Hierasus-V-1983-20

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20

http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 1/32

FOND

Ş I

FORMA ÎN STUDIUL ISTORIC

DUPA CONCEPTIA LUI NICOLAE B Ă L C E S C U

ALEXANDRU S T Ă N C I U L E S C U B e R D A •

I Nicolae B ă l c e s c u nu era

un

teoretician

prin e x c e l e n ţ ă al

istoriei.

P u ţ i n e sînt problemele

pure

de filozofie a

istoriei

c ă r o r a a încercat s ă

le

dea

o

s o l u ţ i o n a r e .

În

cea

mai

mare

parte

eclectic

din

acest

punct

ele

vedere, c ă u t a s ă s u r p r i n d ă mai mult aspectele practice, istoria de

venind

ea î n s ă ş i

un

instrument necesar pentru s o l u ţ i o n a r e a problema

ticii sociale chiar conjunctura p o l i t i c a - s o c i a l ă în

care t r ă i a îl

determinau

s ă adopte o asemenea p o z i ţ i e ,

la

aceasta a d ă u g î n d u - s e

î n s ă

ş i lipsa unui

orizont suficient de bine conturat. D a c ă avem în

vedere î n s ă

stadiul în

care se afla istoriografia r o m â n e a s c ă

în

special ş i

cea

e u r o p e a n ă

în

general, Nicolae B ă l c e s c u se impune atunci ca

un

promotor al

tipului

de

btoric

militant, înarmat cu o ideologie c o r e s p u n z ă t o a r e . Putem afirma

chiar

c ă

el

este

cel

dintîi în

istoriografia

r o m â n e a s c ă m o d e r n ă c a r e - ş i

scrie

istoria pe baza

unui

sistem

filozofic, fiind în acest sens

descenden

tul

lui

Dimitrie Cantemir în

contextul culturii române.

N i c ă i e r i

nu întîlnim

o

d e f i n i ţ i e

a

istoriei

în

opera lui Nicolae B ă l

cescu

;

întreaga sa o p e r ă î n s ă r e p r e z i n t ă concretizarea î n ţ e l e g i i concep

tuale a

problematicii

istorice.

El era

c o n ş t i e n t

de

noutatea metodei sale,

o cultiva cu p e r s e v e r e n ţ ă

deschizînd

istoriografiei

române

noi

orizon

turi.

Afirmînd c ă

nimeni

nu

ne-a

reprodus cu a c u r a t e ţ e i n s t i t u ţ i i l e

s o ţ i a l e ,

ideile, sintimentele, obiceiurile,

c o m e r ţ u l ş i cultura i n t e l e c t u a l ă

a

vremilor trecute

1,

B ă l c e s c u

trasa

de

fapt vastul program

pe

care

tre

buia s ă - 1

realizeze

noua ş t i i n ţ ă

a istoriei.

Istoriografia î n s ă ş i este într-un

proces

evolutiv

permanent sub

aspect calitativ

ş i cantitativ. Aceasta era

posibil prin

descoperiri

reale, sau prin

fapte

puse la locul lor com

pletHte,

sau

prin r ă t ă c i r i

refutate

2

Fenomenul novator al istoriografiei

constituia

de

fapt o

d e t e r m i n a n t ă

a e v o l u ţ i e i sociale î n s ă ş i , cele d o u ă

laturi

fiind

într-o s t r î n s ă i n t e r d e p e n d e n ţ ă f i i n d c ă pentru B ă l c e s c u im

p o r t a n ţ a

istoriografiei

c o n s t ă

în valoarea ei

p r a c t i c ă ca

instrument în

opera de

transformare a

s o c i e t ă ţ i i

:1

F ă r ă

a deveni filozofie

p u r ă istoria

însemna

de

fapt

o

reconsiderare

a

trecutului în

perspectiva

viitorului

1 Nicolae

B ă l c e s c u Opere

alese

B u c u r e ş t i vol.

I,

ESPLA,

1964, p. 1.

2

Ibid.

p. 5J.

l

Radu Pantazi, C o n c e p ţ i a f i l o z o f i c ă a lui Nicolae B ă l c e s c u în

Revista

de

filozofie, t.

XVI, 1969,

nr.

8,

p.

1101.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


298

ALEXANDRU STANCIULESCU-BARDA

de pe p o z i ţ i i l e prezentului,

cu

alte cuvinte

spus,

- în a c c e p ţ i a m o d e r n ă

a

n o ţ i u n i i

- î n ţ e l e g e r e a aproape

d i a l e c t i c ă

a

problematici umane în

context social. Se producea

astfel

o

a d e v ă r a t ă r ă s t u r n a r e

de valori, is

toria devenind din

s i m p l ă

povestire moralizatoare cu

vagi

t e n d i n ţ e

de

patriotism, un instrument eficace

în

lupta

maselor sociale

pentru

solu

ţ i o n a r e a problematicii politica-sociale. Aceasta era de fapt o

a d e v ă r a t ă

n a t u r ă

sine

qua non

a

c u n o a ş t e r i i

istorice ·

Istoria

trebuia

s c r i s ă

astfel

încît s ă d e v i n ă un a d e Y ă r a t îndreptar al marilor interese n a ţ i o n a l e

sociale. Ea

trebuia

s ă î n s u f l e ţ e a s c ă luptele

popoarelor supuse

ş i a

claselor oprimate.

Rostul

ei

era s ă

descopere

în trecut

titlurile

care

j u s t i f i c ă

unui popor

sau

unei clase dreptul

la o

n o u ă v i a ţ ă : ; _

Istoria

devenea, sub aspect practic, o a r m ă de l u p t ă în slujba poporului, un

apel

la

eroismul

lui, un îndemn la r e v o l u ţ i e

•

B ă l c e s c u era c o n ş t i e n t

c ă

românii au t r e b u i n ţ ă

a s t ă z i

s ă se intemeieze

în

patriotism ş i

în

curaj

ş i s ă

c î ş t i g e

statornicie în caracter . Aceasta,

-

credea

el

-

s-ar

dobîndi cînd

ei

ar

avea

o

b u n ă

istorie

n a ţ i o n a l ă

ş i

cînd aceasta

ar

f i

îndestul de r ă s p î n d i t ă ' ·

Sfera

de

cercetare

a istoricului

trebuie s ă

fie

e x t i n s ă la întreaga societate, indiferent de s t r a t i f i c ă r i l e sociale existente

într-o a n u m i t ă e p o c ă i s t o r i c ă , s ă

î n ţ e l e a g ă raporturile

definitorii

sta

bilite

între

f o r m a ţ i u n i l e sociale cît

ş i

în interiorul acestora. Ajungînd

într-un

astfel de stadiu, c e r c e t ă t o r u l trebuie s ă - ş i

îndrepte· cu

p r e c ă d e r e

a t e n ţ i a

asupra

maselor populare,

asupra

acelor milioane de anonimi tru

ditori,

creatori

de fapt

ai

tuturor valorilor

materile ş i

spirituale, iar în

u l t i m ă i n s t n ţ ă ai istoriei

î n s ă ş i .

Pentru istoric

nu

trebuie ca s ă

existe

limite

în timp

s p a ţ i u

ci,

pe baza

d o c u m e n t a r ă

de

care dispune, el

trebuie ca

s ă

î n ţ e l e a g ă procesul evolutiv în întreaga sa complexitate, în

virtutea unei l e g i t ă ţ i de care B ă l c e s c u era c o n ş t i e n t c ă e x i s t ă , dar nu o

putea î n ţ e l e g e în

a c c e p ţ i a

ei d i a l e c t i c ă .

Fiecare

intelectual trebuie s ă fie

capabil s ă - ş i î n ţ e l e a g ă menirea în contextul social

dat,

în spiritul unui

misionarism caracteristic g e n e r a ţ i e i p a ş o p t i s t e , în vederea r e a l i z ă r i i unui

ţ e l

aproape

soteriologic pe plan

social

ş i n a ţ i o n a l . Pentru îndatorirea

.

s c r ă de

a

lupta pentru înaintarea patriei,

cu p r e ţ u l

jertfei de sine ,

nici

o

dezertare

v r e m e l n i c ă , nici

un mobil personal nu putea trece înaintea

4

Al. T ă n a s e ,

Despre natura faptului

istoric,

în

voi.

Filozofia istoriei. Stuclii,

B u c u r e ş t i , 1968, p. 10.

5. G. Zane, Nicolae B ă l c e s c u . Opera. Omul. Epoca, e d i ţ i u a II-a, Bucure<;ti,

Editura Eminescu, 1977, p. 13. B ă l c e s c u nu face istoria

pentru

istorie

i

u r m ă -

r e ş t e

trezirea mîndriei

n a ţ i o n a l e

în

vederea luptei împotriva feudalismului' '

V.

C h e r e s t e ş i u , Nicolae

B ă l c e s c u -

marele r e v o l u ţ i o n a r democrat

român în

... oi.

Studii referate

despre

Nicolae

B ă l c e s c u ,

vol. I, B u c u r e ş t i , Editura Academiei.

1953,

p.

30).

6 Nicolae ·Iorga, Spre Unitatea n a ţ i o n a l ă , V ă l e n i i

de

Munte. f. a.). p. 10.

Drept

t r ă s ă t u r i

definitorii ale lui Nicolae B ă l c e s c u ,

C.

Ionescu-Gulian

îi

g ă s e < ; t e <

împletirea

dintre teorie p r a c t i c ă ,

proclamarea

i m p o r t a n ţ e i istoriei ca r m ă

de

l u p t ă

impotriva oprimatorilor ca

izvor

de înviorare

a

patriotismului

ener

giei maselor populare C. Ionescu-Gulian, Gîndirea s o c i a l - p o l i t i c ă a lui Nicolal?

B ă l c e s c u ,

B u c u r e ş t i ,

Editura pentru l i t e r a t u r ă p o l i t i c ă , 1954, p. 104).

7

Nicolae B ă l c e s c u , op. cit.,

p. 58.

8 Paul

Carnea,

P r e f a ţ ă ,

in

Nicolae B ă l c e s c u , Scrieri alese, B u c u r e ş t i , Edi

tura Minerva, 1973, p. VI.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL

ISTORIC

D U P Ă C O N C E P Ţ I A

LUI NICOLAE B Ă L C E S C U 299

acestui

ţ e l , curat ş i intangibil,

ca steaua

p o l a r ă

8

•

A ş a cum

spunea

Nicolae Iorga, în Magazin istoric

pentru

Dacia B ă l c e s c u

afirma

pe de

o

parte nevoia de

a se observa,

de

a se încerca s ă se

redea

coloarea isto

r i c ă , iar,

pe de

alta, s ă

exprime, pentru întîia o a r ă

în

limba

n o a s t r ă ,

datoria

ce are

istoricul de

a privi

un neam

ca o s i n g u r ă f i i n ţ ă vie,

dez

voltîndu-se de-a

lungul

veacurilor în toate

ramurile v i e ţ i i

sale sufle

t e ş t i ,

de

care

se

î m p ă r t ă ş e s c ,

d e ş i

în

n a t u r ă

d e o s e b i t ă ,

t o ţ i

membrii gene

r a ţ i i l o r

ce se

u r m e a z ă

u

În

acest

sens,

dovedindu-se a

nu

fi

doar un

teoretician, B ă l c e s c u d ă d e a

exemplul

practic,

s c r i i n d u - ş i opera sa de

c ă p e t e n i e Românii supt Mihai Voievod

Viteazul

în

care

a

fost

însu

f l e ţ i t nu

numai

de

ideea

de a se

reconstitui,

din punct de vedere istoric,

personalitatea,

faptele ş i

epoca

acestui ilustru voievod ci mai ales do

r i n ţ a de a

reinvia

una dintre cele mai m ă r e ţ e pilde de l u p t ă

pentru uni

tatea

n a ţ i o n a l ă

spre

a dinamiza c o n ş t i i n ţ a ş i

eforturile

contemporanilor

s ă i

ale

u r m a ş i l o r

10.

Nicolae

B ă l c e s c u a c c e p t ă

vechiul precept al

istoriografiei

europene,

c a r e : ş i g ă s i s e

de fapt cu

mult

înainte ecouri

puternice în

cea r o m â n e a s c ă ,

cu

privire

la rolul moralizator al istoriei. A c e a s t ă ş t i i n ţ ă ,

pe

l î n g ă

multele sale

a t r i b u ţ i i

pe care le î n d e p l i n e ş t e ,

r;;imîne t o t u ş i , în

u l t i m ă

i n s t a n ţ ă ,

o

magistra

vitae.

B ă l c e s c u

î n ţ e l e g e a acest

aspect atît raportat

la nivel de individ, cît ş i la

f o r m a ţ i u n i l e

sociale. Istoria

fiind

întîia

carte·

a

unei n a ţ i i

11

,

ca

o

memorie vie

a

tuturor e x p e r i e n ţ e l o r ances

trale.

trebuie

s ă a i b ă

un rol preponderent în ceea

ce p r i v e ş t e

rezolvarea

problematicii sociale

cît

a

î n ţ e l e g e r i i

fenomenelor istorice.

Privind la

acel ş i r

de

veacuri

în

care p ă r i n ţ i i n o ş t r i

au

t r ă i t

la

chipul

în

care ei

s-au

purtat în v i a ţ a

lor

s o ţ i a l ă , noi

am

c ă u t a s ă dobîndim v i r t u ţ i l e

lor

s ă ne

ferim de

g r e ş e l i l e în

care

ei

au

picat

12

• B ă l c e s c u

nu

propunea

î n s ă

n i ş t e

formule

stereotip în

procesul s o l u ţ i o n ă r i i problemelor

politica

sociale de

pe

p o z i ţ i i l e istoricului. El ajunsese la un

grad

destul de ridicat

in c o n ş t i e n t i z a r e a d i v e r s i f i c ă r i i aspectelor în cadrul

fenomenologiei

is

torice. Afirmînd c ă istoria î n c ă ne-ar

r ă t

c ă

p ă r i n ţ i i n o ş t r i

se

a f l a r ă

în

vremi

cu

mult

mai grele

decît acelea

în care ne a f l ă m

noi

acum t:l,

B ă l c e s c u f ă c e a

începutul

unui

comparativism

istoric

H

n e r ă m î n î n d

î n s ă

numai

la acest

stadiu.

F ă r ă a

c u n o a ş t e

dialectic

legitatea

i s t o r i c ă , el

nu

9 Nicolae Iorga, Istoria

literaturii române

în secolul al XIX-lea vol. II,

Bucu

r e ş t i ,

Hl08,

p. 123-124.

10

Teodor

Vîrgolici, Nicolae B ă l c e s c u

ideea u n i t ă ţ i i

n a ţ i o n a l e , în

Româ-

nia

l i t e r a r ă ,

II 1969), 27 37). 3 iul., p. 12.

l Nicolae B ă l c e s c u , Opere alese I, p. 53.

12 /bici. p.

58.

13 Ibicl. Scriind articole studii de

istorie, B ă l c e s c u

î ş i propunea s ă a d u c ă

,.ami.iJte românilor

unele din faptele

cele mai

s t r ă l u c i t e

ale luptei p ă r i n ţ i l o r lor

pentru

libertate

Ibicl.,

p. 199).

La

B ă l c e s c u trecutul

nu p r e z i n t ă

o

preocupare

în sine ci numai

termenul

de c o m p a r a ţ i e cu prezentul (Aurel R ă d u ţ i u , Nicolae

B ă l c e s c u ,

în Steaua , XX

2:l:l). iulie,

1966, p. Gl).

A l ă t u r i de

Mihail K o g ă l n i c e a n u el

este promotorul

unui

nou

curent în istoriografie,

curent care

cerea

ca istoria s ă

fie

expresia

s t r ă l u c i r i i

trecute,

în \ 'ederea

î n f ă p t u i r i l o r

a s p i r a ţ i i l o r

n a ţ i o n a l e

pentru

viitor (Gh.

Nedioglu,

Istoria

literaturii române

vechi începuturile celei

moderne

ed. a

XI-a, Bucu

:·E iti, 1942, p. 464, sq.).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


300


se

sfia î n s ă ca

s ă

afirme c ă o n a ţ i e care

in mijlocul

atitor

nevoi ş i - a

p ă s t r a t n a ţ i o n a l i t a t e a ei in curgere de optsprezece veacuri nu mai poate

pieri

1

.

A c e a s t ă a f i r m a ţ i e

nu

r ă m î n e a

î n s ă la

modul

general

e x p r i m a t ă

ci

î ş i

g ă s e a , d u p ă c o n c e p ţ i a

istoricului,

o aplicabilitate c o n c r e t ă , prac

t i c ă

:

a c e a s t ă c o n v i n c ţ i e

ne va

face

s ă avem mai

m u l t ă

încredere

în

viitor

ş i s ă

l u c r ă m

cu

mai m u l t ă

i n i m ă la o r e f o r m ă

p o l i t i c ă s o ţ i a l ă ,

care

s ă

ne

f a c ă

vrednici

a

ne lua rangul

ce

ni

se

cuvine

în

marea

familie

a

n a ţ i i l o r

europene

1

6. Mai mult a c e a s t ă

c u n o a Ş t e r e

ar contribui

la

o mai

b u n ă orientare în

cadrul

r e l a ţ i i l o r politica-sociale,

reglementînd s t ă r i l e

de

lucruri n e c o r e s p u n z ă t o a r e a d e v ă r a t e i

e v o l u ţ i i

istorice

a

popoarelor

ş i n a ţ i u n i l o r : am p ă r ă s i t , prin urmare, acel

duh

de

p a r t i d ă

de

am

b i ţ i e m î r ş a v ă . Am s c ă p a de acele temeri de nimic el-acele

n ă d e j d i

de

ş a r t e . Am

dobîndi a d e v ă r a t e l e principii care trebuie s ă

ne p o v ă ţ u i a s c ă

în v i a ţ a

n o a s t r ă

s o ţ i a l ă , ca s ă ne putem

mîntui

1

.

În

sprijinul acestui

deziderat, istqricul

are

datoria s ă îndemne s t ă r u i t o r la reabilitarea dem

n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e , d u p ă

exemplul

dat

de

î n a i n t a ş i .

Luptele

diplomatice

de arme constituie marile acte care î n a l ţ ă demnitatea n a ţ i o n a l ă , ne

dete un nume o

v a z ă

î n s e m n a t ă în Europa statornici

pentru

\'ii ta

rime

drepturile

patriei noastre tfl Prin istoria sa d e s c o p e r ă

popoare

lor propria lor menire,

iar

pe individ, ca

membru

al

f o r m a ţ i u n i i

sociale

îl

trag di

adormire,

din

n e p ă s a r e ş i

d e ş t e a p t ă

în inima lui

demnitatea

de

om

entuziasmul

l i b e r t ă ţ i i t l. Cel ce ş i - a pierdut istoria, fie

la

·nivel

de individ, fie

la

nivel de grup social sau f o r m a ţ i u n e

p o l i t i c ă

de

sine

s t ă t ă t o a r e ,

ş i - a

perdut propria

sa

identitate

20

.

B ă l c e s c u îndemna s t ă

ruitor

c ă t r e

reabilitarea

a d e v ă r a t e i

valori

a

istoriei

în contextul

supra

structurii

sociale, ca pe o

r e g ă s i r e ele

sine : t,

f i i n d c ă numai în

istol"ie,

a c e a s t ă

l u m i n ă

a a d e v ă r a t u l u i , n a ţ i i l e pot g ă s i î n v ă ţ ă t m i l e politice

sociale 22. Menirea istoriei devine a ş a d a r , o

dimensiune

m a j o r ă a con

ş t i i n ţ e i

de sine a

u m a n i t ă ţ i i

în

continua

sa

e v o l u ţ i e .

Domeniul

s ă u

de

cercetare se extinde

cu atît

mai mult

cu

cît, pe l î n g ă

m i ş c a r e a ·

progre

s i v ă a omenirei , istoria u r m ă r e ş t e ş i dezvoltarea sintimentului a

m i n ţ i i o m e n e ş t i , supt

toate

formele d i n l ă u n t r u d i n a f a r ă în

timp

s p a ţ i u 23.

Nicolae

B ă l c e s c u

rupea

deci

tiparele

istoriografiei

romantice

15 Nicolae

B ă l c e s c u , op.

cit., I, pp. 58.

16

Ibid.

17

Ibid.

18 Ibid. p. 199.

19

Jbicl.,

p. 244.

20 Nicolae B ă l c e s c u

spunea

:

Perzînd suvenirea

faptelor celor mari speranta

in viitor

sentimentul misiei sale. românul ş i - a

pierdut

c r e d i n ţ a Ibicl.) .

.

0

n a ţ i e f ă r ă

istorie

este un popol î n c ă barbar vai

de

acel popol care

ş i - a

pierdut

religia suvenirilor lbicl., p.

5: ).

In vremea lui Nicolae B ă l c e s c u ,

sub

infl

n ţ

romantismului,

a

lui

Schelling, Fichte,

Hegel,

Vico,

Herder

ş . a . ,

,.se p1·oduce o

a d e v ă r a t ă e m u l a ţ i e in d i r e c ţ i a

operelor ample, adesea

de

proporl,ii ciclopice. eare

d e s f ă ş o a r ă perioade întregi

de

istorie n a ţ i o n a l ă sau u n i v e r s a l ă

sub

u n ; ~ h i u l

unor

idei directoare (Paul Cornea,

Nicolae

B ă l c e s c u problemele

filozofiei istoriei

în

voi.

Studii·

despre

Nicolae

B ă l c e s c u , B u c u r e ş t i , 1969, p.

28).

21 , . S - a l e r g ă m

la istorie (Nicolae B ă l c e s c u , op. cit., p. 245).

22 Ibid.

p.

252.

23.

Ibicl.

voi. II, p. 7

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL

ISTORIC

DUPA C O N C E P Ţ I LUI

NICOLAE BALCESCU

301

a vremii, u r m ă r i n d in scrierile sale nu jelectarea cititorilor prin opere

beletristice,

ci cultivarea v i r t u ţ i l o r

patriotismului, prin opere

istorice

2

4.

Prin istorie, g e n e r a ţ i i l e c o n n a ţ i o n a l i l o r

s ă i î ş i

g ă s e a u

un

limbaj comun',

a d ă p a t la

cele mai

curate

izvoare

de

b ă r b ă ţ i e

de

glorie ale tre

cutului

românesc

25

•

I n f l ă c ă r a t e sint cuvintele

marelui

istoric cînd în

d e a m n ă , in virtutea t r a d i ţ i i l o r de l u p t ă

ale

poporului român, la transfor

marea

pe cale

r e v o l u ţ i o n a r ă

a


r o m â n e ş t i de

la j u m ă t a t e a vea

cului

trecut

: acele lupte

u r i a ş e

pentru

libertatea

ş i unitatea n a ţ i o n a l ă ,

cu care

românii,

supt

p o v a ţ a

celui mai

vestit

dintre voievozii lor,

in

c h e i a r ă veacul al XVI-lea. Povestirea mea

va

cuprinde

numai opt ani,

1593-1601, dar

anii

istoriei românilor cei mai a v u ţ i in fapte v i t e j e ş t i

în pilde minunate de jertfire pentru

patrie.

Timpuri

de aducere

aminte

g l o r i o a s ă timpuri de c r e d i n ţ ă ş i de

jertfire

cînd p ă r i n ţ i i n o ş t r i

cre

d i n c i o ş i sublimi, îngenuncheau pe cimpul b ă t ă l i i l o r cerind de la

dum

nezeul armatelor laurii b i r u i n ţ e i sau

cununa

martirilor, ş i astfel î m b ă r -

b ă t a ţ i

ei

n ă v ă l e a u

unul

impotriva

a zece

prin

mijlocul

v r ă j m a ş i l o r ,

ş i

dumnezeu

le da

b i r u i n ţ a ,

c ă c i

el

e

sprijinitorul

pricinilor drepte,

c ă c i

el a l ă s a t

libertatea pentru

popoare ş i cei ce

se

l u p t ă pentru libertate,

l u p t ă

pentru Dumnezeu M o ş t e n i t o r i

ai

drepturilor pentru p ă s t r a r e a

c ă r o r a p ă r i n ţ i i n o ş t r i s-au

luptat

atit in

veacurile trecute, fie ca

adu

cerea aminte a acelor

timpuri

eroice s ă d e ş t e p t e in noi

sintimentul dato

r i n ţ e i ce avem

de-a p ă s t r a

ş i

de-a

m ă r i pentru viitorime a c e a s t ă pre

ţ i o a s ă

m o ş t e n i r e

"

G

Descoperind

în

istorie

,,sfînta

carte

unde

se a f l ă înscnsa· gloria

României

27 B ă l c e s c u

î ş i dedica

întreaga

v i a ţ ă

r e a l i z ă r i i

m ă r e ţ u l u i

de

ziderat

de

a

trasa

chipul ş i

drumul

care s ă c ă l ă u z e a s c ă a d e v ă r a ţ i i isto

rici"

28.

Aici î ş i

g ă s e a marea

ş i constanta lui pasiune ;

în momente de

a m ă r ă c i u n e p o l i t i c ă refugiul consolarea

2 .

Pentru ca s ă realizeze a d e v ă r a t e l e

scopuri

ale acestei

ş t i i n ţ e

isto

ricului revine o mare datorie.

In primul

rînd el

t l

~ b u i e s ă

c u n o a s c ă

in lux

de

a m ă n u n t e fenomenele istorice

studiate

;

apoi

este n e c e s a r ă în

ţ e l e g e r e a contextului ideologic în c a r e - ş i d e s f ă ş o a r ă activitatea.

In

acest

fel,

fenomenele istorice

trecute

sînt

prezentate

interpretate în

spi

ritul suprastructurii contemporane

istoricului

respectiv. C e r c e t ă t o r u l are

astfel posibilitatea s ă

r ă m î n ă

actual pentru contemporanii s ă i a c e ş t i a

g ă s i n d

în

opera

sa r ă s p u n s

la problemele care-i f r ă m î n t ă

• Orice

feno

men istoric

prezentat

nudic

are prea p u ţ i n ă valoare, istoricul trebuie

24.

Ion Bianu,

Curs de istoria literaturii române. Epoca m o d e r n ă , B u c u r e ş t i ,

1925, p. 222.

25

Gabriel

D r ă g a n ,

Istoria

literaturii române ed. a IV-a, B u c u r e ş t i , 1946,

p.

258.

26

Nicolae

B ă l c e s c u ,

op.

cit.

vol.

Il,

p.

25.

27 Ibid.

28 Ibid. vol.

I, p. 2.

29 G. Zane.

op.

cit. p. 24.

30 B ă l c e s c u a dat

istoriei

o valoare p r a c t i c ă

(Dan Berindei, Nicolae

B ă l -

cescu personalitate

m a r c a n t ă

a istoriografiei r o m â n e ş t i ,

în

Revista de Filozo

fie", t.

XVI,

1969,

nr.

9 p. 1118).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


302

ALEXANDRU ST N C I U L E S C U B Ă R D A

sa-1

dea

culoare,

interpretîndu-1 3i în sensul valorilor universale

3

2. În

acest sens

Nicolae

B ă l c e s c u recomanda

s ă se

u r m ă r e a s c ă

in

istorie lupta

maselor p r o d u c ă t o a r e , economia timpurilor trecute ş i descrierea ideilor

social-politice

33

, ceea ce era

de fapt

un mare salt valoric. El î n s u ş i in

cerca

s ă d i s t i n g ă procesul

dialectic al v i e ţ i i

al

m i ş c ă r i i ş i

al d e z v o l t ă r i i

neîncetate

a s o c i e t ă ţ i i a popoarelor

34.

Astfel istoria trebuie s ă d e p ă

ş e a s c ă

momentul

critic de

s i m p l ă

relatare

c r o n i c ă r e a s c ă

a

fenomenelor

istorice, ci ea

este p u s ă în slujba unor idealuri democratice, umaniste.

de

afirmare

n a ţ i o n a l ă "

34

bis.

Aceasta schimba

î n s ă nu

numai fondul

stu

diilor

istorice

ci

ş i forma

lor,

transformînd istoria

într-o ş t i i n ţ ă

ade

v ă r a t ă , o

f o r m ă de c u n o a ş t e r e

a

a d e v ă r u l u i

·obiectiv, o a r m ă de l u p t ă

pentru

idealuri înaintate,

pentru

libertate

35

•

Pentru

B ă l c e s c u istoria

nu

era

o

ş t i i n ţ ă ca oricare alta ci

o

metodologie

a

e x p l i c ă r i i prezen

tului

prin

trecut

ş i a

a n t i c i p ă r i i viitorului,

deci o înce1·care

de

a fun

damenta ş t i i n ţ i f i c

politica,

de a-i

da

acesteea

o

d i r e c ţ i e cu a d e v ă r a t ne

c e s a r ă ş i j u s t ă "

36. A l ă t u r i

de

K o g ă l n i c e a n u

ş i

Papiu-Ilarian,

B ă l c e s c u

poate

fi socotit,

pe b u n ă dreptate, p ă r i n t e

al

istoriografiei moderne la

români.

Pentru

prima

d a t ă B ă l c e s c u a g ă s i t un

loc

geometric al chi

nuitoarei

c o n t r a d i c ţ i i dintre concret

ş i

abstract, dintre ideal ş i real :

istoria

37.

În a c e l a ş i timp,

mesajul

operei sale

a

devenit

stegarul luptei

r e v o l u ţ i o n a r e

a

n a ţ i u n i i române pentru î n f ă p t u i r e a dezideratelor sale

majore 38. Cum afirma Ovid D e n s u ş i a n u , B ă l c e s c u

a ţ i n u t s ă p u n ă

în

scrierile lui

î n s u f l e ţ i r e

s ă le

f a c ă

s ă vibreze de gînduri care-i vorbeau

cu

t o a t ă puterea

îndemnurilor c e - ş i

zicea

c ă trebuie ascultate

; c u n o a ş

terea trecutului

era pentru

el

chemare

spre

î n f ă p t u i r i n o u ă "

9

•

Ideile

culese

din diversele lucrd.ri

lecturate,

f r ă m î n t a t

în creuzetul propriei

sale gîndiri la

c ă l d u r a e x p e r i e n ţ e i

proprii

a

cotidianului

concret, îl

ajutau pe B ă l c e s c u

s ă - ş i

formeze un

sistem

conceptual

din

p ă c a t e

nede

finitivat, care

avea

s ă stea la

baza

proiectatei ş i atît

de

rîvnitei

sale

opere :

Istoria

românilor. Prin aceasta ar fi trebuit s ă realizeze, d u p ă

expresia lui

Tudor Vianu, un episod

în

luptele n a ţ i o n a l e

sociale

ale

timpului

o.

Gîndirea

i s t o r i c ă

a

lui

B ă l c e s c u nu realiza filozoful pur,

31

Vezi Bibl.

Acad.

R.S.R.,

Mss. rom. 82

f

441, cf. Paul

Carnea,

Nicolae

B ă l -

cescu problemele filozofiei istoriei p. 29.

32 Nicolae B ă l c e s c u ,

op.

cit.

vol. I, p.

20.

33

Ibid.

34 Ibid.

35

Gh.

Toma, Nicolae

B ă l c e s c u

- c o n c e p ţ i a asupra istoriei in

Studia

Uni

versitatis B a b e ş - B o l y a i " , Series

Historia ,

an. XIX,

1974),

fasc.

1,

p.

54.

36

Paul Carnea,

Studii

de l i t e r a t u r ă r o m â n ă m o d e r n ă , B u c u r e ş t i , Editura pen

tru

l t e r a t n r ă .

1962,

p.

243.

37

Alexandru

Ivasciuc,

B ă l c e s c u

sau

tensiunea

între ideal real in Româ

nia l i t e r a r ă " , 2

1969), 27 39), 3

iul., p.

8.

38

Un

singur

om,

o

s i n g u r ă

carte

a

conturat, precizat

î n s u ş i t

idealurile

unui popor intreg. l-a î m b r ă c a t in s t r ă l u c i r e de scintei

divine

smulgînd pe

cei

în

sta1·e

de

a

se

devota unei c r e d i n ţ e

sfinte din

materialismul v i e ţ i i i-a indreptat

spre steaua cea

mintuitoare

le-a spus

: intr-acolo

s ă

m e r g e ţ i "

(Petre

H a n e ş ,

Istoria

literaturii române

ed. a

III-a, B u c u r e ş t i ,

1931,

p.

189).

39

Literatura r o m â n ă m o d e r n ă ,

ed.

a

II-a, B u c u r e ş t i ,

1943),

p.

54.

40 Tudor

Vianu,

Studii

de s t i l i s t i c ă


Editura

D i d a c t i c ă

P e d a g o g i c ă ,

1968,

p.

199.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL

ISTORIC D U P Ă C O N C E P Ţ I

LUI

NICOLAE

BALCESCU 303

cantonat

în

sfera

ideilor abstracte,

a

s p e c u l a ţ i i l o r sterile,

ci filozoful

pentru care gîndirea ş i

practica r e p r e z i n t ă

un tot unitar, o

modalitate

o r g a n i c ă ş i e s e n ţ i a l ă proprie o r i c ă r e i

filozofii

care p ă s t r e a z ă

o

l e g ă t u r ă

p e r m a n e n t ă

cu

terenul solid de neînlocuit al

v i e ţ i i

u .

Il. Nicolae B ă l c e s c u face începuturile istoriografiei moderne la ro

mâni,

a l ă t u r i de

Mihail K o g ă l n i c e a n u Alexandru

Papiu-Ilarian 41 bis.

Pentru

ei trecuse vremea

enciclopedismului

iar

necesitatea

unei istorii

b a z a t ă pe fondurile documentare devenea tot mai s t r i n g e n t ă . Din acest

punct de

vedere,

B ă l c e s c u

î n c e a r c ă

o a d e v ă r a t ă evadare din curentul

romantismului putînd fi socotit, - pe

b u n ă

dreptate - printre cei

dintîi r e a l i ş t i

români.

Pentru realizarea marilor

sinteze

î m b r ă ţ i ş î n d te

matici variate se cerea un imens material informativ, trebuiau între

bate

ş i

r ă s c o l i t e arhivele

ş i

bibliotecile

din ţ a r ă

ş i

s t r ă i n ă t a t e .

Datele

culese trebuiau prezentate ş i analizate într-o m a n i e r ă mai p u ţ i n o b i ş

n u i t ă p î n ă

la

vremea aceea. Multe dintre l u c r ă r i l e acelei perioade au

devenit

a d e v ă r a t e

opere

literare în

care

se resimte

nu

numai

b o g ă ţ i a

i n f o r m a ţ i e i

ci

ş i sensibilitatea artistului.

Tocmai aspectele

literare

ale

operei lui

Nicolae

B ă l c e s c u au dat viabilitate l u c r ă r i l o r

sale,

i n f o r m a ţ i a


fiind, cum era ş i firesc, d e p ă ş i t ă

la s c u r t ă vreme.

Numai Dimitrie

Cantemir

ş i Gheorghe Ş i n c a i î n c e r c a s e r ă

p î n ă

la

Nicolae

B ă l c e s c u s ă - ş i

fondeze

operele pe

o

bibliografie atît de

b o g a t ă ,

tinzînd

spre

exhaustivitate.

B ă l c e s c u ,

f ă r ă

a o spune el

î n s u ş i , u r m ă r e a

s ă ridice

prin

Românii

supt ihai

Voievod Viteazul

un a d e v ă r a t

moimment

eroului n a ţ i o n a l . Pentru

aceasta era nevoie de o m u n c ă su

p r a o m e n e a s c ă , p l i n ă de d ă r u i r e .

Biblioteci

publice

nu existau,

docu

mentele

nu

erau editate, cronicile

circulau

în copii manuscrise, l u c r ă r i

p r e g ă t i t o a r e nu f ă c u s e mai nimeni •

Trebuia

s ă

se

t r e a c ă peste toate

g r e u t ă ţ i l e , trebuia

s ă

se

realizeze o istorie a d e v ă r a t ă n a ţ i o n a l ă , care

z ă c e a î n c ă supt praful hronicilor documentelor contimporane

3

. B ă l -

f ' ~ S C U

era

c o n ş t i e n t c ă

a

face

un

tot

din

a m ă n u n t e l e

ce se

a f l ă r ă s -

pîndite

în

deosebitele uvrajuri documente este

o

lucrare

l u n g ă

anevoie. Ea

cere pe l î n g ă alte c a l i t ă ţ i

o

r ă b d a r e ,

o

e r u d i ţ i e

o

agerime

de minte

ce rar

se

pot

întîlni într-un a c e l a ş i om

4

4.

Istoria lui

trebuia

s ă se d e o s e b e a s c ă de

cele

precedente

prin

superioritatea i n f o r m a ţ i e i ş i

formei de prezentare 46. Pentru

prima

d a t ă B ă l c e s c u ajungea

la

c o n ş t i i n ţ a

i n u t i l i t ă ţ i i istoriei pur

cronologice.

El g ă s e a

drept partea cea

mai in

t e r e s a n t ă a

istoriei i n s t i t u ţ i i l e , industria, c o m e r ţ u l ,

cultura

i n t e l e c t u a l ă

41

Ion Popa,

Dimensiunea

f i l o z o f i c ă

a

gîndiri i

·lui

Nicolae

B ă l c e s c u

( T e z ă de

doctorat

s u s ţ i n u t ă

în

cadrul

Academiei

Ş t e f a n

Gheorghiu ),


1974,

p.

61.

42

Paul Carnea, Stucliu introductiv în Nicolae B ă l c e s c u ,

Românii supt

Mihai

Voievod

Viteazul vol. I, B u c u r e ş t i ,

Editura Tineretului, p.

11.

43 Nicolae B ă l c e s c u ,

Opere alese

,

p.

1

44 Ibid.

45 lbid. vol. I, B u c u r e ş t i ,

Editura

Academiei

R.P.R.,

1953,

p.

317.

46

lbid.

p.

53.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


3 4

ALEXANDRU ST N C I U L E S C U B Ă R D A

m o r a l ă

obiceiurile

chipul de

v i a ţ ă ,

care s-au trecut

sub

t ă c e r e ' ·

Singura c a u z ă

a unor astfel

de lucruri

se descoperea a fi lipsa

de

do

cumente;

de

aici

datoria

ce se

impunea cu

necesitate

de

a

ne

adu,na

documentele, care sînt

materialele

istoriei, pentru ca s ă

putem

com

pune o d a t ă

Q a d e v ă r a t ă

istorie

.8.

Pentru Nicolae B ă l c e s c u d o c u m e n t a ţ i a i s t o r i c ă are o s f e r ă foarte

l a r g ă .

În

primul

rînd el are

în

vedere documentele

propriu-zise.

A c e a s t ă

opinie

era

o

a d e v ă r a t ă

r ă s t u r n a r e de valori,

d a c ă

avem

în

vedere marea

pa5iune a istoriografilor p r e c e d e n ţ i pentru bibliografia i s t o r i c ă . P u ţ i n i

f u s e s e r ă care s ă se aplece ş i asupra

documentelor,

s ă alerge la izvoarele

originale,

s ă

caute ş i

s ă

adune

toate daturile putincioase atunci ( .. )

s ă

s c o a t ă

o

b u n ă

istorie 1\ l.

Istoricul

avea posibilitatea s ă s c o a t ă

la

l u m i n ă

dintre

rîndurile

actelor g ă s i t e prin

arhive

50

, biblioteci, m î n ă s t i r i ,

par

ticulari

aiurea

e s e n ţ a v i e ţ i i politice, economice, sociale ş i

culturale

a

s o c i e t ă ţ i i o m e n e ş t i dintr-un anumit timp o a n u m i t ă z o n ă . Substratu

rile

scoase

la

l u m i n ă

trebuiau

cercetate cu

a t e n ţ i e

interpretate

cu

c o n ş t i i n c i o z i t a t e .

B ă l c e s c u nu

c u n o ş t e a în mod dialectic legitatea isto

r i c ă ,

ci

doar

î b ă n u i e

e x i s t e n ţ a

dincolo

de

datele

oferite de

document,

f ă r ă a se

hazarda în

aprecieri eronate. El

trebuia

s ă reconstituie totul,

c ă r ă m i d ă cu

c ă r ă m i d ă pe

baza i n f o r m a ţ i e i

pe care

o

putea

descoperi

la

vremea sa

tocmai

de

aceea,

c o n ş t i e n t de

lipsurile bazei documentare,

B ă l c e s c u

nu se

rezuma la

atît,

c ă u t î n d

ş i alte

surse,

d u p ă

cum se va

vedea

în

cele ce u r m e a z ă .

În felul

acesta

el î m b r ă ţ i ş a întregul complex

al v i e ţ i i

materiale

ş i

spirituale din perioada c e r c e t a t ă

realizînd o ima

gine

foarte

a p r o p i a t ă

de

a d e v ă r .

Meritul lui

B ă l c e s c u

este cu

atît

mai

mare cu cît, d e ş i

t î n ă r

5

1 ş i M r ă studii

superioare,

a

î n ţ e l e s

- ş i a

r e u ş i t destul de

bine

- s ă ne dea o istorie aproape c o m p l e t ă a

epocii

lui

Mihai

Viteazul,

o istorie b a z a t ă un n u m ă r imens de documente ş i

l u c r ă r i de specialitate, o istorie a c c e s i b i l ă î n s ă , departe de a fi s o c o t i t ă

un amalgam de date nesistematizate. În momentele

în

care

B ă l c e s c u

s c h i ţ a dimensiunile epocii n a ţ i o n a l e de la s f î r ş i t u l veacului al XVI-lea,

punînd

oamenii

ş i p ă m î n t u l cerul s ă

v o r b e a s c ă

ş i s ă a c ţ i o n e z e , el se

î n f l ă c ă r a , d e s c o p e r i n d u - ş i a d e v ă r a t a v o c a ţ i e

de

istoric.

Izvoarele

deve-

47 Ibid.

48 .Ibid.,

p.

54.

49 1bid. p. 59.

50

B ă l c e s c u î n s u ş i

a

studiat in arhivele

din Viena, Paris, Neapole,

Roma.

Genova, Londra etc. (Vezi Dan Berindei, art. cit.

p.

1115). B ă l c e s c u scria lui Eu

doxiu

Hurmuzachi :

.. ş

dori tare

s ă

ş t i u

de

a ţ i putut trage copii d u p ă

documen

tele

ce se

a f l ă in

arhivele d-acolo

care privesc istoria

românilor (Nicolae B ă l

cescu, Opere vol. IV, ed. G. Zane, B u c u r e ş t i

Editura Academiei,

1964, p. 77).

In

alt loc

scria

:

cînd

voi s f î r ş i aici adunarea ce fac. m ă voi

duce

la

Viena

prin

Ungaria

Transilvania

s ă

completez

c o l e c ţ i a

mea

Ibid.,

p. 79).

51

Nicolae Iorga scria :

.,Acest

t î n ă r ce trecuse abia de 20 de ani, care n-avea

la d i s p o z i ţ i e nici o i n s t i t u ţ i e p u b l i c ă in care

s ă

se c u p r i n d ă t i p ă r i t u r i ,

manuscrise

acte relative

la

trecut, î n t r e b u i n ţ e a z ă pe l î n g ă c ă r ţ i s t r ă i n e foarte rare

e

ating

in t r e a c ă t istoria n o a s t r ă documente de cea mai

mare

î n s e m n ă t a t e nu

mai p u ţ i n

de ş a s e cronici,

din

care

cinci muntene (Nicolae

orga,

Despre adunarea

t i p ă r i -

rea izvoarelor relative la istoria românilor in vol.

,,Prinos lui

A. D.

Sturdza ,

B u c u r e ş t i 1903, p. 25).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL ISTORIC DUPA

C O N C E P Ţ I

LUI

NICOLAE BALCESCU

3 5·

neau atunci doar c o n t r a f o r ţ i i m ă r e ţ u l u i

edificiu

pe

care el

î n s u ş i îl rea

liza, descorsetîndu-se, - dar f ă r ă a o

neglija

de atricta i n f o r m a ţ i e cu

l e a s ă

cu

m i g a l ă , c o n ş t i e n t fiind

c ă

atîta vreme cît

au

ţ n u t luptele cele

mari pentru i n d e p e n d e n ţ ă ,

zgomotul armelor î m p i e d i c ă pe români

s ă - ş i

scrie analele 5

2

• In felul acesta, f ă r ă a se tîrî, c e r ş î n d de

la

un fapt

la

altul pe

tihnita

c ă r a r e pur c r o n o l o g i c ă 53, cum

ar

fi spus Nicolae Iorga

mai

tîrziu,

B ă l c e s c u

se ridica

spre monumentalitatea

sintezelor. Mergînd

pe firul t r a d i ţ i e i

istoriografice

r o m â n e ş t i , studiul

istoric

devenea î n s ă

o a r m ă de

l u p t ă

; pe de o parte pentru mobilizarea maselor largi în

vederea r e a l i z ă r i i unui deal n a ţ i o n a l multisecular, pe de

alta

pentru a

fundamenta ideologic drepturile inalienabile ale românilor în contextul

istoriei universale. Intreaga o p e r ă a lui Nicolae B ă l c e s c u , dincolo de

valoarea sa

sub

raportul bibliografic

sau

literar, constituie

unul

dintre

cele mai

frumoase

mesaje pe care le-a adus istoriografia r o m â n ă de-a

lungul vremii : posibilitatea r e a l i z ă r i i

u n i t ă ţ i i

ş i i n d e p e n d e n ţ e i po

litice a

românilor.

D a c ă

a d ă u g ă m

la

acestea încercarea, d e ş i r e u ş i t ă

numai p a r ţ i a l de

a se

propune, în spiritul romantismului p a ş o p t i s t

0

,

a d e v ă r a t a dreptate s o c i a l ă

personalitatea lui B ă l c e s c u devine o f l a c ă r ă

pururea

vie,

întruchipare f i d e l ă

a

î n s ă ş i c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e

a tuturor

românilor.

Din ş t i i n ţ ă a documentului istoric, istoria se

t r a n s f o r m ă ,

g r a ţ i e

geniului lui B ă l c e s c u , în c r e a ţ i e

i n s p i r a t ă

pledoarie

p a s i o n a t ă

pentru poporul

s ă u

55

.

B ă l c e s c u a

î n ţ e l e s

astfel, cu t o a t ă pasiunea lui

pentru

documentare

c ă istoricul trebuie

s ă

domine materialul empi

ric nu numai prin

perfecta lui c u n o a ş t e r e ,

nu numai prin memorizare,

ci prin

g e n e r a l i z ă r i , prin

efortul de a descoperi analogia ş i fiziologia

populilor 56.

Cu

alte cuvinte spus, opera lui Nicolae B ă l c e s c u s-a n ă s c u t

ca o

necesitate

a luptei r e v o l u ţ i o n a r e

5

i istoria c ă p ă t î n d un folos în

marea

l u p t ă

pe

care

o duce omenirea

pentru drept

ş i unele popoare

pentru î n s ă ş i

e x i s t e n ţ a

lor 58. Ş i pe a c e a s t ă cale B ă l c e s c u se dovedea

a fi un r e v o l u ţ i o n a r convins, abordînd

problematica i s t o r i c ă

în spiritul

n e c e s i t ă ţ i i

ideologice practic-sociale a

maselor populare.

Doveaea c ă

istoricul, ,,ca

un b ă t r î n al

n a ţ i e i sale (Nicolae Iorga), a î p . ţ e l e s

cu mult

inaintea altor

categorii

de

intelectuali

r e a l i t ă ţ i l e

concrete

ş i a s p i r a ţ i i l e

poporului din care face parte. · r e u ş e ş t e

s ă

realizeze, într-o c o n c e p ţ i e sid

tetic u n i t a r ă sinteza raporturilor dintre

trecut,

prezent ş i viitor. Istoria

devenea astfel universul în care cele

trei

dimensiuni ale

e x i s t e n ţ e i

sociale

se

contopeau într-un

tot unitar, organic plecînd de

la

acest aspect

con-

52

Nicolae B ă l c e s c u ,

Opere

alese

ed. 1953, vol. 1 p. 61.

53 Nicolae Iorga. Istoria

poporului românesc

vol. I,


1922. p. 8.

54

Ideile

exprimate de c ă t r e Nicolae

B ă l c e s c u în

Manualul bunului român

a p a r ţ i n R e v o l u ţ i e i franceze (Vezi P. V. H a n e ş , Studii de istorie l i t e r a r ă B u c u r e ş t i ,

Editura Minerva, 1970, p. 222).

55 C. Ionescu-Gulian, C o n c e p ţ i a f i l o z o f i c ă

s o c i a l - r : o l i t i c ă a lui Nicolae B ă l -

cescu

în

Contemporanul , lfl53, (330), 30 ian., p.

5.

56 Ibid.

57 Aurel R ă d u ţ i u ,

loc. cit.

58 Nicolae Iorga, Ce î n s e a m n ă a s t ă z i c o n c e p ţ i a

i s t o r i c ă

V ă l e n i i

de Munte,

1939, p. 1

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


306

ALEXANDRU

STANCIULESCU-BARDA

ceptual, istoricul

putea

î n ţ e l e g e ş i v i a ţ a s o c i a l ă sub raportul

permanentei

e v o l u ţ i i ş i t r a n s f o r m ă r i în contextul e x i s t e n ţ e i î n s ă Ş i .

Pentru

Nicolae

B ă l c e s c u baza d o c u m e n t a r ă constituie substratul


istoric.

Acesta

trebuie scos

la l u m i n ă î n s ă prin c o n t r i b u ţ i a

istoricului, acesta

devenind intermediarul dintre document

ş i cititor,

interJM etul.

Î n ţ e l e g î n d

aceasta, B ă l c e s c u

ş i - a

dedicat o mare

parte

a

a c t i v i t ă ţ i i

sale

strîngerii ş i v a l o r i f i c ă r i i

documentelor privitoare la

isto

ria

românilor

59

• Mergea pe c ă r ă r i aproape

virgine. Editarea Magazi

nulni istoric pentru

Dachia

a reprezentat

un moment

epocal al

v i e ţ i i

sale,

a c e a s t ă p u b l i c a ţ i e deschizîndu-i p o r ţ i l e

spre marele public. Bucu

rîndu-se î n c ă

de

la început

de

o

b u n ă - î n ţ e l e g e r e

din partea intelectua

l i t ă ţ i i contemporane, B ă l c e s c u p u b l i c ă , pentru

prima

d a t ă d u p ă

cri

teriile arhivisticii moderne o serie de

documente

60

, menite

apoi a sluji

drept

b a z ă

studiilor

sale

ulterioare

61. De altfel, fiecare prezentare era

un

a d e v ă r a t

studiu

asupra

problematicii

sociale

din

epoca

r e s p e c t i v ă .

Munca

lui nu

era

u ş o a r ă

d a c ă ţ i n e m s e a m ă c ă la

vremea sa

nu

existau

arhive

publice

iar

documentele la

care

putea

avea

acces erau cele p ă s

trate de

d i v e r ş i particulari. D î n d u - ş i seama de pericolul

d e t e r i o r ă r i i ş i

pierderii multora, B ă l c e s c u

f ă c e a

apeluri s t ă r u i t o a r e

c ă t r e t o ţ i

intelec

tualii

vremii,

c ă t r e întreaga

n a ţ i u n e r o â n ă s ă conserve

acele inegala

bile vestigii ale trecutului. Actele, hrisoavele, uricele, foile

de zestre,

a l ă t u r i de i n s c r i p ţ i i

cronici, cîntece

ş i t r a d i ţ i i de tot

felul 64 constituiau

a d e v ă r a t a b a z ă

a istoriei

românilor.

În studiile publicate în

Magazin

istoric

pentru

Dachia ,

B ă l c e s c u

ş i - a

exprimat

aproape

întreaga

sa

con

c e p ţ i e cu

privire

la baza d o c u m e n t a r ă , aceasta fiind de fapt c o n d i ţ i a

sine

qua

non a unei a d e v ă r a t e istorii n a ţ i o n a l e 65. Pentru prima d a t ă

59

B ă l c e s c u descrie evenimentele 'În

chip

obiectiv, e x t r ă g î n d din

documente

t o ~ ceea ce ele c o n ţ i n e s e n ţ i a l , f ă r ă a se sinchisi de p r e f e r i n ţ e l e personale (Paul

Cornea D. P ă c u r a r i u , Curs dq istoria

literaturii române moderne,


Edi

tura D i d a c t i c ă P e d a g o g i c ă , 1962, p. 451).

60

In

Magazin

istoric

pentru Dachia s-au

t i p ă r i t

Cronica lui Stoica Ludescu,

Cronica

lui Constan'in

C ă p i t a n u l ,

Cronica

lui Radu P o p ~ s c u ,

Cronica lui

Radu Gre

ceanu, Cronica lui MustPa,

B ă l c e s c u

i n t e n ţ i o n i n d

s ă

publice

Cronica

stolnicului

Con

st;antin Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, etc.

Gl

.,Gindindu-se

la o mare

istorie

a l1. 1i Mihai Viteazul, care s ă arate

ce

poate

geniul romfmesc sprijinit de f o r ţ e l e n a ţ i e i luptînd pentru libertatea pretutin

denea,

B ă l c e s c u

se a p u c ă intii s ă dea o mare

culegere

de izvoare care s ă puie la

îndemîna

c e r c e t ă t o r u l u i muntean

mijloace de

cercetare

(Nicolae

Iorga, Istoria

lite-

mtvrii române în veacul al XI X-lea, vol. II, p. 123).

G B ă l c e s r u afirma

c ă

i n s c r i p ţ i i l e monumentele sînt izvoare care aduc mult

folos

istoriei (N_ B ă l c e s c u , Opere alese,

vol.

I, ed.

1953, p. 66).

El

î n s u ş i

avea

o

c o l e r ţ i e proprie

de

i n s c r i p ţ i i

pe

care i n t e n ţ i o n a e ă

le

t ă l m ă c i m

d u p ă

legile

arheo

logice (Jbid., P- 63 _ Ca izvoare ale istoriei el mai considera documentele, hrani

cele istoriile

statelor

vecine,

cunoscînd

c ă

intreaga

v i a ţ ă

a

unui popor se

d e s f ă

ş o a r ă în

s t r i c t ă

i n t e r d e p e n d e n ţ ă

cu

a

popoarelor vecine

(Vezi

Ibid.,

p. 54).

64 Nicolae

B ă l c e s c u

preconiza in Magazin istoric

pentru

Dachia c ă va pu

blica in arest

periodic

,.carte

grafice

deosebite desemnuri de monumente cu

interes istoric

(Nicolae

B ă l c e s c u , Scrieri alese, B u c u r e ş t i ,

1955, p. 28 . B ă l c e s c u

considera drept izYoare

istorice

scrierile ce

dovedesc

obiceiurile cutumiare (ld.,

Opere

alese,

vol.

1, ed.

1953, p. 66).

G5 Ibid., p.

53.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL ISTORIC

D U P Ă C O N C E P Ţ I A LUI

NICOLAE

B Ă L C E S C U 307

B ă l c e s c u

î n c e a r c ă o g r u p a r ~

s i s t e m a t i c ă

a izvoarelor istorice.

Istoria

n o a s t r ă ,

ca a

tuturor n a ţ i i l o r se coprinde

în cinci feluri

de

documente :

1.

Poeziile

t r a d i ţ i i l e populare ; 2. Legi acte oficiale ; 3. Cronicile

care cuprind faptele generale ; 4.

I n s c r i p ţ i i l e

monumentele ; 5. Scrie

rile care z u g r ă v e s c

obiceiurile

private

66

•

A c e a s t ă

clasificare,

d u p ă

cum

u ş o r se poate observa, dovedea o î n ţ l g r u n i l a t e r a l ă a problematicii 67.

Referindu-se doar

la

asemenea

izvoare,

istoricul

actual

n-ar

putea

rea

liza

un

studiu istoric

de c e r t ă

probitate

ş t i i n ţ i f i c ă .

La vremea lui

B ă l -

cescu

î n s ă aceasta

însemna

t o t u ş i

o

p e r s p e c t i v ă

destul

de

l a r g ă .

Plecînd de

la premiza c ă

oamenii întîi c î n t ă

pe

u r m ă

scriu

68,

is

toricul deducea c ă poeziile populare sînt un mare izvor

istoric

69, ceea.

ce constituia

de

fapt o noutate în

istoriografia r o m â n ă 70. B ă l c e s c u se

insscria

pe

linia

lui Neculce, dar mai ales a i n f l u e n ţ e i lui Michelet

ş i

a

f r a ţ i l o r

Grimm

7

1,

care au

f ă c u t a d e v ă r a t ă e p o c ă în

istoriografia euro

p e a n ă . În poeziile populare, dar în special în baladele cu caracter is

toric se

puteau r e g ă s i

nu

numai

faptele generale ci

ş i datele

referi

toare la v i a ţ a p r i v a t ă , la obiceiurile, ideologia

ş i

sentimentele


umane dintr-un anumit loc

72

• C r e a ţ i i l e folclorice ar constitui astfel re

licvele fizionomiei

v i e ţ i i

spirituale a maselor

populare

7

3 iar munca

de

\·alorificare sub

aspect

istoric a acestui material, a d e v ă r a t ă arheologie a

spiritului uman c o l e c t i v ~ . _ Apelul lui B ă l c e s c u

la

estimarea memoriei

populare

în contextul

istoriei n a ţ i o n a l e

a avut

slabe ecouri

în

istorio

grafia r o m â n e a s c ă .

Nu s-a încumetat nimeni

î n c ă

s ă realizeze

Cronica

~ n e s c r i s ă

a

românilor pe baza

materialului

folcloric

ş i

etnografic.

Me-

66 Ibid.

p.

59.

67

Nicolae Iorga aprecia c ă e

de

uimit ce l a r g ă ce s i g u r ă

orientare dove

: l e ş t e B ă l c e s c u in ce

p r i v e ş t e izvoarele,

unele a s t ă z i pierdute, ale istoriei

români

:or (Cf. G. Zane, op. cit. p. 57).

68

N. B ă l c e s c u , loc. cit.

69 Ibid.

. , B ă l c e s c u a extins mult g r a n i ţ e l e

i n f o r m a ţ i e i istoriografice,

incorpo

:-ind

t r a d i ţ i i l e folclorice printre izvoarele utile

c e r c e t ă r i i , in

a f a r ă

de legi,

cronici,

:nonumente, acte i n s c r i p ţ i i scrieri asupra moravuilor. A pretins î n s ă interpreta

'ea

cu

spirit

critic

a poeziei

populare, d u p ă cum,

de r e g u l ă , a

procedat cu

orice

a l t ă

s u r s ă


(Paul

Carnea,

Studii

de

l i t e r a t u r ă

p.

223).

70 Pentru B ă l c e s c u poporul este un mare creator

de

bunuri

spirituale,

de care

> t i i n ţ a

lupta

pentru progres

nu se pot

lipsi. Istoria

nu

e

p o s i b i l ă

f ă r ă raportare

la

folclor

(Al. B i s t r i ţ e a n u ,

Creatia p o p u l a r ă

ca

preocupare

izvor de

i n s p i r a ţ i e

la

Dimitrie

Cantemir

Nicolae

B ă l c e s c u ,

in Studii c e r c e t ă r i de

istorie

l i t e r a r ă

:olclor ,

an. II

(1953).

t.

II, p. 45). Vezi Id., N. B ă l c e s c u , in vol.

Teorie i n s p i r a ţ i e

_ ; o l c l o r i c ă la

predecesorii

lui

V.

Alecsandri B u c u r e ş t i ,

Editura

Minerva, 1977, p. 286,

-q. De nsemenea, Costea Marinoiu,

Nicolae B ă l c e s c u folclorul

în

Caietele B ă l -

:escu.

Studia et

acta Musei Nicolae B ă l c e s c u ,

vol.

VII-VIII, B ă l c e ş t i pe

Topolog,

979, p. 281-285.

71 Nicolae

B ă l c e s c u , op. cit. p. 59.

72

Ibid.

73

B ă l c e s c u

confrunta

documentul cu t r a d i ţ i a

o r a l ă (Vezi Al. B i s t r i ţ e a n u art.

~ i t . p. 46).

74 B ă l c e s c u

spunea

: Hrisoavele sau uricele (

..

) sînt

izvorul

cel

mai

insemnat

?.

istoriei românilor . In hrisoave

g ă s i m

nu

numai acturi

generale de

o

mare

im

; : ; o r t a n ţ ă i s t o r i c ă nu numai cronologia cea mai s i g u r ă

a

domnilor, dar

c o n s t i t u ţ i a

z e n e r a l ă ,

l e g i s l a ţ i a

n o a s t r ă t r ă s ă t u r i

de obiceiuri .

O adunare

de

hrisoave

este

: ar,

n e a p ă r a t ă .

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


308

ALEXANDRU

STANCIULESCU-BARDA

ritul

ar fi

cu

atit

mai

mare,

cu

cit ar

putea

s ă p ă t r u n d ă mai adinc

in

substraturile

s p i r i t u a l i t ă ţ i i maselor

populare din anumite

epoci, f ă c î n d

î n ţ e l e s e , ş i sub acest aspect, a s p i r a ţ i i l e , ideile,

n e c e s i t ă ţ i l e

ş i lupta aces

tora de-a lungul marii epopei n a ţ i o n a l e .

C o n ş t i e n t

de pericolul pierderii sau d e t e r i o r ă r i i

folclorului

autentic,

B ă l c e s c u

apela

la

t o ţ i

c o n n a ţ i o n a l i i

s ă i

s ă s t r î n g ă

grabnic,

a l ă t u r i

de

documente, urice ş i hrisoave

75

, folclorul românesc

76

, el î n s u ş i deschi

zind

s e c ţ i u n e

în

Magazin

istoric pentru Pachia acestei inestimabile

comori.

Precipitarea

evenimentelor ş i

apoi suprimarea revistei au

f ă c u t

ca i n i ţ i a t i v a lui

B ă l c e s c u

s ă

nu

se p o a t ă materializa,

r ă m î n î n d

in schimb

o p r o b l e m ă

d e s c h i s ă . Acest aspect dovedea de fapt î n ţ e l e g e r e a pe

care

o· d ă d e a studiului istoric

în special ş i istoriei în general. Istoria

trebuia

· s ă c u p r i n d ă

v i a ţ a


in întreaga

ei complexitate, f ă r ă s ă

p i a r d ă

din vedere nici un a m ă n u n t care afi putut reliefa anumite t r ă s ă t u r i

~ a r a c t e r i s t i c e ,

care

ar

fi

putut

s ă

elucideze

o

serie de aspecte concrete,

materiale

ş i spirituale

77.

Am

putea spune chiar, c ă istoria

devenea

o

s i n t e z ă

a Ş t i i n ţ e l o r sociale, inglobîndu-le_ pe

acestea

în întregime. L ă r

gindu-i

atît de mult

sfera,

B ă l c e s c u s i m ţ e a tot

mai

mult necesitatea oa

menilor

c o n s a c r a ţ i ,

a

s p e c i a l i ş t i l o r , diletantismul n e a v î n d u - ş i

loc

în

acest

context.

De

aceea

propunea

î n f i i n ţ a r e a unei

s o c i e t ă ţ i istorice

care s ă

a i b ă fondurile

trebuincioase ca

s ă p o a t ă trimite

c e r c e t ă t o r i în

diferite

p ă r ţ i

pentru

a

descoperi izvoarele

istoriei românilor.

Promitea

chiar

un

plan

pentru

o astfel de a s o c i a ţ i e , p

care

n-a

mai

r e u ş i t î n s ă s ă o rea

lizeze

78.

El

î n s u ş i ,

cu

o

v o c a ţ i u n e

e x t r a o r d i n a r ă

pentru

istorie,

f ă r ă

studii î n s ă de ajuns, f ă r ă

c u n o ş t i n ţ ă

de limbi, numai prin o r ă b d a r e , prin

o v o i n ţ ă de fier,

el

c o n s u l t ă mai·

toate

scrierile s t r ă i n e privitoare la

istoria

n a ţ i o n a l ă

ş i p cind un

Bolintineanu crea palate

de

cristaluri

în

versurile

sale, genialul B ă l c e s c u r ă s c o l e a arhivele

statului.

b ă t e a la u ş i l e

m î n ă s t i r i l o r ,

s t r ă b ă t e a

v ă i l e pentru a culege i n s c r i p ţ i u n i ş i t r a d i ţ i u n i ,

colinda Europa O c c i d e n t a l ă întrebînd

cu

un entuziasm febril arhivele ş i

bibliotecile s t r ă i n e despre

tot

ce puteau s ă - i s p u n ă de trecutul

neamu

lui s ă u 79. Permanent

î n s ă ,

ţ i n e l e g ă t u r ă

cu

realitatea

a u t o h t o n ă ,

româ

n e a s c ă

80

,

toate studiile

sale

slujind

acestui

deziderat major

8

1

.

Chiar

atunci cînd î ş i propunea s ă realizeze l u c r ă r i de interes general, c o n ş t i e n t

75 în

Tara

o m â n e a s c ă f ă c u s e încercarea de a

aduna

hrisoavele clucerul Dimi

trache,

dar

' încercarea lui s-a

pierdu-t. B ă l c e s c u apela a ş a d a r

la t o ţ i

românii

iubi

tori

de

istoria n a ţ i e i s ă dea la

l u m i n ă

hrisoavele

ce

le

au N. B ă l c e s c u , op.

cit.

p. 60).

76 Ibid.

p.

59.

77 B ă l c e s c u ar fi

voit

o

cercetare d e p l i n ă în toate

p ă r ţ i l e

care s ă dea vii

torului istoric al poporului românesc p u t i n ţ a de a

vorbi

despre

toate

în c u n o ş t i n ţ ă

d e s ă v î r ş i t ă

a

î m p r e j u r ă r i

lor (Ticolae Iorga, Despre adunarea

t i p ă r i r e a

izvoare-

lor

p.

26).

78 Nicolae

B ă l c e s c u ,

op.

cit.

p. 67.

· 79

Grigore

Tocilescu, Nicolae B ă l c e s c u . V i a ţ a ,

t fmpul operile

sale Bucu

r e ş t i , 1876, p. 66-67.

8

Nicolae

B ă l c e s c u ajunsese la

concluzia c ă

.,istoria nu

poate face

a b s t r a c ţ i e

de

faptul concret, individual

Vezi Ion

Popa,

op.

cit.

p. 11).

81 El î n s u ş i

m ă r t u r i s e a

c ă

este P î n ă

in

urechi

îngropat

în

n i ş t e

folio grozave,

de unde

culeg vitejiile s t r ă m o ş i l o r

N.

B ă l c e s c u ,

Opere, voi. IV, p. 353).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


~ T U D I U L

ISTORIC

DUPA

C O N C E P Ţ I

LUI

NICOLAE BALCESCU

3 9•

fiind c ă alte popoare au

n e c e s i t ă ţ i

aproape, similare poporului ro

mân,

B ă l c e s c u

nu pierdea t o t u ş i

din

vedere mediul autohton, toate ge

n e r < i . l i z ă r i l e f ă c u t e avînd la b a z ă acest

mediu.

În

a l t ă

ordine de idei,

B ă l c e s c u nu

r ă m î n e a

pasiv

f a ţ ă de cuceririle

istoriografiei europene ci,

în

m ă s u r a în care era posibil,

le aplica

rea

l i t ă ţ i l o r

istorice

r o m â n e ş t i .

Astfel,

el putea

sublinia la

noi

e x i s t e n ţ a

a c e l o r a ş i

trepte ale

e v o l u ţ i e i istorice

europene-imperiul, absolutismul,

feudalitatea,

statul

aristocratic,

burghez

apoi

democratic 82. B ă l c e s c u

situa în felul acesta

istoria românilor

în

contextul universal,

c o n ş t i e n t

fiind de i n t e r d e p e n d e n ţ a celor

d o u ă

domenii. D e ş i nu s-a

referit

direct

la categoriile de general individual.

B ă l c e s c u a

v ă z u t , t o t u ş i utili

tatea unor

concepte

c o n c e p ţ i i generale, apte de

a

lumina teoretic

metodologie c e r c e t ă r i l e istorice, de

a

d e z v ă l u i sensurile d e z v o l t ă r i i is

torice ~ : : .

B ă l c e s c u

n-a închinat

nici

o

p a g i n ă m ă c a r

rolului

bazei

docu

mentare în

procesul

c u n o a ş t e r i i

istorice,

dar

din scrierile sale ş i maniera

de

a

publica

folosi

documentele,

se

pot trage

concluziile

corespun-

z ă t o a r e .

·

A l ă t u r i de documentele arhivistice,

etnografice,

folclorice, epigra

fice etc., B ă l c e s c u a ş e a z ă cronicile, ca izvoare

istorice

w

Acestea

î n s ă

ca

toat2

celelalte. de

fapt, nu

trebuiau

utilizate f ă r ă

d i s c e r n ă m î n t , ci

cu m u l t ă p r u d e n ţ ă , avîndu-se în vedere caracterul lor

subiectivist,

de

c a s t ă .

El

î n s u ş i

supunea

de

fapt

izvoarele

controlului

r a ţ i u n i i

în

m ă s u r a în care scrierile

se dovedesc

autentice, le

f o l o s e ş t e

fie c ă

ele

sînt favorabile

lu'i

Mihai,

fie

c ă

îl

d e z a v a n t a j e a z ă

.

F a ţ ă

de

cronicile

autentice,

B ă l c e s c u

avea

un profund

respect.

În cronicari el vedea pe

î n ş i ş i î n a i n t a ş i i

s ă i

într-ale

istoriografiei.

Stilul lo.r e

serios,

s e n t i n ţ i o s

.plin

de r e f l e c ţ i i

filozofice ;

aceasta

îl

face

s ă . fie

cam rece

ş i

oste

nitor. Uneori î n s ă ne r e p r e z e n t e a z ă

cîte

un tablou mai variat ş i mai

naiv t li. B ă l c e s c u merge p î n ă la analiza caracteristicilor stilistice ale

cronicilor române ,

în

c ă u t a r e a

propl iei

sale forme. Pentru

el,

croni

cile

nu aveau î n s ă valoare numai

sub

raportul exterior, formal, ci mai

ales

pentru c o n ţ i n u t u l

lor, acesta subliniind

în mare

parte

lipsa docu

mentelor p r o p r i u - z i s e ~ ~ .

c o n ş t i e n t

fiind c ă

ele,

a l ă t u r i de hrisoave

sînt

baza

r e a l ă a

istoriei

Uneori, nu numai

cronicile

române, ci

82 Alexandru

Balaci,

Nicolae B ă l c e s c u

Italia

în

voi. Studii

despre

Nicolae·

B ă l c e s c u , B u c u r e ş t i , 1969, p. 11.

83 Ion

Popa, op. cit.

p. 11-12.

84

Nicolae

B ă l c e s c u ,

op.

cit.

p.

60. •

85 Paul

Cornea, Studiu introductiv,

p. 12.

8 ) Nicolae

B ă l c e s c u ,

op. cit. p.

G2.

81

Id., Opere

alese

voi. I, 1953, p. 65. B ă l c e s c u c u n o ş t e a

majoritatea croniciloe

române.

88 Pentru Puterea

a r m a t ă la

români, B ă l c e s c u f o l o s e ş t e ,.mai

m u l ţ i

autori

streini,

l e t o p i s e ţ e hrisoave

(Nicolae

B ă l c e s c u ,

Opere

voi. IV, p. 48).

89 P. P.

Panaitescu,


în

V. H a n e ş , C. G. Dinu,

Lecturi

alese

Studii l

l i m b ă

l i t e r a t u r ă r o m â n ă , B u c u r e ş t i , (1940), p. 60.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


310

ALEXANDRU

STANCIULESCU-BARDA

cele

s t r ă i n e

9 pot constitui surse potrivite pentru cercetarea i s t o r i c ă ,

fiind

privite î n s ă

cu p r u d e n ţ a

ş i obiectivitatea

n e c e s a r ă .

Abia pe ultimul plan

între izvoarele istorice

situa Nicolae B ă l c e s c u

bibliografia i s t o r i c ă p r o p r i u - z i s ă ş i l u c r ă r i l e de

specialitate. Adeseori,

n e m u l ţ u m i t numai cu bibliografia pe care o g ă s e a în ţ a r ă , el

colinda

marile·

centre

europene spre a - ş i completa i n f o r m a ţ i i l e .

Vrea s ă epuizeze

totul ş i

s ă ş t i e

totul l i . Românii

supt

Mihai

Voievod

Viteazul

este

b a z a t ă

pe

o m i n u ţ i o a s ă "despuiere a

bibliotecilor

din

mai multe ţ ă r i ,

pe o

a n c h e t ă

care n-a

d i s p r e ţ u i t nimic pentru

a - ş i î m b o g ă ţ i rezultatele, de

la

documentul iconografie ş i poezia p o p u l a r ă p î n ă la analele popoarelor

vecine

cronicile

interne,

pe

atunci î n s ă

needitate"

n. Peste

cinci

sute

de opere au

stat

la

baza acestei l u c r ă r i ca

material bibliografic l:J. Autori

ca Iacob Franco, Spontoni,

Cantu,

Dubokay,

Francheta,

Guerin,

Sacy,

Szarrioscozi, Botholou, Sieur d'Amari, Bissoli.on,

Iacobini,

Ioachim,

Filstich.

Istvanfi, Tarducci,

Walther, Montreux,

Horrora

ş . a .

stau la

baza

l u c r ă r i l o r lui Nicolae B ă l c e s c u . ·

Nicolae B ă l c e s c u n-a teoretizat nici cu privire la metodele

pe

care

trebuie

s ă

le î n t r e b u i n ţ e z e istoricul în cercetarea

ş i

expunerea sa. Numai

observînd felul de lucru al

lui B ă l c e s c u putem deduce. aceasta.

A ş a cum precizam mai sus,

istoricul

român considera istoria ca o

? t i i n ţ ă s o c i a l ă , care u r m ă r e ş t e dezvoltarea f o r m a ţ i u n i l o r sociale în timp

ş i

s p a ţ i u . De

aceea,

orice

studiu

istoric

trebuie s ă

a i b ă

în vedere

cele

trei dimensiuni temporale în cadrul a b o r d ă r i i problematicii

istorice.

Orice

fenomen

istoric,

indiferent

cînd

s-a

petrecut,

trebuie

descris

în

primul

rînd

prin

raportare la contextul epocii respective

9 ,

analizat apoi

în perspectiva

a p l i c a b i l i t ă ţ i i

practice în

contemporan ",

subliniindu-se

mesajele în

spiritul

p e r m a n e n ţ e l o r istorice. D u p ă ce

t r a t e a z ă

o ·insti

t u ţ i e

în dezvoltarea

sa i s t o r i c ă p î n ă

în zilele

sale, el pune

problema

reformelor necesare, a n u n ţ ă

principii

ş i expune s o l u ţ i i în spiritul vede

rilor generale"

l6.

l n s ă ş i

lucrarea

de r e f e r i n ţ ă a lui Nicolae B ă l c e s c u ,

Românii supt

Mihai

Voievod

Viteazul este s c r i s ă

în

a c e a s t ă m a n i e r ă .

D u p ă

ce

epuizase toate

fondurile documentare ş i

bibliografice posibile

la acea

vreme

m

d u p ă

ce

conturase dimensiunile


r o m â n e ş t i

de

90

Vezi Nicolae Iorga, Istoria

literaturii

române în secolul al XI X-lea p. 129.

ll B ă l c e s c u

se

a d r e s e a z ă constant

izvoarelor,

întreprinde •ostenitoare c e r c e t ă r i

rle

a r h i v ă , e p u i z e a z ă

aproape t o a t ă bibliografia subiectului propus, ceea ce e de-a

dreptul uimitor In

raport

cu c o n d i ţ i i l e deosebit de anevoioase

ale

muncii intelec

tuale

de acum un veac·•

(Paul

Cornea, Studii de l i t e r a t u r ă

...

p. 222.

92

Ibid.

9:l

G. Adamescu,

Istoria

literaturii române


ed. a IV-a, (1938, p. 32-l.

9-l La

B ă l c e s c u

.. trecutul

nu

r e p r e z i n t ă o preocupare

în

sine ci numai

terenul

rle

c o m p a r a ţ i e

cu

prezentul"

(AUI·el

R ă d u ţ i u ,

art. cit.

p. 61).

95

B ă l c e s c u c e l e b r e a z ă

î n s ă mai ales gloriB prezentului, a n e c e s i t ă ţ i i de ac

ţ i u n e h o t ă r î t o a r e

(Marcel Mihale,

Tensiunea c ă t r e prezent în "Gazeta

l i t e r a r ă ,

an. XIV (19fl7), nr. 18 (757), 4

mai,

p. 5).

9o G.

Zane.

op. cit. p. 51.

97 Românii supt Mihai Voievod

Viteazul

r e p r e z i n t ă o monografie

ş t i i n ţ i i f i c ă ,

ci

nu o biografie r o m a n ţ a t ă , fantezia nu intervine n i a i o d a t ă ca s ă corecteze a d e v ă r u l

{Paul Cornea, Studiu introductiv

..

p. D).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL ISTORIC

D U P Ă

C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE


la s f î r ş i t u l secolului al XVI-lea, B ă l c e s c u u r m ă r e ş t e

ecourile

mesajelor

celor

mai profunde ale acelor evenimente în c o n ş t i i n ţ a s o d e t ă ţ i i româ

n e ş t i contemporane.

În

acel moment, fenomenele istorice erau valori

ficate

în

perspectiva prezentului

98

ş i a viitorului apropiat. P e r m a n e n ţ e

ale

istoriei

poporului

român

ca cele de

unitate

ş i i n d e p e n d e n ţ ă î ş i do

vedeau

osmoza

d e p l i n ă

în

suprastructura

s o c i a l ă r o m â n e a s c ă

dintot

deauna.

Fenomenele concrete

din secolul

al XVI-lea nu mai

interesau

stricta

sensu

ci

ele

deveneau doar

a c c i d e n ţ i

istorici

necesari

t r a n s f e r ă r i i

acelor p e r m a n e n ţ e

istorice.

In

a c e l a ş i timp, înscriind istoria contempo

r a n ă ,

propria

g e n e r a ţ i e , în

circuitul

istoriei generale, B ă l c e s c u îi trasa

un a d e v ă r a t program de a c ţ i u n e pe plan politica-social. În a c e l a ş i timp,

analizînd o e p o c ă

î n d e p ă r t a t ă

nu ca un

scop în sine,

ci ca s ă - i

s m u l g ă

intreaga r e z e r v ă de î n v ă ţ ă m i n t e , îndemnuri

ş i

pilde necesare prezen

tului, ea vorbea

spiritului

dornic

s ă - ş i

astîmpere

curiozitatea în e g a l ă

m ă s u r ă

inimii

î m p o v ă r a t e

de

amaruri

ş i

e x p e r i e n ţ e

dureroase

;

ea

edifica

mobiliza la l u p t ă , lumina

trecutul

anticipa viitorul

100

.

O a l t ă

c a r a c t e r i s t i c ă

a metodei de lucru a

lui

Nicolae

B ă l c e s c u

o

::onstituie integrarea istoriei n a ţ i o n a l e în

cadrul celei universale

101

. Ra

porturile

n a ţ i o n a l - u n i v e r s a l

particular-general

1 2

existau în

gîndirea

lui Nicolae B ă l c e s c u într-un

mod

foarte

acut,

d e ş i

în

istoriografia 1·omâ

n e a s c ă

p r e c e d e n t ă lui

ele existau

p o t e n ţ i a l ş i f u s e s e r ă abordate

doar tan

g e n ţ i a l to:J. Nu ş t i m cît de c o n ş t i e n t a

fost Nicolae

B ă l c e s c u de rolul

< ; ă u

în

promovarea acestui principiu al

istoriografiei

moderne,

cert este

î n s ă c ă ş i - a

adus

o c o n t r i b u ţ i e e s e n ţ i a l ă

în

acest

domeniu.

Era aproape

pentru prima d a t ă

cînd

un erudit

al

nostru

dispunea de p r e g ă t i r e a , de

orizontul, de s i m ţ u l

just al

p r o p o r ţ i i l o r care s ă - i p e r m i t ă s ă

descopere

UB ,.Se poate spune c ă ten si unea spre prezent este c a r a c t e t · i s t i c ă

acestei

c ă r ţ i

,storice

omânii

supt

Mihai Voievod Viteazul

-

n. n.). Prezentul ca timp al reali

l ă r i i ,

al

î n f ă p t u i r i i , al a c ţ i u n i i , în care evenimentele sînt în t o a t ă glorioasa lor lu

: n i n ă

,prezentul

- p ă m î n t a d e v ă r a t , hotar palpabil

între

trecut viitor,

unde între

.;ubiect predicat nu e x i s t ă

d i s t a n ţ ă ,

unde trebuie s ă

faci (Marcel

Mihalas,

loc. cii.).

99 B ă l c e s c u invoca : timpul

acela de

g l o r i o a s ă aducere aminte , ca

pe

un

zeu antic. . Ş i

acest

gen al epopeii este chemat nu

numai s ă

cînte, ci

s ă

îndemne.

Trecutul este chemat s ă

d e v i n ă

prezent (Ibid.).

100 Paul

Cornea,

op.

cit.,

p. 12. B ă l c e s c u

pare

preocupat,

ca un istoric un

filozof, s ă r e ţ i n ă acele

aspecte

semnificatiYe care-I

c l a s e a z ă

pe

individ

într-un gen

'i

i l u s t r e a z ă istoria cu o

p i l d ă

(Paul Cornea D.

P ă c u r a r i u ,

op. cit., p. 451).

101

C ă u t î n d

sensul m o d a l i t ă ţ i l e

concrete de

elaborare a unei istorii ş t i i n -

:ifice

(

.

o istorie a d e v ă r a t ă - cum o

numea

el),

se

\'a axa,

de

fapt, pe o c e r i n ţ ă

impunea de la

sine

p r e z e n ţ a

generalului în istol ie, întrucît lipsa

acestuia

ar fi f ă -

~ u t cu

n e p u t i n ţ ă

î n s ă ş i constituirea

acestei

discipline ca ş t i i n ţ ă (Ion Popa, op. cit.,

p

11).

102 . B ă l c e s c u avea o p e r c e p ţ i e t o t a l i z a n t ă a procesului istoric : el

plasa

întot

:leauna fenomenele individuale în contextul orizontal, al epoc.ii, vertical, al seriei

::·\·olutive (Paul Cornea, Nicolae B ă l c e s c u problemele

filozofiei

istoriei, p. 29).

103 Inainte

de

A.

D.

Xenopol

B ă l c e s c u este unul dintre primii c e r c e t ă t o r i din

gîndirea i s t o r i o g r a f i c ă f i l o z o f i c ă

r o m â n e a s c ă

ce va tinde s ă

descifreze contururile

i

s e m n i f i c a ţ i i l e acestor r e l a ţ i i (a generalului a particularului - n.n.). 1. Popa,

·- p. cit.,

p. 11).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


-312

ALEXANDRU ST N C I U L ' i C U - B Ă R D A

i m p l i c a ţ i i l e

universale

ale istoriei r o m â n e ş t i

ş i s ă

le

evalueze

ponde

rea

1

v.•

.Integrind particularul

in

circuitul

general,

B ă l c e s c u

nu

diminua

cu

nimic b o g ă ţ i a f a c t o l o g i c ă

a individualului, ci d i m p o t r i v ă

10

:5. Pasiu

nea

1

00 lui pentru

a d e v ă r ,

pentru

c u n o a ş t e r e ,

l f ă c e a u s ă

p ă t r u n d ă

p î n ă

in

cele

mai

mici a m ă n u n t e JO'i fenomenele istorice, s ă le sesizeze sem

n i f i c a ţ i i l e s ă t r a g ă

concluziile necesare. Nu f ă c e a

din aceasta filo

zofie

s o c i a l ă

p r o p r i u - z i s ă ci

dorea

cu orice p r e ţ s ă - ş i s l u j e a s c ă na

ţ i u n e a

in î n f ă p t u i r e a

idealurilor sale.

Pentru

aceasta,

atunci

cind

docu

mentele lipseau, cind toate izvoarele t ă c e a u , sufletul lui vorbea. Se în

s ă i l a u

discursuri, descrieri

ş i idei, f ă r ă o

b a z ă


r e a l ă ,

ci,

in

spiritul i n e r ţ i e i a d e v ă r u l u i istoric, f ă r ă a

se

ş t i r b i cu nimic din

au

tenticitatea

ş i grandoarea

acestuia.

B ă l c e s c u

se

transpunea în

rolul eroilor

istoriei, - el

î n s u ş i

erou

n a ţ i o n a l - le p ă t r u n d e a e s e n ţ a gîndirii

s i m ţ i r i i , iar apoi vorbea gîndea în locul

lor

JO l. Acest procedeu

de

s u b s t i t u ţ i e i s t o r i c ă

era inaugurat pentru prima

d a t ă

în

istoriografia

r o m â n ă . D e ş i mergea

pe

un drum n e s t r ă b ă t u t in a c e a s t ă

d i r e c ţ i e ,

B ă l

cescu î ş i p ă s t r a seriozitatea sobrietatea ş t i i n ţ i f i c ă r ă m î n î n d -departe

de

aspectele negative ale problemei : psihologism, diletantism

sau

Iite

raturizare.

Mai

tîrziu,

criticii

i-au g ă s i t în o p e r ă numeroase

caracteristici

literare,

dar

nu credem c ă B ă l c e s c u a vrut v r e o d a t ă , scriind

istoria

ro

mânilor, s ă f a c ă l i t e r a t u r ă . Temperamentul s ă u r e v o l u ţ i o n a r

conjunc

tura p o l i t i c o - s o c i a l ă

in care ş i - a d e s f ă ş u r a t

activitatea

nu-i î n g ă d u i a u

asemenea digresiuni.

B ă l c e s c u

scria ş i vorbea pentru mase ; dorea s ă

se

f a c ă

î n ţ e l e s

ş i

c o n v i n g ă t o r

1

ş i

tocmai

de

aceea

era

nevoit

s ă - ş i

însu-

10-l

Paul

Cornea, Studiu introductiv, p. 12.

105

1.

Popa, op. cit., p. 120.

106 Românii

supt

Mihai Voievod

Viteazul

e

î n s ă ,

înainte de

orice,

o

o p e r ă

ce

se c o n s t r u i e ş t e nu pe e ş a f o d a j u l

unor

idei ci pe c o n t r a f o r ţ i i

pasiunilor

puternice

Istoria literaturii române moderne, voi. I,

B u c u r e ş t i , 19H,

p. 65).

107 B ă l c e s c u a ş t i u t ,

..plasîndu-se

în

zona

supraindividualului a socialului,

s ă nu neglijeze nici î m p r e j u r ă r i l e particulare nerepetabile. El a încercat s ă d e p ă

< : ; e a z ă

atît

vechea istorie

n a r a t i v ă

care

se

oprea doar la evenimente, cît istoria

f a c t o l o g i c ă , a t e n t ă

doar

la

soara

i n s t i t u ţ i i l o r

(Paul Cornea,

Studii

, p. 224).

108

..

Ideile

lui

B ă l c e s c u

nu sînt expuse

dialectic, cu

o

s i s t e m a t i c ă

dezbatere

a

principiilor

; ginditorul nu e un filozof ci un

iluminat

în

posesiunea

a d e v ă r u r i l o r

pe

care

le

e n u n ţ ă asertoric dar cu

c ă l d u r a

convingerii pasionale Istoria literaturii ro

mâne , p. 65).

109 Personajul lui B ă l c e s c u nu e o f i c ţ i u n e . e

autorul î n s u ş i ,

e omul cti min

tea p ă t r u n z ă t o a r e inima c a l d ă

ce

a

ars ca

o

f l a c ă r ă

transferînd operei, p î n ă la

istovirea combustiei, tot

ce

avea

mai

bun

în

cristalul s ă u sufletesc ; e omul

în sensul

deplin

major

al cuvîntului

(Paul

Carnea,

Studii

,

p. 267).

110

.,Istoricul

a

s u s ţ i n u t

astfel pe

r e v o l u ţ i o n a r u l B ă l c e s c u

ideile, ca ten

d i n ţ e l e lui practice active, ş i - a u g ă s i t

forma

a d e c v a t ă în limba

procedeele

lui

artistice (Tudor

Vianu, Studii

,

p. 20:1).

111 Ideea de libertate care d o m i n ă filozofia

p o l i t i c ă

a lui


a r a t ă c ă el a î n ţ e l e s c ă legea d r e p t ă ţ i i nu se

poate

î n f ă p t u i

decît

liber egal, atri

bute

f ă r ă

de

care

omul

nu e om. l n s ă dreptatea egalitatea n u - ş i g ă s e s c reali

ta

tea decit prin f r ă ţ i e t a t e , care

le

f u n d a m e n t e a z ă economic le fac posibile numai

prin r e v o l u ţ i e (Ion Mihail Popescu. Doctrina l i b e r i c i ţ i i în gindirea p o l i t i c ă z lui


în

An. Univ.

Buc.

Sociologie , an. XXVII 1973), p. 41). ln ce

p r i v e ş t e exactitatea a c u r a t e ţ e a materialului

informativ,

el e un

pozitivist

prin

tre romantici,

un

savant -cu o

i n f l e x i b i l ă

c o n ş t i i n ţ ă c r i t i c ă

în

mijlocul unui audi

toriu indulgent p î n ă la naivitate (Paul Carnea, op. cit., p. 222).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL ISTORIC D U P Ă C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE

BALCESCU

313

ş e a s c ă o m e t o d ă

un

stil adecvat. ln vremea

în

care Alexandria

mai

cutreiera î n c ă

satele,

iar spiritul hiperbolic

napoleonian

mai

s t ă r u i a î n c ă

în

c o n ş t i i n ţ

unui popor

cu o

s t r ă v e c h e t r a d i ţ i e

f o l c l o r i c ă , Mihai

Viteazul

nu

putea a p ă r e a decît

pe fundalul

unui mit i z b ă v i t o r .

Cartea

lui, istoria,

nu trebuia s ă ş t e a r g ă doar praful

de

pe

cronici,

11

2, ci s ă

creeze

oameni.

1

1:1.

·Trebuia

înviorat

acel

spirit

de eroism

j e r t f ă ,

m,

d u p ă

d o u ă

veacuri

de

o b i d ă , s p e r a n ţ ă

r u g i n ă tt:>.

B ă l c e s c u

era

c o n ş t i e n t c ă nu

se

a d r e s e a z ă

unui

public savant

ci

unor mase aproape

n e ş t i u t o a r e de carte. Tocmai

de

aceea,

el avea

nevoie

de tablouri m ă r e ţ e , pentru

ca oamenii

s ă - I

v a d ă

pe

Mihai

m ă r e ţ n e c r u ţ ă t o r în atingerea idealurilor unui

popor

întreg.

Oamenii trebuiau s ă a u d ă

tropotele

cailor lui Mihai ş i ş u i e r u l securii

spulberînd prin d u ş m a n i , trebuiau s ă v a d ă ilti aevea miile

de

o b i d i ţ i ai

p ă m î n t u l u i ridicîndu-se

ca

unul

singur

în

jurul acelui F ă t - F r u m o s al

s p e r a n ţ e i

lor,

î n ţ e l e g î n d u - 1 ,

iubindu-1

ş i

urmîndu-1 cu

încredere în

v i a ţ ă

ş i

în

moarte. F ă r ă a face

biografie

r o m a n ţ a t ă , \ B ă l c e s c u realiza o

112

I n s u ş i n d u - 5 i

ş t i i n ţ a cronicilor ideologia r e v o l u ţ i o n a r ă a timpului

s ă u ,

pe care a dezvoltat-o aplicat-o la î m p r e j u r ă r i l e nevoile s o c i e t ă ţ i i noastre,

el

a

dat

o

o p e r ă în care m ă r e ţ i a trecutului c u n o a ş t e r e a liniilor lui de

dezvoltare de

vin o putere a r e v e n d i c ă r i l o r , luptelor

prezente

(Tudor

Vianu,

op. cit., p. 216).

~ , E x i s t ă p u ţ i n e documente care ilustreze cu atîta p r e g n a n t ă

cursul

unei v i e ţ i su

bordonate

total unui ideal umanitar n a ţ i o n a l

(B.

Cazacu,

Omagiu

lui Nicolae

. B ă l e e s c u , in

voi.

Studii

despre


B u c U t · e ş t i ,

1968, p.

9).

1

t:l

Paul

Cornea,

Studii

p.

247.

,.Opera

sa

(a

lui

B ă l c e s c u

-

n.n.)

r a p o r t a t ă

la

stadiul

d e z v o l t ă r i i culturii noastre

din

acea vreme, se impune prin noutatea spi

ritului,

prin i n o v a ţ i a i n t e g r a l ă

a formudei de c r e a ţ i e -

s i t u a t ă

la

i n t e r f e r e n ţ a isto

riei

cu

beletristica

-

prin

claritatea f o r ţ a

de

convingere

a d e m o n s t r a ţ i e i ,

î m b r ă -

c a t ă în

formele

e x p r i m ă r i i

literare moderne B. Cazacu,

op. cit.; p.

8)J

114 In

spiit

de c a s ă , A. D. Xenopol

spunea

: , . B ă l c e s c u avea deci, pe l î n g ă

ex

punerea istoriei lui Mihai V o d ă a l t ă ţ i n t ă inaintea ochilor, aceea de a aprinde

în

sufletele

cititorilor

iubirea

de m ă r i r e de glorie a n a ţ i e i

române,

de a ~ e ş t e p t a in

ei

s i m ţ ă m î n t u l

patriotismului (A. D.

Xenopol, D o u ă

scrieri

istorice asupra lui Mi

hai

Viteazul.

B ă l c e s c u T e u t s c h l ă n d e r in Convorbiri

literare ,

1880, nr. 2,

• 1

mai,

p. 41).

115

B ă l c e s c u

a

folosit

argumente

istorice

menite

s ă

probeze legitimitatea

drep

turilor n ă z u i n ţ e l o r care î n s u f l e ţ e a u p ă t u r i l e oprimate

ale

poporului

român,

dar

<în

acela-:;i

timp

s ă

le mobilizeze in

lupta

lor, prin

evocarea

trecutului plin de

m ă r e ţ i e (Tudor Vianu, op.

cit.,

p.

20:3).

116 B ă l c e s c u nu u r m ă r e ş t e , de altfel,

numai s ă

ne î n f ă ţ i ş e z e oamenii trecutu

lui 5i

faptele

lor, a ş a cum ele s-au petrecut, dar s ă ne f a c . ă a le

vedea

(Ibid.

p. 207).

117

Mihai

Eminescu scria

despre

Nicolae B ă l c e s c u :

0

n e o b i c i n u i t ă

c ă l d u r ă

s u f l e t e a s c ă

r ă s p î n d i t ă asupra

scrierii intregi t o p e ş t e

n e n u m ă r a t e l e

n u a n ţ e . Intr-un

·singur

intreg

asemenea scriitorilor din

vechime,

el îi

vede pe eroii s ă i

aevea ş i - i

aude

vorbind

d u p ă

cum le

d i c t e a z ă caracterul

ş i - i

ajunge

mintea, încît

t o a t ă de

scrierea persoanelor

î n t î m p l ă r i l o r

e

d r a m a t i c ă , f ă r ă ca

autorul

s ă - ş i

fi

î n g ă d u i t

a

î n t r e b u i n ţ a

undeva

izvodiri

proprii

ca p o e ţ i i

(Cf.

Cezar

Petrescu,

Despre

scris

scriitori,

B u c u r e ~ t i , Jc:.S ..L.A., (1953),

p. 24). Nicolae

B ă l c e s c u

î n s u ş i

spunea :

Intui

ţ i u ,

i n d u c ţ i a , unalogia, fiziologia individelor a populilor, studiul epochelor a

doctrinelor c r e d i n ţ e l o r din acele a g l o m e r a ţ i u n i sint n i ş t e ş t i i n ţ i mai

presus

de

documente

m ă r t u r i i

(Cf. C.

I. Gulian, op.

cit.,

p. 101).

118

Paul

Cornea,

Studii. p. 13. Vezi G. G.

Florescu,

Unele aspecte

ale con-

c e p ţ i e i lui,

Nicolae

B ă l c e s c u despre suveranitatea ţ ă r i l o r

române în

Studii cer

c e t ă r i

juridice ,

VI (1961), 4, p. 618.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


314

ALEXANDRU

S T A N C I U L E S C U B Ă R D A

mare

monografie ş t i i n ţ i f i c ă ,

119

,

un

capitol

de istorie a românilor, pentru

t o ţ i românii. Materialul documentar ş i bibliografic f o r m e a z ă o o s m o z ă

p e r f e c t ă cu cel

intuitiv,

lW ceea ce nu

"constituie

nici

un fel de rebe

liune împotriva v e r i d i c i t ă ţ i i , fiind vorba "de

mijloace figurate,

cu rolul

de a suplini

verigile

l i p s ă ale

l a n ţ u l u i ,

care a l c ă t u i e s c versiuni verosimile

ale

r e a l i t ă ţ i i

ş i

în orice

caz

nu contravin

cu

nimic

datelor ei

fundamen

tale."

121

•

Cel

dintîi

care

a

e v i d e n ţ i a t

procedeul lui

Nicolae

B ă l c e s c u

a

fost Mihai

Eminescu.

În

acest sens,

el spunea :

D e ş i

B ă l c e s c u

se

înte

m e i a z ă pe izvoare

ş i

scrierea lui e

rezultatul

unei îndelungate

ş i

a m ă -

n u n ţ i t e

munci, t o t u ş i

munca lui nu

se

b a g ă

n i c ă i e r i

în s e a m ă , precum in

icoanele m a e ş t r i l o r mari nu se vede amestecul a m ă n u n ţ i t de v ă p s e l e

desemnul îngrijit linie

cu

linie. O n e o b i c i n u i t ă c ă l d u r ă s u f u e t e a s c ă , r ă s

p î n d i t ă asupra

scrierii întregi t o p e ş t e toate n e n u m ă r a t e l e n u a n ţ e

·intr-un

singur

întreg

asemenea

scriitorilor

din

vechime, el

îi

vede pe eroi

aevea ş i - i

aude

vorbind d u p ă cum le

d i c t e a z ă

caracterul ş i - i

ajunge

min

tea,

incit

t o a t ă

descrierea persoanelor

ş i î n t î m p l ă r i l o r e

d r a m a t i c ă , f ă r ă

ca

autorul s ă - ş i

fi î n g ă d u i t a î n t r e b u i n ţ a

iscodiri

proprii ca p o e ţ i i . t: : .

B ă l c e s c u nu

recurgea

nici

la

descrierea 123

personajelor

relatarea

feno

menelor istorice ; el filozofa pe marginea acestora,

,

j u d e c î n d u - ş i eroii

ş i

faptele lor

12:;

în spiritul r a ţ i u n i l o r

istorice

universal

valabile

dar mai

cu

s e a m ă în spiritul maselor largi populare ş i

ale

ţ ă r i i . î n s ă ş i . Aceasta

nu

falsifica

a d e v ă r u l

istoric

ci doar îi d ă d e a o a n u m i t ă specificitate, îl

scotea

din

starea

sa

n u d i c ă , transformîndu-1, în

u l t i m ă

i n s t a n ţ ă într-un

mesaj.

1: 6.

Greutatea

pe care o

d ă d e a el

faptelor

istorice,

r e a l i t ă ţ i î n s e ş i ,

erau p r e c u m p ă n i t o a r e

în raport

cu f i c ţ i u n e a , cu propriile

sale

i n v e n ţ i i .

digresiuni ş i

m e d i t a ţ i i . Istoricul

era

"totdeauna

s t ă p î n pe sine, î ş i domina

119 B ă l c e s c u scria a c e a s t ă istorie pe b a z ă de documente indigene s t r ă i n e .

El nu

vrea

s ă f a c ă o

o p e r ă ş t i i n ţ i f i c ă ,

ci mai d e g r a b ă

se

s t r ă d u i e ş t e s ă evoce cu

evlavie,

cu entuziasm î n f l ă c ă r a t ă iubire de

ţ a r ă trecutul

nostru m ă r e ţ . Ne m i s c ă o

prin c ă l d u r a sufletului s ă u . El vrea s ă puie in f a ţ a contemporanilor o

pilduitoare

i c o a n ă din trecut

de

aceea nici nu ne vor mira i n t e r v e n ţ i i l e

sale

lirice exclama

tive.

Limba este

c u r a t ă ,

fraza

b o g a t ă

i n s u f l e ţ i t ă (Constantin

Loghin, Istoria

lite-

raturii române ed. 1-a,

C e r n ă u ţ i ,

1926, p. 61).

120

Pentru

B ă l c e s c u

"istoria

nu trebuie

s ă

inventeze,

ci

s ă

r e p r o d u c ă

autentic

obiectiv realitatea timpurilor

apuse. De

aceea

socotea t ă c e r e a

p r e f e r a l : 1 i l ă rostirii

unei

j u m ă t ă ţ i sau unui sfert de

a d e v ă r

(Paul Carnea,

Studii...,

p. 222).

121

Vezi

Id., Studiu introductiv

p.

13.

122 Mihai Eminescu, cf.

Istoria

literaturii

rom,âne

moderne B u c u r e ş t i ,

ESPLA,

195- , voi. I, p. 157.

123

,,In

ideea

lui, descrierea

(sub . n.)

trebuia

c o m p l e t a t ă cu explicarea,

iar

a c e a s t ă

explicare presupunea o

d u b l ă

r e l a ţ i e : d e t e r m i n a t i v ă

(de

la

c a u z ă

la

efect)

f u n c ţ i o n a l ă (constatarea

elementelor

componente ale s i t u a ţ i e i

istOJ·icE' pe baza

unui principiu de

c o e r e n ţ ă )

(Paul Carnea,

Nicolae

B ă l c e s c u probleniele

filozoJiei

·istoriei p. 29). ·

124

B ă l c e s c u

nu

d i s p r e ţ u i e ş t e

luminile

filozofiei,

dar

nici

nu

a b a n d o n e a z ă

tere

nul sigur al faptelor; e un

veritabil

om

de

ş t i i n ţ ă , c a r e - ş i ~ p r i j i n ă

cercetarea

pe

o documentare r i g u r o a s ă (Id., Studii , p. 221). ·

125

La B ă l c e s c u "fiecare

imprejurare t r ă i e ş t e

p a r c ă un sentiment, fiecare

idee

c o n ţ i n e ,

dincolo de

sens,

o

î n c ă r c ă t u r ă de

pasiune

energie

n e r v o a s ă lbid., p. 2- 7).

126

B ă l c e s c u e preocupat mereu de "gindul de a da o

valoare e d u c a t i v ă

con

s t a t ă r i l o r

lui" (G. Nedioglu, Istoria literaturii

române

vechi începuturile celei

moderne

p.

4G6).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL

ISTORIC

DUPA

C O N C E P Ţ I

LUI

NICOLAE


·condeiul,

era

capabil

de

cazna giuvaergiului

în

ş l e f u i r e a frazei

în

ace

l a ş i timp

era

preocupat

de planul

arhitectonic

de

a n s a m b l u ~ ~ . 1

2

7). A ş a

cum

bine a sesizat Paul

Carnea, Românii supt Mihai

Voievod Viteazul -

precum

ş i întreaga

o p e r ă a lui Nicolae B ă l c e s c u , p r e c i z ă m noi

-

re

p r e z i n t ă

o

o p e r ă c l ă d i t ă

d u p ă un

plan monumental,

în care

fiecare

f r a z ă

p a r c ă

s c u l p t a t ă , a p a r ţ i n e

unui

vast

edificiu, conceput cu grija simetriei.

a

echilibrului perspectivei . Istoricul realiza

o

mare

comuniune

cu

eroii s ă i p r e f e r a ţ i l:l l cu cititorii ;

r e u ş e a altfel

spus,

s ă

î n g e m ă n e z e ,

peste timp

ş i

s p a ţ i u oamenii, indiferent

de

c o n d i ţ i a lor i s t o r i c ă într-un

ideal

comun, el î n s u ş i fiind veriga

de

l e g ă t u r ă . B ă l c e s c u

ş t i a

s ă c u l e a g ă ,

pe de o parte

din

realitatea i s t o r i c ă a b o r d a t ă , iar

pe

de a l t ă parte din

n e c e s i t ă ţ i l e

politico-sociale ale

g e n e r a ţ i i l o r dintotdeauna e s e n ţ i a l u l ; ple

cînd apoi de la aceste aspecte concrete, no, el r e u ş e a s ă le abstractizeze,

conceptualizîndu-le ş i f ă c î n d

astfel

g e n e r a ţ i i foarte

d e p ă r t a t e

real,

în

timp

ş i s p a ţ i u , s ă se î n t î l n e a s c ă , s ă se î n ţ e l e a g ă s ă c o n v i e ţ u i a s c ă în spiritul

a c e l o r a ş i gînduri s i m ţ ă m i n t e . B ă l c e s c u izbutea cu m u l t ă

m ă i e s t r i e

s ă

g ă s e a s c ă numeroase puncte

de

l e g ă t u r ă între masele ţ ă r ă n e ş t i h o t ă r î t e s ă

infrunte

cu j e r t f ă b ă r b ă ţ i e pericolul cu s p e r a n ţ a r e z o l v ă r i i propriei

ne

- c e s i t ă ţ i

politica-sociale

cu ţ ă r ă n i m e a

g e n e r a ţ i e i p a ş o p t i s t e . C o n t i n g e n ţ a

nu

numai în vremile de l u p t ă m ă r i r e

ci

în

cele

de

înfrîngere,

de

o b i d ă ş i nedrept;;1te

Prin l u c r ă r i l e

sale de filozofie s o c i a l ă

B ă l c e s c u în

f r ă ţ e a

masele populare,

peste

g r a n i ţ e l e timpului ,subliniindu-le

i d e n t i t ă

ţ i l e de v i a ţ ă l u p t ă s p e r a n ţ ă .

In mijlocul

maselor

ridica

uneori eroii,

nu

in spiritul

lui Carlyle,

ci,

dîndu-le dimensiuni epopeice, el

contura li

mitele

posibilului, al realizabilului. Eroii

nu reprezentau, a ş a d a r ,

apari

ţ i i singulare, unice în

destinul

lor, ci ele nu erau decît e x p o n e n ţ i ai ma

selor de o p r i m a ţ i , s t r i g ă t u l milioanelor de o b i j d u i ţ i ai soartei. Eroii lui

B ă l c e s c u

erau f r u m o ş i .

m ă r e ţ i în fapa ş i gîndul lor, g r a n d i o ş i adesea

mai

mult

decît

f u s e s e r ă

în realitate. m Nu însemna aceasta

falsificarea

a d e v ă r u l u i istoric, c ă c i plecîndu-se de

la baza d o c u m e n t a r ă

p r o p r i u - z i s ă ,

~ e realizau personaje pe m ă s u r a destinului lor în contextul politico-so

d<Jl.

Oamenii

sînt cei

care c r e e a z ă ş i v e h i c u l e a z ă

ideile. Cu cît

ideile

lor

sînt

mai

m ă r e ţ e ,

cu cît

mesajul

lor

î ş i j u s t i f i c ă

perenitatea,

cu

atît

creatorii lor

se

impun contemporanilor p o s t e r i t ă ţ i i . In spiritul acestui

principiu,

B ă l c e s c u î ş i

c o n t u r e a z ă

el personajele ş i eroii.

Aceasta

nu

î n ~ e a m n ă

î n s ă

c ă ar sublinia

numai

aspectele

pozitive

ale acestora. Eroii

lui

B ă l c e s c u , pe

cît de m ă r e ţ i ,

pe

atît sînt

de

capabili

de

g r e ş e l i

de

po

ticniri. Cînd l u p t ă cu patimi

p î n ă

la jertfa s u p r e m ă , cînd, din interese

minore, n e d r e p t ă ţ e s c

pe

cei m u l ţ i ,

eroii

lui

B ă l c e s c u sînt

r ă m î n în li

mitele

umanului.

El

recurgea, ce-i

drept, la serviciile i m a g i n a ţ i e i pentru

127

Paul Cornea, Studii...

p. 17.

128 Jbid.

129 B ă l c e s c u nu

face pur simplu istorie

;

el s-a l ă s a t substituit

de perso

na_iul

creat

(Nicolae

Manolescu,

Cartea

lui B ă l c e s c u ,

in România

l i t e r a r ă ,

II

\1% 1),

27

:W),

:

iul., p. 1).

1:10

La B ă l c e s c u

caracterul empiric i n t r ă

chiar

în d e f i n i ţ i a ,modului

de cu

n o a ~ t e r e (I.

Popa, op.

cit. p.

57).

l:l1 Nicolae Manolescu,

art. cit.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


316


a suplini

golurile

i n f o r m a ţ i i l o r documentare,

pentru

a

reliefa

a m ă n u n -

tele, m pentru a crea discursuri dialoguri în c a r e - ş i expunea propriile

sale

idei

ş i

principii,

construind

scene vii

ş i

s t r ă l u c i t e . Prin aceste pro

cedee d ă d e a studiului un mare dinamism istoric în special în n a r a ţ i u -

nea

b ă t ă l i i l o r , în

care,

în

cadrul

m i ş c ă r i l o r f u l g e r ă t o a r e de

trupe

al

faptelor de vitejie, apar caracteristicile umane

ale masei

ş i eroilor s ă i . 1:1::

Aceasta

dovedea

î n s ă

o

c u n o a ş t e r e


a

materialului documen

tm· I:Jt o mare abilitate în folosirea lui.

Nicolae

B ă l c e s c u

u r m ă r e a

insistent

crearea

unei

istoriografii acti

ve,

n;_

militante, care s ă p o a t ă

d e p ă ş i principiile

minore,

pur cronologice.

devenind o f o r ţ ă

i n c o n t e s t a b i l ă

pe

plan

ideologic ş i o

a r m ă de

l u p t ă .

I:IG_

Ca o istorie s ă p o a t ă aduce aceste foloase, nu trebuie s ă fie

numai

ca

un ş i r

de

oarecare î n t î m p l ă r i politice sau

militare

uscate,

f ă r ă

nici o

coloare, f ă r ă nici

un

a d e v ă r local, nu

trebuie

s ă se ocupe

numai

de oare

care

persoane privilegiate,

dar

s ă ne arate poporul român cu i n s t i t u ţ i i l e .

ideile,

sintimentele obiceiurile lui

în

deosebite

veacuri .

l:li_

Adîncind

problemele

trecutului, B ă l c e s c u a d e p ă ş i t istoria d e s c r i p t i v ă , istm·ia ca

ş i r

de î n t î m p l ă r i , s-a s t r ă d u i t

s ă u r m ă r e a s c ă

firul r o ş u

al

luptei de

c l a s ă ,

d e ş i el reducea a c e a s t ă l u p t ă de c l a s ă la lupta dintre bbieri

ş i

ţ ă -

rani , nx,

Uneori,

B ă l c e s c u ·

f ă c e a un salt

valoric foarte

mare

pentru vre

mea sa, caracterizînd chiar epocile istorice

sub

raportul r e l a ţ i i l o r social

economice

J:m

al c o n t r a d i c ţ i i l o r

ele c l a s ă .

Masele populare

ş i

în special

ţ ă r ă n i m e a sînt

scoase

din anonimat, repuse

pe

a d e v ă r a t a

t t · e a p t ă

a

edi

ficiului

social

n a ţ i o n a l ,

ca

b a z ă a viitoarelor t r a n s f o r m ă r i structm·ale

ale

s o c i e t ă ţ i i . Jt,O. Poate

era

ş i aceasta

o încercare

de

a

intui

a d e v ă r a t a

legitate

s o c i a l ă . tH Am putea

afirma chiar

c ă ceea ce c a r a c t e r i z e a z ă

cer

cetarea

i s t o r i c ă la B ă l c e s c u o constituie conexiunea între faptele

poli

tice,

sociale

ş i economice , ceea ce este sîmburele inalterabil ' al

metodei sale. De aici

istoricul

pornea spre cercetarea i n s t i t u ţ i i l o r poli

tico-sociale :

istoria

o ş t i r i i ,

istoria

e c o n o m i c ă , istoria s o C i a l ă . Acest lu

cru

era o noutate f e c u n d ă în

istoria

n o a s t r ă , c ă c i nimeni p î n ă la dînsul

nu cercetase e v o l u ţ i a s o c i a l ă formele

politice ale

istoriei r o m â n e ş t i .

H

2

_

Luînd interesele majore

ale

n a ţ i u n i i

române

m drept criteriu în

valori-

1:12

La

B ă l c e s c u nici un a m ă n u n t . g ă s i t

oriunde,

nu se b ă n u i e ş t e nu se

î n l ă t u r ă (Nicolae Iorga, Istoria

literaturii române

în secolul al XIX-lea p. 121).

13:1 Vezi G. Zane, op. cit. p. 61-62.

1: 4

Emil Biedrzyki, cf. Nicolae A r m e ş Nicolae B ă l c e s c u în Polonia în:

.,România l i t e r a r ă ' ' , II, (1 9), 27 (:H), :1 iul., p. 22.

135 Vezi Nicolae B ă l c e s c u , Opere alese ed. 1953,

voi.

I, p. 244.

136 Nicolae ~ o r g a , Istoria literaturii

voi.

II, p. 129.

137 Nicolae B ă l c e s c u , op. cit. p. 58.

138 V.

C h e r e s t e ş i u , Nicolae B ă l c e s c u

p. 31. Pentru

B ă l c e s c u

conceptul luptei

de c l a s ă este o c o n s t a n t ă a

istoriei

ca un

punct

de vedere în interpretarea ace.s

teea (Aurel

R ă d u ţ i u ,

art. cit.

p. 61).

139 C. I

Gulian,

Nicolae B ă l c e s c u , în

voi. Istoria gîndirii

sociale filozofice-

în România B u c u r e ş t i ,

Editura

Academiei, 1964, p. 179.

140 Alexandru Balaci,

Nicolae

B ă l c e s c u în Italia p. 11.

141

Paul

Carnea, Studii... p. 224.

142 P. P.

Panaitescu,

op. cit. p. 61.

143 La B ă l c e s c u

înainte

de toate e

n a ţ i a ,

mare sau m i c ă ,

dar

p u t e r n i c ă ,

ori

de

cîte

ori are c o n ş t i i n ţ a

menirii sale

(Nicolae Iorga, op. cit. p. 127).

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL

ISTORIC

DUPA C O N C E P Ţ I

LUI NICOLAE

BALCESCU 317

ficarea

fenomenelor istorice,

B ă l c e s c u

nu

numai

c ă î n c e a r c ă

s ă le carac

terizeze in acest

spirit

dar le c l a s e a z ă . Clasarea

v a l o r i c ă

in

maniera

sa

de abordare

este

c a r a c t e r i s t i c ă . Personajele

pozitive

din

acest

punct

de

vedere sint contura e

în prim plan, avind t r ă s ă t u r i

bine

definite,

Ht.,

în

timp

ce

personajele

negative,

antipatice

autorului

pentru p o z i ţ i a lor

in contextul

epocii respective,

sînt

z u g r ă v i t e

pe

fundal, in

plan secund.

Este

o

m e t o d ă n o u ă

de

realizare la care

B ă l c e s c u

ţ i n e a

foarte mult.

Pen

tru aceasta se f o l o s e ş t e de verb, realizînd -acelt stil baroc ; d u p ă expre

sia lui

Tudor

Vianu. H _ Toate aceste procedee,

rezultante

ale unor înde

lungate

s t r ă d a n i i ,

u r m ă r e a u victoria unei neîncetate lupte

a

tuturor epo

cilor istoriei

române

pentru realizarea marilor deziderate n a ţ i o n a l e .

În

cadrul

acestora

c i t ă m in primul rînd mesajul

l i b e r t ă ţ i i , 11i

6

, al d r e p t ă ţ i i ,

u n i t ă ţ i i ş i i n d e p e n d e n ţ e i . pentru aceasta se u r m ă r e a

în fond

realizarea

a d e v ă r a t u l u i sens

al

istoriei, care

nu se putea s ă

fie decît

în

istoria

în

s ă ş i .

În

metoda

de

lucru

a

lui

Nicolae

B ă l c e s c u

se

mai poate

surprinde

un

aspect

deosebit

de important

: t e n d i n ţ a

spre marile sinteze.

D a c ă epoca·

~ i contextul

politico-social i-ar

fi

permis,

d a c ă

vîrsta

ş i studiile ar f i

fost

similare, Nicolae B ă l c e s c u ar fi

fost poate de

a c e e a ş i

prolificitate

cu des

cendentul

s ă u , Nicolae Iorga.

4. Nicolae B ă l c e s c u

poate

fi considerat

printre

cei dintîi istorici ro

mâni

care

f o l o s e ş t e

critica i s t o r i c ă .

În

acest

sens

el face,

a ş a cum s-a

spus, o

a r m ă de l u p t ă d ~ n studiul

istoric.

Nu

f ă c e a el

inceputurile

ci

î n c ă

din secolul

al

XVIII-lea

se

afirmase

în istoriografia

e u r o p e a n ă

a d e v ă r a t a

c r i t i c ă i s t o r i c ă .

Chiar

ş i cronicarii

români

au

încercat,

în

m ă s u r a posibi

l i t ă ţ i l o r lor,

s ă

t r e a c ă

prin

f i l i e r ă c r i t i c ă p e r s o n a l ă , adesea s u b i e c t i v ă ,

eve

nimentele

istorice.

Majoritatea lor î n s ă erau s t r ă i n i de

o

c r i t i c ă a d e v ă -

r a t ă .

m_ În secolul al

XIX-lea

B ă l c e s c u

se

inscrie, a l ă t u r i de

K o g ă l n i -

ceanu, H a ş d e u , Odobescu, Xenopol

ş i

apoi

Iorga, printre f ă u r i t o r i i vîrstei

de

aur ai criticii

istorice

r o m â n e ş t i .

Pentru B ă l c e s c u , critica i s t o r i c ă are

o d e o s e b i t ă

i m p o r t a n ţ ă , d e ş i

t e o r e t i z ă r i l e

în

a c e a s t ă d i r e c ţ i e sînt foarte p u ţ i n e . Orice document

ş i

in

f o r m a ţ i e

b i b l i o g r a f i c ă

ru

r ă m î n e

pentru el

în

f o r m ă

n u d ă ,

ci

c a p ă t ă

sem

n i f i c a ţ i i .

Critica sau

interpretarea bazei

documentare

face

ca: aceasta s ă - ş i

m ă r e a s c ă

sau nu valoarea,

critic devenind, în u l t i m ă i n s t a n ţ ă c o n d i ţ i e

sine qua

non

a e x i s t e n ţ e i ş i

p e r e n i t ă ţ i i

operei istorice.

Faptele sînt fixate,

selectate

ş i

prezentate

d u p ă ·

un

anumit criteriu

de r e f e r i n ţ ă .

Rolul cri

ticului nu este numai

acela

de

a

vorbi numai despre

fenomenele

isto

rice,

de

a

le compara interpreta, ci el

este cel

care

poate

distinge spi

ritul intim al

a d e v ă r u l u i istoric, l e g ă t u r i l e

sale cu intregul context

al

144

,.Portretele

lui B ă l c e s c u

sînt

construite mai

ales

din t r ă s ă t u r i

interioare,

din

î n s u ş i r i l e

de

caracter din deprinderile

modelelor lui (Tudor

Vianu,

Arta

prozatorilor români p. 36 .

145

ld., S t u ~ de s t i l i s t i c ă , p. Hl =l

. 146 , . E x i s t ă

în

scrisul

marelui

patriot un

patos

impresionant al l i b e r t ă ţ i i , care

V I b r e a z ă în

fiecare

p a g i n ă D. P ă c u r a r i u , P r e f a ţ ă , în

voi.


Scrieri

B u c u r e ş t i , Editura Ion

C r e a n g ă ,

1974, p. 14 .

4 7 Nicolae Iorga, G e n e r a l i t ă ţ i cu privire la studiile istorice B 1 1 c u r e ş t i , ed.

III-a,

1940,

p.

176.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


318

ALEXANDRU STANCIULESCU-BÂRDA

epocu m care fenomenele analizate

s-au

petrecut. Este un

efort

deose-

bit

de care istoricul

trebuie

s ă dea d o v a d ă . Prin a c e a s t ă m e t o d ă a criti

cii istorice,

istoriografia

î ş i d e p ă ş e ş t e limitele învechite de a

fixa

doar o

d a t ă c o n t r o v e r s a t ă ori de a descrie un

eveniment

istoric oarecare, ci

toate acestea devin elemente constitutive care duc la

viziunea

g l o b a l ă a

trecutului. Tocmai

de

aceea, avînd

în vedere

i m p o r t a n ţ a h o t ă r î t o a r e

pe

care

o

are

istoricul

în

prezentarea

evenimentelor,

B ă l c e s c u

cerea

ca

el

s ă fie

un

om

cinstit

care j u d e c ă f ă r ă patemi , f ă r ă

s ă se

g r ă b e a s c ă

a

afirma decît d u p ă dovezi mai temeinice ş i

evidente , lli8,

ceea ce pre

supune un a s c u ţ i t spirit de

obiectivitate. B ă l c e s c u

î n s u ş i ,

scriind despre

Mihai

Viteazul,

î ş i

d e s f ă ş u r a

întreaga

sa

pasiune ş i

iubire de a d e v ă r is

toric.

Era vorba de un

erou

cu

mari

c a l i t ă ţ i ,

v i c t i m ă a

propriilor

gre

ş e l i ş i

a

unor a m b i ţ i i pentru care

nu

sunase

î n c ă ceasul

î n f ă p t u i r i l o r .

Mai mult decît de destinul tragic al unui om era

vorba

de destinul tra

gic al

unei

idei, ideea

de unitate i n d e p e n d e n ţ ă n a ţ i o n a l ă c ă r e i a B ă l -

cescu î

jertfea

v i a ţ a

p i c ă t u r ă c·u p i c ă t u r ă

f ă r ă s ă - i v a d ă

perspectiv

unei

apropiate izbîndiri .

H

9

.

Pe

baza

surselor documentare pe

care

le scotea

la l u m i n ă

istoricul f ă c e a

d e d u c ţ i i

cu valoare a x i o m a t i c ă

p e r m a n e n t ă .

Sfînt

este

dreptul

o r i c ă r e i n a ţ i u n i , oricît

de

m i c ă

ar

fi

ea ,

1

50, sau noi

trebuie s ă p r o f e s ă m respectul n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r egalitatea

lor ,

1

5

1

ceea

ce presupune .un vast orizont politic ş i un sensibil s i m ţ istoric. Militan

tismul lui B ă l c e s c u

nu

se oprea aici. Istoria lui Mihai Viteazul trebuia

s ă fie ea î n s ă ş i piatra

de

temelie a u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e . 52. Se surprind

ea·

a ş a d a r

spiritul intim

al

evenimentelor

istorice

permanente

istorice

fun

damentale ale

poporului român,

ceea ce era un

mare

profit pentru

isto

riografia

m o d e r n ă . F ă c u s e r ă

s f o r ţ ă r i ca

s ă a j u n g ă

la

acest

rezultat

un

Gheorghe Ş i n c a i ş i Petru

Maior,

dar

rezultatele

lor

r ă m ă s e s e r ă

în

stare

i n c i p i e n t ă . Î n ţ e l e g î n d c ă faptele v a l o r e a z ă

în

istorie

în

limita semnifi

c a ţ i e i pe care

le-o

atribuie

istoricul ,

B ă l c e s c u

t ă i a

nodul gordian

al pro

blematicii

istorice. Un

eveniment

istoric

poate fi

abordat de n u m e r o ş i

istorici

dar

ceea ce da valoare

f i e c ă r u i

studiu

în

parte este tocmai capa

citatea

istoricului

de a-1 interpreta de pe

p o z i ţ i i

cît mai originale

ş i

în

a c e l a ş i

timp

de a-i

sesiza

mesajul

pe care-I

transmite

peste veacuri

ge

n e r a ţ i i l o r . Critica i s t o r i c ă devine a ş a d a r cu t e n d i n ţ ă p a r t i n i c ă chiar

în

anumite cazuri, d a c ă avem

în

vedere c ă sistemul de r e f e r i n ţ ă

trebuie

s ă

fie

universal valabil.

Critica p r i v e ş t e elementele

structurale ale fenome

nelor

propriu-zise în

totalitatea

lor. Orientarea criticului

spre un

anumit

sistem

de

r e f e r i n t ă

care trebuie s ă a i b ă

ca

element

esential

umanismul

a c t i v i t ă t i i sociale · r i d i c ă valoarea acestuia în

planul

s u p ~ a s t r u c t u r i i

so

ciale a ·epocii saie. Dar critica nu î n s e a m n ă ,

în

c o n c e p ţ i a lui B ă l c e s c u

repovestire

sau

c o m p a r a ţ i e ci o a n a l i z ă p r o f u n d ă

în

perspectiva viito

rului.

C o n d i ţ i a

de

b a z ă

pe

care ne-o

s u g e r e a z ă

î n s ă

este

sincronismul eri-

148 Cf. G.

Zane, op. cit. p.

56.

149 Paul Cornea, Studiu introductiv p. 16-17.

150 Cf. G. Zane,

op

cit. p. 18.

151 Jbid.

15') Cf. Ibid. p. 27.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


.:STUDIUL ISTORIC DUPA C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE BALCESCU 319

ticii istorice cu ideologia epocii in care

este

f ă c u t ă . Din a c e a s t ă c a u z ă nu

poate

f i vorba de o c r i t i c ă

universal

v a l a b i l ă ci ea e v o l u e a z ă , chiar d a c ă

se r e f e r ă la un singur fapt istoric

in

f u n c ţ i e , p de o

parte,

de datele

i n f o r m a ţ i o n a l e p

care

cercetarea d o c u m e n t a r ă le-a scos la l u m i n ă între

timp, iar

p

de

alta

în f u n c ţ i e de convingerile filozofica-sociale ale epo

di

Istoricul

trebuie s ă c u n o a s c ă ş i s ă î n ţ e l e a g ă întregul complex al ideo

logiei

vremii ş i s o c i e t ă ţ i i

sale.

Pe

l î n g ă

aceasta

trebuie

a d ă u g a t e

o

serie

de c a l i t ă ţ i indispensabile a d e v ă r u l u i istoric : r ă b d a r e , e r u d i ţ i e agerime

ş i o c o n c e p ţ i e î n a i n t a t ă

despre

lume ş i v i a ţ ă . Operele lui

B ă l c e s c u

sînt,

din acest punct de vedere a d e v ă r a t e l u c r ă r i ş t i i n ţ i f i c e in

care

nu n u m a ~

d o c u m e n t a ţ i a ş i dispunerea materialului ci ş i

aparatul critic

d e n o t ă un

-bun c u n o s c ă t o r al

metodelor

moderne

de

lucru.

Departe de a fi u r m ă r i t delectarea proprie în

studiul

s ă u B ă l c e s c u · a

depus o

m u n c ă

u r i a ş ă

realizînd

o s i n t e z ă i s t o r i c ă

privitoare la

o

e p o c ă

o t e m ă aproape n e a b o r d a t ă in

istoriografia


p î n ă la

acea

vreme.

Prin metoda

de

lucru, dar mai ales

prin

interpretarea

ce da fe

nomenelor istorice

B ă l c e s c u punea bazele

studiului istoric

cu t e n d i n ţ ă .

D e ş i era o lucrare de pionierat în istoriografia m o d e r n ă , istoricul

român

r e u ş e a

t o t u ş i s ă

realizeze

o

unitate p e r f e c t ă între

mesajul evenimentelor

istorice ş i a s p i r a ţ i i l o r maselor largi populare ale vremii sale. Opera

lui,

p

l î n g ă descoperirea


istoric

avea drept

scop s ă

s m u l g ă

pe

cititor din i n e r ţ i e biciuindu-i s i m ţ u l

de

responsabilitate

c e t ă ţ e n e a s c ă .

B ă l c e s c u a c ţ i o n a astfel pe un plan dublu

:

politic ş i

publicistic in rezol

varea

problematicii

politica-sociale

a

p a ş o p t i ş t i l o r

români,

folosindu-se

pentru

a c e a s t ă

atît

de arma

criticii

cît de critica armelor. t53.

El

de

venea

astfel

cel

dintîi

care folosea in

a c c e p ţ i u n e a m o d e r n ă

a n o ţ i u n i i ,

critica i s t o r i c ă în

lupta

de c l a s ă . Istoricul avea de

acum

datoria s ă des

copere a d e v ă r u l istoric

prin

aceasta

mecanismul

l e g i t ă ţ i i sociale ş i a

t r a n s f o r m ă r i l o r

structurale

în contextul evolutiv. B ă l c e s c u nu se

sfia s ă afirme c ă sint a d e v ă r u r i d-acelea care dau pe f a ţ ă toate r ă n i l e

unei n a ţ i i care

a r u n c ă l u m i n ă asupra

c ă d e r i i popolului

ş - a s u p r a

cauzei

acestei c ă d e r i ş i care

e x p l i c ă

mii de

n e î n ţ e l e s u r i - a d e v ă r u r i

care

nu sînt

n i c i o d a t ă

destul

de

repetate

ş i

pe care

adesea,

s t ă p î n i ţ i

de

un sentiment

ele

egoism

n a ţ i o n a l le

asqmdem .

15

1i S t ă p î n i n d perfect materialul do

cumentar, B ă l c e s c u recurgea adesea la oratorie

pentru ca

verbul s ă u

s ă

d e v i n ă mobilizator

in mase,

iar p e r m a ţ 1 e n ţ e l e istoriei _ s ă d e v i n ă

arme

imbatabile. Românii

în care elementul

de

v i a ţ ă

e puternic, românii

în

z e s t r a ţ i

de n a t u r ă cu toate f a c u l t ă ţ i l e cerute

pentru

o dezvoltare

mare

m o r a l ă

i n t e l e c t u a l ă

v e g e r e a z ă

azi in

mijlocul v i e ţ i i m i ş c ă r i i

gene

rale.

Pentru

ce a c e a s t ă

adormire?

Istoria

s t r ă b u n i l o r , b o g a t ă

de suve

nire

glorioase

nu-i

d e ş t e a p t ă ?

U r m a ş i ai

romanilor care

d i c t a r ă legi

lumii d-atunci,

n u - ş i

aduc aminte de luptele

s t r ă l u c i t e

ale

p ă r i n ţ i l o r

lor,

ele

laurii

c î ş t i g a ţ i

pe cîmpul de b ă t a i e ? Vorbele I n d e p e n d e n ţ ă ,

Patrie,

N a ţ i o n a l i t a t e

nu c h e a m ă

în inima

lor nici

o

s i m ţ i r e n o b i l ă ? 155.

în felul

153

Paul

Cornea, P r e f a ţ ă în voi.

Nicolae B ă l c e s c u

Scrieri

alese B u c u r e ş t i

Editura Minerva, 1973 p.

VII.

154

Nicolae

B ă l c e s c u , op. cit. p. 244.

155 Ibid

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


32

ALEXANDRU S T A N C I U L E S C U B Ă R D A

acesta masa de lucru

a

istoricului

se

transforma într-o t r i b u n ă de l

care el exprima gîndurile,

convingerile

s p e r a n ţ e l e , afirmînd sau ne

gînd, înfierînd sau a p ă r î n d , demascînd

ori mîngîind.

Adesea î n t r e b ă r i l e

retorice

priveau

problemele

fundamentale

ale x i s t n ţ i n a ţ i o n a l e î n s ă ş i

r ă s p u n s u l

fiind

a ş t e p t a t

din

partea milioanelor de a s c u l t ă t o r i imaginari,

c ă r o r a B ă l c e s c u

li se adresa. Î n t r e b î n c l u - ş i interlocutorul ,,pentru ce ţ a r a

e - m p ă r ţ i t ă

ş i s u p u s ă

la

streini

? L iti

istoricul

nu numai

îl

antrena

în

d i s c u ţ i e

dar

îi devenea în acel moment

j u d e c ă t o r . El se

situa

pe

p o z i ţ i a

acelor g e n e r a ţ i i ancestrale

în

vremea c ă r o r a

ţ a r a

nu

era

s u p u s ă ş i

nici

î m p ă r ţ i t ă , biciuind

în

felul acesta

l a ş i t a t e a c o n n a ţ i o n a l i l o r s ă i din ulti

mele veacuri. Acest procedeu

trebuia î n s ă

aplicat

cu m u l t ă

obiectivitate,

f ~ r ă patemi ,

1

57

,

i în spiritul t r a d i ţ i i l o r istorice ale poporului

român. În

acest

fel B ă l c e s c u p r e g ă t e a terenul propice r e a l i z ă r i i destinului româ

nilor în contextul

istoriei

universale. N a ţ i u n e a r o m â n ă , care este mare,

cred

mai

la

zece

milioane,

este

c o m p a c t ă

cuprinde

tot

ţ i n u t u l

de

Ia

Tisa

la Marea N e a g r ă din C a r p a ţ i la Balcani ,

1

5

8, dintre

toate n a ţ i i l e

Orientului , ·are

cel

mai

frumos

viitor .

150

• În perspectiva r e a l i z ă r i i unOt

asemenea deziderate majore ale n a ţ i u n i i ,

istoricul

trebuie, d u p ă c o n c e p ţ i a

lui Nicolae

B ă l c e s c u , s ă f o l o s e a s c ă

toate mijloacele pe

care i le pune

Ia

î n d e m î n ă

ş t i i n ţ a

istoriei în limitele pe

care i

le

permite

obiectivitatea

veridicitatea

ş t i i n ţ i f i c ă ,

s ă - ş i c o n v i n g ă cititorii ş i auditorii

de impor

t a n ţ a actului respectiv. Astfel,

toate

fenomenele istorice, tot materialul

pe care i-1

poate

furniza

baza

d o c u m e n t a r ă ,

se

c o n c e n t r e a z ă într-un com

plex

unitar,

pe

care

istoricul

trebuie

s ă - I

reliefeze.

Mai

mult, cercetarea

i s t o r i c ă nu se o p r e ş t e

aici.

Ea trebuie s ă do

v e d e a s c ă nu nu·mai drepturile unui popor asupra unui anumit

teritoriu

pe

harta

lumii , sau s ă - ş i reclame acest loc

libertatea

sa în

numele

suvenirilor

istorice,

ca

dreptul

s ă a j u n g ă a fi

respectat

ş i recunoscut

de

celelalte

n a ţ i i , ci ea s ă d o v e d e a s c ă ,.folosul ce a

adus

ş i poate aduce

lumii acea n a ţ i u n e , trebuie s ă arate formula î n ţ e l e g ă t o a r e ş i s o c i a l ă

ce

ea r e p r e z e n t e a z ă

în

marea carte

a

î n ţ e l e g e r i i

a

istoriei omenirii . 160.

A c e a s t ă p o z i ţ i e deosebit ele

î n a i n t a t ă

pentru acra vreme

propunea teza,

d e z v o l t a t ă

ulterior,

c ă

oamenii

ş i

n a ţ i u n i l e

t r ă i e s c

în

istorie

ş i

prin

isto

rie. A c e a s t ă ş t i i n ţ ă este cea care distinge l e g ă t u r i l e

intime

între

forma

ţ i u n i l e sociale,

legile obiective

care g u v e r n e a z ă

e v o l u ţ i a acestora în con

textul u m a n i t ă ţ i i . B ă l c e s c u

se dovedea

a f i un

istoric realist,

c u n o s c ă t o r

profund al

r e a l i t ă ţ i l o r istorice,

atît pe baza

bogatuluj

material documen

tar

de care

dispunea, cît

ş i din

propria sa

e x p e r i e n ţ ă

r e v o l u t i o n a r ă , iar

ipotezele i n t e r p r e t ă r i l e sale erau apropiate de dialectica realului .

161

•

El

î n s u ş i era un convins

l u p t ă t o r

pentru

libertatea n a ţ i o n a l ă ş i s o c i a l ă ,

care;

înainte de orice,·

relevind

a d e v ă r u l

istoric, oferea poporului

s ă u

156

lbid.

157 Id., Opere

vol.

IV, p. 138.

158

lbid. p. 210.

159 Ibid.

J iO Id., Opere alese ed. 1953,

vol.

II, p. 11.

161

Paul

Carnea, tudii

p.

244.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL ISTORIC DUPA CONCEPTIA LUI

NICOLAE BALOE.'iCU 321

umilit sprijinul unor

argumente incontestabile . Hl

2

• B ă l c e s c u , cu el

istoricul

î n s u ş i ,

se

integra activ în

contextul social.

Se propunea

o

armo

n i o a s ă

împletire a teoriei

cu

practica ş i o revalorizare a

materialului is

toric din a c e a s t ă

p e r s p e c t i v ă . , . , B ă l c e s c u

nu

este filozoful pur,

cantonat

în sfera

ideilor

abstracte, a s p e c u l a ţ i i l o r sterile, ci filozoful pentru care

gîndirea·

practica

r e p r e z i n t ă un tot unitar, o

modalitate

o r g a n i c ă

e s e n ţ i a l ă

proprie

o r i c ă r e i

filozofii

care

p ă s t r e a z ă

o

l e g ă t u r ă

p e r m a n e n t ă

cu

terenul solid de neînlocuit al v i e ţ i i . Jti:J. A c e a s t ă l e g ă t u r ă indisolu

b i l ă

dintre

teorie ş i p r a c t i c ă ,

la

nivelul c o n c e p ţ i e i lui Nicolae

B ă l c e s c u ,

f o r m e a z ă

un act unitar al c u n o a ş t e r i i . , . , D e p ă ş i n d empirismul, descripti

vismul, în c u n o a ş t e r e a

fenomenelor

sociale, el se va situa ferm pe linia

t e o r e t i z ă r i i faptelor reale,

elaborînd

sinteze fecrmde

pentru

gîndirea filo

z o f i c ă ş i s o c i a l - p o l i t i c ă p o s t r e v o l u ţ i o n a r ă . 1i •.

5. D a c ă avem în vedere c ă Nicolae B ă l c e s c u se impunea în

cultura

român cu

un

sfert

de

veac

înaintea lui

Mihai Eminescu,

r e a l i z ă r i l e

sale

sub

raport stilistic

sînt

dintre cele mai remarcabile. Nu trebuie uitat

faptul

c ă în perioada

primei j p m ă t ă ţ i

a veacului al XIX-lea o serie de

curente au frînt dezvoltarea

limbii ş i

literaturii române. B ă l c e s c u

se

si

t u e a z ă pe o p o z i ţ i e

net

s u p e r i o a r ă sub acest

aspect,

recurgînd la limba

veche r o m â n e a s c ă , limba cronicarilor, pentru

a - ş i

forma un

stil

propriu

de

exprimare.

A c e a s t ă

încercare

deosebit

de

c u r a j o a s ă

ş i

r i s c a n t ă

pen

tru vremea aceea în ceea

ce

p r i v e ş t e

viabilitatea

operei,

a f ă c u t

din au

tor

nu

numai un mare

c ă r t u r a r ci ş i

un

pionier

al limbii române

mo

derne.

,.,Cînd

s t r ă b a ţ i

rîndurile

p ă t r u n s e

de entuziasm

ale

acestei

c ă r ţ i ,

te s i m ţ i

cine

ş t i e

la

ce d e p ă r t a r e

de

toate p r o d u c ţ i i l e oamenilor

de

la

18 .S ş i

uneori

ş i d u p ă a c e a s t ă e p o c ă de r e n a ş t e r e n a ţ i o n a l ă

ş i

de p ă c a t e

neiertate

împotriva limbii ; nu mai g ă s e ş t i acolo nici perioadele greoaie

ale lui Asachi egale în lungimea

lor

î n c u r c a t ă cu ale cronicarilor,

dar

f ă r ă de

farmecul

naiv

ş i

blajin al acestora, nici misticismul pindaric

ş i

apocaliptic

al operelor din

u r m ă ,

i e ş i t e

din condeiul a ş a de roditor

al

neobositului

Eliade, nici

anemia p r o z a i c ă a p u ţ i n e l o r fragmente

r ă m a s e

din poezia

timpului, poezie

cam

n e s i g u r ă

ş i p u ţ i n cam r i d i c u l ă în

care

o

b i a t ă

idee

i n f o r m ă

se

c l a t i n ă

într-un

chip vrednic

de

m i l ă

pe

neegalele

picioare ale unui vers schilod din n a ş t e r e .

i6. >.

M ă r e ţ i a

eroilor ş i a evenimentelor istorice desprise în opera

ba -

c e s c i a n ă era

f ă r ă

egal în literatura r o m â n ă . C ă l u g ă r e n i i

ş i eroul-simbol

al românilor c ă p ă t a u dimensiunile unui Crai Nou intrat

demult

în legen

d ă .

T o a t ă bucuria victoriilor r o m â n e ş t i c î ş t i g a t ă de-a lungul vremurilor

era c o n c e n t r a t ă în a c e a s t ă descriere. Cîrlova ş i Alexandresc-u nu

au reu

ş i t s ă s m u l g ă cititorului, - cîntîndu-i ruinele - sentt:nente de o mai

mare intensitate decît B ă l c e s c u . D a c ă Românii supt Mihai Voievod Vi-

teazul

ar

f i

fost

t e r m i n a t ă

înainte de

R e v o l u ţ i a

de

la

1848

ş i

p u b l i c a t ă

în

162 Ibicl.

163 I Popa,

op. cit.

p. 65.

164

lbid.

p. 65.

165

Nicolae Iorga,

Pagini din t i n e r e ţ e , voi. 1, B u c u r e ş t i ,

Editura pentru

lite

r a t u r ă , 1966, p. 65.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


322

ALEXANDRU

STANC'IULESCU-BARDA

a c e e a ş i

vreme

într-un tiraj

de

m a s ă ,

evenimentele

de la j u m ă t a t e a vea

cului trecut,

credem,

ar

fi

avut

un alt

curs.

Era î n d r e p t ă ţ i t ă a f i r m a ţ i a

lui

Nicolae

Iorga

c ă

în

acea a t m o s f e r ă de l i m b ă

greoaie,

c a r e - ş i

l e p ă d a

a m o r ţ e a l a

c r o n i c ă r e a s c ă

numai

pentru a se modela d u p ă formele rigide

ale unei

l a t i n e ş t i îndoielnice, in

care cuvintele

cad

pe rind sub secera

i t a l i e n i ş t i l o r , l a t i n i ş t i l o r ş i

f r a n ţ u z i ş t i l o r , limba

c u r a t ă a

lui

B ă l c e s c u e o

a d e v ă r a t ă

minune

ş i

te prinde

mirarea

cum de

a

î n d r ă z n i t s ă

scrie

a ş a

omul

acesta

in ajunul bahanalelor

Academiei

t r a n s i l v ă n e n e

ş i

epopeilor

patriotice,

sub

regimul literar al calendarelor

lui Asachi, in

a c e l a ş i timp

cu fabulele informe, cu

baladele

in

agonie,

cu

articolele ş t i i n ţ i f i c e asu

pra g u t a - p e r ş i e i .

1

6

6

• Nicolae B ă l c e s c u

r e a l i z e a z ă

un a d e v ă r a t

record in

epoca sa :

eliberarea stilului din incorsetarea vorbelor

goale, c ă u t a r e a

ideilor reliefarea lor într-o f o r m ă m o d e r a t ă ,

a c c e s i b i l ă ,

r e ţ i n u t ă , p l i n ă

de bunul s i m ţ al m ă s u r i i .

Din

a c e a s t ă

c a u z ă ,

expresia lui B ă l c e s c u de

vine

e c h i l i b r a t ă , p l i n ă de s a t i s f a c ţ i i intelectuale superioare. În limba

aceea

c l a r ă ,

f l e x i b i l ă ,

m u z i c a l ă ,

care e

c a p a b i l ă

s ă î m b r ă ţ i ş e z e

dialec

tica

iâeii

in

t o a t ă ' m i ş c a r e a

ei

c a p r i c i o a s ă ,

trecind

de la v e h e m e n ţ ă

ener

gie v i r i l ă p î n ă la d u l c e a ţ a melancoliei

ş i

a m ă r ă c i u n e a

durerii ,

167, is

toricul punea temelia a ~ e v ă r a t e i

istorii

a românilor. A l ă t u r i de Mihail

K o g ă l n i c e a n u el

atingea

culmile cele mai înalte

ale istoriografiei

ro

mâne moderne în

primele

ei

stadii. Cei doi se

înscriau în

fond

pe

linia

t r a d i ţ i i l o r istoriografice

r o m â n e ş t i ,

avind la b a z ă nu numai cronicile

l e t o p i s e ţ e l e

medievale ci

ş i un

n u m ă r impresionant

de

documente

ori

ginale. a D c ă Mihail

K o g ă l n i c e a n u ,

o d a t ă

cu

maturizarea ş i comple

tarea

studiilor universitare, va

deveni mai greoi

în exprimarea unor

idei prin perioade lungi

ş i

fraze

stufoase,

c ă u t a t e

ş i gustate

de intelec

tualul fin dar greu accesibile cititorului

de

rînd, B ă l c e s c u

p ă s t r e a z ă

p î n ă

la s f î r ş i t

crezul nealterat.

Pe

l î n g ă

calitatea

i n c o n t e s t a b i l ă de istoric, Nicolae

B ă l c e s c u

·este un

scriitor.

Un

scriitor, nu

în

î n ţ e l e g e r e a

a c t u a l ă

a n o ţ i u n i i , ci prin

rapor

tare la capacitatea

de a emite

e x p r i m ă r i

stilistice. B ă l c e s c u nu f a l s i f i c ă

a d e v ă r u l istoric, ci tocmai

pe

acesta î c a u t ă cu

asiduitate

se s t r ă d u i e ş t e

s ă - 1

redea

cit mai obiectiv

posibil.

Adresîndu-se

î n s ă

maselor, istoricul

se s t r ă d u i e ş t e ca ş i

forma de redare

a a d e v ă r u l u i

istoric

s ă fie

nu

nu

mai

a c c e s i b i l ă

ci

ş i

c a p t i v a n t ă . Din acest

punct de

vedere el


un

stil propriu,

o l i m b ă

r o m â n e a s c ă a u t e n t i c ă ş i

a d e v ă r a t ă ,

care

este,

d u p ă a f i r m a ţ i a lui

Mihai Eminescu,

culmea în care a ajuns români

mea .

1

68.

F ă r ă a r ă m î n e la

nivelul aprecierilor generale

ale problemei,

vom

încerca,

în

limitele admise

de prezenta

comunicare, . s ă

ne

reiferim la

aspectele formale ale

operei

lui Nicolae

B ă l c e s c u .

e m a r c ă m

în prim

plan

caracterul

oratoric al expresiei

b ă l c e s c i e n e .

Istoricul

nu scria pentru biblioteci, scria pentru oameni,

pentru

mase.

U r m ă r e a e d u c a ţ i a acestora in

spiritul

t r a d i ţ i i l o r istorice de l u p t ă , pentru

166

Ibid.

167

Ibid.

p.

23.

168 Cf.

Cezar Petrescu, op. cit.

p. 24.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL ISTORIC

DUPA

C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE BALCESCU 323

unitate

ş i i n d e p e n d e n ţ ă

ale poporului

român.

Pentru

aceasta trebuia s ă

f a c ă din istorie ş i din

fenomenele

istorice

atît

arme

de

l u p t ă

cît

ş i mij

loace pedagogice.

O b s e r v ă m ,

din acest punct de

vedere

o

e x e m p l a r ă

armonizare a v i e ţ i i

particulare

a

autorului cu propria

sa o p e r ă ş i cu

me

sajul acesteia, o l e g ă t u r ă i n d e s t r u c t i b i l ă între

teorie

ş i practica i m e d i a t ă .

Maniera

de abordare a problematicii istorice

în

p e r s p e c t i v ă

r e t o r i c ă era

o

noutate

în

istoriografia

r o m â n ă . B ă l c e s c u citise, f ă r ă î n d o i a l ă , î n s ă

din

Cicero,

Demostene

ş i

Bossuet

ş i de aceea procedeul îl putea mînui cu

l J . Ş U r i n ţ ă . E x i s t ă

în

opera sa fragmente destul de întinse, demne de

a.

face parte dintr-o

antologie

de oratorie r e a l i z a t ă

d u p ă

cele mai exigente

criterii. K o g ă l n i c e a n u ş i Iorga îl

vor

d e p ă ş i mai tîrziu, Titulescu

ş i

Dela

vrancea î vor

prelua

mesajul, dar B ă l c e s c u r ă m î n e , t o t u ş i , de neînlocuit

în

cultura r o m â n ă . Prin sobrietatea v i b r a n t ă care-I

c a r a c t e r i z e a z ă ,

prin

viziunea

m e s i a n i c ă a

s o l u ţ i o n ă r i i problematicii

istorice, prin

fondul

ş i

forma unei opere care

face

trecerea de

la

istorie

la

l i t e r a t u r ă ş i

invers,

B ă l c e s c u se

înscrie la

loc de frunte printre clasicii

culturii

n a ţ i o n a l e .

B ă l c e s c u

scria,

adresîndu-se unui

auditoriu

imaginar, întregii na

ţ i u n i române

:

C ă l u g ă r e n i

Termophile al românilor Cîte iPimi

nu

tresar la suvenirea ta

Cîte suflete nu

aprinzi Cîte b r a ţ e

nu armezi

Cînd

românul ş i - a r

pierde de tot c r e d i n ţ a , cînd orice

scînteie de

patrio

tism s-ar stinge

în inima lui, numele

t ă u

singur

ar

fi în stare

s ă - 1

ridice,

s ă - 1 entuziasmeze s ă - 1 f a c ă a muri

luptîndu-se

sau a triumfa

"

169.

Comparativ cu Mihail K o g ă l n i c e a n u , în formularea o r a t o r i c ă , B ă l c e s c u

este

capabil

de mai

m u l t ă

concentrare

a

expresiei

ş i

a ideilor,

ceea

ce-i

d ă un p r o n u n ţ a t spirit mobilizator

al

maselor de

auditori.

B ă l c e s c u

ur

m ă r e ş t e ideea

în

prim plan, K o g ă l n i c e a n u formularea a r t i s t i c ă a expri

m ă r i i aoesteia.

La

B ă l c e s c u

materialul

pare uneori

brut, în

stadiul nudic,

la K o g ă l n i c e a n u , ca ş i la

Iorga

de altfel,

conceptualizarea

a n t r e n e a z ă un

proces complex, unitar, î n s ă , în

care imagini

multiple se

succed

cu rapi

ditate, realizînd,

în cadrul f i e c ă r e i fraze-perioade,

tablouri picturale, de

o

monumentalitate

c a r a c t e r i s t i c ă . La cei doi

exprimarea c a p ă t ă

o anu

m i t ă monotonie prin m u l ţ i m e a ş i

varietatea

digresiunilor,

la

B ă l c e s c u ,

p ă s t r î n d u - s e

permanent

l e g ă t u r a

cu

terenul

viu al evenimentelor,

verbul

este plin de

î n f l ă c ă r a r e , antrenant ş i palpitant. De

la relatare

la reflexie

ş i

d ~

la

aceasta

la actualizare

este un drum extrem de

scurt.

"Retorismul

nu devine la el o f o r m ă

a g r e s i v ă

a s u b i e c t i v i t ă ţ i i , care

impune

lumii s ă

se costumeze în straie ţ i p ă t o a r e . D e ş i

î n c o r p o r e a z ă

o

g a m ă

l a r g ă de

mij

loace,

acelea tocmai

de

care

vorbesc. tratatele de p o e t i c ă ( ..

,

retorismul

nu

e nici strident,

nici ostentativ.

Tonul e cald

ş i

în a c e l a ş i timp so

lemn.

Lirismul s ă u

se c a r a c t e r i z e a z ă 'prin pudoare

ş i gravitate.

E un l -

rism curat

ca

lacrima,

de o r e a l ă austeritate m o r a l ă ş i

î n ă l ţ i m e

de cu

get".

no.

B ă l c e s c u

era

o

fire

d i n a m i c ă ,

-

"om

al

a c ţ i e i

-

tocmai

de aceea caracterul retoric al

operelor

sale r ă s p u n d e n e c e s i t ă ţ i i inte

rioare

de a da

expresie

unor impulsuri l ă u n t r i c e ,

pentru

a m ă r i nu nu

mai intensitatea e m o ţ i e i ci ş i r e u ş i t a .

Istoricul

se impune cititorilor s ă i

169.

Nicolae B ă l c e s c u , Opere alese

I, p. 247.

170

Paul Cornea, tudiu introductiv p.

17. Vezi

Istoria literaturii romdne.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


324

ALEXANDRU

S T A N C I U L E S C U B Ă R D A

cu mai

m u l t ă f o r ţ ă , fraza sa

avind

"puterea

unei

convingeri absolute ş i

a

unei

v o i n ţ e

care nu i a r t ă nu concede nimic".

1

71

•

Vorbirea e

de

o

gravitate

c o p l e ş i t o a r e care c r e e a z ă

impresia

unei mari

primejdii

se apro

pie ş i

in

f a ţ a

c ă r e i a auditoriu trebuie s ă

r ă m î n ă neclintit.

B ă l c e s c u de

vine astfel un

comandant

imaginar

a

c ă r u i o ş t i r e

e

n a ţ i u n e a î n t r e a g ă .

Seriozitatea

lui

e

pe

m ă s u r a temelor abordate. Adeseori,

de

la

îndem

nuri la

m e d i t a ţ i i

profunde, de

la

descrieri

la

reculegeri

nostalgice, .

de

la

fragmente

de document la discursuri improvizate, drumul e

foarte scurt.

Totul

se a r m o n i z e a z ă ,

devine parte

i n d e s t r u c t i b i l ă

dintr-un întreg, iar

· autorul, sculptorul

c a r e - ş i

c u n o a ş t e ş i - ş i

s t ă p î n e ş t e

bine

uneltele. D u p ă

a f i r m a ţ i a

lui Tudor Vianu n a r a ţ i u n e a ş i discursul sînt principalele

forme

de

a r t ă

ale lui

B ă l c e s c u .

172.

Aceasta face din autor unul dintre

foarte p u ţ i n i i

scriitori

retorici ai literaturii

române.

Nicolae

B ă l c e s c u era un ş l e f u i t o r

al

expresiei, nimic inutil, nimic

de

u m p l u t u r ă în

opera sa. O

p e r f e c t ă

armonie

intre c o n ţ i n u t ş i f o r m ă ,

intre

idee

ş i

exprimarea

ei, d ă

un

caracter

de

autenticitate

c l a s i c ă .

Pen

tru inceputurile literaturii

ş i istoriografiei

moderne la români, B ă l c e s c u

poate fi a s e m ă n a t cu B r â n c u ş i

din

domeniul sculpturii. A f i r m ă m aceasta,

avind in vedere capacitatea

sa

de concentrare

stilizare,

de ă s i r e a echi

valentului

ideal pentru

idee.

În e s e n ţ a

sa,

B ă l c e s c u r ă m î n e

un

ţ ă r a n

au

tentic, capabil

de a

g r ă i in

proverbe,

de

a

spune legende ş i

a

cînta

balade,

de

a - ş i

s t î m p ă r a

jalea amarui

in

fiorul viersului de d o i n ă ,

de-a blestema

ş i sudui,

de-a munci

ş i de-a lupta f ă r ă rezerve. Tocmai

de aceea, felul in

care

el

î ş i î n ţ e l e g e eroii de

care se

o c u p ă

este accesi

bil captivant

pentru

românii

din

toate timpurile,

f i i n d c ă se î n c a d r e a z ă

perfect într-un

fond

comun, unui mod de

gîndire

ş i de

expresie

autoh

ton. Era tocmai ceea ce

B ă l c e s c u

propunea

tuturor celor

care

se o c u p ă de

istoria ş i literatura unui popor

de

a p ă s t r a n e a l t e r a t ă "culoarea

l o c a l ă

in scrierile

lor. A c e a s t ă

t r ă s ă t u r ă

î

î n d r e p t ă ţ e a

pe

Tudor

Vianu

s ă afir

me

c ă

unele dintre

"episoadele narative

sau

din tablourile

istorice

ale

lui B ă l c e s c u sint a d e v ă r a t e basoreliefuri literare,

inspirate

din caldul

s ă u

sentiment n a ţ i o n a l .

7

Textele b ă l c e s c i e n e închid în ele f o r ţ a m a g i c ă

a

unui

suflet

consacrat

in

întregime unei

cauze

n a ţ i o n a l e

acea

f o r ţ ă

me

n i t ă

s ă

electrizeze masele ş i s ă le c o n v i n g ă

de

necesitatea a c ţ i u n i i revo

l u ţ i o n a r e in vederea cuceririi unor drepturi politica-sociale

ş i r e a l i z ă r i i

unor

idealuri

n a ţ i o n a l e . "Culoarea l o c a l ă

pe

care o cerea B ă l c e s c u in

istoriografie

era î m p r u m u t a t ă

de la

Thierry,

care î n ţ e l e g e a prin

aceasta

o cale spre a d e v ă r u l istoric

prin

cultivarea detaliului

ş i o m a n i e r ă

sti

l i s t i c ă

c a p a b i l ă s ă

imprime operei de istorie un nteres,

un

caracter de

e p o c ă , p ă s t r î n d u - i

t o t u ş i

autentcitatea

ş t i i n ţ i f i c ă .

Istoricul preme

dita fraza; c ă u t a forma


din punct

de

vedere stilistic

pentru

a - ş i

exprima

ideile.

Manuscrisele

sale

dovedesc,

ca

la

Mihai Emines

cu, o

g r i j ă d e o s e b i t ă pentru citatele

din

l e t o p i s e ţ e l e documentele

B u c u r e ş t i , Editura Academiei, 1968,

p.

525.

171 G. Zane, op. cit., p. 5

172 Tudor Vianu, tudii

de

s t i l i s t i c ă , p. 206.

173

Ibid.

p. 199.

174 G.

Zane,

op cit. p. 61.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL

ISTORIC

DUPA

C O N C E P Ţ I

LUI

NICOLAE

BALCESCU

325

vechi.

Le aduna,

ş i le î n s u ş e a iar apoi_ le, folosea

pentru

a - ş i îm

b r ă c a

în

ele

propriile sale gînduri. Nu a c e l a ş i interes manifesta istoricul

pentru

neologismele

ş i

elementele

cosmopolite

din limba r o m â n ă , în ciu

da

t e n d i n ţ e l o r

la m o d ă

din

vremea

sa. A c e a s t ă atitudine poate avea în

vedere cele spuse

de

Mihail K o g ă l n i c e a n u : s ă ne ferim, domnilor mei,

de

a c e a s t ă manie care atrage

asupra

n o a s t r ă

rîsul

s t r ă i n i l o r .. . S ă ne

coborîm

din

Ercul,

d a c ă

vom

fi m i ş e i

lumea

tot

de

m i ş e i

ne va

ţ i n e a ;

d i m p o t r i v ă , d a c ă izgonind d e m o r a l i z a ţ i a , ş i neunirea o b ş t e a s c ă care

ne

' d ă r î m ă

spre pieire, ne

vom sili cu

un pas mai sigur

a

ne

îndrepta

*

calea

f r ă ţ i e i a

patriotismului,

a unei c i v i l i z a ţ i i s ă n ă t o a s e

nu

superfi

ciale,

cum

o

avem, atunci vom

fi

r e s p e c t a ţ i de Europa, chiar d a c ă

ne-am

trage

din

hoardele lui Gingis-Han . 175. Pe l î n g ă limba specific

româ

n e a s c ă , B ă l c e s c u

a d ă u g a ,

în descrierile sale, elemente de v i a ţ ă a u t e n t i c ă .

Î n f r u m u s e ţ a tablourile,

dramatiza

evenimentele, învia eroi fapte, crea

discursuri

ş i .

a m ă n u n t e n e p r e v ă z u t e , f ă r ă

a

denatura prin aceasta ade

v ă r u l

istoric. Î n s u ş i n d u - ş i vastul material documentar, istoricul poves

tea apoi faptele unui auditoriu imaginar. Ca un bun retor,

tatona

tere

nul,

c u n o ş t e a

s e n s i b i l i t ă ţ i l e

amplifica ceea

ce

considera c ă i n t e r e s e a z ă

rezuma

ceea

ce

plictisea pe

a s c u l t ă t o r i i s ă i În.

felul acesta

f ă c e a din

istorie

v i a ţ ă a c e a s t ă v i a ţ ă o reda

v i e ţ i i

c u r a t ă , a u t e n t i c ă ş i

p l i n ă de

î n v ă ţ ă m i n t e .

Metoda

d ă d e a studiului s ă u

istoric dinamism vitalitate.

iar

prin

aceasta

îi

asigura viabilitatea.

Preocupat c;ie

evocarea

trecutului -în

imagini de

f r e s c ă , B ă l c e s c u


victoria

c o m p o z i ţ i e i

mai

ales

a

stilului

asupra

complexi

t ă ţ i i datelor documentare .

.

D u p ă exemplul

lui

Thierry el avea o ,.con

c e p ţ i e a r t i z a n a l ă asup,ra

scrisului ,

m\ u r m ă r i n d cu asidui tate realizarea

expresiei d e s ă v î r ş i t e -sub aspect stilistic. Nimic nu a trecut cu

vederea.

Frazele erau concepute ca u n i t ă ţ i ritmice,

echilibrîndu-le c a d e n ţ e l e . fa

vorizînd pauza

r e s p i r a ţ i e i d u p ă intervale egale,

preocupînclu-se de nuan

ţ r e

d i r e c ţ i e i prin diversificarea

i n t o n a ţ i e i .

tin. D u p ă cum observa

George

C ă l i n e s c u ,

fraza

îi erE d r e a p t ă , bine b ă t u t ă , cu r e s p i r a ţ i i f i r e ş t i

s c u t i t ă

de v u l g a r i t ă ţ i l e

graiului

vorbit ş i

mai cu

s e a m ă e x p u r g a t ă

de pi

torescul dialectal

ce

î n c a r c ă

scrierile de

i n f o r m a ţ i e

ale moldovenilor .

18

0.

Pentru

B ă l c e s c u

forma nu

este î n s ă

un scop în sine

ci

un

mijloc.

Cînd

n-are cineva decît

vorbirea

spre

a - ş i

propaga ideile, trebuie s-o

între

b u i n ţ e z e tare mult acei ce au idei s ă n ă t o a s e

folositoare

au datoria

s f î n t ă

a

le propaga . 181. În acest sens, B ă l c e s c u

î n s u ş i constituie

un

exemplu demn

de

urmat,

d e ş i

pentru a ajunge la stadiul

de

percepere

a m u z i c a l i t ă ţ i i frazei a

r e a l i z ă r i i

acelei m u z i c a l i t ă ţ i e

un drum

lung

175

Mihail

K o g ă l n i c e a n u ,

cf.

V.

H a n e ş ,

op. cit.

p. 181-182.

176 P. P. Panaitescu, Nicolae B ă l c e s c u în istoriografia r o m â n ă , în Scrisul

românesc , Craiova,

1 1928), nr. 3 ian.), p. 35.

177 B.

Cazacu,

loc. cit.

178 Paul Cornea,

P r e f a ţ ă ,

p. XII.

179 Id.,

Studiu

introductiv p. 19. Vezi D. M u r ă r a ş u , op. cit. p. 246.

180 George

C ă l i n e s c u ,

Istoria

literaturii române

de la

origini p î n ă

în pre-

zent B u c u r e ş t i , 1941, p. 181.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


STUDIUL ISTOfUC DUPA C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE

B Ă L C E S C U

327

Nicolae B ă l c e s c u r ă m î n e in cultura r o m â n e a s c ă drept un istoric ş i

un scriitor.

Operele

sale

fac

l e g ă t u r a dintre istoriografie

ş i

l i t e r a t u r ă .

B ă l c e s c u a dat modele de p r o z ă ce

au

rezitat

eroziunii

sînt

sub ra

portul

vocabularului,

al

t ă i e t u r i i

frazei ş i al ritmului interior de

o

sur

p r i n z ă t o a r e noutate . • Entuziasmat de m ă r e ţ i a eroului s ă u

preferat,

Mihai

Viteazul,

Nicolae B ă l c e s c u a

dat

literaturii

române

un erou unic

in

felul

s ă u ,

aproape

complet deosebit

de

Mihai

Viteazul.

B ă l c e s c u

a

c ă u t a t s ă p ă t r u n d ă

în

e s e n ţ a gîndirii s i m ţ i r i i eroului s ă u , s ă - i î n ţ e l e a g ă

n ă z u i n ţ e l e , g r e ş e l i l e , poticnirile ş i î n ă l ţ ă r i l e , s ă - I î n ţ e l e a g ă ca om în com

plexitatea m a n i f e s t ă r i l o r

sale.

În

felul acesta el a d e p ă ş i t de mult limi

tele

studiului

istoric

al vremii

sale, dar, fiind

un

d e s c h i z ă t o r

de

drumuri

în acest sens, nu a r ă m a s lipsit de o serie de e x a g e r ă r i . Din

a c e a s ' ă

c a u z ă opera

aceasta n e a d e v ă r a t ă a

i e ş i t minunat de f r u m o a s ă în haina

a r t i s t i c ă , atît de fin: l u c r a t ă .

1

90. Am putea

afirma

chiar c ă , în ciuda

i n t e n ţ i e i

i n i ţ i a l e de

a scrie

istoria lui

Mihai Viteazul

ş i

a epocii lui, Ni

colae

B ă l c e s c u

a

realizat

primul roman

istoric românesc,

h r ă n i t

din

a b u n d e n ţ ă

din

ma-terialul

documentar.

E

un roman

realist, în care

se

pot intrevedea

î n s ă cu

u ş u r i n ţ ă

urmele

romantismului

epocii,

un roman

care

p ă c ă t u i e ş t e

prin aceea

c ă ,

în e s e n ţ a sa nu

p r e z i n t ă

lucrurile cum

au fost ci

cum

ar fi dorit autorul

s ă u

s ă fie. Astfel, Niocale B ă l c e s c u ,

d e ş i

s-a vrut un istoric, un mare istoric al

n a ţ i e i

sale, prin felul în care

ş i - a

conceput

ş i realizat opera, se inscrie mai întîi

la

loc

de frunte

prin

tre

scrii:torii români clasici ş i

numai

d u p ă aceea printre promotorii isto

riografiei

române

moderne. 191. B ă l c e s c u n-a fost un

creator

de f i c ţ i u n i

artistice î n s ă operele lui istorice economice, prin

cultul

expresiei, or

d o n a n ţ a arhitecturii, sentimentul care

le

a n i m ă , a p a r ţ i n literaturii cel

p u ţ i n ca

stil,

d a c ă nu ca

subiect

i n t e n ţ i e . 192.

E x e g e ţ i i operei lui

Nicolae

B ă l c e s c u au surprins ş i un alt caracter,

acela de p r o z ă p o e t i c ă . Chiar Românii supt Mihai Voievod Viteazul re

p r e z i n t ă

puntea

de trecere intre ş t i i n ţ ă poezie .m

1

• Am

putea spune

c ă elementele poetice ale operei b ă l c e s c i e n e se

surprind

nu numai

în

domeniul expresiei

stilistice

ci ş i

ale

gîndirii

sale

filozofico-istorice.

Ade

v ă r u l

istoric,

în

e s e n ţ a

sa

r ă m î n e î n s ă

nealterat.

F o r ţ a

impulsurilor

su

biective

a

elanurilor poetice

e s t ă p î n i t ă

de

disciplina

c e r c e ' t ă t o r u l u i

obiectiv, care

vrea

s ă

s e r v e a s c ă înainte de toate a d e v ă r u l ' ' · wr Nervul

s ă u poetic se resimte în c a d e n ţ a r e a frazei ş i a ritmului general de ex

primare,

în

coloristica

d e s c r i p t i v ă a a c ţ i u n i l o r

ş i

peisajelor cit ş i

în

mo

dul general de î n ţ e l e g e r e a dinamicii ş i

determinismului

social. Scrii-

189

Paul

Carnea, Studiu introductiv p. 23.

190 Nicolae Iorga,

Pagini

din t i n e r e ţ e ,

vol.

I, p. 96.

ln povestirea

lui B ă l -

cescu, Mihai nu e

a d e v ă r a t u l Mihai,

a ş a

cum ni-l

a r a t ă inaintea ochilor

descope

ririle

mai

tirzii

cum trebuie

s ă - 1

v a d ă

un

nou

istoric al

s ă u .

In

schimb,

d a c ă

nu e

a d e v ă r a t u l Mihai,

e mai frumos decit

dinsul,

mai

viu, trebuie s-o r e c u n o a ş -

tem, mai mare. E un erou de epopee cu toate

i n s u ş i r i l e

defectele acestuia

lbid., p. 94 .

191 Vezi Istoria literaturii române moderne B u c u r e ş t i , 1944, vol. J p. 71.

192 Paul Cornea D. P ă c u r a r i u , op cit., p. 450.

193

Ibid.

194 Paul Carnea, Studii de l i t e r a t u r ă , p. 226.

www cimec ro

7/25/2019 Hierasus-V-1983-20


328

ALEXANDRU

STANCIULESCU-BARDA

torul î n s ă nu e un colorist ; e

un

poet cu s i m ţ u l m u z - i c a l i : t ă ţ i i frazei

ş i

un

filozof

mai

mult decît

un

pictor ;

Hl;i

un

poet

cu

i n i m ă

fierbinte,

cu r e a c ţ i i vii d e ş i

refulate

ascunse celor mai

m u l ţ i din

d i s c r e ţ i e

de

pudoare .

HJ6 Numai intr-un

limbaj

poetic, plin de

expresivitate sen

sibilitate

a r t i s t i c ă

î n ţ e l e g e a B ă l c e s c u

s ă

o m p u n ă o epopee

n a ţ i o n a l ă

î n c h i n a t ă unuia dintre cei mai mari eroi ai poporului român. Sufletul

lui de

poet

î

ducea

mereu spre dramatizarea a c ţ i u n i i spre e x u b e r a n ţ e

de

lirism, cu a c e l a ş i suflet l-a f ă c u t s ă î n t r e z ă r e a s c ă pentru ţ a r a

lui

zile

de

înseninare cu dorul de a î n ţ e l e g e mult mai p u ţ i n , cu acele presim

ţ i r i

care

sînt un

privilegiu al s e n s i b i l i t ă ţ i i

poetice .

1

.

Istoriografia


p o s t e r i o a r ă epocii

lui

Nicolae B ă l c e s c u nu

a respectat decît într-o foarte m i c ă

parte

d i r e c ţ i i l e sale stilistice, d e ş i

,.Românii supt

Mihai Voievod Viteazul

a dovedit pe deplin utilitatea

acestui procedeu

pentru

asigurarea p ă t r u n d e r i i

în

mase a operelor

istb

rice.

A ş a

cum

preciza

Cezar Petrescu,

sînt

oameni

s o r t i ţ i

prin

firea

lor

î n f o c a t ă

s ă

se

m i s t u i a s c ă într-o v ă p a i e de

la n a ş t e r e p î n ă la moarte .

1 1 ~ .

A c e a s t ă a f i r m a ţ i e

se

p o t r i v e ş t e

atit

de bine

lui

Nicolae

B ă l c e s c u , avin

du-se

in

vedere

intreaga sa

v i a ţ ă ş i activitate. Astfel de oameni fiind

r ă

de

la n a ş t e r e p î n ă la

moarte ard

se

mistuie - de

la

n a ş t e r e p î n ă

la

moarte

r a d i a z ă

in

preajma lor a c e e a ş i dogoare a a v i n t ă r i l o r , a c e l a ş i

tumult

de revohe, de s p e r a n ţ e , de

fapte i n d r ă ~ n e ţ e .

19

9.

Nicolae B ă l c e s c u este un a d e v ă r a t Miron Costin al veacului al

XIX-lea, care a creat primul monument clasic al istoriografiei

noastre,

d u p ă

opera

marilor

cronicari,

a

f ă u r i t

proza

de

idei

m o d e r n ă . YIO

195

Id., P r e f a ţ ă ,

p. XXIII.

196

Id., Studiu introductiv p.

16.

197

Ovid

D e n s u ş i a n u ,

op .cit. p.

58.

198

Cezar

Petrescu,

op. cit. p.

9.

Hierasus-V-1983-20

Documents

Transcript of Hierasus-V-1983-20