7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 1/10

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

  Hanu Ancuţei este o sinteză a universului sadovenian, fiindcă aici găsim toate temele şi

motivele, programul său estetic, conceptele şi modelele narative, prototipurile umane,simbolurile şi timbrul sadovenian.

Hanul este un nucleu, un model de viaţă românească, are „ziduri înalte ca de cetate”, sugerândcetatea ideală a lui laton !n variantă moldavă, „porţile îi stau deschise ca la domnie şi chiarVodă Mihalache Sturza vine să vadă ochii Ancuţei. !aşa!i datina”. Aici, din vremurile dedemult, se păstrează obiceiul de a !ntemeia sfaturi, un fel de divan popular, sugerând "ivanul sau #$lceava înţeleptului cu lumea de "imitrie #antemir, dar şi %anchetul lui laton, !ntr$o variantărustică. %roii vin să$şi depună comoara  lor de !nţelepciune aici, la Hanul Ancuţei.Ancuţa ascultă şi reţine toate povestirile, ştie tot ce se petrece !n ţara Moldovei, este o carte vie.Scriitorul insistă asupra ochilor ei spre a sugera rolul de simbol al conştiinţei naţionale şi sociale, pe care$& are eroina.Ancuţa este viaţa !ntr$o continuă trecere, este frumoasă şi „clipeşte domol ca o m$ţădezmierdată”, când o apucă de mână căpitanul 'icolae (sac. Hanul este o insulă a unui %den pierdut !n negura timpului, „în nea#ra &$nt$nă a trecutului”. %ste universul naţional, dar şi oimagine a unui univers, creat de Mihail Sadoveanu. "e aceea găsim !n el firele narative, motiveleşi temele, care vor fi dezvoltate !n romanele lui Sadoveanu.)irul satul şi ţăranul, pe care$& găsim !n povestirea comisului (oniţă de la "răgăneşti şi !n 'udeţal sărmanilor, va fi dezvoltat !n (icoară )otcoavă, %ordeienii, (eamul *oimăreştilor, +odia

ancerului. %l !şi are originea !n politica !nţeleaptă a lui *tefan cel Mare şi Sfânt de a construi puternice aşezări răzeşeşti la hotarele Moldovei, spre a o apăra. "e aceea glorioasa sa domnie,sintetizată !n raţii 'deri, se găseşte !n centrul universului sadovenian, topind !ntr$un tot firelenarative, ca şi !n Hanu Ancuţei. Asemeni !mpăratului Alb, *tefan cel Mare şi Sfânt, călare pealbul armăsar #atalan, are un destin de !nvingător. %roii tind să devină arhetipuri, avândtrăsăturile sugerate de cartea de zodii, pe care o poartă la şold moş +eonte odierul. -ealitatea se!mpleteşte cu legenda, iar mitul cu simbolul. oate firele narative ale universului sadovenian !şiau punctul de !nceput !n Hanu Ancuţei ş- se !ncheie !n raţii 'deri.

  Structura narativă este o continuă reluare a motivelor şi temelor universului sadovenian/ iubirea

şi natura, divanul şi 0udecata, istoria şi războiul, destinul şi adevărul, negoţul şi călătoria, satul şi biserica, viaţa şi moartea.

%le !şi găsesc e1primarea printr$un erou$simbol, aşa cum cântecul !şi ia fiinţa printr$un glas sauinstrument, aşa cum cântecele bătrâneşti şi doinele s$au ridicat din inimile lor „ca &lori pemorminte”. Mihail Sadoveanu mărturisea, !n discursul său de recepţie la Academia -omână, că/„panteonul meu literar, simplu şi rustic, &ără podoae ca natura, însă măreţ ca şi d$nsa”este

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 2/10

alcătuit din „păstorul necărturar” din „/on (eculce, din /on rean#ă, şi din marii săiînaintaşi”, care e1primă „su&letul cel veşnic al neamului0 2. Acest „su&let al neamului”2estemotivaţia şi scopul scrisului pentru Mihail Sadoveanu. "in el se generează universul sadovenian,este „c$ntecul amintirii”care transformă viaţa şi moartea !ntr$un motiv esenţializat.

%roii săi simbolici sunt surprinşi !ntr$un moment din Marea recere spre !mplinirea destinuluilor. 'umărul zece sugerează perfecţiunea, punctul pe i, trecerea spre o altă lume, momentul unical mărturisirii, ca !n estetica e1presionistă, ţipătul lui Munch devine divan moldav.

-estructurarea este procedeul specific sadovenian, prin care o snoavă devine povestireacomisului (oniţă din /apa lui Vodă, un element de mit popular devine povestirea lui Moş +eonteodierul din %alaurul. #ălugărul 3herman, de la "urau, transformă o legendă !ntr$o povestire, Haralamie. !n acelaşi mod o baladă, Mioriţa, devine nucleul povestirii 1r sărac. %a este „oătaie de inimă a oamenilor, care au &ost şi nu mai sunt pe acest păm$nt”. #ântecul este „oamintire esenţializată” de aceea şi căpitanul 'icolae (sac !ngână $ntecul cucului, o meditaţie pe tema &ortuna lailis în manieră populară, iar #onstantin Motoc !şi !ncepe povestirea, cântândo doină de haiducie. Specificul naţional caracterizează te1tul sadovenian, dându$i o aură emanatăde această conştiinţă naţională, sintetizată !n cântec.

 Motivele şi temele sadoveniene sunt centre, linii din care emană şi !n care se concentrează toate povestirile şi romanele lui Mihail Sadoveanu.

Motivul negoţul şi călătoria se !ntrupează prin 0upan "amian #ristişor, care realizează un romande călătorie, concentrat !ntr$o povestire despre nemţi, despre o altă lume cu trenuri, oraşe, care au

case cu eta0, ceasuri, alte obiceiuri, alt mod de viaţă. #onstantin Motoc şi 4asile cel Mare pornesc !n călătorie ca „doi ne#ustori de treaă”, căpitanul 'eculai (sac „trece cu cărăuşii şi cuantalele”, ca să ducă 5 vinuri la ţinutul Sucevei”. !n povestirea Haralamie, meşterul (anache#oropcarul, adică negustor ambulant, !şi va asuma rolul de povestitor !n ealaltă Ancuţă.#omisul (oniţă de la "răgăneşti povesteşte, !n /apa lui Vodă, „călătoria sa la t$r#ul leşului”.#ucoana (rinuţa, din %alaurul, călătoreşte mereu la târgul -omanului. #hiar #onstandin, din povestirea 1r sărac, vine „de la t$r#ul cel mare al hiului” şi este dus „de aa Salomeia lacetatea "omniei”, ca „să se roa#e la S&$nta uvioasa )araschiva”.

Motivul satul şi biserica este !ntrupat prin călugărul 3herman de la "urau, care se duce la (aşi, ca

să se !nchine la biserica Sfântul Haralambie, ridicată pentru pomenirea tatălui său, haiduculHaralambie, ucis de fratele acestuia 3heorghe +eondari. !n 'udeţ ai sărmanilor, motivul are rolulde a defini momentul 0udeţului la „S&$nta sărătoare a 2nălţării”, când „ieşea norodul de laletur#hie”. Motivul este prezent !n aproape toate povestirile. #ăpitanul 'icolae (sac ascultă„clopotele del3 4upilaţi”, 'ăstase 6alomir s$a cununat chiar la Sfânta Mitropolie, comisul (oniţătrage la han lângă biserica lui +ozons7i, oderiţă #atană este !nchis !n turn la 3olia, 0upan

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 3/10

"amian are „un dar pentru S&$nta noastră maică )araschiva”, (enachi #oropcarul vorbeştedespre „un schit pe un olţ de st$ncă, pe care 5!a văzut la S&$ntul Munte”.

#el mai amplu tratat este motivul dragostea şi natura, !ntrupat de oderiţă #atană, care, in povestirea ealaltă Ancuţă, o fură pe duduca 4arvara. !n /storisirea +ahariei $nt$narul, duduca

Aglăiţa şi (lieş 8rsachi izbutesc să$şi !mplinească iubirea datorită unui concurs de !mpre0urări şisă fie căsătoriţi de 4odă #alimach, cu toată opoziţia boierului "imachi Mârza. (dila dintrecăpitanul 'icolae (sac şi Marga se termină tragic cu moartea eroinei şi rănirea căpitanului.ragică este şi relaţia dintre mama părintelui 3herman şi haiducul Haralambie, ca şi căsniciadistrusă dintre #onstantin Motoc şi 9linca. #hiar 0upan "amian o sărută pe Ancuţa, după ce$i dămărgele şi$i admiră

frumuseţea. 'atura dă cadrul unic al !ntâmplării. (dila dintre Marga şi căpitanul (sac se petrece lafântâna dintre plopi. !n /storisirea+ahariei$nt$narul, este poiana lui 4lădica Sas, !n ealaltă Ancuţă, la podul umblător de la upilaţi, !n 'udeţ al sărmanilor #onstantin Motoc se retrage !nmunte, „su cetină”. #adrul unic este o coordonată a stilului sadovenian.

"ivanul şi 0udecata se definesc ca fiind tema celei de a zecea povestiri, care le !ncorporează pecelelalte nouă, adică evenimentele de la hanul Ancuţei. %ste un model de viaţă gentilică, păstratdin vremurile de demult, este sfatul bătrânilor şi rămâne ca o componentă a datinii, a tradiţiei.Motivul este prezent !n 'udeţ al sănnanilor, unde 0udecata !n faţa obştei este un străvechi obicei.!n povestirea Haralamie, avem divanul domnesc !n care se hotărăşte pedepsirea haiduculuiHaralambie. !n (e#ustor lipscan, cei prezenţi află, de la 0upan "amian, că, !n +ips7a, un morar acâştigat procesul său !mpotriva !mpăratului.

Motivul istoria şi războiul devine, !n povestirea Haralamie, lupta dintre haiducii conduşi deHaralambie şi soldaţii conduşi de 3heorghe +eondari. !n povestirea ealaltă Ancuţă avem luptadintre oderiţă #atană şi arnăuţii căpitanului #oste, !n 1r sărac se vorbeşte despre războiuldintre "uca 4odă şi popor, !n 'udeţ al sărmani6oreste uciderea boierului -ăducanu #hioru.

Motivul vânătoarea şi pescuitul este prezent !n viaţa de la hanul Ancuţei, unde „oameni încercaţi şi meşteri &ri#eau hartane de ereci şi de viţei orip$rp$leau clean şimreană din Moldova 7. !n povestirea /storisirea +ahariei $nt$narul, boierul "imachi Mârza organizează o vânătoare !ncinstea domnului #alimach.

Adevărul este esenţa destinului uman, trăit de eroii sadovenieni, de aceea motivul adevărul şidestinul !l găsim !ntrupat parcă prin Moş +eonte odierul, care spune destinul fiecăruia dincartea ce$o poartă la şold. Adevărul pentru laton este un principiu, pentru moş +eonte estezodia, pentru comisul (oniţă este „tot veninul c$t l!am adunat în inima mea şi c$t l!am moştenitde /a morţii mei”, pentru părintele 3herman de la "urau este „inima mea r$vnea către oameni”,

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 4/10

 pentru #onstantin Motoc este setea de răzbunare, pentru orbul #onstandin este sfânta maicăaraschiva.

 %roii sadovenieni formează serii ale unor prototipuri şi se diferenţiază prin nuanţe şi cone1iuni.%ste o artă subtilă şi rafinată de generalizare clasicistă, spre a$i proiecta !n condiţia de arhetip.

rototipul voievodul !l găsim !n primele rânduri, proiectat arhetipal sub forma !mpăratul Alb. %leste continuat de Mihalache Sturza, care respectă datina şi vine să vadă ochii Ancuţei. 4odă#alimach devine naş pentru 0upâniţa Aglaia şi (lieş. Scriitorul se pregăteşte, prin aceste variante,să construiască imaginea lui *tefan cel Mare şi Sfânt, actant al conştiinţei naţionale, !n romanul raţii 'deri.

rototipul boierul, conturat prin "imachi Mârza, credincios al lui 4odă #alimach, va deveni, !n raţii 'deri, comisul Manole ăr 'egru, care cu fiii !l !nsoţeşte pe domnul *tefan la vânătoareade la (zvorul Alb. )igura lui Ale1andrei 4uza, boiernaşul care umblă după duduca (rinuţa a boierului 6olomir, va fi reluată prin imaginea lui 'iculăeş Albu, care o fură pe 0upâniţa Maruşca.ot astfel se poate face o analogie !ntre boierul -ăducanu #hioru şi Stroie :rheianu, din (eamul*oimăreştilor, sau cu 'ăstase 6olomir, având semnele zodiei Scorpionului.

rototipul negustorul pare a fi !ntrupat prin 0upan "amian #ristişor, care va deveni poate "amianfiul, negustor !n olonia, al lui Manole ăr 'egru din raţii 'deri. Seria este continuată de(enachi #oropcarul, măruntul negustor, care a fost la (erusalim şi la Sfântul Munte. #ăpitanul 'eculai (sac reprezintă seria voinicul, dar aduce antale de vin din ;ara de <os. %i sunt cei carerealizează motivul negoţul şi călătoria.

<upâniţele sadoveniene sunt delicate ca duduca 4arvara din ealaltă Ancuţă, cucoana (rinuţa din %alaurul, duduca Aglaiţa din /storisirea +ahariei $nt$narul. %le !şi pun !n prime0die viaţa pentru dragostea lor ca Marga din $nt$na dintre plopi.

=n Hanu Ancuţei, prototipul haiducul$voinicul este reprezentat printr$o serie de eroi/ Haralambie,3heorghe +eondari, oderiţă #atană, 4asile cel Mare. !n universul sadovenian seria va ficontinuată de/ #ozma -ăcoare, udor *oimaru, 'icoară otcoavă, (onuţ şi Simion <der, din raţii 'deri.

#omisul (oniţă de la "răgăneşti reprezintă seria răzeşul, pe care se !nscriu #onstantin Motoc,aharia )ântânarul şi va fi amplificată prin 'ichifor +ipan şi 4itoria +ipan din %alta#ul, prinudor *oimaru din (eamul *oimăreştilor.

 rogramul estetic sadovenian este bine conturat !n Hanu Ancuţei şi deplin e1primat !n raţii 'deri. %l este o sinteză de realism şi romantism, cu elemente de clasicism, simbolism şie1presionism.

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 5/10

-ealismul este o structură fundamentală a universului sadovenian prin faptul că temele,subiectele, conflictele, eroii sunt luaţi din realitatea social$istorică. Atitudinea critică a autoruluieste prezentă !n 'udeţ al sărmanilor, !n /apa lui Vodă, !n ealaltă Ancuţă, !n %alaurul. %a va fiamplificată !n (icoară )otcoavă, !n (eamul *oimăreştilor, !n +odia ancerului. -ecreareadevine, !n cazul lui Sadoveanu, o metodă de investigare a trecutului istoric, un mod particular al

scientismului ca trăsătură a realismului. %roii sunt, !n creaţia lui Mihail Sadoveanu, mai multdecât tipuri umane reprezentative pentru spaţiul carpato$dunărean> ei sunt ridicaţi la nivel de prototipuri şi chiar de arhetipuri. Astfel, comisul (oniţă ca prototip este răzeşul, ca tip uman esteţăranul perseverent, ca arhetip este structurat pe principiul Adevărul. Moş +eonte odierul esteţăranul sfătos, ca prototip este cititorul de zodii, ca arhetip reprezintă Armonia. oderiţă #atanăeste tipul oşteanului viteaz, ca prototip ? voinicul, ca arhetip este structurat pe principiul)rumosul. Ancuţa este tipul hangiţei inteligente, ca prototip este negustorul, ca arhetip reprezintădatina, fiindcă aceasta este principiul autohton al +egii. aharia )ântânarul este tipul ţăranuluicuminte, ca prototip este fântânarul, ca arhetip sugerează principiul armonia @şi echilibrul,

fiindcă poartă cumpăna. Această proiecţie spre generalizare a eroilor arată interferenţarealismului cu clasicismul, când e vorba de prototipuri, şi cu e1presionismul, când e vorba dearhetipuri.

-omantismul este o dimensiune a programului estetic al lui Mihail Sadoveanu şi derivă dinfaptul că eroii, temele, subiectele, conflictele povestirilor au o structură afectivă/ oderiţă#ătană, duduca 4arvara, duduca Aglăiţă, Marga, căpitanul 'eculai (sac trăiesc !ntâmplări dedragoste. 8nii eroi sunt e1cepţionali ca haiducii Haralambie şi 4asile cel Mare. !ntâmplările auun caracter e1cepţional ca !n $nt$na dintre plopi. (e#ustor lipscan, %alaurul, 1r sărac. Avemşi elemente de fantastic ca !n %alaurul 2şi !n 1r sărac @minunea Sfintei araschiva.

%lementele simboliste sunt prezente prin mulţimea simbolurilor, care sugerează/ fântâna, luna,cumpăna, sabia @Haralambie, calul 8/apa lui Vodă9. Avem o profundă cone1iune !ntre om şiunivers, ca o prezenţă a motivului comuniunii dintre om şi natură, dar şi a conceptului decorespondenţă. %roii au nuanţe simbolice, precum sunt !ntâmplările pe care le trăiesc. #ând aunuanţe de arhetipuri, ei arată influenţa esteticii e1presioniste. %senţializarea, sinteza,cosmicizarea, mitizarea, spectacolul de !ntuneric şi lumină sunt prezente !n te1t. Astfel, când !n povestirea (e#ustor lipscan, Ancuţa cu „&anarul cel mare” iese să$şi !ntâmpine oaspetele,„lumina îi lumina orazul”, „lunec$nd pe trupu!ide umră”. Se sugerează, ca !n simbolism, căeroina este o imagine a conştiinţei naţionale, dar, !n acelaşi timp, că ea este construită pe

conceptul e1presionist de cunoaştere, de aceea ea ştie tot ce se petrece !n ;ara Moldovei şi deaceea este c proiecţie !n lumină.

Mitizarea este folosită !ncă din primele rânduri, pentru a situa planul narativ !ntre realitate şi poveste. Avem imaginea lui Alb !mpărat, dar şi a balaurului, fiindcă „atuncea a &ost /a Hanu Ancuţei vremea petrecerilor şi a poveştilor”. Mitizarea o avem şi !n final, când prin han !şi face prezenţa duhul necurat. %a devine mai subtilă prin numele eroilor. Astfel, comisul (oniţă este

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 6/10

mereu gata de drum @(oan !nseamnă, !n te1tul :van#heliei, !nainte$mergătorul sau cel ce merge,de aceea cu el !ncep poveştile. (sac este un nume biblic şi aminteşte de un %den, fie el şi moldav,iar aharia, care !nseamnă sfârşitul, !ncheie seria povestirilor cu /storisirea +ahariei$nt$narul,sugerând sintagma „de la ain la +aharia”.

Simbolizarea este un mod de a nuanţa eroii şi !ntâmplările. Astfel, simbolul fântâna devine„nea#ra &$nt$nă a trecutului”, locul denumit „$nt$na dintre plopi”sa-i fântâna din poiana lui4lădica Sas. Se stabileşte, astfel, o corelaţie subtilă a drumului prin fântâna conştiinţei de sine aeroilor sadovenieni de la 'eculai (sac sau #ozma -ăcoare la aharia )ântânarul şi Besarion6reb din rean#a de aur. )iecărui erou !i este alăturat un simbol ca !n literatura encomiastică/Moş +eonte odierul ? cartea, Ancuţa ? ochii dar şi felinarul, călugărul 3hennan ? biserica,#onstandin ? cimpoiul, comisul (oniţă ? calul, 'ăstase 6olomir ? balaurul, mătuşa Salomea ? mărgăritarul, aharia )ântânarul ? cumpăna, căpitanul 'eculai (sac ? fântâna.

 'uanţarea, e1presivizarea se realizează prin cultivarea termenilor rari şi dialectali/ „oploşi”,„o#rin;i” „ocină”, „os$ndă” „ot&ori” „se6ea&ul” „ham#erul” „şleah” „tu&ecci!aşa”„ne&erii”, „na#aică” „sorcovăţ”, „suvac” „coropcă”, „şaică”, „testemel”, care caracterizeazăo situaţie, un erou. Astfel, cuvântul „testemel”, !n 'udeţ al sărmanilor, devine o dovadă avinovăţiei (lincăi, cuvântul „aider” !nseamnă prevederea lui 0upan "amian.

%1presivizarea se realizează prin folosirea unor construcţii ca/ „aprins a r$de”, „ochii suţiaţi a z$met”, „să!şi &acă o samă”, „la 5< a lunii lui au#ust s!a r$nduit divan” şi vădesc influenţate1telor vechi. Sadoveanu ştie să creeze e1presii poetice/ „am lăsat!o arz$nd în lacrimi”,„lunec$nd pe trupu!i de umră”, folosind chiar aliteraţii/ „s!a învălit întru întristarea sa”,

„cununia cu cucoana”, „lumina lumii”, „#oneau #omănind”.

Covestirea !n rama 9povestirea !n povestire sau povestire cu cadruD este o specie a genului epic,!n care se nareaza !ntâmplari neobisnuite. Cimpul narativC se situeaza !ntr$un plan al trecutului,iar principala modalitate de e1punere este evocarea. CSpatiul desfasurarii actiuniiC este unul privilegiat si ocrotitor 9un toposD, !n care mai multi povestitori relateaza !ntâmplari pilduitoare,respectând un ceremonial prestabilit si desfasurând o arta a discursului memorabilC.

(n volumul CHanu$AncuteiC, Mihait Sadoveanu 9&EEF$&G&D recurge la tehnica literara numita poveste !n poveste sau 9povestire !n rama, sau naratiune !n naratiune, deoarece !n cadrul firului

epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator,venit la hanul Ancutei, acesta particularizându$se printr$un stil propriu !n arta povestirii.

ersona0ele$naratori sunt fie Cparticipanti directC, fie martori ai !ntâmplarilor istorisite cu placeresi cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decât cele anterioare.

C(apa lui 4odaC este o snoava si se afla !n deschiderea 9volumului de noua povestiri, CHanu$

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 7/10

AncuteiC, scris de Mihail Sadoveanu.

8n prim plan narativ plaseaza !ntâmplarile !n vremuri stravechi, !n Ctimp mitic românescC, Cuntimp trecut neprecizatC al obiceiurilor si credintelor stramosesti in care naratorul povesteste faptememorabile, ce se !nscriu !n traditia spirituala ancestrala 9stravecheD a taranului sadovenian.

ovestirea !ncepe prin descrierea de catre narator a !mpre0urarilor, prin care se fi1eaza CtimpulC,!ntr$o toamna aurie si CloculC, Cla Hanul AncuteiC, unde a auzit multe povesti. 'aratorul precizeaza ca !ntâmplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut C!ntr$o !ndepartata vreme,demultC, !ntr$un trecut neprecizat, !nceputul fiind de basm, pe când oamenii au vazut Cun balaurnegru !n nouriC si niste pasari mari, venite Cdin ostroavele de la marginea lumiiC, care vesteaurazboi si belsug la vita de vie. Atâta vin se facuse !n ara$de$<os, ca nu mai aveau oamenii Cundesa puie mustulC si$au pornit s$aduca vin spre munte, Cs$atuncea a fost la hanul Ancutei vremea petrecerilor 9a povestilorC. 'aratorul remarca, de asemenea, faptul ca Ancuta cea tânara este Ctot

ca ma$sa de sprâncenata si de vicleana 9...D, rumena la obra0i, cu catrinta$n brâu si cu mânicilesuflecate !mpartea vin si mâncari, râsete si vorbe buneC.

 'aratorul poposise la hanul Ancutei, care Cnu era han,$ era cetateC, cu ziduri groase, unde veneausa se adaposteasca pes noapte oameni, vite si carute, !n drumul lor catre ori dinsp -oman.

Al doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului (onit %l povesteste !n Ctimpul prezentC o!ntâmplare din trecut, tot aici la hanul Ancutei, la care el participase !n mod direct pe când eratânar. 'aratorul !i face un portret fizic sugestiv pentru firea apriga a comisului/ Cun om !nalt,carunt, cu fata uscata si adânc brazdataC si cu o mustata CtusinataC 9tunsa scurt $ n.n.D.

Mos +eonte, un alt oaspete al hanului, este uimit ca (onita comisul venise calare Cpe un calvrednic de mirare. %ra calul din poveste, !nainte de a mânca tipsia cu 0ar. 'umai pielea siciolanele 9...D cal roib, pintenog de trei picioareC. (nsa calul acesta demn de respect, pentru ca setrage Cdintr$o vita aleasaC.

Aceasta prima povestire a volumului este integrata !n cadrul descrierii precedente, de aceea esteo povestire !n rama, avand un alt narator si un subiect de sine statator. (storisirea ce urmeaza a firelatata are legatura cu iapa din care se tragea calul ce stârnise uimirea lui mos +eonte.(ntâmplarea se petrecuse pe vremea domnitorului Mihai 4oda Sturza si$l are ca protagonist

9persona0 principalD pe comisul (onita, care povesteste ca, atunci când era tânar si când hangitaera CAncuta cealalta, mama acesteiaC, poposise la han. "upa ce se odihnise, tocmai când era gatade plecare, comisul (onita !nchina oala cu vin si ureaza sanatate unui boier care tocmai se oprisela han si care !l !ntreaba de unde este si !ncotro se duce. (onita !i relateaza ca este razes din"raganesti, de lânga Suceava si are de gând sa mearga la voda, ca sa$i rezolve un necaz mostenitde generatii, !nca din timpul domniei lui 4oda #alimah. rocesul pe care$l avea de multi ani cuun Ccorb mare boierescC era pricinuit de faptul ca acest vra0mas lacom !i luase o bucata din

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 8/10

 pamântul mostenit din mosi$stramosi, iar acum mergea la 4oda sa$i faca dreptate, ducând cu eltoate documentele doveditoare. (ar daca nici 4oda nu$i va face dreptate, Catunci sa pofteascamaria sa sa$i pupe iapa nu departe de coadaI...C. Ancuta cea tânara s$a rusinat de vorbelecomisului si s$a prefacut ca se uita cu atentie !n lungul drumului, gestul ei fiind aidoma cu alceleilalte Ancute, de atunci, când el spusese aceste vorbe fara !ncon0ur. 6oierul care ascultase

 pricina a !nceput sa râda, apoi s$a suit !n drosca lui cu arcuri si a plecat !n treburile lui. A0uns la#urtea "omneasca, (onita constata ca boierul cu care vorbise la hanul Ancutei era !nsusi 4oda.Acesta cerceteaza actele comisului, !i face dreptate si$l !ntreaba ce s$ar fi !ntâmplat daca nu i$ar firezolvat necazul. Atunci, comisul (onita !i raspunde râzând/ C%u vorba nu mi$o iau !napoi. (apa$i peste drumIC.

"e aceea, sustine (onita acum, toti trebuie sa se uite Cca la un lucru rar la calul meu cel roib, pintenog de trei picioareC, pentru ca el se trage din iapa lui 4oda.erminând de spus !ntâmplarea,comisul (onita mai cere vin !n ulcele si se pregateste sa spuna o alta poveste, mai interesanta si

mai incitanta decât cea precedenta.

#omisul (onita $ caracterizarea persona0ului

#omisul (onita este persona0ul principal al acestei povestiri, C(apa lui 4odaC, dar este si persona0ul permanent al !ntregului volum CHanu$AncuteiC, fiind un argument pentruunitatea acestuia, deoarece el este prezent !n toate povestirile, !ndemnând oaspetii sa$siaminteasca !ntâmplari e1traordinare, petrecute cândva, demult pe aceste meleaguri. (n povestireaC(apa lui 4odaC el este persona0$narator, deoarece a participat direct la actiunea povestita.

ortretul fizic este conturat direct, !nca de la !nceputul povestirii, !nfatisarea lui sugerândasprimea firii si destinul zbuciumat ale persona0ului/ Com nalt, carunt, cu fata uscata si adânc brazdataC. (onita are o Cmustata tusinataC de care este foarte mândru.

ortretul moral reiese, !n special, din vasta sa e1perienta de viata, care$l facuse atoatestiutor sicare constituie, principalul imbold spre destainuire, având o adevarata pasiune pentru a spune si aasculta povesti nemaiauzite. Mândru si orgolios, comisul reactioneaza imediat atunci când esteironizat cu privire la calul sau Cpintenog de trei picioareC. "otat cu un farmec personal deosebit,el reuseste sa atraga atentia oaspetilor si sa fie ascultat cu atentie când !si deapana povestea. #atoti taranii sadovenieni, (onita este !nsetat de dreptate si de adevar, de aceea nu se da !n laturi sase lupte chiar cu un Ccorb mare boierescC $ Ceu sunt comisul (onita, razas de la "raganesti, s$amvenit la 4oda, !nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvorC. (nteligent si cura0os, dupa ceepuizase toate caile 0ustitiei, nu ezita sa apeleze, ca ultima solutie, la 0udecata lui voda. #instit sicorect, comisul adunase toate documentele doveditoare asupra pamântului mostenit Cde la parintele meuC, având !nradacinata !n constiinta datoria morala de a lasa Csi eu mostenire copiilor meiC. Meritele lui sunt cu atât mai valoroase, cu cât CpricinaC 0udecatii dainuia de mai multegeneratii, iar el, ambitios si demn, reuseste sa puna capat acestui conflict nedrept.

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 9/10

(ncrezator !n legile tarii si !n puterea dreptatii, el se emotioneaza mai !ntâi când constata ca boierul cu care vorbise la hanul Ancutei era chiar Mihai 4oda Sturza, dar simtul umorului !l facesa depaseasca situatia si$i raspunde cu voiosie si cura0 când domnitorul !i aminteste promisiuneareferitoare la cal/ C"a, maria ta, raspund eu râzând, cum sa ramâieJ %u vorba nu mi$o iau !napoi.(apa$i peste drumIC.

#elelalte persona0e $ Mos +eonte, 4oda, Ancuta $ au rolul de a !ntregi atmosfera fabuloasa avremurilor de demult ilustrate de Sadoveanu, mai ales prin eroii care !ntruchipeaza tipul taranuluimoldovean cu cele mai alese virtuti morale, !ntre care se !nscriu dorinta de dreptate si adevar,demnitatea, cura0ul, cinstea si vite0ia si, !n special, placerea de a asculta si a spune povestinemaiauzite. "e aceea persona0ele si povestirile lui Sadoveanu !mbraca aura legendei.

+imba0ul artistic

 'aratiunea la persoana ( este principala modalitate epica de relatare a faptelor si !ntâmplarilor,iar povestitorul este participant direct la actiune .

Arta de povestitor a lui Mihail Sadoveanu consta !n !mbinarea epicului cu liricul, a povestirii cugeniul sau poetic. Asa cum afirma 3eorge #alinescu, Sadoveanu a creat o limba limpede,armonioasa si pura, !n care se !mpleteste graiul popular al taranilor cu fraza vechilor cronici, olimba capabila sa redea poezia sentimentelor omenesti, frumusetile tainice ale naturii, pastrândfarmecul atmosferei acelor vremuri vechi.

Arhaismele si regionalismele sunt folosite cu naturalete de catre persona0ele povestirilor pentru a

contura atmosfera vremurilor de demult si a ilustra dulcele grai românesc/ CchimirC, Cvra0masC,CodinioaraC, CrazasC, CdroscaC, CgrumazC. "e remarcat !n mod deosebit este oralitatea stilului,data de cuvinte si e1presii populare specifice limbii vorbite/ Cmi$a navalit sângele !n ochiC, Csagasesec eu milaC, Cam bagat de seamaC. #omparatia $ C!nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apade izvorC este asemanatoare unui proverb popular. Sadoveanu ramâne fidel declaratiei sale dindiscursul rostit la Academie, aceea ca Ctaranul român a fost principalul meu erouC.

)igurile de stil apar cu moderatie, dând astfel stilului sobrietate. Metafora lipseste aproape de tot,iar epitetele au rol caracterizator, particularizând trasaturi ale persona0elor. Astfel, despremustatile comisului (onita, Sadoveanu spune ca sunt CtusinateC, epitet care revine de câteva ori pentru a reliefa preocuparea persona0ului pentru aceasta podoaba de care este foarte mândru.

"e remarcat !n mod deosebit !n volumul CHanu$AncuteiC este muzicalitatea frazelor, prin careSadoveanu creeaza trairi tulburatoare !n sufletele persona0elor. C%roii nu povestesc spre a$siusura sufletul, ori spre a reda viata/ ci pentru a se sustrage vietii si mortiiC 9'icolae Manolescu $C(maginarul sadovenianCD.

7/21/2019 Hanu Ancutei

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-56e871e6e861c 10/10