul-nu-trebuie-sa-lipseasca-din-alimentatie-dar-nu-trebuie-mancat-crud.html

SIROPUL DE PORUMB

Potrivit compoziţiei sale, siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză (HFC) este similar zahărului de masă, doar că conţine mai multă fructoză.

De-a lungul mai multor decenii, producătorii au susţinut că HFC conţine 55% fructoză şi 45% glucoză. Aceste proporţii sunt aproape identice cu cele ale zahărului alb, care este compus din 50% fructoză şi 50% glucoză. Cu toate acestea, experimentele au arătat că nivelul de fructoză în HFC poate atinge chiar şi 65%. Conţinutul sporit de fructoză este unul din motivele nocivităţii sporite a siropului de porumb, comparativ cu zahărul rafinat.

Siropul de porumb mai dăunător decât zahărul de masă

Potrivit lui Wayne Potts, expertul senior al experimentului, "studiul desfăşurat de Universitatea din Utah este cel mai complex din ultimul timp şi prezintă explicit diferenţele tangibile dintre siropul de porumb şi zahărul de masă." "Reuters" relatează experimentul în felul următor:

"În timpul experimentului, femelele de şobolan au fost hrănite cu alimente care în proporţie de 25% constau din carbohidraţi de glucoză şi fructoză, cunoscuţi şi sub numele de monozaharide conţinute în sirop de porumb. Şoarecii din celelalte grupuri au avut o dietă compusă din 25% zaharoză.

Şoarecii aflaţi pe dieta fructoză-glucoză au produs cu 26,4% mai puţini descendenţi comparativ cu şoarecii care au primit zahăr de masă obişnuit..."

Cercetările sugerează faptul că oamenii, în special femeile, pot avea probleme serioase de sănătate dacă consumă o cantitate prea mare de sirop de porumb. Siropul de porumb este conţinut în multe alimente rafinate, în care este foarte bogată dieta omului modern.

Potrivit studiului, dieta a 13-25% din americani este formată în proporţie de 25% din îndulcitori. Siropul de porumb este unul dintre cei mai populari îndulcitori (42%) după zahărul obişnuit (44%). Celelalte 14 procente reprezintă îndulcitorii naturali: mierea, melasa şi fructele. La nivel mondial consumul mediu de HFC este mai mic şi constituie circa 8% din toţi îndulcitorii.

Consumul fructozei în cantităţi excesive poate provoca boli cronice, cum ar fi rezistenţa la insulină, care poate degenera în diabet, precum şi boli de inimă şi cancer.

Siropul de porumb, utilizat tradiţional la falsificarea mierii de albine, conţine 10% fructoză, 45% glucoză, 13% maltotrioză şi 2% oligozaharide lungi. Mierea de albine pură conţine 39,3% fructoză, 33% glucoză şi 2,3% oligozaharide, restul fiind apă (17%). Importanţa ei nutriţională se datorează însă conţinutului de microelemente (vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoni, flavonoide, compuşi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compuşi ai azotului - în total 435 de substanţe).

http://epochtimes-romania.com/news/siropul-de-porumb-este-mai-daunator-decat-zaharul-studiu---230888

In mod normal, siropul de porumb nu este foarte dulce, dar odata ce glucoza a fost transformata in fructoza, siropul de porumb astfel transformat devine foarte dulce, mai dulce decat zaharul. In ciuda procesarii mult mai complicate, siropul de porumb bogat in fructoza este mai ieftin de folosit in mod normal decat decat zaharul. Din pacate HFCS se gaseste aproape in orice aliment procesat: jeleu, suc, bauturi racoritoare, paine din cereale integrale, cereale, ketchup, biscuiti, iaurt aromatizat, muraturi, sosuri pentru salate, inghetata, sirop de tuse si multe altele. 

Procesul de conversie al amidonului in zaharuri a fost dezvoltat pentru prima data in Japonia, in anii 800. In 1811, chimistul rus SGC Kirchoff a redescoperit ca atunci cand este incalzit amidon din cartofi intr-o solutie slaba de acid sulfuric, produce mai multi indulcitori derivati din amidon, inclusiv dextroza. In Statele Unite, aceasta metoda de conversie a fost adaptata pentru amidonul

de porumb in mijlocul anilor 1800, iar primul indulcitor de porumb a fost produs intr-o instalatie in Buffalo, New York, in 1866. 

Statisticile arata ca dupa ce HFCS a inceput sa fie introdus pe scara larga, in urma cu peste 30 de ani, rata de obezitate a crescut foarte mult. Si pentru ca este un indulcitor este atat de omniprezent, de multe ori vina in epidemia de obezitate o poarta consumul de siropul de fructoza din porumb. 

Datorita rezervelor mondiale de porumb, este de asteptat ca siropul de porumb ca continue sa fie utilizat pe scara larga la prepararea produselor alimentare. 

In viitor, este de asteptat ca porumbul sa fie o sursa de multe alte produse. Etanolul poate fi derivat din porumb si servi drept combustibil pentru autovehiculele care consuma in mod normal benzina. Amidonul de porumb poate fi folosit ca materie prima pentru a inlocui petrolul in productia de produse chimice si materiale plastice. Derivate din porumb se intalnesc in productia de medicamente si antibiotice.

http://www.petitchef.ro/articole/retete/de-ce-este-siropul-de-porumb-un-indulcitor-controversat-aid-248

HRIȘCAHRIȘCAHrișca (Fagopyrum esculentum) este o specie de plante din genul Fagopyrum, familia Polygonaceae. Plantă ierboasă cu o înălțime de 20 – 60 cm . Cu toate că nu face parte din categoria cereale semințele ei sunt asemănătare cu cele de grâu folosindu-se sub formă măcinată ca făină. Planta provine din Asia fiind răspândită în Europa de mongoli și turci.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hri%C8%99c%C4%83

Desi majoritatea oamenilor cred ca hrisca face parte din categoria cerealelor, este de fapt o samanta bogata in fibre si proteine. Este buna pentru sanatatea inimii si contribuie la prevenirea diabetului si a tulburarilor digestive. Hrisca este foarte bogata in nutrienti si antioxidanti  printre care rutina, tanine si catehine.Desi si-a castigat renumele de putina vreme, hrisca este un aliment stravechi. In ziua de azi hrisca este preferata de cei cu o alimentatie vegetariana precum si de cei care evita glutenul pentru ca este o sursa bogata in amino acizi, vitamine, minerale si antioxidanti – toate cu o cantitate redusa de calorii si fara grasimi. Un beneficiu major al boabelor de hrisca spre deosebire de cereale este compozitia unica de amino acizi care ii confera activitati biologice speciale. Acestea includ efectele de scadere a colesterolului, anti-hipertensiunea si imbunatatirea digestiei prin eliminarea constipatiei.

Hrisca  se gaseste de regula sub forma de boabe sau  faina. Ambele sunt produse nutritive care nu trebuie sa lipseasca din bucatarie, putand fi folosite in numeroase feluri. Trebuie sa avem grija la un aspect: boabele de hrisca crude au culoarea bej - verzui in schimb cele de culoare bej-maroniu indica faptul ca acestea au fost coapte. Uneori, boabele de hrisca coapte pot avea un gust neplacut, asa ca tine cont de acest aspect daca viitoare cand cumperi boabe de  hrisca.Beneficiile consumului de hrisca

Imbunatateste sanatatea cardiaca reducand colesterolul si presiunea arteriala

Studiile clinice arata ca hrisca poate reduce inflamatia si nivelul ridicat de colesterol prevenind bolile cardiace. Consumul de hrisca este asociat cu un nivel mai scazut de colesterol total seric, in plus reduce nivelul de “colesterol rau” LDL marind nivelul colesterolului "bun" HDL. Rutin-ul, un fitonutrient prezent in hrisca, este un antioxidant important pentru sanatatea cardiovasculara. Acest fitonutrient, precum si continutul bogat de fibre din hrisca, ajuta sistemul circulator si combate presiunea arteriala si colesterolul marit.

Contine antioxidanti 

Consumul de hrisca contine compusi protectori fenolici si antioxidanti care combat cancerul si previn bolile de inima, pe langa faptul ca sprijina sanatatea creierului, a ficatului si pe cea digestiva. Antioxidantii care includ flavonoide precum proantocianidine oligomerice se gasesc in semintele si coaja de la hrisca, precum si in faina de hrisca.Antioxidantii polifenolici din hrisca actioneaza ca agenti terapeutici contra efectelor nocive ale radicalilor liberi, denumiti si specii de oxigen reactivi sau “stres oxidativ.” Antioxidantii sprijina functia celulelor protejand ADN-ul de efecte daunatoare si prevenind inflamatia sau formarea celulelor canceroase.

Boabe de hrisca crude

Furnizeaza proteine foarte usor de digerat

Consumul de hrisca este o sursa buna de proteine vegetale si contine doisprezece amino acizi —“blocuri de proteine” care furnizeaza energie si participa la cresterea si sinteza musculara. Hrisca are, de fapt, mai multe proteine decat orezul, graul, meiul sau porumbul. Boabele de hrisca contin 11-14 grame de proteine la fiecare 100 grame, ceea ce nu este la fel de mult ca quinoa sau fasolea si leguminoasele, insa este mai mult decat majoritatea cerealelor.Pentru vegetarieni sau vegani hrisca este un aliment ce nu trebuie sa lipseasca din alimentatie, pentru ca furnizeaza doua tipuri de amino acizi esentiali — tipuri pe care corpul nu le poate produce si trebuie sa le ia din alimente. Hrisca contine lizina si arginina. Acest lucru este important pentru ca acesti amino acizi specifici nu se regasesc in alte cereale, de aceea hrisca este o sursa buna care ofera corpului o gama larga de proteine esentiale necesare.

Continutul bogat de fibre ajuta digestia

Hrisca furnizeaza cam sase grame de fibre alimentare la o cana, accelerand senzatia de satietate si tranzitul bolului alimentar prin tractul digestiv (important pentru regularizarea tranzitului intestinal). Hrisca poate proteja organele digestive de cancer, infectie si alte simptome negative prevenind stresul oxidativ din interiorul tractului digestiv.Cand cercetatorii de la Departamentul de Hrana si Nutritie de la Universitatea Bucheon din Korea au testat efectele pe care le are hrisca pe animale, au observat o activitate antioxidanta mai

mare la nivelul ficatului, colonului si rectului la animalele care au consumat hrisca. Antioxidantii protecori glutation peroxidaza si glutation S-transferaza au fost descoperiti in sistemele digestive ale animalelor care au primit hrisca.Cand hrisca este fermentata pentru bauturi alcoolice sau anumite tipuri de paine din aluat acru, poate furniza probiotice valoroase care hranesc tractul digestiv alimentand flora intestinala cu bacterii sanatoase. Studiile arata ca prin consumul produselor din hrisca fermentate se poate imbunatati nivelul pH-ului, sau echilibrul dintre aciditate si alcalinitate care previne formarea bacteriilor sanatoase si aparitia bolilor.

Contribuie la prevenirea diabetului

In comparatie cu alti carbohidrati si cereale integrale, hrisca are un index glicemic redus. Carbohidratii complecsi din hrisca sunt absorbiti lent in sange, contribuind la senzatia de satietate si furnizand energie. Acest lucru combate dezechilibrele de zahar din sange, care duc la inflamatie, oboseala si chiar diabet sau sindromul metabolic.Studiile arata ca atunci cand bolnavii de diabet au consumat hrisca pe o perioada de o luna, au avut un nivel mai stabil al zaharului in sange si o rezistenta redusa la insulina fara niciun medicament.

Nu contine gluten si este non alergenic

Hrisca este foarte similara la gust, aspect, dimensiune si textura cu orzul insa consumul de hrisca are avantajul ca nu contine deloc gluten. Hrisca nu prezinta riscuri pentru cei ce sufera de boala celiaca sau ausensibilitate la gluten si poate fi folosita in locul cerealelor cu gluten, precum graul, arpacasul, orzul, secara si ovazul care este contaminat cu gluten, alacul si graul dur.Nu uitati, hrisca nu este o cereala, este o samanta! Hrisca si graul apartin unor familii foarte distincte botanice insa pot fi folosite in acelasi fel. Evitarea cerealelor care contin gluten si inlocuirea acestora cu hrisca poate contribui la prevenirea unor tulburari digestive precum balonarea, constipatia, diareea si chiar si sindromul intestinelor permeabile.

Furnizeaza vitamine si minerale importante

Hrisca si faina din hrisca sunt ambele surse foarte bune de vitamine B revigoratoare, precum si minerale ca mangan, magneziu, zinc, fier si folat. Continutul de magneziu din hrisca poate contribui la imbunatatirea digestiei, ajuta la dezvoltarea si refacerea musculaturii si protejeaza contra impactului negativ pe care stresul il are asupra corpului. Vitaminele B, manganul, fosforul si zincul toate ajuta la o mai buna circulatie si la functionarea vaselor de sange, in plus acestea

sunt necesare pentru neurotransmitatorii catre creier care combat depresia, anxietatea si durerile de cap.http://viataverdeviu.ro/hrisca-uzina-nutrienti/%7CHri%C8%99ca,

Hrișca, pe numele ei științific Fagopyrum esculentum face parte din familia polygonaceelor, fiind înrudită cu rubarba și pirul. Hrișca este o plantă care crește înaltă iar boabele sale triunghiulare au un înveliș similar cu cel al boabelor de grâu. Acesta este și motivul pentru care, în mod eronat, hrișca este considerată o cereală. Hrișca nu este o cereală, în ciuda înfățișării sale și este încadrată în categoria pseudocerealelor.Hrișca este un aliment tradițional în Rusia, de altfel cel mai mare cultivator și exportator din lume. În România, se folosește preponderent în partea de nord a țării. Franța, Ucraina și Polonia sunt și ele consumatori tradiționali de hrișcă în diverse forme.Primele date istorice despre hrișcă datează din anul 6000 î.Chr și sunt consemnate în China, locul unde hrișca a fost pentru prima dată cultivată. În Europa ea a venit în jurul anului 2600 î.Chr.Hrișca se cultivă în soluri acide și uscate, preferând un climat uscat și răcoros.

Ce substanțe nutritive conține hrișca?Hrișca este o excelentă proteină vegetală, conține 8 aminoacizi esențiali, inclusiv lizină. De asemenea este o sursă excelentă de mangan, cupru și magneziu precum și de fibre. Este un aliment slab caloric fiind recomandat persoanelor cu probleme de greutate.

Cum alegem hrișca?Fie că o cumpărați gata ambalată sau la vrac e bine să țineți cont ca hrișca să nu aibă un aspect umed, să fie închisă în recipiente etanșe. Depozitați hrișca într-un loc întunecos, uscat și răcoros.Făina din hrișcă se obține prin măcinarea boabelor și trebuie depozitată într-un recipient închis etanș, în frigider.

Cum se prepară?Hrișca se poate consuma:crudă: se pune la înmuiat cu 10-12 ore înainte de consum;fiartă: se lasă la înmuiat cu 1-2 ore înainte și apoi se fierbe circa 20 de minute până se înmoaie;făină: măcinată și înglobată ca atare în diverse rețete.

Fapt diversÎn spațiul anglo saxon hrișca este cunoscută și sub numele de kasha. Kasha este un mic dejun tradițional din Ucraina. Pentru a prepara kasha, hrișca se fierbe în lapte apoi i se adaugă scorțișoară și miere după gust.În Japonia hrișca se consumă sub formă de făină din care se prepară un tip de paste numite “soba”.

http://diversificare.ro/alimente/2011/09/hrisca-a-fi-sau-a-nu-fi-o-cereala/

Hrisca (Fagopyrum spp., Polygonaceae) este o cultură alimentara larg plantata. Flavonoidele, inclusiv quercetina, rutina, și kaempferol, sunt principalele componente bioactive din hrișca Tartaria (Fagopyrum tataricum (L.) Gaertn). Din perspectivele nutritionale și farmacologice, flavonoidele au o mare valoare in controlul glucozei din sange si nivelul tensiunii arteriale, și au, de asemenea proprietati antioxidante.

Obiectiv: Pentru a optimiza condițiile de extracție a quercetinei, rutinei, și kaempferolului din F. tataricum.

Materiale și metode: O combinație de extracție asistată de ultrasunete (EAU) și metodologia suprafață de răspuns (RSM) a fost utilizat pentru extracția flavonoidelor și evaluarea randamentului. RSM sa bazat pe trei niveluri, design Box-Behnken trei variabile.

Rezultate: Flavonoidele au fost extrase optim din F. tataricum folosind 72% metanol, la 60 ° C, timp de 21 minute. În aceste condiții, randamentul de extracție obținut din totalul flavonoidelor a fost 3.94%.

Concluzie: Rezultatele au indicat că metoda EAU a fost eficace pentru extracția flavonoidelor din hrișcă Tartaria.

Tartaria hrișcă (Fagopyrum tataricum (L.) Gaertn), o cultură comestibilă și medicinala, este din ce în ce mai populara datorită beneficiilor sale pentru corpul uman. [1], [2], [3] Tartaria hrisca primește atenția pe scară largă ca un aliment functional, [4], și un număr mare de produse comerciale. Hrișcă conține multe componente benefice, cum ar fi, flavonoide, fagopyrins, și D-chiro-inozitol. [5], [6] Aceste componente au fost raportate pentru a ajuta la controlul nivelului de glucoza din sange [7] și a tensiunii arteriale. [8] Mai mult decât atât, hrișcă (Fagopyrum esculentum Moench) poate fi utila în tratamentul cancerului. [9] Cercetarile care au fost efectuate în prezent pe hrisca s-au axat pe eficacitatea din punct de vedere al sănătatii și de prelucrare si de extracție a componentelor. [10], [11], [12], [13] Suma de flavonoide totale (quercetina, rutina și kaempferol) conținute în F. tataricum este raportat a fi mult mai mare decât în hrișcă comuna (F. esculentum Moench) . [14] Rutina și quercetina sunt cele mai intens studiate flavonoide din hrișcă Tartaria, din cauza funcțiilor și concentrațiilor sale ridicate. [15], [16], [17], [18]

În prezent, diferite tehnici de extracție au fost dezvoltate pentru extracția flavonoidelor din hrișcă Tartary, inclusiv, extracția asistată-ultrasunete (EAU), extracția asistată-microunde, și extracție oscilație. [19], [20], [21] Metoda EAU este o tehnică simplă, rapidă si cu randament ridicat de extracție, care este atribuită efectului de cavitație acustice produsă în solventul prin trecerea undei ultrasonore.

Metodologia suprafață de răspuns (RSM) este o tehnica statistica puternica, care este utila in optimizarea proceselor în domeniul medicinei și nutriției. S-a raportat că RSM poate fi utilizată pentru a optimiza procese complexe utilizate pentru extragerea compușilor din plante. [22], [23], [24], [25], [26], [27] Pentru cunostintele noastre, nu exista rapoarte cu privire la utilizarea RSM pentru a optimiza condițiile de extracție pentru quercetina, rutina și kaempferol în hrisca. În acest studiu, ne-am concentrat pe stabilirea unei metode rapide și convenabil pentru extragerea și cuantificarea trei dintre flavonoide (quercetina, rutina și kaempferol) prezente în F. tataricum. Metoda folosește EAU și RSM, care se bazează pe o perioadă de trei niveluri, trei variabile (timp de extractie, temperatura de extractie, și concentrația de metanol) Design Box-Behnken (BBD). Rezultatele ar trebui să fie de ajutor în utilizarea ulterioară a flavonoide din hrișcă Tartaria.

Produse chimice și reactivi

Quercetina, rutina și kaempferolul, folosite ca standarde de referință au fost achiziționate de la Institutul National pentru Controlul produselor farmaceutice și biologice (Beijing, China). Acetonitrilul și metanolul (cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC) Grad) au fost achiziționate de la Fisher Scientific Co. (SUA). Toate celelalte substanțe chimice și solvenți utilizați în studiu au fost de calitate analitică.

Material vegetal

Probele de F. tataricum au fost recoltate de la ferma experimentala de la Universitatea Chengdu, Chengdu, Sichuan, China, în noiembrie 2011. Identificarea speciilor a fost autentificată de profesorul Zhao Gang (Universitatea Chengdu). Cele obținute Semințele hrișcă Tartaria au fost uscate, la sol, și apoi a trecut prin sită ecran. Pulberea obținută din 20 și 40 ecrane sită cu ochiuri a fost supusă extracției EAU.

Extracție cu ultrasunete-asistată

Extracția cu ultrasunete-asistata a fost realizată prin amestecarea a 0,1 g de, pulberea uscată cernuta cu 25 ml de etanol de o concentrație predeterminată într-un balon conic singur, urmată de cântărire și extracție ultrasonică pentru o perioadă predeterminată, la o temperatură predeterminată. Parametrii dispozitivului de ultrasunete erau 200 W de putere la o frecvență de 50 kHz. După extracție, amestecul a fost răcit la temperatura camerei. Ulterior, extractul a fost filtrat și filtratul este colectat pentru evaluare HPLC.

Design experimental

Intervalele preliminare ale variabilelor de extracție, și anume, concentrația de metanol (X1), timp de extracție (X2), și temperatura de extracție (X3), au fost stabilite prin utilizarea unui test cu factor unic. Ulterior, un design factorial Box-Behnken (BBD; Software-Design Expert, versiunea 7.1.6, Stat-Ușor, Minneapolis, MN, Statele Unite ale Americii), a fost aplicată cu trei nivele și trei variabile, pentru a determina cele mai bune condiții pentru optimizarea randamentului EAU flavonoide . Valorile ajustate R-squared (R2), împreună cu rezultatele F-test și probabilitate (P) valorile au fost utilizate pentru a evalua rezultatele modelului ecuațiilor.

Analiza cromatografie lichidă de înaltă performanță

Extractele obtinute din Emiratele Arabe Unite de tataricum F. au fost trecute prin filtre de 0,45 pm și apoi plasate într-un flacon de autosampler HPLC pentru analiza HPLC imediat. Rutina, soluția etalon quercetină, kaempferolul de referință a fost preparate prin dizolvarea rutinei, quercetine si kaempferolului în 70% metanol. Sistemul HPLC a fost compus din doua pompe Shimadzu LC-20A și un autosampler Shimadzu LC-20A (Kyoto, Japonia). Un Diamonsil-ODS C 18 (250 mm x 4,6 mm × 5 pm) coloană a fost utilizat. Temperatura coloanei a fost 30 ° C. Separarea a fost realizată prin utilizarea unui amestec de acetonitril și apă conținând 0.3% H3PO4 distilată, cu un gradient de eluare: 0-8 minute (20% acetonitril), 8-13 minute (20-40% acetonitril), 13-29 minute (40% acetonitril), 29-29.1 minute (4-20% acetonitril) și 29.1-30 minute (20% acetonitril). Debitul a fost stabilit la 1 ml/minute. Eluentul a fost obținut după ce coloana a fost trimisa la o UV / VIS detector (Shimadzu, Kyoto, Japonia). Lungimea de undă detector a fost stabilită la 365 nm.

Rezultate si discutii

Rezultatele cromatografice

Imagini cromatografice de flavonoide standard de referință și de proba extrasa din hrisca Tartaria EAU- sunt prezentate în [Figura 1]. Rezultatele cromatografice din eșantionul tataricum F. [Figura 1] b arată că quercetina, rutina și kaempferolul au fost separate bine, cu un timp de retenție de 9.337 de minute, 20.337 minute, și respective, 24.195 de minute. Randamentul total în flavonoide a fost totalul randamentelor individuale ale celor trei flavonoidele evaluate: quercetinei, rutinei și kampferolului.

Figura 1: Profilele HPLC de quercetina, rutina si substanță etalon kampferol (a) și Tartaria extracție hrișcă (b)

Selecție de solvent

Flavonoidele sunt în mod normal se extrage cu metanol și etanol. In acest studiu, am încercat să determine solventul de extracție care a produs cel mai mare randament în flavonoide. Rezultatele noastre au indicat că randamentul de extracție a flavonoide totale a fost mai mare atunci când a folosit metanol ca solvent de extracție (3.15%) decât atunci când s-a utilizat etanol (3.04%). Mai mult decât atât, concentrația de metanol a fost importantă pentru a investiga efectul concentrației de metanol asupra randamentului în flavonoide; cinci concentrații diferite metanol au fost comparate [Figura 2]. Când concentrația de metanol a crescut de la 10 la 50%, randamentele de quercetina și kaempferol au atins nivelul maxim, dar randamentul de rutina a fost scăzută. Acest lucru ar putea fi din cauza ca rutina ar putea degrada rapid în concentrații scăzute metanolul datorită enzimei rutina degradanta conținuta în Tartaria hrisca. [28] Atunci când concentrația de metanol a crescut de la 50 la 70%, randamentul rutinei a atins un maxim. Randamentul a scăzut ușor la concentrații de metanol peste 70%. Prin urmare, 70% metanol a fost aleasă pentru testarea în experimentele de optimizare ulterioare.

Figura 2: Efectele parametrilor de extracție asupra randamentului de flavonoide: (a) Efectul concentrației de metanol asupra randamentului flavonoide la condiții de 50 ° C temperatura de extracție și 25 de minute timp de extracție. (b) Efectul timpului de extractie asupra producției flavonoide la condiții de 70% metanol și 50 ° C temperatura de extracție. (c) Efectul temperaturii asupra randamentului de extracție de flavonoide la condiții de 70% metanol și timp de extracție 25 minute

Timp de extracție

Timpul de extracție este un alt factor important care influenteaza randamentul de extracție, de obicei, ca, randament de extracție crește cu timpul de extracție. In acest studiu, extracția EAU a fost efectuată pentru diferite durate (5 - 65 minute). Randamentul de extracție a crescut semnificativ în baza duratei crescut de la cinci minute până la 15 minute [Figura 2] b. Cu toate acestea, randamentul a rămas aproximativ constant la durate de 15 minute la 65 minute. Pe baza acestor rezultate, timpul de extracție a fost setata la 15 minute în experimentele de optimizare.

Temperatura de extracție

Temperatura poate influența, de asemenea randamentul de extracție, cum o creștere a temperaturii ar putea accelera viteza de extracție. [24] În acest studiu, cinci temperaturi de extracție diferite au fost testate [Figura 2] c. Rezultatele au indicat că randamentul de extracție a crescut semnificativ la temperaturi de exploatare de 40 ° C și 50 ° C, dar a scăzut ușor la

temperaturi de peste 50 ° C sau mai mare. Noi presupunem că, in urma acțiunilor de enzima-rutin degradant, viteza de degradare a rutinei poate fi accelerată în cazul în care temperatura a fost mai mica decât 50 ° C. Prin urmare, 50 ° C a fost ales pentru testare în experimentele ulterioare de optimizare [Figura 2].

Optimizarea randamentului flavonoide

Pentru a determina cele mai bune condiții de extracție, am efectuat optimizarea parametrilor prin RSM. Abordarea RSM sa bazat pe trei niveluri și trei variabile descrise în [tabelul 1]. În timpul evaluării noastre, s-au efectuat 12 de experimente factoriale, împreună cu trei teste de zero puncte, pentru a permite estimarea eroare. [Tabelul 2] prezintă rezultatele acestor experimente cu 15 randamentul flavonoide totale variind de la 1.88 pentru a 3.92%. Rezultatele au indicat ca cel mai bun randament s-a obținut realizând EAU 21 minute la 60 ° C cu o concentrație de metanol de 72%. Ecuația de regresie dintre randamentul în flavonoide (Y) și variabilele X1, X2, X3 și a fost:

Y = 3.73 + 0.37 + 0.30 X1 X2 X3 + 0.050 + 0.43 X1X3 - 0.17 X2X3 - 0.32 X1 2 - 0.077 X2 2 - 0.71 X3 2

Tabelul 1: Cele trei niveluri ale celor trei variabile în evaluarea RSM

Tabelul 2: proiectare suprafață de răspuns și datele obținute experimental

Rezultatele analizei varianței (ANOVA) pentru modelul de regresie sunt prezentate în [Tabelul 3]. Modelul F-valoarea 70.30 implică faptul că relațiile modelului au fost semnificativ față de zgomot în datele, deoarece nu a fost doar o șansă 0,01% că un model F-valoare această mare ar putea apărea ca urmare a zgomotului. Lipsa modelului de Fit F-valoare de 1,98 implicite lipsa modelului de potrivire nu a fost semnificativă în raport cu eroare pură, ca exista o sansa de 35.35% că lipsa de Fit F-valoare această mare ar putea apărea ca urmare a zgomotului. Non-Semnificația lipsa de Fit F-valoare indicată validitatea modelului de regresie. Ajustat R-pătrat pentru ecuația a fost aproape de unitate (R2 = 0.9922), indicând o corelație mare între valorile observate și prezis. Statistica-Design Expert "Adeq Precision", a fost o măsură de raport modelului de semnal-zgomot, și un raport mai mare de 4 indicat discriminare modelul adecvat. Raportul obținut de la modelul nostru a fost 28.781, care a indicat adecvarea modelului. Mai mult decât atât, un coeficient scăzut de variație (2.78) indică un grad ridicat de precizie a valorilor experimentale. În concluzie, modelul (ecuația 1) a fost potrivit pentru extragerea de flavonoide din hrișcă Tartaria.

Tabelul 3: Analiza de varianță (ANOVA) Rezultate pentru ecuația de regresie 1

Parcele tridimensionale suprafață de răspuns sunt prezentate în [Figura 3]. Aceste rezultate diferite de cele ale factorului-testul singur. Rezultatele RSM indicat că o creștere a temperaturii de extracție îmbunătățit randamentul de extracție, care nu a fost demonstrat prin rezultatele cu factor unic-testare. O posibilă explicație pentru diferența a fost că, la o concentrație ridicată de metanol, rutina extrasa a fost relativ stabilă, și ca urmare, cu o creștere a temperaturii, viteza de extracție a crescut. Pe baza rezultatelor RSM, o creștere a concentrației de metanol de la 50 la 72% a îmbunătățit randamentul de extracție. Cu toate acestea, atunci când concentrația de metanol a fost mai mult de 72%, a fost observată o ușoară scădere a răspunsului. În parcele RSM din [Figura 3], ori de extracție de peste 21.4 minute nu a avut un efect evident asupra randamentului de extracție. O posibilă explicație pentru rezultatul a fost că o creștere în timp de extracție ar putea accelera degradarea rutinei timpul extracției, rezultând într-un randament mai redus.

Figura 3: rezultatele grafice pentru efectele timpului de extracție, temperatura extracția și concentrația de metanol asupra producției flavonoide de Tartaria hrisca: (a) temperatură și timp. (b) timpul și concentrația de metanol. (c) temperatura și concentrația de metanol

Randamentul maxim de extracție a celor trei flavonoidelor combinate a fost calculat prin intermediul programului-Design Expert. Condițiile care au furnizat cel mai mare procent de extracție a flavonoide totale au fost, o concentrație de metanol de 72%, timp de extracție de 21 minute, și o temperatură de 60 ° C. Pentru aceste condiții, randamentul maxim teoretic corespunzătoar este de 4.06%. Pentru a confirma rezultatele teoretice, trei experimente paralele s-au realizat în aceste condiții optimizate. Randamentul mediu de extracție efectiv obținută din experimentele a fost de 3,94%, foarte aproape de rezultatele anticipate [Tabelul 4]. Prin utilizarea EAU cu aceste condiții optimizate (timp de extracție, 21 minute; temperatura, 60 ° C; și solvent, 72% metanol), randamentul de flavonoide totale (%) în trei soiuri de Tartary hrisca au fost următoarele: 3.98 ± 0.057 în Chunqiao 1, 3,87 ± 0,065 la Xiqiao 1, și 4,04 ± 0,063 la Miqiao 1.

Tabelul 4: randament teoretic de flavonoide totale bazate pe RSM-derivate in condiții de extracție optime și randamentul real de condiții experimentale modificate

În concluzie, o nouă metodă de optimizare bazata pe o combinație de Emiratele Arabe Unite și RSM a fost cercetat pentru extragerea totale flavonoide din hrișcă Tartaria. Metoda RSM sa bazat pe trei niveluri, cu trei variabile (timp de extracție, temperatura de extractie, și concentrația de metanol) BBD. Randamentul maxim de extracție a flavonoide totale a fost obținut realizând EAU cu 72% metanol la 60 ° C, timp de 21 minute. În aceste condiții, randamentul experimental de flavonoide totale a fost de 3.94%, aproape de randamentul teoretic de 4,06%. Rezultatele au indicat că abordarea EAU-RSM a fost eficace pentru maximizarea extracția flavonoide totale din hrișcă Tartaria.

http://www.phcog.com/article.asp?issn=0973-1296;year=2013;volume=9;issue=35;spage=210;epage=215;aulast=Peng

TRITICALELETRITICALELETriticalele, un hibrid artificial intre secara si grau , sunt tot graminee. Acestea sunt folosite in furajarea animalelor . Fata de grau au o capacitate mai mare de infratire . Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea folosita la cultura graului .Triticale sunt foarte mult folosite in ultimul timp datorita potentialului ridicat de productie atat de boabe, cat si de biomasa si al multiplelor utilizari. Datorita recombinarii unor caracteristici favorabile de la cele doua specii parentale (graul si secara), triticale are o serie de insusiri biologice si economice cum sunt: -rezistenta ridicata la temperaturi scazute, ceea ce favorizeaza prelungirea vegetatiei pana toamna tarziu si o reluare mai timpurie a cresterii in primavara; -vigurozitate mare a plantelor si cu ritm rapid de crestere; -toleranta la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce determina cultura pe solurile acide, nemaifiind necesara amendarea cu calcar a acestora; -rezistenta genetica la un spectru larg de boli si la iernare asigura o buna stabilitate a productiei de la un an la altul; -ca furaj (masa verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune, in hrana bovinelor si ovinelor, iar ca boabe in furajarea pasarilor si porcilor, datorita continutului acestora ridicat in lizina; -valoarea nutritiva a boabelor de triticale este superioara atat boabelor de grau, orz, cat si a celor de secara; -in hrana omului se foloseste pentru prepararea painii in raport de 1:1 cu faina de grau, sub forma de fulgi, in diferite produse de patiserie, paste fainoase, etc.; 

http://www.clubafaceri.ro/13585/triticale-26349.html

Compoziţie chimicăPrincipalele componente chimice ale boabelor de triticale se situează între valorile grâului şi secarei. Faţă de aceste valori medii se înregistrează fluctuaţii destul de mari, determinate de soiul cultivat şi de condiţiile de climă şi sol.Soiurile şi liniile de triticale cultivate în prezent dau un randament de faină mai redus (şi dau o cantitate mai mare de tarate) decât grâul (conţinutul de tărâţe este de circa 28% la grâu şi de 34 – 42% la triticale). Făina de triticale are însuşirile de panificaţie inferioare fainii de grâu, faţă de care are calităţi mai reduse a glutenului.Prin realizarea acestor hibrizi s-a urmărit obţinerea unei noi plante de cultură cu însuşiri utile în producţia agricolă, moştenite de la grâu şi secară. Pe lângă păstrarea însuşirilor valoroase ale grâului, s-a urmărit transmiterea unor caractere favorabile ale secarei, intre care: precocitatea; numărul mare de spiculeţe în spic; păstrarea germinaţiei o perioadă mai lungă; valorificarea condiţiilor mai vitrege da cultură, cum ar fi solurile sărace şi clima mai aspră (ger, strat gros de zăpadă, seceta şi arşiţa, umiditatea excesivă etc.).

Boabele de triticale se utilizează în hrana animalelor (păsărilor, porcilor etc.), a omului (soiurile cu însuşiri de panificaţie mai bune), în producerea de malţ pentru fabricarea berii, în industria spirtului sau amidonului etc. Sub formă de masă verde sau însilozată, triticale se poate folosi ca furaj în hrana animalelor, formele de toamnă fiind foarte productive (peste 40 t masă verde la ha).

Perspective mai largi pentru această nouă cereală (triticale) s-au deschis după înlăturarea unor „defecte” ca: sensibilitatea la cădere, sterilitatea parţială a spicelor, umplerea defectuoasă a bobului, precum şi prin îmbunătăţirea unor însuşiri privind compoziţia chimică a bobului, pentru a putea fi utilizate diferenţiat: în panificaţie, în furajare, în industria alcoolului şi a amidonului etc.

În diferite ţări sunt de mat mult timp în cultură forme de triticale: în Suedia se cultivă pe soluri uşoare mai puţin favorabile grâului, în Canada se cultivă în principal ce plante furajere, în Rusia este răspândită în zone mai nordice etc. Triticale este în curs de introducere în cultură sau extindere şi în alte ţări.https://darabionel.wordpress.com/cereale/

Bibliografie:

https://darabionel.wordpress.com/cereale/

http://diversificare.ro/alimente/2011/09/hrisca-a-fi-sau-a-nu-fi-o-cereala/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hri%C8%99c%C4%83

http://www.clubafaceri.ro/13585/triticale-26349.html

http://epochtimes-romania.com/news/siropul-de-porumb-este-mai-daunator-decat-zaharul-studiu---230888

http://www.phcog.com/article.asp?issn=0973-1296;year=2013;volume=9;issue=35;spage=210;epage=215;aulast=Peng

http://viataverdeviu.ro/hrisca-uzina-nutrienti/%7CHri%C8%99ca,

http://www.petitchef.ro/articole/retete/de-ce-este-siropul-de-porumb-un-indulcitor-controversat-aid-248