Basmul Cult – Ion Creanga

Basmul cult este o specie narativa ampla iplicand supranaturalul/fabulosul.Personajele (oamenii, dar si fiintele himerice) sunt purtatoare ale unor valori simbolice, binele si raul in diversele lor ipostaze. Confictul dintre bine si rau se incheie, de obicei, prin victoria fortelor binelui. Eroul este ajutat de fiinte supranaturale, animale fabuloare sau obiecte magice. De regula personajele pozitive din basme sunt purtatoare ale virtutilor umane: luptatori pentru adevar, vitezi, cinstiti, intelepti, buni prieteni, oameni de incredere. La polul opus se afla antieroii, adica purtatori ai defectelor umane precum: lasitatea, minciuna, fatarnicia, inganfarea. Aceste personaje pot fi pentru personajul pozitiv initiatori. Prin probele la care ei supun eroul basmului, ei ii antreneaza si maturizeaza pregatindu-i pentru viata. Cele mai cunoscute basme scrise de Ion Creanga sunt: Scoara cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Povestea porcului si Harap Alb. Titlul ultimului basm este un oximoron, deoarece cuvantul “Harap” inseamna sluga neagra, fiind in opozitie semantica cu adjectivul alb. Povestea lui Ion Creanga respecta in cea mai mare parte desfasurarea pe motive specifice basmului popular. Spre deosebire de basmul popular, basmul lui Ion Creanga se regaseste in lumea satului in care a copilarit povestitorul, satul Humulesti. Personajele lui au multe trasaturi si vorbirea satenilor din Humulesti. Desfasurarea actiunii are loc pe inlantuirea motivelor dupa cum urmeaza:

1. Motivul imparatului fara urmas este un motiv declansator al actiunii, prin faptul ca imparatul Verde ii solicita fratelui sau Craiul sa trimita pe unul dintre feciorii sai, sa-i urmeze la tron.

2. Motivul cifrei 3, al celor trei feciori pe care ii avea Craiul. Pe cei trei, Craiul isi propune sa-i supuna la o proba a curajului, pentru a se convinge care dintre ei este capabil sa preia tronul fratelui sau, imparatul Verde.

3. Motivul mezinului. Intodeauna feciorul cel mic se dovedeste a fi cel mai curajos si intelept pentru a porni la drum.

4. Motivul pregatirilor pentru drum: - tatal il sfatuieste sa se fereasca pe drum de omul Span. – mezinul intalneste pe drum o femeie sarmana care ii cere de pomana , iar dupa ce acesta dovedeste ca este milos, acea femeie sarmana ii dezvaluie ca este Sfanta Duminica si il sfatuieste cum sa procedeze pentru a se pregati pentru drum. - isi ia din pod hainele de nunta ale tatalui sau, isi alege din herghelie calul care va avea curaj sa manance din tava cu jeratic, care se va dovedi a fi un cal nezdravan. – la plecare primeste din partea tatalui sau o blana de urs pe care sa o foloseasca cand va fi nevoie.

5. Motivul drumului. Acesta este un motiv initiatic pe parcursul caruia eroul intalneste numeroase obstacole care solicita sa le treaca si care il maturizeaza. – prima pare a drumului are loc printr-o padure din care eroul nu reuseste sa iasa, intocmai ca intr-un labirint, padurea in care ii apare Spanul, ce se ofera sa il ajute a iesi din padure. Printrul il refuza de doua ori, insa a III-a oara accepta sa fie condus de span.

6. Motivul fantanii se constituie in schimbarea identitatii intre cele doua personaje, Spanul devenind eventualul print, in timp ce printul va deveni din acel moment Harap Alb. Spanul il obliga pe print sa jure pe spada ca nu va dezvalui niciodata adevarata lor identitate.

7. Motivul obstacolelor: Prima proba la care este supus Harap Alb este aceea a aducerii salatelor din gradina ursului.

8. Motivul prieteniei: - Prin bunatatea lui, Printul se imprieteneste pe drum cu mici gaze precum furnicile si albinele, care candva ii vor veni in ajutor.

9. A doua incercare este aducerea pietrelor pretioase din fruntea cerbului. Sfatuit de Sfanta Duminica, va trece si de acest obstacol aducand capul cerbului cu nestematele sale.Urmatoarea incercare este aceea in care este trimis sa aduca pe fata imparatului Rosu. Pe drum intalneste 5 oameni nazdravani care remarcand bunatatea printului se vor oferi sa il ajute. Acestia sunt: Flamanzila, Setila, Gerila, Ochila si Pasari-lati-lungila. Ajuns cu cei 5 la imparatul Rosu, va fi supus de acesta la alte probe pentru a-i pierii pe toti cei 5: - Proba cuptorului incins pe care o rezolva Gerila. – Proba setei pe care imparatul Rosu ii pune sa bea butoaie de vin rezolvata de Setila. Proba mancarurilor rezolvata de Flamanzila. – Proba alegerii firelor de aur din boabele de mei in care Harap Alb apeleaza la furnici. – Proba recunoasterii adevaratei fete de imparat, cand Harap Alb apeleaza la albine, regina acestora asezandu-se pe obrazul fetei de imparat. – Proba aducerii apei vii si apei moare, precum si a micelelor de mar. – Intorcandu-se cu toate aceste probe reusite, Spanul face o ultima incercare a pieirii acestuia, taindu-i capul. – Fetele imparatului isi dau seama care este adevaratul print dupa faptele prin care a trecut el, iar prin ajutorul apei vii si apei moarte, precum si a smicelelor de mar, ii vor lipi capul printrului la loc inviandu-l.

10. Motivul casatoriei ca in orice basm, eorul se casatoreste cu fata de imparat, casatoria fiind simbolul viitorului.

Trasaturi ale basmului: Interferenta intre lumea reala si cea fantastica, ultima dintre ele fiind fantastica In basm intalnim personaje purtatoare ale binelui, in confruntarea cu personaje ale raului. In infruntarea dintre bine si rau, de obicei binele iese victorios. Personajul principal este inzestrat cu cateva calitati umane: sinceritatea, curajul,

intelepciunea, bunatatea, amicitia. Antieroul are trasaturi negative: rautatea,lacomia,minciuna,ura. In orice basm exista o multitudine de motive, foarte multe preluate din basmele populare si adoptate de autorii de basme culte, in lumea reala in care a cunoscut-o.