INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social...
Transcript of INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social...
INFORMAŢIE OPERATIVĂ
cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova
(conform datelor disponibile la 31.08.2019)
Produsul intern brut a crescut cu 4,4% și a însumat 41,2 mild. lei în I trimestru 2019.
Valoarea adăugată brută creată în activitatea “Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi
depozitare, hoteluri și restaurante” a avut cea mai mare influenţă asupra creşterii economice,
asigurînd 28% din creșterea PIB; după care „Construcții” - 21%; „Industria” - 12% din creștere,
”Informații și comunicații” – 11,6%, Tranzacții imobiliare - 10%, respectiv. Aceste activități au
fost cele mai influente în I trimestru 2019.
În luna iulie curent s-a înregistrat o deflație de 0,2%. Totodată, de la începutul anului 2019 rata
inflației a constituit 4% comparativ cu rata deflației de 0,4%, înregistrată în aceeași perioadă a
anului precedent. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,4%, încadrându-se în intervalul ţintei inflaţiei
stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).
Leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. De la începutul anului
2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 3,5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali
(de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,74 lei la 31.07.2019). Faţă de
Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,3%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la
31.07.2019 a atins o valoare de 2951,9 mil. dolari, micșorîndu-se cu 0,6% atât comparativ cu
nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2018, cât şi faţă de situația la 31.07.2018.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii iulie 2019 a constituit circa 87,6 mild. lei şi s-a majorat cu
11,6% comparativ cu sfîrșitul lunii iulie a anului 2018. Evoluţia masei monetare M3 a fost
determinată preponderent de majorarea banilor în circulație cu 21,5%, volumului depozitelor la
vedere – cu 15,9% și depozitelor în valută străină – cu 11,7%. Situația în domeniul creditării se
îmbunătățește: volumul creditelor noi acordate în ianuarie-iulie 2019 a înregistrat o majorare cu
circa 21,6% față de perioada respectivă a anului 2018.
Cheltuielile bugetare depășesc esențial veniturile atât ca volum, cât și ca ritm de creștere. În
ianuarie-iulie 2019 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de circa 35 mild.
lei (cu 6,7% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2018) și cheltuieli – 37,1 mild.lei (mai mult cu 16,9%).
Cea mai mare parte din cheltuieli sunt direcționate spre protecția socială, dar cea mai mică – spre
protecția mediului. Bugetul public național s-a soldat cu un deficit de - 2111,7 mil.lei, spre
deosebire de perioada similară a anului 2018, când bugetul s-a încheiat cu un excedent în valoare
de 1064,4 lei.
Valoarea totală a datoriei de stat administrată de Guvern la 31 iulie 2019 a constituit circa
53 mild. lei, în creștere cu 3,5% față de data similară a anului 2018, preponderent ca rezultat al
deprecierii monedei naționale. Datoria de stat internă a atins un nivel de 23,2 mild. lei și s-a majorat
cu 1,5%. Datoria de stat externă a însumat 1,7 mild. dolari (29,9 mild. lei), fiind în diminuare cu
1,7% (în creștere cu 5,1% - exprimată în lei). Nivelul de îndatorare a țării se încadrează în
parametrii de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-
2021).
Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămâne înalt. Conform datelor
preliminare ale Balanţei de plăţi pentru trimestrul I 2019, deficitul contului curent a constituit
10,1% în raport cu PIB, balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 25,3%, transferurile
persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 18%, acumularea netă
de pasive la investițiile străine directe – 5%.
Evoluția comerțului exterior se temperează, deși exporturile de bunuri au avut un ritm de
creștere mai mare decât importurile. În semestrul I 2019 exporturile s-au majorat cu 3,5%, iar
importurile - cu 2,6%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1446 mil. dolari SUA, faţă
1
de 1420,2 mil. dolari în semestrul I 2018. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a
constituit 48,5%, fiind mai mare cu 0,4 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018.
Sectorul industrial a înregistrat o creștere de 1,3% în ianuarie-iunie 2019. Creșterea
înregistrată a fost determinată de majorarea industriei prelucrătoare (+1,2%), a industriei extractive
(+13,9%) și a producției și furnizării de energie (+0,5%). Temperarea ritmurilor de creștere a fost
determinată de evoluțiile din lunile mai și iunie, când volumul producției industriale s-a diminuat
cu 5,7% și 2,2% respectiv. Principalii factori care au menținut în creștere sectorul industrial au
fost: dezvoltarea ramurii automotive în cadrul Zonelor Economice Libere și evoluțiile pozitive din
sectorul construcțiilor care au susținut creșterea industriei extractive și a altor ramuri industriale
conexe cu acest sector. Totodată, temperarea cererii externe a fost factorul de bază care a încetinit
ritmurile de creștere ale sectorului industrial.
Producţia agricolă în ianuarie-iunie 2019 a înregistrat o diminuare de 4,2% (în preţuri
comparabile), situație determinată, în special, de reducerea producției animaliere cu 3,2%,
deținând ponderea de circa 83% din total, precum și a producției vegetale cu 8,8%, cu o pondere
de 17,1% în perioada respectivă. Producția animalieră a înregistrat diminuări din contul reducerii
producției (creșterii) vitelor și păsărilor, dar și a producției de lapte. Cele mai accentuate diminuări
ale producției vegetale au fost înregistrate la culturile tehnice (în special rapița de toamnă), cereale
(grâu, orz), fructe sâmburoase (vișine, cireșe).
Activitatea investițională s-a intensificat. În ianuarie-iunie 2019 volumul investițiilor a crescut
în termeni reali cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 9,2 mild. lei.
Creșterea intensivă a investițiilor s-a datorat majorării investițiilor private, investițiilor bugetare,
activității creditare favorabile, precum și creșterii investițiilor din sursele organizațiilor
internaționale.
Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-iunie 2019 a crescut cu 6,6%, însumând circa
8,3 mil. tone. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul
transportului aerian – cu 38,7%, transportul rutier – cu 9,7%, transportul fluvial – cu 8,4%.
Concomitent, volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar a fost în diminuare cu 0,6%.
Comerţul interior de bunuri și servicii este în creștere în ianuarie-iunie 2019, fapt ce
demonstrează o intensificare a consumului din partea populației și agenților economici. Volumul
cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 17% faţă de anul precedent, iar volumul
cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 19%.
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională în I semestru 2019 a
constituit 7113,6 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 15,8% faţă de I semestru 2018. În termeni
reali salariul s-a majorat cu 12,2%. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit
6759,9 lei, fiind în creștere cu 23,2%, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%,
respectiv. Majorarea salariilor stimulează creșterea cererii interne și, ca rezultat, impulsionează pe
termen scurt creșterea economică, dar, în același timp, creează presiuni inflaționiste.
Mărimea medie a pensiei lunare la 01.07.2019 a fost de 1895,07 lei și s-a majorat cu 14,2% față
de aceeași dată a anului 2018 în termeni nominali.
Mărimea minimului de existență pentru anul 2018 a constituit în medie pe lună pentru o persoană
1891 lei, fiind în creștere față 2017 cu 1,5%.
Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru
anul 2018 a înregistrat 3%, fiind cu 1,1 p.p. mai joasă față de 2017. La oficiile forței de muncă în
ianuarie-iulie 2019 au fost înregistrați 15,9 mii șomeri, cu 15,9% mai puțini față de numărul
acestora înregistrați în ianuarie-iulie 2018.
2
I. Cadrul macroeconomic
Inflaţia
Rata inflației în luna iulie 2019 a constituit 4% față de decembrie 2018 comparativ cu rata deflației
de 0,4% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2018. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,4% şi
se află în intervalul ţintei inflaţiei stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).
Dinamica ratei inflației anuale (lună față de luna respectivă a anului precedent), %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Printre factorii cei mai importanți care au determinat creșterea ratei inflației în anul curent se
enumeră majorarea cererii interne ca rezultat al politicii fiscale expansioniste, diminuarea
producției agricole și deprecierea monedei naționale, care influențează majorarea prețurilor la
produsele de import.
Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-iulie 2015–2019, %
Anii
Faţă de luna precedentă
Iulie
faţă de decembrie
a anului
precedent
Ianuarie-iulie
faţă de perioada
similară a
anului
precedent
Rata
inflaţiei
medie
lunară
Ian
ua
rie
Feb
rua
rie
Ma
rtie
Ap
rili
e
Ma
i
Iun
ie
Iuli
e
2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 5,2 7,3 0,7
2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,9 9,1 -0,1
2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 3,8 5,9 0,5
2018 0,0 0,2 0,1 0,5 0,0 0,0 -1,2 -0,4 4,0 -0,1
2019 1,3 0,4 0,5 0,8 1,4 -0,2 -0,2 4,0 3,5 0,6
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Prețurile la produsele alimentare în luna iulie 2019 au înregistrat o creștere de 6,3% față de
decembrie 2018. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructe proaspete cu 41%, cartofi - cu
35,6%, pește și conserve din pește – cu 7,1% legume proaspete - cu 2,8% etc. Totodată, au fost
înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 11,3%.
Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a avut cea mai mare contribuție la IPC
general - de 2,4 p.p. Creșterea prețurilor la fructe proaspete a contribuit la majorarea IPC general
cu 1,1 p.p., cartofi - cu 0,3 p.p., pește și conserve din pește – cu 0,2 p.p., legume – cu 0,1 p.p.
Totodată, prețurile la ouă au contribuit la micșorarea IPC general cu 0,1 p.p.
În general, dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de
caracterul sezonier al economiei: în lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor
la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Totuși,
7.3 7.37.6 7.9
7.3 7.3
6.0
5.04.7
3.7
2.83.2 3.0 3.2
2.4
1.20.9 0.9
2.2 2.42.8
3.2
4.6 4.4
5.4
0
2
4
6
8
10
07
.20
17
08. 2
017
09. 2
017
10
.20
17
11
.20
17
12
.20
17
01
.20
18
02
.20
18
03
.20
18
04
.20
18
05. 2
018
06. 2
018
07
.20
18
08. 2
018
09. 2
018
10
.20
18
11
.20
18
12
.20
18
01
.20
19
02
.20
19
03
.20
19
04. 2
019
05. 2
019
06. 2
019
07. 2
019
3
condițiile secetoase din anul 2018 au condiționat creșterea considerabilă a prețurilor la legume și
cartofi.
Prețurile la mărfurile nealimentare în iunie 2019 s-au majorat cu 3,6% faţă de decembrie 2018,
în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări – cu 27,6%, autoturisme – cu 5,1%, frigidere
și congelatoare - cu 3,9%, confecții – cu 2,9%, mobilă și mașini de spălat – cu cîte 2,6%,
încălțăminte – cu 2,2%, materiale de construcție - cu 1,7% etc. Totodată, s-au redus prețurile la
medicamente cu 0,5%.
Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sunt determinate, în mare măsură, de evoluția
cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea prețurilor minime pentru
țigările comercializate în Republica Moldova, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2019, a
condiționat majorarea prețurilor la această categorie de mărfuri.
Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost de 1,3 p.p.,
în special datorită creșterii prețurilor la țigări (0,5 p.p.).
Tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat cu 1,2% față de decembrie 2018, fiind
cauzată, în mare parte, de majorarea costurilor la serviciile de educație și învățământ cu 6%
condiționată de majorarea prețurilor pentru creșe și grădinițe, chirie – cu 5,4% și sănătate - cu
3,5%. Per ansamblu, contribuția tarifelor la servicii asupra IPC general a fost neesențială (0,3%).
Contribuția principalelor componente la rata inflației,
Iulie față de decembrie a anului precedent (p.p.)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Calculele Minisrerului Economiei și Infrastructurii
Rata inflației de bază1 exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu
prețuri reglementate a fost 4,4% fată de decembrie 2018, cu 3,3 p.p. mai mare decât nivelul ratei
inflației de bază în luna respectivă a anului 2018. Rata inflației exclusiv produse alimentare și
băuturi a fost 2,6%, exclusiv combustibil – 4,2%. Rata inflației exclusiv produse și servicii cu
prețuri reglementate a constituit 5,1%, fiind cu 4,3 p.p. mai mare comparativ cu nivelul lunii iulie
2018.
1Indicele inflaţiei de bază reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul
inflaţiei în cazul cînd efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice se efectuează
prin eliminarea din indicele preţurilor de consum general a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor
intervenite în urma schimbării preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor
climaterice nefavorabile care au afectat oferta de produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere
şi a variaţiilor preţurilor internaţionale la combustibili.
5.2
-0.9
3.8
-0.4
4.0
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
2015 2016 2017 2018 2019
Produsele alimentareMărfurile nealimentareServicii cu plată prestate populației
4
Dinamica ratei anuale a inflației
(fată de luna respectivă a anului precedent), %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Cursul de schimb şi piaţa valutară
De la începutul anului 2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 3,5% faţă de dolarul SUA
în termeni nominali (de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,74 lei la
31.07.2019). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,3%. Principalii factori care au
determinat deprecierea monedei naționale au fost diminuarea intrărilor de valută din contul
remiterilor de peste hotare, asistenței tehnice și granturilor externe, precum și criza politică din
luna iunie. De asemenea, la evoluția cursului de schimb au influențat oscilaţiile dolarului SUA pe
pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.
Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale
faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-iulie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici
prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 88%, comparativ cu 107,3% în
ianuarie-iulie 2018. Deficitul de valută pe piața valutară este determinat, în mare parte, de
micșorarea ofertei de valută din partea persoanelor fizice, ca rezultat al reducerii influxului
remitențelor valutare de peste hotare și creșterea cererii de valută din partea agenților economici.
Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici
-1.00.01.02.03.04.05.06.07.08.0
Iul. 2018 Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian. 2019 Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.
Rata inflaţiei
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi
Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv combustibil
16.84 16.66 16.57 16.59 16.71 16.79 16.89 17.00 17.13 17.06 17.23 17.27 17.14 17.13 17.09 17.13 17.17 17.1717.35
17.6517.89 17.93
18.19 18.18 18.1117.75 17.77
19.53 19.44 19.43
18.9319.36 19.51 19.57 19.69
19.4319.23
19.59 19.65 19.52 19.65 19.6319.31
19.6019.40 19.49
19.96 19.9220.14 20.25
20.52 20.61
19.99 19.81
16
17
18
19
20
21
Lei/USD Lei/EUR
5
prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro –
71,7%, ponderea dolarului a constituit 7,3%, rublei rusești – 10,7%.
În luna iulie gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta
netă de valută de la persoanele fizice a constituit 96,3%. Piața valutară s-a caracterizat printr-un
surplus de valută în primele două decade ale lunii. În aceste condiții, în luna iulie BNM a efectuat
cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 23 mil. dolari.
Totodată, de la începutul anului Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat vânzări nete pe
piaţa valutară interbancară în valoare de 40,9 mil. dolari.
Activitatea BNM pe piaţa interbancară,
echivalentul în mil. dolari SUA
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Situația respectivă a determinat diminuarea Stocului activelor valutare de rezervă ale BNM cu
0,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2018 și față de situația la 31.07.2018,
atingând o valoare de 2951,9 mil. dolari (la 31.07.2019). Micșorarea activelor oficiale de rezervă
se datorează nu numai intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de vânzări de valută, dar
și plăților aferente deservirii datoriei publice.
16.70 16.6116.78
17.00 17.11 17.23 17.15 17.12 17.19
17.6817.95
18.17
17.76
15.50
16.00
16.50
17.00
17.50
18.00
18.50
0
20
40
60
80
100
120
140
Gradul de acoperire a cererii prin oferta Cursul de schimb mediu lunar, MDL/USD (axa dreaptă)
51.0
26.0
52.841.8
7.314.9
0.00.0
59.359.9
7.0
27.9 23.0
0.0 0.0 0.0-13.2
-21.0
-36.1
-92.7
-84.8
0.0-5.6
-29.0
-5.90.0
-120
-60
0
60
Iul. 2018 Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019
Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.
Cumpărări Vînzări
6
Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei
(mil. dolari SUA)
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Indicatorii monetari
Masa monetară M3 la sfârșitul lunii iulie 2019 a constituit 87,6 mild. lei şi s-a majorat cu 11,6%
comparativ cu situația similară din anul 2018. În componența M3 intră banii lichizi în circulație
(26,4%), depozite în lei la vedere (21%), depozite în lei la termen (22,3%) și depozitele în valută
(30,3%).
Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 73,6%. La sfârșitul lunii iulie 2019 soldul
acestora a fost la nivel de 64,4 mild. lei, înregistrând o majorare cu 8,4% faţă de sfârșitul lunii iulie
2018.
Contribuția componentelor la evoluția masei monetare M3
la sfârșitul lunii iulie 2015-2019, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Volumul de bani în circulaţie a constituit 23,2 mild. lei și a crescut cu 21,5% faţă de situaţia de la
sfârșitul lunii iulie 2018, contribuind cel mai mult la creșterea masei monetare M3. Banii în
1749.41933.2
2474.8
2970.4 2951.9
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
7/31/2015 7/29/2016 7/31/2017 7/31/2018 7/31/2019
1.1
2.5
9.3
7.0
11.6
-10.0
-5.0
0.0
5.0
10.0
15.0
2015 2016 2017 2018 2019
Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen
Depozite în valută străină M3
7
circulație reprezintă numerarul implicat în procesul de conversie, și anume: bancnote, monede
metalice etc. În sfera schimbului de mărfuri banii ca mijloc de circulaţie asigură executarea plăţilor
pentru cumpărarea materiei prime şi a materialelor şi achitarea cu producătorii de mărfuri pentru
producţia finită. Respectiv, creșterea continuă a banilor în circulație reflectă intensitatea activității
economice.
Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începând cu a doua
jumătate a anului 2016. Faţă de sfârșitul lunii iulie 2018 soldul depozitelor în monedă naţională
(58,9% din volumul total) s-a majorat cu 6,2%, atingând un volum de 37,9 mild. lei. Este de
remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 15,9%. Aceasta se argumentează prin
faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei având acces la ele fără restricții, în
pofida dobânzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt
în diminuare cu 1,5% față de sfârșitul lunii iulie 2018.
Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare)
la sfârșitul lunii iulie 2015-2019
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În luna iulie 2019 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 26,6% mai mult comparativ
cu perioada respectivă a anului 2018, iar de la începutul anului - cu 2,3% mai mult.
Soldul depozitelor în valută străină este cu 11,7% mai mare față de situația de la sfârșitul lunii
iulie 2018, însumând 26,5 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în
lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna iulie 2019 au
fost atrase depozite noi în valută străină cu 9,3% mai puțin față perioada respectivă din 2018, iar
în ianuarie-iulie 2019 - cu 1,1% mai mult. Ca factor determinant al evoluției respective poate fi
menționată deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA și Euro.
Datorită nivelului redus al ratelor dobânzii la credite, precum și lansării programului ”Prima casă”,
creditarea economiei se înviorează. Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 13,3%
faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2018, constituind 42,8 mild. lei. Soldul creditelor
în valută străină s-a majorat cu 3,5%, iar al celor în monedă naţională - cu 20,4%. Cu toate acestea,
încă persistă reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii
înaltă și profitabilitatea acestora.
În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere – 23,1% - revine creditelor destinate
comerțului, apoi 15,9% - consumului, 13,5% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,8% -
industriei alimentare etc. Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru
procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora s-a majorat față de iulie 2018 de circa 1,7 ori
(2,1 mild. lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna mai 2018 a programului "Prima
Casă".
11.93
9.85
5.24 4.44 4.54
2.02 2.15 1.62 1.13 0.94
-5
0
5
10
15
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
2015 2016 2017 2018 2019
mil
. le
i
Depozite în monedă naţională Depozite în valută străină
Rata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină
8
Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)
la sfârșitul lunii iulie 2015-2019
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În luna iulie 2019 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 37,2%
față de cel din luna iulie 2018. Totodată, volumul de credite noi acordate în valută străină s-a
diminuat cu 19,8%, ca impact al instabilității cursului de schimb al monedei naționale. În ianuarie-
iulie 2019 volumul creditelor noi acordate a fost în creștere față de perioada analogică a anului
2018 cu 31,2% și 3,7%, respectiv.
Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operațiuni de politică
monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței
riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a
perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începând cu 19.06.2019, conform deciziei de
politică monetră, rata de bază a fost majorată pînă la 7% ca răspuns la presiunile inflaționiste
cauzate, în mod special, de creșterea fondului de salarizare și a creditelor de consum, precum și a
impulsului fiscal pozitiv. La fel, au fost luate în calcul anticipările cu privire la mediul extern și
evoluțiile recente din economia națională.
Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %
Sursă: Banca Națională a Moldovei
Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 150,7%. Aceasta indică faptul că
există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru
finanţarea economiei.
Un indicator important care arată atât eficiența bancară, cât și riscul creditării, este nivelul
creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate,
14.37 14.00
10.00
8.67 8.00
6.85
5.96
4.95 4.82 4.42
0
5
10
15
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
2015 2016 2017 2018 2019
%
mil.
lei
Credite în monedă naţională Credite în valută străină
Rata dobînzii la credite în monedă naţională Rata dobînzii la credite în valută străină
6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.56.5 6.5 6.5 6.5
7.0 7.0
0
2
4
6
8
10
Iul. 2018 Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019
Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.
Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei
Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei
Rata dobînzii la creditele în valută
9
astfel creând probleme și dificultăți băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante
ca pondere în soldul total al datoriei la credite după 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o
tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până
la 10,9% în luna iulie 2019. Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul
că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au
condus la reducerea stocului acestora.
Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite
Sursă: Banca Națională a Moldovei
II. Sectorul public
În perioada ianuarie-iulie a anului 2019 bugetul public național (BPN) a fost caracterizat de
următoarele cifre: un volum al veniturilor de 35 mild. lei și un ritm de creștere de 6,7%, un volum
de cheltuieli de 37,1 mild. lei și 16,9% majorare. Cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu
2111,7 mil.lei. Dar în aceeași perioadă a anului trecut BPN s-a soldat cu excedent (1064,4 mil.lei).
Ultima dată când BPN s-a soldat cu un astfel de deficit major a fost în anul 2009, când economia
a fost afectată de criza financiară mondială.
Indicatorii principali privind executarea Bugetului Public Național, mil.lei
Bugetul
Public
Național
Inclusiv:
Bugetul de
Stat
Bugetele
locale
Bugetul
Asigurărilor
Sociale de
Stat
Fondurile
Asigurărilor
de Asistență
Medicală
Venituri 35 019,5 21 682,0 9 920,8 13 237,5 3 727,5
din care transferuri primite 7 274,2 5 319,3 943,8
Cheltuieli 37 131,2 24 080,9 9 830,8 12 792,3 3 975,5
din care transferuri acordate
13 537,3
Deficit (-)/Excedent(+) -2 111,7 -2 398,9 90,0 445,2 -248,0
Sursă: Ministerul Finanțelor
Cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor,
care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mild. lei). Veniturile respective au înregistrat o creștere de
5,3% față de cele acumulate în ianuarie-iulie 2018.
Faptul că economia națională este bazată pe consum este relatat de ponderea majoritară a
încasărilor din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1% în volumul total al impozitelor și
taxelor. În plus, intensificarea consumului și implicit a comerțului interior a determinat creșterea
volumului încasărilor din contul acestor taxe, contribuind la majorarea veniturilor totale în
18.31
16.6316.24
15.6415.17
14.7314.36 14.16
13.5413.2713.37
12.5412.15 11.89
11.5210.90 10.93 10.63 10.93
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
10
proporție de circa 55%. Încasările din TVA s-au majorat cu 7,9% și au asigurat 37% din
creșterea totală a veniturilor și din Accize – cu 9,5%, contribuind la creștere în proporție de 12,5%.
Impozitele pe venit dețin ponderea de 25% și contribuția acestora a fost negativă (-6,7%) din cauza
diminuării cu 2,6% a încasărilor din impozitele pe venitul persoanelor fizice (salariu) și cu 2,4% a
încasărilor din impozitele pe venitul persoanelor juridice.
De menționat, că pentru a reduce fenomenul salariilor în plic, în luna octombrie 2018 a intrat în
vigoare prevederile reformei fiscale privind reducerea impozitului pe venit pentru persoanele
fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice. Analiza datelor permite constatarea faptului
că de la implementarea reformei până în prezent încasările respective au evoluat neuniform: dacă
în perioada octombrie 2018-februarie 2019 a fost înregistrată diminuarea lunară a acestora, atunci
începând cu luna februarie se observă o ușoară îmbunătățire temporară, cel mai probabil ca rezultat
al ieșirii din umbră a salariilor, ca ulterior în lunile mai-iulie să se ateste brusc o diminuare
cumulativă de circa 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Sursă: Ministerul Finanțelor
Veniturile din impozite pe proprietate dețin o pondere de numai 1,8% și impactul creșterii acestora
cu 3,9% asupra evoluției veniturilor totale este nesemnificativ.
Acumulările bugetare din contul contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii dețin ponderea
de 30,2% în volumul total al veniturilor bugetare și majorarea acestora cu 8,2% a asigurat circa
37% din creșterea totală a veniturilor. Din contul contribuțiilor de asigurări sociale veniturile
acumulate s-au majorat cu 5,1%, dar din contul primelor de asigurare obligatorie de asistență
medicală – cu 18,1%. Evoluția pozitivă a încasărilor respective se datorează preponderent
creșterilor salariale: conform datelor pentru I semestru 2019, salariul mediu lunar în economie s-a
majorat cu 15,8%: în sectorul bugetar – cu 23,2% și în sectorul real – cu 13,3%.
Reforma fiscală menționată mai sus prevede, de asemenea, și reducerea contribuției angajatorului
la BASS de la 23% la 18%. Conform analizei lunare a încasărilor din contribuții de asigurări
sociale obligatorii, impactul reformei a început să ia contur încă în luna octombrie, când ritmurile
anuale de creștere s-au temperat, în luna decembrie fiind înregistrată chiar diminuarea încasărilor
respective comparativ cu luna decembrie 2017. Similar veniturilor din impozitele pe salariu,
încasările din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii au evoluat cu ritmuri mai
temperate spre deosebire de anul precedent. În lipsa majorărilor salariale, cel mai probabil evoluția
respectivă ar fi fost negativă.
21.718.9
-3.9
17.9
31.7
16.4
10.5
-0.1
35.9
-0.6
-5.9
-14.8
-5.4
2.6
9.410.1
-12.0 -10.3-7.3
-20
-10
0
10
20
30
40
200
250
300
350
400
450
12018
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 122018
12019
2 3 4 5 6 7
Încasări lunare din impozitul pe venitul persoanelor fizice, mil.lei
Volumul, mil.lei Evoluție lunară față de anul precedent
Reforma fiscală
11
Sursă: Ministerul Finanțelor
În perioada ianuarie-iulie 2019 au fost efectuate cheltuieli în sumă de 37 131,2 mil. lei, ceea ce
este cu 16,9% peste nivelul înregistrat în perioada analogică a anului trecut. După clasificarea
economică, cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine prestațiilor sociale –
38,7%, urmată de cheltuielile de personal – 28,5%, cheltuielile pentru achiziționarea bunurilor și
serviciilor – 19,1%, acordarea subsidiilor – 5,9% și achitarea dobânzilor pentru datoria de stat –
2,6%. Cea mai mare contribuție la creșterea totală a cheltuielilor bugetare vine din partea creșterii
cheltuielilor aferente prestațiilor sociale (cu 16,4%), apoi din contul creșterii cheltuielilor de
personal (cu 18,7%).
Similar, după clasificarea funcțională, cheltuielile cu cea mai mare cotă sunt cheltuielile pentru
protecția socială – 37,2%, învățământ – 19,8%, ocrotirea sănătății – 12,3%, servicii de stat cu
destinație generară – 9,3%, servicii în domeniul economiei – 9,3% etc.
Cheltuielile BPN după clasificarea funcțională,
Ianuarie-iulie 2019, mil.lei
25.0
15.2
5.4
10.9
16.4
12.2 13.0
8.1
13.6
9.9
1.5
-4.9
1.9
7.3 6.2
10.7
3.3 3.6 3.7
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
700
800
900
1000
1100
1200
1300
12018
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 122018
12019
2 3 4 5 6 7
Încasările lunare la BASS din contribuții de asigurări sociale de
stat obligatorii
Volumul, mil.lei Evoluția față de anul precedent, %
12
Sursă: Ministerul Finanțelor
Creșterea cheltuielilor cu un ritm mai mare decât a veniturilor preponderent ca rezultat al măsurilor
de majorare a salariilor în sectorul bugetar a determinat acumularea unui deficit de -2 111,7 mil.lei,
un nivel record pentru perioada respectivă. De menționat, că în perioada analogică a anului trecut
a fost acumulat un excedent de 1064,4 mil.lei.
Evoluția veniturilor, cheltuielilor și a deficitului bugetar
în ianuarie-iulie 2010-2019, mil.lei
Sursă: Ministerul Finanțelor
Datoria de stat administrată de Guvern
13821.6
7346.3
4559.6
3445.3
3438.2
2304.3
1031.8
811.4
300.4
72.3
Protecție socială
Învățămînt
Ocrotirea sănătății
Servicii de stat cu destinație generală
Ordine publică și securitate națională
Servicii în domeniul economiei
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale
Apărare națională
Protecția mediului
-1522.3
-1909.9
-1062.9
-578.1 -517
-949.3
-1160
-4.9
1064.4
-2111.7-2500
-2000
-1500
-1000
-500
0
500
1000
1500
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Venituri Cheltuieli Deficit
13
Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat circa 53 mild. lei la
sfârșitul lunii iulie 2019, fiind în creștere cu 3,5% faţă de aceeași dată a anului 2018. În structura
totală a datoriei de stat, datoria internă are o pondere de 43,8% și, respectiv, datoria externă –
56,2%. Nivelul de îndatorare a țării se încadrează în parametrii de risc stipulați în Programul
Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021).
Sursă: Ministerul Finanțelor
Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfârșitul lunii iulie 2018 cu 1,5%. Situația
respectivă s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piaţa
primară. O creștere atât de neesențială permite de a constata o oarecare stabilitate la capitolul
datoriei interne.
Stocul datoriei de stat interne este complet format din VMS, volumul cărora a constituit circa 23,2
mild. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 8,1 mild. lei (în creștere
cu 7,3%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în
VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul situației similare a anului 2018) și VMS emise pentru executarea
garanției de stat – 13,1 mild. lei (față de situația similară a anului trecut denotă o diminuare cu 210
mil.lei, ca rezultat al executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat). VMS emise
pentru executarea garanției de stat au intrat în componența datoriei de stat interne în luna octombrie
2016, când soldul s-a majorat brusc cu 13,3 mil.lei.
Valorile mobiliare de stat cu scadenţă până la un an au fost emise pe trei termene: 91, 182 și 364
zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa 88,9%. Majoritatea VMS au
fost emise pe termen de 364 zile (40%), după care urmează cele emise pe 182 zile (34,4%) și 91
zile (14,5%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, creînd
impedimente în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung.
Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (circa 81%), care au în prezent
lichidități în exces. Restul investitorilor sunt în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile
în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la
posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv).
Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie în luna iulie 2019 a fost de circa 6,21% (cu
1,6 p.p. peste nivelul din luna iulie 2018). Rata dobînzii la VMS, la fel ca și rata dobînzii la depozite
și credite, sunt corelate cu rata de bază a BNM. În același timp, se observă faptul că rata dobînzii
la VMS este mai mare decât rata dobînzii la depozitele în monedă națională - principalele
7,168 8,741
21,537 22,902 23,244
24,09226,839
29,426 28,414 29,871
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
2015 2016 2017 2018 2019
Datoria de stat la data de 31 iulie 2015-2019,
mil.lei
Datoria de stat internă Datoria de stat externă
14
instrumente de investiții concurente. Constatarea respectivă determină alegerea investitorilor de
a-și plasa lichiditățile în instrumente mai rentabile, cu o dobândă mai mare, respectiv, în VMS.
Evoluția lunară a ratelor dobînzii la VMS și depozitele în monedă națională, %
Sursă: Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei
Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1684,1 mil. dolari, comparativ
cu 1713,8 mil. dolari la data de 31 iulie 2018 (în diminuare cu 1,7%). În lunile ianuarie-iulie 2019
surse externe de finanțare au intrat în valoare de circa 169,5 mil. dolari și au fost rambursate –
155,4 mil. dolari. Respectiv, finanțarea externă netă a atins 14,1 mil. dolari. La evoluția datoriei
externe în dolari a contribuit fluctuaţia ratei de schimb a dolarului american faţă de alte valute,
care a atins valori negative și a constituit 19 mil. dolari pe parcursul anului 2019.
Intrări lunare de surse externe de finanțare, rambursările și finanțarea externă netă
5.7
5.9
7.0
6.6
7.8 8.0
7.6
6.76.4
6.46.3
6.05.7
5.3
4.8
4.54.54.64.6 4.5
4.9 4.9
5.2
6.06.1 6.1
6.0
6.2 6.1 6.1 6.2
6.80 6.68
6.12
5.355.33
5.67
5.24
5.785.825.725.57
5.195.17
4.544.664.47
4.20
4.584.44
4.194.51
4.594.45
4.1
4.434.354.4 4.444.534.6 4.54
9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0
8.0
7.57.50
7.007.00
6.506.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5
7.0
7.5
3
4
5
6
7
8
9
10I
20
17 II III
IV V VI
VII
VII
I
IX X XI
XII
20
17
I 2
01
8 II III
IV V VI
VII
VII
I
IX X XI
XII
20
18
I 2
01
9 II III
IV V VI
VII
VMS Depozite în monedă națională Rata de bază
15
(mil. dolari)
Sursă: Ministerul Finanțelor
III. Sectorul real
Industria
În ianuarie-iunie 2019 s-a înregistrat o creștere a volumului producției industriale cu 1,3%,
semnalându-se o încetinire a ritmurilor de creștere, din cauza involuțiilor din ultimele 2 luni.
Creșterea înregistrată a fost determinată de majorarea producției în toate ramurile industriale:
industria prelucrătoare a crescut cu 1,2%, industria extractivă – cu 13,9% și producția și furnizarea
de energie – cu 0,5%. Temperarea ritmurilor de creștere a fost determinată de evoluțiile din luna
mai și iunie, când volumul producției industriale s-a diminuat cu 5,7% și 2,2% respectiv.
0.5
43.6
-2.3
10.59.6
6.4-0.9
-12.9
44.9
7.0
1.3
16.3
-3.4
-26.8
-4.8-1.3
3.8
24.4
41.7
-27.0
-1.7-2.2
20.4
9.7
-1.7
-28.4
-12.0
48.4
4.8
1.1
1.8
-30
-10
10
30
50
70
90
110
I 2
01
7 II III
IV V VI
VII
VIII IX X X
I
XII
20
17
I 20
18 II III
IV V VI
VII
VIII IX X X
I
XII
20
18
I 20
19 II III
IV V VI
VII
Intrări de surse externe Rambursări de surse externe Finanțarea externă netă
16
Evoluția sectorului industrial, %
ianuarie-iunie, 2014-2019
Structura sectorului industrial, ianuarie-iunie,
2019
Sursa: Biroul Național de Statistică
Dezvoltarea industriei automotive și a sectorului construcțiilor au constituit factorii de bază care
au asigurat creșterea sectorului industrial în perioada analizată, iar dacă acești factori nu se
manifestau sectorul industrial ar fi înregistrat un regres de circa -3,9%.
Fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la
creșterea sectorului industrial. Ocupând o cotă de 3,5% în total industrie, această ramură a
înregistrat o majorare de 61,8% în perioada ianuarie-iunie 2019, contribuind cu 3.3 p.p. la creșterea
sectorului. Ramura respectivă continuă să se extindă datorită dezvoltării proiectelor investitorilor
străini inițiate în perioada 2017-2018 în cadrul Zonelor Economice Libere, în toate regiunile de
dezvoltare ale Republicii Moldova.
De asemenea, în ascensiune au fost ramurile industriale conexe cu sectorul construcțiilor:
fabricarea articolelor din material plastic, inclusiv geamuri, uși (creștere +18,5%; contribuția la
creșterea industriei de +0,6 p.p.), fabricarea cimentului, varului și ipsosului (contribuția la
creșterea industriei de +0,5 p.p.), fabricarea construcțiilor metalice si a produselor din metal
(creștere de 21,8%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.), industria extractivă (creștere
de 13.9%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.).
Pe lângă ramurile industriale menționate mai sus, un aport pozitiv la evoluția sectorului industrial
l-au avut: fabricarea preparatelor farmaceutice (creștere +26,8%; contribuția la creșterea industriei
de +0,3 p.p.), fabricarea de mobilă (creștere +9,6%; contribuția la creșterea industriei de +0,2 p.p.),
fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase (creștere +5,3%; contribuția la creșterea
industriei de +0,2 p.p.), fabricarea săpunurilor, detergenților, produselor cosmetice și de
parfumerie (creștere +77,3%; contribuția la creșterea industriei de +0,1 p.p.).
Principalii factori care au susținut creșterea sectorului industrial în perioada analizată au fost:
- extinderea proiectelor investiționale străine în domeniul industriei automotive în cadrul Zonelor
Economice Libere;
- creșterea sectorului construcțiilor (în primul semestru 2019 volumul lucrărilor realizate în
antrepriză a crescut cu 26,1%);
- majorarea cererii interne pentru produsele industriale autohtone, ca rezultat al creșterii
veniturilor disponibile ale populației;
5.6
5.6
0.6
0.8
8.4
1.3
-4
-2
0
2
4
6
8
10
2014 2015 2016 2017 2018 2019
I-VI I-VI I-VI I-VI I-VI I-VI
Producția și furnizarea de energie
Industria prelucrătoare
Industria extractivă
TOTAL industie
Industria extractivă
2.5
Industria prelucrătoare 85.4
Producția și furnizarea de energie
12.1
17
Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei, ianuarie-iunie 2019, p.p.
(+ influență pozitivă; - influență negativă)
Sursa: Biroul Național de Statistică
În același timp, în ianuarie-iunie 2019, ramuri industriale importante și-au restrâns volumul
producției, din care cauză în luna mai și iunie s-a înregistrat, în general, un regres al sectorului
industrial.
Industria alimentară care produce circa ¼ din volumul producției industriale și industria ușoară
care produce circa 14% din producția industrială au descrescut, în ianuarie-iunie 2019, cu circa
4,4% și 11,1% respectiv, cu un efect total de -2,8 p.p. asupra sectorului industrial. Dacă ramurile
respective nu regresau și își păstrau volumul producției la nivelul anului trecut, ritmurile de
creștere ale industriei ajungeau la circa 4%.
Scăderea producției industriei alimentare a fost cauzată de diminuările înregistrate în următoarele
sub-ramuri: fabricarea uleiurilor și grăsimilor (-22,3%), prelucrarea și conservarea fructelor și
legumelor, inclusiv a nucilor (-12,3%), fabricarea produselor lactate (-6,8%). Aceste 3 subramuri
sunt importante, ocupând o cotă de circa 40% în structura industriei alimentare. Regresul din
primele două sub-ramuri menționate ar putea fi explicat atât de scăderea cantității și calității
producției agricole utilizate ca materie primă (în 2018 producția de floarea soarelui a scăzut cu
2,5%), diminuarea cererii externe, precum și existența unor bariere interne la certificarea
producției, prezența unor monopoluri și oligopoluri în cadrul acestor segmente de piață. Scăderea
industriei lactatelor este legată de situația nefavorabilă din sectorul zootehnic (scăderea continuă
a efectivului de vaci, ovine și caprine și respectiv a producției de lapte), și de imposibilitatea
3.3
0.6
0.5
0.3
0.3
0.3
0.2
0.2
0.2
0.2
-0.2
-0.3
-0.3
-0.3
-0.3
-0.4
-0.4
-0.4
-0.6
-0.7
-0.8
-1.2 -0.8 -0.4 0.0 0.4 0.8 1.2 1.6 2.0 2.4 2.8 3.2 3.6
Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare
Fabricarea articolelor din material plastic
Fabricarea cimentului, varului si ipsosului
Industria constructiilor metalice si a produselor din metal
Fabricarea preparatelor farmaceutice
Industria extractivă
Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala
Repararea articolelor fabricate din metal, masinilor si echipamentelor
Fabricarea de mobila
Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase
Fabricarea de fire si cabluri; fabricarea dispozitivelor de conexiune pentruacestea
Fabricarea incaltamintei
Fabricarea produselor lactate
Fabricarea altor masini si utilaje cu destinatie specifica
Fabricarea masinilor si utilajelor pentru agricultura si exploatari forestiere
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj simarochinarie si a articolelor de harnasament; prepararea si vopsirea…
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
Fabricarea produselor textile
Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale
Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla
Fabricarea articolelor de imbracaminte
18
certificării calității producției animaliere pentru export în Uniunea Europeană, ceea ce limitează
dezvoltarea ramurii.
Evoluția lunară a industriei alimentare, 2018-2019, % Evoluția lunară a ramurilor industriei ușoare,
2018-2019, %
Sursa: Biroul Național de Statistică
În cazul industriei ușoare sunt în diminuare pronunțată toate 3 sub-ramuri din care e constituită:
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-8,7%), tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor
de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei (-21,7%), fabricarea produselor textile,
altele decât îmbrăcămintea (-9,9%). Factorul de bază care a provocat aceste descreșteri a constituit
diminuarea cererii externe, produsele industriei ușoare fiind exportate în proporție de 80%. Un
factor complementar care ar fi putut demotiva producătorii este scăderea prețurilor interne și
externe pentru unele produse din această categorie. În special, s-a evidențiat scăderea prețurilor
producătorilor la încălțăminte (-3% - ianuarie-iunie 2019).
De asemenea, o contribuție negativă esențială la rezultatul sectorului industrial au avut următoarele
ramuri: fabricarea sticlei și articolelor din sticlă (-27,7%); fabricarea de maşini şi utilaje pentru
agricultură și exploatări forestiere și altor utilaje cu destinație specifică; fabricarea
echipamentelor electrice (-5,9%).
Investițiile în active imobilizate
Activitatea investițională s-a intensificat. În ianuarie-iunie 2019 volumul investițiilor a crescut
cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 9,2 mild. lei.
Intensificarea activității investiționale s-a datorat majorării investițiilor private, investițiilor
bugetare, precum și creșterii investițiilor din contul creditelor și surselor organizațiilor
internaționale. Au sporit investițiile în toate tipurile de active: maşini şi utilaje, construcții
inginerești2, clădiri rezidențiale și nerezidențiale, mijloace de transport, terenuri, programe
informatice etc. Totuși, impactul major a fost asigurat de creșterea investițiilor în sectorul
construcțiilor și în mașini, utilaje și instalații.
Evoluţia investițiilor în active imobilizate
2 Construcții inginerești - drumuri, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, etc.
7.96.1
9.9
16.318.4
7.65.8
15.2
-23.2-24.3
-9.5-10.7
-2.5-1.90.0
-3.2
-9.9
-4.4
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
I 20
18
II 2
01
8
III 2
01
8
IV 2
01
8
V 2
01
8
VI 2
01
8
VII
20
18
VII
I 20
18
IX 2
01
8
X 2
01
8
XI 2
01
8
XII
20
18
I 20
19
II 2
01
9
III 2
01
9
IV 2
01
9
V 2
01
9
VI 2
01
9
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
I 20
18
II 2
01
8
III 2
01
8
IV 2
01
8
V 2
01
8
VI 2
01
8
VII
20
18
VII
I 20
18
IX 2
01
8
X 2
01
8
XI 2
01
8
XII
20
18
I 20
19
II 2
01
9
III 2
01
9
IV 2
01
9
V 2
01
9
VI 2
01
9
Fabricarea produselor textile C1300
Fabricarea articolelor de imbracaminte C1400
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj simarochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea sivopsirea blanurilor C1500
19 %, față de trimestrul corespunzător al anului precedent
mil. lei, ianuarie-iunie, în prețurile semestrului I 2019
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii
***
Investițiile din sursele proprii ale agenților economici s-au dovedit a fi, în I semestru al anului
2019, principalul motor de creștere al investițiilor totale. Acestea au însumat 5,9 mild. lei (65%
din totalul investițiilor) și au crescut în ianuarie-iunie 2019 cu 17,2%, asigurând 45% din creșterea
totală.
Agenții economici au sporit investițiile în spații de producere și alte clădiri nerezidențiale, în
mașini și utilaje, mijloace de transport și terenuri. De asemenea, se observă o creștere a investițiilor
private în clădiri rezidențiale, fapt ce a influențat creșterea sectorului construcțiilor. Totodată, au
crescut investițiile private în programe informatice și în domeniul cercetării-dezvoltării. Majorarea
investițiilor sectorului privat în utilaje, cercetare-dezvoltare, soft-uri va duce inevitabil la
modernizarea proceselor de producție și, respectiv, la creșterea competitivității producției
autohtone. Un factor important care a stimulat agenții economici să sporească investițiile din surse
proprii a fost impactul reformei fiscale de micșorare a contribuțiilor de asigurări sociale.
Investițiile publice au crescut semnificativ în I semestru 2019, continuând trendul început în
2018. Acestea au însumat 1,1 mild. lei și s-au majorat cu circa 50,5%, asigurând 20% din creșterea
totală a investițiilor. Au crescut atât investițiile din bugetul de stat (cu 55,1%), cât și investițiile
din bugetele unităților administrativ-teritoriale (cu 45,7%). Preponderent, investițiile publice au
fost orientate în construcții inginerești, mașini și utilaje și mijloace de transport. Ponderea
investițiilor publice în total investiții a constituit circa 12,6%.
Creditele și împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a
investițiilor. Acestea au însumat 896,1 mil. lei și au crescut cu 44,2%, asigurând 14% din creșterea
totală a investițiilor. Această evoluție se datorează îmbunătățirii situației creditare din economie.
La situația din 31.07.2019, soldul creditelor interne a crescut cu 13,3%. Investiții finanțate din
credite interne au fost efectuate în special de către sectorul privat (circa 95% din suma investițiilor
din credite). Cota acestor investiții în total este de circa 10%.
După declinul înregistrat în anul 2018, în primele 6 luni ale anului 2019 au crescut investițiile
provenite de la organizațiile internaționale sub formă de granturi și asistență tehnică.
Acestea au înregistrat o creștere de 1,8 ori și au însumat circa 349,6 mil. lei (6% din totalul
investițiilor), asigurând 13% din creșterea totală a investițiilor. Principalii beneficiari de mijloace
financiare din aceste surse au fost întreprinderile cu capital străin (52% din suma investițiilor
respective) și întreprinderile publice (31% din sumă).
-1.24.7 2.6
-0.12.9
10.1
21.0
10.7
25.127.8
-10
10
30
50
70
90
110
Trim. I Trim.II
TrimIII
Trim.IV
Trim. I Trim.II
TrimIII
Trim.IV
Trim. I Trim.II
2017 2017 2017 2017 2018 2018 2018 2018 2019 2019
Investiţii în active imobilizate, total
Investitii publice
Investitii din surse proprii ale agenților economici
Investitii publice504.9
Investitii publice763.7
Investitii publice1149.8
Investitii private 4903.3
Investitii private 5044.0
Investitii private 5912.1
Alte surse1313.0
Alte surse1413.4
Alte surse2092.3
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
Semestru I Semestru I Semestru I
2017 2018 2019
20
Investițiile finanțate din creditele și împrumuturile externe, de asemenea, au crescut.
Volumul acestora a constituit 353,9 mil. lei, majorându-se cu 76,4%. Această creștere a asigurat
7,9% la creșterea totală a investițiilor. Investiții din credite externe au fost efectuate, preponderent,
de către întreprinderile și instituțiile publice. Acestea ocupă o pondere de circa 3,9% în volumul
total al investițiilor.
Gradul de influență a surselor de finanțare asupra
evoluției investițiilor, ianuarie-martie 2019
(+ influență pozitivă; - influență negativă)
Structura investițiilor pe surse de finanţare,
ianuarie-martie 2018-2019, %
***
Analiza datelor după tipurile de active arată că investițiile în construcții au avut cel mai mare
aport la creșterea investițiilor înregistrată în perioada analizată.
Sectorul construcțiilor a atras, în perioada I semestru, investiții totale în sumă de 4,3 mild. lei (47%
din totalul investițiilor), cu 30,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Această creștere
a asigurat mai mult de jumătate (52%) din creșterea totală a investițiilor.
Au crescut esențial investițiile în construcții inginerești (drumuri, sisteme de alimentare cu apă
și canalizare, etc.). În ianuarie-iunie 2019, acestea au însumat 1,5 mild. lei și au crescut cu 40,8%,
asigurând 22% din creșterea totală a investițiilor. Peste 70% din suma acestor investiții sunt efectuate
de către stat.
Au sporit și investițiile în clădiri nerezidențiale3 și rezidențiale (de locuit). Investițiile în clădirile
nerezidențiale au însumat 1,5 mild. lei (16% din total), înregistrând o majorare de 30,7%. Investițiile
în clădirile rezidențiale (de locuit) au însumat 1,4 mild. lei (15% din totalul investițiilor) și au crescut
cu 20,3%. Unul din factorii de bază care au stimulat investițiile în clădiri îl constituie implementarea
Programului de stat ”Prima casă”.
De menționat că, în ianuarie-iunie 2019 au fost date în exploatare 3676 locuințe (apartamente și case
individuale de locuit), cu o suprafață de 271,1 mii m², cu 30,3% mai mult față de perioada similară a
anului precedent.
În perioada analizată, întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcții” au efectuat lucrări
în antrepriză în volum de 4,1 mild. lei, cu 26,1% mai mult. Au fost în creștere volumul lucrărilor de
3 Clădirile nerezidențiale sunt clădirile destinate altor scopuri decât cele rezidențiale (clădirile administrative şi de producție, magazinele, depozitele, cinematografele etc.)
100%26.8
45%12.0 p.p.
20%5.3 p.p.
14%3.8 p.p.
13%3.5 p.p.
8%2.1 p.p.
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0
Total investiții imobilizate
Surse proprii ale agenților economici
Bugetul de stat și bugetul UAT
Credite si imprumuturi interne
Surse de la organizațiile internaționale (granturi și
asistență tehnică)
Credite si imprumuturi externe
69.964.6
10.6
12.6
8.69.8
4.1 6.0
2.8 3.94.1 3.2
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2018 2019
Alte surse
Credite si imprumuturiexterne
Surse de la organizațiile internaționale (granturi și asistență tehnică)
Credite si imprumuturiinterne
Bugetul de stat și bugetele UAT
Surse proprii ale agenților economici
21
construcții noi (+22,5%), lucrările de reparații capitale (+34,1%), lucrările de întreținere și reparații
curente (+24,7%).
Continuă tendința de retehnologizare a economiei. Investițiile în mașini, instalații și utilaje de
producere au crescut cu 20%, însumând 3,1 mild. lei (34% din total investiții). Acestea au asigurat
27% din creșterea investițiilor înregistrată în semestrul I al anului 2019.
De asemenea, au crescut esențial investițiile în mijloace de transport. Acestea au însumat circa
1 mild. lei și au crescut cu 24,9%, asigurând 11% din creșterea totală. Creșterea investițiilor în
activele respective s-a datorat atât întreprinderilor private, cât și instituțiilor/ întreprinderilor de
stat.
Totodată, au crescut investițiile în terenuri cu circa 70,6%, însumând 304,4 mil. lei (3,3% din totalul
investițiilor). Au investit în terenuri, în special, întreprinderile cu capital privat (creștere cu 78,4%) și
cele cu capital mixt (proprietate străină cu participarea Republicii Moldova) (creștere de 8,9 ori).
Investițiile în imobilizări necorporale au crescut cu 54,5%, inclusiv în cercetare-dezvoltare – de 12,6
ori, programe informatice – cu 38,1%. În ianuarie-iunie 2019, acestea au însumat 231,8 mil. lei, ceea
ce constituie 2,5% din totalul investițiilor.
Descreșteri ale investițiilor s-au înregistrat doar în cazul activelor biologice imobilizate. Acestea
s-au diminuat cu 2,7%, însumând circa 70,8 mil. lei (mai puțin de 1% din totalul investițiilor). Au
descrescut atât investițiile în active biologice din domeniul fitotehniei (-1,8%), cât și din domeniul
zootehniei (-5,4%). Aceste evoluții nu favorizează sectorul agricol, care este un sector de bază al
economiei ce necesită investiții majore pentru dezvoltare.
Gradul de influiență asupra evoluției investiţiilor, pe
tipuri de active, ianuarie-martie 2019
(+ influență pozitivă; - influență negativă)
Structura investițiilor pe tipuri de active,
ianuarie-martie 2018-2019, %
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii
Transportul
100%26.8
26%7.1 p.p.
22%6.0 p.p.
18%4.9 p.p.
12%3.2 p.p.
10%2.8 p.p.
7%1.7 p.p.
4%1.1 p.p.
0 5 10 15 20 25
Total investiții imobilizate
Masini și utilaje
Constructii speciale (ingineresti)
Cladiri nerezidentiale
Cladiri rezidentiale (de locuit)
Mijloace de transport
Terenuri
Programe informatice și alte imobilizări necorporale
35.9 33.5
15.414.8
11.411.1
15.816.4
14.616.3
2.5 3.32.1 2.5
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2018 2019
Alte active
Active biologiceimobilizate
Programe informatice și alte imobilizări necorporale
Terenuri
Constructii speciale(ingineresti)
Cladiri nerezidentiale
Mijloace de transport
Cladiri rezidentiale (delocuit)
22
Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-iunie 2019 a crescut cu 6,6%, însumând circa
8,3 mil. tone. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul
transportului aerian – cu 38,7%, transportul rutier – cu 9,7%, transportul fluvial – cu 8,4%.
Concomitent, volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar a fost în diminuare cu 0,6%.
De menționat, că în lunile mai și iunie volumul mărfurilor transportate a înregistrat diminuări
(-6,4% și -9,9% respectiv), fapt ce a condus la diminuarea ritmurilor de creștere în perioada
ianuarie-iunie 2019. Aceste evoluții sunt legate de involuțiile înregistrate în unele sectoare
economice. În lunile mai și iunie exporturile au înregistrat descreșteri de 5,6% și 5,5%
corespunzător, industria – 5,7% și 2,2%, iar sectorul agricol în I semestru a înregistrat o diminuare
de 4,2%.
În structura serviciilor de transport predomină transportul rutier, care ocupă circa 71,3% din
volumul total al serviciilor, urmat de transportul feroviar, cu o pondere de circa 28%. Transportul
naval și aerian de mărfuri dețin o cotă neînsemnată în structura serviciilor respective, de circa
0,7%.
Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2017-
2019, % Structura transportului de mărfuri, ianuarie-iunie
2019, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Una din problemele de bază ale sectorului de transport este performanța scăzută a sectorului
feroviar. Din această cauză, în Republica Moldova se accentuează tendința de migrare a traficului
de la calea ferată spre transportul rutier, deși tendința și viziunea de dezvoltare a sectorului de
transport în țările UE este inversă. Astfel, cota mărfurilor transportate pe cale rutieră a crescut de
la 27% în 2006 până la 74% în 2018.
Structura transportului de mărfuri în evoluție 2006-2018,
% Structura transportului de pasageri în evoluție 2006-2018,
%
34
4
2122
43
22
33
1821
3536
15
30
47
-10
10
151719
7
-6
911
8
-4
8
47
14
-6-10
-15
-5
5
15
25
35
45
Feroviar Auto Fluvial
Aerian Total
Feroviar28%
Auto71%
Fluvial1%
Aerian0%
23
După un declin continuu, înregistrat în anii 2013-2018, în ianuarie-iunie 2019 numărul
pasagerilor transportați a crescut cu circa 2,4%, de aceste servicii beneficiind în total circa
51,4 milioane pasageri. Creșteri ale numărului de pasageri au fost înregistrate în cazul
transportului rutier (+2,7%), ce ocupă o cotă de 97,2% pe piața serviciilor de transport-pasageri și
în cazul transportului fluvial (+5,4%), cota căruia constituie doar 0,1%. Totodată, transportul de
călători pe cale feroviară s-a diminuat semnificativ (cu 15,7%,) iar cel pe cale aeriană cu circa
0,8%. Datorită descreșterilor în aceste domenii, în luna iunie s-a înregistrat un regres de 2,7% a
numărului de pasageri transportați.
La fel ca și în cazul transportului de mărfuri, piața serviciilor de transport pasageri este dominată
de transportul rutier și, în timp, această tendință se menține.
Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2017-
2019, % Structura transportului de mărfuri, ianuarie-iunie
2019, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Evoluțiile favorabile din primele luni ale anului 2019 au fost influențate de baza relativ joasă de
comparație din anul trecut, când serviciile de transport-pasageri au înregistrat o diminuare
constantă pe parcursul întregului an. De asemenea, evoluția respectivă ar putea fi datorată
măsurilor întreprinse de autorități întru combaterea transportului ilicit de pasageri. Conform
ultimilor date disponibile (2017), ponderea economiei neobservate în sectorul transporturilor
constituie 7,8%. O altă problemă a sectorului constă în ineficiența și performanța scăzută a
serviciilor de transport public. Concomitent, performanța scăzută a transportului feroviar duce la
scăderea continuă a pasagerilor transportați pe această cale.
Feroviar
Auto
FluvialAerian
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Feroviar Auto Fluvial Aerian
Feroviar
Auto
FluvialAerian
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Feroviar Auto Fluvial Aerian
1.6
-4.7-4.4
-5.8
0.3
0.9
-1.7-1.7
-3.1
-1.8-1.3
3.3
-1.5-1.2
-2.5
-1.5-1.3
-2.8
-0.5
-5.5
0.2
-0.7-0.1
-3.4
1.21.3
6.6
4.8
2.8
-2.7
-7.0
-5.0
-3.0
-1.0
1.0
3.0
5.0
7.0
Feroviar Auto Fluvial
Aerian Total
Auto97%
Feroviar2%
Aerian1%
Fluvial0%
24
Comerțul intern cu bunuri și servicii
În ianuarie-iunie 2019, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a însumat circa 26,9 mild. lei
și a înregistrat o creștere de circa 17% (în prețuri comparabile) față de perioada similară a anului
trecut. Creșterile volumului mărfurilor
comercializate cu amănuntul
demonstrează o creștere a cererii de
mărfuri din partea populației, fapt
datorat cel mai probabil de creșterea
reală a veniturilor și a puterii de
cumpărare a populației.
În structura vânzărilor pe grupe de
mărfuri predomină produsele
nealimentare, cota cărora constituie
circa 70%, inclusiv carburanți pentru
autovehicule – 21,4%, produse de uz
casnic – 14,7%, echipament informatic
şi de telecomunicaţii – 2,4%, bunuri
culturale – 1,6%. Vânzările de produse
alimentare reprezintă circa 30% din
volumul total al vânzărilor.
Volumul serviciilor de piață prestate populației, de asemenea, au crescut esențial. În ianuarie-
iunie 2019, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei au marcat o creştere de
19% (în preţuri comparabile) şi a însumat
circa 10 mild. lei. La fel ca în cazul
comerţului cu amănuntul factorul de bază
care a influențat creşterea solicitărilor de
servicii a constituit îmbunătățirea
situației financiare a populaţiei ca rezultat
al creșterii reale a veniturilor populaţiei.
În structura vânzărilor, predomină
serviciile prestate în domeniul sănătății și
asistență socială (circa 45,6% din
volumul total), după care urmează
serviciile în alimentația publică şi cazare
(19,7%), turism, activități de recreare şi
agrement (19,9%), învățământ (11,6%).
Comparativ cu perioada similară a anului
trecut, în structura serviciilor se
evidențiază tendința de creştere a
ponderii serviciilor de recreare și
agrement (+4,2 p.p) și a activităților de
cazare și alimentație publică (+1,7 p.p.),
concomitent cu scăderea ponderii
serviciilor de sănătate și asistență socială (-3,6 p.p.) și activităților agențiilor turistice (-1,9 p.p.).
Volumul schimburilor comerciale între producători și comercianți, de asemenea, s-a
accelerat. În ianuarie-iunie 2019, comerțul cu ridicata, care asigură intermedierea dintre
producători și comercianții cu amănuntul, s-a majorat cu 17,1% (în preţuri curente) și a
înregistrat o valoare a cifrei de afaceri de circa 53,1 mild. lei. O influență majoră asupra creșterii
comerțului cu ridicata au avut-o vânzările de produse de larg consum (+16,4%), vânzările de
produse agricole și animale vii (+19,6% creștere), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun
Evoluția lunară a comerțului cu amănuntul, % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Evoluția lunară a cifrei de afaceri pentru serviciile
prestate populaţiei, % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
-7.5
-3.3-2.5
-0.4
4.44.21.5
7.9
-1.1
-2.3
-0.5
12.1
-3.5
-7.9
-1
-6.3
-4.5
-0.8
-6.3
-1.7
-2.4
-4.2
-2.7
-10.9
9.1
6.53.4
12
5.73.9
11.1
6.9
9.8
7.67.97.59
17.8
23
16.718.417.7
-12
-7
-2
3
8
13
18
23
201
6-0
1
201
6-0
3
201
6-0
5
201
6-0
7
201
6-0
9
201
6-1
1
201
7-0
1
201
7-0
3
201
7-0
5
201
7-0
7
201
7-0
9
201
7-1
1
201
8-0
1
201
8-0
3
201
8-0
5
201
8-0
7
201
8-0
9
201
8-1
1
201
9-0
1
201
9-0
3
201
9-0
5
-0.8
1.2
5.2
2.6
-7.4
-6.6
-5.7
1.8
15.8
5.2
-0.9-0.7
5.2
-5.4
4.4
-5.7
8.48.4
2.3
-1
-13.1
-5.4
-2.7
4.66.6
10.7
4.3
13.312.512
7.6
10.7
18.8
18.4
14.1
5.2
19.721.4
13
26.8
19.5
16.6
-14
-10
-6
-2
2
6
10
14
18
22
26
20
16-
01
20
16-
03
20
16-
05
20
16-
07
20
16-
09
20
16-
11
20
17-
01
20
17-
03
20
17-
05
20
17-
07
20
17-
09
20
17-
11
20
18-
01
20
18-
03
20
18-
05
20
18-
07
20
18-
09
20
18-
11
20
19-
01
20
19-
03
20
19-
05
25
(+8,2% creștere). În descreștere a fost comerţul cu ridicata de echipament informatic și de
telecomunicații (-33,9%).
Concomitent, a crescut volumul
serviciilor prestate întreprinderilor.
Acestea s-au majorat cu circa 10,8% (în
preţuri curente), înregistrând o cifră de
afaceri de circa 21,4 mild. lei. Cerere
sporită a fost înregistrată, în special,
pentru tranzacțiile imobiliare (+26,2%),
serviciile în domeniul tehnologiei
informației (+33,2%), serviciile de
transport (+6,7%) și activitățile de
publicitate și studiere a pieței (+28,1%).
Ameliorarea comerțului cu ridicata se
explică, pe de o parte, de creșterea cererii
din partea comercianților cu amănuntul,
pe de altă parte, de dinamizarea
activității întreprinderilor ce utilizează în
procesele de producție materie primă
furnizată de rețeaua de comerț angro,
precum și a agenților economici ce
utilizează servicii din partea altor întreprinderi pentru a-și asigura activitatea
economică.
Cifra de afaceri în comerț, întreținere și
reparație a autovehiculelor şi
motocicletelor, a crescut cu 23,3% (în
preţuri curente), înregistrând o valoare de
5,1 mild. lei. Această creștere se
datorează creșterii cifrei de afaceri la
comerțul cu autovehicule (+19,5%),
comerțul cu piese pentru autovehicule
(+24,5%) și la serviciile de întreținere și
reparare a autovehiculelor (+24,6%).
IV. Comerț exterior
Evoluţia comerţului exterior în semestrul I 2019 a fost influențată de temperarea creșterii
economice în țările care sunt parteneri comerciali principali ai țării noastre, diminuarea prețurilor
la resursele energetice, în special la gaz natural, valorificarea oportunităților oferite de acordurile
de cooperare internațională (Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Acordul de Comerț Liber
cu Turcia).
Exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iunie 2019 au înregistrat o valoare de 1361,4 mil. dolari
SUA, mai mult cu 46,7 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iunie 2018, iar importurile – 2807,4 mil.
dolari, mai mult cu 72,5 mil. dolari. Astfel, în termeni nominali, exporturile s-au majorat cu 3,5%,
iar importurile – cu 2,6%.
Indicii comerțului exterior în trimestrul II 2019
Evoluția lunară a comerţului cu ridicata și serviciilor
prestate întreprinderilor, % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Evoluția lunară a comerţului cu autovehicule % față de luna corespunzătoare a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
-12
-7
-2
3
8
13
18
23
28
20
16
-01
20
16
-04
20
16
-07
20
16
-10
20
17
-01
20
17
-04
20
17
-07
20
17
-10
20
18
-01
20
18
-04
20
18
-07
20
18
-10
20
19
-01
20
19
-04
Comert cu ridicata
Servicii prestate intreprinderilor
3.17
18.620.6
32.3
18.6
9.2
30.231.1
20.2
34.6
14.2
26.727.4
27.4
5.6
23.9
5.8
19.7
27.4
2
0.9
1.6
10.8
17.9
-8
-7.2
21.8
11
16.8
12.2
0.70.5
17.4
9.7
-2.6
17.8
39.5
26.326.4
1715.9
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
20
16
-01
20
16
-04
20
16
-07
20
16
-10
20
17
-01
20
17
-04
20
17
-07
20
17
-10
20
18
-01
20
18
-04
20
18
-07
20
18
-10
20
19
-01
20
19
-04
26
Temperarea creșterii economiei mondiale și, respectiv, diminuarea cererii externe a determinat micșorarea
prețurilor mondiale la majoritatea bunurilor. Astfel, în trimestrul II 2019 au fost exportate mărfuri în
valoare cu 1,3% (8,3 mil. dolari) mai mică decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. Această
situație a fost determinată de micșorarea valorii unitare (prețurilor) a acestora cu 4,3%. Totodată, volumul
mărfurilor exportate în expresie naturală (cantitatea) s-a majorat cu 3,1%.
Evoluția trimestrială a indicilor privind mărfurile exportate, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Valoarea mărfurilor importate a crescut cu 2,4% (+33,5 mil. dolari), cauzată preponderent de creșterea
volumului fizic al mărfurilor importate cu 6%. Totodată, valoarea unitară a acestora s-a diminuat cu 4,4%.
Evoluția trimestrială a indicilor privind mărfurile importate, %
Sursă: Biroul Național de Statistică
Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale
7
-4 -3
-10
-1
20.923.3
27.6
5
9.811
15.1 14.4
-0.1 -0.4
13.8
3.1
-21
-16
-11
-5 -2-4.1 -4.3
-0.6
-2.6
7.7
13.9
11.5 11.4
3.5
-3.1-5.1 -4.3
-15.8
-19.4
-13.7 -14.5
-3.1
15.918
26.8
2.3
18.3
26.428.4 27.4
3.5
-3.4
8.1
-1.3
-30
-20
-10
0
10
20
30
trim. II2015
trim. III2015
trim. IV2015
trim. I2016
trim. II2016
trim. III2016
trim.IV2016
trim. I2017
trim .II2017
trim. III2017
trim.IV2017
trim .I2018
trim. II2018
trim. III2018
trim.IV2018
trim. I2019
trim. II2019
indicii volumului fizic indicii valorii unitare Indicii valorici
-4.0 -5.0
-9.0
4.0
7.0
11.5 11.1
20.1
13.3 13.412 11.9
9.26.5
8.95.1 6
-21.0 -22.0 -22.0
-12.0-7.0
-5.8
-1.1 -0.3
0.8
7.9
10.5
15
12.1
8
4.4
-2.1-3.4
-24.1
-25.9-29.4
-8.9
-0.1
5.1
9.8
19.7 14.3
7.9
23.8
28.7
22.4
15
13.7
2.9
2.4
-40.0
-30.0
-20.0
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
trim. II2015
trim. III2015
trim. IV2015
trim. I2016
trim. II2016
trim. III2016
trim. IV2016
trim. I2017
trim. II2017
trim.III2017
trim. IV2017
trim. I2018
trim. II2018
trim.III2018
trim. IV2018
trim. I2019
trim. II2019
indicii volumului fizic indicii valorii unitare Indicii valorici
27
în semestrul I al anilor 2010-2019, mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Național de Statistică
Decalajul în evoluția exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanței
comerciale de 1446 mil. dolari, cu 25,9 mil. dolari (+1,8%) mai mare față de cel înregistrat în
ianuarie-iunie 2018. În structura soldului balanței comerciale predomină soldul negativ la: petrol,
produse petroliere și produse înrudite (17,9% din total), gaz și produse industriale obținute din gaz
(11%), vehicule rutiere (10,1%), fire, țesături, articole textile (7,2%), mașini și aparate specializate
pentru industriile specifice (6,4%), alte materiale și produse chimice (5,9%), produse medicinale
și farmaceutice (5,8%) etc., acestea fiind destinate atât pentru consumul populației, cât și pentru
aprovizionarea întreprinderilor cu materie primă.
Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la maşini şi aparate electrice şi părți ale acestora (7,3%),
semințe și fructe oleaginoase (7,1%), îmbrăcăminte și accesorii (5,1%), cereale și preparate pe
bază de cereale (4,7%), băuturi (4,2%) etc.
Dinamica schimburilor comerciale
Ianuarie-iunie 2018 Ianuarie-iunie 2019
mil.
dolari
SUA
structura,
%
în % faţă
de
ianuarie-
iunie 2017
mil.
dolari
SUA
structura,
%
în % faţă
de
ianuarie-
iunie 2018
Export – total 1314,7 100,0 127,9 1361,4 100,0 103,5
inclusiv în:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 900.4 68.5 138.1 880.8 64.7 97.8
ţările CSI 208.2 15.8 96.0 202.4 14.9 97.2
celelalte ţări ale lumii 206.1 15.7 129.5 278.8 20.5 135.3
Import – total 2734,9 100,0 125,4 2807,4 100,0 102,6
inclusiv din:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 1395.8 51.0 130.1 1402.8 50.0 100.5
ţările CSI 637.5 23.3 117.4 695.7 24.8 109.1
celelalte ţări ale lumii 701.6 25.7 124.0 708.9 25.3 101.0
Balanţa comercială -1420,2 x 123,1 -1446,0 x 101,8
Gradul de acoperire a
importului prin export 48,1% x 1,0 p.p. 48,5% x 0,4 p.p.
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
În cadrul comerțului exterior pe grupe de țări, s-a atestat diminuarea deficitului balanței comerciale
în raport cu celelalte ţări ale lumii - cu 13,2%, iar cu țările CSI și UE – majorare cu 9,1% și cu
5,4%, respectiv.
Primele 10 țări-partenere în derularea export-import, mil. dolari SUA
606.9
995.5 1041.7 1136.3 1172.2992.7 905.5 1028.2
1314.7 1361.41676.1
2374.3 2460.7 2593.9 2547.0
1985.4 1868.32181.4
2734.9 2807.4
-1069.2-1378.8 -1419.0 -1457.6 -1374.8
-992.7 -962.8-1153.2
-1420.2 -1446.0
-1500
-1000
-500
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
export import soldul balanţei comerciale
28
ianuarie-iunie 2018
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
ianuarie-iunie 2019
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2019 a constituit 48,5%, față de
48,1% înregistrat în ianuarie-iunie 2018.
Exporturile după destinație
Creșterea exporturilor s-a datorat în totalitate livrărilor cu destinația “celelalte ţări ale lumii”, care
au asigurat 155,9% din creșterea totală a exporturilor, însumând 278,8 mil. dolari și depășind cu
35,3% valoarea din ianuarie-iunie 2018. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia – în
valoare de 121,6 mil. dolari (în creștere de 2,4 ori) și Elveția – 33,6 mil. dolari (+15,5%).
Creșterea anuală a exporturilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.),
în ianuarie-iunie 2012-2019
Structura exporturilor pe grupe de țări
în ianuarie-iunie 2012-2019 (%)
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Totodată, principala destinație a exporturilor Republicii Moldova rămâne țările Uniunii Europene,
cu o pondere de circa 64,7% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de țări au
însumat 880,2 mil. dolari și s-au micșorat cu 2,2% față de ianuarie-iunie 2018, având cea mai
accentuată contribuție negativă la evoluția exporturilor și au sustras 43,3% din creșterea acestora.
Cele mai semnificative exporturi au avut ca destinație țări precum: România – 380,5 mil. dolari
(+9,9%), fiind și cea mai importantă piață de desfacere a Republicii Moldova, Italia – 135,8 mil.
dolari (-7,8%), Germania – 124,7 mil. dolari (+10,1%), Polonia – 52,2 mil. dolari (+13,1%). Se
observă o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI spre UE, în special, în cazul semințelor
de floarea soarelui, vinului și fructelor, datorată pe de o parte de restricțiile impuse de Federația
Rusă, iar pe de altă parte de noile oportunități oferite de DCFTA.
Romania
Italia
Germania
Federatia Rusa
Turcia
Belarus
Polonia
Ucraina
Franta
China
400 300 200 100 0 100 200 300 400
Exportul de bunuri
Importul de bunuri
Romania
Italia
Germania
Turcia
Federatia Rusa
Polonia
Belarus
Ucraina
Franta
China
400 300 200 100 0 100 200 300 400
Exportul de bunuri
Importul de bunuri
4.6
9.1
3.2
-15.3
-8.8
13.6
27.9
3.5
-20
-10
0
10
20
30
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ţările UEŢările CSICelelalte ţări ale lumiiExporturile
48.8
45.0
53.0
63.0
63.3
63.4
68.5
64.7
41.1
40.0
32.9
24.3
20.7
21.1
15.8
14.9
10.1
15.0
14.2
12.6
15.9
15.5
15.7
20.5
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
UE CSI Celelete țări ale lumii
29
Livrările către țările CSI au contribuit negativ la creșterea exporturilor cu 12,5%. Exporturile
către această grupă de țări au însumat 202,4 mil. dolari, în descreștere cu 2,8% față de ianuarie-
iunie 2018. Cele mai multe produse au fost livrate Federației Ruse – în valoare de 114,5 mil. dolari
(+6,5%), Republicii Belarus – 41,9 mil. dolari (-14,5%) și Ucrainei – 36,8 mil. dolari (-4,7%).
Exporturile pe grupe de mărfuri
Creșterea exporturilor a fost determinată în cea mai mare parte de extinderea activității
investitorilor străini în Zonele Economice Libere și sporirea capacităților de producere a
industriilor care activează în lohn (în special, în ramura industriei automotive, asigurând majorări
de exporturi preponderent la categoria “mașini și aparate electrice și părți ale acestora”, precum și
de majorarea exporturilor unor produse agroalimentare (cereale și preparate pe bază de cereale,
legume și fructe, semințe și fructe oleaginoase etc.), datorită recoltei agricole bune din 2018 și a
unei cereri sporite preponderent din partea țărilor UE pentru aceste produse.
Circa 1/3 din valoarea exporturilor reprezintă reexporturile de mărfuri străine, care au însumat
410,7 mil. dolari și s-au diminuat cu 6,2% comparativ cu ianuarie-iunie 2018. Reexporturile de
mărfuri străine după prelucrare dețin 21,9% din total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri,
care nu au suferit transformări esențiale – 8,3%.
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iunie 2019 au constituit 950,6 mil. dolari, cu o
pondere de 69,8% din total exporturi și s-au majorat cu 8,4% față de ianuarie-iunie 2018.
Evoluția exporturilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2018-2019,
mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Național de Statistică
Factorul cel mai important care a impulsionat creșterea exporturilor în perioada de referință a fost
intensificarea activității întreprinderilor din domeniul industriei automotive. Astfel, valoarea
livrărilor de mașini și echipamente pentru transport a constituit 351,5 mil. dolari, înregistrând o
creștere cu 30,7% față de ianuarie-iunie 2018. De menționat, că ponderea acestor mărfuri în total
export este cea mai semnificativă – 25,8%, influențând creșterea totală a exporturilor în proporție
de 177,5%. Din această secțiune de mărfuri, se remarcă exporturile de mașini și aparate electrice
și părți ale acestora, care au asigurat 160,4% din creștere.
268.9
311.6
278.3
137.8
106.3
89.9
62.2
48.2
11.6
351.5
286.0
285.6
147.0
103.8
86.0
59.7
34.3
7.4
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Masini si echipamente pentru transport
Articole manufacturate diverse
Produse alimentare si animale vii
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili
Bauturi si tutun
Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima
Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte
Uleiuri, grasimi si ceruri de origine animala sau vegetala
Alte grupe de mărfuri
Ianuarie-iunie 2019 Ianuarie-iunie 2018
30
Exporturile de articole manufacturate diverse s-au diminuat cu 8,2%, însumând 286 mil. dolari.
(21% în total exporturi). Contribuția negativă a acestora la evoluția exporturilor a fost cea mai
accentuată – în mărime de 54,8%, din care îmbrăcăminte și accesorii – 34,8% (de menționat, că
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte a fost în descreștere cu 8,7%), mobilă și părțile ei - 17,4%
etc.
Valoarea exporturilor de produse alimentare și animale vii a însumat 285,6 mil. dolari (21% în
total export), fiind în creștere cu 2,6% față de ianuarie-iunie 2018. Astfel, acestea au contribuit la
creșterea totală a exporturilor în proporție de 15,8%, inclusiv cereale și preparate pe bază de cereale
– 39,7%. Totodată, exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere au avut o contribuție
negativă de 14,8%, produse lactate şi ouă de păsări – de 5,1%, animale vii – de 4,7% etc.
Exportul de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 6,7% față de
ianuarie-iunie 2018, însumând 147 mil. dolari (10,8% în total exporturi). Acestea au asigurat
19,7% din creșterea totală a exporturilor, practic în totalitate din contul livrărilor de semințe și
fructe oleaginoase, contribuția cărora a fost de 22,3%. Concomitent, micșorarea livrărilor de piei
crude, piei tăbăcite şi blănuri brute au contribuit negativ la creșterea exporturilor – în proporție de
2% etc.
Valoarea exporturilor de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte a însumat
59,7 mil. dolari, micșorîndu-se cu 4,1%. Acestea au contribuit la diminuarea totală a exporturilor
în proporție de 5,4%, inclusiv produse chimice organice - de 10,3%, uleiuri esențiale, rezinoide şi
substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare – de 9,1%. Totodată,
exporturile de produse medicinale şi farmaceutice au avut o contribuție pozitivă de 16,9%,
exportul acestora majorîndu-se cu 24,3%, rezultat al creșterii volumului de fabricare a preparatelor
farmaceutice cu 26,8%.
Exportul de uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală în ianuarie-iunie 2019 a
constituit 34,3 mil. dolari (2,5% în total export), cu 28,2% mai puțin, scădere influențată de
diminuarea volumului producției fabricate de uleiuri și grasimi cu 22,3%, precum și de cererea
externa scăzută la acest produs. Astfel, contribuția lor negativă la evoluția exporturilor a fost destul
de însemnată – în proporție de 29,8%.
Importurile după țările de origine
Creșterea totală a importurilor de bunuri s-a datorat, în cea mai mare măsură, importurilor din
țările CSI - în proporție de 80,3%. Acestea au însumat 695,7 mil. dolari și au înregistrat o creștere
cu 9,1% comparativ cu ianuarie-iunie 2018, preponderent ca rezultat al majorării importului de
combustibili minerali, care deține 32,6% în structura importurilor din această grupă de țări. Cele
mai semnificative importuri au provenit din Federația Rusă - în valoare de 348,5 mil. dolari, cu
7,7% mai mult față de ianuarie-iunie 2018, din Ucraina – 272,4 mil. dolari (+6,5%) și Belarus –
63,4 mil. dolari (+27%).
31
Creșterea anuală a importurilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.),
în ianuarie-iunie 2012-2019
Structura importurilor pe grupe de țări
în ianuarie-iunie 2012-2019 (%)
Sursă: Biroul Național de Statistică
Importurile din țările Uniunii Europene au însumat 1402,8 mil. dolari ș i au avansat cu doar 0,5%
față de ianuarie-iunie 2018. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a fost de 9,6%.
În mare parte importurile au provenit din România – în valoare de 398,7 mil. dolari, cu 3,1% mai
mult decât în ianuarie-iunie 2018, Germania – 238,1 mil. dolari (+0,9%) ș i Italia – 200,7 mil.
dolari (+2,6%).
Importurile din celelalte țări ale lumii s-au majorat cu 1% față de ianuarie-iunie 2018 și au
înregistrat o valoare de 708,9 mil. dolari, asigurând doar 10,1% din creșterea totală a importurilor.
Cele mai semnificative importuri au provenit din China - în valoare de 277,8 mil. dolari (-2,7%),
Turcia – 181,8 mil. dolari (+12,6%) și Statele Unite ale Americii – 35,9 mil. dolari (-4,8%).
Importurile pe grupe de mărfuri
În ianuarie-iunie 2019 creșterea importurilor s-a datorat preponderent intensificării creșterii cererii
interne pentru bunurile importate, condiționată de majorarea veniturilor populației ca rezultat al
sporirii câștigurilor salariale. Înviorarea activității investiționale a avut impact asupra creșterii
importurilor de bunuri de capital. De asemenea, majorarea prețurilor la combustibilii minerali a
determinat o anumită creștere a importurilor. Însă, în cea mai mare măsură, importurile au avut
drept scop aprovizionarea întreprinderilor cu materie primă și funcționarea economiei. Totuși, pe
fundalul deprecierii monedei naționale și încetinirii consumului, încetinește și creșterea
importurilor.
5.2 3.9-2.0
-22.0
-5.5
16.1
27.0
2.7
-30
-20
-10
0
10
20
30
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ţările UEŢările CSICelelalte țări ale lumiiImporturile
43.3
44.1
48.8
48.5
49.4
49.2
51.1
50.0
32.5
31.3
27.6
25.5
25.3
24.9
23.3
24.8
24.2
24.6
23.6
26.0
25.3
25.9
25.6
25.3
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
UE CSI Celelalte țări ale lumii
32
Evoluția importurilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2018-2019
mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Național de Statistică
Evoluția importurilor a fost influențată cel mai puternic de importurile de combustibili minerali,
lubrifianți și materiale derivate, determinând creșterea totală a importurilor în proporție de 23,1%.
Volumul acestor importuri în ianuarie-iunie 2019 a însumat 455,3 mil. dolari (16,2% în total) și
s-a majorat cu 3,8% față de ianuarie-iunie 2018. În cadrul acestei secțiuni, cele mai influente grupe
de mărfuri sunt gaz și produsele industriale obținute din gaz (29,5% din creșterea totală a
importurilor) și cărbune, cocs şi brichete (4,7% din creștere). Majorarea prețurilor externe la petrol
și produse petroliere reprezintă cel mai important factor care a determinat creșterea valorii
importurilor respective.
Volumul importului de articole manufacturate diverse a însumat 293 mil. dolari (10,4% în total
importuri), cu 7,5% mai mult față de ianuarie-iunie 2018, asigurînd 28,4% din creșterea totală. În
cadrul acestei secțiuni cele mai importante contribuții au venit din partea importurilor de
încălțăminte - 4%, precum și altor articole diverse – 18,7%. Totodată, importurile de îmbrăcăminte
şi accesorii au contribuit negativ la creșterea importurilor – în proporție de 0,7%.
Intensificarea activității întreprinderilor din industria automotive atrage, respectiv, un volum mai
mare a importurilor de produse materie primă din categoria mașini și echipamente pentru
transport. Astfel, în perioada de referință importul acestora a crescut cu 2% și a însumat 666,8 mil.
dolari. Cu o pondere însemnată de 23,8% în volumul total al importurilor, această categorie de
produse a asigurat 18,3% din creșterea totală a importurilor, din care: vehicule rutiere – 17,8%,
mașini și aparate industriale cu aplicații generale – 14,2% etc. Totodată, grupul mașini generatoare
de putere şi echipamentele lor au contribuit negativ la creșterea importurilor – în proporție de
7,8%, mașini și aparate specializate pentru industriile specifice – de 14,1%, maşini şi aparate de
birou sau pentru prelucrarea automată a datelor – de 3,7% etc.
Importurile de produse alimentare și animale vii au însumat 299,1 mil. dolari (10,7% în total
importuri), fiind în creștere cu 5,4% comparativ cu ianuarie-iunie 2018. Acestea au contribuit la
creșterea totală a importurilor în proporție de 21%, inclusiv: legume și fructe – 10,9%, carne şi
preparate din carne – 3,6%, produse lactate şi ouă de păsări - 2,9%, pește, crustacee, moluște –
2,3%, cereale și preparate pe bază de cereale - 2,1% etc.
Volumul importului produselor chimice și produselor derivate a însumat 422,8 mil. dolari (15,1%
din volum total), fiind în creștere cu 3,3%. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a
fost de 18,8%, din care produsele medicinale și farmaceutice – 19,1%. Totodată, Alte materiale
și produse chimice au contribuit negativ la evoluția importurilor - în proporție de 4,2%, Materiale
plastice sub forme primare – de 3,1% etc.
653.6
545.0
438.5
409.2
283.9
272.5
77.7
48.5
6.1
666.8
525.8
455.3
422.8
299.1
293.0
82.4
56.7
5.5
0 100 200 300 400 500 600 700
Masini si echipamente pentru transport
Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima
Combustibili minerali, lubrifianti si materiale derivate
Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte
Produse alimentare si animale vii
Articole manufacturate diverse
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili
Bauturi si tutun
Alte
Ianuarie-iunie 2019 Ianuarie-iunie 2018
33
O contribuție considerabilă negativă la evoluția importurilor au avut importurile de mărfuri
manufacturate, clasificate mai ales după materia primă. Acestea au fost importate în valoare de
525,8 mil. dolari (18,7% în total), fiind cu 3,5% mai puțin față de ianuarie-iunie 2018 și contribuind
la evoluția importurilor cu -26,5%. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri cea mai mare contribuție
negativă – în mărime de 22% din creșterea totală au avut importurile de fire, țesături și articole
textile, precum și importurile de metale neferoase – de 10,2% etc.
Persoanele fizice au importat în ianuarie-iunie 2019 mărfuri și produse în valoare de 91,9 mil.
dolari, cu 6,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2018. Creșterea importurilor a fost
determinată de majorarea procurărilor de autoturisme (+8,5%), cărora le-au revenit 81,7% din
importurile realizate de persoanele fizice.
V. Sfera socială
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în I semestru 2019 a
constituit 7113,6 lei și s-a majorat cu 15,8% în termeni nominali și cu 12,2% în termeni reali față
de aceeași perioadă a anului 2018.
Cea mai însemnată majorare s-a atestat în sfera bugetară - cu 23,2%, câștigul salarial mediu lunar
însumând 6759,9 lei, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%. Creșterile salariale
din sectorul bugetar se datorează exclusiv implementării sistemului unic de salarizare în sectorul
bugetar. Totuși, trebuie de ținut cont de faptul că aceste măsuri creează povară asupra bugetului
public. Conform celor mai recente date disponibile, în ianuarie-iulie 2019 bugetul public național
s-a încheiat cu un deficit de circa 2,1 mild. lei, spre deosebire de perioada similară a anului trecut,
când bugetul s-a încheiat cu un excedent în valoare de 1,1 mild. lei.
Sursă: Biroul Național de Statistică
Majorarea salariilor din sectorul real a fost determinată în mare măsură de implementarea reformei
fiscale, care, pe de o parte, a favorizat ieșirea salariilor din economia ascunsă, iar pe de altă parte
a condiționat acumularea economiilor pe conturile angajatorilor și, prin urmare, creșterea salariilor
5.9
4.1
11.7
7.3
4.8
12.913.8
23.2
8.9
9.2 10.4
5.6
10.3 11.912.6
13.3
0
5
10
15
20
25
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
%Lei
Evoluția câștigului salarial mediu pe economie, în
sectorul bugetar și real, I semestru 2012-2019
Total pe economie
Sectorul bugetar
Sectorul real
Creștere anuală a salariului în sectorul bugetar, %
Creștere anuală a salariului în sectorul real, %
34
în sector. Totodată, creșterea cererii interne a impulsionat activitatea agenților economiei, ceea
ce a condiționat accentuarea necesarului de forță de muncă și, în condițiile unei oferte mai mici,
s-a creat presiune asupra prețului muncii (salariul). Cu toate acestea, trebuie de atenționat asupra
faptului că majorarea salariilor și a cererii interne din partea populației conduce la încălzirea
economiei și creează presiuni inflaționiste.
Salarii mai mici decât media pe țară au fost plătite în Agricultură, Activități de cazare și
alimentație publică, Artă, Activități de servicii administrative și de suport, Tranzacții imobiliare,
Comerț interior, Învățământ, Sănătate și asistență socială etc. Salarii mai mari au fost achitate în
activități precum: Informații și comunicații, Activități financiare şi de asigurări, Activități
profesionale, științifice și tehnice, Administrație publică etc.
La oficiile forței de muncă în ianuarie-iulie 2019 au fost înregistrați circa 15,9 mii șomeri, fiind cu
15,9% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în ianuarie-iulie 2018. Din totalul șomerilor
înregistrați, au beneficiat de ajutor de șomaj circa 2,4 mii persoane, numărul acestora fiind mai
mic cu 11,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Mărimea medie a ajutorului de șomaj
în perioada ianuarie-iulie 2019 a constituit 1548,7 lei, în diminuare cu 3,1% față de ianuarie-iulie
2018.
Secția modelare și prognozare economică, 06.09.2019