Acord de servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Rezultatul nr. 3Planul Strategic Instituțional 2017-2020 Ministerul Finanțelor Publice

Iunie 2017

Proiect cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă 2014-2020

Acest raport a fost livrat conform Acordului de servicii de asistență tehnică pentru îmbunătățirea capacității de planificare și bugetare și sprijinul introducerii bugetului de performanță încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la data de 8 iunie 2016. Reprezintă un produs care contribuie la Rezultatul 3 conform acordului mai sus menționat.

Limitarea răspunderii

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în acest document.

Acest raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Declarație referitoare la copyright

Materialul din această publicație se supune regulilor referitoare la drepturile de autor. Reproducerea și/sau transmiterea fără aprobare de fragmente din acest document pot reprezenta o încălcare a legilor aplicabile.

Pentru a obține aprobarea fotocopierii sau reimprimării a oricărei părți din acest document, vă rugăm să transmiteți o cerere cu informațiile complete către: Secretariatul General al Guvernului, Direcția pentru Coordonarea Politici și Priorități, Piața Victoriei 1, București, România sau către (ii) Grupul Banca Mondială România (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Et. 6, Sector 2, București, România)

2

MULȚUMIRI

Acest raport a fost elaborat de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL, Economist Principal) și formată din Jorg Nadol, Jonas Arp Fallov, Costel Todor, Victor Giosan și Mircea Tulea (experți ai Băncii Mondiale). Raportul a primit comentarii din partea lui Gord Evans (specialist în planificare strategică) și a Corinei Grigore (Director de operațiuni) în numele echipei românești de portofoliu, precum și îndrumare generală din partea lui Ivailo Izvorski (Director de practică, Macro-economie și Management financiar) și Elisabetta Capannelli (Director pe țară în România).

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestei Note, în special secretarului de stat Radu Puchiu ;i directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat. De asemenea, echipa dorește să mulțumească Ministerului Finanțelor Publice pentru excelenta colaborare, membrilor grupului de lucru ai Planului Strategic Instituțional, condus de doamna Mihaela Grigorescu – manager public în cadrul Direcției de politici publice și monitorizare acte normative.

3

ACRONIME ȘI ABREVIERIANAF Agenția Națională de Administrare FiscalăANAP Agenția Națională pentru Achiziții PublicePC Plan de ConturiSGG Secretariatul General al GuvernuluiDG Direcție GeneralăEPSAS Standarde Europene de Contabilitate pentru Sectorul PublicESA Sistemul European de Conturi Naționale și RegionaleUE Uniunea EuropeanăOG Ordonanță de UrgențăLRF Legea Responsabilității FiscaleISD Investiții Straine DirecteAF An FiscalHG Hotărâre de GuvernPIB Produs Intern BrutMRU Managementul Resurselor UmaneIPSAS Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul PublicPSI Plan Strategic InstituționalTI Tehnologia InformațieiAM Autoritate de ManagementMFP Ministerul Finanțelor PubliceBNR Banca Națională a RomânieiBP Bugetare pe ProgrameÎP Intreprinderi PubliceMIP Managementul Investițiilor PubliceIV Impozit pe VenitPPC Paritatea Puterii de CumpărareSPP Standardele Puterii de CumpărareDPPMAN Direcția de politici publice și monitorizare acte normativeUPP Unitate de Politici PubliceESP Eficiența Sectorului PublicSCR Servicii de Asistență Tehnică RambursabileCCR Curtea de Conturi din RomâniaRON Leu nouÎS Întreprindere de StatCUT Contul Unic de TrezorerieSADPGTM Sistemul de Administrare a Datoriei Publice Guvernamentale pe Termen MediuTVA Taxa pe Valoarea Adăugată

4

CUPRINSI. CONTEXT

II. MISIUNE. VIZIUNE

III. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI

Obiectiv strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetarProgramul 1.1: Politică economicăProgramul 1.2: Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor

Programul 1.3: Execuția bugetară și administrarea datoriei publiceProgramul 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public

Programul 1.5: Reglementare și supraveghere financiară

Obiectiv strategic nr. 2: Administrarea performantă a veniturilor publiceProgramul 2.1: Administrarea veniturilor publice

Obiectiv strategic nr. 3: Consolidarea cadrului instituționalProgramul 3.1: Management și administrareProgramul 3.2: Sistemul informaţional bugetar, financiar și fiscal

IV. ARANJAMENTE PRIVIND IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI

V. RESURSE FINANCIARE

VI. ANEXE

Anexa 1.a: Programe Bugetare 2017-2020Anexa 1.b: Programe, Măsuri și alocări bugetare 2017-2020

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (Tabel Rezumativ)Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de realizare imediată (outputs) (Tabel Rezumativ)

Anexa 4: Profil Instituțional; Analiza mediului intern și extern

5

Preambul

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială servicii de asistență tehnică rambursabile (SCR) pentru a consolida capacitatea de planificare, budgetare și monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, SCR se concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor SCR rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public suferă de o lipsă de legătură între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor SCR. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul fiscal-bugetar (SFB) reprezintă o componentă importantă a acestei reforme.

Elaborarea unui PSI pentru ciclul bugetar 2017-2020 vine într-un moment important în ciclul de politici fiscal-bugetare adoptate de Guvern, iar MFP are ca responsabilitate principală echilibrarea așteptărilor privind cheltuirea resurselor bugetare cu posibilitățile financiare ale României.

Metodologie

Elaborarea proiectului PSI 2017-2020 a MFP a avut loc în perioada septembrie 2016 - martie 2017, cu activitate preparatorie efectuată în prealabil. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil și substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional din MFP, ca și a specialiștilor principali din SGG.

Procesul de planificare strategică 2017-2020 din MFP a fost supravegheat de un Comitet de Coordonare a Planificării Strategice, alcătuit din Secretarii de Stat și Secretarul General al

6

MFP. Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP a asigurat coordonarea tehnică și a servit ca secretariat al comitetului.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, cu Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP funcționând ca principalul intermediar și mediator. În încercarea de a fi cuprinzătoare, informativă și participativă, Banca Mondială a desfășurat un program de formare cu membrii grupului de lucru (inclusiv bugetul și resursele umane) în 26-30 septembrie 2016, pentru a le prezenta membrilor principiile planificării strategice, odată cu folosirea teoriilor dezvoltând si exerciții aplicate. Ateliere de lucru dedicate elaborării obiectivelor strategice, programelor și fixării indicatorilor de performanță, precum și a bugetului aferent PSI au fost susținute pe parcursul perioadei octombrie 2016 - aprilie 2017.

Grupul de lucru s-a reunit după cum s-a considerat necesar în lunile septembrie, octombrie, noiembrie 2016, precum și în ianuarie, martie și aprilie 2017. Produsul final va fi prezentat Comitetului de coordonare și se estimează că PSI va fi aprobat în cele din urmă de Ministrul Finanțelor Publice.

7

DIRECȚIA DE POLITICI PUBLICE ȘI

MONITORIZARE ACTE NORMATIVE

SUSȚINUTĂ DE BANCA MONDIALĂ

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI

5 GRUPURI DE LUCRU MFP

GRUP

COORDONARE TEHNICĂ

COMITET COORDONARE

MINISTRU

Rezumat executiv

Secretariatul General al Guvernului (SGG) se angajează să îmbunătățească eficiența cheltuielii publice. Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2017-2020 în Ministerul Finanțelor Publice și cele 13 ministere de resort selectate, SGG urmărește să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a guvernului României1.

PSI 2017-2020 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe prioritățile și scopurile instituționale asumate de MFP; de asemenea, oferă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, ca și un cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat pe trei piloni strategici pentru sectorul fiscal-bugetar, după cum urmează:

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar - vizează să introducă și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente adecvate, care să asigure alocarea banilor publici pentru priorități din politici, cheltuirea lor în mod eficient și responsabil și obținerea rezultatelor dorite/scontate în urma acestor cheltuieli, păstrându-se în continuare sustenabilitatea fiscal-bugetară în ansamblul său.Cele cinci (5) programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:Programul 1.1 - Politică economică;Programul 1.2 - Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor;Programul 1.3 - Execuția bugetară și gestiunea datoriei publice;Programul 1.4 - Contabilitatea publică și raportarea financiară în sectorul public;Programul 1.5 - Reglementare și supraveghere financiară;

Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice - vizează să crească veniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și eficienței administrării fiscal.Obiectivul strategic este bazat pe Programul 2.1 - Administrarea veniturilor publice.

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional - urmărește consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politici publice și reglementare în mod eficient și eficace.Două (2) programe sustin implementarea acestui obiectiv strategic, respectiv:Programul 3.1 - Management și administrațieProgramul 3.2 - Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

O descriere a obiectivelor strategice și a impacturilor așteptate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor cu rezultatele lor planificate, corelată cu resursele financiare și

1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

8

distribuția acestora pe durata perioadei de implementare 2017-2020 reprezintă corpul Planului Strategic Instituțional prezentat mai jos.

9

I. Context

1. Dezvoltarea social-economică a României este determinată de politicile publice adoptate de Guvern, precum și de resursele de care dispun aceste politici publice în procesul de implementare. Justificarea unui Plan Strategic Instituțional 2017-2020 al Ministerului Finanțelor Publice are în vedere operaționalizarea politicilor publice. Expunem contextul avut în vedere în considerarea acestei operaționalizări.2. Ritmul de creștere economică a României l-a depășit pe cel al altor state membre UE în perioada 2000-2015. Din anul 2000 până în anul 2015, rata medie anuală de creștere a României a fost cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE). Venitul pe cap de locuitor ca pondere din media UE28 a crescut la un nivel mai mult decât dublu, de la 26% la 58%. În intervalul 2000-2008, creșterea produsului național brut (PNB) pe cap de locuitor a înregistrat medie anuală de peste 6% 2, iar venitul pe cap de locuitor în termeni SPC (Standard Putere de Cumpărare) a crescut de la 26% la 48% din media UE. În intervalul 2000-2008, creșterea a fost susținută de: (i) o accelerare a reformelor structurale, ancorată de procesul aderării la UE; (ii) politica fiscală pro-ciclică; (iii) și un mediu extern benign. Această recuperare a fost însă însoțită de o accentuare a dezechilibrelor macroeconomice datorată intrărilor masive de capital ce au dus la deficite mari de cont curent, și de politici fiscale expansioniste ce au majorat deficitul bugetar. Intrările externe de capital au încetat în urma crizei financiare globale din 2008-2009 și a recesiunii ulterioare a UE: România s-a confruntat cu un deficit mare de finanțare externă și cu o recesiune accentuată. Deficitul bugetar a ajuns la 9,1% în anul 2009 (Figura 1). Deficitul de finanțare a ajuns la 20 de miliarde Euro, adică aproximativ 17 procente din PIB. Această situație a determinat Guvernul să solicite un pachet de asistență financiară de la CE, FMI, Banca Mondială și alți creditori multilaterali. Pentru a restabili finanțele publice și a stopa creșterea poverii datoriei publice, guvernul s-a angajat într-un ambițios program de consolidare fiscală, completat de reforme structurale menite să stimuleze creșterea economică.

3. România a implementat cu succes o consolidare fiscală ambițioasă în perioada 2009-2015, consolidare ce a contribuit la reducerea deficitului bugetar până la niveluri mult inferioare țintei Maastricht și la menținerea datoriei la unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană. Politicile fiscale pro-ciclice și intrările masive de capital ce au precedat criza economică și financiară globală din 2008 au creat dezechilibre macroeconomice care, în ultimă instanță, au impus o corecție fermă. Guvernul României a acționat cu fermitate, implementând unul dintre cele mai vaste programe de consolidare fiscală din Europa în perioada 2009-2015. Bazându-se puternic pe reduceri de cheltuieli, România a diminuat deficitul bugetar de la 9,1% din PIB în 2009, la 1,1% în 2015, limitând datoria publică la un nivel de 39,8% din PIB în 2015, al patrulea cel mai redus nivel din UE și aducând contul curent extern la un nivel aproape echilibrat. Consolidarea a contribuit la restabilirea rapidă a încrederii piețelor și la reluarea creșterii economice, plasând România într-o poziție macroeconomică mai bună decât cea a multor alte țări membre UE.

Figura 1: România și Criza Financiară Globală din 2008

2 Comisia Na ională de Prognozăț10

Sursa: Eurostat și datele UE, AMECO

4. Spre deosebire de alte state membre UE, în România nivelul de sărăcie nu a crescut în perioada de criză 2008-2012. În timp ce majoritatea statelor membre UE s-au confruntat cu o creștere a nivelului de sărăcie în perioada ce a urmat crizei, în România ponderea populației cu risc de sărăcie, după realizarea transferurilor sociale, a scăzut. Această tendință poate fi parțial explicată prin faptul că beneficiile sociale, pensia pentru limită de vârstă, pensia de urmaș și pensia persoanelor cu handicap au crescut mult - cu aproximativ 34% - în intervalul 2007-2009.

5. Redresarea a fost susținută în principal de creșterea exporturilor și, mai recent, de consumul privat. În pofida cererii externe modeste, exporturile României, ca pondere din PIB au crescut de la 26,9% în 2008, la 41,2% în anul 2014, înainte de a scădea ușor, în 2015, la 40,9%, iar în anul 2016 au înregistrat 46% (57,4 miliarde Euro). Creșterea exporturilor s-a datorat în mare măsură unei creșteri puternice a vânzărilor de utilaje și echipamente de transport produse de companii/sucursale străine. Deficitul de cont curent a scăzut până la 0,4% din PIB în 2014, înainte de a înregistra o ușoară creștere de până la 0,7% din PIB în 2015. Deși intrările de investiții străine directe (ISD) au fost mai puțin de jumătate din nivelurile pe care le aveau înainte de criză, acestea s-au dovedit suficiente pentru a acoperi deficitele de cont curent din ultimii ani. Cursul de schimb real efectiv este aliniat fundamentelor și a fost relativ stabil începând din 2013. Rezervele internaționale brute s-au menținut constante la un nivel aproximativ de 6 luni de importuri de bunuri și servicii. Datoria externă (publică și privată) a scăzut de la 74,4% din PIB în 2012, la 57,6% în 2015. Cererea internă a fost redusă datorită consolidării puternice realizate de Guvern, ce a inclus și o reducere a investițiilor, dar și datorită scăderii investițiilor private. Consumul privat s-a redresat în 2014, pe fondul unei creșteri robuste a salariilor, scăderii șomajului și ratelor scăzute ale dobânzilor stimulate de creșterea economică și de măsuri ce au promovat flexibilitatea pieței muncii; printre acestea se numără reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor sociale în luna octombrie 2014. Reglementări simplificate în materie de angajare și concediere și utilizarea extinsă a contractelor de muncă flexibile au generat câștiguri în ceea ce privește contractele de muncă pe termen lung. Până în luna februarie 2015, șomajul ajunsese la 6,4%, un nivel considerabil mai mic decât media UE de 9,8%, acesta fiind și nivelul cel mai redus înregistrat de la începerea crizei din 2008. Șomajul s-a

11

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

-10

-8

-6

-4

-2

0

Deficit bugetar(in % PIB)

EU Romania

CREȘTERE REALĂ A PIB (Euro constant 2010

menținut la 6,9% pe tot parcursul anului 2016.

6. Consolidarea fiscală a continuat în 2014, politica fiscală devenind pro-ciclică în anul 2015, când Guvernul a aprobat o serie de măsuri de politică fiscală ce riscă să erodeze câștigurile atât de greu dobândite de pe urma consolidării fiscale. Deficitul structural a ajuns la 0,7% din PIB în 2014 și la 1,0% în 2015, deficitul total fiind de 1,9% și, respectiv 1,5%. Aceasta înseamnă o ajustare fiscală de 0,8 și respectiv 1,1 puncte procentuale față de anul 2013, comparativ cu o rată medie de ajustare fiscală de 1,6 puncte procentuale, între 2009 și 2015. În anul 2015, Parlamentul a aprobat o gamă largă de măsuri de politică fiscală prin Codul Fiscal, măsuri estimate a reduce ponderea netă a veniturilor în PIB a României cu 0,9% în 2015 și cu 1,4% în 2016. Guvernul a aprobat de asemenea o serie de inițiative ad-hoc de creștere a cheltuielilor prin care s-a dublat alocația de stat pentru copii și s-au majorat salariile angajaților cu 10% până la 25%.

7. Guvernul se angajează în continuare prin Programul de Convergență transmis Comisiei Europene în 2016 să mențină deficitul fiscal sub 3 procente și în 2017, reducând nivelul acestuia în anii următori.

Tabelul 1: Tendințe Macroeconomice, 2006-15 (În procente din PIB)

  2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

  Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel  

Economie Reală                    

PIB (nominal, miliarde RON) 347,0 418,3 524,4 510,5 533,9 565,1 595,4 637,5

667,6 704,5

PIB Real 8,1 6,9 8,5 -7,1 -0,8 1,1 0,6 3,5 3,0 3,7

Contribuții, din care:                    

Consum 8,0 9,7 5,8 -5,8 -0,3 0,6 0,8 -0,2 2,3 4,0

Investiții 6,4 7,3 3,6 -8,1 -0,4 0,5 -1,3 0,1 0,8 1,3

Exporturi nete -6,3 -10,1 -1,0 6,9 -0,1 -0,1 1,1 3,6 -0,2 -1,6

Rata șomajului (definiție OIM) 7,1 6,3 5,6 6,2 7,0 7,1 6,8 7,1 6,8 6,9

Deflator PIB (2010 = 100) 69,5 78,3 90,6 94,9 100,0 104,7 109,6 113,4

115,3 117,4

Conturi Fiscale Procente din PIB dacă nu se indică altfel  

Venituri 31,8 32,5 32,0 31,0 33,0 33,1 33,0 32,0 31,7 33,1

Cheltuieli 33,5 34,9 36,8 38,2 39,5 37,5 35,5 34,5 33,6 34,6

Soldul Bugetului General Consolidat (deficit cash)

-1,7 -2,4 -4,8 -7,2 -6,5 -4,4 -2,5 -2,5 -1,9 -1,5

Soldul Bugetului General Consolidat (ESA 2010)

-2,2 -2,9 -5,6 -9,1 -6,9 -5,4 -3,2 -2,2 -1,4 -1,1

Deficit structural (ESA 2010) -4,3 -4,8 -8,1 -8,4 -5,6 -3,0 -2,1 -1,2 -0,7 -1,0

Datorie Publică și Garantată (eop) 12,5 12,7 13,4 23,3 30,5 33,9 37,5 38,8 40,6 39,8

Conturi Monetare Selectate Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel  

Bază Monetară 32,9 41,7 17,9 -5,2 11,8 14,2 2,8 10,5 14,7 18,3

12

Credite către entități neguvernamentale

.. .. 34,1 1,4 5,2 6,2 1,6 -3,4 -3,7 1,4

Dobânzi (rata cheie de politică monetară, în procente, eop)

8,75 7,50 10,25 8,00 6,25 6,00 5,25 4,00 2,75 1,75

Balanța de plăți Procente din PIB dacă nu se indică altfel  

Soldul contului curent -10,4 -13,4 -11,8 -4,2 -4,1 -4,5 -4,5 -1,1 -0,5 -0,6

Exporturi 32,1 29,1 26,9 27,4 32,3 36,8 37,5 39,7 41,2 41,9

Importuri 44,0 43,4 40,2 33,8 38,4 42,4 42,4 40,5 41,5 43,2

Investiții Străine Directe 9,2 5,8 6,6 2,9 1,8 1,4 1,6 1,9 1,6 1,9

Rezerve Brute (în miliarde de Euro, eop)

22,9 27,2 28,3 30,9 36,0 37,3 35,4 35,4 35,5 35,5

În luni de importuri ale anului următor

5,3 5,2 7,2 7,6 7,6 7,5 7,3 6,8 6,2 5,7

Ca % din datoria externă pe termen scurt

182,4 136,5 137,3 197,9 183,9 163,4 169,3 184,5

187,7 182,1

Datoria Externă (% din PIB) 41,8 46,8 50,8 67,4 72,9 74,0 74,4 68,0 63,1 57,1

Termeni de Comerț (marfă, variație%)

.. .. .. .. 1,3 1,8 -3,3 -1,1 -0,6 ..

Curs de schimb (Ron/Euro, medie) 3,5 3,3 3,7 4,2 4,2 4,2 4,5 4,4 4,4 4,4

Articole de memorandum:                    

PIB nominal în miliarde de $ SUA 123,5 171,7 209,7 168,0 168,0 186,1 172,0 191,6

199,1 174,9

VNB pe cap de locuitor (în $ SUA, Metoda Atlas)

4950 6470 8570 8810 8590 8670 8770 9260 9450 ..

PIB potențial (miliarde RON 2010) 471,6 505,5 539,3 548,8 555,3 560,8 570,3 579,4

590,9 606,5

Output gap 6,0 5,6 7,4 -1,9 -3,9 -3,8 -4,8 -3,0 -2,0 -1,1

Sursa: Date MFP, Banca Națională a României; Eurostat; estimări ale echipei Băncii Mondiale. La mijlocul lunii martie 2016

8. Poziția fiscală actuală și schimbarea demografică rapidă impun cheltuirea mai eficientă a fondurilor publice. Cheltuielile publice, ca procent din PIB, sunt în România pe penultimul loc din UE. România cheltuiește mai puțin decât multe state membre OCDE ne-europene. Necesitatea de a spori nivelul cheltuielilor pentru a rezolva probleme ce țin de serviciile publice într-un mediu marcat de schimbări demografice impune României să se concentreze pe majorarea în condiții de eficiență și eficacitate a acestor cheltuieli. Numărul românilor ce fac parte din populația cu vârstă activă, ca pondere din populația totală, este proiectat a scădea de la 68,1% în 2010 la 63,8% în 2030 și la 57,1% în 2050.

9. Guvernul a avansat pe calea realizării programului său de reforme structurale în cursul perioadei de consolidare fiscală, având ca scop susținerea creșterii economice. S-a axat pe: remedierea problemelor fiscale; îmbunătățirea indicatorilor sociali; și sporirea competitivității. Reformele fiscale structurale au vizat: îmbunătățirea administrării fiscale; nivelul de salarizare și numărul de angajați în sectorul public; și responsabilitatea fiscală. În 2010, salariile nominale au fost

13

reduse cu 25%, iar numărul de angajați a fost redus prin intermediul regulii unu-la-șapte (angajarea unui singur om la șapte care ieșeau din sistem).

10. În februarie 2016, Guvernul a lansat un pachet cuprinzător de măsuri îndreptate împotriva sărăciei, ce vizează atingerea țintelor EU2020 în materie de ocupare în muncă, reducere a sărăciei și prevenire a abandonului școlar. Pachetul de măsuri va fi implementat în continuare printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale, promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare.3

11. Guvernul a elaborat o nouă Strategie Fiscal-Bugetară în care sunt prezentate obiectivele bugetului pe anul 2017 și proiecțiile cadrului macroeconomic pentru perioada 2017-20194.

12. Guvernul este hotărât să dezvolte dimensiunile de planificare și politici ale procesului bugetar, pentru a îmbunătăți calitatea cheltuielilor publice. Fiind conștient de legăturile slabe dintre cheltuielile publice și rezultate, Guvernul își propune să introducă în anul 2018 bugetarea multi-anuală, bazată pe rezultate, mai întâi pe bază de pilotare. Își propune de asemenea să consolideze managementul investițiilor publice prin aprofundarea cadrului de prioritizare existent. Va dezvolta capacitatea MFP și a ministerelor de resort de a realiza analize de cheltuieli, ca instrument al unei politici bugetare mai eficiente; își propune să dezvolte guvernanța corporativă a sectorului ÎS, în concordanță cu bunele practici internaționale.

Priorități pe termen lung

13. Asigurarea sustenabilității fiscale și îmbunătățirea calității serviciilor publice depind de continuarea progreselor în trei domenii largi de politici. Acestea sunt:

Menținerea unei politici fiscale prudente. Guvernul se angajează în continuare prin Programul de Convergență să mențină deficitul bugetar sub 3% procente din PIB în anul 2017, reducând nivelul acestuia în anii următori.

Eficientizarea impozitării. Un sistem fiscal mai eficient și mai echitabil este important pentru ca România să își poată finanța cheltuielile într-o manieră generatoare de mai puține distorsiuni și pentru a permite țării să colecteze mai multe venituri pe termen mediu pentru a face față presiunilor tot mai mari pe parte de cheltuieli.

Modernizarea managementului cheltuielilor publice (MCP). Reguli și politici mai bune de MCP în interiorul unui cadru fiscal consolidat pe termen mediu vor contribui la alinierea dintre bugetele anuale și cadrele strategice, inclusiv Programul de Convergență, asigurând astfel că programele (politicile publice) ale administrației centrale oferă valoare în schimbul fondurilor cheltuite (value for money). Ele ar reduce de asemenea posibilitatea unor decizii ad-hoc în materie de politici publice, contribuind astfel la eficientizarea cheltuielilor guvernamentale. Îmbunătățirile aduse la nivelul eficienței cheltuielilor publice sunt esențiale pentru ca România să poată să obțină rezultate

3 Sursa: Programul de guvernare4 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20172019.pdf

14

adecvate în sectorul public cu niște costuri rezonabile. Aceasta va presupune o mai mare flexibilitate în alocarea resurselor de la ministerele de linie și performanțe mai bune ale ÎS.

15

II. Misiune. Viziune

Misiunea noastră

1. Ministerul Finanțelor Publice sprijină Guvernul în demersul său de promovare a unor politici economice coerente și sustenabile, de impulsionare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă , de intensificare a investiţiilor precum şi de promovare a eficienței și a transparenței administrării veniturilor și cheltuielilor publice în concordanţă cu Programul de Guvernare.

Viziunea noastră

2. Ministerul Finanțelor Publice şi instituţiile subordonate își propun să fie recunoscute ca instituții de încredere, transparente, orientate către rezultate, care se concentrează pe oferirea unui management economic şi financiar de calitate și pe îmbunătățirea responsabilizării.

Principiile noastre

3. Valoare pentru bani. MFP sprijină eforturile Guvernului român de a aloca resurse publice proiectelor și activităților cu cele mai mari șanse de a avea un impact semnificativ. În acest sens, MFP își propune să distribuie resursele bugetare pentru proiecte și activități prioritare, care generează rezultate concrete şi rezolvă nevoi publice identificate.

4. Transparența. MFP și-a luat un angajament în ceea ce privește transparența. Transparența impune un acces mai bun la o raportare cuprinzătoare, ușor de înțeles, cu privire la formularea politicilor, la execuția bugetară, astfel încât fiecare cetățean să poată urmări modul în care sunt realizate politicle bugetare și cum au fost administrate resursele bugetare, respectiv veniturile și cheltuielile. În acest sens, instituțiile guvernamentale vor continua publicarea bugetelor, a rapoartelor de execuție și a informațiilor privind contractele de achiziții publice, potrivit prevederilor legale în domeniu, pentru a evita suspiciunile în legătură cu alocarea fondurilor publice.

5. Eficiența implementării bugetului se referă pe de o parte la maximizarea veniturilor bugetare, prin reducerea evaziunii, iar pe de altă parte la obținerea unui număr maxim de beneficii pentru cetățeni, cu resurse minime. România are resurse bugetare limitate, raportat la nevoile de dezvoltare. Eliminarea risipei în sectorul public este o prioritate cheie a Guvernului, strâns legată de reformele din administrația publică aflate în desfășurare.

6. Prudența este un factor crucial în managementul bugetului. Cu un deficit previzionat la 2,98% din PIB pentru anul 2017, este clar că trebuie să fim extrem de prudenți pentru a nu avea derapaje. MFP a introdus măsuri pentru a reține 10% (aproximativ 4 mil RON) din cheltuielile publice cu bunuri și servicii, ca măsură de prevenire a derapajelor. În plus, Guvernul se bazează și pe o rezervă de venituri majorate, care apar în mod firesc în urma efectelor secundare ale relaxării fiscale (banii rămân în circuitul privat și se multiplică).

16

7. Predictibilitatea și stabilitatea sunt principii cheie pe care MFP le va avea în vedere pentru a crește nivelul de încredere al sectorului privat și pentru a stimula investițiile. Guvernul va avea în vedere doar două rectificări bugetare, în conformitate cu Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare (LRF).

Mandatul nostru

8. Ministerul Finanțelor Publice coordonează stabilirea politicii bugetare și este responsabil cu pregătirea cadrului macroeconomic5, a Strategiei Fiscal-bugetare și a bugetului anual. În momentul de față Ministerul îndeplinește toate funcțiile principale centralizate de management al finanțelor publice (MgmFP): (i) analiză, cercetare și politică macroeconomică6 și fiscal-bugetară; (ii) elaborare buget; (iii) execuție bugetară, inclusiv procesare plăți, management de numerar și datorie publică, contabilitate și raportare; (iv) politica fiscală, colectarea și administrarea veniturilor7; (v) funcții de reglementare și control asociate managementului finanțelor publice: control intern, audit public și achiziții8. De asemenea, Ministerul joacă un rol crucial în reglementarea sectorului financiar și în supravegherea directă a mai multor Întreprinderi Publice (ÎP), ca de exemplu Loteria Română.

9. Rolurile și responsabilitățile Ministerului sunt definite într-un cadru de reglementare comprehensiv. Legea Finanțelor Publice (500/2002), cu modificările şi completările ulterioare, trasează responsabilități clare pentru MFP, ministerele de linie și Parlament în ceea ce privește elaborarea bugetului, creditele bugetare și de angajament și execuția bugetară. De asemenea, legea descrie și calendarul bugetar anual și procedurile asociate. În 2010 România a adoptat Legea responsabilității fiscal-bugetare (LRF), care completează Legea Finanțelor Publice. Aceasta a introdus reguli bugetare și obiective numerice pentru agregarea cheltuielilor publice și a componentelor acestora; a creat un Consiliu Fiscal independent care să emită opinii și să facă analize ale impactului bugetar pe care îl au deciziile de politici publice; și a introdus Strategia Fiscal-bugetară (SFB) 9, pentru a da un caracter obligatoriu Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). Ca parte a Semestrului European10, LRF a introdus și o regulă privind bugetul/deficitul structural și un mecanism de corecție.

III. Obiective strategice, Programe, Măsuri și Indicatori5 Previziunile macroeconomice sunt pregătite de Comisia Na ională de Prognoză (CNP), care este în subordinea MFPț6 Activitatile de analiză, cercetare şi previziune sunt desfăşurate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Comisia Na ională de Prognoză (CNP), conform atribuţiilor legale specifice. ț7 Administrarea fiscală este realizată de Agen ia Na ională de Administrare Fiscală (ANAF), subordonată MFP.ț ț8 Reglementările privind achizi iile publice sunt realizate de Agen ia Na ională pentru Achizi i Publice (ANAP), ț ț ț țsubordonată MFP.9 Strategia Fiscal-bugetară se bazează pe Pactul Fiscal al UE. În 2012 România a semnat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i guvernan a în cadrul Uniunii Economice i Monetare (cunoscut i ca Pactul Fiscal), prin care s-a ș ț ș șangajat să î i reducă deficitul bugetar structural la obiectivul pe termen mediu (MTO); ) în anul 2015 s-a înregistrat șun deficit structural de sub 1% pentru ca din 2016 să se majoreze la peste 2%.10 Implementarea regulilor economice europene este organizată anual în cicluri, cunoscute ca semestre europene. În cadrul Semestrului European, Comisia Europeană analizează politicile de reformă bugetară i structurală din fiecare șstat membru; formulează recomandări i monitorizează implementarea acestora; iar statele membre implementează șpoliticile agreate în comun.

17

Obiectiv strategic 1:

Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Vizează

Să introducă și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente adecvate, care să asigure alocarea banilor publici pentru priorități din politici,

cheltuirea lor în mod eficient și responsabil și obținerea rezultatelor dorite/scontate în urma acestor cheltuieli, păstrându-se în continuare sustenabilitatea fiscal-

bugetară în ansamblul său.

10. Managementul fiscal și bugetar în România a progresat în perioada scursă de la aderarea la Uniunea Europeană. În același timp, provocările unei economii dinamice și în creștere corelate cu o administrație, în care procesul elaborării de politici publice reclamă o analiză fiscal-bugetară detaliată și determină o clară abordare sustenabilă a componentelor acestora, necesită consolidarea managementului fiscal-bugetar. Acest obiectiv strategic este structurat pe următoarele domenii grupate în programe:

a. Politica economică: Programul își propune îmbunătățirea cadrului macroeconomic și fiscal al României prin analize, cercetări și servicii de consultanță pe politici publice cu caracter continuu. Programul susține creșterea economică și stabilitatea macroeconomică prin asigurarea de prognoze macroeconomice, analize privind riscurile financiare, studii de impact economic și modelare de scenarii, în vederea furnizării de consultanță consistentă în materie de politici pentru bugetul anual, a cadrului fiscal-bugetar pe termene mediu și pentru alte procese guvernamentale, precum și prin elaborarea de propuneri de politici privind veniturile și prin susținerea legislației în materie de venituri pentru bugetul anual. Totodată, programul își propune să asigure administrarea eficientă a relațiilor financiare internaționale ale României, fiind responsabil de gestionarea financiară a plăților aferente bugetului UE și de și de relațiile cu instituțiile financiare internaționale.

b. Prioritizarea cheltuielilor și formularea bugetului: Programul își propune să susțină alocarea fondurilor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii guvernamentale și în limitele cadrului macro-fiscal. Programul are ca sarcină elaborarea și rectificarea legilor bugetare anuale. Programul își mai propune să promoveze investițiile publice și private în infrastructură și servicii publice, precum și să sporească eficiența și eficacitatea administrării investițiilor publice prin asigurarea suportului tehnic necesar planificării cheltuielilor de capital și evaluării proiectelor, dar și proceselor de prioritizare, selecție și elaborare a bugetelor pentru proiectele de investiții. Totodată, programul vizează programarea și implementarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor, pe constatările cărora se vor baza procesele ulterioare de planificare și elaborare a bugetului.

c. Execuția bugetului și administrarea datoriei publice: Programul vizează asigurarea cheltuirii eficiente și eficace a resurselor publice. În acest sens, programul asigură

18

disponibilizarea fondurilor publice către ordonatorii de credite de la nivel național, în concordanță cu bugetul aprobat, procesarea plăților și urmărirea modului în care sunt cheltuite aceste fonduri. Mai mult de atât, programul asigură gestionarea optimă a fondurilor și a datoriei publice în vederea acoperirii necesarului de finanțare pe termen scurt și pe termen lung, precum și contabilizarea eficientă a tranzacțiilor. În acest sens, MFP administrează datoria publică guvernamentală internă și externă, contribuie la dezvoltarea piețelor financiare naționale și menține o relație trainică cu investitorii.

d. Contabilitatea și raportarea financiară: Programul vizează asumarea responsabilității, a bunei guvernanțe și a supravegherii financiare prin elaborarea de politici publice, proceduri și reglementări contabile și prin promovarea unei administrări eficiente, eficace, judicioase și transparente a veniturilor, cheltuielilor, activelor și pasivelor pentru toate instituțiile publice. Programul asigură elaborarea rapoartelor privind execuția bugetară pe tot parcursul anului fiscal și la finalul acestuia și oferă asistență tuturor instituțiilor publice în procesul de implementare a cadrului de raportare financiară și de întocmire a situațiilor financiare consolidate în conformitate cu standardele europene și alte standarde internaționale. În cadrul programului sunt efectuate controale funcționale menite să prevină orice acțiune economică sau financiară ce ar putea conduce la fraudă sau la utilizarea defectuoasă a fondurilor publice.

e. Reglementarea și supravegherea financiară: Programul asigură monitorizarea managementului riscului financiar, precum și supravegherea și crearea condițiilor pentru ca întreprinderile de stat (ÎS) să îndeplinească obiectivele politicii guvernamentale într-o manieră sustenabilă. În acest sens, programul are responsabilități în direcția promovării unei guvernanțe corporative robuste și a monitorizării performanțelor ÎS. Totodată, programul asigură asistență la nivel strategic în domeniul reglementării sectorului financiar.

11. Structura Obiectivului strategic 1 include cinci (5) Programe și patruzecișiuna (41) de Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate, exprimate prin indicatori11.

11 Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI

19

20

Figura 2 – Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programme și Măsuri

Măsuri Programul 1.2M1.2.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetareM1.2.1.2. Pregătirea și rectificarea legilor bugetelor

anualeM1.2.1.3. Planificarea și implementarea rezultatelor

analizelor de cheltuieliM1.2.1.4. Punerea în aplicare a bugetării pe programeM1.2.1.5. Funcționarea efectivă și eficientă a Unități

pentru Analiza Cheltuielilor M1.2.2.1. Analiza și evaluarea proiectelor semnificative

de investiții noiM1.2.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții

semnificative prioritizate M1.2.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a a

proiectelor de investiții semnificative M1.2.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona

Parteneriatelor Public PrivateM1.2.2.5. Introducerea unui sistem de credite de

angajament multi-anuale M1.2.2.6. Funcționarea efectivă și eficientă a Unități PPPM1.2.2.7. Exercițiu pilot pentru testarea mecanismului de

raționalizare al Programului de Investiții Publice al Ministerului Transporturilor, propus de Banca Mondială

M1.2.3.1. Proiectarea & gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea relațiilor financiare între nivelul central și cel local

M1.2.3.2. Proiectarea & gestionarea sistemului de transferuri inter-administrative interadministrative

Măsuri Programul 1.3M1.3.1.1. Planificarea financiară intra-anuală

(pe parcursul anului) și eliberarea fondurilorM1.3.1.2. Procesarea plățilorM1.3.1.3. Previzionarea & managementul

numeraruluiM1.3.1.4. Simplificarea procedurilor de

execuție bugetară M1.3.1.5 - Îndeplinirea obligațiilor de plată ale

statului față de terțe persoane, conform legii M1.3.2.1. - Gestionarea achizițiilor publice

1 - Consolidarea și actualizarea cadrului legislativ privind achizițile publice 2 -Monitorizare sistemului de achiziții publice3- Consolidarea sistemului de proceduri de achiziție on-line

M1.3..2.2 - Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNDAP

M1.3.2.3 - Funcţionarea efectivă și eficientă a ANAP

M1.3.3.1 Contractarea datoriei publice guvernamentale

M1.3.3.2 Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale

M1.3.3.3 Monitorizarea datoriei publice guvernamentale

Măsuri Programul 1.4

M1.4.1.1. Emiterea și actualizarea standardelor de contabilitate

M1.4.1.2. Gestionarea Planului de conturi

M1.4.1.3. Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale

M1.4.2.1. Exercitarea controlului financiar preventiv și auditului public intern

M1.4.2.2. Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe programe

Măsuri Programul 1.5

M1.5.1.1. Reglemen-tarea sectorului fi-nanciar

M1.5.1.2. Suprave-gherea întreprinde-rilor publice (moni-torizarea implemen-tării OUG nr.109/2011)

M1.5.1.3. Înregistra-rea activelor publice

Programul 1.2.Elaborarea bugetului și prioritizarea

cheltuielilor

Programul 1.3.Execuția bugetului și

administrarea datoriei publice

Programul 1.4.Contabilitate și

raportare financiară

Programul 1.5.Reglementare

și supraveghere

financiară

Măsuri Programul 1.1M1.1.1.1. Previzionare și cercetare

macro-economică, fiscal-bugetară în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP

M1.1.1.2. Analiză macro-economică și cercetare în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP

M1.1.1.3. Planificare macro-fiscalăM1.1.1.4. Politică și reglementări

privind veniturileM1.1.1.5. Analiza riscului fiscal-bugetar

și analiza impactuluiM1.1.1.6. Sprijin tehnic pentru

stabilirea plafoanelor sub-naționale anuale de contractare de credite noi de către administrația publică locală

M1.1.2.1. Îndeplinirea responsabilități-lor ce îi revin României în calitate de membru al Uniunii Europene, pe domeniile de competență ale MFP

M1.1.2.2. Armonizarea legislației aferente sectorului financiar

.M.1.2.3 Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene, pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime

Programul 1.1.Politică economică

Obiectivul strategic 1: Consolidare managementului fiscal și bugetarSă introducă și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente adecvate, care să asigure faptul că

banii publici sunt alocați priorităților de politică, sunt cheltuiți în mod eficient și îndeplinesc rezultatele de cheltuieli intenționate, păstrând în același timp sustenabilitatea fiscală și bugetară generală

12. Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra sectorului fiscal-bugetar și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare:

Figura 3 – Obiectivul strategic 1: Impacturi și Rezultate; Indicatori

21

mențienrea deficitului bugetare in limitele agreate de România: Țintă anuală 2020 - 3%creșterea PIB potențial: Țintă 2020 - minim 4%Impacturi

(1.1.1)Consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurile fiscale, de elaborare a bugetului: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora; indicatorii monitorizaţi vor fi cei din Legea responsabilităţii fiscale; evidenţierea şi explicarea abaterilor persistente de acelaşi sens max 10%; ; Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetar 90% față de 80% (valoare de referință actuală; evaluarea se va face distinct pe fiecare instituţie (% din totalul politicilor publice avizate)(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene: grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile și sedințele UE/IFI la 90% de la 90% (valoare de referință actuală); grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel UE (% din total grupuri/comitete/consiliu) la 95% de la 90%;(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate; Rezultat venituri / cheltuieli agregate, față de bugetul inițial aprobat 95% față de 90% (valoarea de referință actuală) ; Consecvența bugetului anual cu estimările anului anterior(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice (selecție, prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare independentă).: Perioada medie de implementare a proiectelor de investiții 16 luni față de 26 luni (valoare de referință actuală; Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiții max 5% față de 10% actuala referință(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale: Procentul de APL care sunt inregistrate cu abateri la LFPL max 5% față de 10% actual; Obligațiile restante ale administrațiilor locale (% din PIB) max 1% față de 1,05%actual(1.3.1) Facilitarea execuției eficiente a execuției bugetare; Randament cheltuieli cumulate comparativ cu bugetul aprobat 95% față de 90%; (1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice: procentul procedurilor de achiziție publică initiate şi publicate în SEAP pe fiecare tip de procedură şi valoare totală EUR/procedură/an 100% față de 90% actual; Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate la 95% față de 80% actual; Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul procedurilor de achiziții publice 85% față de 60% actual”(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurare finanțării neceităților de finnțate la nivel guvernamental: Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică guvernamentală 45-60% din total față de limta SADPG; Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută 80-95% (% din total); Maturitatea medie rămasă a datoriei publice guvernamentală 5,5 - 7 (ani) (1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților guvernamentale conform standardelor internaționale: Calitatea și momentul rapoartelor bugetare de pe parcursul anului,conformarea cu IPSAS și EPSAS 98% față de 90% actual (% din standarde respectate)(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli: Rata solicitărilor pentru viza CFP refuzate/OPC - 75% față de 75% actual(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative: Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011,95% din total față de 80% actual; Obligațiile restante ale IP (% din PIB); Diferența dintre valoarea activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor înregistrată în inventarul central 3% față de 10% actual

RezultatePrograme

13. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 6.5515.716 mii Ron

Tabelul 2 – Obiectiv Strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Buget pe Programe pentru TOTAL mii Ron

Valoare/animii Ron

Obiectivul Strategic 1 2017 2018 2019 2020

P 1.1 Politica economică 217.885 38.616 58.738 59.922 60.609

P 1.2 Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 176.127 41.531 43.511 46.131 44.954

P 1.3Execuția bugetară și administrarea datoriei publice

6.030.832 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845

P 1.4 Contabilitatea și raportarea financiară 48.389 11.424 11.960 12.597 12.409

P 1.5 Reglementare și supraveghere financiară 42.482 10.024 10.508 11.040 10.911

TOTAL SO1 6.515.716 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728

Programul 1.1: Politică economică

14. Justificare: Cu o creștere de 4,8 procente în 2016, România este țara cu cea mai rapidă creștere din UE, însă se confruntă cu o dublă provocare: aceea ce a păstra stabilitatea macroeconomică şi de a menţine ritmul ridicat de creştere economică, în condiţii de sustenabilitate, respectiv prin amplificarea contribuţiei investiţiilor şi a exporturilor. Creșterea recentă s-a bazat pe consumul privat și pe o relansare a investițiilor, care au revenit la valori apropriate de cele înregistrate înainte de criză. Consumul și-a revenit în urma unor creșteri salariale robuste, a reducerii TVA, a scăderii șomajului, ratelor scăzute la dobânzi și a prețurilor mici la produsele de bază. (vezi Tabel 3)

Tabel 3 - Creşterea economică previzionată şi realizată -%-

Anul Prognoza pentru buget Realizări

2013 1,6 3,5

2014 2,2 3,1

2015 2,5 3,9

2016 4,1 4,8

Sursă : MFP, INS15. Creşterea economică previzionată pentru proiecţia bugetară, de peste 5% în anul 2017 precum şi pe termen mediu, reprezintă un obiectiv ambiţios, realizabil în conditiile consolidării

22

procesului de elaborare a politicilor economice. Creşterea reală a produsului intern brut (PIB) a fost proiectată pentru acest an la 5,2% în contextul în care vor fi implementate măsuri de creșteri salariale în domeniul public, creșterea salariului minim și măsuri suplimentare de relaxare fiscală, inclusiv reducere a TVA la 19 procente, eliminarea impozitului pentru construcții speciale și reducerea accizei la carburant. Se anticipează că accelerarea consumului va adânci deficitul de cont curent.

16. Rata inflaţiei a rămas negativă şi în anul 2016 în contextul reducerii TVA şi a preţului internaţional al petrolului. Pentru anul 2017 se apreciază că inflaţia va reveni în teritoriul pozitiv. Cadrul macroeconomic pentru proiecţia bugetară a luat în considerare o inflaţie medie anuală pentru 2017 de 1,4 procente. Conform programului bugetar pe 2017 și a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu al Guvernului, deficitul bugetar consolidat se va adânci către 3 procente din PIB în 2017, împingând datoria publică la 40,3 procente din PIB în 2017, de la 39,8 procente în 2015.

17. După criza economică din 2009, când România a înregistrat un deficit bugetar (ESA) de 9,5% din PIB, dezechilibrul bugetar s-a redus semnificativ până la 0,8% din PIB în anii 2014 şi 2015. În anul 2016 deficitul bugetului general consolidat (ESA) a fost de 2,82% din PIB, iar pentru acest an este previzionat la 2,98% din PIB, înregistrându-se astfel o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu la 1% din PIB. În acest context bugetar, provocarea pentru Guvern şi implicit pentru Ministerul Finanţelor Publice este aceea de a păstra ritmul de creștere economică, îndepărtând obstacolele structurale pentru economie și de a se asigura că beneficiile acestei prosperități ajung la toți cetățenii, mai ales la cei săraci și vulnerabili, în condiţiile îmbunătăţirii poziţiei structurale a finanţelor publice.

Tabel 4 - Deficite bugetare în perioada 2014-2020 -% din PIB-

Deficite bugetare 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Deficit ESA -0,8 -0,8 -2,82 -2,98 -2,92 -2,53 -2,02

Deficit Structural -0,6 -0,5 -2,57 -2,91 -2,97 -2,68 -2,25

Deficit cash -1,72 -1,35 -2,41 -2,96 -2,96 -2,56 -2,00

Sursă: Eurostat, Previziunile de toamna 2016 ale CE, MFP şi CNP

18. Procesul de relaxare început în anul 2014 a continuat prin Codul fiscal intrat în vigoare în anul 2015 și s-a concretizat în reducerea celor mai importante taxe şi impozite cu un impact bugetar semnificativ. Impactul net cumulat al modificărilor aduse taxelor şi impozitelor pe termen mediu a fost estimat la -1,37 la sută din PIB în anul 2016, -2,26 la sută din PIB în anul 2017 și -2,28 la sută din PIB în anul 2018. În absența unei îmbunătăţiri semnificative a colectării veniturilor şi a unor măsuri compensatorii, aceste reduceri ar putea împinge deficitul bugetar dincolo de valoarea de referință de 3 la sută din PIB pentru perioada 2017 -2018, conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene..

19. România este țară membră a Uniunii Europene, a diferitelor organizații internaționale și participă activ la diferite forumuri economice și financiare, regionale sau mondiale. Acest statut de membru și alte angajamente generează atât oportunități cât și obligații cu implicații bugetare. România va deține președinția Consiliului UE între ianuarie – iunie 2019. Exercitarea acestui rol reprezintă o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României, însă pentru atingerea acestui deziderat este necesară asumarea responsabilităților specifice, pregătirea temeinică și

23

alocarea resurselor umane și financiare adecvate. În perioada deținerii Președinției, România va avea două misiuni principale: planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene și al comitelelor/grupurilor sale de lucru, precum și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE.

20. Ca parte a Semestrului European- ciclul anual de coordonare a politicilor economice - Romania trebuie sa actualizeze anual Programul Național de Reformă și Programul de Convergență. În fiecare an, CE analizează în detaliu planurile statelor membre în materie de reforme bugetare, macroeconomice și structurale și formulează recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni. Aceste recomandări contribuie și la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Strategiei Europa 2020, care este implementată și monitorizată în contextul Semestrului European. De asemenea, Semestrul European integrează elemente ale Pactului de stabilitate şi creştere, precum și Procedura privind dezechilibre macroeconomice. Actualizarea Programului de Convergență este în sarcina MFP, iar termenul de finalizare este 15 aprilie, cel tarziu sfârșitul lunii aprilie.

21. Obiectivele programului: Programul 1.1 își propune să atingă până în 2020 următoarele rezultate:

(1.1.1) Consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare, de elaborare a bugetului: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora; indicatorii monitorizaţi vor fi cei din Legea responsabilităţii fiscale; evidenţierea şi explicarea abaterilor persistente de acelaşi sens max 10%; ; Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetar 98% față de 80% (valoare de referință actuală; evaluarea se va face distinct pe fiecare instituţie (% din totalul politicilor publice avizate

(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene: grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile și sedințele UE/IFI la 90% de la 90% (valoare de referință actuală; grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel UE (% din total grupuri/comitete/consiliu) la 95% de la 90%;

22. Descriere: Programul își propune să îmbunătățească cadrul macroeconomic și fiscal-bugetar al României, prin analize continue, cercetare și servicii de consultanță pe politici in domeniul macroeconomic si fiscal-bugetar. Programul sprijină creșterea economică și stabilitatea macroeconomică oferind previziuni macro- și microeconomice, analize ale riscului fiscal-bugetar, analize economice pentru aspecte de macro și microeconomie și reglementare, finanțe publice, evaluări exante și ex-post ale impactului economic și și fiscal-bugetar al politicilor economice, dezvoltarea de modele şi metode de evaluare, pentru a oferi îndrumare solidă pe politici pentru bugetul anual și alte procese administrative, dar și prin elaborarea unor propuneri de politici privind veniturile și sprijinirea legislației fiscale pentru bugetul anual. De asemenea, programul își propune să asigure un management eficient al relațiilor Guvernului cu instituțiile financiare internaționale, inclusiv prin utilizarea produselor oferite de acestea, în conformitate cu legislația în vigoare, după caz; și îndeplinirea obligațiilor financiare ce derivă din calitatea de membru al UE și din statutul de membru al României în organizații regionale și internaționale, instituții financiare internaționale sau din semnarea unor tratate internaționale.

24

23. Legături: Acest Program este corelat direct cu Programele 1.2, 1.3și 2.1.

24. Factori de succes: Pentru implementarea cu succes a programului este nevoie de o consultare continuă și de o coordonare eficientă în cadrul direcțiilor din MFP, ANAF și CNP, iar în cazuri speciale coordonare cu alte instituții, dar si cu sectorul privat prin îmbunătăţirea modalităţilor instituţionale de consultare publică existente. Pentru a implementa reforme ample, trebuie să se pună mai mult accent pe creșterea transparenței și pe formularea unor politici pe baza dovezilor. De asemenea, implementarea cu succes a componentelor privind relaţiile financiare externe ale MFP necesită o strânsă colaborare între direcțiile responsabile din cadrul MFP, cu Banca Națională a României, Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea de Supraveghere Financiară și, de asemenea, cu Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

25. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.1.1) Pentru consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare, de elaborare a bugetului

1 - Previzionare și cercetare macro-economică, fiscal-bugetară în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP

2 - Analiză macro-economică și cercetare în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP

3 - Planificare macro-fiscal-bugetară

4 - Politică și reglementări privind veniturile

5 - Analiza riscului fiscal-bugetar și analiza impactului

6 - Sprijin tehnic pentru stabilirea plafoanelor sub-naționale anuale de contractare de credite noi de către administrația publică locală

(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană, continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene:

1 - Îndeplinirea responsabilităților ce îi revin României în calitate de membru al Uniunii Europene, pe domeniile de competență ale MFP

2 - Armonizarea legislației aferente sectorului financiar

3. Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene, pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime

25

Programul 1.2: Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor

26. Justificare: Procesul bugetar este clar și bine organizat, însă are nevoie de mai mult accent pus pe politici și rezultate. Cadrul pentru elaborarea și execuția bugetului anual este definit clar în Legea finanțelor publice precum și într-o serie de reglementări subsecvente. Elaborarea, aprobarea și implementarea bugetului anual se bazează pe Cadrul Bugetar pe Termen Mediul (CBTM), care oferă un cadru orientativ pe trei ani. Cu toata acestea devierile bugetului anual de la CBTM sunt endemice: calendarul bugetului anual este stabilit în Legea finanțelor publice, dar există abateri frecvente de la acesta. Rectificările bugetare operate determină reducerea treptată a decalajului dintre programul bugetar anual aprobat și execuția reală, însă în continuare pot fi aduse îmbunătățiri procesului bugetar. În momentul de față planificarea și prioritizarea politicilor, pe de o parte, și bugetarea, de cealaltă parte, sunt procese deconectate, ceea ce afectează calitatea rezultatelor obținute. Introducerea limitelor de cheltuieli, nu a contribuit la schimbări fundamentale în ceea ce privește o abordare mai strategică a planificării bugetului.

27. De multe ori, solicitările de buget ale ministerelor de linie nu sunt fundamentate corespunzător și nu includ o separare clară a finanțării de bază, necesară pentru a continua politicile existente (pe baza estimărilor viitoare din anul anterior) și solicitările de finanțare pentru noi inițiative. De asemenea, adesea solicitările de buget nu respectă plafoanele emise de MFP pe baza anvelopei de resurse disponibile, iar solicitările de buget ale ministerelor de linie depășesc de multe ori limitele de cheltuieli suportabile. Această practică nu doar că duce la negocieri de durată între MFP și ministerele de linie cu privire la nivelurile de finanțare, ci declanșează și revizuiri ulterioare ale cheltuielilor agregate, pentru a face loc solicitărilor.

Figura 4: Diferențele dintre buget și execuție, 2013-2015(ca procente)

-25-20-15-10

-505

101520

2013 2014 2015

% D

ifere

nțe

Cheltuieli cu investiții

dobânzi Subvenții Salarii Asistența socială

Bunuri și servicii

Sursa: Banca Mondială, MFP

26

28. Guvernul este hotărât ca, pe termen mediu, să introducă bugetarea pe programe, scopul principal fiind acela de a prioritiza mai bine cheltuielile și a responsabiliza mai mult ministerele de linie, astfel încât cheltuielile publice să devină mai eficiente și mai eficace. Motorul acestei schimbări va fi MFP, cu sprijin semnificativ din partea SGG. MFP a actualizat Legea finanțelor publice, pentru a permite bugetarea pe programe, și în momentul de față lucrează la normele metodologice. Intenția este de a introduce bugetarea pe programe începând cu procesul bugetar pentru 2018, inițial pentru 10 ministere. Din 2019, bugetarea pe programe va fi extinsă și la restul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului fondurilor special. Astfel, pentru a se evalua dacă introducerea unei bugetări pe programe îmbunătățește cu adevărat prioritizarea cheltuielilor și orientarea către rezultate, acest proces va necesita consolidarea monitorizării și evaluării implementării programelor, inclusiv prin instituționalizarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor.

29. Procesul bugetar suferă din cauza deciziilor de politici luate ad hoc, care au implicații bugetare. Ca urmare a acestui lucru, există o pleiadă de politici, proiecte de investiții și programe pe care bugetul nu le poate satisface și afectează spațiul fiscal pe termen mediu. Deși de-a lungul timpului calitatea sa s-a îmbunătățit, Strategia fiscal-bugetară (SFB) încă nu face o legătură clară între prioritățile de politici și alocările bugetare. De asemenea, parametrii macroeconomici și bugetari din SFB oferă îndrumare limitată pentru pregătirea bugetului pe anul următor, iar hotărâri cu implicații bugetare semnificative sunt luate fără a fi aliniate la documentele strategice. Prin urmare, îmbunătățirea calității cheltuielilor publice necesită consolidarea elementelor procesului de bugetare, de sus în jos ale. Aceasta implică etapizarea procesului de elaborare a bugetului în puncte de decizie distincte, iar deciziile de alocare pentru fiecare punct de decizie vor deriva din limitele de cheltuieli stabilite la punctul anterior. Odată realizat acest lucru, procesul de elaborare a bugetului se va baza pe politicile prioritare din România și, în același timp, va fi suportabil din punct de vedere bugetar. Competitivitatea și performanțele economice ale României suferă din cauza stării proaste în care se află infrastructura. Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate în raport cu UE, exprimate ca procent din PIB. În perioada 2015-2019 cheltuielile de capital sunt estimate la aproximativ 5,3 procente din PIB12. Cu toate acestea, calitatea infrastructurii este cu mult în urma altor state din UE, chiar și a celor cu cheltuieli de capital mai mici, ceea ce denotă puncte slabe în calitatea sistemului de Management al investițiilor publice (MIP) din România.

30. Bunele practici/dovezile internaționale sprijină ideea că îmbunătățirea managementului investițiilor publice poate genera rezultate semnificative. Un studiu al FMI13 a identificat că aproximativ 30% din posibilele beneficii ale investițiilor publice, exprimate în funcție de diverși indicatori ai calității și accesului la infrastructură, se pierd din cauza ineficiențelor din procesele investiționale. În țările cu cele mai eficiente sisteme de MIP, fiecare dolar cheltuit pe investiții în infrastructura publică are un impact mult mai mare asupra creșterii economice decât în cele cu sisteme mai puțin eficiente (FMI, 2015).

12 Conform SFB 2017-2019, pag. 9, procentul de 5,3% reprezintă un procent mediu calculat pentru perioada 2015-201913 FMI, 2015 – Making Public Investment More Efficient, http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959

27

31. Îmbunătățirea managementului investițiilor publice reprezintă o prioritate pentru Guvern, pentru a susține și crește investițiile în infrastructură, acestea fiind motoarele creșterii economice, dezvoltării regionale și îmbunătățirii serviciilor publice. Inițiativele anterioare ale Guvernului, pentru a crește calitatea și eficiența alocărilor bugetare pentru investițiile publice au inclus și crearea unei Unități de Evaluare a Investițiilor Publice în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (OUG 88/2013). Prin activitățile curente, UEIP contribuie la: i) - consolidarea procesului de monitorizare a modului de implementare a proiectelor de investiții publice, de către ordonatorii de credite; ii) îmbunătățirea procesului de evaluare și prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative; iii) analiza modului de alocare bugetară pentru investițiile publice semnificative.

32. În acest sens au fost elaborate și aprobate Normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice prin hotărârea Guvernului nr. 225/2014, care detaliază în aplicare prevederile OUG nr. 88/2013

33. Ulterior, în cursul anului 2016, în vederea urmăririi și eficientizării cheltuielilor publice în contextul atragerii de finanțare și expertiză privată în implementarea unor astfel de proiecte, a fost înființată Direcția generală managementul cheltuielilor și investițiilor publice din care face parte în prezent și Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice.

34. În scopul întăririi legăturii între procesul de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative și procesul bugetar, a fost introdusă o reglementare în OUG nr.88/2013, care stabilește modul de repartizare, de către ordonatorii principali de credite, a resurselor bugetare în procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul următor celui în care s-au aprobat rezultatele prioritizării.

35. Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul MIP, este necesară îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul managementului investițiilor publice. În urma analizelor efectuate ca urmare a proiectului SAR (Servicii de Asistență Rambursabile) – Consolidarea Managementului Investițiilor Publice – implementat în perioada 2014-2015 și  al cărui beneficiar a fost MFP prin Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice (UEIP), au fost identificate cinci (5) aspecte cheie care ar trebui îmbunătățite::

Lipsa de îndrumare și capacitate tehnică, pentru a evalua corespunzător proiectele, cu instrumente corespunzătoare; limitări în evaluările independente.

Puncte slabe în evaluarea și analiza strategică a propunerilor de proiecte, din perspectiva relevanței, încă din fază timpurie.

Puncte slabe în prioritizarea finanțărilor de la buget și în asigurarea unei finanțări adecvate pentru proiectele în derulare.

Nevoia de a profesionaliza managementul de proiect și de a îmbunătăți sistemul de monitorizare a stadiului de implementare și realizare a proiectelor de investiții.

Nevoia de a sprijini un sistem MIP îmbunătățit, consolidând funcția de supraveghere și management a MIP din MFP; nevoia unor instrumente informatice corespunzătoare.

36. Obiectivele programului: Programul 1.2 își propune atingerea până în 2020 a următoarelor rezultate:

(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate ; Rezultat venituri / cheltuieli agregate, față de bugetul inițial aprobat 95% față de 90% (valoarea de referință actuală) ; Consecvența bugetului anual cu estimările anului anterior

28

(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice (selecție, evaluare independentă, prioritizare, bugetare și achiziție).: Perioada medie de implementare a proiectelor de investiții 16 luni față de 26 luni (valoare de referință actuală; Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiții max 5% față de 10% actuala referință

(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale: Procentul de APL care sunt inregistrate cu abateri la LFPL max 5% față de 10% actual; Obligațiile restante ale administrațiilor locale (% din PIB) max 1% față de 1,05% actual

37. Descriere: Programul își propune să promoveze creșterea economică, dezvoltarea socială și reducerea sărăciei, prin alocarea eficientă, eficace și corespunzătoare a fondurilor publice, pentru a rezolva prioritățile de politică ale Guvernului, și prin cheltuirea eficientă și responsabilă a resurselor publice. Programul vizează pregătirea și rectificările legilor anuale ale bugetului,. Programul își propune să promoveze investițiile publice (prin intermediul PPP) în infrastructură și în servicii publice, dar și să sporească eficiența și eficacitatea managementului investițiilor publice, oferind sprijin tehnic pentru planificarea cheltuielilor de capital, evaluarea și prioritizarea proiectelor, selecția și bugetarea proiectelor de investiții publice. Programul își propune să introducă bugetarea pe programe, pentru a asigura prioritizarea cheltuielilor și orientarea spre rezultate. În plus, programul asigură și monitorizarea utilizării resurselor publice de către ordonatorii principali de credite, precum și colaborarea cu personalul din contabilitate și cu alți oficiali, când este cazul, pentru a promova utilizarea eficientă și eficace a acestor resurse. De asemenea, programul vizează și realizarea unor controale operaționale și inopinate pentru a preveni, identifica și combate orice fapte sau acțiuni economico-financiare care ar putea duce la fraude sau la folosirea necorespunzătoare a banilor publici.

38. Legături: Programul are legătură în primul rând cu Programul 1.1, care oferă importante informații de intrare (input-uri) pentru procesele de planificare și elaborare a bugetului și cu Programul 1.3, care se ocupă de nevoile de finanțare pe termen scurt ale Guvernului, de managementul prudent al numerarului și de contabilizarea eficientă a tranzacțiilor în contul datoriei publice.

39. Factori de succes: Implementarea cu succes a programului depinde de eficacitatea cu care MFP interacționează cu ordonatorii de credite, mai ales cu ordonatorii principali. Ministerul, căruia îi revine un rol cheie în păstrarea disciplinei bugetare agregate, trebuie să găsească un echilibru între funcția sa de consultanță și cea de supraveghere care poate determina MFP să se comporte ca un ”paznic”. Succesul programului depinde, de asemenea, și de reducere numărului deciziilor de politici luate ad hoc, cu impact bugetar imediat. În același timp, multe din îmbunătățirile necesare pe partea de execuție bugetară, pentru a fi eficiente depind și de existența unor sisteme IT de ultimă generație. Implementarea cu succes a acestui Program necesită și modificarea actualului cadru legislativ și de reglementare, inclusiv pentru:

29

Consolidarea funcțiilor MFP de analiză a modului de pregătire a proiectului și evaluare independentă - va necesita amendamente la OUG nr. 88/2013, HG nr. 225/2014 și HG nr. 150/2010.

Raționalizarea portofoliului de investiții publice - respectă Legea finanțelor publice și Legea responsabilității fiscal-bugetare, însă este posibil să necesite amendamente care să faciliteze procesul.

Introducerea creditelor de angajament multianuale pentru proiectele de investiții publice - respectă Legea finanțelor publice, însă pentru a îndepărta orice posibilă ambiguitate ar putea fi recomandate anumite amendamente.

Consolidarea modului de implementare a proiectelor și a monitorizării acestora - necesită modificarea HG nr.225/2014.integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în sistemul managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent, respectiv a prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010.

40. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate

1 - Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare

2 - Pregătirea și rectificarea legilor bugetelor anuale

3 - Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli

4 - Punerea în aplicare a bugetării pe programe

5 - Funcționarea efectivă și eficientă a Unități pentru Analiza Cheltuielilor(Direcția de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice)

(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (evaluare independentă, selecție, prioritizare, bugetare și achiziție)

1 - Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de investiții publice noi

2 - Analiza listelor proiectelor de investiții semnificative

3 - Monitorizarea stadiului de implementare a a proiectelor de investiții semnificative

4 - Dezvoltarea capacităților de a gestiona Parteneriatelor Public Private

5 - Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale

6 - Funcționarea efectivă și eficientă a Unități PPP(Direcția de management a investițiilor publice)

7 - Exercițiu pilot pentru testarea mecanismului de raționalizare a Programului de Investiții Publice al Ministerului Transporturilor, mecanism propus de Banca Mondială

30

(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale

1 - Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea relațiilor financiare între nivelul central și cel local

2 - Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-administrative

Programul 1.3: Execuția bugetară și administrarea datoriei publice

41. Justificare: În general execuția bugetară este bine organizată, cu ghiduri și reglementări clare, însă există potențial pentru a simplifica și mai mult și de a automatiza procesele. Credibilitatea bugetului de cheltuieli este mixtă: ratele anuale privind execuția bugetară, pentru cheltuielile agregate, sunt suficient de ridicate pentru a aduce România în categoria țărilor OCDE cu rezultate bune, dar absorbția fondurilor europene rămâne scăzută. În timpul rectificărilor bugetare au loc realocări semnificative între categorii funcționale, uneori din cauza deciziilor ad hoc luate în afara procesului bugetar. Spre deosebire de multe alte țări, bugetul revizuit al României, în formă agregată, este mai puțin credibil decât bugetul original.

42. Performanța nu este uniformă la nivelul funcțiilor cheie ale execuției bugetare, printre care managementul numerarului (cash management), plăți, contabilitate și servicii de raportare. Serviciile asociate tranzacțiilor bancare, pentru procesarea încasărilor și a plăților și contul unic de trezorerie (CUT) comprehensiv sunt foarte bine dezvoltate. Însă procesarea tranzacțiilor continuă să fie o activitate laborioasă și dezvoltarea și mai mult a serviciilor de automatizare reprezintă următorul pas logic pentru a crește eficiența. Funcțiile de raportare și contabilitate au elaborate politici bune, inclusiv o clasificare bugetară unificată și un plan de conturi, însă actualele procese și sisteme de raportare se bazează foarte mult pe intervenții manuale pentru colectarea, verificarea și validarea informațiilor financiare, limitând astfel raportarea operațională și analiza în timp util. Informațiile financiare, în afară de soldurile de casă agregate, trebuie obținute lunar și trimestrial de la aproximativ 14.000 de ordonatori. Astfel, lipsa unor date fiabile, la timp și detaliate despre venituri, cheltuieli și angajamente, pentru planificarea bugetului, monitorizarea acestuia, controlul cheltuielilor și raportare are un impact negativ asupra managementului bugetului. Din punct de vedere operațional, funcțiile centrale asociate execuției bugetare (deschidere de credite bugetare, procesarea plăților, contabilitate și raportare) par fragmentate, ceea ce se reflectă și în lipsa unei integrări a sistemelor IT independente care sprijină aceste funcții strâns legate.

43. Procedura pe format hârtie pentru procesarea plăților nu doar că este împovărătoare, ci necesită și o prezență fizică extinsă în Trezorerie. Din cauza faptului că nu există o interfață și o aplicație informatică care să permită automatizarea integrală a procesării ordinelor de plată, Guvernul român nu poate exploata simplificări ce ar putea fi semnificative și ar genera o îmbunătățire a eficienței. Automatizarea completă le-ar permite entităților publice să transmită continuu ordinele de plată și toate verificările privind disponibilitatea fondurilor s-ar face automat. Eliberarea de fonduri

31

(prin deschiderea creditelor bugetare) se bazează pe informații prelucrate manual și, în mare măsură, este influențată de numerarul disponibil, nu de nevoile de numerar, subminând operațiunile financiare ale ministerului de linie.

44. Între 2008 și 2015 datoria publică brută a României a crescut de peste trei ori, în principal din cauza deficitelor primare susținute, însă continuă să fie în limite sustenabile și este printre cele mai scăzute din UE. Estimările privind raportul datorie publică/PIB al României arată o creștere de la aproximativ 13,2 procente în 2008, în termen ESA2010, la 38,0 procente în 2015. Raportul este cu mult sub media datoriei publice la nivelul statelor membre UE: estimată la 86 de procente în 2015, și în limitele normelor din Pactul de stabilitate și creștere al UE. În mare măsură, creșterea poate fi atribuită creșterii deficitului primar, care în această perioadă a ajuns la o medie de 2,4 procente. Redresarea României, cu o creștere solidă, a jucat un rol major în creșterea datoriei publice din ultimii ani.

Figura 5: Contribuții la schimările datoriei publice (procent din PIB)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015-6-4-202468

10

Mod

ific

ări î

n d

ato

ria

publ

ică

guve

rnam

enta

lă -

PIB

Residuu Alte debite Cre tere reală PIBșRata efectivă a dobânzii Deficit Depreciere rata de schimb

Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale

45. Se previzionează că datoria publică a României va crește modest pe termen mediu, însă va rămâne în limite sustenabile. Începând cu finalul anului 2015, datoria publică calculată conform metodologiei UE a reprezentat 38,0 procente din PIB – a cincea cea mai mică din UE14.

46. În 2015, toți indicatorii de risc au rămas în țintele stabilite în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru gestionarea datoriei publice (Tabelul 5). În ipoteza inițială detaliată mai jos, se așteaptă ca ponderea datoriei publice conform legislatiei nationale în -PIB să nu depășească până la 45,0 procente din PIB în perioada 2017- 2020, în timp ce datoria publică,

14 Sursa: Eurostat – Notificare Fiscala octombrie 201632

calculată conform metodologiei UE să se situeze sub 40% din PIB,cu mult sub criteriile din Pactul de stabilitate și creștere al UE, de 60 de procente din PIB.

Tabel 5: Indicatorii de risc la finalul anilor 2015 i 201ș 6

Indicatori 2015 2016 Tinte indicative cf Strategiei

2015 - 2017

A. Riscul valutar

Ponderea datoriei în lei în total datorie (% din total) 42,7% 45,7 40% (minim) – 60%

Ponderea datoriei publice guvernamentale în Euro în total datorie în valuta (% din total)

80,6% 80,8 80% (minim) – 95%

B. Riscul de refinantare

Ponderea datoriei scadente în termen de 1 an (% din total)

18% 13% 15% - 25% (maxim)

Ponderea datoriei în lei scadente în termen de 1 an (% din total) 28,0% 22% 20% - 30% (maxim)

Maturitatea medie ramasă pentru total datorie (ani) 5,7 5,8 5,5 ani (minim) –7,0 ani

Maturitatea medie ramasă a datoriei în lei (ani) 3,4 3,8 3,0 ani (minim) –5,0 ani

C. Riscul de rată de dobandă

Ponderea datoriei care își modifica rata dobanzii într-un an (% din total) 23,0% 16% 15% - 25% (maxim)

Ponderea datoriei în lei care își modifica rata dobânzii într-un an (% din total) 28,0% 20% 20% - 30% (maxim)

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (ani) 5,7 5,9 5,0 ani (minim) – 6,5 ani

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria în moneda naţională (ani) 3,4 3,8 3 ani (minim) – 5 ani

Sursa: MFPNote: * Fără împrumuturi din disponibilul Contului Curent General al Statului. ** Pentru 2015 s-au luat în calcul țintele

orientative stabilite în Strategia de gestionare a datoriei publice a Guvernului 2015-2017 *** Date preliminarii.

48. Gestionarea numerarului (cash management) trebuie să fie aliniată mai bine la bunele practici internaționale. Modernizarea sa va necesita un proces de reformă pe mai mulți ani, care implică mai multe instituții guvernamentale, Banca Națională a României și piețele financiare. În momentul de față, informațiile pentru prognoză puse la dispoziție de ministere, departamente și agenții sunt limitate, în afară de profilurile de numerar, care sunt mai degrabă ținte decât previzionări. Multe profiluri sunt de slabă calitate, unele fiind presupuneri sau un simplu pro-rating. În prezent nu există o raportare centrală completă a informațiilor privind angajarea cheltuielilor, deși această reformă este planificată pentru viitorul apropiat și unele capabilități au fost dezvoltate deja.

Previziunile zilnice ale fluxului de lichidități sunt elaborate de UMTS din DGTDP, iar in baza informațiilor sunt furnizate:

Pe partea de cheltuieli:

33

Odată ce Parlamentul a aprobat bugetul anual, sunt elaborate profile trimestriale de cheltuieli pentru fiecare minister in consultare cu Direcția Generală de Sinteză a Politicilor Bugetare (DGSPB) şi aprobate de Ministru. Pofilele trimestriale sunt plafoane si asigura mai multă flexibilitate pentru liniile de credit lunare.

Liniile de credit (permisiunile pentru cheltuieli) sunt eliberate lunar către ordonatori, la solicitarea acestora, de Direcţia Generală Trezorerie şi Contabilitătate Publică (DGTCP).

Previziunile lunare de cheltuieli sunt furnizate de DGSPB

Previziunile plăților în serviciul datoriei şi plățile la bugetul UE sunt disponibile în cadrul DGTDP.

Pe partea de venituri :

Bugetul este de asemenea elaborat într-un profil lunar, dar acesta este de natura unei ținte care este alocată ANAF.

ANAF nu are propria proiecție, respectiva proiecție fiind făcută în cadrul MFP în Direcţia generală de politici, analiză și cercetare în domeniul finanțelor publice (DGPACDFP) care furnizează DGTDP datele brute defalcate lunar

Nu exista proiecții/plafoane lunare/previziuni ale veniturilor si cheltuielilor bugetului local care sa fie puse la dispoziția UMTS pentru a asigura proiecția consolidata cu aceste fluxuri financiare.

Cu aceste informații, UMTS elaborează o previziune zilnică pentru fiecare lună la începutul lunii, care este apoi actualizată zilnic cu execuția zilei precedente pe parcursul lunii respective.

Urmare a unui program de consultanță asupra previziunilor efectuate de UMTS derulat la nivelul DGTDP, a rezultat că:

eroarea medie a previziunii elaborata: ”n-a fost mai gravă decât în exercițiile similare din alte ţări” si eroarea la previzionarea cheltuielilor a fost foarte mică

deviația standard calculată asupra informațiilor și a datelor brute furnizate de departamentele de specializate din MFP, ce servesc la asigurarea proiecțiilor de către UMTS, a fost mare, ceea a presupus ajustarea permanentă a acestor informații cu profilele din proiecțiile lunare similare trecute

pentru ca UMTS să poată realiza proiecții cat mai reale privind evoluția disponibilităților in sensul creșterii acurateței acesteia aferenta unei perioade de timp de1- 3 luni, este nevoie de:

o informații corect întocmite si integrate pentru toate activitățile guvernamentale, date ce pot fi luate ca bază în realizarea estimărilor pentru fluxul de fonduri;

o cooperare şi un flux de informații corecte şi transmise la timp de toate părțile importante implicate în cash management

47. Achizițiile publice tind să producă întârzieri în implementarea proiectelor de investiții din cauza profesionalismului scazut al personalului implicat și a managementului ineficient al procesului. Utilizarea unui sistem centralizat de achiziții publice este de natură de a îmbunătăți procesul. În ciuda nivelului său înalt de reglementare, sistemul de achiziții publice este unul complex și implică numeroase instituții diferite, ale căror competențe sunt distribuite în mod clar prin cadrul legal. De la aderarea sa la UE, România a făcut îmbunătățiri continue și constante în ceea ce privește cadrul legislativ al achizițiilor publice, urmărindu-se permanent îmbunătățirea funcționării sistemului de achiziții publice. Noi legi privind achizițiile publice au intrat în vigoare în mai 2016, implementând

34

Directivele Europene 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE. Adoptarea noului pachet legislativ are drept scop să îmbunătățească transparența, eficiența, integritatea și raportul calitate-preț în domeniul achizițiilor publice.

48. Deși regulamentele MFP oferă instrucțiuni detaliate, fiecare instituție publică își creează propriul sistem de contabilitate și se bazează pe diferite programe IT comerciale sau dezvoltate în organizație. Îndrumările privind standardele de design, securitate, pista de audit și documentare pentru sisteme trebuie îmbunătățite.

49. Obiectivele programului: Programul 1.3 își propune atingerea următoarelor rezultate:

(1.3.1) Facilitarea realizării eficiente a execuției bugetare: Raport cheltuieli agregate din bugetul executat cu cheltuieli agregate din bugetul aprobat inițial 95% față de 90%;

(1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice: procentul procedurilor de achiziție publică initiate şi publicate în SEAP pe fiecare tip de procedură şi valoare totală EUR/procedură/an 100% față de 90% actual; Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate la 95% față de 80% actual; Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul procedurilor de achiziții publice 85% față de 60% actual

(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finnțare la nivel guvernamental: Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică guvernamentală 45-60% din total față de limta SADPG; Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută 80-95% (% din total); Maturitatea medie rămasă a datoriei publice guvernamentală 5,5 - 7 (ani)

50. Descriere: Programul își propune să îi asigure Guvernului nevoile de finanțare guvernamentale brute, un management prudențial al numerarului, o contabilitate eficientă a datoriilor și tranzacțiilor de investiții, oferirea unor sisteme fiabile și a unor informații de calitate, un sistem eficient al achizițiilor publice. De asemenea, răspunde și de gestionarea nevoilor de finanțare pe termen mediu și lung ale Guvernului și, în acest sens, gestionează datoria publică guvernamentală internă și externă, unul din obiectivele prevazute de Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu fiind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, prin măsuri privind creșterea eficienței, a lichidității, precum și a transparenței și predictibilității acestei piețe.

51. Legături: Programul este strâns legat de Programele 1.1, 1.2. și 1.4

52. Factori de succes: Multe îmbunătățiri necesare în execuția bugetară se bazează pe disponibilitatea unor sisteme de TI de cel mai înalt nivel. Succesul programului depinde și de o reducere a deciziilor ad hoc de politică ce au impact fiscal-bugetar imediat. Implementarea cu succes a programului depinde de ordonatorii de credite, pentru ca aceștia să își îmbunătățească abilitățile de previzionare, precum și de disponibilitatea unor informații contabile fiabile, dar și a unui management eficient al achizițiilor publice. Implementarea cu succes a programului necesită colaborare strânsă cu Banca Națională a României, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și Ministerul Afacerilor Externe, Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

35

53. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate ]n continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.3.1) Facilitarea execuției eficiente a execuției bugetare

1 - Planificarea financiară intra-anuală (pe parcursul anului) și eliberarea fondurilor

2 - Procesarea plăților

3 - Previzionarea & managementul numerarului

4 - Simplificarea procedurilor de execuție bugetară

5 - Îndeplinirea obligațiilor de plată ale statului față de terțe persoane, conform legii (1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice

1 – Gestionarea achizițiilor publice

1.1 - Consolidarea și actualizarea cadrului legislativ privind achizițile publice – continuare

1.2 - Monitorizarea sistemului de achiziții publice1.3 - Consolidarea sistemului de proceduri de achiziție on-line

2- Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNDAP (proiect POCA)

3- Funcționarea efectivă și eficientă a ANAP

(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finațare la nivel guvernamental

1 - Contractarea datoriei publice guvernamentale

2 - Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale

3 - Monitorizarea datoriei publice guvernamentale

Programul 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public

54. Justificare: Deși legislația și regulamentele MFP prevăd linii directoare detaliate, fiecare instituție publică își creează propriul sistem de contabilitate și se bazează pe diferite programe comerciale sau dezvoltate în organizație. În România contabilitatea publică este reglementată de Legea contabilității (82/1991), Legea finanțelor publice (500/2002) și de Legea responsabilității fiscale (Legea nr. 377/2013 pentru modificarea si completarea Legii responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010). Reglementările emise anual de MFP oferă îndrumare pentru tranzacțiile de final de an, pregătirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale și lunare, și pregătirea situațiilor financiare anuale. Instituțiile publice (IP) din România includ administrații centrale, administrații locale și instituții de asigurări sociale. MFP publică regulamente cadru, dar nu oferă îndrumare în ceea ce privește standardele de proiectare, securitate, pistă de audit sau documentare pentru sisteme.

36

55. Un raport al Băncii Mondiale din 2011 despre raportarea financiară din sectorul public a evidențiat următoarele deficiențe ale situațiilor financiare consolidate: (i) situațiile financiare primare nu sunt reconciliate; (ii) situațiile financiare nu aveau politici și note contabile; (iii) transferurile între entitățile din administrație nu erau compensate; (iv) întreprinderile de stat nu erau incluse; (v) diferențele dintre sumele bugetate și cele reale nu erau explicate; și (vi) angajamentele de pensii nu erau prezentate.

56. Curtea de Conturi a României (CCR) subliniază nevoia unor reforme în contabilitatea publică și raportarea financiară. Aceasta a identificat 14.369 de nereguli în anul 2013, cu un impact financiar estimat la 33,3 mil RON (7,5 mil €) și 90% din opiniile emise de CCR au fost adverse. Deficiențele reprezintă erori de contabilitate, rezultate fie din omisiune sau din subestimare, ca de exemplu: (i) păstrarea conturilor sintetice și analitice cu obligațiile bugetare ale contribuabililor care nu mai sunt activi; (ii) discrepanțe între situațiile financiare anuale, declarațiile fiscale și înregistrările din contabilitate; (iii) sub-declararea activelor; și (iv) omiterea sau înregistrarea incorectă a bunurilor din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale.

57. Îmbunătățirile privind raportarea și contabilitatea, așteptate să apară odată cu adoptarea IPSAS, au încetinit din cauza modificării cadrului UE de Mgm FM.15 Comisia a adoptat „Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European - Către punerea în aplicare a unor standarde armonizate de contabilitate pentru sectorul public în statele membre”, COM (2013) 1141 din 6 martie 2013. În consecință, UE a luat decizia de a dezvolta și de a le solicita statelor membre să adopte standardele europene de contabilitate pentru sectorul public (EPSAS). Acestea vor fi un cadru de referință de necontestat pentru armonizarea conturilor publice. România a obținut 63 de procente într-un studiu din 2013 al PWC privind conformarea la nivel central și local cu IPSAS. Însă adoptarea IPSAS a fost încetinită, în așteptarea clarificărilor pentru procesul EPSAS.

58. Deși informațiile primite de la IP sunt de tip angajament (en: accrual), anumite elemente sunt transmise agregat, ceea ce nu permite reconcilierea. Problemele legate de reconciliere împiedică pregătirea rapoartelor ESA95. Într-adevăr, în momentul de față deficitul ESA este o cifră ajustată în timp, calculată ca diferență dintre veniturile cash și cheltuielile angajate. Este nevoie de consolidarea și creșterea eficacității actualului model pentru venituri, analiza tuturor datelor, și validarea reconcilierilor.

59. Obiective: Programul 1.4 își propune să atingă până în 2020 următoarele rezultate:

(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților guvernamentale conform standardelor internaționale; Calitatea și momentul rapoartelor bugetare de pe parcursul anului,conformarea cu IPSAS și EPSAS 98% față de 90% actual (% din standarde respectate)

(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli: Rata solicitărilor pentru viza CFP refuzate/OPC - 75% față de 75% actual

Descriere: Programul își propune să faciliteze responsabilitatea, buna guvernanță și supravegherea, prin consolidarea politicilor, procedurilor și reglementărilor de contabilitate și control, și prin promovarea unui management eficient, eficace, economic și transparent al veniturilor,

15 Directiva 2011/85/UE a Consiliului, din 8 noiembrie 2011, privind cerin e referitoare la cadrele țbugetare ale statelor membre

37

cheltuielilor, activelor și pasivelor, la toate nivelurile din administrație și în toate entitățile publice. Programul le oferă tuturor instituțiilor din administrație sprijin pentru implementarea unor cadre de raportare financiară și pregătirea unor situații financiare consolidate care respectă standardele europene și internaționale. Responsabilitățile includ monitorizarea lunară a bugetelor de stat și a rapoartelor de cheltuieli și financiare pentru asigurarea conformității cu legislația națională, reglementările și procedurile în vigoare. Totodată programul își propune obținerea de asigurări rezonabile că toate operațiunile bugetare/financiare, respectă legile, regulile și reglementările în vigoare, prin controlul financiar preventiv al operațiunilor

60. Legături: Programul este strâns legat de programele 1.1, 1.2, 1.3, 2.1 și 3.2.

61. Factori de succes: Un factor cheie pentru implementarea cu succes a acestui program îl reprezintă claritatea cu privire la nevoile de informații legate de tranzacțiile financiare și disponibilitatea unui sistem informatic de gestiune financiară flexibil.

62. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților guvernamentale conform standardelor internaționale

1 - Emiterea și actualizarea standardelor de contabilitate

2 - Gestionarea Planului de conturi

3 - Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale

(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli,

1 - Exercitarea controlului financiar preventiv și auditului public intern

2 - Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe programe

38

Programul 1.5: Reglementare și supraveghere financiară

63. Justificare: Reglementarea de bună calitate este un element cheie de stabilitate financiară. Reglementarea, stabilitatea financiară și vulnerabilitățile macroeconomice sunt interconectate. Punctele forte și vulnerabilitățile sistemului financiar depind în mod esențial de proiectarea, practica și implementarea sistemelor de reglementare. În ultimii ani, autoritățile de reglementare din sectorul financiar al României au obținut progrese semnificative în adoptarea celor mai bune practici internaționale, inclusiv prin transpunerea directivelor UE. Cadrul sectorului financiar românesc este reprezentat de o serie de prevederi ce reglementează supravegherea și controlul instituțiilor de credit (bănci, inclusiv bănci de investiții și de economii pentru locuințe și cooperative de credite), instituții de transfer electronic de bani, instituții financiare nebancare, instituții de plată, societăți de asigurări și alte societăți din sectorul financiar. Activitatea bancară reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările ulterioare și completările ulterioare și Legea nr. 312/2004 referitoare la Statutul Băncii Naționale a României. Falimentul instituțiilor de credit este reglementat prin Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Sistemul legislativ din sectorul bancar este completat de o serie de legi emise de către Parlament și ordonanțe și decizii emise de către Guvernul României, precum și de reglementări secundare emise de Banca Națională a României (BNR). Cadrul legal continuă procesul de implementare a legislației UE, fiind în acest sens armonizat la nivel înalt cu acquis-ul comunitar relevant.

64. OUG nr.99/2006, cu modificările și completările ulterioare, este conformă cu standardele UE, precum directive UE privind cerințele de capital, redresarea și rezoluția instituțiilor de credit. Actul normativ oferă BNR puteri de exercitare a supravegherii instituțiilor de credit și stabilire a unor cerințe prudențiale, precum nivelurile minime de lichiditate și solvabilitate, expunerea cumulată maximă și prevederile specifice privind riscul. MFP prin structurile sale organizatorice participă la grupurile de lucru constituite la nivelul UE , sau alte grupuri de lucru, în scopul îmbunătățirii cadrului legislativ în sectorul financiar

65. Statutul curent al BNR este armonizat cu prevederile Tratatului de Stabilire a Comunității Europene, Protocolul referitor la Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene, precum și cu restul reglementărilor comunitare referitoare la activitatea băncilor centrale din Statele Membre ale Uniunii Europene. BNR cooperează cu Autoritatea Bancară Europeană, cu Comisia Europeană și cu autoritățile competente din celelalte State Membre.

39

66. BNR este o entitate independentă, în subordinea Parlamentului, cu autoritate deplină și puteri extinse de îndeplinire a mandatului său. Rolul băncii centrale este de a asigura menținerea stabilității financiare, date fiind responsabilitățile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară și prudențială. Cooperarea dintre MFP și celelalte instituții de reglementare și supraveghere a sistemului financiar românesc, s-a intensificat , pe măsură ce acesta a devenit mult mai dinamic și complex, determinând întrepătrunderi la nivel instituțional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre autoritățile responsabile cu reglementarea și supravegherea sistemului financiar, pentru a asigura transparența și integritatea sistemului, respectarea cadrului legal aplicabil, precum și lărgirea cadrului național de stabilitate financiară. Sub auspiciile Consiliului Național de Stabilitate Financiară, înființat în iulie 2007, au fost inregistrate progrese în dezvoltarea de măsuri de management al crizelor și planificare de urgență. În prezent, se află în curs de adoptare Legea privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, care prevede înființarea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM), care reunește în componența sa BNR, ASF și Guvernul. Rolul Comitetului vizează în principal elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială, analiza informaţiilor disponibile şi identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, identificarea instituţiilor de importanţă sistemică, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora, monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) şi coordonarea gestiunii crizelor financiare. Guvernul trebuie să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor CNSM sau, după caz, să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi și trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri.

67. MFP are un mandat limitat în ceea ce privește supravegherea intreprinderilor publice ÎP. Bugetele ÎP sunt prezentate MFP-ului de către ministerele de linie relevante, pentru aprobare, însă exercitarea rolului de proprietar intră în atribuțiile respectivelor ministere de linie, e.g. Ministerul Transporturilor, etc. Problema supravegherii ÎP este una importantă în România, având în vedere dimensiunea acestui sector. Sunt aproximativ 200 de ÎP, inclusiv unele mari din domeniul feroviar, minerit, electricitate, gaze naturale și servicii poștale. ÎP pe pierdere epuizează resursele bugetare. Situația financiară a întreprinderilor publice pe pierdere crează și pasive contingente pentru buget, de exemplu prin acumularea unor obligații restante către buget sau furnizori privați. Prevalența ÎP mari, de obicei prost administrate, descurajează investițiile, distorsionează competiția și pune presiune pe buget. Multe ÎP sunt în industrii importante, ca de exemplu cea a energiei (44% din cifra de afaceri a sectorului) sau transport și depozitare (28% din cifra de afacere a sectorului). Însă ÎP contribuie la economie cu doar aproximativ 9,9 procente din valoarea adăugată brută. Multe întreprinderi publice mari au obligații restante către stat și furnizori (echivalentul a aproape 3,7 procente din PIB în 2014). Problemele financiare al ÎP au dus și la sub-investiții în sectoare cheie, ca cele ale transporturilor și energiei.

68. Din cauza performanței slabe a unor IP, cadrul de guvernare corporativă este un aspect important în transformarea acestor întreprinderi. Managementul IP este în prezent dispersat în cadrul diferitelor entități guvernamentale. Unele societăți sunt gestionate de ministere de resort sau entități din cardul administrației centrale și unele sunt gestionate de administrația locală. Există o necesitate de consolidare suplimentară a implementării cadrului de guvernanță corporativă în baza principiilor

40

definite de OCDE, adică: (i) separarea dintre funcția de proprietate și cea de elaborare de politică ale administrației raportat la IP; (ii) transparență totală pe decizii strategice, tranzacții cu părțile relaționate și informațiile financiare auditate; (iii) claritate privind obligațiile de servicii publice versus operațiunile competitive și (iv) procese profesioniste și transparente de desemnare și remunerare a consiliilor și conducerii.

69. Guvernul îndeplinește mai multe roluri în relația sa cu întreprinderile publice (ÎP). În primul rând, în calitate de proprietar și acționar, Guvernul este interesat de o rentabilitate a investiției și de asigurarea viabilității financiare a ÎP. De cealaltă parte, prin rolul său de elaborator de politici publice, Guvernul este interesat de implementarea politicii privind livrarea unui serviciu. Și, în final, în calitate de organism de reglementare, este preocupat de practicile din industrie ale ÎP, de structura prețurilor și de interesele consumatorilor.

70. Administrațiile locale reprezintă 27% din cheltuielile administrației. Deși majoritatea administrațiilor locale au datorii mici, unele dintre ele sunt supuse stresului financiar. Datoria administrațiilor locale se ridică la 6 la sută din datoria administrației în general (aproximativ 40 la sută din datoria locală este datorată de orașul București). Mai mult, deficitul sectorului este mic și prevăzut să scadă de la 0,3 la sută din PIB în anul 2013 la 0,1 la sută în anul 2016. Majoritatea administrațiilor locale au raporturi relativ modeste de datorie și serviciul datoriei raportat la propriile venituri. Cu toate acestea, administrațiile locale sunt responsabile pentru aproximativ 88 la sută din arieratele raportate ale administrației (care se ridică la 284 milioane Lei sau 0,4 la sută din PIB) și aproximativ o treime din arieratele lor sunt scadente de mai mult de un an. Acest lucru evidențiază o nevoie de a consolida capacitatea de supraveghere de către MFP a administrațiilor sub-naționale. .

71. În plus, programul se ocupă și de supravegherea ÎP și acordarea de sprijin acestora pentru a atinge obiectivele de politici ale Guvernului în mod sustenabil, și de promovarea guvernanței corporative. În acest sens, programul își propune implementarea cadrului corporativ (OUG 109/2011) pentru toate ÎP din administrația centrală și consolidarea capacității Guvernului de a monitoriza implementarea OUG nr. 109/2011 și performanța ÎS.

72. Obiectivele programului: Programul 1.5 își propune să atingă până în 2020 următoarele rezultate:

(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative: Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011, 95% din total față de 80% actual; Obligațiile restante ale IP (% din PIB); Diferența dintre valoarea activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor înregistrată în inventarul central 3% față de 10% actual

41

73. Descriere: Programul este responsabil pentru asigurarea unor sfaturi la nivel de politică privind reglementarea sectorului financiar, precum și supravegherea și permiterea IP să îndeplinească obiectivele de politică ale Guvernului într-o manieră sustenabilă. În acest sens, programul are scopul de a susține implementarea și ajustarea suplimentară a cadrului de guvernanță corporativă definit în OUG nr. 109/2011 în cardul tuturor IP ale administrației centrale și de a consolida capacitatea Guvernului de a monitoriza performanța IP.

74. Legături: Programul este corelat cu Programele 1.1, 1.2, 1.3 și 1.5.

75. Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program solicită o strânsă colaborare între diferite instituții ale administratției centrale, în mod special BNR și MDRAP, precum și consolidarea autorității de supraveghere a IP din cadrul MFP.

76. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative și înregistrarea activelor

1 - Reglementarea sectorului financiar

2 - Supravegherea întreprinderilor publice (monitorizarea implementării OUG nr.109/2011)

3 - Înregistrarea activelor publice

42

Obiectiv strategic nr. 2:

Administrarea performantă a veniturilor publice

Vizează

Să crească veniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și eficienței administrării fiscale.

77. Cu un nivel de 26,3 procente din PIB în 2016, România are una din cele mai mici rate de colectare a veniturilor fiscale din UE, pe de o parte din cauza structurii economiei naţionale, cu o pondere mare a activităţilor non-piaţă, iar pe de altă parte din cauza slăbiciunilor din structura și administrarea fiscală a TVA-ul, care la o cotă standard de 24%, a fost printre cele mai ridicate din UE până în 2015. Ulterior, cota a fost redusă treptat, ajungând la finele anului 2016 la o cota medie de 15%. Deşi cota medie de TVA este una dintre cele mai reduse din UE, deficitul de încasare a TVA –ului, şi anume diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate teoretic şi TVA-ul colectat efectiv este cel mai mare din UE.

Figura 6: Colectări din taxe și contribuții la asigurările sociale, 2014 (ca procent din PIB)

Denmark

BelgiumFrance

Finland

Austria

Italy

Sweden

Germany

Luxembourg

Greece

Iceland

Norway

Hungary

Netherlands

Slovenia

Portugal

CroatiaMalta

Spain

United Kingdom

Cyprus

Czech

Republic

Poland

Estonia

Slovakia

Ireland

Latvia

Lithuania

Bulgaria

Romania

Switzerla

nd0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Sursa: Eurostat

78. Veniturile colectate de A.N.A.F reprezintă aproximativ 27% din PIB. Impozitele indirecte (TVA, accize, etc.) reprezintă cca. 12 % din PIB, restul de 15% fiind reprezentate de impozitele directe (impozit pe profit, impozit pe venit şi contribuţiile sociale). Figura 7 – Structura veniturilor fiscale

43

Sursa: MFP

79. Obiectivul strategic este susținut de un program care vizează asigurarea eficienței și eficacității în administrarea, colectarea și controlul veniturilor bugetului general consolidat și implementarea politicilor și legislației fiscale și vamale. În acest context, programul își propune să consolideze echitatea sistemului fiscal prin combaterea fraudei, evaziunii și optimizării fiscale, precum și să sporească nivelul conformării fiscale voluntare și să minimizeze costurile de conformare pentru contribuabili.

44

80. Structura Obiectivului strategic 2 include un (1) Program și șaptesprezece (17) Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.

45

Obiectivul strategic nr. 2: Administrarea performantă a veniturilor publiceSă creascăveniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și

eficienței administrării fiscale

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

Măsuri Programul 2.1 M2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plățiM2.1.1.2. Executare silităM2.1.1.3. Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililorM2.1.1.4. Consolidarea soluționării contestațiilorM2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscalăM2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformareM2.1.1.7. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabilM2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electroniceM2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturiM2.1.1.10. Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrateM2.1.1.11. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale M2.1.2.1. Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-lineM2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitarM2.1.2.3. Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscaleM2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personaleM2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mariM2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)

Figura 8 – Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri

81. Obiectivul Strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în sectorul fiscal-bugetar și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:

Figura 9 – Obiectivul strategic 2: Impacturi și Rezultate; Indicatori

82. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 7.742,271 mii Ron.

Tabelul 6 – Obiectiv Strategic 2: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Buget pe Programe pentruTOTAL mii Ron

Valoare/ani mii Ron

Obiectivul Strategic 2 2017 2018 2019 2020

P 2.1 Administrarea veniturilor publice 7.742.271 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

TOTAL OS.2 7.742.271 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

46

Volum venituri fiscale administrate de ANAF, mil Lei realizat anual vs planificat Țintă 2020 - 100% ;Ponderea veniturilor fiscale în PIB (impact): Volum venituri fiscale mil Lei realizat anual vs planificat : Țintă 2020 - 100% ; Satisfacţia contribuabililor privind calitatea serviciilor furnizate de ANAF: Țintă 2020 - 50%

Impacturi

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare: Gradul de conformare voluntară la declarare la 96,5% de la 95,34% (valoare referință actuală); Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale la 86,5% de la 84,03% (valoare referință actuală); Gradul de colectare al arieratelor recuperabile la 69,0% de la 66,9% ( valoare referință actuală(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal în scădere cu 5 p.p. pentru IP (impozit pe profit) și IV (impozit pe venit) și 10 p.p. pentru TVA, pornind de la 42,3% IP, 40,1% IV și 37,9% TVA (valori referință pentru decalaj fiscal aferent anului 2014).(2.1.3) Creșterea eficienței colectării: Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate la 100% de la 98,77% (valoare referință actuală); Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale de la 168 la 144 ore/an la persoane juridice;

Rezultate Programe

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

83. Justificare: Comparând sumele pe care statul le colectează din taxe cu cele pe care ar trebui să le colecteze teoretic, în temeiul reglementărilor în vigoare, apare un „decalaj fiscal”. În 2013 decalajul de TVA a fost de 41,1 procente, cel mai ridicat din UE. Problemele administrative au un impact negativ asupra colectării TVA-ului. Administrația fiscală utilizeaza o serie de proceduri interne greoaie petnru contribuabili, în special datorită dezvoltării insuficiente a mijloacelor electronice de comunicare, iar interacțiunea față-în-față cu funcționarii administrației, generează un nivel ridicat de nemultumire. Procesul de înregistrare în scopuri de TVA este unul greoi și sunt întârzieri administrative la obținerea unui cod de TVA

84. Administrarea eficace a marilor contribuabili este critică pentru colectarea impozitelor și pentru climatul investițional. Companiile mari reprezintă provocări speciale pentru orice administrație fiscală. În România, ca și în alte state, majoritate marilor contribuabili își îndeplinesc obligațiile de bază, de raportare și plată a impozitelor la timp. Însă anumite companii mari adoptă forme sofisticate de neconformare – care implică activități internaționale, tranzacții între părți asociate și aranjamente financiare structurate – care pot avea implicații semnificative asupra veniturilor și pot contribui considerabil la decalajul fiscal general.

85. Colectarea impozitelor este subminată și de o sarcină fiscală foarte mare pusă pe veniturile salariale, aceasta fiind principala cauză a economiei informale (neimpozitate) din România. Economia informală reprezintă 29 de procente din PIB, fiind printre cele mai ridicate din UE. Această sarcină fiscală ridicată, care are efecte pe veniturile mici, împiedică și participarea forței de muncă și acționează împotriva incluziunii sociale și a creșterii.

86. În România, costul colectării veniturilor este ridicat, față de alte țări similare și alte state membre dezvoltate. Eficiența fiscală este ridicată pentru impozitul pe venit, însă mică pentru TVA, contribuțiile la asigurările sociale și impozitarea capitalului. Analiza nivelului de personal și a costurilor de colectare sugerează că este nevoie de o mai bună organizare și administrare a Administrației fiscale.

87. Sistemul de management al riscurilor folosit de Autoritățile fiscale trebuie consolidat pe baza segmentării contribuabililor, pentru a permite identificarea unor comportamente de conformare și a riscurilor, pe segmente, și pentru a contracara aceste riscuri. Acest lucru poate fi facilitat printr-un mai mare accent pus pe schimbul de date și analize cu terți (bănci, registre ale activelor, vamă, poliție, etc.), pentru identificarea acelor contribuabili care chiar prezintă riscuri; de asemenea, în felul acesta va crește eficacitatea controalelor fiscale, iarevaziunea fiscală va fi și mai mult descurajată.

88. Obiective: Programul 2.1 urmărește atingerea următoarelor obiective:

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare : Gradul de conformare voluntară la declarare la 96,5% de la 95,34% (valoare referință actuală); Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale la 86,5% de la 84,03% (valoare referință actuală); Gradul de colectare al arieratelor recuperabile la 69,0% de la 66,9% ( valoare referință actuală

47

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal în scădere cu 5 p.p. pentru IP (impozit pe profit) și IV (impozit pe venit) și 10 p.p. pentru TVA, pornind de la 42,3% IP, 40,1% IV și 37,9% TVA (valori referință pentru decalaj fiscal aferent anului 2014).

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale: Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate la 100% de la 98,77% (valoare referință actuală); Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale la 144 ore/an de la 168 ore/an la persoane juridice;

Descriere: Programul își propune să asigure eficiența și eficacitatea managementului, colectării și controlului veniturilor la bugetul general consolidat și implementarea legislației și politicilor fiscale și vamale.

89. Legături: Acest program se leagă direct de Programul 1.1 referitor la politica și structura fiscală.

90. Factori de succes: Multe din îmbunătățirile din administrarea fiscală depind de disponibilitatea unor sisteme informatice de ultimă generație. Implementarea unor astfel de sisteme va conduce la: îmbunătățirea eficacității sistemului de management al riscurilor de neconformare; dezvoltarea serviciilor de asistență pentru contribuabili; și îmbunătățirea sistemului de comunicare cu contribuabilii.

91. Măsuri: măsurile principale care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(2.1.1) Creșterea conformării voluntare și a colectării:

1 - Procesarea declarațiilor fiscale și plăți

2 - Executare silită

3 - Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor

4 - Consolidarea soluționării contestațiilor

5 - Promovarea transparenței în administrația fiscală

6 - Implementarea managementului riscurilor la neconformare

7 - Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili

8 - Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice

9 - Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi

10 - Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate

11 - Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și reducerea economiei subterane

48

1 - Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line

2 - Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar

3 - Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale

4 - Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale

1 - Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari

2 - Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)

49

Obiectiv strategic nr. 3:

Consolidarea cadrului instituțional

Vizează

Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace.

92. Prin mandatul său, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este una dintre instituțiile publice cele mai importante pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere economică a României și pentru atingerea țintei de integrare în Uniunea Europeană. Beneficiarii direcți și indirecți ai rezultatelor politicilor și acțiunilor MFP reprezintă populația României, dar și mediul economic. În acest sens, MFP trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere și capacitate instituțională.

93. Reforma instituțională – urmărirea unei căi clare și predictibile compatibile cu viziunea asupra sectorului fiscal-bugetar și cu obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor programelor sectoriale sau stabilirea adecvată a măsurilor ce susțin implementrea acestora. În viitor, România are nevoie de o administrație fiscal-bugetară, bazată pe cunoaștere și informații, axată pe sprijinirea sectorului fiscal-bugetar pentru a face față reformelor publice, dar și pentru a fi sustenabil și predictibil. Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor și programelor și pentru a furniza servicii mai bune contribuabililor și angajaților din administrația publică, implicați în elaborarea de politici publice precum și în utilizarea resurselor bugetare.

94. Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea procesului de formulare și coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a strategiilor; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxului de resurse, de informații și de date în cadrul întregii administrații; (iii) eficientizarea informării și consilierii cetățenilor și organizațiilor interesate de sectorul fiscal-bugetar; iv) utilizarea efectivă și eficientă a resurselor financiare interne (naționale) și externe (UE și internaționale) pentru sectorul fiscal-bugetar și pentru dezvoltarea administrației; și v) dezvoltarea și utilizarea optimă a sistemelor informaționale ale sectorului fiscal-bugetar de către toți actorii interesați, contributori sau utilizatori la sistemul fiscal-bugetar.

95. Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 3.1 și Programul 3.2 și își propune să creeze o administrație fiscal-bugetară calibrată la nevoile de funcționare, bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea

50

se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei sectorului fiscal-bugetar al României și pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea lipsurilor referitoare la resursele umane; (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul la datele și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector și personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului fiscal-bugetar; (vi) o transparență mai mare și implicarea actorilor interesați în procesul de politici publice.

51

96. Structura Obiectivului Strategic 3 include un (2) Programe și patruzeci și două (42) Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.

52

Măsurile Programului 3.2M3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITM3.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEMM3.2.1.3. Îmbunătățirea funcției de IT din MFPM3.2.1.4. Implementarea noilor tehnologiiM3.2.1.5. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate

sectorului fiscal-bugetarM3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFPM3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor PubliceM3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetuluiM3.2.2.4. Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statuluiM3.2.2.5. Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor

de plată și de efectuare a plăților prin internet banking M3.2.2.6. Armonizarea sistemelor de contabilitateM3.2.2.7. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor M3.2.2.8. Dezvoltarea “Patrimven”M3.2.2.9. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)M3.2.2.10. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și

consolidate la nivel național în ImpTaxM3.2.2.11. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)M3.2.2.12. - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în

relația cu cetățeanul.M3.2.2.13. Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publiceM3.2.2.14. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuțiiM3.2.2.15. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)M3.2.2.16. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale”

(SIMAMEF)M3.2.2.17. Implementarea sistemelor IT vamaleM3.2.2.18. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)M3.2.2.19. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)M3.2.2.20. - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAFM3.2.2.21. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronica a situaţiilor periodice transmise de

beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

Figura 8 – Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programme și Măsuri

Programul 3.1

Management și administrare

Măsurile Programului 3.1M3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor

conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

M3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționaleM3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale

MFPM3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizațieiM3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru

personalul specializat al ministeruluiM3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor

subordonateM3.1.1.7. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru

utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocateM3.1.1.8. Modernizarea infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonateM3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice

și a cadrului legalM3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la

programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetarM3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și

a buclelor de feedback ale elaborării de politiciM3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul

fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publiceM3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu

organizațiile naționale și internaționale relevanteM3.1.3.1. Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și

alinstituțiilor subordonateM3.1.3.2Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al

risculuiM3.1.3.3Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacitățiiM3.1.3.4 Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către

minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile

Programul 3.2

Sistemele informatice bugetare și financiare

Obiectiv strategic 3 : Consolidare cadrului instituțional Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în

mod eficient și eficace

97. Obiectivul Strategic 3 prevede impacturi pe termen lung cu privire la administrația fiscal-bugetară și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:

Figura 9 – Obiectivul strategic 3: Impact și Rezultate; Indicatori

98. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor asociate obiectivului strategic 3 și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 2.410.596 mii Ron.

53

Gradul de încredere în instituția și acțiunile MFP: Tintă 2020: 60%; Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar: Tintă 2030: 90% : Tintă 2020: tbd; : 50%Gradul de conformare cu bugetul de stat:Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, anul curent : Țintă 2030: 0.1% ; Țintă 2020: 1.0%Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetului la 31 decembrie: Țintă 2030: 0.50%; Țintă 2020: 1.00%Procentul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal bugetar: % informatizare a sectorului Țintă 2020 - 35%

Impacturi

(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura funcțională, până la max 4 de la max 6/an (valoare de referință); Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul finanțelor publice (an de referință = 2016), menținere la 4,5% (valoare de referință)(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinșele legisaltive 100% nr. procese conforme din total/an; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat până la 3/an de la 5/an(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la RON/pers 140000 de la 130000 RON/pers (valoare de referință).(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informații financiare; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)24/7; (3.2.2) Dezvoltarea hub sectorul fiscal-bugetar la nivel național; gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal 50%

RezultateleProgramelor

Tabelul 7 – Obiectiv Strategic 3: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Buget pe Programe pentruTOTAL mii Ron

Valoare/ani mii Ron

Obiectivul Strategic 3 2017 2018 2019 2020

P 3.1. Management și administrare 720.987 159.226 182.188 194.274 185.299

P 3.2Sistemele informatice bugetare , financiare și fiscale

1.689.609 373.389 426.698 455.726 433.796

TOTAL OS.3 2.410.596 532.615 608.885 650.001 619.095

Programul 3.1: Management și administrare

99. Justificare: Implementarea cu succes a planului strategic depinde de capacitatea MFP de a-și îndeplini funcțiile ce îi revin și de a livra serviciile asociate acestora în mod eficient și eficace. Capacitățile existente, inclusiv structuri și proceduri, dar și resursele umane și financiare disponibile, trebuie re-evaluate periodic pentru a verifica dacă în continuare corespund nevoilor de activitate ale Ministerului.

100. Programul 3.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a structurilor subordonate acestuia în implementarea Planului Strategic Instituțional. Îndeplinirea cu succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea administrației, în politicile publice sectoriale elaborate și implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.

101. Obținerea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor, beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze; iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii) informatizarea fluxurilor de date, informatții și documente; viii) utilizarea legală și eficientă a bugetului operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic instituțional și publicarea rezultatelor.

102. Obiectivele programului: Programul 3.1 ar trebui să ducă la o performanță mai bună a MFP și a instituţiilor subordonate și își propune să atingă până în anul 2020 următoarele obiective:

54

(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura funcțională, până la max 4 de la max 6/an (valoare de referință); Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul finanțelor publice (an de referință = 2016), menținere la 4,5% (valoare de referință)

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinșele legisaltive 100% nr. procese conforme din total/an; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat până la 3/an de la 5/an

(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la RON/pers 140.000 de la 130.000 RON/pers (valoare de referință).

103. Descriere: Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și suport administrativ pentru MFP, prin rafinarea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea unui serviciu de consultanță juridică comprehensiv, care să asigure coerența și consecvența cadrului de reglementare, și care să îi permită Ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii. Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv planificarea și managementul forței de muncă, dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în funcție de nevoile din activitatea MFP. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se asigure o fundamendare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor

104. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

105. Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program depinde de mai mulți factori externi, cum ar fi progresul reformelor mai ample din administrația publică, inclusiv revizuirea actualului statut privind funcția publică.

106. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(3.1.1) Cu scopul îmbunătățirii stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate:

Măsuri dedicate modernizării instituționale; creșterii eficienței; îmbunătățirii proceselor și procedurilor instituționale

1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

2 - Promovarea dezvoltării organizaționale

3 - Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

55

Măsuri orientate către personalul specializat al MFP și instituțiile subordonate

4 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

5 - Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului

Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar

6 - Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor subordonate

7 - Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină eficientă a fondurilor interne și externe alocate

8 - Modernizarea și infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonate

Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială

9 - Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

10 - Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP și instituțiile subordonate

1 - Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici

2 - Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice

3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și instituțiile subordonate

1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate

Programul 3.2: Sistemul informațional bugetar, financiar și fiscal

107. Justificare: Managementul informațiilor bugetare, financiare și fiscale la nivelul statului are un caracter transversal, la nivelul întregii administrații publice din România. Eficacitatea, eficiența și responsabilizarea pentru fiecare dintre procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară precum și centralizarea și uitlizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului nu pot fi asigurate altfel decât prin folosirea sistemelor TIC moderne. Atingerea obiectivelor programelor cuprinse în acest PSI și implicit atingerea

56

obiectivelor PSI depind într-o mare măsură de disponibilitatea și funcționarea la nivelul întregii organizații a MFP a unui sistem informatic de ultimă generație care să deservească toate procesele menţionate mai sus şi să răspundă nevoii de informaţii a tuturor părţilor implicate în derularea acestor procese: MFP și instituțiile sale subordonate, celelalte instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni. Dezvoltarea sistemului informatic trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că tot în sfera de cuprindere financiar-fiscală apar și funcțiile pe care MFP le exercită prin instituțiile sale subordonate, privind prognoza economică și reglementarea și controlul achizițiilor publice.108. Sistemul informatic al MFP este unic în România atât din punct de vedere al complexităţii şi specificităţii aplicaţiilor, cât şi al numărului de entități ale administrației publice și entități private deservite, precum și al întinderii teritoriale. Abordarea pe care MFP a avut-o de la bun început (din anii 90) și a menținut-o în anii care au urmat, în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic al MFP, a fost orientarea pe procese şi nu pe structuri organizatorice, care sunt mult mai instabile decât procesele. Atât la realizarea inițială cât și în dezvoltarea ulterioară a sistemului informatic s-a avut în vedere faptul că procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară reprezintă procese continue, integrate. 109. Numărul de aplicații informatice, volumul de date, numărul de entități deservite și numărul de utilizatori interni și externi a crescut permanent, crescând implicit și volumul de muncă depusă, precum și necesarul de resurse pentru dezvoltarea și administrarea sistemului informatic. Se află în curs de realizare şi implementare un număr din ce în ce mai mare de proiecte de dezvoltare a sistemului informatic, proiecte de importanţă majoră şi cu termene limită de finalizare, impuse de cerinţe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerinţe de eficientizare a activităţilor direcţiilor MFP, cerinţe de îmbunătăţire a serviciilor oferite contribuabililor, etc. 110. Dezvoltarea în continuare a sistemului informatic al MFP a fost determinată pe de o parte de necesităţile identificate în cadrul instituţiei de a eficientiza prin informatizare procesele și activităţile proprii, iar pe de altă parte de necesitatea de a crea un ”hub” al finanţelor publice la nivel naţional (centru de servicii și date financiar-fiscale al administrației publice), care să colecteze, gestioneze şi să pună la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi (din interior – direcţiile MFP şi ale instituţiilor subordonate, din exterior - instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, instituţii externe, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni) informaţii fiabile, coerente și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu bani publici. 111. Sistemul informatic al MFP a dispus de o arhitectură unică, omogenă, de ultimă generație. Extinderile și dezvoltările ulterioare (efectuate pas cu pas, în măsura fondurilor disponibile) au luat în considerație aplicarea noilor tehnologii existente pe piața TIC la momentul respectiv, dar fără a se abate de la principiile inițiale privind abordarea pe procese și arhitectura unică și omogenă. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, infrastructura unică a sistemului informatic are avantajul major că poate fi folosită ”la cerere” de către aplicațiile care au mai multă nevoie de resurse la un moment dat.112. De altfel dezvoltarea tehnologică a dat posibilitatea utilizării arhitecturii omogene pe partiții virtuale, astfel încât puterea de calcul se poate diviza mult mai precis și dinamic, obținându-se economii importante. Sistemele cu alocare statică de resurse conduc la un excedent de capacitate (tehnologic normal), care, adunat pentru diverse subsisteme din producție, aveau însemnătate. Implementarea unei arhitecturi virtuale permite diminuarea vizibilă a excedentului de capacitate. Tocmai prin eliberarea de capacitate prin reorganizarea arhitecturii s-au putut realiza unele proiecte care la momentul începerii aveau zero resurse alocate (Exemple: Declarația D112, DeDoc, Spațiu Privat Virtual, PatrimVen etc.).113. În paralel cu extinderea sistemului informatic au fost luate măsuri şi au fost asigurate resurse financiare în măsura fondurilor disponibile pentru asigurarea funcţionării acestuia: întreţinere, upgrade-uri şi update-uri infrastructură hardware şi software, implementare soluţii de back-up, de acţionare în caz de dezastru.114. Costurile cu gestionarea sistemului informatic din toate punctele de vedere: administrare, estimare resurse pentru întreținere și dezvoltare în continuare, cu toată complexitatea acestuia sunt cu

57

siguranță mai mici și mai ușor de controlat decât în cazul unor arhitecturi multiple, neomogene și eventual greu sau deloc integrabile.115. Deşi iniţial, începând cu anii 90, odată cu reorganizarea finanțelor publice din România, structura de management TIC la nivelul MFP era unică, într-o primă etapă la nivel de ordonator secundar de credite în subordinea MFP, apoi din 2000 la nivel de direcție generală în cadrul aparatului central MFP, începând din 2007 managementul TIC a fost divizat în două structuri distincte, aparținând de două instituții publice diferite: Direcţia Generală a Tehnologiei Informaţiei care aparţine de MFP şi Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei care aparţine aparatului central de ANAF.116. Scindarea DGTI în două Direcții distincte, în cadrul a două instituții distincte, dar dezvoltând și gestionând în comun același sistem informatic de mare complexitate s-a dovedit de-a lungul timpului, în nenumărate rânduri, un factor perturbator al eficienței în activităților TIC în cadrul celor două instituții, cel puțin din următoarele puncte de vedere: strategic (nu există o strategie unică TIC) și procedural (activitățile TIC se supun, în paralel, celor două sisteme de control intern managerial SCIM distincte, neunitare și necorelate), funcțional (informatizare necorelată a proceselor celor două instituții), asigurarea şi utilizarea resurselor umane, stabilirea, planificarea şi achiziţia necesarului tehnologic, gestionarea resurselor tehnologice existente. Vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC la nivelul întregii organizații, precum și asupra priorităților de dezvoltare a resurselor umane și tehnologice necesare și a celor disponibile spre a fi alocate, este neclară. 117. Responsabilitatea tehnică pentru sistemul informatic este împărțită între DGTI din MFP și DGTI din ANAF, respectiv serviciile TIC din teritoriu. Împreună, aceste două unități dețin personal TIC cu multă experiență, bine pregătit, care a dezvoltat o mare parte dintre aplicațiile sistemului informatic și au menținut funcțional sistemul. Funcția de TIC din MFP a fost vizibil slăbită în ultimii ani, ca urmare a deciziei de scindare combinată cu restricțiile la angajare și remunerare, a mecanismelor limitate de perfecționare și a faptului că multe persoane cu experiență se apropie de pensie. Un număr ridicat de persoane a plecat din DGTI-MFP, iar angajările efecutate sunt puține și în mare parte prin transferuri interne. Această situație creează un dezechilibru serios între nevoile strategice ale funcției și capacitatea TIC din MFP. Lipsa de responsabilitate tehnică consolidată pentru sistemul informatic creează riscuri operaționale mai ridicate pentru MFP. Deși DGTI din MFP și DGTI din ANAF dispun de personal de specialitate bine pregătit în ariile sale de competență, acesta este în continuare insuficient când se pune problema dezvoltării unor sisteme noi, complexe. Mai mult, nu toate direcțiile previzibile de dezvoltare a activității celor două DGTI sunt acoperite cu competențe interne. Un exemplu ar fi dezvoltarea de aplicații mobile, utilizarea de software open-source, dar aria este mult mai largă. De aceea și pe viitor, în raport de elemente care țin de necesitățile evaluate, este necesar să se utilizeze atât propria forță de muncă specializată cât și servicii de consultanță, de dezvoltare de sisteme informatice sau de arhitectură pentru infrastructura tehnică, întreținerea acesteia etc. Scenariul de dezvoltare a sistemului informatic trebuie să aibă în vedere caracterul transformațional al tehnologiei informației și comunicațiilor exercitat asupra proceselor organizație. 118. În momentul de față mecanismele prin care cele două structuri de management TIC interacționează cu direcţiile de specialitate din cele două instituții pentru a stabili necesităţile acestora şi a prioritiza inițiativele TIC. În ciuda resurselor limitate, echipa de TIC a făcut eforturi majore pentru a moderniza sistemele TIC, pentru a rezolva anumite cerințe punctuale venite dinspre business, însă procesul de investiții în TIC nu este legat sistematic de strategia organizației, iar iniţiativele TIC sunt de multe ori inițiative separate ale direcţiilor TIC din cele două instituții. Investițiile în TIC pot avea un rol transformator pentru activitatea MFP și îi pot influența profund performanța. Pentru aceasta este nevoie însă de o viziune mai largă cu privire la gestionarea investițiilor și a infrastructurii TIC, pentru a se asigura că aceasta răspunde la nevoile de business prezente și viitoare și pentru a rezolva riscurile operaționale mai substanțiale asociate cu problemele TIC. În întregul minister s-a recunoscut faptul că alinierea dintre investițiile în TIC și direcția de activitate ar putea fi îmbunătățită. 119. Nivelul așteptărilor de la DGTI-MFP și DGTI-ANAF este foarte înalt, sistemele informatice care funcționează au intrat în conștiința angajaților, care nu pot concepe să lucreze fără aceste instrumente, în cea mai mare parte a cazurilor. Și, desigur, sistemele informatice trebuie să facă TOT.

58

Aici apare problema găsirii raportului just dintre dezvoltări informatice și dezvoltări organizaționale: rezolvarea informatică a unor cazuri de excepție care reprezintă de exemplu 5% dintre toate cazurile de utilizare, costă la fel de mult ca un caz uzual, în timp ce o procedură manuală bine controlată poate fi mult mai eficientă. Desigur, se pune problema nivelului de pregătire a personalului de execuție și a nivelurilor de competență pentru rezolvare. 120. Pe de altă parte, inițiativele ANAF din ultima perioadă privind dezvoltarea și extinderea sistemului informatic prin implementarea Sistemului de administrare a veniturilor, rezultate din recomandările Băncii Mondiale, în cadrul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale, iau în considerare doar procesele care țin de componenta fiscală. Sistemul de administrare a veniturilor nu acoperă decât acele funcțiuni care sunt în nucleul de activitate al oricărei administrații fiscale, ceea ce înseamnă că restul proceselor vor fi descoperite, ducând la dezechilibre în gestionarea sistemului informatic, în asigurarea funcţionării acestuia, în estimarea şi alocarea resurselor financiare, tehnologice şi umane necesare. Mai mult, înlocuirea sistemelor existente cu Sistemul de administrare a veniturilor va pune problema interoperabilității celorlalte sisteme cu acesta, cât și a dezvoltării altor sisteme în raport de cadrul tehnologic imprimat de către Sistemul de administrare a veniturilor. În același context o problemă majoră este faptul că platforma existentă, care asigură în momentul de față suport informatic atât pentru activitățile MFP cât și pentru ANAF trebuie să continue să funcționeze, bazându-se pe infrastructura hardware, software și de comunicații existentă, în condițiile în care nu mai beneficiază de mentenanță și dezvoltare tehnologică în continuare, se află în pragul colapsului și pun în pericol chiar activitatea curentă a MFP și ANAF, nu numai eventuale dezvoltări viitoare. 121. Practic toate aceste inițiative au în vedere politica de desprindere a ANAF din punct de vedere informatic, prin asigurarea unui depozit de date dedicat strict datelor ANAF și o gestionare independentă a acestora. De remarcat că la nivelul ANAF s-a înțeles necesitatea și s-a avut în vedere abordarea dezvoltării sistemului informatic în continuare, în mod unitar pentru aparatul central al ANAF și entitățile subordonate din teritoriu. Nu aceeași abordare există însă în ceea ce privește tratarea unitară din punct de vedere informatic a proceselor comune cu MFP. Se poate spune că se face astfel trecerea de la abordarea pe procese, care a stat în permanență la baza dezvoltării sistemului informatic existent, la o abordare diferențiată pe structuri organizatorice. În același timp nu s-a luat în considerare și nu există un plan cu privire la modul în care vor coexista cele două sisteme informatice, cel existent pe platforma tehnologică actuală, despre care presupunem că va asigura în continuare suport informatic pentru nevoile MFP și respectiv cel care urmează a se dezvolta în viitor (2-5 ani) și care va fi dedicat strict activității ANAF. De asemenea nu s-a făcut o analiză a necesarului de resurse pentru menținerea și dezvoltarea în continuare a sistemului informatic existent, care presupunem că va trebui să asigure în continuare suport pentru toate procesele în care este implicat MFP (altele decât cele din domeniul fiscal). 122. Având în vedere atribuțiile pe care ambele compartimente organizaționale le au în dezvoltarea și gestionarea unui sistem informatic comun, cel mai complex din România, activitatea în domeniul TIC desfăşurată atât la nivelul MFP cât şi la nivelul ANAF nu a putut și nu poate fi în totalitate separată, impunându-se introducerea la nivelul întregii structuri organizaționale a MFP a principiilor guvernanței TIC privind: coordonarea strategică unitară – stabilirea unei strategii TIC unice la nivelul întregii organizații aparat central și unități subordonate și alinierea acestei strategii cu obiectivele de ansamblu ale organizației, astfel cum sunt cuprinse în Planul strategic instituțional coordonarea cu celelalte instituții publice din cadrul administrației publice valoare adăugată în ceea ce privește asigurarea calității serviciilor TIC pe care organizația le furnizează atât intern, utilizatorilor proprii, cât și extern, celorlalte instituții și contribuabililor managementul riscurilor – identificarea și minimizarea riscurilor la care organizația poate fi supusă din punct de vedere a TIC managementul resurselor TIC – cu referire la asigurarea și repartizarea eficientă a tuturor tipurilor de resurse TIC: umane (cu prioritate), aplicații, tehnologii, hardware, date etc.

59

123. Toate inițiativele de dezvoltare în continuare a sistemului de informații al organizației sunt strâns legate de o mai vizibilă plasare a informaticii în miezul deciziilor strategice, conform rolului decisiv pe care îl are aceasta în zilele noastre. Este nevoie de o implicare mai puternică a analiștilor din cele două DGTI și a directiilor de specialitate din MFP și instituțiile subordonate (cerinte de business) în activitatea de definire a cerințelor pentru noi sisteme, încă de la enunțarea acestora, astfel încât să se poată pregăti decizii ale managementului pertinente și argumentate pe toate palierele de realizare a unei inițiative. 124. De asemenea trebuie luate în considerare rolul și atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice în implementarea măsurilor cuprinse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, dar și mediul de afaceri, pentru perioada 2015-2020 (denumit în continuare Planul integrat – versiune a). Planul integrat urmărește îndeplinirea, pentru segmentul cetățeni, a criteriului „Acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative” aferent condiționalității ex-ante, subcriteriul „Existența unor acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative, inclusiv soluții de e-guvernare”. Acest Plan integrat contribuie la atingerea obiectivelor asumate prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP 2014-2020) și a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic „Debirocratizare și simplificare” și aprobat de Comitetul naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 (CNCISCAP). Ministerul finanțelor publice este responsabil direct pentru îndeplinirea a 6 dintre măsurile incluse și participă împreună cu alte insitușii responsabile la implementarea altor măsuri, având în vedere rolul său în în elaborarea politicilor economice la nivelul statului și rolul de principal colector și furnizor de informații financiar-fiscale. 125. Trebuie asigurată respectarea angajamentelor luate de către România în ceea ce privește schimbul de date fiscale și vamale cu partenerii săi, Statele Membre ale UE, sau state din OECD. Pentru aceasta ANAF trebuie să continue dezvoltarea programelor de interoperabilitate fiscale și vamale, dintre care amintim aici EMCS, AEOI, FATCA, implementarea sistemelor IT vamale ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ. 126. Alte inițiative ale ANAF, în direcția întăririi luptei împotriva evaziunii fraudei fiscale, necesită sisteme informatice puternice: Sistem de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (SIMAMEF), Sistem de înregistrat facturile (eFACT) sau Sistem informatic de popriri bancare (SIPoB). Respectivele sisteme presupun platforme puternice de calcul și de stocare, cât și o expertiză tehnică pentru definirea celor mai potrivite arhitecturi și dimensionări care nu este disponibilă în Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) din ANAF în prezent. 127. Dezvoltările programate pentru viitor nu se pot face dacă nu se rezolvă problema Centrului de Date Primar, care funcționează într-o clădire care nu mai are capacitatea necesară să primească noi echipamente. Este nevoie de construirea unui nou Centru de Date, la standardele actuale de securitate și dotare, care să primească echipamentele ce vor susține implementarea noilor sisteme și să aibă și capacitatea necesară pentru creșterea puterii de calcul și de stocare pentru următorii 5-10 ani.128. Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală se află într-un amplu proces de modernizare și retehnologizare. Prin intermediul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale (RAMP) ANAF și-a propus automatizarea principalelor procese de administrare fiscală, inclusiv pe baza schimbului de date cu alte instituții, eficientizarea activității instituției și oferirea de servicii moderne către contribuabili. Mediul IT în care ANAF îşi desfăşoară activitatea este atipic, extrem de complex datorita gestionarii unei infratructuri IT variate si gestionarii unui numar semnficativ de aplicatii informatice distincte, interconectate intre ele atat la nivel local, regional si central, factorii de influenţă şi decizie fiind numeroşi, astfel că diminuarea impactului negativ pe care l-ar putea aduce este dificilă. Mai mult decât atât, dezvoltarea şi implementarea sistemelor informatice necesare noului Cod Vamal unional

60

constituie una din prioritățile de dezvoltare, având în vedere statutul de membru deținut de România în cadrul Uniunii Europene.129. De asemenea, Agenția Națională pentru Achiziții Publice se află într-un proces de redimensionare și reproiectare în vederea implementării strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice. Prin proiectul cu titlul “Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice” precum și prin politicile publice în domeniu, ANAP împreună cu instituțiile implicate, în principal, și-a propus reformarea sistemului de control ex-ante, proiectarea unei unități centralizate de achiziții publice la nivel central în cadrul MFP, revizuirea/elaborarea de liste de verificare specifice pentru procesul de achiziții publice, în contextul OMFP nr. 923/2014, intărirea sistemului de control intern pentru toate autoritățile contractante, elaborarea unui ghid referitor la potențialele situații generatoare de conflicte de interese în procesul de achiziție publică, implementarea și operaționalizarea unei platforme informatice de susținere și gestionare a activității ANAP, dezvoltarea funcțiilor de monitorizare și supervizare, elaborarea unui ghid on-line operaţional interactiv, actualizabil, care să înlocuiască suprareglementarea de nivel terţiar precum și profesionalizarea personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice

130. Obiectivele programului:. Programul urmărește atingerea până în 2020 a următoarelor rezultate:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional: gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal va fie 50%;

131. Descriere: Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine funcțiile de management al finanțelor publice realizate de întreaga organizației a MFP. În acest sens, prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al MFP, unitar și integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni – MFP și instituții subordonate și externi, dar și extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma modificării nevoilor de activitate și/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 3.2 își propune să asigure că alinierea sistemului informatic al MFP cu cerințele pentru elaborarea și gestionarea bugetului statului și pentru administrarea veniturilor statului, pentru colectarea, centralizarea și utilizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului, pentru asigurarea interoperabilității cu celelalte instituții ala administrației publice, precum și cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologii

132. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

133. Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC va trata în ansamblu și de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la nivelul structurii ministerului finanțelor publice și pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de vedere calitativ – creșterea performanței specialiștilor TIC, cât și din punct de vedere cantitativ / creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare.

61

134. Implementarea cu succes a acestui program depinde și de o comunicare și o colaborare eficace între DGTI-MFP și DGTI-ANAF, precum și între acestea și direcțiile funcționale din MFP și instituțiile subordonate. Mai exact, acestea din urmă trebuie să definească și să comunice clar ce cerințe au pentru dezvoltarea de noi sisteme, ajustarea/extinderea unui sistem și, în general, necesitățile privind suportul TIC. Ar trebui evitate modificările frecvente ale specificațiilor pentru cerințele unui nou sistem.

135. O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni și externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp seviciile și produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât și măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a factorilor tehnologici cu cei umani și procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât și de raționalizarea și implementarea unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.

136. Dezvoltarea, extinderea și optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea, prelucrarea și punerea la dispoziția utilizatorilor interni și externi a datelor de natură financiară, patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hubului finanțelor publice.

137. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt evidențiate mai jos prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal

1 - Mentenanța actualei infrastructuri IT

2 - Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM

3 - Îmbunătățirea funcției de IT din MFP

4 - Implementarea noilor tehnologii

5 - Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional

1 - Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP

2 - Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice

3 - Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

4 - Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului

5 - Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking

62

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal

6 - Armonizarea sistemelor de contabilitate

7 - Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

8 - Dezvoltarea “Patrimven”

9 - Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

10 - Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax

11 - Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)

12 - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul

13 - Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice

14 - Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții

15 - Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)

16 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)

17 - Implementarea sistemelor IT vamale

18 - Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)

19 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)

20 - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF

21 - Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

138.

63

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MFP pentru 2017-2020 trebuie să includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget anuală, pentru toată perioada 2017-2020. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități și cheltuieli doar pentru primul an de implementare al PSI. Totuși, se anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea, al treilea an și celui de-al patrulea an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Direcției de politici publice și monitorizare acte normative și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MFP va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele provocări determinate de alocarea resurselor pentru măsuri care au efecte cu importanță diferită față de resursele alocate.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3; acesta prevede indicatori pentru fiecare nivel de planificare (impact, rezultat, realizare imediată). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare.

Colectarea și gestionarea datelor: Un sistem IT de planificare strategică și evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI a fost dezvoltat de SGG și este disponibil și pentru MFP. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție și management. Progresul realizării țintelor indicatorilor poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Calendarul de raportare propus pentru implementarea PSI, variază în funcție de tipul indicatorilor de performanță. Decizia cu privire la ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, va ține cont de evitarea supra-aglomerării direcțiilor operaționale ale MFP și ale instituțiilor subordonate. Astfel, prin procesul de monitorizare:

- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar sau cel mult trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat (outputs) se vor măsura trimestrial- Indicatorii de rezultat (outcome) se vor măsura bi-anual (semestrial)- Indicatorii de impact se vor urmări anual.

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MFP.

64

Figura 10: Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MFP

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale privind PSI, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MFP.

Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, dacă a fost cazul, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MFP nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește pregătirea și implementarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MFP le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul de evaluare a programelor europene, acolo unde este cazul.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MFP va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:

- compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planul strategic și în planurile operaționale;

65

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT IMEDIAT, PRODUS

ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR:

TOȚI INDICATORII

OCT.IUL.APR.IAN.

- efectuarea unei analize a mediului intern și extern, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent (de văzut capitolele Context și Provocări); și

- adăugarea (extensia) unui an în plus la plan.

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul I pentru care se face planificarea și corelarea cu bugetul, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție conform Cadrului Bugetar pe termen Mediu (CBTM) (1+3) pe unu plus trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele programelor rămân neschimbate, cu excepția cazului în care a apărut sau este iminent un eveniment major (ex. o criză economică neprevăzută). Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru analiza rezultatelor obținute în anul anterior și pregătirea bugetului.

V. Resurse financiare

Viabilitatea PSI 2017-2020 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv al programelor.

Aderarea la UE a deschis calea către resurse financiare extraordinare pentru sectorul public, inclusiv pentru sectorul fiscal-bugetar din România. Pentru perioada de programare 2014-2020, României i s-au alocat 32,7 miliarde EUR fonduri europene, prin intermediul programelor prezentate în tabelul de mai jos

Sursa FEDR FC FSE

Politica Agricola comuna (pilon II)

Fondul European de Pescuit

Fondul European

pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate

TOTAL

Alocări - mild Euro 11,2 8,1 4,7 8,13 0,17 0,41 32,707Tabelul 8: Fondurile europene alocate României în 2014-2020

(miliarde de euro, prețurile constante din 2017)

Chiar și în condițiile pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate a rămas o provocare până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale. Anumite domenii și servicii relevante, fie din administrația sectorului fiscal-bugetar sau din portofoliul altor instituții guvernamentale, (precum mediul, educația, transporturile, etc) rămân subfinanțate, astfel trebuie stabilită o complementaritate eficace între resursele și politicile gestionate de către MFP și cele gestionate de alte instituții guvernamentale (precum

66

An Stabilirea de noi ținte2017 pentru 20212018 pentru 20222019 pentru 2023

infrastructura locală pentru învățământ, cu un impact ridicat asupra calității educației în orașele mici și zonele rurale, infrastuctura pentru sănătate).

Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, MFP ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă pentru a avea o mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni aferente și resursele ce trebuie alocate.

De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici, un echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată în Anexa 1.

Tabelul 9 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale disponiblile de la bugtul de stat pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2017-2020.

An Total 2017 2018 2019 2020

Sume 16.669 3.254 4.289 4.559 4.566Tabelul 9: Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mil RON)

Așa cum arată Tabelul 10, PSI se bazează pe trei (3) obiective strategice și opt (8) programe bugetare. Numărul de programe a crescut semnificativ față de PSI anterior. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de programe, și facilitează procesul de implementare și monitorizare.

Obiective strategice 2017 2018 2019 2020OS 1 1.056 1.689 1.867 1.904OS 2 1.665 1.992 2.042 2.043OS 3 533 609 650 619

Tabelul 10: Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice. (Mil RON)

Figura 13 de mai jos ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Astfel în anul 2017 peste 32% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic de consolidare a managementului financiar bugetar, iar obiectivul strategic administrării eficiente a veniturilor publice are alocate fonduri de peste 51% din totalul resurselor. Obiectivele Strategice 1 și 2 acoperă aproximativ 83% din totalul resurselor, iar pentru obiectivul strategic aferent dezvoltării capacității instituționale fiind alocate peste 16% din totalul resurselor.

67

2017 2018 20190

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

Finanțarea obiectivelor strategice - mii lei

SO 1 SO 2 SO 3

Figura 13: Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice(mii RON, 2017-2020)

O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și managerial, aceasta este principala provocare pentru perioada următoare, respectiv tranziția de la 3 programe la 8, precum și urmărirea implementării acestora. Execuția bugetară pe programe vizează, de asemenea, schimbări funcționale la nivelul managementului și structurilor MFP.

68

VI. Anexe

Anexa 1.a: Programe Bugetare 2017-2020

Cod Obiective, programe si masuriBuget de stat ,mii lei lei

2017 2018 2019 2020

TOTAL 3.254.091 4.289.175 4.559.463 4.565.854

SO1Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728

P.1.1. Politică economică 38.616 58.738 59.922 60.609

P.1.2.Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 41.531 43.511 46.131 44.954

P.1.3.Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845

P.1.4Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 11.424 11.960 12.597 12.409

P.1.5.Reglementare și supraveghere financiară 10.024 10.508 11.040 10.911

SO2Administrarea performantă a veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

P.2.1. Administrarea veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

SO3 Consolidarea cadrului instituțional 532.615 608.885 650.001 619.095

P.3.1. Management și administrație 159.226 182.188 194.274 185.299

P.3.2.Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 373.389 426.698 455.726 433.796

69

Anexa 1.b: Programe, Măsuri i alocări bugetareș 2017-2020

Cod Obiective, programe si masuriBuget de stat ,mii lei lei

2017 2018 2019 2020

TOTAL 3.254.091 4.289.175 4.559.463 4.565.854

SO1 Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728

P.1.1. Politică economică 38.616 58.738 59.922 60.609

1.1.1.1

Previzionare și cercetare macro-economică și macro-fiscală în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuă (C) 2.779 3.150 3.179 3.208

1.1.1.2Analiza macro-economică în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuare 2.402 2.749 2.769 2.789

1.1.1.3 Planificare macro-fiscal-bugetară 3.190 3.686 3.705 3.725

1.1.1.4 Politici și Reglementări Venituri – continuare 3.640 3.916 3.996 4.076

1.1.1.5Analiza riscului fiscal-bugetar și a impactului – continuare 6.259 6.697 6.842 6.987

1.1.1.6

Suport tehnic pentru stabilirea plafoanelor anuale de contractare de credite noi de către administrația publică locală – continuare 897 918 1.011 939

1.1.2.1

Îndeplinirea responsabilităților României care decurg din calitatea de membru în UE și IFI pe domeniile de competență ale MFP - continuare 17.057 35.014 35.605 38.154

1.1.2.2Armonizarea legislației aferente sectorului financiar - continuare 658 699 715 732

1.1.2.3

Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene, pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime a României în cadrul proceselor decizionale la nivel european și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii 1735 1909 2100 -

P.1.2. Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 41.531 43.511 46.131 44.954

1.2.1.1 Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuare 10.739 11.571 11.868 12.000

1.2.1.2 Pregătirea și rectificarea legilor bugetare anuale – continuare 4.442 4.718 4.828 4.938

1.2.1.3Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli – continuare 3.071 3.193 3.411 3.298

1.2.1.4 Punerea în aplicare a bugetării pe programe – nou 3.602 3.756 3.987 3.888

70

1.2.1.5Funcționarea efectivă și eficientă a Unității pentru Analiza Cheltuielilor 2.500 2.586 2.789 2.663

1.2.2.1Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de investiții noi– continuare 1.492 1.515 1.693 1.542

1.2.2.2Analiza listelor de prioritizare a proiectelor semnificative de investiții – continuare 1.492 1.515 1.693 1.542

1.2.2.3Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiíi semnificative 930 918 1.083 918

1.2.2.4 Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nou 930 918 1.083 918

1.2.2.5Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale – nou 3.453 3.598 3.825 3.722

1.2.2.6 Funcționarea efectivă și eficientă a unitățiunității PPP 856 839 1.002 835

1.2.2.7

Exercitiu pentru testarea mecanismului de rationalizare a Programului de Investitii Publice al Ministerului Transporturilor, propus de banca Mondiala - nou 856 839 1.002 835

1.2.3.1

Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea relațiilor financiare între nivelul central și cel local: - continuare 7.170 7.546 7.865 7.855

P.1.3. Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845

1.3.1.1Planificare financiară intra-anuală și eliberarea fondurilor – continuare 3.583 3.771 3.930 3.925

1.3.1.2 Procesarea plăților – continuare 20.730 21.984 22.568 22.987

1.3.1.3 Previzionarea si managementul numerarului 2.104 2.235 2.287 2.339

1.3.1.4 Simplificarea procedurilor de execuție bugetară – nou 1.468 1.524 1.632 1.574

1.3.1.5Indeplinirea obligațiilor de plata ale statului față de terțe persoane, conform legii - continuare 857.156 1.457.036 1.648.904 1.689.770

1.3.2.1 Gestionarea achizitiilor publice 23.490 26.354 18.537 16.952

1.3.2.2

Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNDAP (proiect POCA) 17.618 19.766 13.903 12.714

1.3.2.3 Funcționarea efectivă și eficientă a ANAP - continuă 17.618 19.766 13.903 12.714

1.3.3.1Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuare 3.805 4.007 4.172 4.172

1.3.3.2Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuare 3.805 4.007 4.172 4.172

1.3.3.3Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuare 3.224 3.389 3.540 3.525

71

P.1.4Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 11.424 11.960 12.597 12.409

1.4.1.1Emiterea și actualizarea standardelor contabile pentru sectorul public – continuare 2.347 2.458 2.587 2.551

1.4.1.2 Gestionarea Planului de Conturi – continuare 1.793 1.869 1.985 1.935

1.4.1.3Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale – continuare 1.115 1.150 1.248 1.182

1.4.2.1Exercitarea controlului financiar preventiv și auditului public intern 4.746 5.006 5.195 5.218

1.4.2.2Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe programe 1.423 1.476 1.582 1.524

P.1.5. Reglementare și supraveghere financiară 10.024 10.508 11.040 10.911

1.5.1.1 Reglementarea sectorului financiar 1.894 1.977 2.095 2.048

1.5.1.2Monitorizarea implementării OUG nr. 109/2011 – continuare 1.423 1.477 1.583 1.524

1.5.1.3 Înregistrarea activelor publice – continuare 6.707 7.054 7.362 7.339

SO2 Administrarea performantă a veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

P.2.1. Administrarea veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

2.1.1.1 Procesarea declarațiilor fiscale și plăți – continuare 416.320 497.934 510.556 510.758

2.1.1.2 Executare silită – continuare 520.400 622.417 638.195 638.447

2.1.1.3Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor – continuare 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.4 Consolidarea soluționării contestațiilor – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.5 Promovarea transparenței în administrația fiscală – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.6Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.7Introducerea noului concept de servicii și educare a contribuabililor – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.8Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice– nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.9 Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.10Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

72

2.1.1.11Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.2.1Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line – continuare 62.448 74.690 76.583 76.614

2.1.2.2

Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare 83.264 99.587 102.111 102.152

2.1.2.3

Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale – nou 104.080 124.483 127.639 127.689

2.1.2.4Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale 20.816 24.897 25.528 25.538

2.1.3.1 Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari – nou 62.448 74.690 76.583 76.614

2.1.3.2Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS) – nou 20.816 24.897 25.528 25.538

SO3 Cadrul instituțional consolidat 532.615 608.885 650.001 619.095

P.3.1. Management și administrație 159.226 182.188 194.274 185.299

3.1.1.1

Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI 22.076 26.095 27.041 26.706

3.1.1.2 Promovarea dezvoltării organizaționale 23.335 27.294 28.555 27.874

3.1.1.3Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP 89.562 105.579 109.679 107.992

3.1.1.4Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației 2.519 2.397 3.027 2.336

3.1.1.5Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat al ministerului 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.1.6 Sistemul de evaluare a performanței MFP 1.574 1.498 1.892 1.460

3.1.1.7

Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină și eficientăa fondurilor interne și externe alocate 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.1.8 Modernizarea și conservarea infrastucturii MFP 3.779 3.596 4.541 3.504

3.1.1.9Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal 3.172 3.090 3.736 3.062

3.1.1.10

Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar 3.134 3.050 3.695 3.020

3.1.2.1

Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.2.2Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și 1.260 1.199 1.514 1.168

73

publicarea de politici publice

3.1.2.3

Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.3.1Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.3.2Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.3.3

Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate 1.260 1.199 1.514 1.168

P.3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 373.389 426.698 455.726 433.796

3.2.1.1 Mentenanța actualei infrastructuri IT 46.670 54.587 57.110 55.748

3.2.1.2Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM 3.779 3.596 4.541 3.504

3.2.1.3 Îmbunătățirea funcției de IT din MFP 6.298 5.993 7.568 5.841

3.2.1.4 Implementarea noilor tehnologii 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.1.5

Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.1Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.2Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.3Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.4Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.5

Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.6 Armonizarea sistemelor de contabilitate 4.503 4.435 5.256 4.426

3.2.2.7 Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.8 Dezvoltarea “Patrimven” 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.9Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV) 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.10

Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.11Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice, (CUIF). 23.335 27.294 28.555 27.874

74

3.2.2.12

Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.13Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.14Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.15 Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.16

Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF): 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.17 Implementarea sistemelor IT vamale 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.18Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB) 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.19Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT): 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.20Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF 64.967 77.087 79.610 78.950

3.2.2.21

Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice 2.519 2.397 3.027 2.336

75

Anexa 2: Planul Strategic Institu ional (Tabel Rezumativ)ț

Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.

Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de referință Țintă 2019 Țintă 2020

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetarIndicator de Impact Nr. 1.1: mențienrea deficitului bugetar în limitele agreate de România: % 3% 3% 3%

Indicator de Impact Nr. 1.2: creșterea PIB potențial % 4% 4% 4%

Programul 1.1: Politică economică

Indicator de rezultat 1.1.1: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora (LRF) Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetarIndicator de rezultat 1.1.2: Grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile și sedințele UE/IFI Grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel UE (% din total grupuri/comitete/consiliu

%

%%

%

10%

80%90%

90%

10%

90%90%

95%

10%

98%90%

95%

Programul 1.2:Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor

Indicator de rezultat 1.2.1: Rezultat venituri / cheltuieli agregate, față de bugetul inițial aprobat / Consecvența bugetului anual cu estimările anului anterior % 90% 95% 95%

Indicator de rezultat 1.2.2: Perioada medie de implementare a proiectelor de investiții / luni 16 16 16

76

Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de referință Țintă 2019 Țintă 2020

Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiții % 10% 10% 5%

Indicator de rezultat 1.2.3: Procentul de APL care sunt inregistrate cu abateri la LFPL; Obligațiile restante ale administrațiilor locale (% din PIB);

%%

10%1,05%

7%1,02%

5%1,00%

Programul 1.3:Execuția bugetară și administrarea datoriei publice

Indicator de Rezultat 1.3.1: Randament cheltuieli cumulate comparativ cu bugetul aprobat Indicator de Rezultat 1.3.2: Procentul procedurilor de achiziție publică initiate şi publicate în SEAP pe fiecare tip de procedură şi valoare totală EUR/procedură/an; Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate; Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul procedurilor de achiziții publiceIndicator de Rezultat 1.3.3. Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică guvernamental;

Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută

Maturitatea medie ramasa a datoriei publice guvernamentale

%%

%%%

%

%

90%90%

80%60%45%

(minim) – 60%80%

(minim) – 95%

5,5 ani (minim) – 7

ani

90%98%

90%80%45%

(minim) – 60%80%

(minim) – 95%

5,5 ani (minim) – 7

ani

95%100%

95%85%45%

(minim) – 60%80%

(minim) – 95%

5,5 ani (minim) – 7

ani

Program 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară

Indicator de Rezultat 1.4.1 - Momentul și regularitatea reconcilierii conturilor ; Conformarea cu IPSAS și EPSAS (% din standarde respectate) Indicator de Rezultat 1.4.2 - Rata intenţiilor de refuz de viză însuşite de ordonatorii de credite.

%

%/

90

75

95

75

98

75

Program 1.5: Reglementare și supraveghere financiară

77

Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de referință Țintă 2019 Țintă 2020

Indicator de Rezultat 1.5.1 - Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011 ; Obligațiile restante ale IP (% din PIB) Diferența dintre valoarea activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor înregistrată în inventarul central %

%

%

%

80-

10%

90-

8%

95-

3%

Obiectiv Strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Indicator de Impact Nr. 2.1: Volum venituri fiscale administrate de ANAF, realizat anual vs planificat

% 98 100 100

Indicator de Impact Nr. 2.2: Ponderea veniturilor fiscale în PIB % 26,3 28 31

Programul 2.1: Administrarea venituri publice

Indicator de Rezultat 2.1.1: Gradul de conformare voluntară la declarareGradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale Gradul de colectare al arieratelor recuperabile

Indicator de Rezultat 2.1.2: Decalajul fiscal la:- Impozit pe profit

- Impozit pe venit

- TVA

Indicator de Rezultat 2.1.3 / Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate.

%%%

%

%

%

%

95,34%84,03%66,9%

42,3% (la 2014)

40,1% (la 2014)

37,9%(la 2014)

99,85%

96%86%

68,5%

37,3%

35,1%

27,9%

100%

96,5%86,5%69,0%

37,3%

35,1%

27,9%

100%

78

Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de referință Țintă 2019 Țintă 2020

Indicator de Rezultat 2.1.4: Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale :

- pentru persoane fizice

- pentru persoane juridice

ore/an 24(la 2016

168(la 2016)

20

144

20

144

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

Indicator de impact 3.1: Încredere la nivel intern și extern în instituție și acțiunile MFPIndicator de impact 3.2: Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar (% din Buget MFP)

%%

--

50%50%

60%50%

Indicator de impact 3.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat: diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31

decembrie, anul curent diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la 31 decembrie

Indicator de impact 3.4: Gradul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal bugetar / % informatizare a sectorului

%

%

%

5%

5%

15%

2%

2%

25%

1%

1%

35%

Program 3.1. Management și administrare

Indicator de Rezultat 3.1.1 - Număr modificări anuale în structura funcțională ;Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul finanțelor publice Indicator de Rezultat 3.1.2 - Gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerințele legislative ;

Nr/an%

%

64,5%

90%

44,5%

95%

44,5%

100%

79

Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de referință Țintă 2019 Țintă 2020

Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat Indicator de Rezultat 3.1.3 - Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF)

Nr/an

%Lei/angajat

5

60%130.000

5

60%140.000

3

60%140.000

Program 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Indicator de Rezultat 3.2.1 - Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)Indicator de Rezultat 3.2.2 - Gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal

ore/24 (%)%

24/2430%

24/2440%

24/2450%

80

Anexa 3: Programe i Măsuri conexe, Indicatori de realizare imediată (outputs) (Tabel Rezumativ)ș

Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Programul 1.1 Politică economică (1.2.1) Pentru consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare, gestionarea riscurile fiscale, de elaborare a bugetului1.1.1.1 Previzionare & cercetare macro-economică & macro-fiscală în domeniile circumscrise

atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuă (C)Măsura presupune realizarea de analiză și estimări, consultanță pe politici, pentru o diversitate de aspecte, precum : structura, dimensiunea și sustenabilitatea deficitului bugetar, a veniturilor și a cheltuielilor bugetare, a datoriei publice, creşterea gradului de colectare a veniturilor, investitiile publice, dezvoltarea economică.

Număr de previziuni, analize, lucrări de cercetare pe an

10 12 14 18

1.1.1.2. Analiza macro-economică în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuare

Măsura presupune realizarea de rapoarte de analiză și cercetare privind finanțele publice, creșterea economică și principalii săi determinanți, a evoluției soldului bugetar structural și posibilități de ajustare a acestuia, etc. De asemenea măsura presupune și estimarea impactul ex-ante și ex-post al politicilor fiscale.

Număr analize și lucrări de cercetare pe an

10 12 14 18

1.1.1.3. Planificare macro-fiscalăMăsura își propune să ofere consultanță pentru politici fiscale, analiza veniturilor fiscale, previzionarea veniturilor fiscale ca parte a pregătirii cadrului macro-bugetar și să contribuie la elaborarea legislației fiscale anuale, ca parte a elaborării bugetului. MFP coordonează

Număr analize/documente pe an

10 12 14 18

81

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

elaborarea Strategiei fiscal-bugetare și a Programului de convergență, două documente esențiale pentru calibrarea politicilor în domeniul finanțelor publice.1.1.1.4. Politică & Reglementări Venituri – continuareMăsura are scopul de a oferi consiliere pe politică fiscală, analiză a veniturilor bugetare, previzionare venituri, ca parte din pregătirea cadrului macro-fiscal și de a oferi informații pentru elaborarea legislației privind veniturile (impozite, vamă, etc.), ca parte din pregătirea bugetară. Acest lucru include evaluarea efectelor politicilor existente și propuse asupra economiei și cadrului fiscal-bugetar.

Numărul de documente de politică și reglementare pe an

10 12 14 18

1.1.1.5. Analiza riscului fiscal-bugetar și a impactului – continuareMăsura își propune să contracareze riscul ca rezultatele bugetare să devieze de la previziuni sau așteptări, evaluând și monitorizând continuu posibilele surse de riscuri bugetare, care să conducă la abateri de la aceste obiective/ținte, inclusiv: șocuri macroeconomice, șocuri externe, sectorul financiar, spețe importante, companiile de stat, administrații publice locale, companii private nefinanciare, evenimente și politici cu caracter excepțional sau temporar,, dezastre natural, parteneriate public-private și propunerile de/noi acte normative. Măsura urmărește să le ofere decidenților (i) o înțelegere clară a posibilelor riscuri pentru finanțele publice; (ii) o gamă mai variată de instrumente pentru contracararea și gestionarea acelor riscuri; (iii) analiza costurilor și a beneficiilor asociate atenuării riscurilor bugetare și (iv) posibilitatea de a lua în calcul riscurile bugetare atunci când stabilesc reguli sau ținte.

Numărul de analize pe an 10 12 14 18

1.1.1.6. Suport tehnic pentru stabilirea plafoanelor anuale de contractare de credite noi de către administrația publică locală – continuare

Măsura își propune să ofere sprijin tehnic și analize aprofundate cu privire la plafonul anual maxim de contractare a noi credite de către administrația publică locală. Stabilirea acestui plafon trebuie făcută în raport de următoarele elemente: (i) politica generală privind datoria publică, știind faptul că în ultimă instanță, chiar dacă nu este garantată de stat, datoria contractată de administrația publică locală afectează echilibrele macro-fiscale; (ii) capacitatea de rambursare a administrațiilor locale: nivelul lor actual de îndatorare, maturitatea datoriei actuale a APL, nivelul arieratelor APL; (iii) nevoile de investiții și solicitările de contractare

Numărul de analize specifice

10 12 14 18

82

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

credite din anii anteriori; (iv) evoluțiile de pe piața creditelor la care au acces autoritățile publice locale.(1.2.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană, continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene:1.1.2.1. Îndeplinirea responsabilităților României care decurg din calitatea de membru în UE & IFI pe domeniile de competență ale MFP - continuare Măsura se referă la promovarea intereselor României în relațiile cu instituțiile financiare internaționale, prin asigurarea unui contact strâns cu acestea, propunând soluții pentru probleme asociate responsabilităților ce rezultă din statutul de membru, monitorizând asistența financiară și tehnică oferită de IFI autorităților române/ instituțiilor din România și facilitând dialogul dintre acestea, pregătind și asigurând o reprezentare corespunzătoare a MFP la reuniunile IFI și la alte întâlniri ale instituțiilor financiare internaționale din care România face parte, facilitând diseminarea informațiilor privind modalitățile de finanțare alternativa (alta decât cea care constituie datoria publică guvernamentală) care implică instituțiile financiare internaționale. De asemenea, aceasta mai include și asigurarea unui dialog cu instituțiile financiare internaționale, pentru a participa la instrumente și/sau fonduri gestionate de instituții financiare la care România este membru; asigurarea că sumele necesare pentru a acoperi contribuția României la capitalul instituțiilor financiare internaționale sunt incluse în bugetul MFP.

Responsabilități îndeplinite conform planului anual D/N

Plata la timp/ scadență a contributiei/ obligațiilor României la capitalul IFI D/N

D

D

D

D

D

D

D

D

1.1.2.2. Armonizarea legislației aferente sectorului financiar - continuareMăsura își propune elaborarea și avizarea unor proiecte de lege, rezoluții sau alte acte normative legate de statutul de mebmru al UE, care transpune legislația europeană promovează armonizarea legislației naționale cu cea internațională.

Număr acte normative analizate şi avizate minim/pe an

2 2 2 2

1.1.3.1. Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene, pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime a României în cadrul proceselor decizionale la nivel european și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii

Număr reuniuni la grupurile de lucru/comitete/consiliu la care s-a

250 290 290 290

83

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

În vederea pregătirii Președinției României la Consiliul UE și asigurarea unei reprezentări corespunzătoare în această perioadă, măsura ăși propue derularea unor activități specifice legate de dezvoltarea și implicarea activă a resurselor umane din MFP în domeniul afacerilor europene.

asigurat participarea

Număr persoane pregătite în domeniul afacerilor europene

160 160 - -

Programul 1.2 Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor(1.2.1): Asigurarea unui proces bugetar transparent, bazat pe dovezi și orientat către rezultate1.2.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuareMăsura se referă la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare (SFB), care prezintă planurile bugetare pe termen mediu ale Guvernului, și care se actualizează în fiecare an în luna iulie. Aceasta implică formularea principalilor parametri bugetari și a politicilor bugetare asociate, conform regulilor stabilite în Legea responsabilității fiscale (LRF); și elaborarea unui Cadru de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), care stabilește prioritățile pentru cheltuieli și plafoanele de cheltuieli pe următorii trei ani, pentru ordonatorii principali de credite. Se estimează că, treptat, SFB va apropia mai mult prioritățile de politici de alocările bugetare. În același timp, parametrii macroeconomic și bugetari ar trebui să ofere îndrumări clare pentru elaborarea bugetului pe anul următor. Ordonatorii principali de credite vor trebui să explice devierile de la cadrul SFB. Astfel, se așteaptă ca această măsură să joace un rol cheie în procesul bugetar de sus în jos.

SFB proiectată și aprobată conform graficului legal

D D D D

1.2.1.2. Pregătirea & rectificarea legilor bugetare anuale – continuareMăsura își propune să livreze legile bugetelor anuale și respectivele rectificări, în conformitate cu legislația în vigoare. Măsura include stabilirea alocărilor agregate, la nivelul diferitelor funcții și organizații din administrație; compilarea, revizuirea și reconcilierea cererilor de buget venite de la ministerele de linie și pregătirea documentației bugetare impuse de lege.

Numărul de proiecte de lege pe an - conform graficului legal

5 5 8 8

84

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

1.2.1.3. Planificarea & implementarea analizelor de cheltuieli – continuareMăsura își propune să îmbunătățească procesul de prioritizare, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice, și se concentrează pe planificarea, elaborarea și implementarea rezultatelor unor analize ale cheltuielilor, pentru a identifica programele și zonele ineficiente și a elabora planuri de acțiune pentru acestea. Aici intră: (i) definirea procedurilor pentru analizele de cheltuieli, e.g., emițând linii directoare pentru echipele implicate; (ii) coordonarea procesului de revizuire și monitorizare a cheltuielilor publice; (iii) realizarea unor analize sectoriale împreună cu ministerele de linie; și (iv) propunerea unor ținte pentru economii. Măsura presupune integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în sistemul managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent, respectiv a prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010 și implică diferite tipuri de analize cuprinzătoare de cheltuieli, inclusiv analize de programe, de procese ale ordonatorilor principali de credite.

Manualul privind analizarea și eficientizarea cheltuielilor publice realizatD/N

Proceduri interne elaborate D/N

Cadrul legal amendat D/N

D

D

D

D

D

D

D

D

D

D

D

D

1.2.1.4. Punerea în aplicare a bugetării pe programe – nouMăsura își propune să îmbunătățească prioritizarea cheltuielilor și orientarea către rezultate a cheltuielilor publice, prin introducerea unui sistem de bugetare pe programe, inclusiv o clasificare a cheltuielilor după programe. De asemenea, măsura își propune să îmbunătățească eficiența tehnică, oferind îndrumare pentru relaxarea treptată a controalelor pe element-linie, pentru a le da ordonatorilor de credite mai multă flexibilitate atunci când aleg ce fel de resurse vor folosi pentru a genera rezultate, ceea ce ar trebui să ducă la o productivitate cu mult mai mare

Sistem de bugetare de programe funcțional

Numărul de ministere de resort care pilotează bugetarea pe programe

D

-

D

5

D

10

D

15

1.2.1.5. Funcționarea efectivă și eficientă a unități pentru analiza cheltuielilorMăsura urmărește susținerea și îmbunătățirea performanțelor Direcției de analiză a cheltuielilor, în cadrul MFP. Aceasta include, pe de o parte definirea clară a rolului acestei direcții ce are ca sarcină analiza cheltuielilor publice și identificarea de opțiuni de economisire

Numărul de analize de cheltuieli pe an stabilite prin

- 5 5

885

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

pentru fiecare sector bugetar prin aplicarea unor măsuri bine țintite și durabile în procesul de eficientizare a cheltuielilor publice, iar pe de altă parte angajarea de personal suplimentar.

Memorandum Guvernamental

(1.2.2): Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (selecție, prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare independentă)

1.2.2.1. Analiza & evaluarea proiectelor semnificative de investiții – continuareMăsura își propune următoarele: a. asigurarea că doar propunerile de proiecte de investiții relevante și realiste ajung în faza

de evaluare. Aceasta implică analiza studiilor de prefezabilitate și a notelor de fundamentare/conceptuale, din punct de vedere al sustenabilității și suportabilității proiectului, în scopul avizării sau respingerii solicitării pentru trecerea la elaborarea studiului de fezabilitate;

b. asigurarea că doar acele proiecte de investiții considerate a fi pregătite în urma evaluării gradului de pregătire a acestora vor fi avute în vedere pentru a primi finanțare. Aceasta implică aplicarea criteriilor de prioritizare și obținerea unui punctaj minim conform prevederilor legale în vigoare.

Numărul de proiecte analizate, evaluate pe an

% proiecte avizate din total proiecte depuse de OPC

30

70%

30

70%

30

70%

30

70%

1.2.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții – continuareMăsura privind analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate își propune să crească eficiența de alocare a cheltuielilor de capital și se referă la prioritizarea proiectelor de investiți publice semnificative i, în raport cu politicile naționale și sectoriale și cu spațiul fiscal existent. Aceasta implică verificarea listelor de proiecte de investiții publice semnificative prioritizate propuse de ordonatoriii principali de credite, analiza implicațiilor bugetare și pregătirea Memorandumului pentru a fi aprobat de Guvern.

Lista de proiecte de investiții publice semnificative prioritizare elaborată conform graficului legal

Elaborare Memorandum

D

D

D

D

D

D

D

D

86

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

1.2.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții semnificative – continuare

Măsura se referă la evaluarea stadiului de implementare și, în final, a rezultatelor proiectelor de investiții semnificative.

Numărul de rapoarte de monitorizare pe an realizate conform graficului legal

6 6 6 6

1.2.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nouMăsura își propune să ofere îndrumări și suport tehnic pentru realizarea și implementarea unor parteneriate public-private (PPP-uri). Inițial măsura se concentrează pe crearea unor structuri, proceduri și regulamente corespunzătoare, pentru a se asigura că sunt selectate doar cele mai bune opțiuni de PPP, care oferă suficiente câștiguri de eficiență pentru a compensa pentru costurile de finanțare suplimentare asociate finanțării private și constrângerile create de contractarea pe termen lung. Aici intră: (i) crearea unei „porți pentru PPP-uri” care, având în vedere volumul semnificativ al riscurilor bugetare asociate PPP-urilor îi alocă MFP-ului responsabilitatea de a evalua proiectele de PPP pe întregul ciclu de viață, oferind aprobări explicite în anumite puncte de etapă; (ii) definirea unor reguli specifice pentru bugetarea proiectelor de PPP, având în vedere caracterul lor de lungă durată și lipsa unor plăți de la bugetul de stat în primii ani; (iii) asigurarea divulgării transparente a angajamentelor bugetare ale PPP-urilor, garantându-se că riscurile și costurile bugetare pe perioada de valabilitate a contractului sunt raportate integral; și (iv) gestionarea continuă a riscurilor bugetare asociate PPP-urilor, în strânsă legătură cu ministerele de linie.

Numărul de PPP evaluate, finalizate - 8 12

16

1.2.2.5. Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale – nouÎn cadrul acestui sistem, pentru fiecare proiect nou de investiții cu finanțare bugetară aprobată se va face și un credit de angajament multianual inițial, cu o valoare egală cu costul total al proiectului aprobat. Ulterior se vor face trageri din acest credit de fiecare dată când se încheie un contract pentru construcție/achiziție în cadrul proiectului. Soldul nefolosit al creditului multianual, dacă este cazul, va fi reportat în anii următori, astfel încât să rămână disponibil pentru a putea fi folosit la momentul semnării altor contracte. Cererile bugetare

Sistem de credite de angajament multi-anuale funcțional

D D D

D

87

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

pentru aprobarea finală a guvernului a noilor proiecte de investiții propuse sunt combinate cu o cerere pentru finanțare specifică pentru proiect, sub forma creditelor de angajament multianuale și cu cerințele anuale anticipate pentru creditele bugetare, pentru anul curent și următorii ani din strategia fiscal-bugetară

1.2.2.6. Funcționarea efectivă și eficientă a unitățiunității PPPMăsura urmărește dezvoltarea capacității MFP de a se implica în parteneriate public-private, direcție nou înființată în cadrul MFP, având ca principale atribuţii identificarea tipurilor de proiecte care pot fi finanţate printr-un parteneriat între sectorul public şi partenerii privaţi, promovarea unor astfel de proiecte, precum şi colectarea de date şi informaţii de la autorităţile publice care inițiază/derulează proiecte de investiţii publice în regim PPP. Pentru implementarea cu succes a unor astfel de parteneriate este necesar a realiza angajarea de personal corespunzător în cadrul Direcției managementul investițiilor publice, creșterea capacității administrative pentru personalul angajat la nivelul direcției, precum și definitivarea cadrului legal aplicabil, prin amendarea celui existent si elaborarea de norme de aplicare, dezvoltarea de metodologii de evaluare a proiectelor potentiale, care să reflecte bunele practici în domeniu, prin realizarea de ghiduri pentru determinarea costului comparativ de referinta, analiza Value for Money, alocare riscuri, tratament fiscal, standarde de performanta pentru investitorul privat

Numărul de proiecte analizate, avizate pe an

Numărul de rapoarte de monitorizare pe an realizate conform graficului legal

Lista de prioritizare pregătită conform graficului legal

5

6

D

5

6

D

5

6

D

5

6

D1.2.2.7. Exercițiul pilot privind testarea mecanismului de raționalizare a Programului de

Investiții Publice al Ministerului Transporturilor, mecanism propus de Banca Mondială – nou

Acest exercițiu își propune testarea mecanismului de raționalizare propus de Banca Mondială, în colaborare cu. Vor fi folosite trei criterii și elemente de referință asociate, pentru a identifica proiectele cu rezultate slabe și a le introduce în programul de raționalizare: (i) de când este în implementare; (ii) perioadă de timp necesară finalizării, la actualul nivel de finanțare; și (iii) gradul de inactivitate. Proiectele care ating sau depășesc cel puțin două din punctele de referință ale acestor criterii, și toate proiectele clasificate ca fiind inactive, vor fi avute în vedere automat pentru a fi incluse în programul de raționalizare. Proiectele identificate ca

Raport proce de testare finalizat

Nr de proiecte analizate

Număr proiecte

D

5

D

5

D

5

D

5

88

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

neavând rezultate bune vor fi transferate într-o categorie „de rezoluție”, separat de PIP principal, unde se va rezolva statutul proiectelor percepute ca nefiind performante. Pentru toate aceste proiecte va fi elaborată o strategie de rezoluție, cu patru opțiuni ce pot fi avute în vedere: (i) închiderea; (ii) reducerea activității și finalizarea timpurie, cu cheltuieli limitate; (iii) restrângerea și revizuirea proiectului, pentru ca acesta să fie suportabil; și (iv) continuarea până la finalizarea completă, conform proiectării și specificațiilor actuale.

propuse a fi mutate în facilitatea de soluționare

5 5 5 5

(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale1.2.3.1Proiectarea & gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea

relațiilor financiare între nivelul central și cel local: - continuareMăsura își propune să reglementeze modalitatea de stabilire a nivelului sumelor ce se alocă de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea unor cheltuieli curente din sarcina autorităților administrației publice locale, precum și pentru finanțarea investițiilor de interes local. Acest lucru se poate face prin stabilirea unor standarde de cost calculate în funcție de standardele de calitate a serviciilor publice pe care unitățile administrativ-teritoriale trebuie să le asigure, precum și în funcție de strategia de dezvoltare teritorială a României.

Numărul de schimbări ale sistemului de transferuri inter-guvernamentale pe an

- 5 8 12

1.2.3.2. Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-administrative - continuareMăsura se referă la adaptarea și perfecționarea continuă a sistemului de transferuri către administrația publică locală. Acest lucru înseamnă ca: (i) sistemul de transferuri trebuie să acopere nevoile de finanțare ale administrației publice locale, conform responsabilităților acesteia potrivit legislației în vigoare; (ii) reducerea/limitarea disparităților dintre resursele financiare per locuitor, mai ales între unitățile administrativ teritoriale urbane și cele rurale; (iii) sistemul de transferuri trebuie să ofere stimulentele necesare pentru creșterea bazei fiscale proprii a administrației publice locale și creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor locale; (iv) evitarea hazardului moral – ”premierea” unităților administrativ teritoriale cu un management financiar-bugetar defectuos; (v) predictibilitatea și stabilitatea sistemului de transferuri către administrația publică locală).

Numărul de schimbări ale sistemului de transferuri inter-administrative pe an

- 5 8 12

Programul 1.3 Execuția bugetară și administarea veniturilor89

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

(1.3.1.) Facilitarea execuției eficiente a bugetului1.3.1.1 Planificare financiară intra-anuală & eliberare fonduri – continuareMăsura își propune să asigure o execuție bugetară lină pe perioada anului, pentru a evita aglomerarea cheltuielilor către finalul anului, printr-o planificare financiară și un management al fondurilor corespunzătoare. Acest lucru se va asigura prin revizuirea și aprobarea planurilor trimestriale privind implementarea bugetului, transmise de ordonatorii principali, prin monitorizarea continuă a cheltuielilor.

Planificare și eliberare fonduri la timp, conform graficului legal

D D D D

1.3.1.2. Procesarea plăților – continuareMăsura își propune reducerea arieratelor, asigurând plata la timp a facturilor, după o verificare a informațiilor vitale de pe ordinele de plată

Plățile procesate conform graficului legal

D D D D

1.3.1.3. Previzionarea & managementul numeraruluiMăsura își propune să asigure o planificare și un management al numerarului corespunzătoare, pentru a asigura plata cheltuielilor bugetate, în termeni cash în limita bugetară stabilită; să prevină împrumuturile neanticipate, care ar putea influența negativ echilibrul politicilor monetare; și să ajute la identificarea nevoii de acțiuni de remediere pe perioada anului. Mai exact, măsura urmărește: (i) să se asigure că finanțarea cheltuielilor se face corespunzător pe timpul anului, pentru a reduce costurile de împrumut; (ii) să să asigure finantarea cheltuililor bugetare cu incadrarea in limitele trimestriale aprobate de politică bugetară, mai ales excedentul sau deficitul; și (iii) să contribuie la coordonarea lină a politicii monetare și a celei fiscale. Aici intră următoarele: pregătirea unui plan de numerar lunar; păstrarea situatiilor lunare privind executia fluxurilor de numerar, pe partea de venituri dar și pe partea de cheltuieli, și propunerea pregătirii unor noi situații, în cazul în care cele existente nu își ating scopul; centralizarea informațiilor despre venituri și cheltuieli, care rezumă principalele progrese, analizarea și actualizarea previziunilor de numerar; elaborarea unor propuneri de ajustarea fluxurilor de numerar, dacă este cazul; și informarea continuă a BNR.

Numărul de analize specifice pe an

Diferența dintre numerarul previzionat și cel utilizat

Prognoza lunară a soldului contului trezoreriei

12

0

D

12

0

D

12

0

D

12

0

D

1.3.1.4. Simplificarea procedurilor de execuție bugetară – nouMăsura are scopul de a simplifica procedurile de execuție bugetară prin

Proceduri proiectate,

D D D D

90

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

raționalizarea/reproiectarea și automatizarea porceselor de afaceri. aprobate și implementate

1.3.1.5. Îndeplinirea obligațiilor de plată ale statului fața de terțe persoane, conform legii  - continuareMăsura are în vedere plățile pentru despăgubirile civile și sumele date prin ANRP (cca 25% din bugetul ministerului)

Planul de plăți anual executat integral D/N

D D D D

(1.3.2) Creșterea transparenței și a eficienței achizițiilor publice

1.3.2.1. Gestionarea procesului de achiziții publice – continuare1 Consolidarea și actualizarea cadrului legislativ privind achizițile publice

Măsura își propune să asigureactualizarea și consolidarea cadrului legislative privind achizițiile publice prin patru legi distinctecare trasnpunnoile Directive Europene: achizițiile clasice; achizițiile sectoriale (utilitățile); concesiunile și parteneriatul public-privat; căile de atac și remedii; respeciv elaborarea de norme metodologice și ghiduri explicative și actualizarea acestora la realitățile României2

2 Monitorizarea sistemului de achiziții publice - continuă Măsura prevede înființarea unui departament dedicat în cadrul Agenției Naționale

pentru Achiziții Publice, stabilirea unor indicatori relevanți care sa fie extrași automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), precum și instituirea unor proceduri de corelare a funcției de monitorizare cu cea de supervizare și cu cea de formulare a politicilor publice

3 Consolidarea sistemului de proceduri de achiziție on-line - continuăMăsura vizeazpă îmbunătățirea procedurilor pentru facilitarea proceselor de achiziție

on-line

Numărul de indicatori extrași și publicați din SEAP/ 5

Numărul/procentul procedurilor derulate integral on-line”;

7

98%

7

100%

7

100%

7

100%

91

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

1.3.2.2. Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNDAP (proiect POCA)

Măsura prevede susținerea autorităților contractatne în procesul de achiziții pin elaborarea de îndrumare și instrumente pentru autoritățile contractante; adoptarea unor măsuri legislative pentru soluționarea unor problematici comune în managementul proiectelor; profesionalizarea personalului; mecanisme pentru întărirea capacității autorităților contractante și agregarea cererii; pentru pentru a dezvolta și introduce măsuri de revizuire/ simplificare a normelor și procedurilor referitoare la achizițiile publice și pentru a susține abordarea unitară în domeniul achizițiilor publice

Nr. autorități și instituții publice susținute

Nr. Participanți la activități de formare privind achizițiile publice

Nr. Analize, metodologii, ghiduri si instrumente operaționale dezvoltate.

1

350

13

-

50

-

-

50

8

-

50

8

1.3.2.3. Funcționara efectivă și eficientă a ANAP -continuă

. Măsura are în vedere, ca ANAP să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul plan operațional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu responsabilitățile stabilite, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-țintă structurile organizatorice din cadrul ministerului ANAP. Îndeplinirea planului de activități (planul operațional anual ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei direcții, serviciu sau compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai fiecărui specialist din sector.

% din implementarea planului operațional anual

Nr. Rapoarte de regularitate și bune practice ale procesului de achiziție publică emise anual

90

-

100

2

100

2

100

2

(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurare finanțării necesităților de finanțare la nivel guvernamental -

92

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

1.3.3.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuareMăsura își propune să atragă și să asigure finanțarea necesară, prin contractarea datoriei publice guvernamentale în condițiile cele mai favorabile pentru Guvernul român, folosind diverse instrumente de finanțare și analizând atent caracteristicile contractuale (costul creditului, rate de dobândă, comisioane bancare, etc) in conditiile limitarii riscurilor asociate portofoliului de datorie. În acest context se are în vedere şi contractarea, gestionarea și monitorizarea datoriei publice guvernamentale contractate de la instituții financiare internaționale/ băncile de dezvoltare/ cooperare internațională pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi refinanțarea datoriei publice, precum și pentru finanţarea proiectelor prioritare pentru economia României.

Valoarea anuala a finantarilor rambursabile angajate pentru acoperirea necesarului brut de finantare

- 1000 1000 1000

1.3.3.2. Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuareMăsura își propune să reducă riscurile asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, monitorizând continuu indicatorii privind riscurile pieței, riscurile valutar, riscurile de refinanțare, risculrile asociate ratei dobânzii și riscurile de lichiditate, și oferind linii directoare cu privire la acțiunile necesare pentru reducerea acestora. Acest obiectiv este analizat in Strategia de administrare a datoriei publice guvernamnetale, în cadrul căreia se propun măsuri și instrumente financiare specifice de limitare a acestora, dintre care menționăm si operaţiuni de piaţa secundară (de tip răscumparare anticipată sau preschimbare) pentru reducerea riscului de refinanţare sau pe termen mediu, dupa crearea cadrului procedural, tehnic si operational, instrumente financiare derivate (swap valutar si pe rata de dobanzda). Indicatorii de risc sunt monitorizati lunar prin buletinul privind datoria publică guvernamentalăa. Măsurile si instrumentele ce se au in vedere in vederea limitarii riscurilor descrise sunt incluse in strategia de management al riscurilor, care constituie parte a strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale, ce se revizuiește anual

Pentru administrarea riscului valutar:

Ponderea datoriei denominate in moneda nationala din total datorie publica guvernamentala (%)

Ponderea datoriei denominate in Euro in total datorie denominata in valuta (%)

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

93

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Pentru administrarea riscului de refinantare:- Ponderea datoriei in moneda nationala scadenta in termen de 1 an (%)- Ponderea datoriei totale scadenta in termen de 1 an (%)- Maturitatea medie ramasa pentru datoria in moneda nationala (ani)

- Maturitatea medie ramasa pentru datoria totala (ani)- Mentinerea unei rezerve financiare in valuta la un nivel confortabil,

20% - 30%

(maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim) – 7 ani

Acoperirea necesitatil

20% - 30%

(maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim) – 7 ani

Acoperirea necesitat

20% - 30%

(maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim) – 7 ani

Acoperirea necesita

20% - 30%

(maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim) – 7 ani

Acoperirea necesitati

94

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

astfel incat sa fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicata pe pietele financiare (nr.luni)Pentru administrarea riscului ratei dobanzii:- Ponderea datoriei in moneda nationala care isi modifica rata dobanzii intr-un an (%)- Ponderea datoriei totale care isi modifica rata dobanzii intr-un an (%)- Perioada medie pana la urmatoarea modificare a ratei dobanzii pentru datoria in moneda

or financiare brute pe o perioada de 4 luni

20% - 30% (maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim) –

7,0 ani

ilor financiare brute pe o perioada de 4 luni

20% - 30% (maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim) – 7,0 ani

tilor financiare brute pe o perioada de 4 luni

20% - 30% (maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim)

lor financiare brute pe o perioada de 4 luni

20% - 30% (maxim)

15% - 25% (maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

5,5 ani (minim) – 7,0 ani

95

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

nationala (ani) – 7,0 ani

1.3.3.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuareAceastă măsură își propune să se asigure că atât nivelul cât și rata de creștere a datoriei publice sunt sustenabile, asigurând înregistrarea corespunzătoare a datoriei contractate, analizând continuu portofoliul datoriei publice și oferind informații pentru ca finanțarea și structura portofoliului datoriei să fie în strânsă coordonare cu politica monetară și bugetară. Principalele produse ale acestei măsuri vor fi buletinul anual privind datoria publică pentru monitorizare si strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale,

Raportarea pe site-ul MFP a datoriei publice conform legislatiei nationale si conform metodologiei UE

Lunar Lunar Lunar Lunar

Programul 1.4 Contabilitate publică și raportare financiară(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților guvernamentale1.4.1.1. Emiterea și actualizarea standardelor contabile pentru sectorul public – continuareAceastă măsură se referă la dezvoltarea și introducerea politicilor, procedurilor și regulamentelor de contabilitate, conform standardelor internaționale.

Numărul de standarde emise pe an

- 1 1 1

1.4.1.2. Gestionarea Planului de Conturi – continuareAceastă măsură se referă la gestionarea și întreținerea Planului de conturi (PC) în linie cu nevoile mereu schimbătoare ale Guvernului referitoare la clasificare, și înregistrarea tranzacțiilor financiare pentru a sprijini analiza politicii bugetare și gestionarea bugetului. Măsură urmărește să se asigure că modificările aduce PC respectă configurarea și că datele istorice nu sunt pierdute sau corupte atunci când se implementează o nouă actualizare a PC.

Numărul de rapoarte specifice pe an

1 2 2 2

1.4.1.3. Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale – continuareMăsura își propune să sprijine managementul bugetar și analiza politicii bugetare, prin pregătirea frecventă a unor rapoarte financiare relevante, exacte și comprehensive

Rapoarte realizate la timp D D D D

(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli,1.4.2.1. Executarea controlului financiar preventiv și auditului public intern: Măsura își propune obținerea de asigurări rezonabile că toate operațiunile bugetare/financiare, respectă legile, regulile și reglementările în vigoare, prin controlul financiar preventiv al operațiunilor,

Numarul de operațiuni la care s-au constatat

250 230 220 200

96

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

prin monitorizarea practicilor de contabilitate, conformarea cu baza bugetară de contabilitate folosită de stat și exercitarea activității de audit public intern. Aceasta introduce politici și proceduri pentru a urmări, gestiona și raporta resursele și operațiunile bugetare/financiare ale ordonatorilor de credite..

Nerespetarea prevederilor legale, regulilor procedurale aplicabile și încadrarea în limita și destinația creditelor bugetare și/sau de angajament

1.4.2.2. Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe programe

Măsura își propune ca în contextul procesului de trecere la bugetarea pe bază de performanță – sau pe bază de programe – să adapteze reglementările și procedurile privind controlul financiar preventiv în acest sens. Acest lucru înseamnă un accent special pe evaluarea rezultatelor obținute în raport de resursele avute la dispoziție, pe evaluarea costurilor diverselor măsuri/activități, pe evaluarea sistemului de monitorizare și a indicatorilor folosiți.

Numarul de acte normative/ proceduri elaborate/actualizate în domeniul controlului financiar preventiv

- 2 4 2

Programul 1.5 Reglementare și supraveghere financiară(1.5.1): Consolidarea guvernanței corporative și a înregistrării activelor publice1.5.1.1. Reglementarea sectorului financiar: Măsura își propune să susțină promovarea unui schimb de informaţii permanent şi eficient între autorităţile responsabile cu reglementarea şi supravegherea diferitelor sectoare ale sistemului financiar, Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, precum şi evaluarea, prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de criză financiară

Număr minim de reuniuni ale Consiliului general al Comitetului

4 ori/an

4 ori/an 4 ori/an 4 ori/an

97

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

la nivelul instituţiilor financiare individuale, al grupurilor financiare sau al pieţei financiare în ansamblu.

Național pentru supraveghere macroprudențială

1.5.1.2. Monitorizarea implementării OUG nr. 109/2011 – continuareAceastă măsură se referă la analizarea, monitorizarea și supravegherea activității, practicilor și comportamentului ÎP care intră în aria de competență a MFP, pentru a se asigura că ÎP își desfășoară activitatea așa cum era așteptat și în conformitate cu toate normele comerciale, legislative și de altă natură recomandate sau agreate. Aici intră și stabilirea unor linii directoare pentru raportare, pentru a promova și consolida transparența veniturilor, cheltuielilor, activelor și pasivelor ÎP; supravegherea programelor de finanțare/ împrumut ale ÎP; și controlul folosirii pasivelor contingente. În măsura în care MFP va juca rolul de organism de reglementare, măsura se preocupă și de aspecte precum stabilirea prețurilor, interesele consumatorilor, aspecte și interese din industrie

Numărul de rapoarte pe an 2 4 4 4

1.5.1.3. Înregistrarea activelor publice – continuareAceastă măsură se referă la îmbunătățirea sistemului de înregistrare a activelor publice. Măsura are 2 componente: înregistrarea activelor din domeniul public al statului și înregistrarea activelor din domeniul privat al statului. Referitor la prima componentă atenția principală se concentrează pe perfecționarea continuă a evidenței activelor proprietate publică a statului. În ceea ce privește a doua componentă principala problemă este finalizarea inventarului activelor aflate în proprietatea privată a statului.

Inregistrarea activelor publice inregistrate integral

D D DD

Programul 2.1 Administrarea veniturilor publice(2.1.1): Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plăți – continuareMăsura se referă la o activitate esențială și continuă a ANAF, cu un impact major asupra creșterii eficienței colectării și a conformării voluntare – este un element cheie al întregului sistem. Calitatea procesării declarațiilor fiscale și a plăților este un factor major în îmbunătățirea sistemului de colectare și permanenta sa perfecționare este foarte importantă. Acest lucru presupune în primul rând îmbunătățirea informatizării/automatizării procesării

Numărul de plăți întârziate pe an

Procent declarații fiscale procesate automat

30

90%

20

95%

20

98%

10

98%

98

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

declarațiilor fiscale – ceea ce va reduce costurile atât pentru ANAF, cât mai ales pentru contribuabili. De asemenea sistemul de procesare a plăților trebui să funcționeze la parametri calitativi înalți. 2.1.1.2. Executare silită – continuareMăsura se referă la ansamblul reglementărilor și procedurilor de executare silită și reprezintă un element cheie al sistemului de colectare. Modul în care sistemul de executare silită funcționează este esențial pentru echitatea întregului proces de colectare și creează stimulente puternice pentru conformarea voluntară la plată, în special.

Numărul de proceduri de executare finalizate pe an

3000 4000 4000 4500

2.1.1.3. Serviciul de îndrumare și asistenţă a contribuabililor – continuareMăsura se referă la ansamblul de servicii oferite contribuabililor, persoane fizice și juridice, pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale; pentru accesarea plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu-și pot plăti la timp taxele și impozitele. Acest serviciu are ca obiectiv îndrumarea şi oferirea de asistenţă corespunzătoare contribuabililor, persoane fizice și juridice, pentru îndeplinirea la timp a obligaţiilor declarative şi de plată şi pentru obţinerea drepturilor şi facilităţilor fiscale prevăzute de lege. Oferirea acestui serviciu contribuie la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor,Această soluție permite acordarea unor facilități cum ar fi anularea penalităților de întârziere, în cazul finalizării eșalonării. Toate acestea au un impact determinant asupra creșterii conformării voluntare, atât la declare, cât și la platî

Numărul de beneficiari pe an (Milioane)

3,5 5 7 8

2.1.1.4. Consolidarea soluționării contestațiilor – nouMăsura își propune dezvoltarea susținută a procesului legal prin care contribuabilii își exercită dreptul de a contesta impunerea fiscală. Procesul trebuie să fie cunoscut și înțeles de contribuabili, accesibil, transparent și independent. Este foarte importantă reducerea termenelor de soluționare a contestațiilor

Numărul de contestații procesate pe an

Durata medie a soluționării unei contestații zile

10000

20

10000

20

10000

20

10000

20

99

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Ponderea sumelor aferente actelor contestate admise sau desființate în totalul sumelor stabilite suplimentar (valoric).

40% 40% 40% 40%

2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală – nouMăsura se referă la ansamblul activităților de creștere a transparenței în administrarea fiscală – inclusiv elaborarea și implementarea unei strategii specifice. Punerea în aplicare a oricărei strategii necesită mecanisme adecvate pentru a asigura o monitorizare constantă a realizărilor şi măsuri prompte pentru a aborda deficiențele. Acest lucru poate fi realizat printr-un mod de lucru adoptat de întreaga conducere, care să fie structurat şi disciplinat.

Numărul de reglementări publicate

Numărul de vizitatori în locație

6

1000

6

1000

6

1000

6

1000

2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nouMăsura se referă la implementarea unui model de management al riscurilor la neconformare (CRM) care presupune gestionarea riscurilor care afectează conformarea și aplicarea măsurilor potrivite. Activitatea diferitelor structuri cu atribuții de control, determinată de competențele specifice, poate duce la suprapuneri, chiar și la controale simultane, dar necoordonate la aceiași contribuabili. O astfel de situaţie este ineficientă şi afectează încrederea contribuabililor în administraţia fiscală. Pentru structurile care implementează şi monitorizează implementarea CRM, măsura asigură alinierea activităţilor diferitelor structuri la obiectivele agenţiei, evitându-se astfel alocarea ineficientă de resurse în efectuarea de activităţi izolate de scopurile stabilite sau fără impact în îndeplinirea acestora

Sistem de management implementat

Număr proiecte pilot realizate CRM

D

5

D

5

D

5

D

5

2.1.1.7. Introducerea unui noul concept de servicii pentru contribuabili – nouMăsura se concentrează pe dezvoltarea și oferirea unor strategii, materiale și canale pentru instruire și servicii țintite pentru anumite segmente de contribuabili. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili presupune orientarea serviciilor oferite de Agenția

Noi servicii implementate pe an

2 2 2 2

100

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Națională de Administrare Fiscală spre contribuabili, încurajarea acestora de a utiliza canalele de servicii și serviciile adecvate și eficientizarea canalelor de servicii, în vederea reducerii costurilor și creșterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor. Administraţiile fiscale moderne sunt conştiente că un serviciu bun încurajează conformarea şi reduce costurile contribuabililor. Acestea se concentrează pe simplificarea operaţiunilor întreprinse de contribuabili şi pe măsurarea succesului în acest sens. În acest context este foarte importantă și extinderea serviciului “Spațiul Privat Virtual“ la persoanele juridice și la alte entități fără personalitate juridică;

Numărul de beneficiari pentru noile servicii –mil/ pe an

2 2 2 2

2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice– nou

Măsura se referă la susţinerea şi promovarea folosirii mediului on line sprijină îmbunătăţirea activităţii de administrare fiscală prin implicarea şi consultarea contribuabililor care devin participanţi activi în mecanismul decizional pentru a reduce costurile de conformare

Numărul de declarații electronice procesate (mil)

Numărul contribuabililor înrolati în Spaţiul Privat Virtual din total contribuabili (mil)

3

4,5

3

4,5

3

4,5

3

4,5

2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nouMăsura se referă la îmbunătățirea în sensul creșterii flexibilității procedurilor de poprire p cazul contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către ANAF

Reglementări și proceduri adoptate și implementate

2 2 2 2

2.1.1.10. Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate – nouMăsura se referă la creșterea eficienței procesului de valorificare a bunurilor confiscate și sechestrate, mai ales dacă sunt degradabile, pentru încasarea operativă a contravalorii acestora. Acest lucru presupune îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor din domeniu.

Valoarea bunurilor confiscate și sechestrate pe timp de un an (mil

1000 1000 1000 1000

101

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

RON)

Durata medie de valorificare per bun confiscat sau sechestrate (luni)

6 6 6 6

2.1.1.11. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nouMăsura se referă la îmbunătățirea conformării la plată. Deși rata de declarare este ridicată, conformarea la plată a rămas în urmă, creând noi arierate. Acest lucru afectează colectarea şi creează o situaţie inechitabilă pentru contribuabilii ce se conformează în mod normal. Arieratele erodează credibilitatea sistemului de impozitare Deşi poziţia României nu este nicidecum cea mai gravă din regiune, există loc de îmbunătăţire

Strategie proiectată, aprobată și implementată

D D - D

(2.1.2): Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale

2.1.2.1. Controale fiscale și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line – continuare

Măsura se referă la controalele și investigațiile fiscale dintr-un domeniu aparte – comerțul on-line. Datorită specificității domeniului este nevoie de creșterea pregătirii profesionale a inspectorilor, de specializarea acestora și de dotarea cu echipamente tehnice necesare

Număr total de controale și investigații realizate pe an, din care în domeniul comerțului on-line

500 1000 1000 1000

2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare

Această măsură, susținută de echipele mobile în zona de liberă circulaţie, pe rutele şi culoarele europene de transport, asigura securitatea şi siguranţa frontierei externe a Uniunii Europene împotriva traficului ilegal de mărfuri şi combatere a evaziunii fiscale cu produse accizabile. Revizuirea cadrului legislativ privind modul de monitorizare a operațiunilor economice intracomunitare, pentru identificarea trasabilității mărfurilor și a beneficiarilor reali

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/

Nr de evenimente cu utilizare a echipamentelor de control

200

200

300

300

300

300

500

400

102

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

nedistructiv

2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor și contribuțiilor – nou

Măsura se referă în special la managementul riscului în activitatea de control fiscal În prezent, controalele fiscale sunt programate și se efectuează la acei contribuabili ce prezintă riscul fiscal la conformare cel mai ridicat. Îmbunătăţirea analizei de risc, va permite folosirea mai eficientă a resurselor materiale şi umane. reducerea duratei de efectuare a inspecției fiscale; creșterea numărului de inspecții fiscale programate pe bază de analiză de risc; identificarea de noi zone și domenii de risc fiscal; selectarea şi programarea în inspecţie fiscală, începând cu perioada imediat următoare, a unui număr mai mare de contribuabili.

Numărul de proceduri și metodologii proiectate, aprobate și implementate

Sume stabilite suplimentar urmare inspecţiilor fiscale

3

10%

3

10%

3

12%

3

15%

2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personaleVerificarea persoanelor fizice cu risc fiscal va fi eficientizată prin extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale și la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF și cuprinderea astfel în verificări a unui număr mai mare de persoane;;

Reglementări și proceduri adoptate și implementate

Număr de verificări ale situației fiscale personale efectuate pe an la personae fizice, din care verificări efectuate de structurile teritoriale ale ANAF;

Sume stabilite

3

500

3

500

3

500

3

500

103

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

suplimentar urmare verificării situației fiscale personale, din care sume stabilite suplimentar urmare verificărilor efectuate de structurile teritoriale ale ANAF;

10% 10% 10% 10%

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari – nouMăsura își propune consolidarea Direcției pentru mari contribuabili, inclusiv prin schimbarea criteriilor de includere a contribuabililor în aceasta, dezvoltarea competențelor personalului de aici prin instruire, inclusiv prin programe de schimb de experiență cu alte administrații fiscale avansate; crearea, în cadrului Direcției pentru administrarea marilor contribuabili, a unei unități de management a riscurilor; propunerea modificării legislației specifice și a altor regulamente și instrucțiuni relevante, astfel încât ANAF să aibă un mandat suficient de amplu care să îi permită să își prioritizeze eforturile de conformare pentru a se concentra pe riscurile cele mai ridicate; și oferirea unor salarii competitive în sector, pentru managerii și personalul cheie din Direcția pentru administrarea marilor contribuabili.

Numărul de personal pentru biroul pentru contribuabilii mari

500 500 500 500

2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS) – nou

Măsura se referă la un element cheie: creșterea colectării a două venituri cheie pentru bugetul

Reducere ”gap” colectare la TVA si CAS (zile)

60 60 60 60

104

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

general consolidat al statului. Diferența actuală în potențialul de colectat și nivelul efectiv al colectării este foarte mare – plasează România pe ultimul loc din UE la TVA spre exemplu. Aceasta presupune îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor din domeniu, a structurilor instituționale din teritoriu, al managementului direct al procesului. Totodată este necesară și menținerea sub control a costurilor colectării.

Cost la 1000 RON valoare impozite colectate pe an

100 100 100 100

Programul 3.1: Management și administrare

(3.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate::Modernizare instituțională; creșterea eficienței; îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSIMăsura urmărește să asigure că un leadership clar în formularea politicilor fiscal-bugetare este stabilit (cu contribuții din partea departamentelor tehnice), că există toate procesele de planificare, de sprijin, bugetare, monitorizare și proceduri de evaluare. Pentru aceasta, structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MFP vor fi revizuite și reflectate în mod adecvat în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procesele de planificare și bugetare, de implementare a planurilor, precum și procedurile de monitorizare și evaluare, să fie puse în aplicare pentru a obține rezultatele vizate (100% puse în aplicare la un nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic..

Organigramă și ROF modificate D /NN

- D D D

3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționaleMăsura își propune să asigure adaptarea continuă a structurii organizaționale și a aranjamentelor instituționale ale MFP și a instituțiilor subordonate, pentru a reflecta reformele în derulare în managementul finanțelor publice, precum și reformele stabilite în conformitate cu strategiile guvernamentale și ca răspuns la schimbările din mediul extern al MFP, aparat propriu și instituții subordonate.

Organigramă și ROF modificate D /NN

- D D D

3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFPMăsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor și procedurilor instituționale pentru managementul integrat al resurselor MFP, pentru managementul integrat

Procese și proceduri computerizate la nivelul ministerului

2% 10% 10% 10%

105

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informațiilor și relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și instituțiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informațiilor și rapoartelor statistice. Măsura este orientată către minister, instituțiile subordonate acestuia și personalul lor, care vor folosi tehnologia informației în activitățile lor zilnice. Ulterior

% /1%

angajați care folosesc sistemele

10% 50% 50% 50%

Dezvoltarea resurselor umane3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizațieiMăsura vizează o componentă critică a administrației publice, în general, cea a personalului de specialitate care trebuie atras, recrutat, selectat, angajat și menținut în organizație conform nevoilor reale ale ministerului. În acest context, va fi important să se acopere nevoia de personal specializat. Prin această măsură se urmărește îmbunătățirea activității structurilor de resurse umane, precum şi a proceselor de managemement al resurselor umane pentru a menține rulajul personalului din MFP aparat propriu la 6,67% în 2017 și un grad de ocupare a statului de funcții de peste 88,39% până la aceeași dată., respectiv menținerea la nivelul ANAP în 2017 a fluctuației personalului la 5,69 % și a gradului de ocupare a posturilor de 91,59%.

Gestionarea planificării forței de muncă - asigură existența unei planificări a forței de muncă și folosirea optimă a resurselor, reflectând în totalitate actualele nevoi ale MFP. Aceasta implică analiza funcțiilor MFP, o reproiectare a acestora (daca este cazul), evaluarea impactului asupra forței de muncă și elaborarea unor planuri practice de implementare pentru a face ajustările corespunzătoare. De asemenea, această măsură include și analiza corelării dintre nivelurile calificărilor și conținutul posturilor

Rulajul/fluctuația de personal din cadrul ministerului MFP/ANAP/ ANAF% /

Grad de ocupare posturia statului de funcții %

Studii, analize, rapoarte, proiecte/ 1Numărul de structuri/funcţii în care a fost implementată

6,67%/ 5,69%

88,49%/

2

0

6,6%

88,4%91,59%

3

1

6,6%

88,4%91,59%

4

2

6,6%

88,4%91,59%

5

3

106

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Gestionarea recrutărilor și a transferurilor - asigură recrutarea în MFP de personal cu calificări și caracteristici corespunzătoare , din perspectiva pregătirii, experienței și calităților care să răspundă necesităților actuale și viitoare ale organizației

Gestionarea forței de muncă - asigură condițiile în care mecanismele de promovare și recompensare sunt suficiente pentru a motiva personalul să își desfășoare activitatea în mod eficace vizând astfel rezultate profesionale mai bune, cu respectarea aspectelor etice și măsuri disciplinare definite și aplicate corect

Îmbunătățirea performanței personalului: Măsura își propune să asigure existența unor sisteme eficiente care încurajează îmbunătățirea performanței personalului și care permit identificarea celor cu rezultate foarte bune, dar și a celor cu rezultate necorespunzătoare , pentru a dezvolta și mai mult punctele forte individuale și pentru a remedia punctele slabe

Transformarea Departamentului de RU: Măsura își propune susținerea departamentului de RU care vor ajuta la crearea și instituționalizarea unui mediu eficient în care practicile de RU permit folosirea persoanelor potrivite, motivate corespunzător și recompensate conform meritelor, cu aptitudinile potrivite și deținând funcțiile potrivite.

planificarea forţei de muncă

Ghiduri, proceduri documente metodologice sau acte administrative / 1Studii, analize, rapoarte sau acte administrative/1

Ghiduri, proceduri, documente metodologice și acte administrative / 2

Rata de retenţie a noilor angajaţi după 12 luni

Program de implicare/motivare dezvoltat şi

3

2

3

65%

Nu

4

2

4

75%

Nu

5

2

4

85%

Nu

6

2

4

85%

Da

107

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

implementat

Analize de satisfacție/strategii, instrumente

Număr de analize, rapoarte /1

Procentul de politici şi proceduri revizuite şi optimizate în domeniul resurselor umane

3

2

30%

3

3

40%

3

3

70%

3

3

100%

3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat al ministeruluiMăsura urmărește dezvoltarea calitativă și îmbunătățirea abilităților personale și tehnice profesionale ale personalului MFP, astfel încât să se asigure că dezvoltarea personalului, în special formarea acestuia, este încurajată și planificată în mod corespunzător, livrată și evaluată într-un mod care să convingă faptulcă activitățile realizate satisfac integral cerințele

Îndeplinirea planului anual de instruire la nivelul organizației % / 100%

100% 100% 100% 100%

108

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

individuale dar și pe cele ale organizației. Beneficiarii măsurii sunt angajații MFP, care, prin participarea și certificarea în programe de formare și specializare, conform cu nevoile identificate și recomandările stabilite în procesul anual și semestrial de evaluare și încluse în Planul anual de perfecționare profesională a personalului din structurile MFP, vor determina gradul de formare prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului.

personal certificat prin programe de formare și specializare din totalul personalului specializat % / 12%

Rata de participare a angajaţilor la minim un curs de formare profesională într-un interval de trei ani

Procentul de angajaţi care au beneficiat de formare (creștere anuaă[)%

16%

N/A

N/A

22%

20%

10%

22%

70%

10%

22%

100%

10%

Evaluarea performanței și managementul financiar3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFPMăsura vizează dezvoltarea și operaționalizarea unei platforme aliniată cu obiectivele strategice ale ministerului și pe deplin integrată în procesele de planificare strategică și

Nr de accesări de utilizatori

5000 5000 6000 6000

109

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

monitorizare ale MFP. Mai mult decât atât, aceasta va fi integrată în sistemul TIC al Guvernului. Cadrul de evaluare a performanței va fi introdus pentru a se potrivi cu necesitatea de a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare a PSI și de a informa elaborarea politicilor viitoare. Operaționalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul implementării PSI (și nu numai) și va fi finanțată din resurse bugetare naționale.3.1.1.7. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocateMăsura urmărește întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor ministerului, a programării resurselor bugetare interne (naționale) și externe (UE) și a execuției bugetare pe programe. Măsura vizează o coordonare a acțiunilor de planificare și monitorizare a cheltuielilor printr-un sistem informational adecvat, elaborarea bugetului MFP cu încadrarea în limita de cheltuieli aprobată şi în termenul solicitat de MFP şi urmărirea execuţiei operative a acestuia. Ministerul își va îmbunătăți procesul de bugetare pe programe, pentru a putea monitoriza în acest fel performanța structurilor interne și din subordine în raport cu gradul de respectare al programării bugetare anuale.

%(gradul de) conformare cu programarea bugetară anuală %100% 100% 100% 100% 100%

3.1.1.8. Modernizarea și conservarea infrastucturii MFPMăsura vizează punerea în aplicare a programului multianual al investițiilor MFP (inclusiv instituțiile aflate în coordonarea, subordinea acestuia), respectiv inventarierea nevoilor de investiții, analiza, prioritizarea și bugetarea proiectelor de investiții, precum și contractarea și implementarea acestora conform planificării.

Nr de proeicte de investiții finalizate/Volumul fondurilor alocate pentru investiții/an

-

5 / 2,5 mil

3 / 2,5 mil

1 / 2,5 mil

Transparență și acces liber la informații de interes public3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legalMăsura vizează aplicarea și raportarea conformă cu procedurile legale a activității ministerului cu privire la liberul acces la informațiile de interes public – Legea nr. 544/2001 actualizată şi Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. Transparența este una din valorile declarate ale MFP, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea și implementarea politicilor publice și care va fi aplicată și respectată necondiționat și în implementarea Planului Strategic Instituțional, astfel încât să se obțină un grad maxim de conformitate (100%

respectarea procedurilor legale (numărul de inconsecvențe) % / 100%

Rapoarte publicate

100%

1

100%

1

100%

1

100%

1

110

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

conformitate pentru toate acțiunile ce reclamă aplicarea Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003) cu procedurile legale, precum și punerea la dispoziția publicului prin publicarea întegrală a rapoartelor cerute prin lege.

conform Legii nr. 544/2001 Nr / 1

Rapoarte publicate pe Legea nr. 52/2003Nr / 1

Timp mediu de răspuns în zile / a se determina

Cereri privind Libertatea de informare Nr / an / a se determina

Vizite la rapoartele de evaluare a sectorului și a politicilor ale MFP (on line)A se determina

1

N/A

N/A

N/A

1

20

100

1000

1

20

100

1000

1

20

100

1000

3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetarMăsura susține procesul de implementare al Planului strategic instituțional și îndeplinirea

Numărul de evenimente și campanii de

N/A 12 12 12

111

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

indicatorilor acestuia, respectiv succesul programelor specifice sectorului fiscal-bugetar (expuse sub OS1 si OS2), care depind de transferul de informații cu acuratețe, fără limitări și cu regularitate către beneficiarii politicilor publice. Ministerul și structurile subordonate vor pregăti informațiile corespunzător programelor aprobate și le vor pune la dispoziţia publicului prin intermediul instrumentelor și mijloacelor de comunicare în mod programat.

informare desfășurate Nr.-

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politiciMăsura este orientată către conținutul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și analizele lor de impact în sectorul fiscal-bugetar. Măsura se referă la aplicarea exactă a procesului de elaborare de politici publice de către personalul specializat al MFP și toate părțile interesate implicate în formularea de documente de politică publică și analize de impact pentru sectorul fiscal-bugetar (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații nonguvernamentale), pentru a asigura faptul că formularea documentelor de politică publică și a analizelor de impact respectă în totalitate (100% în ceea ce privește calitatea) procedura aprobată de minister și bunele practici internaționale de evaluare

% documente de politici publice conforme cu procedura aprobată de minister %100%

100% 100% 100% 100%

3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publiceMăsura vizează susținerea proceselor consultative în administrație, în general și, în mod deosebit, cu privire la politicile publice în care MFP are contribuții. Beneficiarii documentelor de politică publică sunt cetățenii, companiile publice, companiile private, organizații neguvernamentale, iar impactul politicilor publice trebuie prezentat acestora pentru consultare și promovare. MFP va susține în continuare procesul de consultare și promovare a politicilor publice, dintre specialiștii ministerului și participanții activi și implicați în sector (stakeholders), astfel ca toate consultările (100%) să respecte procedura aprobată a ministerului.

Nr. de politici consultate conform procedurii ministerului (100% conformitate)Nr-

100% 100% 100% 100%

3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante 2 4 8 12

112

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Măsura urmărește o dezvoltare a capacității instituționale a MFP, de colaborare națională, europeană și internațională pe probleme specifice politicilor publice din sectorul fiscal-bugetar și de administrație. De asemenea, are scopul de a îmbunătăţi parteneriatul dintre instituţii la nivel naţional, element important pentru succesul şi eficacitatea politicilor fiscal-bugetare.

Nr. de parteneriate-

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al risculuiMăsura vizează o componentă foarte importantă a activității MFP (audit, control financiar și management al riscului) și susține dezvoltarea capacității operaționale în acest domeniu. Beneficiarii măsurii sunt direcțiile, agențiile și serviciile, care desfășoară inspecții, control financiar și audit, ce necesită un management al riscului elaborat conform procedurilor și standardelor internaționale, precum și instrumente și mijloace pentru punerea în aplicare a analizelor și a controlului modului de implementare. Prin aplicarea măsurii, ministerul vizează să crească gradul de conformitate al acțiunilor entităților controlate cu procedurile şi standardele de evitare a riscurilor, iar planurile de monitorizare specifice fiecărei structuri de control financiar, audit și inspecţie să fie îndeplinite integral.

% din planurile de monitorizare specifice conforme %100%

100% 100% 100% 100%

3.1.3.2. Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționaleMăsura vizează folosirea oportunităților de finanțare din resursele externe și extrabugetare (în mod special FEN -ex: Programul Operaţional Capacităate Administrativă, etc), pentru dezvoltarea ministerului și a capacității acestuia de a elabora și implementa politici publice și programe de dezvoltare a sectorului bugetar-fiscal. MFP urmărește să dezvolte capacitatea de elaborare de cereri de finanțare la nivel național și de implementare a proiectelor finanțate din fonduri extrabugetare și externe (preponderent europene).

fonduri utilizate/alocate anual % / -

Fonduri utilizate pentru dezvoltarea capacității instituționale din fonduri (surse de finanțare) externe față de minister

95%

0,70%

95%

0,75%

95%

0,75%

95%

0,75%

113

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

(vs. bugetul administrativ) % / -

3.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonateMăsura are în vedere, ca fiecare entitate, să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul plan operațional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu responsabilitățile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-țintă structurile organizatorice din cadrul ministerului și publiceunitățile aflate în subordine. Îndeplinirea planului de activități (planul operațional anual ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei agenții, direcții, serviciu sau compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai fiecărui specialist din sector.

% din implementarea planului operațional anual %

100% 100% 100% 100%

Programul 3.2. Sistemele informatice bugetare și financiare(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informații financiare

3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITMăsura urmărește să se asigure că infrastructura IT existentă (hardware și software) funcționează în continuare, făcând back-up la date, instalând actualizările necesare ale programelor IT (incl. Antivirus, etc.), înlocuind echipamentului hard depășit, etc.

Nr sisteme IT funcționale la capacitate nominală din totalNr/

8 8 8 8

3.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEMMăsura urmărește să asigure consolidarea funcționării cu succes a noilor sisteme FEX, pentru a raționaliza procesele de activitate ale PEM și pentru a dezvolta o funcție suport de management de date, care să includă și posibile îmbunătățiri la structura clasificării bugetare. Aceasta include: realizarea unei evaluări independente a riscurilor operaționale și a stadiului, pentru actualele reforme din proiectul Forexebug, pentru a se asigura că acestea sunt finalizate

Evaluări independente a riscurilor operaționaleNr/

6 6 6 6

114

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

la timp și cu succes; crearea unui birou CIO și a unui grup de arhitectură organizațională (AO) care să îndeplinească rolul de Secretariat CGTI, și care să dezvolte și să întrețină modele formale de arhitectură care leagă funcțiile de business PEM cu IT-ul; realizarea unui proces de activitate combinat; realizarea unui studiu de evaluare a practicilor de contabilitate și a sistemelor de contabilitate, pentru un eșantion de instituții publice și dezvoltarea unui model de date corporatist și a unui dicționar de date pentru MFP.

Implementarea planului de activitate al biroului CIO funcțional%/

100% 100% 100% 100%

3.2.1.3. Îmbunătățirea funcției de IT din MFP Măsura propune să consolideze capacitatea de management IT și sistemele de calitate din MFP pentru a le aduce la nivelul celor mai bune standarde internaționale. Aceasta include: crearea unui Comitet pentru Guvernanță IT (CGIT) pentru întregul minister, cu o abordare de sus în jos și o puternică funcție de secretariat; raționalizarea managementului IT și a personalului pentru sistemele PEM, care acum sunt împărțite între MFP și ANAF; formalizarea aranjamentelor de management pentru o infrastructură IT comună între MFP și ANAF; creșterea performanței specialiștilor TIC; angajarea unor experți consultanți pe 3 ani, pentru a umple golurile și a ajuta managementul DGTI să implementeze programul de reformă;; aplicarea unei politici de RU pentru IT, care să includă necesarul de personal specializat, retenția competențelor și strategia de finanțare;; realizarea unor evaluări CBIT/ITIL/ITSM și adoptarea unui sistem de calitate pentru serviciile și managementul IT; și elaborarea unei strategii pe termen lung pentru IT.

Implementarea planului de actiuni a CGIT% /

100% 100% 100% 100%

3.2.1.4. Implementarea noilor tehnologii: Măsura vizează trecerea de la tehnologii proprietare la tehnologii Open-Source, utilizarea tehnologiilor Cloud Computing, asigurarea posibilității de acces la informații de pe dispozitive mobile etc.

Nr de sisteme portate pe tehnologie Open-SourceNr/an

4 4 2 1

3.2.1.5. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

Măsura oferă servicii de suport IT pentru întregul MFP (aparatul propriu), și include oferirea

Nr de tichete soluționate/anual

1200 1800 1500 1000

115

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

de servicii IT de tip help desk pentru personalul MFP, training pentru utilizatori pentru aplicații centrale, etc.

Nr de cursuri/cursanți sustinute /anNr/

90 90 90 90

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în

MFPStrategia privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor va constitui o bază pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Planul Strategic Instituțional și implicit pentru îndeplinirea misiunii întregii organizații a MFP. Strategia va permite o vedere de ansamblu şi va trata în mod unitar, la nivelul întregii organizații a MFP, politicile și procedurile din cadrul sistemului de control intern managerial, activitățile desfăşurate la nivelul MFP, la nivelul ANAF și în relația cu celelate entități publice și private și va asigura prioritizarea şi coordonarea deciziilor privind alocarea de resurse umane domeniului TIC și resurse pentru tehnologia informaţiei folosite în comun în scopul modernizării şi eficientizării activităţilor și proceselor bugetare şi de administrare a veniturilor statului. Strategia IT a ANAF care se elaborează în cadrul RAMP/CS/1 cu sprijinul consultantului extern, va fi corelată și integrată în Strategia privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP.

Strategie elaborată și aprobată D D - -

3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor PubliceMăsura își propune să îmbunătățească semnificativ eficacitatea și eficiența managementului informațiilor legate de MIP, prin introducerea unei noi aplicații IT care permite (i) păstrarea unui registru de date oficiale, atotcuprinzătoare, despre proiectele de investiții, pe întregul ciclu de viață al acestora, de la momentul în care acestea intră în faza de pregătire până când nu mai sunt relevante pentru Mgm FP; (ii) păstrarea unor seturi de date inițiale și a celor din prezent pentru fiecare categorie majoră de date, pentru a permite monitorizarea schimbărilor și a performanței; și (iii) impunerea unui control riguros în ceea ce privește introducerea și modificarea datelor, asigurarea că modificările pot fi corelate cu utilizatori individuali ai sistemului; alertarea unităților MIP atunci când au loc modificări importante, autorizate ale

Sistem funcțional în proporție de %/

95% 98% 98% 100%

116

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

fișelor de proiecte; blocarea datelor care nu mai trebuie schimbate dincolo de o anumită dată și păstrarea unei evidențe a modificărilor autorizate, pentru analize istorice și pentru audit

3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetuluiMăsura vizează îmbunătățirea sistemului informatic pentru a sprijini această funcție atât în MFP cât și în ministerele de linie și ordonatorii subordonați acestora, și pentru a facilita elaborarea unui buget bazat pe programe și orientat către rezultate.

Sistem funcțional în proporție de %/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.4. Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statuluiMăsură prin intermediul caruia se va realiza: optimizarea și eficientizarea procesului decizional (posibilitatea furnizării către decidenți a unor informații agregate și in timp real cu privire la cuantumul și valoarea operațiunilor de încasări și plăți), reducerea perioadelor de decontare a instrucțiunilor de plată, reducerea infrastructurii tehnice necesare susținerii proceselor de decontare, etc

Sistem funcțional în proporție de %/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.5. Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking

Măsura prin intermediul careia se va realiza: îmbunătăţirea eficienţei, calității, transparenței şi accesibilităţii serviciilor publice pentru cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile publice, diversificarea modalităților de efectuare a operațiunilor de încasări și plăți în relație cu unitățile trezoreriei statului, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, etc

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de tranzacții efectuate anual de contribuabiliNr/

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.6. Armonizarea sistemelor de contabilitateMăsura are în vedere simplificarea și standardizarea proceselor de contabilitate publică și raportare financiară la nivelul administrației, promovarea modernizării și integrării sistemelor de contabilitate din sectorul public românesc, nu doar pentru a reduce costurile agregate ale acestor sisteme, ci, în principal, pentru a le crește eficiența și fiabilitatea.

Sistem funcțional în proporție de %/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.7. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilorProiectarea, achiziția, personalizarea, integrarea și implementarea unui pachet de aplicații de

95% 98% 98% 100%

117

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

TI standard, bazat pe cele mai bune practici internaționale. Acesta include: (i) modernizarea funcției de management de TI în cadrul ANAF, pentru a gestiona toate resursele de TI ale ANAF, inclusiv personalul, consolidarea birourilor la nivel de țară; (ii) implementarea managementului și arhivării electronice a documentelor; (iii) dezvoltarea și implementarea sistemului de management integrat al veniturilor (SMIV); și (iv) modernizarea infrastructurii informatice și de comunicații a ANAF (ITC), inclusiv dezvoltarea unui centru de procesare centralizată a datelor, a unui depozit de date și a unui centru de continuitate a datelor capabil să susțină toate operațiunile ANAF, fără vreo pierdere de date în caz de dezastru.Sistem care trebuie să însoțească profunda reformă începută în ANAF și să implementeze bunele-practici în principalele arii de activitate ale ANAF (înregistrare contribuabili, declarare, administrare, contabilitate, control pe baza analizei de risc, asistență contribuabili). Măsura vizează fiecare dintre acțiunile care conduc la realizarea obiectivelor programului 2.1. Administrarea veniturilor bugetare.

Sistem funcțional în proporție de %/

3.2.2.8. Dezvoltarea “Patrimven”Implementarea măsurii presupune crearea unor mecanisme pentru colectarea, agregarea și punerea la dispoziția cetățenilor, într-un depozit de date comun, a tuturor informațiilor privind patrimoniul propriu luat în evidenţă de autorităţile române, veniturile impozabile în România constituind parte din masa impozabilă, conturile deschise în băncile din România, precum şi alte date relevante luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale (cum sunt, spre exemplu, ajutoarele sociale acordate persoanelor fizice). Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile despre patrimoniul deținut și despre obligațiile fiscale asociate acestuia, indiferent dacă acestea sunt gestionate de primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, de alte autorităţi locale sau de instituții ale administrației publice centrale, şi vor avea acces direct prin internet sau prin punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV). Pe baza informaţiilor, vor putea verifica şi valida în timp real informaţiile privind masa impozabilă şi, dacă este cazul, vor putea solicita cu minime resurse personale actualizarea informaţiilor sau îndreptarea eventualelor erori.

Sistem funcțional în proporție de %/

95% 98% 98% 100%

118

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

3.2.2.9. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)Registratura centrală a administrației publice ce permite, securizat peste internet, depunerea și primirea de către cetățean a unei multitudini de tipuri de documente, inclusiv stocarea și regăsirea lor ulterioară . Iniţial, SPV a fost conceput pentru utilizarea de către beneficiari în legatură cu documentele şi serviciile MFP, însă sistemul poate fi utilizat și de oricare altă instituție care acceptă standarde de comunicare clare, publice și auditabile. Extinderea SPV urmărește: Oferirea de servicii electronice într-un mod unitar contribuabililor și beneficiarilor de asigurări sociale, persoane fizice, gestionați atât de organele fiscale centrale cât și de cele 3.228 de organe fiscale locale; Redefinirea spaţiului privat virtual individual ca registratură centrală a administrației publice centrală şi locală, în probleme de fiscalitate, proprietăți și asigurări sociale, cu personalizare pe bază de CUIF; Accesul contribuabililor în spaţiul privat virtual individual pe baza unui singur set de credențiale de tip utilizator/parole/OTP; Integrare alte tipuri de servicii, cu comunicare directă cu prestatorul public/instituţia publică prestatoare (SPV se va extinde în etape, desfășurate succesiv sau în paralel până în 2018, pentru introducerea de noi servicii electronice și instutuții publice în sistem).

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.10. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax

Măsura este complementară implementării PatrimVen. Iniţiativa are ca obiect colectarea, agregarea și punerea la dispoziția utilizatorilor, într-un depozit de date comun, a informațiilor privind obligațiile fiscale (stabilite prin raportare la masa impozabilă accesibilă prin PatrimVen) și nefiscale (de tipul amenzilor de circulație și alte taxe) ale persoanelor fizice, gestionate atât de primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, cât și de alte autorităţi locale sau instituții publice ale administrației locale și centrale. Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile despre obligațiile fiscale şi nefiscale proprii, inclusiv obligaţii gen amenzile de circulaţie, indiferent de organul care le-a stabilit, şi vor avea de asemenea acces direct prin internet sau prin punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV) pentru iniţierea plăţilor corespunzătoare. Pe baza

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

119

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

informaţiilor şi a disponibilităţii proprii, contribuabilii îşi vor putea stabili un calendar individual de stingere a obligaţiilor fiscale şi nefiscale, inclusiv prin alegerea informată a modalităţilor de plată. În subsidiar, existenţa acestui punct unic de colectare va permite schimbul direct de date şi informaţii între diferitele autorităţi şi instituţii publice, degrevând contribuabilul de o serie de obligaţii asociate interacţiunii fizice cu aparatul administrativ

3.2.2.11. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice, (CUIF).

În mod similar stabilirii identităţii persoanelor fizice pe bază de Cod Numeric Personal (CNP) şi a identităţii fiscale a persoanelor juridice pe baza Codului de Identificare Fiscală (CIF), crearea unei identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune că, din 2017, fiecare persoană fizică va beneficia de un Cod Unic de Înregistrare Fiscală (CUIF) pe baza căruia va avea acces, de-a lungul întregii vieţi, la serviciile asociate sistemelor financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale. CUIF va fi atribuit persoanelor odată cu CNP şi va constitui unicul mod de identificare a drepturilor şi obligaţiilor asociate calităţii de contribuabil plătitor sau beneficiar în diferite contextele fiscale sau sociale, facilitând astfel accesul persoanelor la date, informaţii şi documente despre situaţia proprie sau despre un context fiscal ori social determinat, fără o raportare prealabilă la alte categorii de date cu caracter personal ori alte documente necesare pentru validarea identităţii. Operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune actualizarea contextelor fizice şi electronice de prestare servicii financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale astfel încât acestea să asigure efectiv o interacţiune validă, pe baza de CUIF, a contribuabililor cu sistemele publice financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale.

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.12. Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul

Iniţiativa este una cu caracter general, ce implică o acţiune coordonată a tuturor autorităţilor şi instituţiilor care, în relaţia cu cetăţeanul, utilizează formulare. Practic, măsura vizează crearea şi utilizarea de standarde fixe atât pentru formularele fizice (inclusiv varianta electronică, disponibilă pentru descărcare şi print) cât şi pentru cele electronice (cele ce pot fi

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de contribuabili utilizatori ai

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

120

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

completate şi transmise online), urmată de utilizarea unui depozitar comun în care informaţia să fie accesibilă în principal datorită structurării tip nomenclator, pe domenii şi subdomenii corespunzătoare diferitelor evenimente de viaţă, să fie actualizată şi să fie relevantă. Măsura urmărește ca documentele solicitate sau emise de instituțiile publice să poată fi acceptate și în format electronic cu semnătură digitală precum și să fie pre-completate cu informațiile pe care administrația publică deja le deține. Măsura este corelată cu inițiativa Guvernului de a nu mai solicita cetățeanului informații despre acesta pe care deja le deține în sistemul administrației publice. Stabilirea unei structuri unitare a formularelor electronice utilizate în relația cu administrația publică și a modalității de utilizare/acceptare a acestora va presupune inclusiv completarea cadrului legal existent și a metodologiei de aplicare pentru a putea permite recunoașterea formei electronice a documentelor, la nivelul instituțiilor publice, ca original.

sistemului/anNr/an

3.2.2.13. Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice

Măsura presupune completarea cadrului legal existent pentru a putea permite contribuabililor și alte modalități de plată în concordanță cu tehnologiile actuale (spre ex.plata cu telefonul mobil) și operaționalizare (plata taxelor şi impozitelor online care nu se suprapun cu alte sisteme şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale TrezorărieiTrezoreriei, prin terminale POS pentru plata cu cardul la ghişeu, terminale POS mobile pentru agenții de circulație etc.).

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.14. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții

Măsura are în vedere centralizarea într-un Registru electronic a tuturor tipurilor de taxe și impozite care sunt stabilite prin legi și alte acte administrative de la nivel central sau local și sunt percepute contribuabililor de către cele 3228 organe fiscale de la nivel local, precum și alte instituții/ autorități publice. Registrul va conține informații despre: tipul impozitului/ taxei; denumirea impozitului/taxei; cadrul legal prin care a fost stabilit; niveluri, limite admise, cuantumuri și/sau modalități de calcul; autoritățile publice care impun taxa, actul normativ care stabilește valoarea efectivă a impozitului/taxei la nivel local, tipuri de contribuabili,

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de utilizatori ai sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

121

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

modalități de plată etc. Registrul electronic al impozitelor și taxelor locale va fi publicat pe site-urile MFP și MDRAPMDRAPFE, informațiile fiind disponibile tuturor contribuabililor.

3.2.2.15. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI):Măsura este menită să faciliteze procedurile de gestionare a datelor în sensul primirii și transmiterii informațiilor fiscale către jurisdicțiile cu care ANAF s-a angajat să efectueze schimb automat de informații în baza instrumentelor juridice de drept internațional la care România este parte. De asemenea măsura constă în implementarea standardelor de securitate din familia ISO/IEC 27000 și a particularităților definite de către IRS (pentru FATCA), UE și OECD (pentru AEOI). Este o măsură ambițioasă, pentru că se referă la întregul sistem de informații, nu numai la sistemul informatic, și atinge tehnologie, oameni și procese.

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de trazacții în cadrul sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.16. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF):

Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale și a operațiunilor derulate prin acestea, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere.

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de inregistrări/an

Rapoarte ale sistemului/anNr/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

3.2.2.17. Implementarea sistemelor IT vamaleMăsura are în vedere implementarea sistemelor IT ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ.

Nr –sisteme implementate/Nr sisteme prevăzute în Codul vamal al Uniunii

5/12 7/12 8/12 12/12

3.2.2.18. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB) Sistem funcțional 95% 98% 98% 100%122

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Măsura este menită să elimine actualul sistem de blocare a conturilor contribuabililor care sunt executați silit și să-l înlocuiască cu un sistem maleabil și rapid care să permită atât blocarea rapidă a conturilor necesare pentru acoperirea sumelor datorate cât și deblocarea cu aceeași eficiență a conturilor după executarea silită, cu influențe în economie.

în proporție de %/

Nr de utilizatori ai sistemului/anNr/an

3 mil 3,2 mil 4 mil 4,5 mil

3.2.2.19. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT):Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin înregistrarea și monitorizarea facturilor emise de operatorii economici, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere, în relație cu sisteme deja dezvoltate.

Sistem funcțional în proporție de %/

Nr de inregistrări/an

Rapoarte ale sistemului/anNr/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

3.2.2.20. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF:Măsura este menită să simplifice problema găsirii spațiului adecvat și a condițiilor de construcție, prin asumarea strictă a construirii clădirii pentru CDP, fără alte condiționalități, cum este cea de a se construi în același loc și noul sediu al ANAF, sau partea de birouri pentru personalul DGTI care nu e implicat în directa administrare a infrastructurii tehnice (cei care trebuie, prin atribuțiile de serviciu, să ia contact direct cu echipamentele și echipamentele auxiliare).

Centrul DP ANAF functional D D D D

3.2.2.21. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

Sistem funcțional în proporție de %/

95% 98% 98% 100%

123

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintăMăsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Nr de inregistrări/an

Rapoarte ale sistemului/anNr/an

3 mil 3,2 mil 4 mil 4,5 mil

124

Anexa 4: Profil Institu ional; Analiza mediului intern i externț ș

Profil Instituțional

• Ministerul Finanțelor Publice are rolul principal în stabilirea politicii fiscale și este responsabil cu pregătirea cadrului macroeconomic , a Strategiei Fiscal-Bugetare și a bugetului anual. În momentul de față Ministerul îndeplinește funcțiile majore centralizate de management al finanțelor publice (MFP): (i) politica macroeconomică și fiscal-bugetară; (ii) elaborarea bugetului; (iii) execuție bugetară, inclusiv procesare plăți, management de numerar și datorie publică, contabilitate și raportare; (iv) politica fiscală și administrarea veniturilor ; (v) funcții de reglementare și control asociate MFP: control și audit intern și, acum și achiziții publice. De asemenea, Ministerul joacă un rol crucial în reglementarea sectorului financiar și în supravegherea directă a mai multor Întreprinderi de Stat (ÎS), ca de exemplu Loteria Română.

• Rolurile și responsabilitățile Ministerului sunt definite printr-un cadru cuprinzător de reglementare. Legea Finanțelor Publice (500/2002), cu modificările şi completările ulterioare, trasează responsabilități clare pentru MFP, ministerele de linie și Parlament în ceea ce privește elaborarea bugetului, creditele bugetare și execuția. De asemenea, legea descrie și calendarul bugetar anual și procedurile asociate. În 2010 a fost adoptată Legea Responsabilității Fiscale (LRF), care completează Legea Finanțelor Publice. Aceasta a introdus reguli bugetare și obiective cantitative pentru cheltuielile publice agregate și pentru componentele acestora; a creat un Consiliu Fiscal independent care să emită opinii și să facă analize ale impactului bugetar pe care îl au deciziile de politici publice; și a introdus Strategia Fiscal-Bugetară (SFB) , pentru a da un caracter obligatoriu Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). Ca parte a Semestrului European, LRF a introdus și o regulă privind bugetul/deficitul structural, o regulă privind datoria și un mecanism de corecție.

• În conformitate cu structurile administrative predominante în România, conducerea MFP este asigurată de două niveluri de conducători numiți politic. Sub nivelul Ministrului, portofoliul MFP este împărțit în șase domenii de funcționare, fiecare dintre acestea fiind conduse de secretari de stat numiți politic. Totodată, există servicii suport, organizate în compartimente, servicii, direcții, care raportează în cea mai mare parte secretarului general, funcționarul public de cel mai înalt rang din minister, iar altele direct Ministrului. Sub nivelul secretarilor de stat se află primul nivel de unități operaționale, organizate ca direcții generale sau direcții, conduse de manageri care sunt funcționari publici. În prezent, există 32 de astfel de direcții generale/direcții. O organigramă în care este ilustrată structura organizatorică a MFP până la nivel de Direcție poate fi găsită la:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/OrganigramaMFP_28042017.pdf.

.

• Există trei entități juridice distincte ce funcționează ca agenții specializate subordonate MFP: (i) Agenția Națională de Administrare Fiscală gestionează impozitele, taxele, contribuțiile sociale și de sănătate și alte venituri bugetare care, prin lege, intră în sfera sa de competență. Aceasta asigură punerea în aplicare a politicilor și reglementărilor vamale, inclusiv controale operative și inopinate

125

destinate prevenirii, depistării și combaterii tuturor faptelor sau activităților ce ar putea duce la evaziune sau fraudă fiscală/vamală; (ii) Comisia Națională de Prognoză ce realizează studii și prognoze privind evoluțiile pe termen scurt, mediu și lung ale economiei românești, inclusiv profile sectoriale și teritoriale. Pe baza acestora se fundamentează principalele măsuri de politică economică elaborate de Guvern; (iii) Agenția Națională pentru Achiziții Publice elaborează, promovează și implementează politica de achiziții publice. Aceasta dezvoltă și implementează sistemele de control și verificare pentru aplicarea unitară a prevederilor legale și procedurale din domeniul achizițiilor publice monitorizează funcționarea eficientă a sistemului de achiziții. La toate nivelurile, Ministerul dispune de personal dedicat, cu înaltă pregătire de specialitate. La data de 31.12.2016, la nivelul ministerului– aparat propriu exista un număr de 1525 de posturi (inclusiv demnitari), din care 1348 (88,4 %) ocupate și 177 (11,6%) vacante. Peste 90% din personalul MFP are studii universitare (Tabelul 3), majoritatea în domeniul economiei și contabilității, urmat de studii de drept. Aproximativ 73% din posturi sunt ocupate de femei.

Tabelul 2: Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2013-2016

Total număr de posturi aprobate pentru aparatul propriu al MFP

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

# % # % # % # %

Ocupate 1301 90,4 1305 90,6 1290 88,3 1348 88,4

Vacante 138 9,6 134 9,4 170 11,7 177 11,6

Total 1439 100 1439 100 1460 100 1525 100

Sursa: MFP

Tabelul 3: Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2013-2016

Număr de posturi ocupate (MFP, aparat propriu) pe categorii

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Total 1301 1305 1290 1348

Funcționari publici 1186 1197 1185 1232

Personal contractual 115 108 105 116

Studii superioare 1196 1204 1189 1250

Studii medii 45 41 39 35

Studii de bază 60 60 62 63

Femei 969 962 950 992

Bărbați 332 343 340 356

• Sursa: MFP

• Tiparele de personal nu s-au modificat însă pentru a se adapta volumului diferit de muncă,

126

parțial datorită rigidităților existente în reglementările privind modul de recrutare, mobilitate și promovare a funcționarilor publici. La fel ca în orice organizație, distribuția personalului în cadrul MFP constituie, cel puțin într-o oarecare măsură, rezultatul istoricului organizației, nu o reflectare a necesităților actuale. Procesul de recrutare pune mai mult accent pe aspectele legaliste decât pe competențele de specialitate. Personalul este recrutat pe bază de concurs, în care se pune accentul pe verificarea gradului în care candidații cunosc cadrul legal, nu pe testarea competențelor generale și de specialitate relevante. Deși aceasta este o trăsătură comună a recrutării în sectorul public din România, această practică poate face dificilă corespondența dintre competențele personalului și funcțiile organizației. Această aliniere ar impune definirea de profile de competențe bazate pe funcțiile organizației și pe recrutarea/pregătirea personalului pe baza profilului de competență respectiv. MFP a admis faptul că pentru a permite personalului să răspundă nevoilor în continuă schimbare, se impune reînnoirea competențelor. Atribuțiile tot mai complexe pe care le îndeplinește MFP necesită o paletă amplă de competențe tehnice, analitice și manageriale. Direcția generală managementul resurselor umane a elaborat o strategie prin care să asigure o realiniere treptată între resursele umane și prioritățile strategice și funcțiile în continuă evoluție ale organizației. Este de dorit ca prin intermediul acesteia să se realizeze o mai mare eficiență și să se consolideze sprijinul acordat domeniilor de bază ale activității ministerului.

Tabelul 4: Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2013-2016

Număr de posturi ocupate pe

grupe de vârstă

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

între 20 și 30 de ani 31 46 50 62

între 31 și 40 de ani 370 380 382 375

între 41 și 50 de ani 512 517 520 581

între 51 și 60 de ani 301 300 297 278

peste 60 de ani 87 62 41 52

Total 1301 1305 1290 1348Sursa: MFP

• Planificarea înlocuirii personalului aflat în perspectivă de pensionare devine din ce în ce mai importantă Deși vârstă medie a personalului din aparatul propriu al MFP este de aproximativ 41 de ani, în jur de 24% din personalul actual al MFP are peste 51 de ani.(Tabelul 4). Prin urmare, planificarea adecvată a înlocuirii acestui personal, care să cuprindă un mix corespunzător de recrutări, transferuri și promovări, trebuie să constituie un element cheie al strategiei de management a resurselor umane a ministerului.

Sistemul Bugetar

• Sistemul de construire a bugetului este reglementat în principal de trei legi inter-dependente. Pe de o parte, Legea finanțelor publice (Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare - LFP) și Legea finanțelor publice locale (Legea nr. 273/2006 cu cu modificările și completările - LFPL) stabilesc prevederile generale privind formarea, administrarea, elaborarea, execuția bugetului de

127

stat și a bugetelor locale, instituțiile implicate și responsabilitățile acestora. Pe de altă parte, Legea responsabilității fiscal-bugetare (Legea nr. 69/2010, cu modificările și completările ulterioare - LRF), ce completează începând din 2010 cadrul legal aplicabil domeniului, stabilește principiile disciplinei fiscale pe termen mediu și pe termen lung și introduce cadrul fiscal multianual și plafoanele de cheltuieli cu care trebuie să opereze celelalte două legi.

• Procesul bugetar combină abordarea de sus-în-jos cu o abordare de jos-în-sus a bugetului. Mai întâi, Guvernul, prin MFP, centralizează obiectivele generale ale cadrului bugetar național, pe baza politicii fiscale și a estimărilor macroeconomice și sociale pentru anul bugetar de referință și pentru următorii trei ani (t - anul de referință și t+3) furnizate de Comisia Națională de Prognoză. Comisia Națională de Prognoză este un organism specializat aflat în subordonarea MFP din anul 2007, care are atribuții de planificare strategică economico -socială și de armonizare a evoluțiilor naționale cu prevederile și recomandările UE. Pe baza elementelor de referință de mai sus, MFP elaborează legea bugetului anual, fixând limitele de cheltuieli pentru anul bugetar de referință (t) și estimările pentru următorii trei ani (t+3) și o transmite Guvernului (Articolul 20(1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare). În a doua etapă, MFP transmite o scrisoare cadru ordonatori principali de credite, prin care îi informează pe aceștia cu privire la estimările macroeconomice și limitele pe care vor trebui să le respecte la elaborarea bugetelor lor. Ordonatori principali de credite trimit propunerile lor de buget la MFP, care analizează concordanța dintre acestea și setul de estimări macroeconomice, limitele stabilite și strategia fiscal-bugetară. Într-o etapă finală, bugetul de stat consolidat este transmis Guvernului și ulterior Parlamentului, spre aprobare. Bugetele locale se aprobă la nivel local. Legea bugetului de stat poate fi amendată de maxim două ori în cursul anului bugetar, dar numai în ultimele șase luni ale anului (Articolul 15(2) din Legea Responsabilității Fiscale).

• Din anul 2013, Legea Finanțelor Publice prevede în mod expres că baza pentru formularea bugetului anual este Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) (Legea 500/2002, Secțiunea 1-1). CBTM urmează îndeaproape estimările macroeconomice și bugetare ale Comisiei Europene. Orice modificare adusă CBTM va fi evidențiată în anexa la propunerea de buget anual și justificată judicios (Articolul 30-2(3) din Legea Finanțelor Publice). Dată fiind frecvența schimbărilor de guvern observate în trecut, amendamentul din 2013 stipulează că, în cazul în care se schimbă Guvernul, CBTM poate fi actualizat conform noilor priorități guvernamentale, dar modificările vor fi clar precizate și stipulate (Articolul 30-5(3) din Legea Finanțelor Publice).

Analiza mediului intern și extern

• Presiunile de creștere a cheltuielilor publice determinate de procesul îmbătrânirii populației pot constitui o provocare pentru consolidarea fiscală. Cererea de servicii publice tinde, să crească pe măsură ce economia devine mai prosperă și populația îmbătrânește. Schimbarea demografică va influența probabil cererea de servicii publice aferente înaintării în vârstă, cum ar fi serviciile de sănătate, învățare pe toată durata vieții, asistență socială pe termen lung și pensii, care vor intensifica presiunile bugetare deja considerabile. România se luptă, de asemenea, cu disparități grave în materie de asigurare a serviciilor publice, anumite grupuri de populație, mai ales populația săracă, având un acces redus la astfel de servicii. Factorii demografici și de urbanizare modifică distribuirea geografică a populației, această realitate ridicând întrebări dificile despre cum se poate investi, cu eficiență și eficacitate, în serviciile publice.

128

• Comparativ cu alte țări UE, sectorul public din România cheltuie mai puțin - și mai puțin eficient. Cheltuielile publice, ca pondere din PIB, au crescut rapid înainte de criză, de la 33,2% în anul 2003, la 40,5% în anul 2009 (Figura 3.1). Consolidarea fiscală a redus cheltuielile publice la 34,8% în anul 2014. Această tendință descendentă s-a inversat în anul 2015, când cheltuielile au urcat la 35,7% din PIB. Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor s-a menținut în general constantă de-a lungul anilor, ceea ce înseamnă că o mare parte din variațiile nivelurilor de cheltuieli poate fi justificată de variația cheltuielilor curente. Analizele privind eficiența demonstrează că România ar putea obține aceleași rezultate cu resurse considerabil mai mici. Dintr-o analiză pe baza unui model de tip Frontieră a Posibilităților de Producție (Data Envelopment Analysis) (DEA) ce a utilizat ca date de intrare cheltuielile publice pe cap de locuitor și PIB-ul pe cap de locuitor (la Paritatea Puterii de Cumpărare - PPC - în prețuri constante exprimate în USD) și un indice PSE egal ponderat ca variabilă de ieșire, a reieșit că eficiența cheltuielilor totale ale României este de 0,774, nivel situat sub frontiera de eficiență. Aceasta înseamnă că același volum de rezultate ar putea fi obținut cu resurse mai mici. Comparată cu 16 țări din Europa Centrală, performanțele României s-au situat pe la mijlocul clasamentului.Eficiența, conform definiției date de analiza DEA este, însă, doar o limită inferioară pentru eficiența ”adevărată”, țările cu cele mai bune rezultate mai având încă loc de creştere a eficienței. Totodată, îmbătrânirea populației și urbanizarea sunt factori ce probabil vor crește presiunile fiscale în absența unor reforme care să eficientizeze cheltuielile. Eficientizarea cheltuielilor va presupune și dezvoltarea politicilor sectoriale, dar și mai buna guvernanță și administrare publică a sectorului de ÎS mari al României.

• Competitivitatea și rezultatele economice ale României au de suferit de pe urma situației precare a infrastructurii sale. Cheltuielile cu investițiile publice, ca pondere în PIB, sunt mari comparativ cu nivelul UE. Cheltuielile publice de capital au înregistrat o medie de aproximativ 7%16 din PIB în ultimii 4 ani. Cu toate acestea, calitatea infrastructurii este inferioară celei din alte țări UE, chiar și a celor cu cheltuieli mai mici de capital, ca procent din PIB. Aceasta indică puncte slabe în materie de calitate a sistemului de Management al Investițiilor Publice (MIP) din România, în ansamblul său.

• În ciuda unor reforme recente, România încă nu dispune de un cadru robust de elaborare, evaluare, prioritizare și execuție a proiectelor de investiții publice. Inițiativa Guvernului de a spori calitatea și eficiența managementului investițiilor publice a inclus constituirea unei Unități dedicate Evaluării Investițiilor Publice în cadrul MFP cu scopul de a întări supravegherea, evaluarea și prioritizarea investițiilor publice. Se mențin însă unele provocări pe parcursul ciclului de MIP, printre acestea numărându-se: (i) deficiențe în materie de evaluarea și analiză timpurie a relevanței strategice pe care o au propunerile de proiecte; (ii) lipsa de îndrumare și de capacitate tehnică pentru evaluarea formală a proiectelor de investiții cu instrumente adecvate, cum ar fi analiza cost-beneficiu; (iii) limitarea analizelor independente efectuate pe marginea rezultatelor procesului de evaluare a proiectelor; (iv) deficiențe în prioritizarea finanțării de la buget și în asigurarea de finanțare pentru proiectele în derulare. Consecințele acestei ultime probleme sunt depășirea duratei de implementare și a costurilor planificate inițial. La nivelul actual al alocărilor bugetare, finalizarea actualului portofoliu de proiecte de investiții va dura, în medie, în jur de 7 ani, comparativ cu o durată anticipată de finalizare de 3-4 ani, cât are un Program de Investiții Publice (PIP) bine finanțat.

• Întreprinderile de Stat (ÎS) joacă un rol important în economia românească. În România există peste 1.000 de ÎS, din care la aproximativ 250 acționarul majoritar este administrația centrală, iar la

16 MFP129

restul acționar majoritar sunt entități ale administrației locale; între acestea se numără întreprinderi majore din sectoarele feroviar, minerit, electricitate, gaze naturale și servicii poștale. Aceste întreprinderi generează 8% din producția totală a companiilor nefinanciare și asigură locuri de muncă pentru aproape 4% din totalul forței de muncă, în timp ce subvențiile și transferurile guvernamentale către aceste entități reprezintă 2% din totalul cheltuielilor publice, sau 0,7% din PIB (2013). Multe ÎS sunt în industrii importante de rețea, cum ar fi cele din domeniul energetic (44% din cifra de afaceri a sectorului), transporturi și depozitare (28% din cifra de afaceri a sectorului), ce asigură resurse esențiale pentru întreaga economie.

• Situația financiară agregată a ÎS este, însă, una îngrijorătoare. Multe dintre ÎS sunt mai îndatorate și mai puțin profitabile decât ceilalți agenți economici privați din sector. ÎS cu pierderi secătuiesc resursele bugetare și creează obligații contingente pentru buget. Multe ÎS mari au arierate la buget și la furnizori (echivalentul a aproximativ 3,7% din PIB în 2014). Incidența ÎS mari și ineficient administrate descurajează investițiile, distorsionează concurența și generează ineficiențe în materie de cheltuieli, exercitând presiuni pe buget. Deficitele financiare ale ÎS au determinat sub-investirea în sectoare majore cum ar fi transporturile și energia.

• ÎS ineficiente constituie o povară pentru performanțele generale ale economiei. Profitabilitatea multor ÎS a fost precară, acestea nefiind capabile să genereze resurse pentru îmbunătățirile atât de necesar a fi aduse infrastructurii. Infrastructura precară se datorează parțial predominanței ÎS ineficiente în transporturi și energie. Slaba guvernanță a acestor ÎS este reflectată de productivitatea relativ scăzută a muncii la nivelul acestora.

• Datorită rezultatelor slabe ale ÎS, cadrul de guvernanță corporativă constituie un aspect important pentru transformarea acestor companii. Mandatul MFP în ceea ce privește supravegherea ÎS este unul limitat. Bugetele tuturor ÎS sunt prezentate de ministerele de resort spre aprobare MFP-ului. Cu toate acestea, drepturile de administrare și de proprietate asupra ÎS sunt în prezent distribuite între diferite instituții publice. Unele companii sunt administrate de ministere de resort sau de instituții publice din administrația centrală, iar altele de administrația locală. În afară de reducerea arieratelor ÎS, se impune implementarea cadrului de guvernanță (OUG 109/2011) în toate ÎS de la nivelul administrației centrale, precum și dezvoltarea capacității MFP și a ministerelor de resort de a monitoriza performanțele ÎS și de a implementa OUG 109/2011. Centralizarea funcțiilor strategice aferente statului ca proprietar în cadrul guvernanței ÎS, inclusiv prin restructurare și privatizare, poate duce la separarea intereselor de proprietar al statului de obiectivele de politici publice și poate asigura un cadrul de guvernanță strategică mai eficient.

• Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 109 în anul 2011 a constituit un pas important în direcția mai bunei guvernanțe corporative a ÎS. Acest act normativ cuprinde prevederile necesare pentru depolitizarea și profesionalizarea guvernanței ÎS prin proceduri privind selecția, numirea și funcționarea CA ași directorilor ÎS. El prevede o transparență mai mare și publicarea de informații ce vor contribui la sporirea gradului de asumare a responsabilității ÎS în fața cetățenilor României. În ordonanță sunt integrate și prevederi privind protecția acționarilor minoritari din cadrul ÎS. Implementarea OUG nr. 109 a fost însă una modestă până acum, datorită mai multor factori, printre care lipsa unei instituții abilitate să monitorizeze implementarea ordonanței.

• Monitorizarea performanțelor ÎS trebuie să devină una eficientă. Deși la nivelul MFP s-a constituit o unitate de monitorizare, dezvoltarea unui cadru de evaluare a performanțelor ÎS este încă în

130

curs. Performanțele ÎS nu au fost încă evaluate corespunzător. Unitatea de monitorizare colectează date financiare de la ÎS, dar rapoartele pe care le generează trebuie îmbogățite printr-o aprofundare analitică și recomandări. Unitatea nu este abilitată să impună acțiuni corective sau să inițieze acțiuni prin care ÎS sau ministerul tutelar să fie trase la răspundere pentru performanțele financiare slabe. Raportarea de către ÎS reprezintă o altă problemă. Doar câteva din ÎS publică rapoarte financiare bazate pe Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

• România deja a întreprins pași în direcția îmbunătățirii calității procesului bugetar și a modernizării Sistemului său de Management al Finanțelor Publice (SMFP), mai ales în ultimul deceniu. Legea Finanțelor Publice din anul 2002 și Legea Responsabilității Fiscale din anul 2010, ambele revizuite la finalul anului 2013, asigură o bază de reglementare cuprinzătoare pentru funcționarea unui SMFP bazat pe rezultate. Spre exemplu, s-a creat un cadru de prognoză macroeconomică și fiscală, s-a constituit un cont unic de trezorerie, s-a introdus administrarea mai eficientă a portofoliului de proiecte semnificative de investiții publice și s-a înființat Consiliul Fiscal.Procesul bugetar este unul clar și bine organizat, care necesită însă mai mult accent pe politici publice și pe rezultate. Cadrul de formulare și de execuție a bugetului anual este clar definit în Legea Finanțelor Publice și într-o serie de alte instrucțiuni și reglementări ulterioare. Elaborarea și implementarea bugetului anual este ancorată în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM), ce prezintă estimările financiare pe trei ani dincolo de anul fiscal. CBTM nu este însă implementat ca un cadru rulant și abaterile bugetului anual de la CBTM sunt endemice, dat fiind faptul că prevederile bugetului anual nu au, în mod sistematic, ca punct de plecare estimările din CBTM.

• În absența capacității de planificare strategică, alocările bugetare încă nu dispun de o orientare bazată pe politici și pe rezultate. În consecință, alocările sunt determinate în mare parte de rațiuni istorice și de negocieri politice. Aceasta contribuie la subminarea credibilității bugetului, fapt reflectat de variația semnificativă a structurii cheltuielilor efective față de cea planificată. În absența unor sisteme eficiente de monitorizare și evaluare a performanțelor, nu se poate aprecia în ce măsură resursele alocate diferitelor activități și ordonatori de credit își ating rezultatele vizate și care este nivelul lor de eficiență. Pentru a dezvolta dimensiunea de politici a bugetului, România trebuie să adopte o abordare sistematică în materie de reforme ale MFP pentru a schimba orientarea procesului bugetar dinspre conformare spre rezultate.

• Creșterea calității cheltuielilor publice implică reafirmarea elementelor de sus-în-jos ale procesului bugetar. Procesul bugetar suferă încă de pe urma unei abundențe de proiecte și propuneri de investiții și de politici pe care bugetul nu le poate cuprinde, dar care afectează spațiul fiscal pe termen mediu. Un angajament asumat și respectat pe termen mediu cu privire la dimensiunea anvelopei fiscale ar fi de natură să consolideze politica fiscală. Atunci când va exista un astfel de angajament, procesul de elaborare a bugetului va fi determinat de prioritățile de politici din România, fiind în același timp sustenabil din punct de vedere fiscal.

• Instituirea bugetării de sus-în-jos va presupune repoziționarea accentelor în cadrul dialogului bugetar, pe politici, eficiență și rezultate, și nu pe resurse, MFP fiind vârful de lance al reformelor. Mai buna prioritizare și identificarea de economii bugetare ce pot fi direcționate către programe de cheltuieli publice cu randamente mai mari presupun un accent sporit pe performanță. Aceasta implică culegerea și analiza sistematică de informații despre: diverși indicatori de performanță, costurile programului, evaluări ulterioare etc., care la rândul lor impun atât dezvoltarea capacității instituționale a MFP și a ministerelor de linie, cât și modernizarea sistemelor de IT.

131

• Se impune de asemenea, dezvoltarea contabilității publice și a raportării financiare. Misiunile de audit financiar și de conformitate, efectuate de Curtea de Conturi în anul 2016, au identificat cazuri de ne-respectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori denaturarea unor date și informații din situațiile financiare.

Evaluarea impactului financiar, pe tipuri de acțiuni de audit, este redată în tabelul următor:

Explicaţii u.m. TotalDin care:

Audit financiar Audit de conformitate

Venituri suplimentare

Milioane lei 1.522,27 371,46 1.150,81Milioane euro 339,04 82,73 256,31

Prejudicii Milioane lei 1.843,22 1.378,97 464,25Milioane euro 410,52 307,12 103,40

Abateri financiar-contabile

Milioane lei 29.065,42 19.154,91 9.910,51

Milioane euro 6.473,37 4.266,13 2.207,24* A fost utilizat cursul mediu de schimb leu/euro pe anul 2016 de 4,49. Sursa: Comisia Națională de Prognoză – Prognoza de toamnă, noiembrie 2016

• CCR consideră că ineficiențele în materie de control intern de la instituțiile publice constituie un risc major. Pentru a diminua acest risc, actuala Strategie de Consolidare a Administrației Publice (2014-2020) are două obiective: (i) creșterea gradului de utilizare a controlului intern/managerial; și (ii) consolidarea capacității de audit intern, atât la nivel central cât și la nivel local. Au fost introduse schimbări instituționale ce vizează coordonarea politicilor din domeniul sistemelor de management și controal financiar.

• Reformele bugetare din România vor trebui susținute de reproiectarea cuprinzătoare a proceselor de activitate (business) și de sisteme TIC dezvoltate pe baza unei viziuni strategice pe termen lung. În ultimii 15 ani a fost dezvoltat intern un set de sisteme informatice ce a căpătat proporții tot mai mari, o mare parte din acesta necesitând modernizarea și, posibil, înlocuirea. Acest demers a demarat cu dezvoltarea unui sistem informatic major (FOREXEBUG) destinat controlului angajamentelor și raportărilor financiare și cu eforturile de creare a unor sisteme integrate de administrare fiscală. Cu toate acestea, sistemele IT ce susțin MFP sunt fragmentate și au fost dezvoltate fără a beneficia de o strategie pe termen lung privind tehnologia și sistemele informatice.

• Este necesară o nouă fază de modernizare a sistemelor IT. Pentru a putea valorifica la maxim beneficiile modernizării IT, mai întâi trebuie raționalizate procesele de activitate (business) esențiale. Agenda de reformă aferentă domeniului cuprinde următoarele elemente: (i) simplificarea și accelerarea procesării plăților prin depunerea online a ordinelor de plată, simplificarea sistemului de control al deschiderilor de credite și prin centralizarea sistemului de control bugetar efectuat de Trezorerie; (ii) oferirea facilităților de Internet banking și de plată cu card bancar în unitățile de trezorerie; (iii) promovarea modernizării și integrării sistemelor de contabilitate în sectorul public din România și (iv) integrarea sistemelor de buget, angajamente, gestionare a plăților, control bugetar și raportare financiară prin intermediul unui sistem informatic cuprinzător de Management al Finanțelor Statului.

Strategii Relevante

132

• Acest plan strategic se ghidează după următoarele strategii, propunându-și să contribuie la implementarea acestora:

• Strategia Fiscal-Bugetară pentru 2016 - 2018, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20162018.pdf

• Programul de Convergență 2016 - 2019, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2016-2019.pdf

• Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale 2016 - 2018, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadministraredatpubguv20162018.pdf

• Strategia de dezvoltare a Controlului Financiar Public Intern în România în perioada 2014-2016, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/Strategie20142016.pdf

• Strategia de management al resurselor umane a Ministerului Finanțelor pentru perioada 2014-2018;

• Strategia ANAF pe termen mediu 2013 – 2017, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2013_2017_V7_1.pdf

• Strategia ANAF privind serviciile de asistență pentru contribuabili , 2013-2017, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_servicii_v6.pdf

• Strategia ANAF privind comunicare la nivelul organizației și planurile interne și externe de comunicare 2016-2018

• Strategia de IT a ANAF 2016-2018

• Strategia ANAF de Asigurare a Conformării Fiscale, bazate pe riscurile la conformare

Strategia Națională de Achiziții Publice http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf

Acte normative ce reglementează activitatea MFP și a instituțiilor sale subordonate

Câteva dintre cele mai relevante sunt enumerate în continuare.

• Hotărârea de Guvern nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 cuprinzând reglementările privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, instituțiile implicate și

133

responsabilitățile acestora;

• Legile anuale ale bugetului;

• Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/leqislatie/L 227 2015.htm:

• Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare (https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/leqislatie/L 207 2015.pdf);

• Hotărârea de Guvern nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare (https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/legislatie/HG 520 2013.pdf);

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/leqislatie/OUG 74 2013.pdf);

• Hotărârea de Guvern nr. 677/2013 -privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector antifraudă in cadrul ANAF, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 212/2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză;

• Hotărârea de Guvern nr. 515 /2013 pentru stabilirea numărului de posturi şi a structurii organizatorice a Comisiei Naționale de Prognoză;

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;

• Hotărârea de Guvern nr. 634/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 88/2013 ce definește principalele stadii ale ciclului de management al investițiilor publice și criteriile de prioritizare a proiectelor semnificative de investiții publice;

• Hotărârea de Guvern nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice;

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007, privind datoria publică, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 109/2008 cu modificările ulterioare aduse normelor metodologice de aplicare a prevederilor din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1470/2007, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

• Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale:

• Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii:

134

• Hotărârea de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice:

• Hotărârea de Guvern nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale:

• Hotărârea de Guvern nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea

Europeană, din Fondul Social EuropeanCompetence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund

135