HISTOLOGIE CURS 4Cavitatea bucala

cav bucala face pare din tubul digestiv care este alc. din totalitatea org. in care si cu participarea carora se desf. procesele chimice si mecanice ale digestiei. Cav. bucala are o forma cubica fiind delimitate anterior de buze, acestea delimitand un orificiu prin care cav. bucala comunica cu exteriorul. Post, ea se continua cu faringele iar prin acesta comunica cu esofagul si laringele. In cav. bucala se gasesc mai multe formatiuni:

1. Dintii 2. Alveolele dentare - sapate in osul maxilar si mandibular3. Limba - mugurii gustativi4. Amigdala palatina5. Lueta - ovula.

Tot la niv. cav. bucale se deschid canalele sau ductele excretoare ale glandelor salivare. (parotida). Cav. buc. indeplineste prin organele sale multiple functii:

1. Masticatie2. Vorbire3. Respiratie4. Ingerarea alimentelor + digestia lor5. Deglutitie6. Funtie senzitiva realizata cu ajutorul mugurilor gustativi.

Cav. bucala este tapetata de mucoasa bucala care prez. variatii morfo-funct. regionale. II putem distinge 2 parti: -Ant: situata anterior de arcadele dentare, cuprinsa intre acestea si buze numita vestibul.

-Post: situata inapoia arcadelor dentare care rep. cav. buc propriuzisa ce prez un tavan rep. de palatul dur si palatul moale dar are si un planseu rep. de ismul buco-faring si de lb.

Dezvoltarea cav. bucale se realizeaza in paralel cu cea dezvoltarea scheletului fetei dar si in stransa legatura cu dez. foselor nazale. Stomodeumul da nastere intregii cavitati bucale dar participa si la constituirea foselor nazale. Buzele: Delimiteaza anterior un orificiu prin care cav. bucala comunica cu exteriorul. Structural sunt cute musculo-membranoase ce au in centrul lor un ax musculo-conjunctiv. Le putem descrie 2 fete dar si o margine libera:-fata externa-fata interna-margine liberaFata externa este formata dintr-un tegument subtire care este format din un epiteliu pluristratificat pavimentos keratinizat asezat pe o membr. bazala iar dincolo de aceasta se gaseste corionul ce este un t. conj cu vase sangvine cu glande sebacee, glande sudoripare, fire de par.Fata interna: se mai numeste si fata vestibulara. Este acoperita dintr-o mucoasa formata dintr-un epiteliu de tip bucal = epiteliu pluristratificat pavimentor nekeratinizat asezat pe o memb. bazala iar dincolo avem corionul cu vase de sange,Tn, glande salibare mici numite si glande labiale.Marginea libera (rosul buzelor): Are structural un epiteliu stratificat-pavimentos-nekeratinizat. Celulele acesti epiteliu au in citoplasma lor eleidina ce confera transparenta crescuta epiteliului si in felul acesta se poate vedea culoare rosie dat. bagatiei de vase sangvine aflate in corion.

Mucoasa bucala: sau orala acopera in cea mai mare parte cav. bucala atat in vestibul cat si in cav. bucala propriuzisa. Structura generala: Muc. bucala este allc. dintr-un epiteliu pluristratificat pavimentos asezat pe membr. bazala iar sub aceasta se gaeste corionul. Ea prezinta variatii regionale care dupa localizarea proceselor de keratinizare sau de dif. senzoriala duce la impartirea in 3 segmente.

1. Mucoasa de acoperire.2. Mucoasa masticatorie.3. Mucoasa specializata/senzoriala.

1. Este localizata in vestibul, la nivelul obrajilor pe fata interna, pe fata ventrala a limbii si la niv. palatului moale. Epiteliul acestei mucoase este pluristratificat nekeratinizat. este gros si umed in permanenta. Are in struct. sa 3 straturi de cel:

- strat. bazal/generator: cu mitoze numeroase ce asigura reinoirea cel. degenerate.

- stra. spinos: alc. din 6-9 randuri de cel poligonale solidorizate intre ele prin dezmozomi. Printre cel. acestor straturi se pot intalnii: cel. pigmentare(melanocite) dar si cel. langerhans. Se mai pot observa limfocite intraepiteliale cu rol de aparare. Cel. epit. sunt hormono-dependente iar modificarile lor in cadrul ciclului ovarian pot fii studiate citologic pe cel. descuamate in mod normal prin realizarea de frotiuri.

- strat. superficialCorionul: este format din t. conj lax care patrunde in grosimea epiteliului sub forma unor structuri conice numite papile. Putem deosebi un corion superficial sau papilar dar si unul profund. Corionul profund este format in special din fibre de colagen dar si fibre de reticulina si elastice. Pe langa fibre, in corion mai gasim celule care sunt cel. conj. proprii (fiboblast/fibrocit) dar si cel. migrate de tip imflamator, respectiv infiltrat limfocitar. Mai gasim vase de sange, vase limfatice, TNL si corpusculii Meissner.Submucoasa: alc. din t. conjuctiv cu fibre de colagen si elastice + cel. macrofage, fibroblaste. Mai gasim si acini secretori de tip sero-mucos ce formeaza glandele salivare mici. Mai gasim vase de sange, limfatice, TN ce formeaza retele in special in jurul acinilor glandulari. Exista la niv. submucoasei o particularitate in special la niv. fetei interne a obrajilor unde fibrele de locagen din corion se grupeaza in benzi ce strabat perpendicular submucoasa si se prind de perimisium muschiilor buccinatori. Aceasta dispozitie caracteristica face ca in timpul masticatiei, prin contractia muschiilor buccinatori, mucoasa si submucoasa obrajilor sa fie trasa inapoi, in arcada ca sa nu fie prinsa intre arcadele dentare.Mucoasa masticatorie: este loc la niv. palatului dur, la nivelul gingiei dar si la niv fetei ...al limbii. Prezinta un epiteliu stratif. pavimentor keratinizat sau parakeratinizat dat fortelor de presiune si abraziune ce se formeaza in timpul masticatiei. Eiteliu prez. 1. strat bazal sau generator2. Strat spinos cu keratinocite solidarizate intre ele prin dezmozomi care incep sa sintetizeze precursori ai keratinei3.stratul granuloar - in cit. cel. acesti strat apar granulatii bazofile ce reprezinta precursori ai keratinei.Aceste 3 straturi formrmeaza corpul mucos.4. strtul lucid 5. strat. superficial

Acest epiteliu se gaseste asezat pe membr. bazala si dincocl de ea se gaseste corionul bogat vascularizat. In portiunea profunda gasim corionul la niv. caruia predomina t. conj. dens semi-ordonat.Mucoasa palatului dur poate fii impartita in 2 regiuni.

1. Partea anterioara - cu mucoasa de tip masticator de culoare rosie deschisa si este strans aderenta de os. 2. partea posterioasa - corespunde palatului moale.

Mucoasa palatului dur cuprinde in partea ei cea mai anterioara pe linia mijlocie, imediat inapoia arcadei dentare prezinta o formatiune numita papila palatina. Ea este mai proeminenta, are o forma rotunda sau usor alungita si la suprafata ei se deschide printr-un orificu canalul incisiv ce contine artera si nervul palatin. De la papila palaina, porneste spre palatul moale un refeu median ce imparte mucoasa palatului dur intr-un segment stang si unul drept.Zona sit. in spatele arcadei dentare se numeste zona adipoasa si prezinta o serie de pliuri transversale numite pliuri palatine. Acestea sunt formate din fibre de colagen grupate in benzi ce separa grupuri de cel. adipoase.Zona posterioara se numeste zona glandulara. Aici adipocitele sunt inlocuite cu acini sero-mucosi.

Mucoasa palatului moale continua spre faringe mucoasa palatului dur. La nivelul ei se face trecerea spre epiteliul de tip bucal nekeratinizat. In partea posterioara se gaseste o formatiune ce proemina in cav bucala numita lueta. Structural aceasta prezinta central un ax musculo conjunctiv inconjurat de o mucoasa. Ii putem descrie 2 fete:

- anterior: spre cavitatea bucala tapetata de un epiteliu de tip bucal. - posteriora: spre nazo-faringe tapetata de un epiteliu de tip respirator.

Mucoasa Specializata: o intalnim pe fata dorsala a limbii. Limba este un organ unic al cavitatii bucale cu rol imp. in masticatie, rol in vorbire, suport al deglutitiei dar si un supert sau receptor important pt. sensibilitatea gustativa. Se dezvolta din 3 muguri, dintre care unul este nepereche si da nastere portiunii sit. inainte v-ului lingual iar ceilalti 2 muguri pereche din care se va dezvolta baza limbii. Limba este un organ ce are in centru un ax musculo conjunctiv alcatuit din fibre musculare striate orientate in toate directiile ce apartin muschiilor extrinseci (hioglos si genioglos) dar si muschiior intrinseci (m. lingual). Printre aceste fascicule gasim glande salivare mici, vase de sange, fibre nervoase si adipocite. Diagnosticul histologic de limba se pune tocmai pe prezenta glandelor salivare mici printre fasciculele de fibre musc. striate orientate in toate directiile, perpendiculare unele pe celelalte. Ii putem descrie din pct. de vedere anatomic apexul -vf limbii, corpul limbii si radacina dar ii mai putem descrie o fata superioarasau dorsala care pre. o muc. special. dar si o fata inferiora sau ventrala unde gasim o mucoasa cu ep. de acoperire. Structural, limba este lipsita de submucoasa, ea fiind puternic aderenta de scheletul musculo-conjunctiv. mucoasa are un aspect diferit structural si functional in raport cu cele 2 fete. Mucoasa ventrala este o mucoasa de tip bucal lipsita de papile asemanatoare cu cea care acopera planseul bucal. prezinta un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat asezat pe mb. bazala iar dincolo de aceasta se gaseste corionul care este subtire si este alc. din t. conj. + vase sangvine + fibre nervoase + glande salivare mici (= glandele linguale a caror canal se deschide de o parte si de alta a fraului lingual).

Mucoasa dorsala este o mucoasa specializata. Este formata din epiteliu stratificat pavimentos care are grosimi variabile de la o zona la alta. Epiteliu se afla asezat pe mb. bazala iar dincolo de aceasta se alfa corionul alc. din t conj dens care se continua cu t. conj dintre fasciculele musculare. In partea post. a limbii corionul este strabatut de canalele excretorii ale glandelor sero-mucoase. Mucoasa acestei fete dorsale prezinta pe suprafata sa o serie de proeminente numite papile limguale. Acestea sunt de 4 tipuri:

- papile filiforme: cele mai numeroase. - papilele fungiforme: la examenul macroscopic se obs proeminente rozalii, sunt raspandite pe toata sup. limbii. - papilele foliate: se gasesc pe partiile lat ale limbii. - papiele circumvalate: sunt in nr. de 6-12, sunt mai mari si formeaza v-ul lingual.

Fiecare papila prezinta din pct. de vedere structural un ax conjunctiv acoperit de un epiteliu.Papilele filiforme sunt inalte de pana la 2,5 mm. Au o forma asemanatoare cu flacara unei lumanari. Sunt mai numeroase pe marginile limbii si inaintea v-ului lingual. Nu contin muguri gustativi.Papilele fungiforme au forma unei ciuperci, macroscopic se vad ca niste granule roz-rosii. Sunt rasp. pe toata suprafata limbii. Pot prezenta muguri gustativi in grosimea epiteliului de acoperire. Papilele foliate le gasim dea lungul marginii post. a limbii. Sunt slab rep. la adul atat numeric cat si ca dezvoltare dar sunt foarte numeroase la nou nascut. Au o forma asemanatoare u filele unei carti, sunt formate din 8-10 pliuri ale mucoasei dispuse perpendicular pe axul lung al limbii.Papilele circumvalate sau caliciforme sunt mai mari, la baza limbii, in nr de la 6-12. Au in in grosimea epit. muguri gustativi. La baza lor se deschid ductele glandelor seromucoase ale lui Ebner. Mugurii gustativi din grosime epiteliului variaza de la 100-250. Ei pot fii intalniti in nr. redus si in mucoasa palatului moale sau a faringelui. Acesti muguri au o forma ovala (asemanatoare unui butoias) si in structura lor deosebim 3 tipuri de celule.

1. Cel de sustinere asezate la periferie (ca doagele unui butoi). Au citopls. clara iar nucleul este rotund, eucromatic. Aceste cel. delimiteaza porul gustatv (un origiciu) 2. Cel gustative sau senzoriale asezate in centrul butoiasului. Au citoplasma mai intunecata, nucleul este alungit si heterocromatic iar la polul apical au o prelungire numita par gustativ (microvil). Sunt in nr de 4-20. 3. Cel bazale asezate la baza mugurelui printre celelalte. Sunt cel. de talie mica. Sunt cel. nediferentiate care se pot diferentia in cele 2 tipuri anterioare.

Rolul mug. gustativ este acela de a percepe gusturileVascularizatia limbii este asigurata de ramuri din a. linguala, sublinguala si linguala profinda.inervatia este asigurata de n. lingual dar si ne nervul gloso-faringian care asigura inervatia bazei limbii. Inervatia motorie este asigurata de hipoglos iar senzitiva generala de ramuri din trigemen. In partea post. a cav. buc se gasesc amigdalele faringiene, palatine, linguale ce formeaza inelul limfatic al lui Walgeyer. Aceste aglomerari de t. limfoid rep 1 bariera de aparare a organismului.Mucoasa bucala este o struc. dinamica care se modifica atat in cazul unor procese fiziologice dar si in cadrul unor boli generale (intoxicatii profesionale, leucemii, boli virale: in rujeola pe fata interna a obrajilor, aproape la deschiderea canalului parotidic apare un semn specific numit semnul lui Kophyk)