HEPATITELE ACUTE VIRALEDefinitie: sunt boli infecţioase acute, specifice omului, cauzate de multe virusuri hepatice (A, B,C, D, E, F, G, TTV) care introduse în organismul uman pe căi multiple (digestivă, parenterală, sexuală, verticală, de la mamă la făt), determină o infecţie sistemică cu manifestări generale, infecţioase, digestive, neuropsihice, cu sau fără icter, cu vindecare spontană si imunitate specifică, durabilă, sau în funcţie de etiologie şi reactivitatea organismului→ evoluţie persistentă, progresivă către forme cronice, ciroză sau chiar spre adenocarcinom hepatic.- 8 tipuri de virusuri: manifestări clinice similare, deşi au deosebiri instructura antigenică, calea de transmitere sau capacitatea patogenică.

Hepatita virală A Sursa de infecţie o constituie bolnavii cu forme clinice aparente şi inaparente (la un caz cu icter manifest, sunt 10-15 cazuri de hepatită acută virală de tip A fără icter).Transmiterea bolii are un mecanism fecal-oral, prin apă, alimente, mână, muscă etc.Receptivitatea este generală dar cu o imunitate adecvată.Are o incubaţie de 15-45 zile, afectând îndeosebi copiii şi adulţii tineri

Hepatita virală B Sursa de infecţie o constituie bolnavul şi purtătorul de virus B; se consideră că există câteva sute de milioane de purtători inaparenţi clinic.Hepatita B este prototipul transmiterii nedigestive (virusul B nu se elimină prin fecale); Calea de transmitere este extrem de variată:-parenteral: prin sânge şi derivate, manevre medicale şi nemedicale (tatuaje, pedichiură, manichiură acupunctura); stoma, sange, injectii, puncţii, IDR, recoltari, plăgi sau mucoase cu contact inf, perforări cutanate-neparenteral: sexual, hetero/homosex vertical de la mamă la făt- purtător care a contactat virusul în ultimul trimestru de sarcină/primele 2 luni postpartum-Nosocomial (în laboratoare şi centre de hemodializă).-Indirect prin obiecte incorect sterilizate în stoma, chirurgie, ATI, casnic- Imunitate durabilă la 85% din cazuri-Are o incubaţie mai lungă,1-6 luni şi o evoluţie persistentă cu numeroase forme clinice (icterice, prelungite, grave cu insuficienţă hepatică acută, colestatice, ondulante etc.)

Hepatita virală C Este asemănătoare hepatitei virale B Marile deosebiri:-Evoluţia multor forme anicterice şi -în peste 50% din cazuri nu se poate confirma calea de transmitere.-Sursa de infecţie este bolnavul şi purtătorul de virus C (se consideră că există 200 milioane de purtători) -Transmiterea a fost frecvent posttransfuzională, hemofilici, hemodializati-Actual: administrare de droguri iv/intranazal, rar sexualIncubaţia este de 6-12 săptămâni,Cronicizarea în 60-80% din cazuri fiind caracteristica principală.

Hepatita virală D Proces epidemiolgic particular:- Condiţionat de prezenţa virusului hepatitei B.-Virusul hepatic D este un satelit al HBV,-fie ca o suprainfecţie -fie coinfecţie a virusului hepatic B, agravând în acest fel evoluţia bolii.-Calea de transmitere, este similară hepatitei B, fie sanguină, fie sexuală

Hepatita virală E, F, G şi TTV HVE: transmitere fecal-orală, mai ales prin apă (epidemii hidrice postinundaţii), evolueaza ca forme prelungite, colestatice, severe, mai ales la gravide.Hepatitele virale tip G şi TTV: transfuzional, transplant de organe, sexual-homosexualitateÎn România: până la 25 ani, 90% din populaţie a trecut prin HVA, proporţia crescând cu vârsta şi >8% din populaţie, inclusiv din rândul femeilor fertile, sunt purtători de AgHBs (deci un mare risc de transmitere a bolii).

Tablou clinicPerioada preicterică: zile →2 săptămâni, Debut insidios/ brusc: colică biliară sau apendiculară, cu dureri epigastrice, greţuri, vărsături, intoleranţă alimentară, debut pseudogripal, pseudoreumatismal, cu astenie, erupţii cutanate urticariene, prurit, somnolenţă Perioada icterică durează 2-4 săptămâni,-Icter intens/ discret/ prelungit, cu sau fără prurit, revenirea apetituluiurini colurice, scaune decolorate, -hepatomegalie, tulburări de coagulare (ciclu prelungit, sângerări),- somnolenţă sau irascibilitate, constipaţie, bradicardie, hipotensiune arterială etc.-Perioada de convalescenţă de declin, fie treptat/ prelungită-Pot sa apară recrudescenţele, recăderi şi chiar reîmbolnăviri (cu alt tip de virus).-Toate simptomele: sunt elementele de suspiciune a bolii dar şi manifestările de dependenţă ale bolnavului ce impun măsuri susţinute de îngrijire.

Obiective de îngrijire -Scop sprijinirea recuperării hepatocitare, corectarea reacţiilor inflamatorii, a dezechilibrelor funcţionale în paralel cu ajutorul acordat unui bolnav cu numeroase dependenţe:Internarea obligatorie şi izolarea 14-21 zile, -Repaus absolut la pat- poziţie ce favorizează reducerea consumului de O2 şi a circulaţiei,-Repaus relativ în convalescenţă;-Asigurarea unei igiene riguroase: toaleta cavităţii bucale (bolnavul are gust amar), a unghiilor (a nu se scărpina), a igienei corpului prin spălări parţiale (fac uşor infecţii stafilococice-streptococice). -A nu se neglija igiena zonei anale sau genitale (prin acid boric 2-3%, apă alcoolizată, pudră de talc etc);-Combaterea febrei: îmbrăcăminte lejeră, microclimat corespunzător, medicaţia antipiretică prescrisă de medic. -Niciun medicament nu se administrează fără ştirea expresă a medicului (risc hepatotoxic);-Combaterea greţurilor, a vărsăturilor, hepatalgii: ingerare în cantităţi mici 30-60 ml de lichide reci, pev glucozate, antiemetice;

-Observarea semnelor de deshidratare şi corectarea lor prin perfuzie endovenoasă;-Asigurarea tranzitului intestinal zilnic (pentru reducerea florei proteolitice) printr-un regim alimentar cu fructe, clisme, laxative, lactuloză la indicaţiile medicului curant;-Supravegherea zilnică a bolnavului pentru a surprinde elementele ce semnalează riscul insuficienţei hepatice acute:-febra, greaţa, somnolenţa sau agitaţia, vărsăturile, hemoragii,respiraţia cu miros de „ficat crud”, leucocitoză;-Respectarea unei diete cu mese mici şi frecvente: la început o alimentaţie hidrică 1,5-2 litri/zi, hidro-lacto- zaharat (sucuri, citrice, ceai, compot, supe de zarzavat) apoi alimente digerabile cu aport caloric şi vitamine (nu colecistokinetice); atenţie să nu biciuim pancreasul (zahărul!) . -Se administrează glucide 60-70% din necesar (PEV cu glucoză), proteine 1-1,5 g/kg corp (lapte, brânzeturi, legume, carne de pasăre, vită, peşte), lipide, 60-80 g/zi (din a doua săptămână de boală);-Administrarea medicaţiei prescrise: antiprurit, inductori enzimatice, hepatotrofice, colecistochinetice etc.-Dezinfecţia curentă zilnică, a toaletei, mobilierului, obiectelor de igienă personală, tacâmuri, cu substanţe clorigene, detergenţi cationici, dezinfecţia băilor, termometrelor, veselei;-Atenţie deosebită se acordă bolnavilor cu forme clinice fulminante (stare de comă hepatică- cu furia hepatică) cu necesitatea îngrijirii directe, permanente-Educaţia pacientului, psihică şi epidemiologică privind necesitatea internării prelungite, regimul de viaţă, dietetic, fără toxice, evitarea efortului fizic. -Bolnavul trebuie informat că normalizarea unor analize de laborator nu este egal cu vindecarea biologică sau histologică (aşa se explică de ce este necesară dispensarizarea fiecărui fost bolnav diferit în funcţie de forma de boală şi etiologie).

Profilaxie Profilaxie specifica:-Vaccin antihepatita A- Havrix-Vaccin antihepatita B- Engerix-Combinatii A+ B – Twinrix 3 doze la 0,1,6luni-Rapel la 10 ani pentru HAV, 5 ani HBV-Nu exista vaccin pentru alte tipuri de virusuri hepatitice-Specifica pasivă: Ig umane standard im/ spec, 0,02-0,06ml/kgc-Măsuri nespecifice: igina persoane - mâini, colectivă, izol pac

Accident prin expunere la sange:-Orice expunere parenterala, percutanata (întepare, tăiere)/mucoasa, la sange, produse biologice contaminate cu sange, prin neutilizarea echipamentului de protectie, aspiratoare rapide, sterilizarea incorectă a instrumentarului ,stoma, dezinfectie incorectă, mulaje-Atitudine: declararea imediată a cazului la SPCIN-Imediat: spălare abundentă cu apă, săpun, apoi dezinfectant, antiseptic-Se interzice forţarea sângerării-Evaluarea riscului de expunere: AgHBs, AcHCV, AcHIV, prin consimţământ,în concordanţă cu legislaţia şi confidenţial. Dacă sursa nu-şi cunoaşte statusul, se va testa în cel mai scurt timp posibil prin consultare cu laboratorul, privind cel mai potrivit test-24-48h

VHB-Testarea dacă persoana a fost vaccinată şi nu se cunoaste statusul imun-Sursă AgHBs+: nevaccinat→1 doză HIg spec 500 u+ I doză vaccin-Vaccinat responder → fără tratament ; nonresponder →ca la nevaccinatRăspuns necun la vaccin → testare Ac HBs → răspuns adecvat →o,răspuns inadecvat →1HIg+1rapelStatus necunoscut: nevaccinat →vaccin; vaccin resp → o; răspuns necunoscut la vaccin →rapel, monitorizarea titru la 1-2 luni

VHCRisc în 1,8% din cazuri după expunere percutanăAc HCV (-) la sursă →risc nul cu exceptia perioadei de incubatie de 1-3luni /imunodepresie prin dializă, transplant →se det ARN vAc HCV (+) → risc de 1-7%Testare ARN v la 4-6 săptamani pentru diagnosticul precoceTestare Ac HCV, ALAT la 4-6 l după expunerePersoana expusă nu va dona sange, organe, plasmă, ţesut, spermă