Histologie

HISTOLOGIEHISTOLOGIE- C- CURS 1URS 1 - -

Conf. Univ. Dr. Ioana Cristina AMIHĂESEI Conf. Univ. Dr. Ioana Cristina AMIHĂESEI

UMF “Gr. T. Popa” Iasi UMF “Gr. T. Popa” Iasi Facultatea de MedicinaFacultatea de Medicina

Disciplina HistologieDisciplina Histologie

Histologie - Curs 1Histologie - Curs 1 22

INTRODUCERE

TESUTURI EPITELIALE


INTRODUCEREINTRODUCERE

Termenul histologieTermenul histologie - greaca veche, histos - ţesut, logos - ştiinţă. Histologia - - greaca veche, histos - ţesut, logos - ştiinţă. Histologia - ştiinţa ţesuturilor umane normale.ştiinţa ţesuturilor umane normale. 4 tipuri fundamentale de ţesuturi:4 tipuri fundamentale de ţesuturi:

Ţesuturi epitelialeŢesuturi epiteliale - epitelii de acoperire şi tapetare, epitelii secretorii - epitelii de acoperire şi tapetare, epitelii secretorii (glandulare) şi epitelii senzoriale.(glandulare) şi epitelii senzoriale.Ţesuturi conjunctiveŢesuturi conjunctive - ţesuturi de suport şi susţinere (inclusiv osul, cartilagiul - ţesuturi de suport şi susţinere (inclusiv osul, cartilagiul - varietăţi dure de ţesut conjunctiv).- varietăţi dure de ţesut conjunctiv).Ţesuturi musculareŢesuturi musculare: : - muşchi striat scheletal- muşchi striat scheletal

• muşchi striat cardiac (miocard)muşchi striat cardiac (miocard)• muşchi neted - în peretele organelor cavitare, a vaselor de sânge.muşchi neted - în peretele organelor cavitare, a vaselor de sânge.

Ţesutul nervosŢesutul nervos, , cel mai evoluat pe scara filogenetică, înalt diferenţiat - cel mai evoluat pe scara filogenetică, înalt diferenţiat - neuroni şi celule gliale.neuroni şi celule gliale.

Definiţia ţesutuluiDefiniţia ţesutului - o masă de celule – unul/mai multe tipuri celulare, care pot sau - o masă de celule – unul/mai multe tipuri celulare, care pot sau nu avea similaritate morfologică, au aceeaşi origine embrionară şi îşi coordonează nu avea similaritate morfologică, au aceeaşi origine embrionară şi îşi coordonează funcţiile pentru a se comporta ca un tot (întreg) şi pentru a îndeplini rolurile funcţiile pentru a se comporta ca un tot (întreg) şi pentru a îndeplini rolurile întregului ţesut în organism. Ţesuturile fund. se asoc. în struct. complexe - organe, întregului ţesut în organism. Ţesuturile fund. se asoc. în struct. complexe - organe, aparate şi sisteme ale organismului uman.aparate şi sisteme ale organismului uman.Cele 4 ţesuturi fundamentale - originea în cele 3 foiţe embrionare: ecto-, endo- şi Cele 4 ţesuturi fundamentale - originea în cele 3 foiţe embrionare: ecto-, endo- şi mezoderm.mezoderm.


Programul genetic - ADN-ul nuclear - mitoza diferitelor celule, pe diferite linii de Programul genetic - ADN-ul nuclear - mitoza diferitelor celule, pe diferite linii de diferenţiere → formarea de ţesuturi, ca expresie fenotipică a informaţiei genetice.diferenţiere → formarea de ţesuturi, ca expresie fenotipică a informaţiei genetice.

În citoplasma celulelor - proteine reglatoare, care modulează expresia genică.În citoplasma celulelor - proteine reglatoare, care modulează expresia genică.

În genomul celular - În genomul celular - gene ancestralegene ancestrale - creşterea şi diferenţierea celulară; induc - creşterea şi diferenţierea celulară; induc sinteza de factori de creştere (GF, growth factors). Aceste gene - protooncogene, sinteza de factori de creştere (GF, growth factors). Aceste gene - protooncogene, pentru că stimulate de diferiţi factori: infecţii virale, radiaţii ionizante, factori toxici, pentru că stimulate de diferiţi factori: infecţii virale, radiaţii ionizante, factori toxici, pot induce proliferări anormale cu apariţia de tumori maligne (cancere). Timpul de pot induce proliferări anormale cu apariţia de tumori maligne (cancere). Timpul de declanşare al acestor proliferări sub acţiunea factorilor de risc poate fi foarte lung declanşare al acestor proliferări sub acţiunea factorilor de risc poate fi foarte lung (zeci de ani). Iată cum o funcţie normală, primordială a organismului, poate deveni (zeci de ani). Iată cum o funcţie normală, primordială a organismului, poate deveni letală.letală.

În organism - În organism - celule înalt specializate, celule înalt specializate, care şi-au pierdut capacitatea de diviziune care şi-au pierdut capacitatea de diviziune (de exemplu neuronii), cât şi (de exemplu neuronii), cât şi celule nediferenţiate, celule nediferenţiate, care şi la organismul adult, au care şi la organismul adult, au un aspect apropiat de al celulelor embrionare - diviziune şi diferenţiere, pe tot un aspect apropiat de al celulelor embrionare - diviziune şi diferenţiere, pe tot parcursul vieţii individului; aceste celule - regenerare tisulară.parcursul vieţii individului; aceste celule - regenerare tisulară.

Celulele - un fenomen de moarte naturală Celulele - un fenomen de moarte naturală programată geneticprogramată genetic - apoptoză. La - apoptoză. La specia umană, pe culturi de celule, s-a stabilit că celulele sunt capabile de specia umană, pe culturi de celule, s-a stabilit că celulele sunt capabile de diviziune până la vârsta de 120 ani; aceasta ar putea fi limita fiziologică de vârstă, diviziune până la vârsta de 120 ani; aceasta ar putea fi limita fiziologică de vârstă, a speciei umane.a speciei umane.


ŢESUTURI EPITELIALEŢESUTURI EPITELIALE

EpiEpi - în greaca veche, pe sau deasupra - principalul rol al acestor ţesuturi, de - în greaca veche, pe sau deasupra - principalul rol al acestor ţesuturi, de acoperire, de tapetare.acoperire, de tapetare.

Morfologic, ţesuturile epiteliale au un aspect oarecum asemănător cu aspectul Morfologic, ţesuturile epiteliale au un aspect oarecum asemănător cu aspectul foiţelor embrionare.foiţelor embrionare.

Clasificarea epiteliilor după funcţie:Clasificarea epiteliilor după funcţie:

de acoperire şi tapetarede acoperire şi tapetare

glandulare (secretorii)glandulare (secretorii)

senzoriale.senzoriale.

Originea embrionară a epiteliilor - în cele 3 foiţe embrionare. Epidermul (parte a Originea embrionară a epiteliilor - în cele 3 foiţe embrionare. Epidermul (parte a pielii), epiteliul - orificiile naturale ale organismului (cavit. orală, nazală, anală, pielii), epiteliul - orificiile naturale ale organismului (cavit. orală, nazală, anală, vaginală), glandele salivare - ectoderm. Epiteliul tractusurilor digestiv şi respirator, vaginală), glandele salivare - ectoderm. Epiteliul tractusurilor digestiv şi respirator, cel. epit. - ficat şi pancreas (organe parenchimatoase de origine epitelială) - cel. epit. - ficat şi pancreas (organe parenchimatoase de origine epitelială) - endoderm. Epiteliul - vasele de sânge (endoteliu), mezoteliile (epit.- cavit. seroase endoderm. Epiteliul - vasele de sânge (endoteliu), mezoteliile (epit.- cavit. seroase din organism - pleura, pericardul, peritoneul) şi epiteliul tubilor nefronului - din organism - pleura, pericardul, peritoneul) şi epiteliul tubilor nefronului - mezoderm.mezoderm.


Caracteristicile generale ale epiteliilorCaracteristicile generale ale epiteliilor

1.1. Un mare număr de celule, în m.o. - un mare număr de nuclei.Un mare număr de celule, în m.o. - un mare număr de nuclei.Nucleii urmează, în mare, forma celulelor; în m.o. limitele dintre celule fiind greu Nucleii urmează, în mare, forma celulelor; în m.o. limitele dintre celule fiind greu vizibile, forma nucleilor - determinarea tipului de epiteliu observat (epit. cubice - vizibile, forma nucleilor - determinarea tipului de epiteliu observat (epit. cubice - nuclei rotunzi; epit. prismatice - nuclei ovoidali).nuclei rotunzi; epit. prismatice - nuclei ovoidali).

2.2. Celulele epitelialeCelulele epiteliale - înghesuite între ele şi au o foarte mică cant. de ciment - înghesuite între ele şi au o foarte mică cant. de ciment intercel. Celulele nu au distanţe între ele, prin strânsă împachetare - feţe intercel. Celulele nu au distanţe între ele, prin strânsă împachetare - feţe poligonale.poligonale.

3.3. Epiteliile nu sunt vascularizate, sunt în schimb f. bine inervate, unele având şi Epiteliile nu sunt vascularizate, sunt în schimb f. bine inervate, unele având şi funcţie de organ de simţ - cum este pielea.funcţie de organ de simţ - cum este pielea.

4.4. Celulele epitelialeCelulele epiteliale - întotdeauna la bază, pe o struct. acelulară complexă de tipul - întotdeauna la bază, pe o struct. acelulară complexă de tipul unei membrane - m.b.unei membrane - m.b.

5.5. EpiteliileEpiteliile au capac. de regenerare, la niv. lor se obs. mitoze; această capac. - mai au capac. de regenerare, la niv. lor se obs. mitoze; această capac. - mai evidentă la epit. de acoperire şi tapetare şi mai scăzută, la epit. glandulare şi evidentă la epit. de acoperire şi tapetare şi mai scăzută, la epit. glandulare şi senzoriale.senzoriale.

6.6. Celulele epitelialeCelulele epiteliale - polarizarea organitelor celulare, orientarea acestora spre un - polarizarea organitelor celulare, orientarea acestora spre un pol al celulei; ele au frecvent specializări ale polului apical şi/sau bazal al celulelor. pol al celulei; ele au frecvent specializări ale polului apical şi/sau bazal al celulelor. Ac. aspecte - funcţiile epiteliului respectiv.Ac. aspecte - funcţiile epiteliului respectiv.


Membrana bazalăMembrana bazală

Sub ţesutul epit., întotdeauna se găseşte ţesut conjunctiv (principalul ţesut de Sub ţesutul epit., întotdeauna se găseşte ţesut conjunctiv (principalul ţesut de suport din organism). Ţes. epit. nu vine în contact direct cu ţesutul conjunctiv, ci suport din organism). Ţes. epit. nu vine în contact direct cu ţesutul conjunctiv, ci prin intermediul unei membrane acelulare, cu struct. complexă – m.b.prin intermediul unei membrane acelulare, cu struct. complexă – m.b.

M.oM.o. - m.b. este rectilinie, la epit. formate dintr-un singur strat (şir) de celule (epit. . - m.b. este rectilinie, la epit. formate dintr-un singur strat (şir) de celule (epit. simple) şi ondulată, la epit. formate din mai multe straturi (şiruri) de celule simple) şi ondulată, la epit. formate din mai multe straturi (şiruri) de celule suprapuse (epit. stratificate). M.b. nu este vizibilă în tehnicile de colorare uzuale suprapuse (epit. stratificate). M.b. nu este vizibilă în tehnicile de colorare uzuale util. în m.o.; ea poate fi evidenţiată prin met. speciale de colorare. Componenţa ei - util. în m.o.; ea poate fi evidenţiată prin met. speciale de colorare. Componenţa ei - atât elemente ale ţesutului conj., cât şi elemente secretate de cel. epit.; atât elemente ale ţesutului conj., cât şi elemente secretate de cel. epit.; impregnarea argentică, colorează m.b. în negru (util. sărurilor de argint), impregnarea argentică, colorează m.b. în negru (util. sărurilor de argint), evidenţiind elemente proprii ţesutului conj.; met. P.A.S. (acid periodic Schiff) - o evidenţiind elemente proprii ţesutului conj.; met. P.A.S. (acid periodic Schiff) - o colorează în roşu – met. specifică ptr. GP (evidenţiază comp. epit. - m.b.).colorează în roşu – met. specifică ptr. GP (evidenţiază comp. epit. - m.b.).

Structura pp-zisă a m.b. (ultrastructura) - numai în m.e.; m.b. are grosime diferită Structura pp-zisă a m.b. (ultrastructura) - numai în m.e.; m.b. are grosime diferită în funcţie de localizare, între 20 şi 100 nm - un strat mai dens la fluxul de electroni în funcţie de localizare, între 20 şi 100 nm - un strat mai dens la fluxul de electroni - - lamina densalamina densa - în structura sa o fină reţea fibrilară. Spre epiteliu apare un strat - în structura sa o fină reţea fibrilară. Spre epiteliu apare un strat mai translucid (mai puţin dens la fluxul de electroni) - mai translucid (mai puţin dens la fluxul de electroni) - lamina lucidalamina lucida (lamina rara). (lamina rara). În organism - membrane bazale particulare, cum este cea de la nivelul capilarelor În organism - membrane bazale particulare, cum este cea de la nivelul capilarelor glomerulare, care rezultă din sudarea altor două-m.b.; în acest caz, apar 2 lamine glomerulare, care rezultă din sudarea altor două-m.b.; în acest caz, apar 2 lamine lucide, dispuse de o parte şi de alta a laminei densa, centrală.lucide, dispuse de o parte şi de alta a laminei densa, centrală.


Lamina densa şi lamina lucida - lamina bazalisLamina densa şi lamina lucida - lamina bazalisCel mai frecvent, spre ţesutul conjunctiv, apare un al treilea strat, Cel mai frecvent, spre ţesutul conjunctiv, apare un al treilea strat, lamina reticularislamina reticularis - un fin - un fin strat de fibre de reticulină.strat de fibre de reticulină.

Biochimic, principalele componente ale m.b. sunt: colagen tip Biochimic, principalele componente ale m.b. sunt: colagen tip IV IV (în lamina densa), GP - (în lamina densa), GP - laminină, fibronectină şi PG, în special heparan-sulfat (în lamina lucida). Consistenţa m.b. - de laminină, fibronectină şi PG, în special heparan-sulfat (în lamina lucida). Consistenţa m.b. - de gel. Ataşarea m.b. la ţes. conj. - fibrile de ancorare - colagen VII şi microfibrile elastice, comp. gel. Ataşarea m.b. la ţes. conj. - fibrile de ancorare - colagen VII şi microfibrile elastice, comp. ale ţes. conj. Cel. epit. - receptori ptr. laminină, fibronectină, entactină (molec. de adeziune) ptr. ale ţes. conj. Cel. epit. - receptori ptr. laminină, fibronectină, entactină (molec. de adeziune) ptr. că datorită lor, struct. epitelială se ataşează ferm la ţes. conj. subiacent, de suport.că datorită lor, struct. epitelială se ataşează ferm la ţes. conj. subiacent, de suport.

M.b.M.b. - o barieră selectivă, controlând schimburile de macromolecule, apă, ioni, dintre ţes. conj. - o barieră selectivă, controlând schimburile de macromolecule, apă, ioni, dintre ţes. conj. şi ţes. epit. şi ţes. epit.

Nutriţia epiteliuluiNutriţia epiteliului - difuziune din ţes. conj.; epiteliile nu sunt vascularizate.- difuziune din ţes. conj.; epiteliile nu sunt vascularizate.

Joncţ. intercel. care apar între celulele epit. - de mai multe tipuri: joncţ. de adeziune celulară, de Joncţ. intercel. care apar între celulele epit. - de mai multe tipuri: joncţ. de adeziune celulară, de comunicare intercel. Ele stabilesc şi compartimente în celulele epit., mai ales în cazul epit. de comunicare intercel. Ele stabilesc şi compartimente în celulele epit., mai ales în cazul epit. de transport.transport.

DesmozomiiDesmozomii - ataşarea cel. epit. una de alta - - ataşarea cel. epit. una de alta - macule macule aderente aderente (macula adherens), (macula adherens), au aspect au aspect localizat (punctiform); rolul lor - adeziune intercelulară.localizat (punctiform); rolul lor - adeziune intercelulară.

Toate feţele intercel. ale cel. epit. - numeroşi desmozomi. În epit. stratificat (format din mai Toate feţele intercel. ale cel. epit. - numeroşi desmozomi. În epit. stratificat (format din mai multe şiruri de celule suprapuse, din care numai stratul bazal vine în contact cu m.b.) pe o multe şiruri de celule suprapuse, din care numai stratul bazal vine în contact cu m.b.) pe o celulă epit. - sute de desmozomi. În m.o., desmozomii - puncte proeminente, ca nişte spini / celulă epit. - sute de desmozomi. În m.o., desmozomii - puncte proeminente, ca nişte spini / butoni de contact, între celulele învecinate. Ei sunt mai evidenţi, când apar spaţii mărite între butoni de contact, între celulele învecinate. Ei sunt mai evidenţi, când apar spaţii mărite între celule, ca urmare a tehnicii (de ex. stratul spinos din epiderm).celule, ca urmare a tehnicii (de ex. stratul spinos din epiderm).


Figure 1. Two types of basement membranes. A: The thickness of this type of membrane results from fusion of 2 basal laminae produced by an epithelial and an endothelial cell layer, as found in the kidney glomerulus (shown here) and in the alveoli of the lung. It consists of a thick central lamina densa with a lamina lucida (lamina rara) on either side. B: The more common type of basement

membrane that separates and binds epithelia to connective tissue is formed by association of the basal and reticular laminae. Note the presence of the anchoring fibrils formed by type VII collagen,

which binds the basal lamina to the subjacent collagen.


Componenţa desmozomilorComponenţa desmozomilor

1.1. Plăcile de ataşarePlăcile de ataşare - zone intracel. ale desmozomilor. Fiecare desmozom are 2 - zone intracel. ale desmozomilor. Fiecare desmozom are 2 plăci de ataşare, câte una în fiecare celulă. Plăcile de ataşare - filamente, care plăci de ataşare, câte una în fiecare celulă. Plăcile de ataşare - filamente, care includ: domeniile citoplasmatice ale molec. cadherinice; proteine citoplasmatice - includ: domeniile citoplasmatice ale molec. cadherinice; proteine citoplasmatice - desmoplakine şi plakoglobină - cea mai mare parte a plăcilor de ataşare.desmoplakine şi plakoglobină - cea mai mare parte a plăcilor de ataşare.

2.2. Filamente intermediareFilamente intermediare, , de citoschelet (cheratinice) se ataşează plăcilor. Unele de citoschelet (cheratinice) se ataşează plăcilor. Unele se ataşează acestor plăci, dar multe fac bucle la nivelul plăcilor, întorcându-se în se ataşează acestor plăci, dar multe fac bucle la nivelul plăcilor, întorcându-se în citoplasmă. Placa de ataşare a desmozomilor are şi rol de suport al citoscheletului.citoplasmă. Placa de ataşare a desmozomilor are şi rol de suport al citoscheletului.

3.3. Proteinele de legătură transmembranareProteinele de legătură transmembranare, , sunt GP, desmogleine şi desmocoline sunt GP, desmogleine şi desmocoline - componenta adezivă a desmozomilor. Aceste proteine sunt membre ale familiei - componenta adezivă a desmozomilor. Aceste proteine sunt membre ale familiei cadherinelor, molec. de adeziune intercel., calciu-dependente. Proteinele de leg. cadherinelor, molec. de adeziune intercel., calciu-dependente. Proteinele de leg. transmembranare - domenii intracel. şi extracel. Domeniul intracel. al acestor GP -transmembranare - domenii intracel. şi extracel. Domeniul intracel. al acestor GP -în structura plăcilor de ataşare. Domeniul extracel. al molec. se extinde în spaţiul în structura plăcilor de ataşare. Domeniul extracel. al molec. se extinde în spaţiul intercel., legându-se cu molec. identice, de la celulele joncţionate, vecine.intercel., legându-se cu molec. identice, de la celulele joncţionate, vecine.Stratul dens central poate fi obs. inconstant, în m.e.; proteinele de leg. Stratul dens central poate fi obs. inconstant, în m.e.; proteinele de leg. transmembranare, pot fi vizibile în spaţiul intercel., ca un strat dens central, între transmembranare, pot fi vizibile în spaţiul intercel., ca un strat dens central, între celulele joncţionate. Proteinele transmembranare de leg. leagă calciul - absolut celulele joncţionate. Proteinele transmembranare de leg. leagă calciul - absolut necesar în funcţionarea desmozomilor ca situsuri de adeziune intercel.necesar în funcţionarea desmozomilor ca situsuri de adeziune intercel.


HemidesmozomiiHemidesmozomii - între polul bazal al cel. epit. şi m.b. Ei au aceleaşi componente ca şi - între polul bazal al cel. epit. şi m.b. Ei au aceleaşi componente ca şi desmozomii: plăci de ataşare, filamente intermediare de citoschelet şi proteine desmozomii: plăci de ataşare, filamente intermediare de citoschelet şi proteine transmembranare de leg. Proteinele transmembranare de leg. fac - familia moleculelor de transmembranare de leg. Proteinele transmembranare de leg. fac - familia moleculelor de adeziune, integrine, dar au acelaşi rol ca şi cadherinele desmozomilor.adeziune, integrine, dar au acelaşi rol ca şi cadherinele desmozomilor.

Hemidesmozomii - puncte de ataşare a cel. epit. la m.b. şi la matricea extracel. Laminina din Hemidesmozomii - puncte de ataşare a cel. epit. la m.b. şi la matricea extracel. Laminina din m.b., este concentrată în ariile m.b., unde se află hemidesmozomii. Hemidesmozomii m.b., este concentrată în ariile m.b., unde se află hemidesmozomii. Hemidesmozomii seamănă cu desmozomii, dar au o compoziţie biochimică diferită.seamănă cu desmozomii, dar au o compoziţie biochimică diferită.

Jocţiunile strânseJocţiunile strânse încercuiesc celula, unind-o cu celulele învecinate. încercuiesc celula, unind-o cu celulele învecinate. Zonula occludens Zonula occludens apare ca o centură în jurul celulelor şi închide (ocluzionează) sp. intercel.; în m.o., ea intră în apare ca o centură în jurul celulelor şi închide (ocluzionează) sp. intercel.; în m.o., ea intră în compoziţia cadrului terminal. Joncţ. strânse – epit. secretorii şi de absorbţie – epit. simple compoziţia cadrului terminal. Joncţ. strânse – epit. secretorii şi de absorbţie – epit. simple cubice şi prismatice, pe faţa laterală a cel. epit., aproape de polul apical al cel. epit.. În cubice şi prismatice, pe faţa laterală a cel. epit., aproape de polul apical al cel. epit.. În general, o celulă - o singură joncţ. strânsă şi multe joncţ. nexus şi desmozomi.general, o celulă - o singură joncţ. strânsă şi multe joncţ. nexus şi desmozomi.

Joncţ. strânse - în m.e. de transmisie - zone de contact membranar între 2 celule, prin leg. Joncţ. strânse - în m.e. de transmisie - zone de contact membranar între 2 celule, prin leg. focale. Fiecare zonă de contact focal - o focale. Fiecare zonă de contact focal - o unitate membranarăunitate membranară. . Studiile ţesutului prin Studiile ţesutului prin criofracturăcriofractură - joncţiunea ocludentă, ca o succesiune neregulată de proeminenţe, creste şi - joncţiunea ocludentă, ca o succesiune neregulată de proeminenţe, creste şi adâncituri sau şanţuri, având complementaritate perfectă pe celula vecină. Crestele - şiruri adâncituri sau şanţuri, având complementaritate perfectă pe celula vecină. Crestele - şiruri de particule. Joncţ. strânse pot varia ca mărime de la câteva şanţuri şi creste, la aranjamente de particule. Joncţ. strânse pot varia ca mărime de la câteva şanţuri şi creste, la aranjamente geometrice complexe, cu numeroase adâncituri şi proeminenţe. Joncţ. strânse - ocluzia geometrice complexe, cu numeroase adâncituri şi proeminenţe. Joncţ. strânse - ocluzia (închiderea) sp. intercel. (cu cât joncţ. - mai mari, ocluzia - mai etanşă). În epit. de transport, (închiderea) sp. intercel. (cu cât joncţ. - mai mari, ocluzia - mai etanşă). În epit. de transport, ocluzia sp. intercel. - orice subst. lichidă - obligată să difuzeze transepitelial. În polarizarea ocluzia sp. intercel. - orice subst. lichidă - obligată să difuzeze transepitelial. În polarizarea celulară, joncţ. strânse - barieră moleculară, între cele două domenii membranare ale celulară, joncţ. strânse - barieră moleculară, între cele două domenii membranare ale celulelor. celulelor. Zonula occludens Zonula occludens este o joncţ. - impermeabilitate epit., tipică ptr. vezica urinară -este o joncţ. - impermeabilitate epit., tipică ptr. vezica urinară -impermeabilă la urina hipertonă.impermeabilă la urina hipertonă.


Figure 2. The main structures that participate in cohesion among epithelial cells. The drawing shows 3 cells from the intestinal epithelium. The cell in the middle was emptied of its contents to show the inner surface of its membrane. The zonula occludens and zonula adherens form a continuous ribbon around the cell apex, whereas the desmosomes and gap junctions make spotlike plaques. Multiple ridges form the zonula occludens, where the outer laminae of apposed membranes fuse. (Redrawn and reproduced, with permission, from Krstíc RV: Ultrastructure of the Mammalian Cell. Springer-Verlag, 1979.)


Zonula adherensZonula adherens - în complexele joncţ., sub zonula occludens de la polul apical al - în complexele joncţ., sub zonula occludens de la polul apical al cel.; este o joncţ. circumferenţială aderentă - proteine cadherinice de leg. cel.; este o joncţ. circumferenţială aderentă - proteine cadherinice de leg. transmembranare. În interiorul celulei, la nivelul joncţ. - o bandă de filamente de transmembranare. În interiorul celulei, la nivelul joncţ. - o bandă de filamente de actină - circumferenţial şi alte proteine contractile - miozină, tropomiozină, actină - circumferenţial şi alte proteine contractile - miozină, tropomiozină, vinculină, α-actinină. Zonula adherens - sediul de ataşare ptr. filamentele de actină vinculină, α-actinină. Zonula adherens - sediul de ataşare ptr. filamentele de actină din cadrul terminal.din cadrul terminal.Complexele jocţionaleComplexele jocţionale - grupe de joncţiuni - pe cel. epit.; apar către polul apical al - grupe de joncţiuni - pe cel. epit.; apar către polul apical al celulelor epit., frecvente în epit. simple, cubice şi prismatice. De ex. – epit. simplu celulelor epit., frecvente în epit. simple, cubice şi prismatice. De ex. – epit. simplu prismatic intestinal, celulele acinoase ale pancreasului exocrin; în epit. cu funcţie prismatic intestinal, celulele acinoase ale pancreasului exocrin; în epit. cu funcţie de absorbţie şi în epiteliile secretorii.de absorbţie şi în epiteliile secretorii.Complexul joncţionalComplexul joncţional - o joncţ. strânsă (zonula occludens), o joncţ. zonula - o joncţ. strânsă (zonula occludens), o joncţ. zonula adherens şi un desmozom. Unii histologi includ în complexul joncţional şi o joncţ. adherens şi un desmozom. Unii histologi includ în complexul joncţional şi o joncţ. de comunicare intercel., nexus (gap).de comunicare intercel., nexus (gap).M.o. - zonula occludens şi zonula adherens formează placa terminală. Cadrul M.o. - zonula occludens şi zonula adherens formează placa terminală. Cadrul terminal, ancorat pe zonula adherens - o reţea de filamente, la polul apical al cel. terminal, ancorat pe zonula adherens - o reţea de filamente, la polul apical al cel. epit.; format din filamente intermediare de citoschelet, filamente contractile de epit.; format din filamente intermediare de citoschelet, filamente contractile de actină şi spectrină. Cadrul terminal - locul de ataşare, pentru mănunchiurile de actină şi spectrină. Cadrul terminal - locul de ataşare, pentru mănunchiurile de filamente de actină care formează miezul microvililor. Cadrul terminal şi zonula filamente de actină care formează miezul microvililor. Cadrul terminal şi zonula adherens, cu filamentele ei contractile - o struct. contractilă la niv. polului apical al adherens, cu filamentele ei contractile - o struct. contractilă la niv. polului apical al cel. epit. - importantă în timpul dezv. embrionare, în deplasarea straturilor epit., ca cel. epit. - importantă în timpul dezv. embrionare, în deplasarea straturilor epit., ca şi în închiderea epit. la loc, după eliminarea cel. apoptotice.şi în închiderea epit. la loc, după eliminarea cel. apoptotice.


Figure 3. Electron micrograph of the apical region of an intestinal epithelial cell. Note the terminal web composed of a horizontal network that contains mainly actin microfilaments. The vertical

microfilaments that constitute the core of the microvilli are clearly seen. An extracellular cell coat (glycocalyx) is bound to the plasmalemma of the microvilli. x45,000.


Joncţiuni de comunicare intercel. (nexus / gap)Joncţiuni de comunicare intercel. (nexus / gap)

Aceste joncţ. - pe feţele laterale ale cel. epit. din majoritatea epiteliilor - numeroase Aceste joncţ. - pe feţele laterale ale cel. epit. din majoritatea epiteliilor - numeroase în ficat, dar şi în miocard, ţes. musc. neted (alte tipuri de ţesuturi).în ficat, dar şi în miocard, ţes. musc. neted (alte tipuri de ţesuturi).

Unde sunt joncţ. nexus între celule, membranele cel. apar drepte, la f. mică dist. Unde sunt joncţ. nexus între celule, membranele cel. apar drepte, la f. mică dist. una de alta, de numai 2 nm. Joncţ. nexus - structuri proteice, dispuse pe una de alta, de numai 2 nm. Joncţ. nexus - structuri proteice, dispuse pe membrana cel. - o proteină cu G molec. de 26-30 mii Da - conexină. 6 molec. de membrana cel. - o proteină cu G molec. de 26-30 mii Da - conexină. 6 molec. de conexină - o struct. hexamerică, numită conexon, cu un por hidrofilic de 1,5-2 nm, conexină - o struct. hexamerică, numită conexon, cu un por hidrofilic de 1,5-2 nm, diametru. Conexonii fuzionează cu cei de pe membr. cel. a celulei adiacente - un diametru. Conexonii fuzionează cu cei de pe membr. cel. a celulei adiacente - un canal între cele 2 celule, format din 12 molec. de conexină. Ac. sp. permit trecerea canal între cele 2 celule, format din 12 molec. de conexină. Ac. sp. permit trecerea apei, a ionilor, a unor mici molecule hormonale, cu caracter informaţional - cAMP-apei, a ionilor, a unor mici molecule hormonale, cu caracter informaţional - cAMP-ul, cGMP-ul - transmiterea de informaţii de la o celulă la alta. Joncţ. nexus - ul, cGMP-ul - transmiterea de informaţii de la o celulă la alta. Joncţ. nexus - cuplarea electrică a ţes., prin mişcarea liberă a ionilor, prin ac. canale şi cuplarea electrică a ţes., prin mişcarea liberă a ionilor, prin ac. canale şi răspândirea potenţialelor în ţesuturi (de ex. în muşchi). Cuplarea intercel. prin răspândirea potenţialelor în ţesuturi (de ex. în muşchi). Cuplarea intercel. prin joncţ. nexus, depinde de pH-ul citopl. şi de conc. intracel. a calciului; cel. epit. se joncţ. nexus, depinde de pH-ul citopl. şi de conc. intracel. a calciului; cel. epit. se decuplează (canalul lichidian se închide) dacă ↑ conc. intracel. a calciului sau dacă decuplează (canalul lichidian se închide) dacă ↑ conc. intracel. a calciului sau dacă ↓ pH-ul; în lezarea unui ţesut, cel. nelezate pot pierde prin ac. joncţ., apă, ioni, ↓ pH-ul; în lezarea unui ţesut, cel. nelezate pot pierde prin ac. joncţ., apă, ioni, molec. mici. Influxul de calciu extracel. → închiderea conexonilor, împiedicând molec. mici. Influxul de calciu extracel. → închiderea conexonilor, împiedicând pierderea de substanţă, de către cel. cuplate, nelezate.pierderea de substanţă, de către cel. cuplate, nelezate.


ClasifClasificareaicarea epit. de acoperire şi tapetare epit. de acoperire şi tapetareAc. epit. - Ac. epit. - mari membrane celularemari membrane celulare (pături) – rezist. la acţ. forţelor mec. şi a diferiţilor factori de (pături) – rezist. la acţ. forţelor mec. şi a diferiţilor factori de stres.stres.2 criterii principale:2 criterii principale:

1.1. în funcţie de nr. de straturi de cel. (histoahitectonie);în funcţie de nr. de straturi de cel. (histoahitectonie);2.2. în funcţie de forma celulelor în funcţie de forma celulelor

1.1. IIn funcţie de nr. de straturi de celulen funcţie de nr. de straturi de celule.:.:epitepiteliielii simple - un singur strat de cel., pe o m.b. simple - un singur strat de cel., pe o m.b.epitepiteliielii stratificate - 2 sau mai multe straturi de cel., pe o m.b., numai stratul bazal în contact stratificate - 2 sau mai multe straturi de cel., pe o m.b., numai stratul bazal în contact cu m.b.cu m.b.

a.a. EpitEpiteliielii simple simple – cel. epit. cu polul bazal în contact cu m.b.; polul apical al cel. vine în contact – cel. epit. cu polul bazal în contact cu m.b.; polul apical al cel. vine în contact cu m. intern al organismului. Ac. epitelii - mai fragile – tapetează org. Cavit. în interior, în ac. cu m. intern al organismului. Ac. epitelii - mai fragile – tapetează org. Cavit. în interior, în ac. zone fiind mai greu de lezat.zone fiind mai greu de lezat.

b.b. EpitEpiteliielii stratificate stratificate - 2 /mai multe straturi de cel. suprapuse; numai cel. din stratul bazal vin în - 2 /mai multe straturi de cel. suprapuse; numai cel. din stratul bazal vin în contact cu m.b. Stratul superficial vine uneori în contact cu m. extern (cazul pielii şi al epit. care contact cu m.b. Stratul superficial vine uneori în contact cu m. extern (cazul pielii şi al epit. care tapetează orificiile nat. ale corpului). Ac. epit. - de rezistenţă şi de protecţie - în cazul epidermului tapetează orificiile nat. ale corpului). Ac. epit. - de rezistenţă şi de protecţie - în cazul epidermului – fen. de cheratinizare. – fen. de cheratinizare.

c.c. EpitEpiteliielii pseudostratificate pseudostratificate sunt de fapt epitelii simple (pseudo =fals). Asp. de stratif., din m.o., sunt de fapt epitelii simple (pseudo =fals). Asp. de stratif., din m.o., se datorează nucleilor cel. epit., situaţi la niv. diferite (cel. au înălţimi diferite). Apare o falsă se datorează nucleilor cel. epit., situaţi la niv. diferite (cel. au înălţimi diferite). Apare o falsă impresie de stratificare. De fapt toate cel. au polul bazal în contact cu m.b., dar nu toate ajung cu impresie de stratificare. De fapt toate cel. au polul bazal în contact cu m.b., dar nu toate ajung cu polul lor apical la supraf. epit. Ac. cel. - specializări caracteristice - uroteliul şi epiteliul respirator.polul lor apical la supraf. epit. Ac. cel. - specializări caracteristice - uroteliul şi epiteliul respirator.


Figure 4. Diagrams of stratified and pseudostratified epithelial tissue. A: Stratified squamous epithelium. B: Transitional epithelium. C: Ciliated pseudostratified epithelium. The goblet cells secrete

mucus, which forms a continuous mucous layer over the ciliary layer.


2. În funcţie de forma celulelor2. În funcţie de forma celulelor

a.a. Epiteliu pavimentosEpiteliu pavimentos - simplu- simplu

- stratificat- stratificat

b.b. Epiteliu cubicEpiteliu cubic - simplu- simplu


c.c. Epiteliu prismaticEpiteliu prismatic - simplu (cilindric)- simplu (cilindric)


Figure 5. Simple squamous epithelium covering the peritoneum (mesothelium). Some

blood capillaries are indicated by arrows. PT stain. Medium magnification.


Figure 5. Simple cuboidal epithelium from kidney collecting tubules. Cells of these

tubules are responsive to the antidiuretic hormone and control the resorption of water

from the glomerular filtrate, thus affecting urine density and helping retain the water content of

the body. PT stain. Low magnification.


a.a. Epitelii simple pavimetoaseEpitelii simple pavimetoase – cel. f. plate, întinse în supraf., cu margini nereg.; – cel. f. plate, întinse în supraf., cu margini nereg.; cel. - nucleul turtit, central, în secţ. transv. - aspect de lentilă. Epit. simple – cel. au cel. - nucleul turtit, central, în secţ. transv. - aspect de lentilă. Epit. simple – cel. au toate aceeaşi formă; în epit. stratif., cel. - forme diferite, în diferite straturi, numele toate aceeaşi formă; în epit. stratif., cel. - forme diferite, în diferite straturi, numele epit. - dat de forma cel. din stratul superf.epit. - dat de forma cel. din stratul superf.

Epiteliul simplu pavimentosEpiteliul simplu pavimentos - ca o membr. f. fină, cu permeabil. selectivă. Poate - ca o membr. f. fină, cu permeabil. selectivă. Poate prezenta pori la niv. cel., canale preferenţiale de traversare ptr. anumite subst.; în prezenta pori la niv. cel., canale preferenţiale de traversare ptr. anumite subst.; în m.e., ac. epit. - numeroase vezic. de pinocitoză. Epit. simplu pavimentos tapetează m.e., ac. epit. - numeroase vezic. de pinocitoză. Epit. simplu pavimentos tapetează vasele de sânge şi vasele limfatice – endoteliu, cavit. - pericardul, pleura, vasele de sânge şi vasele limfatice – endoteliu, cavit. - pericardul, pleura, peritoneul, intrând în struct. aşa numitelor seroase. Membr. seroase - peritoneul, intrând în struct. aşa numitelor seroase. Membr. seroase - mezotelii mezotelii (ptr. că se dezv. din mezodermul cavit. celomice). Ac. mezotelii - mişcarea (ptr. că se dezv. din mezodermul cavit. celomice). Ac. mezotelii - mişcarea viscerelor prin alunecare. Ansa Henle - tubii nefronului – epit. simplu pavimentos, viscerelor prin alunecare. Ansa Henle - tubii nefronului – epit. simplu pavimentos, aici ac. epit. - funcţia de conc. a urinii.aici ac. epit. - funcţia de conc. a urinii.

Epiteliul simplu pavimentosEpiteliul simplu pavimentos - - transportul transportul prin difuziune al subst. simple şi prin difuziune al subst. simple şi transportul macromolec., transport activ - pinocitoză.transportul macromolec., transport activ - pinocitoză.


b.b. Epiteliul simplu cubicEpiteliul simplu cubic – cel. aprox. cubice. Privite în secţiune, cel. au aproape – cel. aprox. cubice. Privite în secţiune, cel. au aproape toate diametrele egale între ele, cu nucleu rotund, situat central. M.o. - limitele toate diametrele egale între ele, cu nucleu rotund, situat central. M.o. - limitele dintre cel. nu sunt bine vizibile; epit. - o bandă de citopl. cu nuclei rotunzi la mijloc, dintre cel. nu sunt bine vizibile; epit. - o bandă de citopl. cu nuclei rotunzi la mijloc, asp. nucleilor - identificarea epit., în m.o. Ac. epit. tapetează canalele excretoare asp. nucleilor - identificarea epit., în m.o. Ac. epit. tapetează canalele excretoare mici, din pancreas, ficat (canale biliare mici), din gl. salivare. Glanda tiroidă - un mici, din pancreas, ficat (canale biliare mici), din gl. salivare. Glanda tiroidă - un epit. glandular (secretor) – epit. simplu cubic tapetează foliculii tiroidieni. Epit. epit. glandular (secretor) – epit. simplu cubic tapetează foliculii tiroidieni. Epit. simplu cubic acoperă supraf. ovarului adult, tapetează tubii nefronului ( tubul simplu cubic acoperă supraf. ovarului adult, tapetează tubii nefronului ( tubul contort distal).contort distal).

c. c. Epiteliul simplu prismaticEpiteliul simplu prismatic – cel. mai mult înalte decât largi; cel. situate cu – cel. mai mult înalte decât largi; cel. situate cu diametrul long., perpendicular pe m.b. Cel. prismatice (cilindrice) - nuclei ovoidali, diametrul long., perpendicular pe m.b. Cel. prismatice (cilindrice) - nuclei ovoidali, frecvent spre baza cel. Ac. epit. - cea mai mare parte a tractusului digestiv - frecvent spre baza cel. Ac. epit. - cea mai mare parte a tractusului digestiv - stomacul, intestinul, căile genitale feminine, parte din căile genitale masculine - stomacul, intestinul, căile genitale feminine, parte din căile genitale masculine - epididimul, bronhiile mici din pulmon. La niv. polului apical al cel., ac. epit. - epididimul, bronhiile mici din pulmon. La niv. polului apical al cel., ac. epit. - specializări.specializări.

Polarizarea cel. - existenţa de specializări ale ac. la polul lor apical; specializările - Polarizarea cel. - existenţa de specializări ale ac. la polul lor apical; specializările - esenţiale în funcţ. epit. respective.esenţiale în funcţ. epit. respective.


Figure 6. Simple columnar epithelium that covers the inner cavity of the uterus. Note that the epithelium rests on the loose connective tissue of the lamina propria. The epithelium

and the lamina propria constitute the mucosa. H&E stain. Medium magnification.


Figure 7. Diagrams of simple epithelial tissue. A: Simple squamous epithelium. B: Simple cuboidal epithelium. C: Simple ciliated columnar epithelium. All are separated from the subjacent connective tissue by a basement membrane. In C, note the terminal bars that correspond in light microscopy to

the zonula occludens and the zonula adherens of the junctional complex.


Specializări ale celulelor epitelialeSpecializări ale celulelor epitelialeMicrovilozităţileMicrovilozităţile - expansiuni digitiforme ale membr. cel. a polului apical al cel. - expansiuni digitiforme ale membr. cel. a polului apical al cel. epit. cu lung. (înălţime) de aprox. 0,5-1 µmepit. cu lung. (înălţime) de aprox. 0,5-1 µm şi un diam. de aprox. 0,08-0,2 µm - şi un diam. de aprox. 0,08-0,2 µm - expansiuni ale citopl., acoperite de membr. cel., care măresc supraf. de contact, expansiuni ale citopl., acoperite de membr. cel., care măresc supraf. de contact, între epit. şi mediul respectiv; specializări ale cel. - mai ales în absorbţie. între epit. şi mediul respectiv; specializări ale cel. - mai ales în absorbţie. Denumirea lor - de la asemănarea cu fire de păr (vilus-vili, fire de păr, în lb. latină). Denumirea lor - de la asemănarea cu fire de păr (vilus-vili, fire de păr, în lb. latină). Fiecare microviloz. - în int. un mănunchi de 20-30 Fiecare microviloz. - în int. un mănunchi de 20-30 microfilamente de actină, microfilamente de actină, leg. leg. între eleîntre ele şi cu membr. cel., prin alte proteine. Microfil. - la bază pe cadrul terminal, şi cu membr. cel., prin alte proteine. Microfil. - la bază pe cadrul terminal, de la polul apical al cel., imediat sub microvili.de la polul apical al cel., imediat sub microvili.Cadrul terminalCadrul terminal - - o reţea bogată, anast., de diferite fil. intermediare (de o reţea bogată, anast., de diferite fil. intermediare (de citoschelet) şi fil. de actină. citoschelet) şi fil. de actină. Microvilozităţile - acoperite de un strat de GP, numit glicocalix - în roşu, cu tehnica Microvilozităţile - acoperite de un strat de GP, numit glicocalix - în roşu, cu tehnica P.A.S.P.A.S.Localizarea microvililorLocalizarea microvililor: : în epit. simplu prismatic din intestinul subţire - platoul în epit. simplu prismatic din intestinul subţire - platoul striat (m. în perie) a enterocitelor, cel. prismatic înalte din intestinul subţire - striat (m. în perie) a enterocitelor, cel. prismatic înalte din intestinul subţire - absorbţia nutrimentelor - numeroase, înalte, egale, formând platoul striat, vizibil în absorbţia nutrimentelor - numeroase, înalte, egale, formând platoul striat, vizibil în m.o., ca fine striaţii la polul apical al cel. Microviloz. - şi în cel. epit. (epit. simplu) m.o., ca fine striaţii la polul apical al cel. Microviloz. - şi în cel. epit. (epit. simplu) cubico-prismatic al tubului proximal al nefronului, în rinichi - mai scurte, relativ cubico-prismatic al tubului proximal al nefronului, în rinichi - mai scurte, relativ inegaleinegale..Microviloz. - mişcări verticale (de alungire şi scurtare), prin contr. microfil. de actină Microviloz. - mişcări verticale (de alungire şi scurtare), prin contr. microfil. de actină - important în proc. de absorbţie (de ex. în intestin, ac. mişcări - ritmice, corelate cu - important în proc. de absorbţie (de ex. în intestin, ac. mişcări - ritmice, corelate cu perioadele de digestie).perioadele de digestie).


Cilii mobiliCilii mobili - struct. alungite, mobile, 2-5 - 10 μm lung. şi 0,3-0,5 μm grosime, - struct. alungite, mobile, 2-5 - 10 μm lung. şi 0,3-0,5 μm grosime, struct. mult mai lungi, diferite ca struct. de microviloz. - la polul apical al cel. epit.struct. mult mai lungi, diferite ca struct. de microviloz. - la polul apical al cel. epit.

În mijlocul fiecărui cil - o struct. formată din microtubuli, un miez, microtubulii - În mijlocul fiecărui cil - o struct. formată din microtubuli, un miez, microtubulii - organite de mişcare intracel. Ac. struct. - axonemă - 2 microtubuli centrali, organite de mişcare intracel. Ac. struct. - axonemă - 2 microtubuli centrali, înconjuraţi de 9 perechi de microtubuli periferici. Pereţii microtubulilor - formaţi din înconjuraţi de 9 perechi de microtubuli periferici. Pereţii microtubulilor - formaţi din heterodimeri de α+β tubulină. Fiecare pereche de microtubuli periferici - o zonă de heterodimeri de α+β tubulină. Fiecare pereche de microtubuli periferici - o zonă de perete comun - din 2-3 heterodimeri de α+β tubulină.perete comun - din 2-3 heterodimeri de α+β tubulină.

Perechea centrală este separată de restul microtubulilor, printr-o teacă centrală Perechea centrală este separată de restul microtubulilor, printr-o teacă centrală (cei 2 microtubuli centrali sunt şi ei, separaţi între ei). Dubletele periferice sunt leg. (cei 2 microtubuli centrali sunt şi ei, separaţi între ei). Dubletele periferice sunt leg. între ele prin punţi de nexină, fiind în acelaşi timp leg. de teaca perechii centrale între ele prin punţi de nexină, fiind în acelaşi timp leg. de teaca perechii centrale prin punţi radiare (ca nişte spiţe). Fiecare dublet/pereche - 2 subunit., subunit. prin punţi radiare (ca nişte spiţe). Fiecare dublet/pereche - 2 subunit., subunit. (subfibra) A şi subunit. (subfibra) B. În secţ. transv. pe diametru, subunit. A - perete (subfibra) A şi subunit. (subfibra) B. În secţ. transv. pe diametru, subunit. A - perete complet - complet - 13 heterodimeri, 13 heterodimeri, în timp ce microtubulul B are peretele incomplet - 10-în timp ce microtubulul B are peretele incomplet - 10-11 heterodimeri.11 heterodimeri.

De la subunit. A, pornesc spre subunit. B a dubletului alăturat, în fiecare dublet, De la subunit. A, pornesc spre subunit. B a dubletului alăturat, în fiecare dublet, braţe de dineină; braţe de dineină; ac. se pot lega la subunit. B şi pot aluneca de-a lungul ei (de-a ac. se pot lega la subunit. B şi pot aluneca de-a lungul ei (de-a lungul microtubulului B din perechea alăturată). Dineina are activitate ATP-azică, lungul microtubulului B din perechea alăturată). Dineina are activitate ATP-azică, care furnizează care furnizează energia energia prin hidroliza ATP. Mişcarea de alunecare a unui dublet prin hidroliza ATP. Mişcarea de alunecare a unui dublet periferic, faţă de cel alăturat, duce în final la curbarea cililor în totalitate, şi deci la periferic, faţă de cel alăturat, duce în final la curbarea cililor în totalitate, şi deci la mişcarea lor laterală.mişcarea lor laterală.


La baza fiecărui cil - un centriol (corpuscul bazal). La capătul apical al La baza fiecărui cil - un centriol (corpuscul bazal). La capătul apical al corpusculului bazal, se termină tubulii centrali; tubulii periferici sunt în continuitate corpusculului bazal, se termină tubulii centrali; tubulii periferici sunt în continuitate cu cei ai axonemei cililor. Corpusculii bazali - în geneza cililor; în cilii în formare, cu cei ai axonemei cililor. Corpusculii bazali - în geneza cililor; în cilii în formare, corpusculii bazali controlează asamblarea subunit. Axonemele cililor - dublete de corpusculii bazali controlează asamblarea subunit. Axonemele cililor - dublete de microtubuli, generate direct din corpusculii bazali, în timp ce în cazul centriolilor, se microtubuli, generate direct din corpusculii bazali, în timp ce în cazul centriolilor, se formează microtubuli izolaţi, care nu sunt asamblaţi în axoneme; aceştia nu apar în formează microtubuli izolaţi, care nu sunt asamblaţi în axoneme; aceştia nu apar în contact direct cu centriolii (diviziunea centriolilor în mitoză - formarea cetriolilor contact direct cu centriolii (diviziunea centriolilor în mitoză - formarea cetriolilor pentru fusurile mitotice).pentru fusurile mitotice).

Proc. de glisare lat. al microtubulilor - limitat prin prezenţa punţilor de nexină şi a Proc. de glisare lat. al microtubulilor - limitat prin prezenţa punţilor de nexină şi a spiţelor radiare dintre perechea centrală şi dubletele periferice. Există un sindrom spiţelor radiare dintre perechea centrală şi dubletele periferice. Există un sindrom congenital (genetic) care afectează mobilitatea ciliară (prin afectarea braţelor de congenital (genetic) care afectează mobilitatea ciliară (prin afectarea braţelor de dineină) - dineină) - sindromul imobilităţii ciliare al lui Kartagenersindromul imobilităţii ciliare al lui Kartagener - infertilitate masculină - infertilitate masculină şi infecţii respiratorii repetate şi severe. O cel. ciliată din epit. respirator al traheii – şi infecţii respiratorii repetate şi severe. O cel. ciliată din epit. respirator al traheii – aprox. 250 cili. La specia umană, numai spermatozoizii - un cil f. lung, unic, numit aprox. 250 cili. La specia umană, numai spermatozoizii - un cil f. lung, unic, numit şi flagel, de 100-200 μm lung., având aceeaşi struct. cu a unui cil mobil.şi flagel, de 100-200 μm lung., având aceeaşi struct. cu a unui cil mobil.

StereociliiStereocilii - microvili f. lungi, de dimensiunea cililor; primii histologi, obs. în m.o., i-- microvili f. lungi, de dimensiunea cililor; primii histologi, obs. în m.o., i-au considerat cili imobili. M.e. - în realitate - microvili lungi, uneori ramificaţi - au considerat cili imobili. M.e. - în realitate - microvili lungi, uneori ramificaţi - epididim, canalul deferent, din căile genitale masculine. În m.o. - aglutinaţi unii cu epididim, canalul deferent, din căile genitale masculine. În m.o. - aglutinaţi unii cu alţii (de la celulele învecinate) – asp. de "flacără de lumânare" - rol de conc. a alţii (de la celulele învecinate) – asp. de "flacără de lumânare" - rol de conc. a spermei, prin resorbţia apei.spermei, prin resorbţia apei.


Densificarea polului apicalDensificarea polului apical al cel. epit. - stratul superficial al cel. epit. urinar al cel. epit. - stratul superficial al cel. epit. urinar (uroteliu, epiteliu de tranziţie) - căile urinare, fiind evident în vezica urinară. În (uroteliu, epiteliu de tranziţie) - căile urinare, fiind evident în vezica urinară. În trecut, primii histologi, care au obs. capac. acesteia de a impermeabiliza epit., la trecut, primii histologi, care au obs. capac. acesteia de a impermeabiliza epit., la urina hipertonă, împiedicând egalizarea osmolarităţii între urină şi m. intern - urina hipertonă, împiedicând egalizarea osmolarităţii între urină şi m. intern - cuticulă.cuticulă.

În m.e. - plăci de membr. cel. mai groasă; printre ac. apar, când vezica urinară În m.e. - plăci de membr. cel. mai groasă; printre ac. apar, când vezica urinară este goală, pliuri de membr. cel. obişnuită, mai subţire, care cade printre plăci -este goală, pliuri de membr. cel. obişnuită, mai subţire, care cade printre plăci -vezicule discoidale intracitopl., de membr. cel.vezicule discoidale intracitopl., de membr. cel.

Când vezica urinară - plină, destinsă, cel. superficiale – cel. "în umbrelă" – cel. Când vezica urinară - plină, destinsă, cel. superficiale – cel. "în umbrelă" – cel. pavimentoase, întinse. Epit. se reduce, de la 5-6 straturi de celule, la 2-3 straturi. pavimentoase, întinse. Epit. se reduce, de la 5-6 straturi de celule, la 2-3 straturi. Pliurile epit. de la niv. polului apical al cel. stratului superficial, se redresează – Pliurile epit. de la niv. polului apical al cel. stratului superficial, se redresează – epit. îşi poate mări suprafaţa. Compoziţia chimică a plăcilor poligonale, formate din epit. îşi poate mări suprafaţa. Compoziţia chimică a plăcilor poligonale, formate din pentameri lipo-proteici, conţine în mod neobişnuit, ca fracţie lipidică, cerebrozide.pentameri lipo-proteici, conţine în mod neobişnuit, ca fracţie lipidică, cerebrozide.


Vă mulţumesc pentru atenţie!Vă mulţumesc pentru atenţie!

Histologie

Documents

Transcript of Histologie