nou aleas a FCER
Cosau PAG. 6
HANUCA la Bucureti
PAG. 22-23
PUBLICAIE A FEDERAIEI COMUNITILOR EVREIETI DIN ROMÂNIA
ANUL LXIV = NR. 576-577 (1376-1377) = 1 – 31 IANUARIE 2021 = 17 TEVET – 18 VAT 5781 = 24 PAGINI – 3 LEI
Hag Tu bivat Sameah!
Se împlinesc 80 de ani de la Po- gromul de la Bucureti i masacrul de la Jilava, în care au fost ucii peste 120 de evrei din Bucureti de ctre Micarea legionar. Mor- mintele victimelor se gsesc în Ci- mitirele Giurgiu lui i Filantropia din Bucureti, acolo unde sunt organi- zate regulat ceremonii comemorati- ve de ctre Federaia Comunitilor Evreieti din România. Memoria tra- gediei a fost meninut vie chiar i în perioada comunist, când intere- sele ideologice ale regimului totalitar considerau subiectul marginal. În memoria victimelor au fost ridicate mai multe monumente, dintre care cel mai impuntor se gsete în cur- tea Templului Coral, unde se afl i sediul FCER.
Cele opt decenii scurse nu au însemnat neaprat acumulare de cunoatere. Matatias Carp a publi- cat volumul 1 din Cartea neagr, despre Pogromul de la Bucureti, în 1946, i de atunci nu a fost publicat o carte mai bun pe aceast tem. Documentele relevante pentru re- constituirea temei au fost ferecate în arhive pân în 1989 i înc o vreme dup. Studierea lor era rezervat Securitii i câtorva istorici angajai ai Institutului de Studii Istorice i So- cial-Politice, care au scris despre rebeliune i pogrom puin, sub con- trolul cenzurii i respectând câteva jaloane ideologice care deformeaz grav adevrul. Bunoar, lucrrile Garda de Fier – Organizaie terorist
de tip fascist, semnat de Mihai Ftu i Ion Splelu, publicat în 1971, i Regimul politic din România în pe- rioada septembrie 1940 – ianua rie 1941, de Auric Simion, 1976, abia amintesc de violenele împotriva evreilor i trateaz antisemitismul ca o „diversiune”, ca un „paravan al reacionarismului”, nu ca un element consubstanial ideologiei legionare, cum era de fapt.
Anul 1989 nu a adus imediat deschiderea arhivelor. Spre exem- plu, dosarul anchetei i al proceselor principalilor responsabili pentru re- beliunea legionar i crimele comise atunci, o surs esenial compus din 76 de volume, a fost declasifi- cat de Serviciul Român de Informaii abia în 2002, când a intrat în Arhiva Consiliului Naional pentru Studie- rea Arhivelor Securitii. Alte dosare privind crimele din ianuarie 1941 au fost declasificate i mai târziu.
În vremea lui Ion Antonescu, peste 3.000 de persoane au fost condamnate pentru participarea la rebeliune, iar peste 300, pentru participarea, în timpul rebeliunii, la agresiuni împotriva evreilor (con- form unei analize cantitative fcute de Marius Cazan). În perioada co- munist, muli au fost condamnai din nou. Pe numele tuturor acestora au rmas în arhive dosare penale, dosare de penitenciar, dosare de urmrire informativ i, în cazul ce- lor care au fost recrutai de Securi- tate, dosare de informatori. Vorbim
de zeci i zeci de mii de pagini de documente, care nu au fost cerce- tate de nimeni extensiv, înc. Se adaug dosarele instituiilor care au acionat în timpul rebeliunii, aflate la Arhivele Naionale ale României, i cele ale unitilor militare trimise de Antonescu s reprime Micarea legionar, aflate la Arhivele Militare de la Piteti.
Rebeliune i Pogrom Pe scurt, problemele de cunoa-
tere legate de rebeliune i pogrom au inut de cenzur i ideologizare, înainte de 1989, iar dup, de acce- sul dificil la arhive i volumul imens, descurajant de informaii din arhive. Se adaug chestiuni mai subtile, le- gate de modelul narativ i concepte.
În istoriografie, cele dou serii de evenimente care s-au produs în acelai timp, în intervalul 21-24 ianua rie 1941 – rebeliunea i pogro- mul – sunt tratate, de cele mai multe ori, separat, dei pot fi înelese doar împreun. Desprirea dintre cele dou naraiuni a aprut înc din tim- pul lui Antonescu, în versiunea ofici- al privind rebeliunea din Pe margi- nea prpastiei, cartea în dou volu- me elaborat cu scop justificativ de specialiti din Secia a II-a a Marelui Stat Major i din Serviciul Special de Informaii. Pe marginea prpastiei
(Continuare în pag. 17) ADRIAN CIOFLÂNC
Pogromul legionar din ianuarie 1941,
comemorat la Bucureti
În urm cu 80 de ani, mai exact în zilele de 21-23 ianuarie 1941, la Bucureti au avut loc o serie de manifestri violente împotri- va evreilor. Des- pre Cartierul Evreiesc sub teroarea Pogro- mului legionar din ianuarie 1941, despre oamenii ucii i sinagogile incendiate i vandalizate în „Oraul mcelului”, cum i-a spus Brunea- Fox, au vorbit, în cadrul unei dez- bateri online, organizate de FCER, BBR, JCC i CEB, tot la Bucureti, pe 21 ianuarie 2021: Silviu Vexler, preedinte FCER, dr. Aurel Vai- ner, preedinte de onoare al FCER; Jose Iacobescu, preedintele Foru- mului BBR; dr. Anca Tudorancea, CSIER; Prof. dr. Vasile Morar, Uni- versitatea din Bucureti; Conf. dr. Felicia Waldman, Universitatea din Bucureti. Moderator: conf. dr. Feli- cia Waldman.
Vom reveni pe larg în numrul viitor.
80 de ani d e l a
m a s a c r u l a n t i s e m i t
din ianuarie 1941
Hanuca în Comuniti
Imagine din ianuarie 1941, pdurea Jilava
2 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie 2021
lunii ianuarie
Rspândirea extremismului este cea mai mare primejdie a zilelor noastre
Interviu cu SILVIU VEXLER, preedintele FCER – Evenimentul zilei în care vorbim (7 ianuarie) este invadarea ieri sear a Capitoliu-
lui de ctre sute de susintori violeni ai preedintelui în exerciiu, Donald Trump. Cum comentai aceast zi trist pentru democraia american?
– Cred c evenimentele de la Washington se înscriu în contextul unei probleme mai complexe i mult mai serioase. Este vorba despre extinderea la nivel mondial a extremei drepte i vedem i în România, pentru prima dat, c un partid de aceast orientare, respectiv AUR, care are în componena sa membri de cea mai dur extrem dreapta, reuete s intre în Parlament, cucerind în mod democratic voturile câtorva sute de mii de ceteni, reprezentând cam 9% din voturile valabil exprimate. E un moment extrem de periculos pentru întreaga societate când astfel de oameni capt acces la o platform naional oficial, unde s îi expun ideile, care deja au câtigat foarte muli adepi.
Atât în cadrul comunitii noastre, cât i în interveniile de la Parlament, am subliniat riscul ca, în absena unor msuri i a unor rspunsuri publice la astfel de situaii, s se ajung la probleme cum a fost i cea de ieri, de la Congresul american. Am tras acest semnal i în demersurile despre generalul Macici, i când a fost vandalizat cimitirul din Hui i în alte conjuncturi similare. În sine i luate individual, ele par s nu reprezinte o problem atât de mare, dar dac privim în ansamblu la societate i la modul în care aceasta reacioneaz, sau mai bine zis, nu reacioneaz la aceste fapte, ne dm seama cum stm.
Evident, tot acest context a fost acutizat pe plan internaional de efectele crizei pande- miei de coronavirus, extinse dincolo de sntate i în domeniul politic, economic i social i aprofundate de frica fireasc a omului confruntat cu un inamic invizibil i necunoscut. În acest context, am ajuns în România la intrarea în Parlament a unor fore extremis- te i, mult mai grav, în SUA la atacarea Congresului. Din pcate, cea mai important democraie la nivel mondial s-a confruntat, pe fondul tensiunilor provocate de pandemie i de propagarea unor teorii ale conspiraiei, cu fapte extrem de grave. Am toat apreci- erea pentru modul rapid în care problema a fost rezolvat. Am toat aprecierea pentru faptul c membrii Congresului s-au întors în aceeai zi la munc i au refuzat s cedeze în faa presiunii. Toat aprecierea pentru faptul c au finalizat procedurile constituionale democratice, dar este extrem de îngrijortor c aa ceva s-a putut întâmpla, c toate acestea au avut loc într-o ar ca America, în Congresul SUA. Este oribil i regret c au murit oameni, Dumnezeu s îi odihneasc, c s-au produs vandalizri. Dar vreau s sub- liniez c este înfiortor c aa ceva s-a putut produce! Nu mi-a fi putut imagina c voi vedea astfel de scene la Washington! i acolo, în mai mare msur decât la noi, e nevoie de msuri care s stopeze teoriile conspiraiei, de a se proteja societatea împotriva unor aciuni extremiste, care sunt întotdeauna periculoase, indiferent dac sunt de dreapta sau de stânga, mai ales în aceast perioad când acioneaz i frica instinctiv a oamenilor în faa unui pericol nevzut. Confruntat cu atacul unui urs, de exemplu, tii de unde vine ameninarea, dar în faa unui virus, imposibilitatea de a vedea primejdia exacerbeaz frica instinctiv. De aceea spun c pe plan internaional i naional e nevoie de msuri de protejare a societii democratice, a vieii normale a cetenilor. i la noi, i la Washington, asear, au aprut i organizaiile antisemite, iar printre protestatarii de la Capitoliu au fost unii care au strigat sloganuri antisemite. i la noi au aprut negri ale Holocaustului i ale dramelor inimaginabile care s-au produs atunci, de aceea i FCER, i comunitile locale trebuie s aib o grij deosebit ca aceste manifestri s nu se transforme în unele de genul celor de la Washington, s nu apar o normalizare a unui discurs al urii.
În cele din urm, riscul apariiei unei formaiuni extremiste în Parlamentul României este ca subiectele pe care noi le consideram un tabu s devin un discurs acceptabil, ceea ce poate degenera în situaii mult mai grave.
– Un alt subiect fierbinte, i nu numai în România, este vaccinarea. Ce ne putei spune despre începutul campaniei de imunizare în cminele de vârstnici ale FCER din Bucureti i Arad?
– Personalul medical al Federaiei i, sperm, i cel care asigur îngrijirea la domiciliu, personalul de suport medical va fi vaccinat în perioada imediat urmtoare (n.red.- datei de azi, 7 ianuarie). Apoi, conform informaiilor publice, vor fi vaccinate persoanele care se afl în cminele de persoane vârstnice de la Bucureti i Arad.
Mai departe, pentru membrii comunitii vom respecta deciziile stabilite de Comitetul Naional de Coordonare a Campaniei pentru vaccinarea întregii populaii a rii. Urmrim atent problema i suntem în legtur cu toate autoritile sanitare relevante, pentru ca de îndat ce va fi posibil, s lum msurile cuvenite pentru a nu pierde timp i a-i putea proteja pe cei din cmine i pe toi ceilali. De altfel, de la începutul pandemiei, am adop- tat deciziile necesare la DASM pentru a proteja persoanele care au legtur cu membrii vârstnici ai comunitii i astfel s prevenim apariia unor focare de infecie.
– Ne apropiem atât de ziua în care vom comemora victimele Pogromului de la Bucureti (21 ianuarie 1941), cât i pe cele amintite anual de Ziua Internaional a Holocaustului (27 ianuarie). Ce ne putei spune despre acest subiect?
– Poate c lucrul cel mai trist atunci când vorbim despre Pogromul legionar din ianua- rie 1941 de la Bucureti, este c dup 80 de ani vd tot mai multe tentative de a rescrie istoria, mai ales în ceea ce privete micarea legionar i pe Ion Antonescu. Se încearc consecvent acreditarea ideii c aceasta nu a fost o organizaie criminal, c nu a comis ceea ce istoria atest c s-a întâmplat.
Gândindu-m la Pogromul legionar, sunt ocat i întristat c, mai ales pe Internet, exist o tentativ de reabilitare a imaginii micrii legionare, dei faptele acesteia i ale conducerii sale sunt bine cunoscute. Cred c acum este un moment foarte bun pentru ca societatea româneasc nu numai s-i aminteasc, dar chiar s afle ceea ce s-a întâm- plat atunci. De multe ori, oamenii, în special tinerii, efectiv nu tiu ce s-a petrecut în acea vreme, unii nu tiu nici mcar c a existat Holocaust pe teritoriul României.
Aadar, ambele zile sunt ocazii foarte bune s ne asigurm c puinii supravieuitori ai Holocaustului care mai sunt printre noi duc o via demn i c povestea lor nu este pierdut, dar i s promovm o serie de msuri educative privind studierea istoriei
INTERVIUl Din nou alegeri în Israel Pentru a patra oar în ultimii doi ani, israelienii sunt chemai la
urne, la 23 martie, pentru a alege un nou parlament. Decizia a fost luat dup ce Knessetul nu a votat proiectele de buget pe 2020 i 2021, necesare în primul rând pentru a suporta finanarea luptei îm- potriva pandemiei de coronavirus. Principala cauz a acestui eec a fost conflictul în cadrul Guvernului de coaliie dintre Likud, respec- tiv premierul Benjamin Netanyahu, i partenerii si, alb-albatrii lui Benny Ganz, ministrul Aprrii, care peste 11 luni urma s preia de la Netanyahu funcia de premier. Aceasta a fost înelegerea la care au ajuns cele dou formaiuni în vara lui 2020, dup trei runde elec- torale, pentru a o evita pe cea de-a patra. Dar, aa cum se vede, înelegerea nu a durat decât câteva luni. Un motiv de conflict a fost faptul c Ganz nu a fost de acord s-l înlocuiasc pe procurorul ge- neral al Israelului i s reduc prerogativele organelor judiciare. În condiiile în care premierul Netanyahu este implicat într-un proces de corupie, el ar fi avut nevoie de aceste schimbri.
Momentul pentru cea de a patra rund electoral este prost ales, inând cont de situaia economic i de cea din domeniul sa- nitar din Israel. Este adevrat c ara se situeaz pe primul loc în lume în campania de vaccinare anti-Covid, dar pandemia nu a încetat, sunt necesare msuri drastice care afecteaz economia, intensific omajul, iar în lipsa bugetelor, paralizeaz activitatea ministerelor. În plus, afirm economitii, din cauza pandemiei, ale- gerile vor costa mult mai mult, deoarece va fi nevoie de msuri speciale pentru protecia alegtorilor.
Exist o mare incertitudine în ceea ce privete rezultatul scru- tinului. Toate sondajele indic un viitor eec al formaiunii lui Ganz care, pentru a forma un guvern de uniune naional, a prsit coaliia de centru-stânga. Azi, sondajele crediteaz partidul lui Ganz cu doar cinci-ase locuri în viitorul Knesset, existând i pers- pectiva pesimist de a nu intra în parlament. În ceea ce-l privete pe Benny Ganz, cariera lui politic s-a sfârit, apreciaz analitii.
Dar nici Netanyahu nu st prea bine. O competiie serioas s-a lansat pe partea de centru-dreapta a eichierului politic prin forma- rea unui nou partid, „Noua Speran” (Tikva Hadaa), al fostului deputat Likud Gideon Sa’ar. Împreun cu formaiunea Yamina, a lui Naftali Bennet, noul partid se situeaz la dreapta dreptei, cu o poziie mult mai dur decât Likud în problema unor concesii fcute de Netanyahu cu privire la anexarea unor teritorii palestiniene din Cisiordania. Conform ultimelor sondaje, Likud ar fi creditat cu 25 de mandate, „Noua Speran” cu 22 i Yamina cu 15, iar partide- le religioase cu aproximativ 10. În plus, Bennet a declarat c va candida la funcia de premier. Paradoxal, nu este imposibil ca Ne- tanyahu s fie dat jos din funcie nu de opoziia de centru-stânga, ci de fotii lui aliai. Netanyahu pierde în plus i sprijinul aliatului su american Donald Trump, învins în alegerile prezideniale din noiembrie de anul trecut. Dar pân la alegerile din Israel mai sunt trei luni i pe scena politic israelian i internaional se mai pot întâmpla multe.
EVA GALAMBOS
Israelul îi normalizeaz relaiile cu Maroc i Bhutan
Printre ultimele iniiative ale lui Donald Trump în calitate de preedinte al SUA a fost facilitarea relurii relaiilor diplomatice dintre Maroc i Israel. Astfel, Marocul devine cel de-al patrulea stat arab care în ultimele patru luni îi normalizeaz relaiile cu statul evreu. „Este un pas istoric”, a scris pe Twitter fostul preedinte american.
Israelul i Marocul îi vor redeschide oficiile de relaii econo- mice, închise în 2002, vor stabili linii aeriene directe i vor numi ambasadori. Jared Kushner, fost emisar în Orientul Mijlociu, a de- clarat c reluarea relaiilor diplomatice a fost rezultatul unor demer- suri care au durat patru ani. Marocul este ara în care a existat o numeroas comunitate evreiasc înfloritoare care, dup declara- rea Statului Israel, a fost supus unor msuri de discriminare. Din aceast cauz, o mare parte din comunitate a emigrat în Israel, dar se pstreaz o strâns legtur între imigrani i familiile rmase în Maroc.
În acelai timp cu declaraia de restabilire a relaiilor diploma- tice, Statele Unite au recunoscut suveranitatea Marocului asupra disputatei regiuni Sahara occidental. Pân acum nici un alt stat nu a fcut acest pas.
Ultimul demers din anul 2020 în cadrul recunoaterii Israelu- lui este cel al stabilirii de relaii diplomatice cu regatul Bhutan, din Munii Himalaya. „Este o nou etap de aprofundare a relaiilor Israelului cu state din Asia”, a declarat Gabi Ashkenazi, ministrul israelian de Externe. Anunul a avut loc dup ce Marocul i Israelul au convenit s-i reia relaiile diplomatice, a subliniat „The Jerusa- lem Post”.
Ron Malka, ambasadorul Israelului în India, a declarat c a semnat acordul cu omologul su din Bhutan, general-maior Vetsop Namgyel, document care prevede stabilirea de relaii diplomatice oficiale. „Acest acord va crea posibilitatea a numeroase colaborri în beneficiul ambelor popoare”, a declarat Malka. Este vorba de cooperare în domeniile economic, tehnologic i agricultur. Israelul a sprijinit înc din 1982 dezvoltarea resurselor umane ale regatului, mai ales în agricultur, dezvoltare de care au profitat sute de tineri din Bhutan, se arat în Declaraia comun, aceasta deoarece exis- tau relaii bilaterale cordiale, dei nu existau relaii oficiale. (E.G.)
(Continuare în pag. 21)
A consemnat ALX. MARINESCU
REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie 2021 3
Silviu Vexler: Grija pentru membrii Federaiei i combaterea antisemitismului,
pilonii principali ai activitii în anul 2021 De la bun înce-
put, noul preedinte al FCER s-a ar- tat contient de obligaiile poziiei sale i de cele atra- se de însei cuvin- tele de apreciere
adresate lui dup alegeri i în timpul acestora. „Când cineva spune cuvinte frumoase despre tine, iniial te simi foarte bine. Ulterior îi dai seama c este i o obligaie de a merita acele cuvinte în continuare”. Ca atare, Sil- viu Vexler a declarat c se bizuie „pe toi membrii Consiliului de Conduce- re i pe sfaturile fiecrui membru al comunitii evreieti”, întrucât „nimeni nu are adevrul absolut i nimeni nu poate rezolva totul de unul singur. Îm- preun avem o ans”.
Preedintele FCER aaz la teme- lia preocuprilor sale pentru 2021 „pro- blema finanrii, atragerea de fonduri externe. Pe termen lung – a declarat el – aceasta va fi o problem care va cântri mult în activitatea Federaiei i a comunitilor. Avem în prezent un birou de finanri, pe care cred c ar trebui s-l completm cu specialiti în fonduri europene. Specialiti cu acte în regul, care s poat, alturi de comunitile evreieti, s gseas- c soluii pentru accesarea de fonduri europene i pentru elaborarea acestor proiecte. În plus, mai sunt disponibi- le granturile norvegiene i fondurile disponibilizate de asociaiile evreieti internaionale, precum i alte tipuri de finanri de la Uniunea European. Nu vreau s par prea materialist, dar partea financiar st la baza fiecrei crmizi, în orice proiect pe care am vrea s-l dezvoltm”.
Un alt aspect care se cere rezolvat este cel al sacrificrii animalelor con- form legii mozaice. „De mult timp, noi invitm hahami din afara rii, dar ar fi bine s identificm mcar o persoa- n în ar care s fac acest lucru”, a evideniat Silviu Vexler, care a mai spus c el crede „cu trie în progra- mul naional de restaurare a sinago- gilor din ar, care sunt o emblem a prezenei evreieti din România. Îmi doresc ca, într-o zi, toate cele 85 de sinagogi s fie restaurate. Poate chiar, acolo unde este nevoie, s mai apar o sinagog nou”.
Un alt punct nevralgic în viaa comunitilor evreieti din România i inclus de interlocutorul nostru în- tre prioritile anului 2021 este cel al sediilor comunitilor evreieti. „Sunt comuniti în care sediile sunt într-o stare foarte proast sau chiar nu exist deloc. De asemenea, sediul Federaiei va trebui restaurat”, a spus Silviu Vexler.
Lsat la urm, tocmai pentru a-i sublinia importana, preedintele FCER a evideniat c „activitatea De- partamentului pentru Asisten Socia- l i Medical este fundamental. Lu- crurile pe care le-au fcut sunt demne de tot respectul, cu atât mai mult în aceast perioad de pandemie. Cred c este important s gsim resurse- le necesare ca serviciile pe care le ofer Departamentul s fie extinse. Sperana este ca într-un viitor mai apropiat sau mai îndeprtat, ceea ce noi numim acum policlinic s ajun- g chiar un mic spital pentru membrii comunitilor evreieti din România. E mult de munc, dar nu este o misiune imposibil”.
În ceea ce privete educaia, Silviu Vexler i-a exprimat sperana c va aprea „o nou grdini care s fie destinat membrilor comunitii”.
Dup realegerea sa pentru un nou mandat de deputat al minoritii evreieti din România, Silviu Vexler a fost reconfirmat de Parlamentul României în poziia de Înalt Repre- zentant pentru combaterea antise- mitismului, protejarea memoriei vic- timelor Holocaustului i dezvoltarea vieii evreieti. Ca atare, l-am întrebat ce prioriti are i în aceast direcie, atât ca deputat, cât i ca preedinte al FCER. Interlocutorul a rspuns c principalele direcii de activitate includ „oprirea tentativelor de reabilitare sau de idealizare a micrii legionare i a criminalilor de rzboi (din ce în ce mai prezente), promovarea educaiei despre Holocaust i a legislaiei pen- tru combaterea antisemitismului, dez- voltarea legislaiei privind comunitile evreieti din România, punerea în valoare a istoriei, culturii, tradiiilor evreieti i a contribuiei aduse de Comunitile Evreieti la dezvolta- rea României, susinerea Muzeului Naional de Istorie a Evreilor i al Holo caustului din România.
De asemenea, „sprijinul acordat supravieuitorilor Holocaustului i dezvoltarea vieii evreieti din Româ- nia au fost i rmân atât obiectivele morale, cât i elementul central al mandatului meu”, a adugat Silviu Vexler, care a inut s aprecieze ca pe un semn bun sprijinul politic larg de care s-a bucurat votul pentru nomina- lizarea sa.
Cu sperana c efectele pandemi- ei i ale crizei economice generate de aceasta nu vor împiedica realizarea prioritilor sus-amintite, promitem s revenim la începutul lui 2022 pentru a face bilanul realizrilor i al noilor proiecte.
Ovidiu Bnescu: provocrile anului 2021
Reales ca vice pre edinte al FCER dup un an 2020 în care l-am auzit de multe ori spunând c pe el nu îl intereseaz voturile, ci meninerea la suprafa a corabiei FCER pe o mare furtunoas, care a fcut s naufragie- ze vasele multor comuniti evreieti
din state mai dezvol- tate i mai prospe- re, Ovidiu Bnescu este chemat din nou s aib grij de finanele Federaiei, într-un an care nu se anun a fi uor i nici favorabil din punctul de vedere al fondurilor necesare supravieuirii FCER.
„Un prim obiectiv esenial este coordonarea întocmirii proiectului de buget de venituri i cheltuieli al FCER-CM pentru acest an, luând în considerare c pandemia continu i sursele de finanare sunt afectate în mare msur”, a subliniat Ovidiu B- nescu. A aduga, rememorând ceea ce s-a spus la precedentele Adunri Generale i Consilii de Conducere, c aceste surse de finanare sunt cu atât mai afectate cu cât sub o cincime din venituri provin din surse proprii, restul fiind fonduri atrase de la entiti inter- ne i externe, puternic lovite i ele de efectele economice ale pandemiei.
Interlocutorul nostru a adugat c un alt obiectiv de mare importan este „întocmirea i semnarea noului Memorandum de înelegere privind alocrile de fonduri de la Fundaia Ca- ritatea pe urmtorii trei ani, respectiv 2021-2023”.
Dup cum a menionat i Sil- viu Vexler în declaraia sa, i pentru vicepreedintele FCER o prioritate rmâne „îmbunirea activitii Depar- tamentului de Asisten Social i Me- dical, cu atenie prioritar acordat finalizrii, modernizrii totale a Cen- trului Rezidenial Amalia i ef-Rabin Dr. Moses Rosen din Bucureti, de care beneficiaz în cea mai mare m- sur supravieuitorii Holocaustului”.
Ovidiu Bnescu a subliniat c preocuprile pentru întocmirea unui buget echilibrat nu trebuie vzute ca un scop în sine, nu trebuie scoa- se din context, pentru c preve- derile Bugetului pe 2021 sunt cele pe care se întemeiaz activiti de mare importan pentru FCER, pen- tru comunitile din toat ara, pen- tru membrii comunitii evreieti. Un exemplu concludent sunt conti- nuarea i dezvoltarea programelor desfurate prin Centrul Comunitar Evreiesc (JCC Bucureti), precum i a programelor la nivel naional (de exemplu, Ibaneh i Bereshit). Tot pe alocrile din bugetul FCER se bazea- z i meninerea într-o stare bun de conservare pe durata pandemiei a Centrelor de Instruire i Recreere (Cristian, Borsec i Eforie Nord), cu sperana c, de îndat ce condiiile o vor permite, acestea vor fi redes- chise pentru a-i primi i gzdui pe participanii la programele devenite tradiionale.
Pentru îndeplinirea acestor inte, care nu sunt doar ale FCER, ci i ale tuturor comunitilor evreieti din ar, Ovidiu Bnescu a scos în eviden faptul c trebuie acordat o atenie deosebit bunei colaborri cu Comu- nitile evreieti membre ale FCER- CM i susinerea activitilor acestora, în limitele prevzute de Buget.
Un rol important în acest sens re- vine unei activiti judicioase de îndru- mare din partea Oficiului de Îndruma- re i Control al Federaiei.
În acest fel, cu consecven i pon- derare, la finele lui 2021 sperm c vom înregistra rezultatele necesare pentru a constata împreun c activi- tatea FCER a reuit s dezvolte i s consolideze viaa minoritii evreieti din România.
Eduard Kupferberg: Comunitatea evreiasc - adaptare,
dar nu asimilare De peste dou mii de ani de când
triete în diaspora, comunitatea evre iasc din ori- ce ar, de pe orice con ti nent i din ori- ce secol a trebuit s dea dovad de îne lepciune i fle- xibilitate pentru a se putea adapta la schimbrile interve- nite în societatea în mijlocul creia a ales s triasc, fr ca adaptarea i integrarea s mearg pân la asimi- lare i pierderea identitii iudaice. O soluie inteligent i corect la aceas- t problem a echivalat, dintotdeau- na, cu supravieuirea comunitii re- spective. În fond, Hanuca, srbtoare care s-a încheiat recent, zugrvete tocmai rezistena evreilor, cu ajutorul divin, împotriva asimilrii lor religioa- se i culturale de ctre cuceritorii se- leucizi, adepi ai elenismului. În zilele noastre, opiunea a devenit i mai di- ficil, deoarece comunitatea evreilor din România este încercat nu numai de scderea numrului de membri i creterea vârstei acestora, ci i de pandemia care face tot mai dificil atât practicarea ritualurilor de cult (o problem cu care se confrunt i ce- lelalte culte), dar i ajutorarea mem- brilor vârstnici i a supravieuitorilor Holocaustului, precum i întâlnirile tradiionale la evenimente. Într-un cuvânt, a devenit tot mai dificil ps- trarea vieii spirituale evreieti, aa cum eram obinuii pân anul trecut. Din fericire, cea mai mare parte a acestor evenimente au fost realizate online i s-au bucurat de succes, fiind întâmpinate cu bucurie de membrii comunitii noastre.
Din aceste motive, pentru FCER s-a pus i mai stringent (i se va pune i în urmtorii ani) problema dezvolt- rii i dinamizrii programului de instru- ire în practica religioas, atât pentru oficiani sau poteniali oficiani de cult, cât i pentru membrii comunitilor lor care doresc s se apropie mai mult de ritualul religios. Pentru a facilita aceast dolean, se va tipri Mahzo- rul pentru Ro Haana i Iom Kipur, volumul coninând transliterarea i traducerea textelor.
De asemenea, având în vedere faptul c iudaismul impune i un anu- mit specific alimentar, respectiv nor- mele de carut, sperm s reuim, cât mai curând, s înfiinm un mini- abator caer pentru tieri de psri i instruirea unui ohet pentru tieri de psri.
Desigur, pentru realizarea tuturor acestor obiective va fi de mare impor- tan i ajutor intensificarea colaborrii cu Conferina Rabinilor Europeni.
Tot în scopul evitrii asimilrii evre- ilor din România, dar fr a împiedi- ca integrarea lor în societatea româ- neasc, FCER are în vedere intensi- ficarea msurilor pentru dezvoltarea educaiei iudaice, inclusiv prin realiza- rea unui program naional de cursuri online bilunare, destinate adulilor i abordând domenii ca iudaism, tradiii i istoria evreilor.
Exist dou aspecte care condiio- neaz realizarea celor menionate mai sus. În primul rând, nimic nu se poate face fr a asigura fondurile necesare respectivului proiect. Ca atare, restructurarea i îmbuntirea patrimoniu- lui existent, (Continuare în pag. 21)
Anul 2021 vzut de conducerea nou aleas a FCER Aa cum am fcut de fiecare dat când au avut loc alegeri la vârful
Federaiei Comunitilor Evreieti din România (FCER), i de aceast dat i-am rugat pe membrii conducerii (Silviu Vexler – preedinte, Ovidiu Bnescu – vicepreedinte i Eduard Kupferberg – secretar gene- ral) s ne spun care sunt prioritile în funcie de care consider acum, înainte de reluarea activitii, c îi vor structura activitatea în viitor.
Amintim c în cea de-a doua zi a Congresului al IV-lea al FCER, preedintele de onoare al Federaiei, dr. Aurel Vainer, a subliniat c „democraia, con- tinuitatea i solidaritatea” rmân valori eseniale, alturi de performan. „Sunt probleme de rezolvat, pe care sunt convins c o s le rezolvai, i v asigur de tot sprijinul meu, complet dezinteresat i marcat de principiul ne- amestecului”, a mai spus dr. Aurel Vainer, care a amintit „c trebuie s nu dispar din România viaa comunitar evreiasc. Asta înseamn c trebuie s ne adunm i s ne comportm ca nite frai adevrai”.
Pagin realizat de ALX. MARINESCU
4 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie 2021
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat, pe 2 decembrie 2020, o declaraie vizând intensificarea combaterii antisemitis- mului i protejarea evreilor europeni. Se prevede stabilirea unei abor- dri uniforme în cadrul comunitii internaionale de combatere a tutu- ror formelor de ostilitate împotriva evreilor. „Antisemitismul, indiferent de formele pe care le îmbrac, este i trebuie s fie inacceptabil i trebu-
ie luate msuri pentru a-l contracara, acolo unde este necesar, chiar prin msuri legislative la nivel european. Statele membre ale Uniunii Europene sprijin iniiative politice la nivel euro- pean urmrind combaterea incitrilor la ur antisemit i la acte de violen, precum i rspândirea miturilor de conspiraie antisemit online”, se ara- t în document.
Declaraia subliniaz c „pande- mia de coronavirus a stimulat teorii
conspiraioniste antisemite pericu- loase, mai ales pe canalele de social media. Creterea ameninrilor fa de evrei în Europa, inclusiv reapariia miturilor conspiraioniste, exprimrile publice de antisemitism, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19 i o cretere a incidentelor antisemite i a crimelor provocate de ur reprezint o mare îngrijorare”.
Declaraia pune accent pe pro- tejarea comunitilor evreieti euro- pene. „Trebuie acordat prioritate în toate statele membre garantrii securitii comunitilor i instituiilor evreieti. Aceasta înseamn dialog permanent cu comunitatea evreias- c, concret prin contientizarea m s u r i l o r
Ziua Internaional de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Cele mai grave 10 incidente antisemite din lume în 2020
Vandalizarea Memorialului Annei Frank din Idaho
Rezistena evreiasc în timpul
Holocaustului Decenii de-a rândul exista preju-
decata c evreii au fost ucii de naziti fr a opune nici o rezisten i c, aa cum susineau unii, s-ar fi „lsat mânai la moarte ca vitele la abator”. Acest mod de gândire era atât de rs- pândit, inclusiv în Israel, încât, pân la procesul Eichmann, supravieuitorii lagrelor de exterminare care au ajuns acolo au vorbit foarte puin des- pre experienele dureroase prin care au trecut. Ca form de rezisten, se cunotea numai revolta ghetoului de la Varovia.
În ultimii ani, aceast situaie a în- ceput s se schimbe, au aprut i apar din ce în ce mai multe documente des- pre formele de rezisten ale evreilor, despre aciunile de salvare înfptuite de filiere evreieti de rezisten care, pân de curând, cum a fost cazul în Frana, erau atribuite Rezistenei franceze. Mai mult, marcarea anul trecut a Zilei Holocaustului în Israel s-a desfurat sub mottoul
27 ianuarie – Ziua Internaional de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Msuri coordonate de combatere a antisemitismului decise de statele membre ale UE
La sfâritul lunii decembrie, Centrul Simon Wiesenthal a publicat lista celor 10 cele mai grave incidente antisemite din lume în 2020. Lista a aprut în sp- tmânalul american „Jewish Journal”.
Pe primul loc, a explicat rabinul Abraham Cooper, directorul Agendei Aciunii Sociale Globale de la Centrul Wiesenthal, sunt acuzaiile conform crora evreii ar fi provocat pandemia de coronavirus. El a artat c, din cauza politizrii pandemiei de covid, au aprut o serie de teorii conspiraioniste cu caracter an- tisemit. Elemente antisemite s-au manifestat i în cadrul protestelor antivaccin, ca de pild în Germania, înc înaintea apariiei vaccinului.
Pe locul al doilea se situeaz aplicaia criptat „Telegram”, folosit de gru- pri extremiste i neonaziste. Rick Eaton, director de cercetri la Centrul Wie- senthal, a enumerat mai multe grupuri neonaziste, cum este de pild Divizia Arme Atomice, având legtur cu cinci asasinate în Statele Unite, micarea antiguvernamental Boogaloo i Micarea de Rezisten Nordic, un grup care a atacat de Iom Kipur o sinagog i alte instituii evreieti.
Locul al treilea este ocupat de discursul din 4 iulie al lui Louis Farrakhan, liderul organizaiei Naiunea Islamului, cu numeroase atacuri antisemite. Ur- meaz atacurile împotriva lcaurilor de cult evreieti în cadrul demonstraiilor „Black Lives Matter”.
Locul al cincilea este ocupat de un mesaj pe Twitter din luna mai al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, pentru marcarea Zilei Ierusalimului, în care invoc „soluia final” nazist.
Pe locul al aselea figureaz decizia Curii Europene de Justiie din 17 de- cembrie 2020 de susinere a unei reglementri belgiene care interzice tierile caer. „Tierile caer i halal reprezint valori eseniale cu o tradiie de mii de ani”, a declarat Abraham Cooper.
Locul al aptelea se refer la încercrile fcute în Germania de a anula o rezoluie a Bundestagului care denun drept antisemit micarea BDS. Cooper a subliniat c este adevrat c majoritatea germanilor înelege c zvastica i sprijinirea Hezbollah sunt antisemite, dar nu înelege c antisemitismul de stânga înseamn „o încercare de delegitimare a însei noiunii de naiune evreiasc.”
La numrul opt regsim antisemitismul din campusurile americane, cu afirmaii de felul „evreii au ptruns în toate componentele sistemului american”.
Un capitol din chestionarul redactat de Socialitii Democrai din Ameri- ca ai oraului New York se situeaz pe locul nou. În acest capitol li se cere candidailor pentru consiliile oreneti s se angajeze s nu cltoreasc în Israel dac vor fi alei, în semn de solidaritate „cu palestinienii care triesc sub ocupaie”.
Ultimul incident de pe list este ascensiunea omului politic chilian Oscar Daniel Jadue, actualul primar al oraului Recoleta i membru al partidului co- munist. El este un susintor asiduu al micrii BDS. Menionat ca posibil viitor preedinte, Jadue i-a calificat pe evrei drept „o for subversiv care va înjun- ghia ara din spate”.
EVA GALAMBOS
În octombrie 2005, Rezoluia 60/7 a Adunrii Generale a ONU a decis ca 27 ianuarie, ziua în care în 1945 Armata Roie a eliberat lagrul de ex- terminare de la Auschwitz, s devin Ziua Internaional de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Când militarii sovietici au ajuns la Auschwitz, nu au mai întâmpinat nici un fel de rezisten, paznicii naziti fugind din calea inami- cului. Au gsit îns grmezi de mori i câteva mii de muribunzi, lsai în urm, dup ce deinuii considerai cât de cât valizi au fost dui pe jos, într-un mar al morii spre Germania, în sperana cinic a nazitilor c majo- ritatea va muri pe drum.
Rezoluia ONU subliniaz c „Holo-
caustul, care a dus la uciderea unei treimi din populaia evreiasc a lumii, alturi de nenumrai membri ai altor minoriti, trebuie s devin un aver- tisment dat tuturor în faa urii, bigo- tismului, rasismului i prejudecilor”. Se cere statelor membre s dezvolte programe educaionale „care s trans- mit generaiilor viitoare lecii despre Holocaust pentru a împiedica viitoare acte de genocid”. Rezoluia condam- n „fr rezerve, orice manifestare de intoleran religioas, incitare la ur, hruire sau violen împotriva per- soanelor sau comunitilor, bazate pe origine etnic sau credin religioas”.
La dou decenii dup adoptarea Rezoluiei, cerinele cuprinse în do-
cument sunt mai actuale ca oricând. Cu toate c în numeroase ri exist programe educative legate de Holo- caust, iar IHRA, a crei creare a fost prevzut de Rezoluie, împreun cu numeroase alte organizaii naionale i internaionale, caut s intensifice combaterea urii, antisemitismul a c- ptat o nou dimensiune, ameninând spiritul democraiei, al egalitii. Ma- nifestrile de ur, de incitare împotri- va minoritilor, nu numai împotriva evreilor, s-au multiplicat, mai ales în actualele condiii ale pandemiei de coronavirus. Aceast situaie oblig statele semnatare ale Rezoluiei ONU s gseasc noi mijloace pentru a stvili astfel de manifestri. De ace-
Memorialul Annei Frank din Idaho, care reprezint o statuie în mrime natural a adolescentei, a fost aco- perit de însemne naziste. Este singu- rul memorial din SUA dedicat Annei Frank, victim a Holocaustului. Poliia a descoperit la începutul lunii decem- brie, la Boise, Idaho, c Memorialul Drepturilor Omului Anne Frank a fost vandalizat i etichetat cu nou auto- colante reprezentând zvastici i care includeau cuvintele „suntem peste tot”.
Autoritile consider c fapta a avut loc noaptea, suspecii rmânând deocamdat necunoscui. Centrul Wassmuth pentru Drepturile Omului a inaugurat acest memorial în anul 2002, ca un parc educaional în cen- trul oraului Boise. Ansamblul prezin- t o statuie de bronz a Annei Frank, în mrime natural, inând jurnalul ei i uitându-se în anexa secret în care ea i familia ei au petrecut 761 de zile ascunzându-se de prigoana trupelor naziste.
Memorialul este unicul din SUA dedicat memoriei Annei Frank, au de- clarat reprezentani ai Centrului. De asemenea, ei au artat c unele au- tocolante au fost gsite lipite pe Jur- nalul Annei Frank, în timp ce altele au fost lsate în tot parcul. Autocolantele au fost îndeprtate imediat, potrivit autoritilor, iar anchetatorii încearc s-i identifice pe vandalizatori cu aju-
torul imaginilor surprinse de camerele de supraveghere. „Ceea ce face acest eveniment atât de trist este modul fla- grant în care au fost plasate autoco- lantele, precum i mesajul extremist pe care îl promoveaz”, a declarat pentru Associated Press Dan Prin- zing, directorul executiv al Centrului Wassmuth pentru Drepturile Omului.
Anne Frank a fost cea de-a doua fiic a familiei Frank, originar din Frankfurt, care i-a gsit sfâritul în lagrul de exterminare de la Ber- gen-Belsen, în februarie 1945, la vâr- sta de doar 16 ani. Graie Jurnalului inut de-a lungul perioadei petrecute în lagr i publicat de tatl ei, care a supravieuit rzboiului, ea a devenit una dintre figurile-simbol ale Holo- caustului, scrierile sale devenind cu- noscute în întreaga lume.
DAN DRU
ea, dac în ali ani, 27 ianuarie evoca suferinele evreilor în perioada Holo- caustului, astzi aceasta trebuie s capete valene în plus care s atrag atenia oamenilor c obligaia fiecrui stat este ca împreun s ia msuri co- ordonate i decisive pentru ca ceea ce s-a întâmplat în urm cu peste 80 de ani s nu se mai repete. De aceea ex- presia „Never again” trebuie s fie pro- fund întiprit în memoria umanitii.
EVA GALAMBOS
EVA GALAMBOS EVA GALAMBOS
REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie 2021 5
La 8 decembrie 2020, în organiza- rea Biroului Guvernamental de Pres din Israel, a avut loc la Ierusalim cea de-a IV-a conferin internaional a presei evreieti, care, din cauza pan- demiei, s-a desfurat online. Au par- ticipat jurnaliti din peste 30 de ri. Cele trei teme dezbtute au fost: Înt- rirea legturilor Israelului cu Diaspora; Comunitile evreieti i pandemia de coronavirus; Mijloace de combatere a antisemitismului în social media.
În mesajul su, preedintele Reu- ven Rivlin a subliniat c dei corona- virusul a afectat puternic comunitile evreieti, împreun vom putea reface pierderile. Din pcate, pandemia a lo- vit i presa evreiasc, multe publicaii fiind obligate s se închid.
Omer Yankelevits, ministru pen- tru Problemele Diasporei, a subliniat c în condiiile pandemiei, evreii din lume trebuie s simt o responsabili- tate reciproc, pstrându-i în acelai timp identitatea. Ea a vorbit despre o serie de msuri luate de minister pen- tru sprijinirea evreilor din Diaspora. S-a cerut ca acetia s fie consultai când se iau decizii legate de proble- mele lor, pentru a evita astfel o rup- tur între evreii din Israel i cei din Diaspora.
Mai muli vorbitori au atras atenia asupra lipsei de comunicare între evreii
din Diaspora i Israel. Astfel, Shira Ru- derman, director executiv al Fundaiei Familiei Ruderman, a artat c „la ora actual, Israelul ascult opiniile evreilor americani numai când este vorba de donaii sau de a face lobby în favoarea Israelului la Washington. Evreii din Isra- el nu-i îneleg în suficient msur pe evreii americani. Dac Israelul dorete cu adevrat s funcioneze ca un stat naional al poporului evreu în ansam- blu, aceast abordare trebuie s se schimbe”. Vorbitorii au cerut un dialog real, cele dou pri s se asculte re- ciproc i s existe o responsabilitate re- ciproc. Adoptarea unei legi este o pro- blem dificil, deoarece este vorba de interaciunea dintre dou entiti diferite – Israelul este un stat, iar comunitile, organizaii cu o cu totul alt dinamic. Nu exist o singur comunitate, deci întrebarea care se pune este cu cine s se stea de vorb. În acest context, unul dintre vorbitori a propus drept par- tener de dialog Organizaia Mondial Sionist, care reprezint foarte multe comuniti din lume.
La cea de a doua tem – Comu- nitile evreieti i pandemia de coro- navirus – s-a scos în eviden faptul c, aa cum s-a întâmplat de multe ori de-a lungul istoriei, acuzaiile pen- tru apariia pandemiei s-au îndreptat împotriva evreilor, fiind reluate i ve-
chile teorii antisemite în acest dome- niu. Cum cele mai multe dintre aces- te teorii au aprut în social media, în cadrul celei de a treia tematici au fost enumerate posibilele msuri de com- batere a acestora, un rspuns mai amplu fiind dat de Yogev Karasenty, director pentru combaterea antisemi- tismului în cadrul Ministerului pentru Problemele Diasporei. El s-a referit la noile tehnici de descoperire rapid a atacurilor antisemite, de transmi- tere rapid a informaiilor despre ele la comunitile evreieti din rile de unde provin atacurile, de colaborarea cu alte guverne pentru ca acestea s elaboreze legislaii care s interzic prezena unor astfel de materiale în social media. El a subliniat i nece- sitatea de a organiza cursuri despre antisemitism pentru organismele care trebuie s aplice msuri împotriva ce- lor care rspândesc astfel de teorii. Foarte muli nu tiu ce este antise- mitismul, de aceea nu este suficient educaia despre Holocaust, a afirmat Karasenty.
În cadrul conferinei a fost pre- zentat i un film documentar despre comunitatea evreiasc din Emiratele Arabe Unite.
Concluziile acestei sesiuni au fost trase de Nitzan Chen, directorul Biro- ului Guvernamental de Pres, orga-
nizatorul evenimentului. „Conferina internaional a presei evreieti a de- venit o important platform în care liderii presei evreieti din Israel i din lume trateaz problemele eseniale ale Diasporei evreieti. Fr îndoia- l, aceast conferin, desfurat în condiiile pandemiei de coronavirus, întrete legturile dintre Statul Isra- el, guvernul su i liderii de opinie din zeci de comuniti evreieti din lume care doresc o legtur strâns cu decidenii din Israel”.
EVA GALAMBOS
La 3 decembrie 2020, la Biblioteca Britanic s-a des- chis o expoziie de excepie, cuprinzând o parte din imen- sa arhiv de manuscrise ebraice deinut de bibliotec. Expoziia, care se poate accesa i online, cuprinde apro- ximativ 40 dintre cele 3000 de manuscrise ebraice ale Bi- bliotecii, adunate timp de 250 de ani, recent digitalizate, i va fi deschis pân în aprilie 2021. Manuscrisele au carac- ter tiinific, religios, juridic, filozofic, de magie, alchimie i de Cabala i provin din cele mai diferite regiuni ale lumii: Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, India i China. Potrivit Ilanei Tsahan, curatorul expoziiei, printre exponate se afl manuscrise pân acum niciodat prezentate publi- cului.
Cel mai vechi document este o Biblie Ebraic din se- colul X, una dintre cele mai vechi Biblii ebraice care a supravieuit. Manuscrisul, provenit din Egipt, demonstrea- z influena artei islamice cu ilustraii de modele geometri- ce i florale. Alte manuscrise mai deosebite sunt o Biblie Catalan, probabil din secolul al XIV-lea, i un Sul de Tora care a aparinut comunitii evreieti din Kaifeng, China, datând aproximativ din secolul al XVII-lea.
Alte exponate fac referire la relaiile dintre comunitile evreieti din Diaspora i vecinii lor neevrei, uneori armo- nioase, dar adesea marcate de discriminri i persecuii.
Astfel, Biserica Catolic a distrus de-a lungul vre- mii multe scrieri ebraice pe care le considera nocive, iar o ediie din secolul al XVII-lea a Crii Epurrii din 1596, prezentat în expoziie, enumer în ordine alfabetic 450 de manuscrise ebraice pe care Biserica Catolic le consi- dera periculoase i jignitoare la adresa cretinismului. Dar persecuia evreilor nu se limita la cenzur, ci includea i
interogatorii i torturi ale Inchiziiei, aa cum a reieit din memoriile rabinului Ishmael Hanina, din Bologna.
Un exponat interesant este un contract de vânzare a unei case din secolul al XIII-lea, din Norwich, în care Mi- riam, soia rabinului Oshaya, renun la dreptul ei de pro- prietate înainte de vânzare. Aceasta demonstreaz c o evreic din Evul Mediu deinea proprieti i se implica în afaceri. Pân la expulzarea evreilor din Anglia în 1290, astfel de documente în ebraic erau acceptate, a artat curatorul expoziiei.
Câteva exponate ilustreaz con tribuia evreilor la rs- pândirea tiinei în regiunile în care triau. Astfel, sunt ex- puse manuscrise din domeniile medicinei i astronomiei, pe care oameni de tiin evrei le-au tradus din arab în ebraic i latin.
Manuscrisul considerat „perla” expoziiei este un exem- plar din 1389 al lucrrii lui Maimonide „Cluza rtciilor”. Manuscrisul a aparinut comunitii evreieti din Yemen i este scris în limba iudeo-arab.
EVA GALAMBOS
Expoziie de manuscrise ebraice
Mândri c suntem români
– minoritile salut România A devenit deja o tradiie ca în
preajma Zilei Naionale a României, la iniiativa Centrului Comunitar Evre- iesc din Bucureti, minoritile etnice s participe la un eveniment de ce- lebrare a tradiiilor care sunt parte integrant a istoriei i culturii din ara noastr.
În 2020 evenimentul s-a petrecut pentru prima dat în mediul online, iar între participani s-au numrat: Uniu- nea Armenilor din România – ansam- blul de dansuri tradiionale „Vartavar”, coregraf Bela Martikian; trupa de dansuri israeliene „Hora” a Centrului Comunitar Evreiesc din Bucureti; ansamblul de dansuri Haverim al Comunitii Evreilor din Bucureti, condus de Ioana Nstase Simion i coordonat de Silvian Horn; Asociaia Cultural Filo-Elen „Eleftheria” Br- ila – Ansamblul de dansuri greceti „Pandora”; trupa „Cabaret Royal” din Ploieti cu dansuri rome i ruseti; Forumul Democrat al Germanilor din Banat; Giuvlipen Theatre Company; Ansamblul „Delikanlilar” – Uniunea Democrat Turc din România; Iu- lia Moldovan (harp) – Comunitatea Evreilor Timioara.
Evenimentul a fost deschis cu un fragment din spectacolul ROMACEN – Vremea vrjitoarelor, realizat de Mi- haela Drgan.
Gazda a fost directorul JCC Bucureti, Adrian Gueron, care a mo- derat întâlnirea online fiind prezent în Templul Coral din Bucureti.
„La muli ani, România, de aici din inima Bucuretiului, de la Templul Co- ral. i pentru c suntem în comunita- tea evreiasc i ne aflm la sfâritul sptmânii, noi obinuim s marcm acest moment printr-o ceremonie de Havdala”, a spus în deschidere Adri- an Gueron i l-a invitat pe prim-rabi- nul FCER-CM Rafael Shaffer s ofici- eze ceremonia religioas.
S-au succedat apoi o serie de momente artistice prezentate de reprezentani ai minoritilor etnice care au luat parte la eveniment.
Ziua României a fost srbtori- t i din Israel, acolo unde locuiesc muli evrei originari din România. La invitaia JCC Bucureti, Dana Averea- nu i David Leventer au spus la muli ani României, în direct din Israel.
„Srbtorim aici cu buturi i mân- care româneasc, am adus în Israel o parte din România, pentru c ne simim pe de o parte israelieni i pe de alt parte români”, a spus Dana Avereanu.
În finalul evenimentului online, Iu- lia Moldovan a interpretat la harp, în direct din Viena, imnul naional al României, „Deteapt-te, române!”, i imnul Statului Israel, Hatikva.
GEORGE GÎLEA
La începutul lunii decembrie, ge- neralul Sir Nicholas Carter, eful de Stat Major al Armatei britanice, i ge- neral-locotenentul Aviv Kochavi, eful de Stat Major al Armatei israeliene, au convenit online i au semnat un acord vizând oficializarea i întrirea colaborrii în domeniul aprrii i susinerea parteneriatului dintre Isra- el i Marea Britanie, a informat site-ul JForum.
Acest site subliniaz c acordul a fost convenit în contextul în care, în ul- timul deceniu, cooperarea militar din- tre cele dou ri s-a dezvoltat, relaia fiind considerat benefic ambelor pri. Cele dou armate s-au angajat s îmbunteasc i s integreze capacitile lor în domeniile maritim, terestru, aerian, spaial, cibernetic i electromagnetic. Ele împrtesc, de
asemenea, interese similare în regiu- ne. În condiiile puternicei ameninri iraniene la adresa Israelului din cauza apropierii geografice, cele dou ri doresc s împiedice Iranul s realize- ze o capacitate nuclear, s limiteze programul su de rachete balistice avansate i s stopeze intervenia iranian, mai ales în Liban, Siria, Irak, Yemen i în Golful Persic.
Marea Britanie i Israelul au in- terese comune i în combaterea te- rorismului islamic radical, în sprijinul militar i financiar acordat de Marea Britanie Iordaniei, stabilitatea Rega- tului Haemit reprezentând o priori- tate strategic pentru Israel. Exist o cooperare rodnic între serviciile de informaii britanice i israeliene, Mos- sad contribuind la descoperirea unui complot al organizaiei Hezbollah,
care pregtea un atentat cu bombe în Marea Britanie. În 2019 Londra a clasificat Hezbollah drept organizaie terorist. Exist, de asemenea, o coo- perare bilateral semnificativ în sec- toarele cibersecuritii, în cel al dez- voltrii unor vehicule aeriene fr pilot în cadrul programului Watchkeeper, desfurat de britanici în Irak i Afga- nistan. Armata britanic are acces la o serie de sisteme bazate pe tehnolo- gie numeric avansat, aplicabil pe câmpurile de operaiuni dezvoltate de firma israelian Elbit.
inând cont de toate aceste premi- se, cele dou armate îi vor împrti în continuare expertizele i vor cuta s dezvolte platforme suplimentare de aprare comun.
MAGDALENA PORUMBARU
6 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie 2021
Repere de umanism în vremuri de ameninare antiumanist
Carol Iancu – „Nicolae Cajal i Alexandru afran”, revista Academica 2020 Evoluia lui Cosau Cum ar fi, cum este ca un critic literar român
s interpreteze opera unui autor evreu de limb român? Iat miza acestei rubrici, pentru care mulumesc revistei „Realitatea Evreiasc”, lui Alexandru Marinescu, redactorul ef, i întregii echipe redacionale.
Autorii evrei de limb român fac parte din chiar canonul literaturii române, astfel c a-i (re) citi, a scrie despre opera lor i a o interpreta nu sunt opiuni arbitrare ci, a spune, o obligaie profesional pentru un critic i un istoric literar.
Recenta intrare a lui Radu Cosau în rândul no- nagenarilor a fost acompa- niat, public, de numeroase articole omagiale, care tre- buie s-l fi îngrijorat într-o anumit msur pe scrii- torul srbtorit. Asta fiind- c autorul are experiena a ceea ce înseamn „succes”, „notorietate”, „recunoatere”, „celebrare”. Dup ce a scris în regim de entuziasm, la începuturile comunismu- lui românesc, articole i cri despre binefacerile construciei socialismului, scriitorul a luat distan fa de sine însui i, în general, fa de mani- festrile prea zgomotoase, ardente, credibile psi- hologic i moral la vârsta tinereii, devenind îns suspecte atunci când anii trec i experiena ia lo- cul naivitii.
Dac Panait Istrati s-a dus pân în Uniunea Sovietic pentru a vedea comunismul în fa i s-a întors de acolo edificat, înelegând c între convingerile lui de stânga i obiectul lor exist o fractur, la Radu Cosau procesul a avut loc în cursul propriei maturizri. Cosau avea 17 ani atunci când Regele Mihai era silit s abdice, 22 la moartea lui Stalin, 25 când a vorbit despre „ade- vrul integral” i a fost scos din redacia „Scînteii Tineretului”, 30 când publica un volum ca Energii, 38 când se schimba prin Maimuele personale i, în fine, 43 când îi începea ciclul de Supravieuiri.
Distanarea lui Cosau de comunismul româ- nesc i de propria lui contribuie în spiritul acestu- ia este deci autentic, fiindc s-a produs în timp. Evoluia lui Cosau e similar celei pe care au avut-o muli intelectuali de stânga din generaia lui; de la Ion D. Sîrbu, Paul Georgescu, Geo Du- mitrescu, Paul Cornea la nume mai puin rezo- nante, majoritatea socialitilor au fost oripilai toc- mai de felul în care arta socialismul. Acum este mai uor de îneles de ce lui Cosau îi displac celebrrile, omagierile, manifestrile zgomotoase de simpatie, entuziasmul debordant al aprecierii. Chiar dac epoca s-a schimbat i nu le mai impu- ne, ele sun fals.
Mai sincer, în felul ei, este execuia încercat de Marian Popa în Istoria literaturii române de azi pe mâine, un capitol ruinos de istorie literar, în care, pe patru coloane, se urmrete compromi- terea scriitorului – de parc asta ar trebui s fac un istoric literar, s-i compromit pe scriitorii pe care-i citete. Pentru M. Popa, Cosau ar fi „unul din ultimii dogmatici”, iar ciclul de Supravieuiri const în... „reinventarea anilor ’50”. Tentativa de ghilotinare simbolic se întoarce asupra celui ce o face. Aversiunea criticilor i autorilor ceauiti (grupai la revistele „Sptmîna” i „Luceafrul”) fa de scriitorii omologai de critica estetic (ac- tiv în „România literar” i în publicaiile afine) este aici transparent. În a doua ediie din Istoria critic a literaturii române, calificativele lui Nicolae Manolescu, un critic de regul rezervat i „rece”, arat în cazul lui Cosau exact contrariul celor susinute de partida naionalist. Astfel, scena unei partide de belot e „magistral”, dou poves- tiri sunt „ine galabile”, Logica e „o oper de pro- z excepional”. De adugat c puteai crede în comunism dac aveai 17 ani în 1947, dar e mai greu de justificat opiunea pentru comunism în anii ’80, când orice om de bun credin îi tot vzuse credina în comunism înelat de realitatea din jur.
N-am folosit pân acum termeni ai unei judeci proprii de valoare fiindc ea este, pen- tru cunosctori, implicit. Cine i-a citit lui Cosau cele mai însemnate cri ale lui tie, ca i mine, c le-a scris un mare prozator.
DANIEL CRISTEA-ENACHE
„Datoria de a spune adevrul” Interviu cu prof. univ. dr. Bluma Finkelstein
Originar din România, poet, prozatoare, eseist, profesor emerit de literatur francez i comparat la Universitatea din Haifa, Bluma Finkelstein este, totodat, promotoare a dialogului iudeo-cretin i a apropi- erii între evrei i arabi. Din 1972 pân în prezent, crile ei au aprut în importante edituri din Frana. Pentru promovarea literaturii franceze în Israel a primit în 2002 Premiul Preedintelui Statului Israel. Preedintele Franei i-a acordat în 2008 titlul de Cavaler al Ordinului Naional de Merit pentru îndelungata carier uni- versitar în serviciul culturii franceze în Israel. Cea mai recent carte a sa, „Devoir de vérité”, scris în me- moria lui Benjamin Fondane – Fundoianu, aprut la Editura Transignum din Paris, a primit laurii Premiului Internaional de Literatur Francofon „Benjamin Fondane”, în 2019.
– Cum ai structurat cartea? – Am conceput-o ca o povestire pornind de la
Stolpersteine – „pietre de împiedicare”, în memoria victimelor Holocaustului. În povestirea mea, Nick, doctorand de origine german, ajuns în capitala Germaniei din New York, închiriaz un apartament într-un bloc în faa cruia sunt dou asemenea Stol- persteine, în amintirea a dou familii de evrei foti locatari ai blocului, deportai i gazai în lagre na- ziste. Ocup un apartament în care a trit una dintre familii. Pân atunci, nu voise s tie nimic din ce se petrecuse în Germania nazist, dar prezena acelor Stolpersteine îl determin s-o fac. Afl din mrtu- risirile mamei lui c în timpul Holocaustului soldai din armata nazist îi somaser pe toi cei din satul ei s-i omoare pe concetenii evrei. În acelai bloc, una dintre vecine, Frau Helga, îi pstreaz con- vingerile naziste. Un „argument” antisemit: cum se poate ca una dintre familiile de evrei care locuise în bloc s nu-i fi pltit ultima chirie înainte de a fi deportat?
– La care dintre tragediile evreilor europeni raportai Holocaustul?
– În special la Inchiziia spaniol, care a propagat antisemitismul religios, mitul deicidului, de care s-ar fi fcut vinovai evreii, negând deliberat adevrul: Isus a fost condamnat la moarte de romani, guver- natori atunci ai Iudeei. Chiar dac nazismul punea accentul pe criterii rasiste, rdcinile sale se gseau în antisemitismul religios. Exista o pregtire mental, psihologic la nivel popular european care a facilitat propaganda nazist. Cred c antisemitismul, de la origini pân în zilele noastre, inclusiv sub diversele sale înfiri actuale, antisionism, antiisraelism, are la baz invidia care nate ur. Biblicul Iosif a fost vândut unor negustori de sclavi din invidie. Statul Israel modern e invidiat pentru performanele sale obinute într-un timp record.
– Ce înseamn Israelul pentru dumneavoastr? – M-am nscut în timpul rzboiului, la Tecuci,
când nu exista înc Statul Israel. În primii ani de dup 23 august 1944, copiii evrei fceau cursuri de idi la coal. Fiindc familia mea depusese acte de plecare, am fost împiedicat s intru la facultate. Am fcut coala de asistente medicale la Galai. Am fost moa în satul Cosmeti. Am reuit s plecm, cumprai pe valut, în 1963. În Israel, m-am înscris la Universitatea din Haifa, unde am parcurs toate treptele ierarhiei universitare. Am predat literatur francez i am inut cursuri de literatur comparat pân la pensie. Acum confereniez în diferite centre universitare unde sunt invitat. Mi-am dat docto- ratul la Universitatea din Strasbourg. Teza mea de doctorat se chema Lécrivain Juif et les Évangiles. Din aceeai perioad dateaz primele mele cri. Pentru mine, Israelul a însemnat o metamorfoz unic.
– Cum privii condiia scriitorului? – Dezastrele sociale din felurite epoci dovedesc
c literatura, artele nu pot schimba omul. Energiile negative, violena se perpetueaz în continuare. Dar a scrie presupune, mai întâi, a înva. i învtura e esena vieii. Când adolescentul Moses Mendel- ssohn a intrat în Berlin pe poarta pe unde intrau numai vacile i evreii, gardianul l-a întrebat: „De ce vrei s vii la Berlin?”. „S înv”, i-a rspuns ilustrul filozof de mai târziu. Scrisul este o îndeletnicire care cere singurtate. Au existat epoci în care exista mult mai mult interes pentru lectur: era Gutenberg. Era informatic prezint avantaje i dezavantaje. Digi- talizarea faciliteaz accesul la un numr aproape infinit de informaii, stimuleaz noi cercetri, spo- rind avansarea în Cunoatere. Dezavantaje, fiindc avem senzaia c timpul se contract: un minut pare de câteva secunde, iar o secund este înfricotor de scurt. Personal, cred c intelectualul autentic nu i-a pierdut utilitatea. Un exemplu: fora de a modela gândirea tinerilor a intelectualului cu vocaie peda- gogic.
IULIA DELEANU
Într-un prezent tensio- nat, în care ascensiunea micrilor de extrem dreapta se accentueaz pe fondul nemulumirilor legate de restriciile cau- zate de criza sanitar i de cea economic, este meritoriu faptul c în nr. 2020 al revistei Academi- ca a fost publicat studiul profesorului Carol Iancu, membru de onoare al Aca-
demiei Române. Studiul este dedicat unor crturari de anvergur, lideri ai comunitii noastre, devotai intereselor sale i binelui României, acad. Nicolae Cajal i dr. Alexandru afran.
Interferenele de destin încep din perioada oahului, când profesorul Marcu Cajal, apropiat al conducerii comunitare de atunci, este la curent cu demersurile de „a pune în practic o strategie cura- joas i adecvat noii situaii dramatice” în care se aflau evreii români, nota fiul lui, acad. Nicolae Cajal. „afran era în stare de orice gest, de orice sacrificiu pentru viaa coreligionarilor si”, îl caracteriza Nico- lae Cajal. ef-rabinul afran a oficiat cstoria reli- gioas a lui Nicolae cu Berthine (Bibi) Cajal în 1942.
Constrâns la exil dup instalarea totalitarismului în România, dr. Alexandru afran revine în ar în 1995, la invitaia Senatului României. Se cunoate preambulul vizitei: filmul realizat de Manase Radnev i Ion Bâtu, prezentat pe canalul 1 al TVR; conferina inut de icu Goldstein (z.l.) la Centrul Cultural Evreiesc din Capital. Mai puin, îns, se cunoate
„rolul important” – observ profesorul Carol Iancu – jucat de acad. Nicolae Cajal în reîntoarcerea în ara natal a dr. Al. afran. Doar partea oficial.
În cuvântarea adresat oaspetelui la Templul Coral din Capital, ca preedinte al FCER, acad. N. Cajal i-a evideniat meritele în alinarea suferinelor îndurate de evreii români în anii oahului i va- loarea operei filozofice. Carol Iancu se oprete la semnificaia cu dublu sens a termenului minune din discursul dr. Al. afran: minunea salvrii a cir- ca jumtate din populaia evreiasc din România, în trecut; minunea perspectivelor vieii evreieti în condiiile drasticei diminuri cauzate de Alia.
Acad. N. Cajal îl însoete pe întreg parcursul ce- lei de-a doua vizite a dr. Al. afran, la întâlnirile cu preedintele României, Emil Constantinescu, cu mi- nistrul de Externe Adrian Severin, cu alte oficialiti, reprezentani ai mediului academic din Bacul na- tal i din Iai. Observ c despre discursul su de recepie, când e ales membru de onoare al Acade- miei Române, „se vorbete la superlativ”.
Carol Iancu a sintetizat convergenele spiritua- le dintre Alexandru afran i Nicolae Cajal: cariera strlucit în medicin i filozofie; profesoratul „exem- plar”; prezena în Parlament; în fruntea comunitii evreieti – afran, în vremuri de încercare; Cajal, în- tr-o perioad de transformri sociale postdecembris- te; combaterea manifestrilor antisemite prin popula- rizarea contribuiei evreieti la dezvoltarea României moderne i la civilizaia universal; activitatea diplo- matic pentru sprijinirea intereselor rii; respectul în relaiile interumane.
IULIA DELEANU
REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie 2021 7
H A N U C A l a B u c u r e t i mai ales acum când ne confruntm cu pandemia de coronavirus.
Nici un membru al comunitii nu va fi lsat singur
Preedintele FCER, Silviu Vexler, i-a salutat pe cei prezeni, membri ai comunitii i invitai. Acum, cu puini enoriai, când altdat templul era plin, vedem c lipsete normalitatea, care ni se prea fireasc. Ne dm seama c trebuie s ne luptm pentru
normalitate, a artat el. Finalul srb- torii de Hanuca, atunci când lumina s-a aprins în totalitate, este un înce- put care ne deschide un drum, a spus Silviu Vexler, care a reafirmat angaja- mentul Federaiei de a nu lsa singur nici un membru al comunitii.
La anul s ne revedem mai optimiti Odat cu cea de-a opta lumânare
aprins s încercm s pstrm lumi- na i cldura ei un an, când ne vom re- vedea mult mai muli i mai optimiti, a subliniat consilierul prezidenial Ser- giu Nistor. El a reamintit c în prima zi de Hanuca a avut bucuria s anune câtigtorii concursului de amenajare a expoziiei permanente i a spaiilor conexe ale Muzeului de Istorie a Evre- ilor i Holocaustului. Acum a venit s transmit toate urrile de bine din par- tea preedintelui Klaus Iohannis i ale lui personal.
Templul Coral-simbol al evreimii Pentru Marcel Ciolacu, pree din-
tele PSD, revenirea la Templul Coral este o bucurie, deoarece îl conside- r simbol al evreimii din România. Istoria cere sacrificii, dar lumina ne cluzete spre bine, uneori ctre miracole i un exemplu este popo- rul evreu. Lumina Hanuci aduce
speran, iar la evrei iluminarea în- seamn educaie, preluarea motenirii culturale. Prin prezena i curajul lui, poporul evreu câtig respectul tu- turor. S nu uitm valorile libertii, simbolizate prin lumin, a mai spus Marcel Ciolacu i a transmis urri de sntate, prietenie i apreciere pentru membrii comunitii.
Pe marginea celor spuse de liderul PSD, preedintele FCER a inut s-i mulumeasc acestuia pentru ajutorul oferit atât pentru acordarea ceteniei
române i titlului de Cetean de Onoare Marelui Rabin Menachem Hacohen, cât i pentru votarea legii care a reglementat situaia Muzeului de Istorie a Evreilor i Holocaustului.
Într-o frumoas comparaie a fap- tului c lumânrile de Hanuca se aprind cu ajutorul unei alte lumânri numit ama, respectiv o flacr nu se aprinde decât de la o alt flacr, Eduard Kupferberg a vorbit despre felul în care flacra pe care, la mo- dul figurat, o întruchipeaz actualul preedinte al Federaiei a fost aprins i întreinut de preedintele de onoa- re al Federaiei, dr. Aurel Vainer.
Hanuca înseamn i reînnoire Minunea de Hanuca, faptul c în
templul sfânt, anterior pângrit, a ars uleiul opt zile, iar lcaul de cult de la Ierusalim a fost reinaugurat a în- semnat o reînnoire a vieii evreieti, a spus preedintele de onoare al FCER. Acelai lucru se poate spune i despre reînnoirea conducerii Federaiei prin alegeri democratice. Zot Hanuca este un exemplu al relaiilor noastre cu po- porul român, cu celelalte minoriti i culte religioase, cea mai bun ilustra- re a ideii fiind prezena aici a muftiului cultului musulman, Iusuf Murat. Noi, poporul evreu, încercm s meninem lumina de Hanuca, a spus dr. Aurel
Vainer. El a mulumit autoritilor ro- mâne pentru sprijinul oferit refacerii acestei sinagogi, precum i a Templu- lui Coral.
Simbol al tradiiei iudaice Victor Opaschi, secretar de stat
pentru Culte, a artat c s-a simit profund emoionat la aprinderea lu- mânrilor, ceea ce i-a evocat copil- ria petrecut într-un mediu evreiesc. Pentru el, Hanuca este o lamp mi- raculoas, simbolul tradiiei evreieti, al legmântului cu Dumnezeu. Ca român crescut în prezen evreiasc, experiena diversitii nu era o barie- r, ci o form de îmbogire spiritua- l. Întâlnirea lui cu intelectualitatea evreiasc a fost important, deoarece l-a ajutat s îneleag misiunea lui de secretar de stat la Culte, promovarea libertii religioase i a pluralismu- lui religios. „Îmi exprim recunotina pentru rolul jucat de comunitatea evreiasc în viaa mea. Comunitatea evreiasc a fost un ferment intelectual care mi-a oferit experiena diversitii pozitive”, a spus Victor Opaschi.
Cele dou minuni actuale de Hanuca De aceast dat s-au întâmplat
dou minuni de Hanuca, a declarat Silvian Horn, vicepreedintele CEB. În ciuda pandemiei, am reuit s ne întâlnim de dou ori la Templu, la începutul i la sfâritul srbtorii de Hanuca, ceea ce nu s-a mai întâm- plat de mult, iar prietenii au rspuns invitaiei noastre. Vicepreedintele CEB a mulumit tuturor celor care au fost prezeni în Templu, precum i ce- lor care au contribuit la organizarea evenimentului.
Seara s-a încheiat cu un concert al Corului Templului, dirijat de Robert Levensohn-Olteanu i cu secvene din documentarul „Templul Coral”, re- alizat de Dan Schlanger.
EVA GALAMBOS
Zot Hanuca la Templul Coral
Hanuca 5781 la Templul Coral din Capital Pstrând tradiia din fiecare an, la Templul Coral din
Capital, în prima zi a srbtorii de Hanuca a fost aprins i prima lumânare. La ceremonialul religios au luat parte li- deri ai FCER – preedintele Silviu Vexler, deputat în Parla- mentul României, secretarul general Eduard Kupferberg, director al Cancelariei Rabinice, preedintele de onoare dr. Aurel Vainer, preedintele B’nai B’rith România, ing. Jose Iacobescu, invitai, alturi de numeroi membri ai Comunitii Evreilor din Bucureti i nu numai.
Eduard Kupferberg s-a referit în intervenia sa la semnificaia lumânrilor i luminii de Hanuca. El a expli- cat c unii experi ai Cabalei, dar i unii înelepi hasizi în- deamn ca luminile lumânrilor de Hanuca s fie contem- plate, ba chiar s fie ascultate. Acest demers are menirea ca pentru un moment s pun între paranteze freamtul cotidian, iar în linitea cminului propriu fiecare poate me- dita la valoarea clipei prezentului.
Prim-rabinul Rafael Shaffer i prim-cantorul Emanuel Pusztai au oficiat serviciul divin, astfel fiind aprins prima lumânare de Hanuca alturi de rostirea celor trei binecu- vântri specifice acestui moment.
Prim-rabinul Rafael Shaffer a vorbit despre simbolistica reinaugurrii Templului, eveniment celebrat cu prilejul sr- btorii de Hanuca. El a artat c readucerea la via din starea de abandon a unei cldiri, aa cum s-a întâmplat în trecut, merit srbtorit, întrucât efortul a fost cu atât mai mare din partea celor ce au fcut posibil aceast minune. Actualitatea – a artat Rafael Shaffer – ne-a confruntat cu o situaie fr precedent, iar lcaurile de cult au fost goa- le de Pesah, ceea ce a constituit un moment de adânc tristee, în pofida justificrii prin situaia pandemic actua- l. Pierderea obinuinei de a merge la sinagog reprezin- t un pericol real, iar proiectul „Macabeilor” actuali este de a depi aceast provocare cu ajutorul lui Dumnezeu.
Silviu Vexler a adresat tuturor celor prezeni urarea de Hag Hanuca Sameah, mrturisind c aceasta este srb- toarea sa de suflet. El a evocat amintirea micii comuniti
din oraul Roman, care prindea via atunci când mem- brii ei se reuneau la sinagog pentru a celebra Hanuca. Liderul FCER a menionat c ne aflm la începutul unei perioade noi, puin ciudate, atât din cauza pandemiei de coronavirus, cât i prin prisma actualitii politice, în care un partid cu viziuni extremiste a ptruns în Parlamentul României. În pofida unei astfel de situaii complexe, vorbi- torul i-a asigurat pe cei prezeni c minuni se întâmpl i le-a mulumit pentru prezena în aceast prim sear de Hanuca, care aduce lumin i speran.
Dr. Aurel Vainer, preedintele de onoare al Federaiei, a vorbit despre simbolistica srbtorii de Hanuca, una a reîn- noirii, regsit de altfel i în cadrul noii conduceri a FCER. Dr. Vainer a precizat c proiectul de constituire a Muzeului Istoriei Evreilor din România prinde contur, iar de la lege se trece la fapte. Vorbitorul a elogiat implicarea deputatului Silviu Vexler, înc din perioada legislaturii 2016-2020, în identificarea unor soluii pentru înfiinarea i funcionarea unui asemenea muzeu pe Calea Victoriei din Capital.
Vicepreedintele Comunitii Evreilor din Bucureti, Sil- vian Horn, a afirmat c suntem martorii unei minuni cu pri- lejul acestei srbtori i a transmis, în numele Comitetului de Conducere al CEB, urarea Hag Hanuca Sameah. Tot- odat, el a mulumit noii conduceri pentru sprijinul acordat desfurrii acestui eveniment i i-a invitat pe cei interesai s viziteze muzeul de la etajul al II-lea al Templului Coral, amenajat i coordonat de Carmen-Hannah Ioviu.
În încheiere, celor prezeni le-au fost oferite dou mo- mente artistice. Actria Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, a susinut un spectacol-lectur, pornind de la textele cuprinse în volumul su recent publi- cat, Nu Sunt Eu, printre acestea aflându-se i întâmplri cu sau despre Hanuca. De asemenea, Corul Templului Coral, aflat sub coordonarea dirijorului Robert Levensohn, a interpretat melodii tradiionale de Hanuca, în aplauzele celor prezeni.
DAN DRU
În anul care a trecut, ceremoniile de Zot Hanuca (Aceasta este Hanu- ca), aprinderea celei de a opta lumâ- nri, au fost organizate în condiii spe- ciale. De aceast dat, pandemia de coronavirus nu a împiedicat prezena unui numr redus de enoriai în Tem- plul Coral, dar manifestarea a fost transmis i online. Caracterul spe cial i-a fost conferit i de prezena unor invitai, prieteni ai comunitii evre- ilor: consilierul prezidenial Sergiu Nistor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, în acel moment preedintele Camerei Deputailor, Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, Naftali Deutsch, rabinul micrii Habad-Lubavitch, PS Ieronim Sinaitul, episcop vicar patriar- hal, Iusuf Murat, muftiul Cultului Mu- sulman, ambasadorii Germaniei, E.S. Cord Meier-Klodt, i Elveiei, E.S. Arthur Mattli, Ovidiu Ganz, deputat al minoritii germane. Ei s-au altu- rat conducerii FCER i CEB, precum i enoriailor. Au fost aprinse toate cele opt lumânri, în dou Hanuchii aezate în fa la bima, astfel c, la sfârit, o lumin puternic, atotbirui- toare, simbol al srbtorii de Hanuca, a umplut sala mare a Templului.
Ceremoniile s-au desfurat sub îndrumarea secretarului general al FCER, Eduard Kupferberg, în calitatea lui de director al Cancelariei Rabinice. Dup rostirea rugciunii de Maariv de ctre cantorul Emanuel Pusztai, prim- rabinul Rafael Shaffer i-a introdus pe cei prezeni în atmosfera srbtorii, explicând c dintre cele dou eveni- mente care marcheaz aceast sr- btoare – victoria militar asupra sele- ucizilor i minunea uleiului din Templu care a ars opt zile – evreii au ales-o pe cea de-a doua. De ce? Pe de o parte, nu au vrut s marcheze violena; pe de alt parte, Hanuca fiind aproape de solstiiul de iarn, cu cele mai lungi nopi, au dorit s scoat în eviden victoria luminii asupra întunericului.
A urmat momentul aprinderii lumâ- nrilor la cele dou Hanuchii. Rând pe rând au fost invitai preedintele FCER, deputatul Silviu Vexler, i dr. Aurel Vainer, preedintele de onoare al FCER, consilierul prezidenial Ser- giu Nistor i subsecretarul de stat Irina Marin Cajal, liderul PSD, Marcel Ciola- cu, i Liviu Goldenberg, cel mai tânr membru al comunitii, muftiul Iusuf Murat i Sara Wexler, membru al CEB, secretarul de stat Victor Opaschi i prim-rabinul Rafael Shaffer, E.S. Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei, i rabinul Naftali Deutsch, E.S. Arthur Mattli, ambasadorul Elveiei, i Miruna Lavi, deputatul Ovidiu Ganz i Silvian Horn, vicepreedintele CEB. Cantorul Emanuel Pusztai a rostit binecuvânta- rea aprinderii lumânrilor.
36 de lumânri pentru cei 36 de adikim nitarim
Eduard Kupferberg a explicat c atunci când se aprind toate lumâ- nrile, se ajunge la 36 i 36 sunt i adikim nitarim, cei 36 de drepi pe umerii crora cade povara lumii. Ei nu se cunosc între ei, nici nu tiu c sunt printre cei alei, dar pentru ei vorbesc faptele lor. Fiecare dintre noi poate fi un „drept”. Tocmai de aceea, Hanuca ne îndeamn s fim cu toii buni, s fim împreun i s ne bucurm de lumin într-o perioad de întuneric i
8 REALITATEA EVREIASC - Nr. 576-577 (1376-1377) – 1 - 31 Ianuarie 2021
H A N U C A l a B u c u r e t i
Având în vedere evoluia pan- demiei de coronavirus i restriciile impuse de autoriti, tradiionala Ha- nuchiad nu a putut fi organizat ca de obicei, dar srbtoarea nu a trecut fr ca membrii comunitilor evreieti din ar s se întâlneasc, fie i doar online, în ultima sear de Hanuca.
În deschidere, moderatorul întâl- nirii, Ery Pervulescu, a vorbit des- pre importana pstrrii acestei tra- di ii. „Cu toii am fost obinuii cu tradiia Hanuchiadei, când membri ai comunitilor evreieti mergeau i vizitau alte comuniti din ar. Era o modalitate de a ne revedea, de a celebra i de a ne bucura împreun de minunile de Hanuca. Anul acesta ne-am gândit c ar fi frumos s cele- brm împreun, într-o mare Hanuchi- ad online, din oate colurile rii”, a spus între altele Ery Pervulescu i l-a invitat pe Marele Rabin Menachem Hacohen s transmit un prim mesaj.
„Sunt foarte fericit c sunt cu voi i c avem o astfel de Hanuchiad. Îmi amintesc cu plcere de întâlnirea de anul trecut din Templul Coral, cu preedintele i cu toat lumea. Acum ne vedem pe Zoom, dar ne bucu- rm c ne întâlnim în cele mai bune condiii posibile. Hanuca este lupta dintre lumin i întuneric. Dar ce este întunericul? Lumea este plin de în- tuneric, iar acesta este reprezentat de rasism, xenofobie, antisemitism, extremism, fundamentalism, teroare. Toate acestea reprezint întuneric în vieile noastre. Dar noi vom aduce aici lumin. Iar asta înseamn c împotri- va urii noi vom aduce iubire, împotriva rasismului vom veni cu umanismul. Avem de partea noastr tolerana, educaia, cultura, arta. Frumuseile vieii, acestea compun lumina.”
În continuarea evenimentului, can- torul Emanuel Pusztai a interpretat câ- teva cântece tradiionale de Hanuca.
Israel Sharli Sabag, directorul JDC România, a participat direct din Israel: „Shalom, tuturor! Rabinul Ha- cohen m-a învat ceva... Faptul c nu putem înelege poporul evreu fr s credem în miracole. Miracolele i poporul evreu merg doar împreun. Îi urez rabinului Hacohen via lung i fericit i a vrea s promitem acum c urmtoarea Hanuchiad o vom pe- trece împreun în România.
În mod normal Hanuca durea- z opt zile, dar în România se inea srbtoarea chiar i dou sptmâni, pân când rabinul Rosen termina de vizitat toate comunitile.
Îmi amintesc c duceam lumin în toate comunitile. i a vrea s urez tuturor ca anul acesta s fie ultimul în care nu ne întâlnim. V mulumesc tuturor c aducei acest puternic sen- timent comunitar în România, chiar i în aceast perioad grea”, a mai spus Israel Sharli Sabag.
Preedintele Comunitii Evreilor din Oradea, ing. Felix Koppelmann, a spus: „M bucur c suntem împreun atât de muli evrei din România i c îl avem alturi pe Marele Rabin Me- nachem Hacohen, care a fost i este pentru noi lumin. Îi doresc mult s- ntate, în numele comunitii din Ora- dea i al meu personal. De asemenea, îi doresc lui Israel Sabag s aib pu- tere i imaginaie pentru a ne strânge împreun în continuare i de a srb- tori împreun în lumin. V mulumesc i Hag Hanuca Sameah, tuturor!”
Tot din partea comunitii evreilor din Oradea a urmat un moment ar- tistic susinut de tânra cântrea
Esther Csatali Malek. Dup finalul ceremoniei de Ha-
nuca oficiate la Templul Coral din Bucureti, s-a alturat evenimentului online moderat de Ery Pervulescu i preedintele FCER, deputatul Silviu Vexler: „M bucur s v pot spune Hag Hanuca Sameah, chiar dac Ha- nuca s-a încheiat acum câteva minute aici, în Templul Coral, acest loc minu- nat care astzi a prins din nou via datorit participanilor, chiar i în nu- mr mai redus fa de alte srbtori, din cauza condiiilor impuse de pan- demie.
Hanuca este srbtoarea cea mai drag mie i cea mai apropiat de su- fletul meu, datorit mesajului pe care îl transmite, anume faptul c lumi- na învinge întotdeauna întunericul i greutile. V doresc s v bucurai i acum, dar i în anul care începe, de câte o minune mai mic sau mai mare.
Vreau s v asigur c i în aceas- t perioad, dar i pe viitor, Federaia Comunitilor Evreieti din România va fi alturi de dumneavoastr. De fie- care comunitate i de fiecare membru în parte, care are nevoie de ajutor, de un prieten.
V doresc s pstrai lumina i sperana în suflet permanent. Hag Hanuca Sameah!”
i Comunitatea Evreilor din Timi- oara s-a alturat discuiei, prin pree- dinta Luciana Friedmann: „Ne bucu- rm s fim parte a acestui eveniment. Noi încheiem astzi un eveniment care a durat opt zile i le mulumesc tuturor timiorenilor i prietenilor i ru- delor din strintate care s-au alturat acestui program. În fiecare zi, la ora
18, ne-am adunat în faa ecranelor i am aprins împreun lumânrile de Hanuca. Astzi a fost ultima zi i muli ne-au spus c regret c se termin srbtoarea.
Cu siguran ne dorim i noi s ne revedem fizic, pentru c nimic nu poa- te înlocui întâlnirea nemijlocit dintre oameni”. Luciana Friedmann l-a pre- zentat în continuare pe profesorul Sandi Fischer, dirijorul corului Shalom al C.E.T., care a susinut un scurt mo- ment muzical.
Din sediul Centrului Comunitar Evreiesc din Bucureti a intrat în di- rect Adrian Gueron care a vorbit des- pre un proiect social organizat de JCC i despre importana actelor de caritate: „Hag Sameah, tuturor! A vor- bit foarte mult lume despre miracole în aceast sear. Eu am s spun c vd un mic miracol chiar i în faptul c ne-am strâns atât de muli în aceast sear pentru a aprinde ultima lumâ- nare de Hanuca. Vom depi cu mult cele 1000 de lumânri pe care ne-am propus s le aprindem la acest eveni- ment online i cred c i acesta este un miracol. M-am uitat pe Zoom i am revzut chipuri familiare pe care le întâlneam la activitile JCC, la activitile comunitare din ar.
Aici aveam o tradiie de Hanuca de a organiza un târg caritabil. Pri- meam foarte multe donaii de la mem- brii comunitii, iar fondurile obinute erau folosite în scopuri caritabile. Anul acesta nu am putut organiza târgul, în schimb am primit donaii, pe care le-am dat mai departe fundaiei Casa Lidia din Domneti. Acolo locuiesc 20 de copii, iar colega mea Liliana Preda
i Fabiola Marinescu (voluntar) sunt acolo pentru a aprinde în direct cu noi lumânrile de Hanuca la aceast cas special”.
În continuare, cantorul Emanuel Pusztai a rostit binecuvântrile, iar toi cei prezeni au aprins lumânrile de Hanuca.
„M bucur s vd atât de multe Ha- nuchii aprinse în toate colurile rii. Cred c este un moment special pen- tru c ne înâlnim în aceste condiii i putem fi atât de aproape, chiar dac la distan atât de mare”, a spus Ery Pervulescu i l-a invitat pe directorul JCC Iai, Albert Lozneanu, s trans- mit un mesaj: „Suntem i noi foarte bucuroi i emoionai c lum parte la acest evenimen