Hotărâre 107 2018-

03-15Guvernul României

privind aprobarea atestării unor localităţi sau părţi din localităţi ca staţiuni turistice de interes naţional sau local şi privind modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Monitorul Oficial al României nr 251 din 2018-03-22

NOTĂ DE FUNDAMENTAREla Hotărârea Guvernului nr. 107/2018

pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localitățica staţiuni turistice de interes naţional sau local și pentru modificarea anexei nr.

5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Secțiunea 1Titlul prezentului act normativ

HOTĂRÂRE pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități

ca staţiuni turistice de interes naţional sau local și pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor

şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Secțiunea a 2-aMotivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale

Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, localităţile sau părţile din localităţi care dispun de resurse naturale şi antropice şi care îndeplinesc criteriile legale de atestare pot fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local. Potrivit prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România coroborate cu art. 3, alin. (2), pct. 7) din Hotȃrȃrea Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, cu modificările și completările ulterioare, atestarea staţiunilor turistice se realizează de către Ministerul Turismului, ca urmare a demersurilor autorităţilor administraţiei publice locale iar aprobarea atestării se face de către Guvern prin hotărȃre.

Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Turismului a procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului şi a constatat următoarele:

1

1. 1. Orașul Borșa este situat în nordul României, în capătul estic al Depresiunii Maramureșului, pe cursul superior al Vișeului, într-un culoar depresionar mărginit la sud de munții Rodnei și la nord de munții Maramureșului, cu alte cuvinte este situat la granița provinciilor istorice Bucovina, Galiția și Rodna Veche. Teritoriul localității include și cursul superior al Bistriței Aurii, precum și versantul drept al V. Țibăului. Datorită concentrării mari de resurse naturale, pe teritoriul orașului se află 9722 ha din cele 47.375 ha ale Parcului Național Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei, turismul s-a dezvoltat constant în ultimii ani, existând în prezent peste 800 de locuri de cazare în structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, din care 35,89% sunt de 3 stele. De menționat sunt și Rezervația științifică Pietrosul Mare din care 60% se află pe teritoriul localității, Rezervația științifică Piatra Rea, care aparțin de Parcul Național Munții Rodnei, precum și două rezervații care aparțin de Parcul Natural Munții Maramureșului, dar se află pe teritoriul orașului, respectiv: Rezervația faunistică de cocoș de mesteacăn Cornul Nedeii - Ciungii Bălăsânii și Sâncăriile-Sălhoi-Zâmbroslavele, care atrag anual mii de turiști dornici să observe fauna și flora, dar și pentru drumeții pe cele 9 trasee turistice marcate și omologate de Ministerul Turismului.

Lacurile sunt de asemenea o prezență atractivă a peisajului montan al orașului Borșa, iar printre cele mai importante sunt: Știol și Măgura din Munții Maramureșului, iar lacul Iezer, al cărui izvor se află la gura de intrare a Dunării în țară, văzut de sus are forma României. În orașul Borșa există circulație turistică permanentă datorată multitudinii de pârtii pentru sporturile de iarnă, pe diverse grade de dificultate precum: pârtia 1 Borșa - Runcul Știolului, 2000 m, pârtia 2 Borșa-Runcul Știolului, 2500 m, pârtia olimpică (Buza Dealului-Gura Fântânii), 3000 m și pârtia Danci Pricop Baia Borșa, care sunt deservite de un telescaun cu o lungime de 1920 m și de un teleschi Runcul Știolului-Știol cu o lungime de 685,6 m și nu în ultimul rând pârtia construită în anul 2015 în Pasul Prislop, 1100 m lungime, dotată cu instalație de transport pe cablu și nocturnă, care timp de 6 luni are zăpadă. De asemenea în orașul Borșa se află și una dintre cele mai înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), de pe care se pot face sărituri cu schiurile. În vederea transformării orașului Borșa într-un centru de schi de nivel internațional sunt proiectate două pârtii de schi la Gura Fântânii, precum și trei pârtii pentru schiul de primăvară, în partea vestică a căldării glaciare Puzdrele, iar după realizarea acestor obiective Borșa va avea peste 9 km de pârtii, cu o capacitate de transport pe cablu de cca 4500 schiori pe oră, existând și amenajările

2

necesare penru cazarea acestora. În orașul Borșa se găsesc izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene și feruginoase, mofete și ieşiri vulcanice din pământ, folosite în tratarea diverselor afecțiuni renale și a bolilor pulmonare.

Obiectivele turistice din Borșa sunt: Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, construită în anul 1700, monument istoric, ale cărei picturi interioare și icoane au fost realizate în secolul al XVIII-lea; Mânăstirea Pietroasa, situată într-un mirific cadru natural, la poalele Pietrosului din Munții Rodnei, care are hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, reprezintă un popas obligatoriu pentru turiști, care se pot bucura de un complex monahal, ce cuprinde Biserica în stil maramureșan, corpul de chilii, două ateliere (unul de pictură și unul de croitorie) și o păstrăvărie, iar de aici se poate ajunge până pe creasta Munților Rodnei, pe trasee turistice cu dificultate ușoară și medie de cca patru ore; Cascada Cailor – cea mai mare cascadă din țară; Cariera de Piatră; Vârful Pietrosu Rodnei, precum și o mulțime de monumente ce comemorează evenimente istorice, de exemplu: Monumentul Vitejiei, Monumentul Minerilor, Monumentul Constructorilor, Muzeul Rădăcinilor, Monumentul Tătarilor etc. De menționat este faptul potrivit căruia în orașul Borșa există 29 de Biserici, din care 22 sunt ortodoxe, astfel construite încât din turla uneia se pot observa toate. Orașul Borșa oferă multe oportunități în sfera de agrement, precum: alpinism, drumeții pe culmi montane cu căruța, snowbording, săniuș, expediții pe ATV-uri etc. În zonă s-au păstrat o mulțime de sărbători, de datini folclorice, de târguri ale ocupațiilor tradiționale, evidențiindu-se evenimentele culturale şi de tradiţie: „Serbările zăpezii”, „Ziua fermierului”, „Festivalul Luminii”, festivalul folcloric „Nopți de Sânziene”, Festivalul folcloric “Hora de la Prislop” etc. La toate acestea se adaugă și moștenirea etnofolclorică, tradițiile, portul popular, gastronomia, dansul și muzica folclorică, precum și spectacolele organizate săptămânal în căminul cultural, care are o capacitate de 200 de locuri, cu scenă multifuncțională pentru proiecții 3 D. De asemenea există un Centru Național de Informare Turistică, care promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre resursele naturale și antropice ale zonei, de unde turiștii pot obține broșuri, hărți și ghiduri informative, realizate prin intermediul Programului Operațional Regional. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al orașului Borșa este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi

3

a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al orașului Borșa, Judeţul Maramureș, nr. 97/2017. Localitatea Borșa îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 250 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 135 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes național.

2. Comuna Dâmbovicioara este amplasată într-un peisaj deosebit, foarte generos pentru iubitori de frumos, la granița dintre județele Argeș și Brașov, culoarul Rucăr - Bran și Parcul Natural Piatra Craiului. Situată în nordul județului, Dămbovicioara este ultima localitate argeșeană aflată pe Culoarul Rucăr-Bran, fiind localizată la 30 de km. de Cămpulung Muscel și 55 de km. de orașul Brașov. Comuna este alcătuită din trei sate: Podu Dâmboviței, Dâmbovicioara și Ciocanu, adevărate destinații turistice pentru iubitorii muntelui, dar și a tradițiilor și a obiceiurilor Argeșului de Nord. Satul Podu Dâmboviței este situat pe drumul național DN 73, la 5 km de Rucăr, fiind principala poartă de acces către o serie de trasee turistice ce duc către Munții Iezăr-Păpușa, Piatra Craiului, Bucegi și Leaota. Satul Dâmbovicioara se află în partea stângă a DN 73, cum vii dinspre Câmpulung și este centrul administrativ al comunei. Mai sus, aproape de granița cu Brașovul, se află satul pastoral Ciocanu, care este una dintre așezările situate la cele mai mari altitudini din România, respectiv 1200 de metri. Datorită concentrării mari de resurse naturale, în prezent fiind omologate 16 trasee turistice și a amplasării în inima fabuloasei rezervații a Pietrei Craiului, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, la Dâmbovicioara existănd peste 500 de locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 4 flori/stele. Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Dâmbovicioara, există circulaţie turistică permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de inegalabilul peisaj geografic, dat de concentrarea mare a resurselor naturale, dar și de existența obiectivelor turistice precum: Podul lui Brâncoveanu construit în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, veritabil monument de arhitectură care se află pe lista monumentelor istorice din județul Argeș; Peștera Dâmbovicioara care are cca 15.000 de ani vechime, este amenajată, ușor accesibilă (este situată la o altitudine de 861 de metri), fiind vizitată de cca 80.000 de turiști/an; Cheile Brusturetului, care se întind pe 2 km.și se parcurg ușor; Ruinele Cetății Oratia, numită în popor Cetatea Neamțului, în documente Cetatea Dâmboviței, iar în ultima vreme “Castelul Pietrei Craiului”, fortificație medievală ce avea rol de apărare a granițelor

4

Țării Românești, întemeiată pe ruinele unui fort roman, între 1215 și 1220, conform specialiștilor, a avut o importanță deosebită din punct de vedere strategic și comercial deoarece era un punct vamal pentru negoțul ce se făcea între Țara Românească și Brașov; Rezervația Valea Cheii, ideală pentru plimbări în aer liber, principala atracție a zonei reprezentând-o Peștera la Uluce, clasificată de Agenția Europeană de Mediu drept rezervație naturală protejată prin lege; Biserica cu hramul “Sfinții Împărați Constantin și Elena”, monument istoric ridicat în 1940, include icoane semnate de pictorul Gheorghe Tătărescu; Parcul statuar “Paul Everac”, amenajat în aer liber de cunoscutul dramaturg, casa acestuia, un teatru de vară și rezervația de busturi de piatră sunt elemente care alcătuiesc acest complex; Mausoleul Eroilor Mateiaș, construit între anii 1928 și 1935, în cinstea eroilor români căzuți în Primul Război Mondial; Rezervația Valea Cheii, ideală pentru plimbări în aer liber; Barajul Pecineagu, situat într-o depresiune dintre munții Piatra Craiului și Iezer-Păpușa. Formele de turism care se pot practica în zona Dâmbovicioara sunt: turism montan și cicloturism pe cele șase trasee pentru biciclete. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Plugușorul și Răscovăitul” – în seara de Anul Nou, „Ciurlezul” – în ziua de Sf. Ion, „Dragobetele” – februarie, „Obiceiuri de Blagoviștenie” – 25 martie, „Focul lui Sumedru” – 25 octombrie. De asemenea există un Centru de Informare Turistică, care promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre resursele naturale și antropice ale zonei. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Dâmbovicioara este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Dâmbovicioara, Judeţul Argeș, nr. 30 din 6 decembrie 2016. Localitatea Dâmbovicioara îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 195 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 135 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes național.

3. Zona Mamaia Nord, orașul Năvodari este situată la nord de Canalul Midia Năvodari și Digul de Sud, la sud de stațiunea turistică Mamaia și lacul Siutghiol, la est se invecinează cu Marea Neagră și la vest cu Canalul Midia Năvodari. Orașul Năvodari este cel mai tânăr oraș al litoralului românesc, situat pe malul sudic al lacului Tașaul și pe grindul dintre acesta și lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, inaugurat

5

la 21 noiembrie 1987). Se află la o distanță de 18 km de municipiul Constanța, având ca vecini la Nord – Lacul Tașaul și satul Sibioara, la Sud – Lacul Siutghiol și stațiunea Mamaia, la Vest – localitatea Lumina, iar la Est – Marea Neagră. Orașul Năvodari, prin Hotărârea Guvernului nr. 1072/2013, de modificare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1016/2011, a fost inclus pe lista “localităților și arealelor pentru care se acordă statutul de stațiune balneoclimatică”. Factorii naturali de cură sunt climatul maritime, bogat în aerosoli saline și apa Mării Negre. De asemenea, localizarea în apropierea resurselor balneare ce dispun de ape termale și termominerale reprezintă un factor natural, la nivelul zonei Mamaia Nord fiind organizate toate cele trei tipuri de asistență balneoclimatică respectiv: profilactică, curativă și de recuperare medicală. Acestea funcționează cu succes în cadrul centrelor SPA și ale resorturilor de cinci și patru stele de pe raza zonei: Marina Regia Residence, Phoenicia Resort, Hotel Nayino, Hotel Opera, Scoica Land, Alma Lux etc. În cadrul Regina Marina funcționează “Imperia Spa”- “Baza de tratament medico-balnear”. Conform Raportului Național pe anul 2016 privind calitatea apei de îmbăiere ce se referă la apele costiere (Marea Neagră) în care autoritățile de sănătate publică au monitorizat calitatea apei conform noii Directive de îmbăiere Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru îmbăiere și de abrogare a Directivei 76/160/CEE, plajele: Delfin Năvodari I-Tabăra Delfin, Năvodari II-Hanul Piraților, Năvodari III – Zona II Perla Majestic au obținut calificativul BUNĂ, iar: Plaja Năvodari III Zona Camping Mamaia Sud, Plaja Năvodari IV Zona 1 Popas III, Plaja Năvodari IV Popas Zona 2 Camping Pescăresc, au obținut calificativul EXCELENT.

Din punct de vedere al structurilor turistice cu funcțiuni de cazare, pe raza orașului Năvodari la data de 16 august 2017, funcționau 157 de structuri de primire, cu un total de 3930 spații de cazare și o capacitate de 12.173 locuri, din care, peste 1.820 locuri, clasificate la 4 și 5 stele, se află în zona turistică Mamaia Nord.

Alte obiective turistice specifice orașului Năvodari sunt: așezarea din epoca romană din sec. I-II p. Chr, la sud de oraș, spre Mamaia; așezarea din Eneolitic; Cultura Gumelnița, sec. IV a Chr, pe Insula Ostrov din Lacul Tașaul și situl arheologic de la Nuntași. De asemenea pe teritoriul stațiunii balneoclimatice Năvodari se află nouă lăcașuri de cult, iar în proximitate, la 3 km. se pot vizita: stațiunea Mamaia, obiectivele turistice din orașul Constanța (anticul Tomis), situat la 15 km., cetatea Histria (datează din sec. VII î.Hr, fiind întemeiată pe un mare promontoriu al unui golf marin, azi Lacul Sinoe, este cea mai veche așezare urbană din România), Monumentul

6

Tropaeum Traiani și Cetatea Tropaeum Traiani, din comuna Adamclisi, Cetatea Capidava. La intrare în Mamaia Nord, în zona Centrului de Afaceri există un Centru de Informare Turistică, care promovează structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare și obiectivele turistice din zonă, precum și din proximitatea ei. De menționat este și traseul de promenadă amenajat pe o suprafață de 4 km, care începe de la Digul de sud și se termină în dreptul Hanului Piraților. În zonă există posibilitatea practicării de sporturi nautice, în acest sens fiind dat în funcțiune Clubul Nautic, dar și alte categorii de sporturi, precum tenis, baschet, handball și fotbal, care se pot practica în cadrul Clubului Sportiv Năvodari. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie, care se organizează la Casa de Cultură Pontus Euxinus Năvodari, ce are o capacitate de 300 de locuri sau la Teatrul de Vară ‘Laurențiu Duță’, ce are o capacitate de peste 200 de locuri Printre cele mai cunoscute evenimente, care se desfășoară cu regularitate se numără: evenimentul cultural “Noaptea devoratorilor de publicitate”, festivalul internațional “Delfinul de aur”, festivalul motocicliștilor “Sea Wolfs”și festivalul Sunwaves, dedicat muzicii de club. Documentaţia transmisă de Primăria Orașului Năvodari este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Orașuui Năvodari, Judeţul Constanța, nr. 387/21.11.2017. Zona turistică Mamaia Nord îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 290 puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 135 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes național.

4. Zona Peștera - Padina, Comuna Moroeni este situată în extremitatea nordică a judeţului Dâmboviţa şi are în administraţie o suprafaţă de 28.739 ha – fiind cea mai mare comună dâmboviţeană, ca întindere - în care este inclusă şi suprafaţa Parcului Natural Bucegi aferentă judeţului. Comuna se învecinează la nord cu judeţul Braşov, la est cu judeţul Prahova şi la vest cu judeţul Argeş. Localitatea Moroeni dispune de un relief muntos, străbătut de râul Ialomiţa şi de pâraiele Ialomicioara şi Ruşeţu. Comuna Moroeni este formată din satele Moroeni (sat moşnenesc) - reşedinţa comunei, Dobreşti (situat la 18 km de centrul administrativ al comunei), Glod, Lunca, Muscel și Pucheni.Astăzi, în comuna Moroeni, unde populaţia este majoritar creştin-ortodoxă, există 7 aşezăminte ortodoxe: Mănăstirea Peştera şi Schitul

7

Peştera Ialomicioarei, precum şi Schitul Sf. Petru şi Pavel; Schitul Înălţarea Maicii Domnului şi Mănăstirea Cota 1000; Biserica Sf. Mihail şi Gavril din satul Lunca, Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Moroeni şi Biserica Sf. Ierarh Nicolae şi Biserica Sf. Ierarh Antonie cel Mare din satul Glod. La acestea se mai adaugă şi Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din satul Glod, Mânăstirea Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, aflată pe drumul Hidrocentralei Dobrești și Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului, Ziduri. În zona turistică Peștera – Padina, Comuna Moroeni există o concentrare foarte mare de resurse naturale, fiind statuate prin Legea nr.5/2000 un numar de 10 rezervaţii naturale (Rezervaţia naturală mixtă Peștera - Cocora inclusiv Cheile Urșilor, Rezervaţia naturală mixtă Cheile Tătarului, Rezervaţia naturală botanică Valea Horoabei, Rezervaţia naturală mixtă Orzea – Zănoaga, Rezervaţia naturală mixtă Zănoaga – Lucacila, Rezervaţia naturală speologică Peștera Rateiului, Rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici, Rezervaţia naturală botanică Poiana Crucii, Rezervaţia naturală paleontologică Plaiul Hoților, Rezervația naturală Plaiul Domnesc), alături de care îşi au habitatul o serie de specii de plante cu statutul de protecţie şi conservare cum ar fi: floarea de colţ, rododendron, campanule, orhideea sălbatică, bulbucii de munte etc, sau animale precum capra neagră, gotcanul (cocoșul de munte), ursul brun, pisica sălbatică, cerbul carpatin etc, iar conform datelor din Planul de management al Parcului Natural Bucegi, suprafața totală a parcului este de 32.496,80 ha, din care, pe teritoriul județului Dâmbovița 16.634,50 ha., care reprezintă peste 50% din suprafața parcului. În Masivul Bucegi sunt cunoscute în prezent 97 de peşteri şi avenuri superioare dintre acestea 2 sunt remarcabile: Peştera Ialomiţei şi peştera Rătei. Peștera Ialomiței, cunoscută şi sub numele de Peştera Schitul Ialomiţei, Peştera Schitului sau Peştera Ialomicioarei, descrisa în "Catalog Goran" 1982: 1241/1, este cea mai importantă și frumoasă formă carstică a Bucegilor, situată în Cheile Peșterii, pe versantul drept al Ialomiţei, la altitudinea de 1530 m, însumeaza 840 m lungime de galerii fosile active dispuse pe două etaje. Peştera este cunoscută încă din secolul al XVI-lea şi se crede că ar fi servit ca adăpost domnitorului Mihnea Vodă în timpul refugiului său spre Transilvania (1510), în przent fiind vizitată de peste 300.000 de turiști anual. De menționat este și faptul potrvit căruia în Peștera Ialomicioarei există un serviciu de salvaspeo, iar în zona Peștera-Padina se află singurul Centru de Instruire Salvamont din țară. Peștera Rătei, numită şi peştera de la Izvorul Răteiului, este săpată în calcarele jurasice ale muntelui Lespezi, în versantul stâng al pârâului Rătei, afluent drept al Ialomiţei, la o altitudine de 1.060 m în masivul Leaota muntele La Piatra. Este o peştera foarte mare suborizontală cu

8

galerii dispuse pe etaje însumând aproximativ 7.000 m. Principala reţea hidrografică care drenează Bucegii este Ialomiţa, al cărui bazin cuprinde cea mai mare întindere din masiv, iar pe râul Ialomiţa avem 3 acumulări – lacul Boloboci, Lacul Scropoasa și Lacul Dobrești, în Parcul Natural Bucegi întâlnindu-se primele două. Unele dintre cele mai importante obiective turistice ale zonei sunt reprezentate de monumentele naturiiI din perimetrul Parcului Natural Bucegi, precum: Sfinxul din Bucegi (este unul dintre "brandurile" cele mai cunoscute ale României în lume, iar povestea ascunsă de acest cap de om care priveşte în zare, nu a fost descifrată până în prezent); Babele (ciupercile de piatră numite „Babele” — sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare - 2292 m); Pietrele de la Omu (sunt de importanţă geomorfologică, se găsesc pe Vârful Omu din nordul masivului, care este cel mai înalt punct din munţii Bucegi, fiind al optulea vârf din România, cu o altitudine de 2.505 m); Avenul Piciorul Babelor, Avenul de sub Babele, Cheile Tătarului și 7 Izvoare. Printre obiectivele antropice important putem menționa: Hidrocentrala Dobrești, construită în 1930, monument istoric industrial, clasa B, Casa Ion Ciorănescu, în care a funcţionat Primăria comunei Moroeni cu sediul administrativ, a devenit între timp muzeu, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice 2004, întocmită de Ministerul Culturii şi Cultelor – Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, ca monument de categorie B, alături de alte case-monument istoric datând din aceeaşi perioadă (secolul XX-XXI), precum: Casa Vasile Cojocaru, Casa Artenie Alexe, Casa Florea Gurgu şi de altele mai vechi - Casa Steliana Uţă, Casa Maria Anghelescu, Casa Stana Birlica, Casa Ion şi Frusina Chiţescu, Casele Stelica, Filareta şi Filofteia Coţofană şi Casa Anghelescu Marin (secolul XIX). În zona Peștera – Padina, Comuna Moroeni se pot practica următoarele forme de turism: turismul montan, turismul de aventură, turismul speologic, turismul științific, dar și turismul de belvedere, un punct important în acest sens fiind Podul cu Flori, situat la 1600 m altitudine, unde se organizează excurii cu ATV-urile. Menționăm că în zonă există 12 trasee turistice omologate. Datorită concentrării foarte mari de rerurse naturale, a unicității lor, și a amplasării în zona Peștera - Padina, Comuna Moroeni, zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, în prezent existând peste 1188 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1 la 5 stele (din care cca 30% sunt de 4 stele), în structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare fiind înregistrați cca 70.000 de turiști. De asemenea există două puncte de informare turistică, care promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre resursele naturale și antropice ale zonei, iar în primăria

9

Moroeni s-a înființat de curând un punct local de informare turistică. Alte puncte tari ale zonei sunt: amplasarea în interiorul Izocronei de 90 de minute unde există o populație de cca 6 milioane de locuitori, rezidenți ai orașelor București, Pitești și Brașov; existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: “Padina Fest”, se află la a VII – a ediție, Festivalul de Colinde în fiecare an la data de 17 decembrie, “Maratonul Munților”, anual, precum și alte spectacole care se organizează săptămânal în Casa de Cultură, ce are o capacitate de 500 de locuri. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Moroeni este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Moroeni, Judeţul Dâmbovița, nr. 64 din 30.08.2017. Zona Peștera – Padina, Comuna Moroeni îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 235 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 135 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes național.

5. Comuna Cacica este situată în centrul județului Suceava, în zona de podiș și a dealurilor subcarpatice, care aparțin de sectorul nord-vestic al Platformei Moldovenești, străjuită la vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea Solca, iar la est de Podișul Sucevei. Comuna este cunoscută pentru salina Cacica, fosta mină, cu o istorie milenară (mileniul 5 î.Hr.), care în prezent adăpostește capela romano-catolică Sfânta Varvara, dăltuită în sare la o adâncime de 27 de m, camera basoreliefurilor, lacul sărat unic în țară și sala de bal aflată la 37 de m adâncime. De asemenea salina este dotată cu o sală de sport (teren de fotbal), o sală cu ecou (8 reveniri ale ecoului), muzeul minei, ștrand cu apă sărată, cu dușuri, grupuri sanitare și dotări comerciale. Comuna Cacica este formată din satele: Cacica, Maidan, Pârteștii de Sus (reședința), Runcu și Solonețu Nou. Obiectivele turistice din satul Cacica sunt: Salina Cacica, Biserica romano-catolică din Cacica - construită în 1904, proclamată în anul 2000 de Papa Ioan Paul al II-lea ca basilică minor, Biserica greco-catolică din Cacica - construită în 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni și Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica - biserică ortodoxă. Satul Maidan se află așezat la nord-vest de Cacica, în mijlocul unei păduri, și este mărginit la sud-est cu satul Solonețu Nou, iar un obiectiv turistic important este reprezentat de Biserica greco-catolică ucraineană. Satul Pârteștii de Sus (germană Ober Pertestie) este satul de reședință al comunei Cacica, iar un obiectiv turistic important este

10

reprezentat de Biserica de lemn „Sfinții Voievozi”, cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, lăcaș de cult ortodox construit în anii 1779-1780. Edificiul religios se află localizat în centrul satului, în apropiere de drumul național DN 2E și are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătorit la data de 8 noiembrie. Ansamblul Bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. În satul Runcu există de asemenea o Biserică greco-catolică ucraineană, iar în satul Solonețu Nou care se află în Podișul Sucevei, la poalele estice ale Obcinei Mari, se află o Biserică romano-catolică construită în perioada 1937-1940. Concentrarea mare de resurse antropice reprezentate de lăcașele de cult, precum și existența salinei Cacica și a unor atracții turistice din împrejurimi precum Mânăsirea Voroneț și Mânăstirea Humor, în anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului” și "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii Humor, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, Suceava și Voroneț, pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei), care atrag anual mii de vizitatori și pelerini, a determinat dezvoltarea constantă a localității din punct de vedere turistic, la Cacica existînd peste 214 locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 4 stele. Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, montan sub formă de drumeție și turismul de aventură, pe trasee în locurile neamenajate ale salinei, având drept ghizi pe mineri. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Paștele în Bucovina”, „Zilele comunei Cacica” – 29 iunie, „Pelerinajul internațional catolic din Moldova” – 15 august cu prilejul sărbătorii “Adormirea Maicii Domnului” la Basilica Minor din Cacica, festivalul “Ziua recoltei” Solențu Nou din 11 septembrie și festivalul “Cetina de brad” – tradiții și obiceiuri de iarnă – 26 decembrie. De asemenea există un Centru de Informare Turistică, care promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre resursele naturale și antropice ale zonei. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Cacica este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Cacica, Judeţul Suceava, nr. 93 din 24 noiembrie 2016. Localitatea Cacica îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 200 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de

11

90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

6. Comuna Dorna Candrenilor este aşezată în depresiunea tectonică intercarpatică a Dornelor, la 8 km depărtare de oraşul Vatra Dornei şi la 4 km de Poiana Stampei, pe valea râului Dorna (46 km), la o altitudine de 830 m deasupra nivelului mării. Comuna se întinde de-a lungul văii Dorna. Este străbătută de şoseaua care merge spre Bistriţa, avînd ca hotar la est Podu Alunului, către Vatra Dornei, iar spre vest către comuna Coşna şi Poiana Stampei, Podu Coşnei situat la confluenţa pâraielor Dorna şi Coşna. În sud comuna se învecinează cu comuna Neagra Şarului, despărţită de aceasta prin creste muntoase: Tămăul (1863 m), Piatra Roşie (1619 m), Apostolii (1775 m), Lucaciu (1769 m) şi Şerba. Depresiunea Dornelor este cunoscută şi ca o arie cu perimetre hidrologice deosebite, cu pânze acvifere puternic mineralizate. Apariţia şi prezenţa izvoarelor minerale bicarbonate, carbogazoase este legată de manifestările postvulcanice, aparţinând aureolei mofetice a Călimanilor. Cele mai cunoscute aliniamente de izvoare minerale se află în vestul ariei cristaline: Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negri, Neagra Şarului, Dorna Candrenilor şi Coşna-Teşna. Importanţa terapeutică a apelor minerale alături de proprietăţile curative ale turbei exploatată în zonă, de climatul de adăpost specific depresiunii, au contribuit la dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei şi Dorna Candrenilor (în perioada interbelică). Depresiunea Dornelor se află în etajul pădurilor de molid şi a celor de amestec, aprox. 60% din depresiune fiind acoperit de păduri. Pajiştile montane secundare sunt alcătuite din fâneţe şi păşuni naturale, care ocupă suprafeţe întinse.Satele componente ale comunei sunt: Dealu Floreni, Dorna Candrenilor (reședința) și Poiana Negrii. Comuna Dorna Candrenilor este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare minerale, în parte valorificate din secolul trecut. Calitatea apelor minerale și ale aerului puternic ionizat au favorizat încă din secolul al XIX-lea dezvoltarea turismului balnear în stațiunile Vatra Dornei și Dorna Candrenilor. La limita de sud a comunei Dorna Candrenilor, se află rezervația naturală Doisprezece Apostoli, sit geologic, monument al naturii care cuprinde figuri zoo și antropomorfe sculptate în piatră de intemperii, care are o suprafață totală de 200 ha, din care 53,7 ha se află pe teritoriul comunei. Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf. Ouşoru – M-ţii Suhard (1639 m), de unde se poate admira toată Depresiunea Dornelor, în prezent existând 5 trasee turistice omologate. Pe teritoriul Dealului Floreni, sat component al comunei Dorna Candrenilor, se află mai multe societăţi comerciale importante printre

12

care: secţia de îmbuteliere a mărcilor de ape minerale Dorna, Izvorul Alb, fabrica de brânzeturi şi lactate „La Dorna” etc, precum și un aerodrom pentru avioane de mici dimensiuni. Poiana Negrii, sat component al comunei Dorna Candrenilor, răsfirat in vatra depresiunii, reprezintă  una din localităţile cele mai caracteristice pentru Ţara Dornelor. Comuna Dorna Candrenilor dispune de unul dintre cele mai mari parcuri comunale (cca 5 ha) din județ, care este o zonă foarte bună pentru recreere și agrement, în parc existând totodată o casă tradițională transformată în muzeu etnografic. Grupul Școlar Agricol situat în zona centrală a satului Dorna Candrenilor este monument istoric, sit etnografic, categoria ’B”, unic în țară. În satul Poiana Negrii există un muzeu etnografic privat, unde turiștii pot vedea obiecte gospodărești arhaice din zonă. De asemenea în comuna Dorna Candrenilor există 4 lăcașuri de cult, printre care se remarcă Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în 1885, monument istoric. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 150 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie precum: “Zilele candrenilor”, Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – 15 august etc. În ceea ce privește agrementul, în comuna Dorna Candrenilor există un parc de aventuri “Titus Adventure Park”, care cuprinde trasee cu tiroliene, tir cu arcul, cățărat în copaci, paintball etc. Menționăm că în cadrul Cnsiliului Local al comunei s-a înființat un punct de informare turistică. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Dorna Candrenilor este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Dorna Candrenilor, Judeţul Suceava, nr. 64/2017. Localitatea Dorna Candrenilor îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 235 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

7. Comuna Oncești este situată în partea de nord a României, în Depresiunea Maramureșului, pe Valea Izei, în inima Maramureșului Istoric, la 10 km de orașul Sighetu Marmației și Muzeul Etnografic al Țării Maramureșului, unde se află expusă cea mai veche biserică de lemn din comuna Oncești, la 18 km de

13

Mânăstirea “Sfântul Arhanghel Mihai” – Sâpînța-Peri, cea mai înaltă construcție din lemn (stejar) din Europa, 75 de m și la 5 km de Mânăstirea Bârsana, care este o sinteză a sculpturii în lemn pentru zona de Maramureș Istoric, considerată de turiști “Muntele Athos de Maramureș”, biserica veche, datează din anul 1720, iar astăzi este inclusă în patrimoniul UNESCO. Vatra localității este situată de-a lungul drumului județean DJ 186, care face legătura între Borșa și Baia Mare, reședința județului. Relieful comunei Oncești cuprinde: culoarul Oncești al Izei și dealurile Maramureșului din jurul localității, altitudinea minimă a localității este de 250 de m pe malul râului Iza, iar altitudinea maximă este de 723 de m în Vârful Osoi. Printre resursele turistice naturale cu care se mândrește comuna se numără: izvorul de apă minerală de pe dealul Osoi, în punctul numit “la Borcut” și “Fântâna Craiului”, un izvor situat la intrarea în comună din care se pare că ar fi băut apă Regele Ludovic în drumul spre Moldova și Galiția. Arhiectura tradițională a caselor din comuna Oncești sunt reprezentative pentru civilizația lemnului și anume porțile tradiționale din lemn construite pe 3, 5 sau 6 stâlpi bogați ornamentați și casele din lemn realizate din bârne de stejar, brad sau molid. În prezent comuna Oncești deține cel mai mare număr de porți tradiționale din lemn existente în Țara Maramureșului. Alte obiective turistice specifice Comunei Oncești sunt: vestigiile arheologice cu valoare de patrimoniu, aici fiind descoperită prima așezare dacică de pe teritoriul Maramureșului, pe vârful Măgura, de pe dealul Cetățuia, care datează din secolul I î.Cr., se presupune că țipăriturile și strigăturile caracteristice jocului din Maramureșul Istoic și prin urmare și din Oncești sunt o moștenire de la daci; zidurile turnului feudal și valul de pământ din sec. XIV, de pe dealul Cetățuia; cimitirul evreiesc, porțile și casele vechi din lemn; zona Dumbrava și crucea Onceștilor; grota din Cetățuia – peșteră mică, de 7,3 m lungime, săpată manual în gresie; patru lăcașuri de cult, cea mai veche Biserică datând din anul 1795 cu hramul Sfinților Arhanghel Mihail și Gavril. Comuna Oncești reprezintă o străveche vatră de cultură și civilizație românească în care s-au plămădit de-a lungul veacurilor, valoroase creații materiale și spirituale. Manifestărle sociale reprezintă acțiuni la care participă întraga obște a satului, care de regulă se organizează la Căminul Cultural ce are o capacitate de 250 de locuri, precum și la ’Casa de petrecere a moroșenilor’, sală care dispune de 1000 de locuri la masă, unde se organizează simpozioane, conferințe și alte evenimente. De asemenea în comună există locuri de promenadă amenajate, teren de sport, teren de joacă pentru copii precum și un traseu turistic marcat care începe de la Centrul Local de Informare turistică – izvorul cu apă mineral (Borcut) - ruinele fortificațiilor cetății

14

dacice de pe Dealul Cetățuia – Grota din Cetățuia, iar de aici se poate ajunge la Coștiui. Menționăm că se poate practica și cicloturismul pe traseele: Oncești – Ferești – Valea Cosăului și pe Oncești – Vadu Izei – Valea Stejarului. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 140 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Formele de turism care se pot practica sunt: cultural, montan sub formă de drumeție și turismul sportiv. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: obiceiurile de iarnă, care încep cu sărbătoarea Crăciunului și se încheie cu Boboteaza și Sf. Ioan, iar un loc aparte îi revine “Viflaimului”, teatru popular pe care-l joacă cetele de feciori în primele zile de Crăciun, la Anul Nou și uneori la Bobotează; obiceiurile de primăvară, vară, precum Buna Vestire, Sf. Gheorghe, Duminica Floriilor, Paștele, Ispasul, Rusaliile; obiceiurile familiale; obiceiurile de nuntă și obiceiurile de înmormântare. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Oncești este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Oncești, Judeţul Maramureș, nr. 41/2017. Localitatea Oncești îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 150 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

8. Comuna Poiana Stampei este situată în partea de sud-vest a județului Suceava, în Bazinul Dornelor, de-a lungul Drumului Național 17, Vatra Dornei - Bistrița. Satele comunei Poiana Stampei, Căsoi, Domișoara, Pilugani, Tătaru, Teșna și Prăieni, s-au dezvoltat în lungul râului Dorna. Comuna este amintită documentar în 1593, iar denumirea de “Poiana Stampei” arată că localitatea era situată la hotar (la frontieră, unde de obicei era vamă și unde negustorii ardeleni sau moldoveni erau obligați să plătească taxă și unde, pe documente se aplica ștampila “stampa”). Teritoriul comunei Poiana Stampei este amplasat întro zonă mărginită la vest de Munții Bârgăului, la nord de Depresiunea Dornelor și la est de Munții Bistriței. Relieful caracteristic este ondulat, cu culmi dulci în patea de aval, în dreptul satului Poiana Stampei și Podșul Coșnei, iar în partea superioară a pâraielor, cu culmi proeminente și văi înguste. Altitudinea medie a zonei este de 800 m, cu vârfurile Pietrosu (2100 m), Tornău (1800 m) și Gura Haitei (peste 1600m). Masivele importante sunt Munții Bistriței – la est și Munții Călimani – la sud. Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Poiana Stampei, există circulaţie turistică

15

permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de frumusețea peisajului geografic, dat de concentrarea mare a resurselor naturale, de existența Rezervației Naturale “Timovul Mare”, cea mai întinsă rezervație de turbă din România, unică în țară, care dispune de panouri interpretative și de poteci tematice, dar și de obiectivele turistice precum: Biserica din lemn de brad construită între 1883-1885, cu hramul Sfinților Arh. Mihail și Gavril, singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii a fiului împăratului Rudolf cu Ștefania de Belgia; noul “Muzeu al Satului”, amplasat în centrul comunei, oferă vizitatorilor o imagine despre frumusețea portului popular, a tradițiilor și obiceiurilor din trecut, stâna turistică de pe muntele Măgura Mare, realizată după cele mai noi standarde europene din domeniu, Monumentul Eroilor de pe Gruiul Mare, Călimani, iar în proximitate se poate vizita hotel-castel Dracula și Dracula Land la 18 km, Mânăstirea Piatra Fântânele din Pasul Tihuța, la 18 km, Parcul Național Călimani, Lacul Colibița etc. Poiana Stampei reprezintă una dintre cele mai pitorești zone folclorice ale țării, unde locuitorii împletesc munca și viața cu dansurile și obiceiurile folclorice, emblema comunei este Ansamblul Folcloric Poienița înființat în anul 2001, care a devenit una dintre formațile reprezentative de amatori din județul Suceava, iar anual Consiliul Local Poiana Stampei organizează diverse manifestări cu tradiție, precum: Zilele comunei, Festivalul național “Flori de pe Dorna” aflat la a XVIII-a ediție, “Joia Mae la Poiana Stampei”, ediția a X-a, Festivalul “Fii satului” sau Concertul extraordinar de sărbători “Sfânta seară de Crăciun”, ed. a XVIII -a etc. Manifestărle sociale se organizează la Casa de Cultură recent construită, iar cele sportive, precum: atletism, volei, fotbal, river-rafting pe râul Dorna, tenis de masă, ciclism, se organizează, anual, cu prilejul festivalului “Fii satului”, în baza sportivă modernă, care dispune de stadion, pistă de alergări, vestiare etc. De asemenea în satul Teșna s-a amenajat o pârtie de schi și săniuș, unde de cinci ani se organizează o manifestare cultural sportivă intitulată “Iarna în Poieniță”. Datorită așezării sale, Poiana Stampei reprezintă destinația ideală pentru practicarea turismului activ, de aventură, pe raza administrativ teritorială a comunei au fost amenajate și omologate 3 trasee turistice și 3 trasee de cicloturism. Colaborarea dintre Parcul Național Călimani și Primăria Poiana Stampei, a făcut posibilă înființarea pe raza comunei a unui Punct de Informare Turistică, amenajat în zona de intrare de la DN 17, în Rezervația Timovul Mare. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 184 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2, 3 și 4 stele/margarete. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Poiana Stampei este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.

16

852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Poiana Stampei, Judeţul Suceava, nr.57/ 2017. Localitatea Poiana Stampei îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 230 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

9. Orașul Solca este situat în marginea estică a Obcinelor Bucovinei, județul Suceava, pe valea cursului mijlociu al râului Solca, la o distanță de 23 km de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura Humorului, 48 km de reședința jud. Suceava și se învecinează cu localitățile Marginea și Arbore la nord, Cacica la sud, Botoșana și Cajvana la est și Mânăstirea Humorului și Sucevița la vest, iar în anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului” și "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii Humor, pe lista patrimoniului cultural mondial. Teritoriul urban al orașului aparține extremității vestice a Podișului Sucevei, zonă care pătrunde între două culmi ale Obcinei Mari, căpătând în acest fel un aspect depresionar. Altitudinea de 520 de m a depresiunii se ridică brusc spre vest, unde se găsește un deal al cărui nume are o rezonanță istorică – Dealul lui Vodă. Tot spre vest, după mai multe culmi împădurite, întâlnim o grupare de stânci, intrate în tradiția locului sub numele de Pietrele Muierilor, formațiune geologică ce adăpostește 3 grote de mici dimensiuni săpate în gresie. Aici găseau adăpost sigur femeile și copii locuitorilor din împrejurimi în timpul invaziilor tătarilor. Această poziționare în armonie perfectă cu natura, face ca orașul Solca să beneficieze de o climă plăcută, subalpină, cu aer curat și bogat în ozon. Sub acest aspect Solca deține primul loc în România. Localitatea este atestată documentar din 1418.Un alt loc cu rezonanță legendară este locul numit “La șipot” unde se află un izvor cu apă limpede, care se spune că există din timpuri străvechi. De asemenea la contactul Obcinei Mari cu piemontul solcan, se găsesc izvoare clorurate sodice (slatini), puternic mineralizate. Cel mai important dintre aceste izvoare este cel de la Slatina Mare, 654 m altitudine, la 3 km spre nord. Alte două izvoare, din care unul amenajat sub formă de fântână se află chiar în central orașului, iar celălalt pe strada Slatinei. Pe vesantul stâng al Pârului Solcuța, sub dealul numit Cerbul există un izvor cu apă minerală denumit Burcut. O altă resursă naturală importantă este reprezentată de Parcul natural din Solca (Parcul Balnear), în suprafață de 12 ha, cu alei pline de verdeață, care se continuă cu mantia verde a pădurilor.

17

Obiectivele turistice din orașul Solca sunt: Biserica fostei Mânăstiri Solca, ctitorită de Ștefan Tomșa al II-lea, la începutul sec. al XVII-lea – cu hramul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Casa Muzeu “Saveta Cotrubaș” amenajată în anul 1971, într-un autentic monument de arhitectură populară din a doua jumătate a sec. al XVII-lea și Biserica Arbore, care se află pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO și este situată în proximitatea orașului Solca, la o distanță de 7 km. Orașul Solca dispune de 24 ha. de spații verzi, care cuprind Parcul Central și spații de agrement sportiv, precum stadionul Solca. De asemenea în orașul Solca s-au construit recent două piscine cu apă sărată încălzită și dotate cu aparatură modernă. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în orașul Solca există 156 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Formele de turism care se pot practica sunt: religios și de pelerinaj, montan sub formă de drumeție, turismul activ și turismul educațional în cadrul taberei de instruire în pictură, sculptură, activități sportive și de orientare. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Târgul Meșteșugarilor” – 23 aprilie, „Sfintele Paști la români” – 27 aprilie, „Ziua Europei” – 9 mai, Festivalul “Muguri de brad”, Sărbătoarea orașului – 29 iunie, “Ziua Holocaustului”, “Ziua recoltei” – 14 octombrie. De asemenea există un Punct de Informare Turistică, înființat recent de către primăria Solca în sediul vechi al acesteia. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Orașului Solca este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Orașului Solca, Judeţul Suceava, nr. 32-33 din 12 iunie 2017. Localitatea Solca îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 175 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

2. Schimbări preconizate

Prin prezentul act normativ, se propune aprobarea atestării, ca stațiuni turistice de interes național sau local, următoarele localităţi sau părţi din localităţi, astfel: Staţiuni turistice de interes naţional

a) Borșa, județul Maramureș; b) Dâmbovicioara, judeţul Argeș;c) Zona Mamaia Nord, orașul Năvodari, județul Constanțad) Zona Peștera-Padina, Comuna Moroeni, Județul Dâmbovița.

18

Staţiuni turistice de interes local:a) Cacica, județul Suceava;b) Dorna Candrenilor, județul Suceava;c) Oncești, județul Maramureș;d) Poiana Stampei, județul Suceava;e) Solca, județul Suceava.

Totodată, pentru asigurarea unei reglementări fluente, clare şi lipsite de echivoc se propune ȋnlocuirea anexei nr. 5 „Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local” din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare cu o nouă anexă cuprinzȃnd lista actualizată a localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local.

3. Alte informaţii

Nu au fost identificate.

Secțiunea a 3-aImpactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul macroeconomic Pe termen mediu şi lung, prezentul act normativ va crea un impact pozitiv ȋn sensul că localităţile atestate vor putea fi promovate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local şi vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.

1.1 Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impactul asupra mediului de afaceri

Impactul pozitiv este determinat de creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism. Investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice. Prin

19

realizarea acestor proiecte, localitățile se vor dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă.

3. Impactul social Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice va crea un impact social pozitiv pentru turişti.

4. Impactul asupra mediului Actul normativ are în vedere protecţia mediului. Proiectele privind dezvoltarea din punct de vedere turistic a localităților atestate ca stațiuni turistice de nivel național/local au în vedere respectarea prevederilor legale din domeniul protecţiei mediului.

5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 4-aImpactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) - mii

lei - Indicatori Anul

curentUrmătorii

4 aniMedia

pe 5 ani2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:a) buget de stat, din acesta:(i) impozit pe profit(ii) impozit pe venitb) bugetele locale:i) impozit pe profitc) bugetul asigurărilor sociale de stat:(i) contribuţii de asigurări

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii b) bugete locale: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

20

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

7. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 5-aEfectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1.Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare.

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

21

Secțiunea a 6-aConsultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

Actul normativ nu este necesar a fi supus procedurii de consultare a autorităţilor administraţiei publice locale, întrucât documentaţiile de atestare a localităților ca staţiuni turistice de interes naţional/local, au fost aprobate prin hotărâri ale Consiliilor Locale

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Sociald) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi

Consiliul Legislativ a avizat favrabil prezentul proiect de act normativ prin avzizul nr. 199/2018.

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

22

Secțiunea a 7-aActivităţi de informare publică privind elaborarea

şi implementarea prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

Au fost întreprinse demersurile legale prevăzute de art. 7 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 8-aMăsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente.

Consiliile locale ale Orașului Borșa, județul Maramureș, Comunei Dâmbovicioara, Judeţul Argeș, Orașului Năvodari, jud. Constanța, Comunei Moroeni, județul Dâmbovița, Comunei Cacica, județul Suceava, Comunei Dorna Candrenilor, județul Suceava, Comunei Oncești, Județul Maramureș, Comunei Poiana Stampei, județul Suceava și Comunei Solca, județul Sueava, vor respecta dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare, privind obligaţiile ce le revin autorităţilor administraţiei publice care au în administrare localităţi atestate ca staţiuni turistice.

23

2. Alte informaţii Nu au fost identificate

Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități ca staţiuni turistice de interes naţional sau local și pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.

Ministrul turismului

Bogdan Gheorghe Trif

24