Importan Hrica, desi nu face parte din aceeasi familie botanica cu celelalte cereale, este inclusa intre acestea deoarece fructul ei are compozitia chimica si utilizarea similara cu a acestor plante. Boabele de hrisca se folosesc in alimentatia omului sub forma de crupe, deoarece are o valoare nutritive ridicata si un gust placut. De asemenea ,ele se mai folosesc in furajarea animalelor(porci,pasari), in industria spirtului si amidonului. Faina se foloseste mai putin pentru obtinerea biscuitilor si a altor preparate culinare. Ca furaj,se poate folosi planta intreaga,cosita pina la inflorit,ca masa verde sau fin. Paiele sau pleava se fosesc pentru foc, ambalaj etc. Din plantele de hrisca se obtine rutozid(rutina), utilizat in medicina. Hrisca este o valoroasa planta melifera; de pe un ha albinele pot colecta 60-90 kg miere.

Compoziia chimicSemintele de hrisca se aseamana foarte mult cu cerealele in ce priveste compozitia lor chimica,dupa cum se poate vedea din tabelul urmator:

Compoziia chimic a fructelor de hric: Specificare Fruct,% Crupe sau fin,%

Ap12,112,8

Proteine10,87,9

Grsimi brute2,51,5

Extractive neazotate62,276,1

Celuloz10,310,6

Cenu2,11,1

Dintre aminoacizi ,primul loc il ocupa arginina ,apoi lizina ,in cantitati mai mici cistina. Valoarea nutritiva a proteinei din hrisca este mai mare decit a proteinei altor cereale. Grasimea este in proportie redusa,dar rezista bine la oxidare . Celuloza se afla in cantitate mare in fruct ,cea mai mare parte in coaja.

Rspndirea Astazi hrisca este mult raspindita in Rusia(1,0-1,2 mln ha), Franta, Polonia, S.U.A.(fiecare cu 200-250 mii ha), Canada si Japonia (120-150 mii ha), pe plan mondial- circa 2,0-2,5 mln ha. La noi suprafetele ocupate de hrisca sint restrinse(citeva sute de ha) numai in nordul Moldovei.

Sistematic Hrisca face parte din Familia Polygonaceae si apartine genului Fagopyrum. Acest gen cuprinde mai multe specii spontane si cultivate, dintre care doua sint mai cunoscute: 1.Fagopyrum tataricum Gaerth. hrisca tatareasca, specie rustica, rezistenta la ger, cultivata pe suprafete mici.

2.Polygonum fagopyrum L. hrisca cultivate- cea mai importanta dintre specii, fiind si cea mai raspindita in cultura .

Particulariti biologice si ecologice

Biologie. Fagopyrum esculentum Moach.- hrisca cultivate, este o planta anuala, cu perioada de vegetatie scurta(circa 100 zile), ierboasa, cu radacina pivotanta adinca de 20-40 cm cu numeroase ramificatii fibroase, raspindite in deosebi in stratul arabil. Perii absorbanti sint foarte lungi, ajungind la 3-5 mm si cu capacitate ridicata de absorbtie a substantelor nutritive. Tulpina.Este erecta ,ramificata de la baza,suculenta si goala in interior. Are suprafata usor striata, culoarea verde rosietica sau verde. Inaltimea intre 30-60 cm, in conditii bune ajunge si pina la 130 cm. Frunzele.Sint triunghiulare sau sagitat cordate, glabre, de culoare verde; cele de la baza sint lungi petiolate, iar cele de la virf aproape sesile. Limbul este lung de 2-5 cm si lat de 1,5-5,0 cm, avind nervurile usor paroase de culoare verde sau rosietica. Stipelele sint mici si verzi. Inflorescenta.Are mai fecvent forma de racem alungit, dar se intilneste in forma de corimb sau semiumbela. Inflorescenta este lung pedunculata, inserata la subsuoara frunzelor superioare, cuprinzind pina la 3000 de flori. Acestea sint mici de 2-3 mm ,compuse dintr-un perigon cu 5 sepale petaliode, albe-rozii sau rosii, cu miros pronuntat. Staminele in numar de 8, dispuse pe 2 cercuri:5 la exterior si 3 la interior. Fructul.Este o nucula cu trei muchii, de culoare bruna-castanie sau cenusie-argintie. Greutatea absoluta este cuprinsa intre 19-27 g. Forma, marimea si culoarea sint caracterefoarte variate, in functie de mediu, varietate si soi. Ecologia.Temperatura de germinatie este 8C, ca plantula nu suporta temperaturi sub -3C. Cu cit temperatura creste peste limita minima , cu atit boabele incoltesc si rasar mai repede. Umiditatea . Pentru germintie boabele absorb pina la 50% apa fata de greutatea proprie. In prima faza de vegetatie, pina incepe formarea bobocilor florali nu are nevoie de prea multa umiditate, in schimb in fazele urmatoare, inflorirea si formarea bobului , nevoia de apa creste.Solul. Este putin pretentioasa fata de sol, valorificind mai bine solurile mai sarace ,acide, precum si solurile nisipoase. Solurile bogate sau cele bine fertilizate an de an nu sint intotdeauna potrivite , deoarece favorizeaza cresterile vegetative in dauna productiei de boabe, determina caderea plantelor si intirzierea vegetatiei.

Tehnologia de cultivare Rotatia.In conditiile pedoclimatice din R.Moldova hrisca urmeaza sa fie amplasata dupa sfecla de zahar,porumb,cartof,culturi cerealiere de toamna si leguminoase cultivate pentru boabe. Fertilizarea.Pentru producerea a 100 kg seminte plus productia aferenta de tulpini, hrisca consuma: 4,04,5 kg N, 2,5- 3,0 kg P2O5 si 7,0- 7,5 kg K2O. Hrisca reactioaneaza foarte bine la ingrasaminte. In cultura de hrisca trebuie administrate toate cele trei elemente nutritive: N,P,K. Ele ridica continutul de proteina in boabe, micsoreaza procentul de coji ale lor, contribuie la marirea numarului de flori fecundate, a numarului de boabe la o planta, cit si a masei a 1000 de boabe. Lucrarile solului.Lucrarile si pregatirea solului se fac ca si pentru alte cereal de primavara. Saminta si semanatul.Pentru semanat se vor folosi seminte cu puritate de minimum 97% si cu germinatie de peste 90%. Epoca de semanat este atunci cind in sol temperatura a ajuns la 9-10. In zona de cultura de la noi(nordul Moldovei) corespunde cu inceputul lunii mai. Densitatea de semanat este de 400-500 boabe germinabile la . Distanta intre rinduri este de 12,5 cm.Se insaminteaza la adincimea de 3cm, iar pe solurile lutoase,pe cele nisipo-lutoase la 5-7 cm adincime. Cantitatea de saminta la ha este de 80-100 kg. Lucrarile de ingrijire Se face tavalugitul dupa semanat, pentru a se realize un contact mai bun al semintelor cu solul. Daca solul formeaza o crusta dupa semanat, se combate cu o grapa usoara. Hrisca lupta bine cu buruienile, acoperind destul de repede solul. Polenizarea suplimentara, folosind colonii de albine, realizeaza sporuri importante la productia de boabe, asigurindu-se si un bun cules albinelor.

Recoltarea.Productia. Recoltarea realizata in luna septembrie, este o operatiune dificila din cauza maturitatii esalonate a boabelor. Se recolteaza cu combina pentru cereale, in momentul in care circa 70% din fructe au ajuns la maturitate. Imediat dupa recoltare este necesara conditionarea recoltei, pentru eliminarea impuritatilor umede si uscarea boabelor pina la 12- 14 % umiditate.

Concluzii:

Hrica(Fagopyrum esculentum) este o specie de plante din genulFagopyrum, familiaPolygonaceae. Plant ierboas cu o nlime de 20 - 60 cm . Cu toate c nu face parte din categoriacerealeseminele ei sunt asemntare cu cele degrufolosindu-se sub form mcinat ca fin. Boabele de hrisca se folosesc in alimentatia omului sub forma de crupe, deoarece are o valoare nutritive ridicata si un gust placut. De asemenea ,ele se mai folosesc in furajarea animalelor(porci,pasari), in industria spirtului si amidonului. Faina se foloseste mai putin pentru obtinerea biscuitilor si a altor preparate culinare. Planta provine dinAsiafiind rspndit nEuropa. 5