INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social...

35
INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova (conform datelor disponibile la 31.08.2019) Produsul intern brut a crescut cu 4,4% și a însumat 41,2 mild. lei în I trimestru 2019. Valoarea adăugată brută creată în activitatea “Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante” a avut cea mai mare influenţă asupra creşterii economice, asigurînd 28% din creșterea PIB; după care „Construcții” - 21%; „Industria” - 12% din creștere, ”Informații și comunicații” – 11,6%, Tranzacții imobiliare - 10%, respectiv. Aceste activități au fost cele mai influente în I trimestru 2019. În luna iulie curent s-a înregistrat o deflație de 0,2%. Totodată, de la începutul anului 2019 rata inflației a constituit 4% comparativ cu rata deflației de 0,4%, înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,4%, încadrându-se în intervalul ţintei inflaţiei stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%). Leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. De la începutul anului 2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 3,5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,74 lei la 31.07.2019). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,3%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.07.2019 a atins o valoare de 2951,9 mil. dolari, micșorîndu-se cu 0,6% atât comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2018, cât şi faţă de situația la 31.07.2018. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii iulie 2019 a constituit circa 87,6 mild. lei şi s-a majorat cu 11,6% comparativ cu sfîrșitul lunii iulie a anului 2018. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată preponderent de majorarea banilor în circulație cu 21,5%, volumului depozitelor la vedere cu 15,9% și depozitelor în valută străină – cu 11,7%. Situația în domeniul creditării se îmbunătățește: volumul creditelor noi acordate în ianuarie-iulie 2019 a înregistrat o majorare cu circa 21,6% față de perioada respectivă a anului 2018. Cheltuielile bugetare depășesc esențial veniturile atât ca volum, cât și ca ritm de creștere. În ianuarie-iulie 2019 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de circa 35 mild. lei (cu 6,7% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2018) și cheltuieli – 37,1 mild.lei (mai mult cu 16,9%). Cea mai mare parte din cheltuieli sunt direcționate spre protecția socială, dar cea mai mică – spre protecția mediului. Bugetul public național s-a soldat cu un deficit de - 2111,7 mil.lei, spre deosebire de perioada similară a anului 2018, când bugetul s-a încheiat cu un excedent în valoare de 1064,4 lei. Valoarea totală a datoriei de stat administrată de Guvern la 31 iulie 2019 a constituit circa 53 mild. lei, în creștere cu 3,5% față de data similară a anului 2018, preponderent ca rezultat al deprecierii monedei naționale. Datoria de stat internă a atins un nivel de 23,2 mild. lei și s-a majorat cu 1,5%. Datoria de stat externă a însumat 1,7 mild. dolari (29,9 mild. lei), fiind în diminuare cu 1,7% (în creștere cu 5,1% - exprimată în lei). Nivelul de îndatorare a țării se încadrează în parametrii de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019- 2021). Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămâne înalt. Conform datelor preliminare ale Balanţei de plăţi pentru trimestrul I 2019, deficitul contului curent a constituit 10,1% în raport cu PIB, balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 25,3%, transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) 18%, acumularea netă de pasive la investițiile străine directe – 5%. Evoluția comerțului exterior se temperează, deși exporturile de bunuri au avut un ritm de creștere mai mare decât importurile. În semestrul I 2019 exporturile s-au majorat cu 3,5%, iar importurile - cu 2,6%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1446 mil. dolari SUA, faţă

Transcript of INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social...

Page 1: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

INFORMAŢIE OPERATIVĂ

cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 31.08.2019)

Produsul intern brut a crescut cu 4,4% și a însumat 41,2 mild. lei în I trimestru 2019.

Valoarea adăugată brută creată în activitatea “Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi

depozitare, hoteluri și restaurante” a avut cea mai mare influenţă asupra creşterii economice,

asigurînd 28% din creșterea PIB; după care „Construcții” - 21%; „Industria” - 12% din creștere,

”Informații și comunicații” – 11,6%, Tranzacții imobiliare - 10%, respectiv. Aceste activități au

fost cele mai influente în I trimestru 2019.

În luna iulie curent s-a înregistrat o deflație de 0,2%. Totodată, de la începutul anului 2019 rata

inflației a constituit 4% comparativ cu rata deflației de 0,4%, înregistrată în aceeași perioadă a

anului precedent. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,4%, încadrându-se în intervalul ţintei inflaţiei

stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).

Leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. De la începutul anului

2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 3,5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali

(de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,74 lei la 31.07.2019). Faţă de

Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,3%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la

31.07.2019 a atins o valoare de 2951,9 mil. dolari, micșorîndu-se cu 0,6% atât comparativ cu

nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2018, cât şi faţă de situația la 31.07.2018.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii iulie 2019 a constituit circa 87,6 mild. lei şi s-a majorat cu

11,6% comparativ cu sfîrșitul lunii iulie a anului 2018. Evoluţia masei monetare M3 a fost

determinată preponderent de majorarea banilor în circulație cu 21,5%, volumului depozitelor la

vedere – cu 15,9% și depozitelor în valută străină – cu 11,7%. Situația în domeniul creditării se

îmbunătățește: volumul creditelor noi acordate în ianuarie-iulie 2019 a înregistrat o majorare cu

circa 21,6% față de perioada respectivă a anului 2018.

Cheltuielile bugetare depășesc esențial veniturile atât ca volum, cât și ca ritm de creștere. În

ianuarie-iulie 2019 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de circa 35 mild.

lei (cu 6,7% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2018) și cheltuieli – 37,1 mild.lei (mai mult cu 16,9%).

Cea mai mare parte din cheltuieli sunt direcționate spre protecția socială, dar cea mai mică – spre

protecția mediului. Bugetul public național s-a soldat cu un deficit de - 2111,7 mil.lei, spre

deosebire de perioada similară a anului 2018, când bugetul s-a încheiat cu un excedent în valoare

de 1064,4 lei.

Valoarea totală a datoriei de stat administrată de Guvern la 31 iulie 2019 a constituit circa

53 mild. lei, în creștere cu 3,5% față de data similară a anului 2018, preponderent ca rezultat al

deprecierii monedei naționale. Datoria de stat internă a atins un nivel de 23,2 mild. lei și s-a majorat

cu 1,5%. Datoria de stat externă a însumat 1,7 mild. dolari (29,9 mild. lei), fiind în diminuare cu

1,7% (în creștere cu 5,1% - exprimată în lei). Nivelul de îndatorare a țării se încadrează în

parametrii de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-

2021).

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămâne înalt. Conform datelor

preliminare ale Balanţei de plăţi pentru trimestrul I 2019, deficitul contului curent a constituit

10,1% în raport cu PIB, balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 25,3%, transferurile

persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 18%, acumularea netă

de pasive la investițiile străine directe – 5%.

Evoluția comerțului exterior se temperează, deși exporturile de bunuri au avut un ritm de

creștere mai mare decât importurile. În semestrul I 2019 exporturile s-au majorat cu 3,5%, iar

importurile - cu 2,6%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1446 mil. dolari SUA, faţă

Page 2: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

1

de 1420,2 mil. dolari în semestrul I 2018. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a

constituit 48,5%, fiind mai mare cu 0,4 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018.

Sectorul industrial a înregistrat o creștere de 1,3% în ianuarie-iunie 2019. Creșterea

înregistrată a fost determinată de majorarea industriei prelucrătoare (+1,2%), a industriei extractive

(+13,9%) și a producției și furnizării de energie (+0,5%). Temperarea ritmurilor de creștere a fost

determinată de evoluțiile din lunile mai și iunie, când volumul producției industriale s-a diminuat

cu 5,7% și 2,2% respectiv. Principalii factori care au menținut în creștere sectorul industrial au

fost: dezvoltarea ramurii automotive în cadrul Zonelor Economice Libere și evoluțiile pozitive din

sectorul construcțiilor care au susținut creșterea industriei extractive și a altor ramuri industriale

conexe cu acest sector. Totodată, temperarea cererii externe a fost factorul de bază care a încetinit

ritmurile de creștere ale sectorului industrial.

Producţia agricolă în ianuarie-iunie 2019 a înregistrat o diminuare de 4,2% (în preţuri

comparabile), situație determinată, în special, de reducerea producției animaliere cu 3,2%,

deținând ponderea de circa 83% din total, precum și a producției vegetale cu 8,8%, cu o pondere

de 17,1% în perioada respectivă. Producția animalieră a înregistrat diminuări din contul reducerii

producției (creșterii) vitelor și păsărilor, dar și a producției de lapte. Cele mai accentuate diminuări

ale producției vegetale au fost înregistrate la culturile tehnice (în special rapița de toamnă), cereale

(grâu, orz), fructe sâmburoase (vișine, cireșe).

Activitatea investițională s-a intensificat. În ianuarie-iunie 2019 volumul investițiilor a crescut

în termeni reali cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 9,2 mild. lei.

Creșterea intensivă a investițiilor s-a datorat majorării investițiilor private, investițiilor bugetare,

activității creditare favorabile, precum și creșterii investițiilor din sursele organizațiilor

internaționale.

Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-iunie 2019 a crescut cu 6,6%, însumând circa

8,3 mil. tone. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul

transportului aerian – cu 38,7%, transportul rutier – cu 9,7%, transportul fluvial – cu 8,4%.

Concomitent, volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar a fost în diminuare cu 0,6%.

Comerţul interior de bunuri și servicii este în creștere în ianuarie-iunie 2019, fapt ce

demonstrează o intensificare a consumului din partea populației și agenților economici. Volumul

cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 17% faţă de anul precedent, iar volumul

cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 19%.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională în I semestru 2019 a

constituit 7113,6 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 15,8% faţă de I semestru 2018. În termeni

reali salariul s-a majorat cu 12,2%. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit

6759,9 lei, fiind în creștere cu 23,2%, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%,

respectiv. Majorarea salariilor stimulează creșterea cererii interne și, ca rezultat, impulsionează pe

termen scurt creșterea economică, dar, în același timp, creează presiuni inflaționiste.

Mărimea medie a pensiei lunare la 01.07.2019 a fost de 1895,07 lei și s-a majorat cu 14,2% față

de aceeași dată a anului 2018 în termeni nominali.

Mărimea minimului de existență pentru anul 2018 a constituit în medie pe lună pentru o persoană

1891 lei, fiind în creștere față 2017 cu 1,5%.

Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru

anul 2018 a înregistrat 3%, fiind cu 1,1 p.p. mai joasă față de 2017. La oficiile forței de muncă în

ianuarie-iulie 2019 au fost înregistrați 15,9 mii șomeri, cu 15,9% mai puțini față de numărul

acestora înregistrați în ianuarie-iulie 2018.

Page 3: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

2

I. Cadrul macroeconomic

Inflaţia

Rata inflației în luna iulie 2019 a constituit 4% față de decembrie 2018 comparativ cu rata deflației

de 0,4% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2018. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,4% şi

se află în intervalul ţintei inflaţiei stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).

Dinamica ratei inflației anuale (lună față de luna respectivă a anului precedent), %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Printre factorii cei mai importanți care au determinat creșterea ratei inflației în anul curent se

enumeră majorarea cererii interne ca rezultat al politicii fiscale expansioniste, diminuarea

producției agricole și deprecierea monedei naționale, care influențează majorarea prețurilor la

produsele de import.

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-iulie 2015–2019, %

Anii

Faţă de luna precedentă

Iulie

faţă de decembrie

a anului

precedent

Ianuarie-iulie

faţă de perioada

similară a

anului

precedent

Rata

inflaţiei

medie

lunară

Ian

ua

rie

Feb

rua

rie

Ma

rtie

Ap

rili

e

Ma

i

Iun

ie

Iuli

e

2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 5,2 7,3 0,7

2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,9 9,1 -0,1

2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 3,8 5,9 0,5

2018 0,0 0,2 0,1 0,5 0,0 0,0 -1,2 -0,4 4,0 -0,1

2019 1,3 0,4 0,5 0,8 1,4 -0,2 -0,2 4,0 3,5 0,6

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Prețurile la produsele alimentare în luna iulie 2019 au înregistrat o creștere de 6,3% față de

decembrie 2018. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructe proaspete cu 41%, cartofi - cu

35,6%, pește și conserve din pește – cu 7,1% legume proaspete - cu 2,8% etc. Totodată, au fost

înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 11,3%.

Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a avut cea mai mare contribuție la IPC

general - de 2,4 p.p. Creșterea prețurilor la fructe proaspete a contribuit la majorarea IPC general

cu 1,1 p.p., cartofi - cu 0,3 p.p., pește și conserve din pește – cu 0,2 p.p., legume – cu 0,1 p.p.

Totodată, prețurile la ouă au contribuit la micșorarea IPC general cu 0,1 p.p.

În general, dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de

caracterul sezonier al economiei: în lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor

la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Totuși,

7.3 7.37.6 7.9

7.3 7.3

6.0

5.04.7

3.7

2.83.2 3.0 3.2

2.4

1.20.9 0.9

2.2 2.42.8

3.2

4.6 4.4

5.4

0

2

4

6

8

10

07

.20

17

08. 2

017

09. 2

017

10

.20

17

11

.20

17

12

.20

17

01

.20

18

02

.20

18

03

.20

18

04

.20

18

05. 2

018

06. 2

018

07

.20

18

08. 2

018

09. 2

018

10

.20

18

11

.20

18

12

.20

18

01

.20

19

02

.20

19

03

.20

19

04. 2

019

05. 2

019

06. 2

019

07. 2

019

Page 4: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

3

condițiile secetoase din anul 2018 au condiționat creșterea considerabilă a prețurilor la legume și

cartofi.

Prețurile la mărfurile nealimentare în iunie 2019 s-au majorat cu 3,6% faţă de decembrie 2018,

în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări – cu 27,6%, autoturisme – cu 5,1%, frigidere

și congelatoare - cu 3,9%, confecții – cu 2,9%, mobilă și mașini de spălat – cu cîte 2,6%,

încălțăminte – cu 2,2%, materiale de construcție - cu 1,7% etc. Totodată, s-au redus prețurile la

medicamente cu 0,5%.

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sunt determinate, în mare măsură, de evoluția

cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea prețurilor minime pentru

țigările comercializate în Republica Moldova, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2019, a

condiționat majorarea prețurilor la această categorie de mărfuri.

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost de 1,3 p.p.,

în special datorită creșterii prețurilor la țigări (0,5 p.p.).

Tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat cu 1,2% față de decembrie 2018, fiind

cauzată, în mare parte, de majorarea costurilor la serviciile de educație și învățământ cu 6%

condiționată de majorarea prețurilor pentru creșe și grădinițe, chirie – cu 5,4% și sănătate - cu

3,5%. Per ansamblu, contribuția tarifelor la servicii asupra IPC general a fost neesențială (0,3%).

Contribuția principalelor componente la rata inflației,

Iulie față de decembrie a anului precedent (p.p.)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Calculele Minisrerului Economiei și Infrastructurii

Rata inflației de bază1 exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu

prețuri reglementate a fost 4,4% fată de decembrie 2018, cu 3,3 p.p. mai mare decât nivelul ratei

inflației de bază în luna respectivă a anului 2018. Rata inflației exclusiv produse alimentare și

băuturi a fost 2,6%, exclusiv combustibil – 4,2%. Rata inflației exclusiv produse și servicii cu

prețuri reglementate a constituit 5,1%, fiind cu 4,3 p.p. mai mare comparativ cu nivelul lunii iulie

2018.

1Indicele inflaţiei de bază reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul

inflaţiei în cazul cînd efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice se efectuează

prin eliminarea din indicele preţurilor de consum general a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor

intervenite în urma schimbării preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor

climaterice nefavorabile care au afectat oferta de produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere

şi a variaţiilor preţurilor internaţionale la combustibili.

5.2

-0.9

3.8

-0.4

4.0

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

2015 2016 2017 2018 2019

Produsele alimentareMărfurile nealimentareServicii cu plată prestate populației

Page 5: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

4

Dinamica ratei anuale a inflației

(fată de luna respectivă a anului precedent), %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 3,5% faţă de dolarul SUA

în termeni nominali (de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,74 lei la

31.07.2019). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,3%. Principalii factori care au

determinat deprecierea monedei naționale au fost diminuarea intrărilor de valută din contul

remiterilor de peste hotare, asistenței tehnice și granturilor externe, precum și criza politică din

luna iunie. De asemenea, la evoluția cursului de schimb au influențat oscilaţiile dolarului SUA pe

pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-iulie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici

prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 88%, comparativ cu 107,3% în

ianuarie-iulie 2018. Deficitul de valută pe piața valutară este determinat, în mare parte, de

micșorarea ofertei de valută din partea persoanelor fizice, ca rezultat al reducerii influxului

remitențelor valutare de peste hotare și creșterea cererii de valută din partea agenților economici.

Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici

-1.00.01.02.03.04.05.06.07.08.0

Iul. 2018 Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian. 2019 Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.

Rata inflaţiei

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil

16.84 16.66 16.57 16.59 16.71 16.79 16.89 17.00 17.13 17.06 17.23 17.27 17.14 17.13 17.09 17.13 17.17 17.1717.35

17.6517.89 17.93

18.19 18.18 18.1117.75 17.77

19.53 19.44 19.43

18.9319.36 19.51 19.57 19.69

19.4319.23

19.59 19.65 19.52 19.65 19.6319.31

19.6019.40 19.49

19.96 19.9220.14 20.25

20.52 20.61

19.99 19.81

16

17

18

19

20

21

Lei/USD Lei/EUR

Page 6: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

5

prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro –

71,7%, ponderea dolarului a constituit 7,3%, rublei rusești – 10,7%.

În luna iulie gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta

netă de valută de la persoanele fizice a constituit 96,3%. Piața valutară s-a caracterizat printr-un

surplus de valută în primele două decade ale lunii. În aceste condiții, în luna iulie BNM a efectuat

cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 23 mil. dolari.

Totodată, de la începutul anului Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat vânzări nete pe

piaţa valutară interbancară în valoare de 40,9 mil. dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,

echivalentul în mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Situația respectivă a determinat diminuarea Stocului activelor valutare de rezervă ale BNM cu

0,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2018 și față de situația la 31.07.2018,

atingând o valoare de 2951,9 mil. dolari (la 31.07.2019). Micșorarea activelor oficiale de rezervă

se datorează nu numai intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de vânzări de valută, dar

și plăților aferente deservirii datoriei publice.

16.70 16.6116.78

17.00 17.11 17.23 17.15 17.12 17.19

17.6817.95

18.17

17.76

15.50

16.00

16.50

17.00

17.50

18.00

18.50

0

20

40

60

80

100

120

140

Gradul de acoperire a cererii prin oferta Cursul de schimb mediu lunar, MDL/USD (axa dreaptă)

51.0

26.0

52.841.8

7.314.9

0.00.0

59.359.9

7.0

27.9 23.0

0.0 0.0 0.0-13.2

-21.0

-36.1

-92.7

-84.8

0.0-5.6

-29.0

-5.90.0

-120

-60

0

60

Iul. 2018 Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.

Cumpărări Vînzări

Page 7: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

6

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei

(mil. dolari SUA)

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Indicatorii monetari

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii iulie 2019 a constituit 87,6 mild. lei şi s-a majorat cu 11,6%

comparativ cu situația similară din anul 2018. În componența M3 intră banii lichizi în circulație

(26,4%), depozite în lei la vedere (21%), depozite în lei la termen (22,3%) și depozitele în valută

(30,3%).

Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 73,6%. La sfârșitul lunii iulie 2019 soldul

acestora a fost la nivel de 64,4 mild. lei, înregistrând o majorare cu 8,4% faţă de sfârșitul lunii iulie

2018.

Contribuția componentelor la evoluția masei monetare M3

la sfârșitul lunii iulie 2015-2019, mil. lei

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Volumul de bani în circulaţie a constituit 23,2 mild. lei și a crescut cu 21,5% faţă de situaţia de la

sfârșitul lunii iulie 2018, contribuind cel mai mult la creșterea masei monetare M3. Banii în

1749.41933.2

2474.8

2970.4 2951.9

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

7/31/2015 7/29/2016 7/31/2017 7/31/2018 7/31/2019

1.1

2.5

9.3

7.0

11.6

-10.0

-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

2015 2016 2017 2018 2019

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen

Depozite în valută străină M3

Page 8: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

7

circulație reprezintă numerarul implicat în procesul de conversie, și anume: bancnote, monede

metalice etc. În sfera schimbului de mărfuri banii ca mijloc de circulaţie asigură executarea plăţilor

pentru cumpărarea materiei prime şi a materialelor şi achitarea cu producătorii de mărfuri pentru

producţia finită. Respectiv, creșterea continuă a banilor în circulație reflectă intensitatea activității

economice.

Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începând cu a doua

jumătate a anului 2016. Faţă de sfârșitul lunii iulie 2018 soldul depozitelor în monedă naţională

(58,9% din volumul total) s-a majorat cu 6,2%, atingând un volum de 37,9 mild. lei. Este de

remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 15,9%. Aceasta se argumentează prin

faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei având acces la ele fără restricții, în

pofida dobânzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt

în diminuare cu 1,5% față de sfârșitul lunii iulie 2018.

Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare)

la sfârșitul lunii iulie 2015-2019

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În luna iulie 2019 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 26,6% mai mult comparativ

cu perioada respectivă a anului 2018, iar de la începutul anului - cu 2,3% mai mult.

Soldul depozitelor în valută străină este cu 11,7% mai mare față de situația de la sfârșitul lunii

iulie 2018, însumând 26,5 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în

lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna iulie 2019 au

fost atrase depozite noi în valută străină cu 9,3% mai puțin față perioada respectivă din 2018, iar

în ianuarie-iulie 2019 - cu 1,1% mai mult. Ca factor determinant al evoluției respective poate fi

menționată deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA și Euro.

Datorită nivelului redus al ratelor dobânzii la credite, precum și lansării programului ”Prima casă”,

creditarea economiei se înviorează. Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 13,3%

faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2018, constituind 42,8 mild. lei. Soldul creditelor

în valută străină s-a majorat cu 3,5%, iar al celor în monedă naţională - cu 20,4%. Cu toate acestea,

încă persistă reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii

înaltă și profitabilitatea acestora.

În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere – 23,1% - revine creditelor destinate

comerțului, apoi 15,9% - consumului, 13,5% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,8% -

industriei alimentare etc. Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru

procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora s-a majorat față de iulie 2018 de circa 1,7 ori

(2,1 mild. lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna mai 2018 a programului "Prima

Casă".

11.93

9.85

5.24 4.44 4.54

2.02 2.15 1.62 1.13 0.94

-5

0

5

10

15

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2015 2016 2017 2018 2019

mil

. le

i

Depozite în monedă naţională Depozite în valută străină

Rata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină

Page 9: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

8

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfârșitul lunii iulie 2015-2019

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În luna iulie 2019 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 37,2%

față de cel din luna iulie 2018. Totodată, volumul de credite noi acordate în valută străină s-a

diminuat cu 19,8%, ca impact al instabilității cursului de schimb al monedei naționale. În ianuarie-

iulie 2019 volumul creditelor noi acordate a fost în creștere față de perioada analogică a anului

2018 cu 31,2% și 3,7%, respectiv.

Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operațiuni de politică

monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței

riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a

perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începând cu 19.06.2019, conform deciziei de

politică monetră, rata de bază a fost majorată pînă la 7% ca răspuns la presiunile inflaționiste

cauzate, în mod special, de creșterea fondului de salarizare și a creditelor de consum, precum și a

impulsului fiscal pozitiv. La fel, au fost luate în calcul anticipările cu privire la mediul extern și

evoluțiile recente din economia națională.

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 150,7%. Aceasta indică faptul că

există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru

finanţarea economiei.

Un indicator important care arată atât eficiența bancară, cât și riscul creditării, este nivelul

creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate,

14.37 14.00

10.00

8.67 8.00

6.85

5.96

4.95 4.82 4.42

0

5

10

15

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2015 2016 2017 2018 2019

%

mil.

lei

Credite în monedă naţională Credite în valută străină

Rata dobînzii la credite în monedă naţională Rata dobînzii la credite în valută străină

6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.56.5 6.5 6.5 6.5

7.0 7.0

0

2

4

6

8

10

Iul. 2018 Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.

Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei

Rata dobînzii la creditele în valută

Page 10: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

9

astfel creând probleme și dificultăți băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante

ca pondere în soldul total al datoriei la credite după 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o

tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până

la 10,9% în luna iulie 2019. Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul

că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au

condus la reducerea stocului acestora.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

Sursă: Banca Națională a Moldovei

II. Sectorul public

În perioada ianuarie-iulie a anului 2019 bugetul public național (BPN) a fost caracterizat de

următoarele cifre: un volum al veniturilor de 35 mild. lei și un ritm de creștere de 6,7%, un volum

de cheltuieli de 37,1 mild. lei și 16,9% majorare. Cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu

2111,7 mil.lei. Dar în aceeași perioadă a anului trecut BPN s-a soldat cu excedent (1064,4 mil.lei).

Ultima dată când BPN s-a soldat cu un astfel de deficit major a fost în anul 2009, când economia

a fost afectată de criza financiară mondială.

Indicatorii principali privind executarea Bugetului Public Național, mil.lei

Bugetul

Public

Național

Inclusiv:

Bugetul de

Stat

Bugetele

locale

Bugetul

Asigurărilor

Sociale de

Stat

Fondurile

Asigurărilor

de Asistență

Medicală

Venituri 35 019,5 21 682,0 9 920,8 13 237,5 3 727,5

din care transferuri primite 7 274,2 5 319,3 943,8

Cheltuieli 37 131,2 24 080,9 9 830,8 12 792,3 3 975,5

din care transferuri acordate

13 537,3

Deficit (-)/Excedent(+) -2 111,7 -2 398,9 90,0 445,2 -248,0

Sursă: Ministerul Finanțelor

Cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor,

care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mild. lei). Veniturile respective au înregistrat o creștere de

5,3% față de cele acumulate în ianuarie-iulie 2018.

Faptul că economia națională este bazată pe consum este relatat de ponderea majoritară a

încasărilor din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1% în volumul total al impozitelor și

taxelor. În plus, intensificarea consumului și implicit a comerțului interior a determinat creșterea

volumului încasărilor din contul acestor taxe, contribuind la majorarea veniturilor totale în

18.31

16.6316.24

15.6415.17

14.7314.36 14.16

13.5413.2713.37

12.5412.15 11.89

11.5210.90 10.93 10.63 10.93

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

Page 11: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

10

proporție de circa 55%. Încasările din TVA s-au majorat cu 7,9% și au asigurat 37% din

creșterea totală a veniturilor și din Accize – cu 9,5%, contribuind la creștere în proporție de 12,5%.

Impozitele pe venit dețin ponderea de 25% și contribuția acestora a fost negativă (-6,7%) din cauza

diminuării cu 2,6% a încasărilor din impozitele pe venitul persoanelor fizice (salariu) și cu 2,4% a

încasărilor din impozitele pe venitul persoanelor juridice.

De menționat, că pentru a reduce fenomenul salariilor în plic, în luna octombrie 2018 a intrat în

vigoare prevederile reformei fiscale privind reducerea impozitului pe venit pentru persoanele

fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice. Analiza datelor permite constatarea faptului

că de la implementarea reformei până în prezent încasările respective au evoluat neuniform: dacă

în perioada octombrie 2018-februarie 2019 a fost înregistrată diminuarea lunară a acestora, atunci

începând cu luna februarie se observă o ușoară îmbunătățire temporară, cel mai probabil ca rezultat

al ieșirii din umbră a salariilor, ca ulterior în lunile mai-iulie să se ateste brusc o diminuare

cumulativă de circa 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sursă: Ministerul Finanțelor

Veniturile din impozite pe proprietate dețin o pondere de numai 1,8% și impactul creșterii acestora

cu 3,9% asupra evoluției veniturilor totale este nesemnificativ.

Acumulările bugetare din contul contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii dețin ponderea

de 30,2% în volumul total al veniturilor bugetare și majorarea acestora cu 8,2% a asigurat circa

37% din creșterea totală a veniturilor. Din contul contribuțiilor de asigurări sociale veniturile

acumulate s-au majorat cu 5,1%, dar din contul primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală – cu 18,1%. Evoluția pozitivă a încasărilor respective se datorează preponderent

creșterilor salariale: conform datelor pentru I semestru 2019, salariul mediu lunar în economie s-a

majorat cu 15,8%: în sectorul bugetar – cu 23,2% și în sectorul real – cu 13,3%.

Reforma fiscală menționată mai sus prevede, de asemenea, și reducerea contribuției angajatorului

la BASS de la 23% la 18%. Conform analizei lunare a încasărilor din contribuții de asigurări

sociale obligatorii, impactul reformei a început să ia contur încă în luna octombrie, când ritmurile

anuale de creștere s-au temperat, în luna decembrie fiind înregistrată chiar diminuarea încasărilor

respective comparativ cu luna decembrie 2017. Similar veniturilor din impozitele pe salariu,

încasările din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii au evoluat cu ritmuri mai

temperate spre deosebire de anul precedent. În lipsa majorărilor salariale, cel mai probabil evoluția

respectivă ar fi fost negativă.

21.718.9

-3.9

17.9

31.7

16.4

10.5

-0.1

35.9

-0.6

-5.9

-14.8

-5.4

2.6

9.410.1

-12.0 -10.3-7.3

-20

-10

0

10

20

30

40

200

250

300

350

400

450

12018

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 122018

12019

2 3 4 5 6 7

Încasări lunare din impozitul pe venitul persoanelor fizice, mil.lei

Volumul, mil.lei Evoluție lunară față de anul precedent

Reforma fiscală

Page 12: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

11

Sursă: Ministerul Finanțelor

În perioada ianuarie-iulie 2019 au fost efectuate cheltuieli în sumă de 37 131,2 mil. lei, ceea ce

este cu 16,9% peste nivelul înregistrat în perioada analogică a anului trecut. După clasificarea

economică, cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine prestațiilor sociale –

38,7%, urmată de cheltuielile de personal – 28,5%, cheltuielile pentru achiziționarea bunurilor și

serviciilor – 19,1%, acordarea subsidiilor – 5,9% și achitarea dobânzilor pentru datoria de stat –

2,6%. Cea mai mare contribuție la creșterea totală a cheltuielilor bugetare vine din partea creșterii

cheltuielilor aferente prestațiilor sociale (cu 16,4%), apoi din contul creșterii cheltuielilor de

personal (cu 18,7%).

Similar, după clasificarea funcțională, cheltuielile cu cea mai mare cotă sunt cheltuielile pentru

protecția socială – 37,2%, învățământ – 19,8%, ocrotirea sănătății – 12,3%, servicii de stat cu

destinație generară – 9,3%, servicii în domeniul economiei – 9,3% etc.

Cheltuielile BPN după clasificarea funcțională,

Ianuarie-iulie 2019, mil.lei

25.0

15.2

5.4

10.9

16.4

12.2 13.0

8.1

13.6

9.9

1.5

-4.9

1.9

7.3 6.2

10.7

3.3 3.6 3.7

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

700

800

900

1000

1100

1200

1300

12018

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 122018

12019

2 3 4 5 6 7

Încasările lunare la BASS din contribuții de asigurări sociale de

stat obligatorii

Volumul, mil.lei Evoluția față de anul precedent, %

Page 13: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

12

Sursă: Ministerul Finanțelor

Creșterea cheltuielilor cu un ritm mai mare decât a veniturilor preponderent ca rezultat al măsurilor

de majorare a salariilor în sectorul bugetar a determinat acumularea unui deficit de -2 111,7 mil.lei,

un nivel record pentru perioada respectivă. De menționat, că în perioada analogică a anului trecut

a fost acumulat un excedent de 1064,4 mil.lei.

Evoluția veniturilor, cheltuielilor și a deficitului bugetar

în ianuarie-iulie 2010-2019, mil.lei

Sursă: Ministerul Finanțelor

Datoria de stat administrată de Guvern

13821.6

7346.3

4559.6

3445.3

3438.2

2304.3

1031.8

811.4

300.4

72.3

Protecție socială

Învățămînt

Ocrotirea sănătății

Servicii de stat cu destinație generală

Ordine publică și securitate națională

Servicii în domeniul economiei

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă

Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale

Apărare națională

Protecția mediului

-1522.3

-1909.9

-1062.9

-578.1 -517

-949.3

-1160

-4.9

1064.4

-2111.7-2500

-2000

-1500

-1000

-500

0

500

1000

1500

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Venituri Cheltuieli Deficit

Page 14: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

13

Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat circa 53 mild. lei la

sfârșitul lunii iulie 2019, fiind în creștere cu 3,5% faţă de aceeași dată a anului 2018. În structura

totală a datoriei de stat, datoria internă are o pondere de 43,8% și, respectiv, datoria externă –

56,2%. Nivelul de îndatorare a țării se încadrează în parametrii de risc stipulați în Programul

Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021).

Sursă: Ministerul Finanțelor

Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfârșitul lunii iulie 2018 cu 1,5%. Situația

respectivă s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piaţa

primară. O creștere atât de neesențială permite de a constata o oarecare stabilitate la capitolul

datoriei interne.

Stocul datoriei de stat interne este complet format din VMS, volumul cărora a constituit circa 23,2

mild. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 8,1 mild. lei (în creștere

cu 7,3%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în

VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul situației similare a anului 2018) și VMS emise pentru executarea

garanției de stat – 13,1 mild. lei (față de situația similară a anului trecut denotă o diminuare cu 210

mil.lei, ca rezultat al executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat). VMS emise

pentru executarea garanției de stat au intrat în componența datoriei de stat interne în luna octombrie

2016, când soldul s-a majorat brusc cu 13,3 mil.lei.

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă până la un an au fost emise pe trei termene: 91, 182 și 364

zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa 88,9%. Majoritatea VMS au

fost emise pe termen de 364 zile (40%), după care urmează cele emise pe 182 zile (34,4%) și 91

zile (14,5%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, creînd

impedimente în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung.

Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (circa 81%), care au în prezent

lichidități în exces. Restul investitorilor sunt în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile

în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la

posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv).

Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie în luna iulie 2019 a fost de circa 6,21% (cu

1,6 p.p. peste nivelul din luna iulie 2018). Rata dobînzii la VMS, la fel ca și rata dobînzii la depozite

și credite, sunt corelate cu rata de bază a BNM. În același timp, se observă faptul că rata dobînzii

la VMS este mai mare decât rata dobînzii la depozitele în monedă națională - principalele

7,168 8,741

21,537 22,902 23,244

24,09226,839

29,426 28,414 29,871

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2015 2016 2017 2018 2019

Datoria de stat la data de 31 iulie 2015-2019,

mil.lei

Datoria de stat internă Datoria de stat externă

Page 15: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

14

instrumente de investiții concurente. Constatarea respectivă determină alegerea investitorilor de

a-și plasa lichiditățile în instrumente mai rentabile, cu o dobândă mai mare, respectiv, în VMS.

Evoluția lunară a ratelor dobînzii la VMS și depozitele în monedă națională, %

Sursă: Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1684,1 mil. dolari, comparativ

cu 1713,8 mil. dolari la data de 31 iulie 2018 (în diminuare cu 1,7%). În lunile ianuarie-iulie 2019

surse externe de finanțare au intrat în valoare de circa 169,5 mil. dolari și au fost rambursate –

155,4 mil. dolari. Respectiv, finanțarea externă netă a atins 14,1 mil. dolari. La evoluția datoriei

externe în dolari a contribuit fluctuaţia ratei de schimb a dolarului american faţă de alte valute,

care a atins valori negative și a constituit 19 mil. dolari pe parcursul anului 2019.

Intrări lunare de surse externe de finanțare, rambursările și finanțarea externă netă

5.7

5.9

7.0

6.6

7.8 8.0

7.6

6.76.4

6.46.3

6.05.7

5.3

4.8

4.54.54.64.6 4.5

4.9 4.9

5.2

6.06.1 6.1

6.0

6.2 6.1 6.1 6.2

6.80 6.68

6.12

5.355.33

5.67

5.24

5.785.825.725.57

5.195.17

4.544.664.47

4.20

4.584.44

4.194.51

4.594.45

4.1

4.434.354.4 4.444.534.6 4.54

9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0

8.0

7.57.50

7.007.00

6.506.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5

7.0

7.5

3

4

5

6

7

8

9

10I

20

17 II III

IV V VI

VII

VII

I

IX X XI

XII

20

17

I 2

01

8 II III

IV V VI

VII

VII

I

IX X XI

XII

20

18

I 2

01

9 II III

IV V VI

VII

VMS Depozite în monedă națională Rata de bază

Page 16: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

15

(mil. dolari)

Sursă: Ministerul Finanțelor

III. Sectorul real

Industria

În ianuarie-iunie 2019 s-a înregistrat o creștere a volumului producției industriale cu 1,3%,

semnalându-se o încetinire a ritmurilor de creștere, din cauza involuțiilor din ultimele 2 luni.

Creșterea înregistrată a fost determinată de majorarea producției în toate ramurile industriale:

industria prelucrătoare a crescut cu 1,2%, industria extractivă – cu 13,9% și producția și furnizarea

de energie – cu 0,5%. Temperarea ritmurilor de creștere a fost determinată de evoluțiile din luna

mai și iunie, când volumul producției industriale s-a diminuat cu 5,7% și 2,2% respectiv.

0.5

43.6

-2.3

10.59.6

6.4-0.9

-12.9

44.9

7.0

1.3

16.3

-3.4

-26.8

-4.8-1.3

3.8

24.4

41.7

-27.0

-1.7-2.2

20.4

9.7

-1.7

-28.4

-12.0

48.4

4.8

1.1

1.8

-30

-10

10

30

50

70

90

110

I 2

01

7 II III

IV V VI

VII

VIII IX X X

I

XII

20

17

I 20

18 II III

IV V VI

VII

VIII IX X X

I

XII

20

18

I 20

19 II III

IV V VI

VII

Intrări de surse externe Rambursări de surse externe Finanțarea externă netă

Page 17: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

16

Evoluția sectorului industrial, %

ianuarie-iunie, 2014-2019

Structura sectorului industrial, ianuarie-iunie,

2019

Sursa: Biroul Național de Statistică

Dezvoltarea industriei automotive și a sectorului construcțiilor au constituit factorii de bază care

au asigurat creșterea sectorului industrial în perioada analizată, iar dacă acești factori nu se

manifestau sectorul industrial ar fi înregistrat un regres de circa -3,9%.

Fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la

creșterea sectorului industrial. Ocupând o cotă de 3,5% în total industrie, această ramură a

înregistrat o majorare de 61,8% în perioada ianuarie-iunie 2019, contribuind cu 3.3 p.p. la creșterea

sectorului. Ramura respectivă continuă să se extindă datorită dezvoltării proiectelor investitorilor

străini inițiate în perioada 2017-2018 în cadrul Zonelor Economice Libere, în toate regiunile de

dezvoltare ale Republicii Moldova.

De asemenea, în ascensiune au fost ramurile industriale conexe cu sectorul construcțiilor:

fabricarea articolelor din material plastic, inclusiv geamuri, uși (creștere +18,5%; contribuția la

creșterea industriei de +0,6 p.p.), fabricarea cimentului, varului și ipsosului (contribuția la

creșterea industriei de +0,5 p.p.), fabricarea construcțiilor metalice si a produselor din metal

(creștere de 21,8%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.), industria extractivă (creștere

de 13.9%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.).

Pe lângă ramurile industriale menționate mai sus, un aport pozitiv la evoluția sectorului industrial

l-au avut: fabricarea preparatelor farmaceutice (creștere +26,8%; contribuția la creșterea industriei

de +0,3 p.p.), fabricarea de mobilă (creștere +9,6%; contribuția la creșterea industriei de +0,2 p.p.),

fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase (creștere +5,3%; contribuția la creșterea

industriei de +0,2 p.p.), fabricarea săpunurilor, detergenților, produselor cosmetice și de

parfumerie (creștere +77,3%; contribuția la creșterea industriei de +0,1 p.p.).

Principalii factori care au susținut creșterea sectorului industrial în perioada analizată au fost:

- extinderea proiectelor investiționale străine în domeniul industriei automotive în cadrul Zonelor

Economice Libere;

- creșterea sectorului construcțiilor (în primul semestru 2019 volumul lucrărilor realizate în

antrepriză a crescut cu 26,1%);

- majorarea cererii interne pentru produsele industriale autohtone, ca rezultat al creșterii

veniturilor disponibile ale populației;

5.6

5.6

0.6

0.8

8.4

1.3

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2014 2015 2016 2017 2018 2019

I-VI I-VI I-VI I-VI I-VI I-VI

Producția și furnizarea de energie

Industria prelucrătoare

Industria extractivă

TOTAL industie

Industria extractivă

2.5

Industria prelucrătoare 85.4

Producția și furnizarea de energie

12.1

Page 18: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

17

Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei, ianuarie-iunie 2019, p.p.

(+ influență pozitivă; - influență negativă)

Sursa: Biroul Național de Statistică

În același timp, în ianuarie-iunie 2019, ramuri industriale importante și-au restrâns volumul

producției, din care cauză în luna mai și iunie s-a înregistrat, în general, un regres al sectorului

industrial.

Industria alimentară care produce circa ¼ din volumul producției industriale și industria ușoară

care produce circa 14% din producția industrială au descrescut, în ianuarie-iunie 2019, cu circa

4,4% și 11,1% respectiv, cu un efect total de -2,8 p.p. asupra sectorului industrial. Dacă ramurile

respective nu regresau și își păstrau volumul producției la nivelul anului trecut, ritmurile de

creștere ale industriei ajungeau la circa 4%.

Scăderea producției industriei alimentare a fost cauzată de diminuările înregistrate în următoarele

sub-ramuri: fabricarea uleiurilor și grăsimilor (-22,3%), prelucrarea și conservarea fructelor și

legumelor, inclusiv a nucilor (-12,3%), fabricarea produselor lactate (-6,8%). Aceste 3 subramuri

sunt importante, ocupând o cotă de circa 40% în structura industriei alimentare. Regresul din

primele două sub-ramuri menționate ar putea fi explicat atât de scăderea cantității și calității

producției agricole utilizate ca materie primă (în 2018 producția de floarea soarelui a scăzut cu

2,5%), diminuarea cererii externe, precum și existența unor bariere interne la certificarea

producției, prezența unor monopoluri și oligopoluri în cadrul acestor segmente de piață. Scăderea

industriei lactatelor este legată de situația nefavorabilă din sectorul zootehnic (scăderea continuă

a efectivului de vaci, ovine și caprine și respectiv a producției de lapte), și de imposibilitatea

3.3

0.6

0.5

0.3

0.3

0.3

0.2

0.2

0.2

0.2

-0.2

-0.3

-0.3

-0.3

-0.3

-0.4

-0.4

-0.4

-0.6

-0.7

-0.8

-1.2 -0.8 -0.4 0.0 0.4 0.8 1.2 1.6 2.0 2.4 2.8 3.2 3.6

Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare

Fabricarea articolelor din material plastic

Fabricarea cimentului, varului si ipsosului

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal

Fabricarea preparatelor farmaceutice

Industria extractivă

Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala

Repararea articolelor fabricate din metal, masinilor si echipamentelor

Fabricarea de mobila

Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

Fabricarea de fire si cabluri; fabricarea dispozitivelor de conexiune pentruacestea

Fabricarea incaltamintei

Fabricarea produselor lactate

Fabricarea altor masini si utilaje cu destinatie specifica

Fabricarea masinilor si utilajelor pentru agricultura si exploatari forestiere

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj simarochinarie si a articolelor de harnasament; prepararea si vopsirea…

Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

Fabricarea produselor textile

Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Page 19: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

18

certificării calității producției animaliere pentru export în Uniunea Europeană, ceea ce limitează

dezvoltarea ramurii.

Evoluția lunară a industriei alimentare, 2018-2019, % Evoluția lunară a ramurilor industriei ușoare,

2018-2019, %

Sursa: Biroul Național de Statistică

În cazul industriei ușoare sunt în diminuare pronunțată toate 3 sub-ramuri din care e constituită:

fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-8,7%), tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor

de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei (-21,7%), fabricarea produselor textile,

altele decât îmbrăcămintea (-9,9%). Factorul de bază care a provocat aceste descreșteri a constituit

diminuarea cererii externe, produsele industriei ușoare fiind exportate în proporție de 80%. Un

factor complementar care ar fi putut demotiva producătorii este scăderea prețurilor interne și

externe pentru unele produse din această categorie. În special, s-a evidențiat scăderea prețurilor

producătorilor la încălțăminte (-3% - ianuarie-iunie 2019).

De asemenea, o contribuție negativă esențială la rezultatul sectorului industrial au avut următoarele

ramuri: fabricarea sticlei și articolelor din sticlă (-27,7%); fabricarea de maşini şi utilaje pentru

agricultură și exploatări forestiere și altor utilaje cu destinație specifică; fabricarea

echipamentelor electrice (-5,9%).

Investițiile în active imobilizate

Activitatea investițională s-a intensificat. În ianuarie-iunie 2019 volumul investițiilor a crescut

cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 9,2 mild. lei.

Intensificarea activității investiționale s-a datorat majorării investițiilor private, investițiilor

bugetare, precum și creșterii investițiilor din contul creditelor și surselor organizațiilor

internaționale. Au sporit investițiile în toate tipurile de active: maşini şi utilaje, construcții

inginerești2, clădiri rezidențiale și nerezidențiale, mijloace de transport, terenuri, programe

informatice etc. Totuși, impactul major a fost asigurat de creșterea investițiilor în sectorul

construcțiilor și în mașini, utilaje și instalații.

Evoluţia investițiilor în active imobilizate

2 Construcții inginerești - drumuri, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, etc.

7.96.1

9.9

16.318.4

7.65.8

15.2

-23.2-24.3

-9.5-10.7

-2.5-1.90.0

-3.2

-9.9

-4.4

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

I 20

18

II 2

01

8

III 2

01

8

IV 2

01

8

V 2

01

8

VI 2

01

8

VII

20

18

VII

I 20

18

IX 2

01

8

X 2

01

8

XI 2

01

8

XII

20

18

I 20

19

II 2

01

9

III 2

01

9

IV 2

01

9

V 2

01

9

VI 2

01

9

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

I 20

18

II 2

01

8

III 2

01

8

IV 2

01

8

V 2

01

8

VI 2

01

8

VII

20

18

VII

I 20

18

IX 2

01

8

X 2

01

8

XI 2

01

8

XII

20

18

I 20

19

II 2

01

9

III 2

01

9

IV 2

01

9

V 2

01

9

VI 2

01

9

Fabricarea produselor textile C1300

Fabricarea articolelor de imbracaminte C1400

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj simarochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea sivopsirea blanurilor C1500

Page 20: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

19 %, față de trimestrul corespunzător al anului precedent

mil. lei, ianuarie-iunie, în prețurile semestrului I 2019

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

***

Investițiile din sursele proprii ale agenților economici s-au dovedit a fi, în I semestru al anului

2019, principalul motor de creștere al investițiilor totale. Acestea au însumat 5,9 mild. lei (65%

din totalul investițiilor) și au crescut în ianuarie-iunie 2019 cu 17,2%, asigurând 45% din creșterea

totală.

Agenții economici au sporit investițiile în spații de producere și alte clădiri nerezidențiale, în

mașini și utilaje, mijloace de transport și terenuri. De asemenea, se observă o creștere a investițiilor

private în clădiri rezidențiale, fapt ce a influențat creșterea sectorului construcțiilor. Totodată, au

crescut investițiile private în programe informatice și în domeniul cercetării-dezvoltării. Majorarea

investițiilor sectorului privat în utilaje, cercetare-dezvoltare, soft-uri va duce inevitabil la

modernizarea proceselor de producție și, respectiv, la creșterea competitivității producției

autohtone. Un factor important care a stimulat agenții economici să sporească investițiile din surse

proprii a fost impactul reformei fiscale de micșorare a contribuțiilor de asigurări sociale.

Investițiile publice au crescut semnificativ în I semestru 2019, continuând trendul început în

2018. Acestea au însumat 1,1 mild. lei și s-au majorat cu circa 50,5%, asigurând 20% din creșterea

totală a investițiilor. Au crescut atât investițiile din bugetul de stat (cu 55,1%), cât și investițiile

din bugetele unităților administrativ-teritoriale (cu 45,7%). Preponderent, investițiile publice au

fost orientate în construcții inginerești, mașini și utilaje și mijloace de transport. Ponderea

investițiilor publice în total investiții a constituit circa 12,6%.

Creditele și împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a

investițiilor. Acestea au însumat 896,1 mil. lei și au crescut cu 44,2%, asigurând 14% din creșterea

totală a investițiilor. Această evoluție se datorează îmbunătățirii situației creditare din economie.

La situația din 31.07.2019, soldul creditelor interne a crescut cu 13,3%. Investiții finanțate din

credite interne au fost efectuate în special de către sectorul privat (circa 95% din suma investițiilor

din credite). Cota acestor investiții în total este de circa 10%.

După declinul înregistrat în anul 2018, în primele 6 luni ale anului 2019 au crescut investițiile

provenite de la organizațiile internaționale sub formă de granturi și asistență tehnică.

Acestea au înregistrat o creștere de 1,8 ori și au însumat circa 349,6 mil. lei (6% din totalul

investițiilor), asigurând 13% din creșterea totală a investițiilor. Principalii beneficiari de mijloace

financiare din aceste surse au fost întreprinderile cu capital străin (52% din suma investițiilor

respective) și întreprinderile publice (31% din sumă).

-1.24.7 2.6

-0.12.9

10.1

21.0

10.7

25.127.8

-10

10

30

50

70

90

110

Trim. I Trim.II

TrimIII

Trim.IV

Trim. I Trim.II

TrimIII

Trim.IV

Trim. I Trim.II

2017 2017 2017 2017 2018 2018 2018 2018 2019 2019

Investiţii în active imobilizate, total

Investitii publice

Investitii din surse proprii ale agenților economici

Investitii publice504.9

Investitii publice763.7

Investitii publice1149.8

Investitii private 4903.3

Investitii private 5044.0

Investitii private 5912.1

Alte surse1313.0

Alte surse1413.4

Alte surse2092.3

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Semestru I Semestru I Semestru I

2017 2018 2019

Page 21: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

20

Investițiile finanțate din creditele și împrumuturile externe, de asemenea, au crescut.

Volumul acestora a constituit 353,9 mil. lei, majorându-se cu 76,4%. Această creștere a asigurat

7,9% la creșterea totală a investițiilor. Investiții din credite externe au fost efectuate, preponderent,

de către întreprinderile și instituțiile publice. Acestea ocupă o pondere de circa 3,9% în volumul

total al investițiilor.

Gradul de influență a surselor de finanțare asupra

evoluției investițiilor, ianuarie-martie 2019

(+ influență pozitivă; - influență negativă)

Structura investițiilor pe surse de finanţare,

ianuarie-martie 2018-2019, %

***

Analiza datelor după tipurile de active arată că investițiile în construcții au avut cel mai mare

aport la creșterea investițiilor înregistrată în perioada analizată.

Sectorul construcțiilor a atras, în perioada I semestru, investiții totale în sumă de 4,3 mild. lei (47%

din totalul investițiilor), cu 30,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Această creștere

a asigurat mai mult de jumătate (52%) din creșterea totală a investițiilor.

Au crescut esențial investițiile în construcții inginerești (drumuri, sisteme de alimentare cu apă

și canalizare, etc.). În ianuarie-iunie 2019, acestea au însumat 1,5 mild. lei și au crescut cu 40,8%,

asigurând 22% din creșterea totală a investițiilor. Peste 70% din suma acestor investiții sunt efectuate

de către stat.

Au sporit și investițiile în clădiri nerezidențiale3 și rezidențiale (de locuit). Investițiile în clădirile

nerezidențiale au însumat 1,5 mild. lei (16% din total), înregistrând o majorare de 30,7%. Investițiile

în clădirile rezidențiale (de locuit) au însumat 1,4 mild. lei (15% din totalul investițiilor) și au crescut

cu 20,3%. Unul din factorii de bază care au stimulat investițiile în clădiri îl constituie implementarea

Programului de stat ”Prima casă”.

De menționat că, în ianuarie-iunie 2019 au fost date în exploatare 3676 locuințe (apartamente și case

individuale de locuit), cu o suprafață de 271,1 mii m², cu 30,3% mai mult față de perioada similară a

anului precedent.

În perioada analizată, întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcții” au efectuat lucrări

în antrepriză în volum de 4,1 mild. lei, cu 26,1% mai mult. Au fost în creștere volumul lucrărilor de

3 Clădirile nerezidențiale sunt clădirile destinate altor scopuri decât cele rezidențiale (clădirile administrative şi de producție, magazinele, depozitele, cinematografele etc.)

100%26.8

45%12.0 p.p.

20%5.3 p.p.

14%3.8 p.p.

13%3.5 p.p.

8%2.1 p.p.

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0

Total investiții imobilizate

Surse proprii ale agenților economici

Bugetul de stat și bugetul UAT

Credite si imprumuturi interne

Surse de la organizațiile internaționale (granturi și

asistență tehnică)

Credite si imprumuturi externe

69.964.6

10.6

12.6

8.69.8

4.1 6.0

2.8 3.94.1 3.2

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2018 2019

Alte surse

Credite si imprumuturiexterne

Surse de la organizațiile internaționale (granturi și asistență tehnică)

Credite si imprumuturiinterne

Bugetul de stat și bugetele UAT

Surse proprii ale agenților economici

Page 22: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

21

construcții noi (+22,5%), lucrările de reparații capitale (+34,1%), lucrările de întreținere și reparații

curente (+24,7%).

Continuă tendința de retehnologizare a economiei. Investițiile în mașini, instalații și utilaje de

producere au crescut cu 20%, însumând 3,1 mild. lei (34% din total investiții). Acestea au asigurat

27% din creșterea investițiilor înregistrată în semestrul I al anului 2019.

De asemenea, au crescut esențial investițiile în mijloace de transport. Acestea au însumat circa

1 mild. lei și au crescut cu 24,9%, asigurând 11% din creșterea totală. Creșterea investițiilor în

activele respective s-a datorat atât întreprinderilor private, cât și instituțiilor/ întreprinderilor de

stat.

Totodată, au crescut investițiile în terenuri cu circa 70,6%, însumând 304,4 mil. lei (3,3% din totalul

investițiilor). Au investit în terenuri, în special, întreprinderile cu capital privat (creștere cu 78,4%) și

cele cu capital mixt (proprietate străină cu participarea Republicii Moldova) (creștere de 8,9 ori).

Investițiile în imobilizări necorporale au crescut cu 54,5%, inclusiv în cercetare-dezvoltare – de 12,6

ori, programe informatice – cu 38,1%. În ianuarie-iunie 2019, acestea au însumat 231,8 mil. lei, ceea

ce constituie 2,5% din totalul investițiilor.

Descreșteri ale investițiilor s-au înregistrat doar în cazul activelor biologice imobilizate. Acestea

s-au diminuat cu 2,7%, însumând circa 70,8 mil. lei (mai puțin de 1% din totalul investițiilor). Au

descrescut atât investițiile în active biologice din domeniul fitotehniei (-1,8%), cât și din domeniul

zootehniei (-5,4%). Aceste evoluții nu favorizează sectorul agricol, care este un sector de bază al

economiei ce necesită investiții majore pentru dezvoltare.

Gradul de influiență asupra evoluției investiţiilor, pe

tipuri de active, ianuarie-martie 2019

(+ influență pozitivă; - influență negativă)

Structura investițiilor pe tipuri de active,

ianuarie-martie 2018-2019, %

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

Transportul

100%26.8

26%7.1 p.p.

22%6.0 p.p.

18%4.9 p.p.

12%3.2 p.p.

10%2.8 p.p.

7%1.7 p.p.

4%1.1 p.p.

0 5 10 15 20 25

Total investiții imobilizate

Masini și utilaje

Constructii speciale (ingineresti)

Cladiri nerezidentiale

Cladiri rezidentiale (de locuit)

Mijloace de transport

Terenuri

Programe informatice și alte imobilizări necorporale

35.9 33.5

15.414.8

11.411.1

15.816.4

14.616.3

2.5 3.32.1 2.5

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2018 2019

Alte active

Active biologiceimobilizate

Programe informatice și alte imobilizări necorporale

Terenuri

Constructii speciale(ingineresti)

Cladiri nerezidentiale

Mijloace de transport

Cladiri rezidentiale (delocuit)

Page 23: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

22

Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-iunie 2019 a crescut cu 6,6%, însumând circa

8,3 mil. tone. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul

transportului aerian – cu 38,7%, transportul rutier – cu 9,7%, transportul fluvial – cu 8,4%.

Concomitent, volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar a fost în diminuare cu 0,6%.

De menționat, că în lunile mai și iunie volumul mărfurilor transportate a înregistrat diminuări

(-6,4% și -9,9% respectiv), fapt ce a condus la diminuarea ritmurilor de creștere în perioada

ianuarie-iunie 2019. Aceste evoluții sunt legate de involuțiile înregistrate în unele sectoare

economice. În lunile mai și iunie exporturile au înregistrat descreșteri de 5,6% și 5,5%

corespunzător, industria – 5,7% și 2,2%, iar sectorul agricol în I semestru a înregistrat o diminuare

de 4,2%.

În structura serviciilor de transport predomină transportul rutier, care ocupă circa 71,3% din

volumul total al serviciilor, urmat de transportul feroviar, cu o pondere de circa 28%. Transportul

naval și aerian de mărfuri dețin o cotă neînsemnată în structura serviciilor respective, de circa

0,7%.

Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2017-

2019, % Structura transportului de mărfuri, ianuarie-iunie

2019, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Una din problemele de bază ale sectorului de transport este performanța scăzută a sectorului

feroviar. Din această cauză, în Republica Moldova se accentuează tendința de migrare a traficului

de la calea ferată spre transportul rutier, deși tendința și viziunea de dezvoltare a sectorului de

transport în țările UE este inversă. Astfel, cota mărfurilor transportate pe cale rutieră a crescut de

la 27% în 2006 până la 74% în 2018.

Structura transportului de mărfuri în evoluție 2006-2018,

% Structura transportului de pasageri în evoluție 2006-2018,

%

34

4

2122

43

22

33

1821

3536

15

30

47

-10

10

151719

7

-6

911

8

-4

8

47

14

-6-10

-15

-5

5

15

25

35

45

Feroviar Auto Fluvial

Aerian Total

Feroviar28%

Auto71%

Fluvial1%

Aerian0%

Page 24: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

23

După un declin continuu, înregistrat în anii 2013-2018, în ianuarie-iunie 2019 numărul

pasagerilor transportați a crescut cu circa 2,4%, de aceste servicii beneficiind în total circa

51,4 milioane pasageri. Creșteri ale numărului de pasageri au fost înregistrate în cazul

transportului rutier (+2,7%), ce ocupă o cotă de 97,2% pe piața serviciilor de transport-pasageri și

în cazul transportului fluvial (+5,4%), cota căruia constituie doar 0,1%. Totodată, transportul de

călători pe cale feroviară s-a diminuat semnificativ (cu 15,7%,) iar cel pe cale aeriană cu circa

0,8%. Datorită descreșterilor în aceste domenii, în luna iunie s-a înregistrat un regres de 2,7% a

numărului de pasageri transportați.

La fel ca și în cazul transportului de mărfuri, piața serviciilor de transport pasageri este dominată

de transportul rutier și, în timp, această tendință se menține.

Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2017-

2019, % Structura transportului de mărfuri, ianuarie-iunie

2019, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Evoluțiile favorabile din primele luni ale anului 2019 au fost influențate de baza relativ joasă de

comparație din anul trecut, când serviciile de transport-pasageri au înregistrat o diminuare

constantă pe parcursul întregului an. De asemenea, evoluția respectivă ar putea fi datorată

măsurilor întreprinse de autorități întru combaterea transportului ilicit de pasageri. Conform

ultimilor date disponibile (2017), ponderea economiei neobservate în sectorul transporturilor

constituie 7,8%. O altă problemă a sectorului constă în ineficiența și performanța scăzută a

serviciilor de transport public. Concomitent, performanța scăzută a transportului feroviar duce la

scăderea continuă a pasagerilor transportați pe această cale.

Feroviar

Auto

FluvialAerian

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Feroviar Auto Fluvial Aerian

Feroviar

Auto

FluvialAerian

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Feroviar Auto Fluvial Aerian

1.6

-4.7-4.4

-5.8

0.3

0.9

-1.7-1.7

-3.1

-1.8-1.3

3.3

-1.5-1.2

-2.5

-1.5-1.3

-2.8

-0.5

-5.5

0.2

-0.7-0.1

-3.4

1.21.3

6.6

4.8

2.8

-2.7

-7.0

-5.0

-3.0

-1.0

1.0

3.0

5.0

7.0

Feroviar Auto Fluvial

Aerian Total

Auto97%

Feroviar2%

Aerian1%

Fluvial0%

Page 25: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

24

Comerțul intern cu bunuri și servicii

În ianuarie-iunie 2019, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a însumat circa 26,9 mild. lei

și a înregistrat o creștere de circa 17% (în prețuri comparabile) față de perioada similară a anului

trecut. Creșterile volumului mărfurilor

comercializate cu amănuntul

demonstrează o creștere a cererii de

mărfuri din partea populației, fapt

datorat cel mai probabil de creșterea

reală a veniturilor și a puterii de

cumpărare a populației.

În structura vânzărilor pe grupe de

mărfuri predomină produsele

nealimentare, cota cărora constituie

circa 70%, inclusiv carburanți pentru

autovehicule – 21,4%, produse de uz

casnic – 14,7%, echipament informatic

şi de telecomunicaţii – 2,4%, bunuri

culturale – 1,6%. Vânzările de produse

alimentare reprezintă circa 30% din

volumul total al vânzărilor.

Volumul serviciilor de piață prestate populației, de asemenea, au crescut esențial. În ianuarie-

iunie 2019, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei au marcat o creştere de

19% (în preţuri comparabile) şi a însumat

circa 10 mild. lei. La fel ca în cazul

comerţului cu amănuntul factorul de bază

care a influențat creşterea solicitărilor de

servicii a constituit îmbunătățirea

situației financiare a populaţiei ca rezultat

al creșterii reale a veniturilor populaţiei.

În structura vânzărilor, predomină

serviciile prestate în domeniul sănătății și

asistență socială (circa 45,6% din

volumul total), după care urmează

serviciile în alimentația publică şi cazare

(19,7%), turism, activități de recreare şi

agrement (19,9%), învățământ (11,6%).

Comparativ cu perioada similară a anului

trecut, în structura serviciilor se

evidențiază tendința de creştere a

ponderii serviciilor de recreare și

agrement (+4,2 p.p) și a activităților de

cazare și alimentație publică (+1,7 p.p.),

concomitent cu scăderea ponderii

serviciilor de sănătate și asistență socială (-3,6 p.p.) și activităților agențiilor turistice (-1,9 p.p.).

Volumul schimburilor comerciale între producători și comercianți, de asemenea, s-a

accelerat. În ianuarie-iunie 2019, comerțul cu ridicata, care asigură intermedierea dintre

producători și comercianții cu amănuntul, s-a majorat cu 17,1% (în preţuri curente) și a

înregistrat o valoare a cifrei de afaceri de circa 53,1 mild. lei. O influență majoră asupra creșterii

comerțului cu ridicata au avut-o vânzările de produse de larg consum (+16,4%), vânzările de

produse agricole și animale vii (+19,6% creștere), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun

Evoluția lunară a comerțului cu amănuntul, % față de luna corespunzătoare a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Evoluția lunară a cifrei de afaceri pentru serviciile

prestate populaţiei, % față de luna corespunzătoare a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

-7.5

-3.3-2.5

-0.4

4.44.21.5

7.9

-1.1

-2.3

-0.5

12.1

-3.5

-7.9

-1

-6.3

-4.5

-0.8

-6.3

-1.7

-2.4

-4.2

-2.7

-10.9

9.1

6.53.4

12

5.73.9

11.1

6.9

9.8

7.67.97.59

17.8

23

16.718.417.7

-12

-7

-2

3

8

13

18

23

201

6-0

1

201

6-0

3

201

6-0

5

201

6-0

7

201

6-0

9

201

6-1

1

201

7-0

1

201

7-0

3

201

7-0

5

201

7-0

7

201

7-0

9

201

7-1

1

201

8-0

1

201

8-0

3

201

8-0

5

201

8-0

7

201

8-0

9

201

8-1

1

201

9-0

1

201

9-0

3

201

9-0

5

-0.8

1.2

5.2

2.6

-7.4

-6.6

-5.7

1.8

15.8

5.2

-0.9-0.7

5.2

-5.4

4.4

-5.7

8.48.4

2.3

-1

-13.1

-5.4

-2.7

4.66.6

10.7

4.3

13.312.512

7.6

10.7

18.8

18.4

14.1

5.2

19.721.4

13

26.8

19.5

16.6

-14

-10

-6

-2

2

6

10

14

18

22

26

20

16-

01

20

16-

03

20

16-

05

20

16-

07

20

16-

09

20

16-

11

20

17-

01

20

17-

03

20

17-

05

20

17-

07

20

17-

09

20

17-

11

20

18-

01

20

18-

03

20

18-

05

20

18-

07

20

18-

09

20

18-

11

20

19-

01

20

19-

03

20

19-

05

Page 26: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

25

(+8,2% creștere). În descreștere a fost comerţul cu ridicata de echipament informatic și de

telecomunicații (-33,9%).

Concomitent, a crescut volumul

serviciilor prestate întreprinderilor.

Acestea s-au majorat cu circa 10,8% (în

preţuri curente), înregistrând o cifră de

afaceri de circa 21,4 mild. lei. Cerere

sporită a fost înregistrată, în special,

pentru tranzacțiile imobiliare (+26,2%),

serviciile în domeniul tehnologiei

informației (+33,2%), serviciile de

transport (+6,7%) și activitățile de

publicitate și studiere a pieței (+28,1%).

Ameliorarea comerțului cu ridicata se

explică, pe de o parte, de creșterea cererii

din partea comercianților cu amănuntul,

pe de altă parte, de dinamizarea

activității întreprinderilor ce utilizează în

procesele de producție materie primă

furnizată de rețeaua de comerț angro,

precum și a agenților economici ce

utilizează servicii din partea altor întreprinderi pentru a-și asigura activitatea

economică.

Cifra de afaceri în comerț, întreținere și

reparație a autovehiculelor şi

motocicletelor, a crescut cu 23,3% (în

preţuri curente), înregistrând o valoare de

5,1 mild. lei. Această creștere se

datorează creșterii cifrei de afaceri la

comerțul cu autovehicule (+19,5%),

comerțul cu piese pentru autovehicule

(+24,5%) și la serviciile de întreținere și

reparare a autovehiculelor (+24,6%).

IV. Comerț exterior

Evoluţia comerţului exterior în semestrul I 2019 a fost influențată de temperarea creșterii

economice în țările care sunt parteneri comerciali principali ai țării noastre, diminuarea prețurilor

la resursele energetice, în special la gaz natural, valorificarea oportunităților oferite de acordurile

de cooperare internațională (Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Acordul de Comerț Liber

cu Turcia).

Exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iunie 2019 au înregistrat o valoare de 1361,4 mil. dolari

SUA, mai mult cu 46,7 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iunie 2018, iar importurile – 2807,4 mil.

dolari, mai mult cu 72,5 mil. dolari. Astfel, în termeni nominali, exporturile s-au majorat cu 3,5%,

iar importurile – cu 2,6%.

Indicii comerțului exterior în trimestrul II 2019

Evoluția lunară a comerţului cu ridicata și serviciilor

prestate întreprinderilor, % față de luna corespunzătoare a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Evoluția lunară a comerţului cu autovehicule % față de luna corespunzătoare a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

-12

-7

-2

3

8

13

18

23

28

20

16

-01

20

16

-04

20

16

-07

20

16

-10

20

17

-01

20

17

-04

20

17

-07

20

17

-10

20

18

-01

20

18

-04

20

18

-07

20

18

-10

20

19

-01

20

19

-04

Comert cu ridicata

Servicii prestate intreprinderilor

3.17

18.620.6

32.3

18.6

9.2

30.231.1

20.2

34.6

14.2

26.727.4

27.4

5.6

23.9

5.8

19.7

27.4

2

0.9

1.6

10.8

17.9

-8

-7.2

21.8

11

16.8

12.2

0.70.5

17.4

9.7

-2.6

17.8

39.5

26.326.4

1715.9

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

20

16

-01

20

16

-04

20

16

-07

20

16

-10

20

17

-01

20

17

-04

20

17

-07

20

17

-10

20

18

-01

20

18

-04

20

18

-07

20

18

-10

20

19

-01

20

19

-04

Page 27: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

26

Temperarea creșterii economiei mondiale și, respectiv, diminuarea cererii externe a determinat micșorarea

prețurilor mondiale la majoritatea bunurilor. Astfel, în trimestrul II 2019 au fost exportate mărfuri în

valoare cu 1,3% (8,3 mil. dolari) mai mică decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. Această

situație a fost determinată de micșorarea valorii unitare (prețurilor) a acestora cu 4,3%. Totodată, volumul

mărfurilor exportate în expresie naturală (cantitatea) s-a majorat cu 3,1%.

Evoluția trimestrială a indicilor privind mărfurile exportate, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

Valoarea mărfurilor importate a crescut cu 2,4% (+33,5 mil. dolari), cauzată preponderent de creșterea

volumului fizic al mărfurilor importate cu 6%. Totodată, valoarea unitară a acestora s-a diminuat cu 4,4%.

Evoluția trimestrială a indicilor privind mărfurile importate, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale

7

-4 -3

-10

-1

20.923.3

27.6

5

9.811

15.1 14.4

-0.1 -0.4

13.8

3.1

-21

-16

-11

-5 -2-4.1 -4.3

-0.6

-2.6

7.7

13.9

11.5 11.4

3.5

-3.1-5.1 -4.3

-15.8

-19.4

-13.7 -14.5

-3.1

15.918

26.8

2.3

18.3

26.428.4 27.4

3.5

-3.4

8.1

-1.3

-30

-20

-10

0

10

20

30

trim. II2015

trim. III2015

trim. IV2015

trim. I2016

trim. II2016

trim. III2016

trim.IV2016

trim. I2017

trim .II2017

trim. III2017

trim.IV2017

trim .I2018

trim. II2018

trim. III2018

trim.IV2018

trim. I2019

trim. II2019

indicii volumului fizic indicii valorii unitare Indicii valorici

-4.0 -5.0

-9.0

4.0

7.0

11.5 11.1

20.1

13.3 13.412 11.9

9.26.5

8.95.1 6

-21.0 -22.0 -22.0

-12.0-7.0

-5.8

-1.1 -0.3

0.8

7.9

10.5

15

12.1

8

4.4

-2.1-3.4

-24.1

-25.9-29.4

-8.9

-0.1

5.1

9.8

19.7 14.3

7.9

23.8

28.7

22.4

15

13.7

2.9

2.4

-40.0

-30.0

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

trim. II2015

trim. III2015

trim. IV2015

trim. I2016

trim. II2016

trim. III2016

trim. IV2016

trim. I2017

trim. II2017

trim.III2017

trim. IV2017

trim. I2018

trim. II2018

trim.III2018

trim. IV2018

trim. I2019

trim. II2019

indicii volumului fizic indicii valorii unitare Indicii valorici

Page 28: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

27

în semestrul I al anilor 2010-2019, mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Național de Statistică

Decalajul în evoluția exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanței

comerciale de 1446 mil. dolari, cu 25,9 mil. dolari (+1,8%) mai mare față de cel înregistrat în

ianuarie-iunie 2018. În structura soldului balanței comerciale predomină soldul negativ la: petrol,

produse petroliere și produse înrudite (17,9% din total), gaz și produse industriale obținute din gaz

(11%), vehicule rutiere (10,1%), fire, țesături, articole textile (7,2%), mașini și aparate specializate

pentru industriile specifice (6,4%), alte materiale și produse chimice (5,9%), produse medicinale

și farmaceutice (5,8%) etc., acestea fiind destinate atât pentru consumul populației, cât și pentru

aprovizionarea întreprinderilor cu materie primă.

Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la maşini şi aparate electrice şi părți ale acestora (7,3%),

semințe și fructe oleaginoase (7,1%), îmbrăcăminte și accesorii (5,1%), cereale și preparate pe

bază de cereale (4,7%), băuturi (4,2%) etc.

Dinamica schimburilor comerciale

Ianuarie-iunie 2018 Ianuarie-iunie 2019

mil.

dolari

SUA

structura,

%

în % faţă

de

ianuarie-

iunie 2017

mil.

dolari

SUA

structura,

%

în % faţă

de

ianuarie-

iunie 2018

Export – total 1314,7 100,0 127,9 1361,4 100,0 103,5

inclusiv în:

ţările Uniunii Europene (UE-28) 900.4 68.5 138.1 880.8 64.7 97.8

ţările CSI 208.2 15.8 96.0 202.4 14.9 97.2

celelalte ţări ale lumii 206.1 15.7 129.5 278.8 20.5 135.3

Import – total 2734,9 100,0 125,4 2807,4 100,0 102,6

inclusiv din:

ţările Uniunii Europene (UE-28) 1395.8 51.0 130.1 1402.8 50.0 100.5

ţările CSI 637.5 23.3 117.4 695.7 24.8 109.1

celelalte ţări ale lumii 701.6 25.7 124.0 708.9 25.3 101.0

Balanţa comercială -1420,2 x 123,1 -1446,0 x 101,8

Gradul de acoperire a

importului prin export 48,1% x 1,0 p.p. 48,5% x 0,4 p.p.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În cadrul comerțului exterior pe grupe de țări, s-a atestat diminuarea deficitului balanței comerciale

în raport cu celelalte ţări ale lumii - cu 13,2%, iar cu țările CSI și UE – majorare cu 9,1% și cu

5,4%, respectiv.

Primele 10 țări-partenere în derularea export-import, mil. dolari SUA

606.9

995.5 1041.7 1136.3 1172.2992.7 905.5 1028.2

1314.7 1361.41676.1

2374.3 2460.7 2593.9 2547.0

1985.4 1868.32181.4

2734.9 2807.4

-1069.2-1378.8 -1419.0 -1457.6 -1374.8

-992.7 -962.8-1153.2

-1420.2 -1446.0

-1500

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

export import soldul balanţei comerciale

Page 29: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

28

ianuarie-iunie 2018

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

ianuarie-iunie 2019

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2019 a constituit 48,5%, față de

48,1% înregistrat în ianuarie-iunie 2018.

Exporturile după destinație

Creșterea exporturilor s-a datorat în totalitate livrărilor cu destinația “celelalte ţări ale lumii”, care

au asigurat 155,9% din creșterea totală a exporturilor, însumând 278,8 mil. dolari și depășind cu

35,3% valoarea din ianuarie-iunie 2018. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia – în

valoare de 121,6 mil. dolari (în creștere de 2,4 ori) și Elveția – 33,6 mil. dolari (+15,5%).

Creșterea anuală a exporturilor (%) și

contribuția pe grupe de țări (p.p.),

în ianuarie-iunie 2012-2019

Structura exporturilor pe grupe de țări

în ianuarie-iunie 2012-2019 (%)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Totodată, principala destinație a exporturilor Republicii Moldova rămâne țările Uniunii Europene,

cu o pondere de circa 64,7% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de țări au

însumat 880,2 mil. dolari și s-au micșorat cu 2,2% față de ianuarie-iunie 2018, având cea mai

accentuată contribuție negativă la evoluția exporturilor și au sustras 43,3% din creșterea acestora.

Cele mai semnificative exporturi au avut ca destinație țări precum: România – 380,5 mil. dolari

(+9,9%), fiind și cea mai importantă piață de desfacere a Republicii Moldova, Italia – 135,8 mil.

dolari (-7,8%), Germania – 124,7 mil. dolari (+10,1%), Polonia – 52,2 mil. dolari (+13,1%). Se

observă o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI spre UE, în special, în cazul semințelor

de floarea soarelui, vinului și fructelor, datorată pe de o parte de restricțiile impuse de Federația

Rusă, iar pe de altă parte de noile oportunități oferite de DCFTA.

Romania

Italia

Germania

Federatia Rusa

Turcia

Belarus

Polonia

Ucraina

Franta

China

400 300 200 100 0 100 200 300 400

Exportul de bunuri

Importul de bunuri

Romania

Italia

Germania

Turcia

Federatia Rusa

Polonia

Belarus

Ucraina

Franta

China

400 300 200 100 0 100 200 300 400

Exportul de bunuri

Importul de bunuri

4.6

9.1

3.2

-15.3

-8.8

13.6

27.9

3.5

-20

-10

0

10

20

30

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Ţările UEŢările CSICelelalte ţări ale lumiiExporturile

48.8

45.0

53.0

63.0

63.3

63.4

68.5

64.7

41.1

40.0

32.9

24.3

20.7

21.1

15.8

14.9

10.1

15.0

14.2

12.6

15.9

15.5

15.7

20.5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

UE CSI Celelete țări ale lumii

Page 30: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

29

Livrările către țările CSI au contribuit negativ la creșterea exporturilor cu 12,5%. Exporturile

către această grupă de țări au însumat 202,4 mil. dolari, în descreștere cu 2,8% față de ianuarie-

iunie 2018. Cele mai multe produse au fost livrate Federației Ruse – în valoare de 114,5 mil. dolari

(+6,5%), Republicii Belarus – 41,9 mil. dolari (-14,5%) și Ucrainei – 36,8 mil. dolari (-4,7%).

Exporturile pe grupe de mărfuri

Creșterea exporturilor a fost determinată în cea mai mare parte de extinderea activității

investitorilor străini în Zonele Economice Libere și sporirea capacităților de producere a

industriilor care activează în lohn (în special, în ramura industriei automotive, asigurând majorări

de exporturi preponderent la categoria “mașini și aparate electrice și părți ale acestora”, precum și

de majorarea exporturilor unor produse agroalimentare (cereale și preparate pe bază de cereale,

legume și fructe, semințe și fructe oleaginoase etc.), datorită recoltei agricole bune din 2018 și a

unei cereri sporite preponderent din partea țărilor UE pentru aceste produse.

Circa 1/3 din valoarea exporturilor reprezintă reexporturile de mărfuri străine, care au însumat

410,7 mil. dolari și s-au diminuat cu 6,2% comparativ cu ianuarie-iunie 2018. Reexporturile de

mărfuri străine după prelucrare dețin 21,9% din total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri,

care nu au suferit transformări esențiale – 8,3%.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iunie 2019 au constituit 950,6 mil. dolari, cu o

pondere de 69,8% din total exporturi și s-au majorat cu 8,4% față de ianuarie-iunie 2018.

Evoluția exporturilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2018-2019,

mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Național de Statistică

Factorul cel mai important care a impulsionat creșterea exporturilor în perioada de referință a fost

intensificarea activității întreprinderilor din domeniul industriei automotive. Astfel, valoarea

livrărilor de mașini și echipamente pentru transport a constituit 351,5 mil. dolari, înregistrând o

creștere cu 30,7% față de ianuarie-iunie 2018. De menționat, că ponderea acestor mărfuri în total

export este cea mai semnificativă – 25,8%, influențând creșterea totală a exporturilor în proporție

de 177,5%. Din această secțiune de mărfuri, se remarcă exporturile de mașini și aparate electrice

și părți ale acestora, care au asigurat 160,4% din creștere.

268.9

311.6

278.3

137.8

106.3

89.9

62.2

48.2

11.6

351.5

286.0

285.6

147.0

103.8

86.0

59.7

34.3

7.4

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Masini si echipamente pentru transport

Articole manufacturate diverse

Produse alimentare si animale vii

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili

Bauturi si tutun

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte

Uleiuri, grasimi si ceruri de origine animala sau vegetala

Alte grupe de mărfuri

Ianuarie-iunie 2019 Ianuarie-iunie 2018

Page 31: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

30

Exporturile de articole manufacturate diverse s-au diminuat cu 8,2%, însumând 286 mil. dolari.

(21% în total exporturi). Contribuția negativă a acestora la evoluția exporturilor a fost cea mai

accentuată – în mărime de 54,8%, din care îmbrăcăminte și accesorii – 34,8% (de menționat, că

fabricarea articolelor de îmbrăcăminte a fost în descreștere cu 8,7%), mobilă și părțile ei - 17,4%

etc.

Valoarea exporturilor de produse alimentare și animale vii a însumat 285,6 mil. dolari (21% în

total export), fiind în creștere cu 2,6% față de ianuarie-iunie 2018. Astfel, acestea au contribuit la

creșterea totală a exporturilor în proporție de 15,8%, inclusiv cereale și preparate pe bază de cereale

– 39,7%. Totodată, exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere au avut o contribuție

negativă de 14,8%, produse lactate şi ouă de păsări – de 5,1%, animale vii – de 4,7% etc.

Exportul de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 6,7% față de

ianuarie-iunie 2018, însumând 147 mil. dolari (10,8% în total exporturi). Acestea au asigurat

19,7% din creșterea totală a exporturilor, practic în totalitate din contul livrărilor de semințe și

fructe oleaginoase, contribuția cărora a fost de 22,3%. Concomitent, micșorarea livrărilor de piei

crude, piei tăbăcite şi blănuri brute au contribuit negativ la creșterea exporturilor – în proporție de

2% etc.

Valoarea exporturilor de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte a însumat

59,7 mil. dolari, micșorîndu-se cu 4,1%. Acestea au contribuit la diminuarea totală a exporturilor

în proporție de 5,4%, inclusiv produse chimice organice - de 10,3%, uleiuri esențiale, rezinoide şi

substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare – de 9,1%. Totodată,

exporturile de produse medicinale şi farmaceutice au avut o contribuție pozitivă de 16,9%,

exportul acestora majorîndu-se cu 24,3%, rezultat al creșterii volumului de fabricare a preparatelor

farmaceutice cu 26,8%.

Exportul de uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală în ianuarie-iunie 2019 a

constituit 34,3 mil. dolari (2,5% în total export), cu 28,2% mai puțin, scădere influențată de

diminuarea volumului producției fabricate de uleiuri și grasimi cu 22,3%, precum și de cererea

externa scăzută la acest produs. Astfel, contribuția lor negativă la evoluția exporturilor a fost destul

de însemnată – în proporție de 29,8%.

Importurile după țările de origine

Creșterea totală a importurilor de bunuri s-a datorat, în cea mai mare măsură, importurilor din

țările CSI - în proporție de 80,3%. Acestea au însumat 695,7 mil. dolari și au înregistrat o creștere

cu 9,1% comparativ cu ianuarie-iunie 2018, preponderent ca rezultat al majorării importului de

combustibili minerali, care deține 32,6% în structura importurilor din această grupă de țări. Cele

mai semnificative importuri au provenit din Federația Rusă - în valoare de 348,5 mil. dolari, cu

7,7% mai mult față de ianuarie-iunie 2018, din Ucraina – 272,4 mil. dolari (+6,5%) și Belarus –

63,4 mil. dolari (+27%).

Page 32: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

31

Creșterea anuală a importurilor (%) și

contribuția pe grupe de țări (p.p.),

în ianuarie-iunie 2012-2019

Structura importurilor pe grupe de țări

în ianuarie-iunie 2012-2019 (%)

Sursă: Biroul Național de Statistică

Importurile din țările Uniunii Europene au însumat 1402,8 mil. dolari ș i au avansat cu doar 0,5%

față de ianuarie-iunie 2018. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a fost de 9,6%.

În mare parte importurile au provenit din România – în valoare de 398,7 mil. dolari, cu 3,1% mai

mult decât în ianuarie-iunie 2018, Germania – 238,1 mil. dolari (+0,9%) ș i Italia – 200,7 mil.

dolari (+2,6%).

Importurile din celelalte țări ale lumii s-au majorat cu 1% față de ianuarie-iunie 2018 și au

înregistrat o valoare de 708,9 mil. dolari, asigurând doar 10,1% din creșterea totală a importurilor.

Cele mai semnificative importuri au provenit din China - în valoare de 277,8 mil. dolari (-2,7%),

Turcia – 181,8 mil. dolari (+12,6%) și Statele Unite ale Americii – 35,9 mil. dolari (-4,8%).

Importurile pe grupe de mărfuri

În ianuarie-iunie 2019 creșterea importurilor s-a datorat preponderent intensificării creșterii cererii

interne pentru bunurile importate, condiționată de majorarea veniturilor populației ca rezultat al

sporirii câștigurilor salariale. Înviorarea activității investiționale a avut impact asupra creșterii

importurilor de bunuri de capital. De asemenea, majorarea prețurilor la combustibilii minerali a

determinat o anumită creștere a importurilor. Însă, în cea mai mare măsură, importurile au avut

drept scop aprovizionarea întreprinderilor cu materie primă și funcționarea economiei. Totuși, pe

fundalul deprecierii monedei naționale și încetinirii consumului, încetinește și creșterea

importurilor.

5.2 3.9-2.0

-22.0

-5.5

16.1

27.0

2.7

-30

-20

-10

0

10

20

30

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Ţările UEŢările CSICelelalte țări ale lumiiImporturile

43.3

44.1

48.8

48.5

49.4

49.2

51.1

50.0

32.5

31.3

27.6

25.5

25.3

24.9

23.3

24.8

24.2

24.6

23.6

26.0

25.3

25.9

25.6

25.3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

UE CSI Celelalte țări ale lumii

Page 33: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

32

Evoluția importurilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2018-2019

mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Național de Statistică

Evoluția importurilor a fost influențată cel mai puternic de importurile de combustibili minerali,

lubrifianți și materiale derivate, determinând creșterea totală a importurilor în proporție de 23,1%.

Volumul acestor importuri în ianuarie-iunie 2019 a însumat 455,3 mil. dolari (16,2% în total) și

s-a majorat cu 3,8% față de ianuarie-iunie 2018. În cadrul acestei secțiuni, cele mai influente grupe

de mărfuri sunt gaz și produsele industriale obținute din gaz (29,5% din creșterea totală a

importurilor) și cărbune, cocs şi brichete (4,7% din creștere). Majorarea prețurilor externe la petrol

și produse petroliere reprezintă cel mai important factor care a determinat creșterea valorii

importurilor respective.

Volumul importului de articole manufacturate diverse a însumat 293 mil. dolari (10,4% în total

importuri), cu 7,5% mai mult față de ianuarie-iunie 2018, asigurînd 28,4% din creșterea totală. În

cadrul acestei secțiuni cele mai importante contribuții au venit din partea importurilor de

încălțăminte - 4%, precum și altor articole diverse – 18,7%. Totodată, importurile de îmbrăcăminte

şi accesorii au contribuit negativ la creșterea importurilor – în proporție de 0,7%.

Intensificarea activității întreprinderilor din industria automotive atrage, respectiv, un volum mai

mare a importurilor de produse materie primă din categoria mașini și echipamente pentru

transport. Astfel, în perioada de referință importul acestora a crescut cu 2% și a însumat 666,8 mil.

dolari. Cu o pondere însemnată de 23,8% în volumul total al importurilor, această categorie de

produse a asigurat 18,3% din creșterea totală a importurilor, din care: vehicule rutiere – 17,8%,

mașini și aparate industriale cu aplicații generale – 14,2% etc. Totodată, grupul mașini generatoare

de putere şi echipamentele lor au contribuit negativ la creșterea importurilor – în proporție de

7,8%, mașini și aparate specializate pentru industriile specifice – de 14,1%, maşini şi aparate de

birou sau pentru prelucrarea automată a datelor – de 3,7% etc.

Importurile de produse alimentare și animale vii au însumat 299,1 mil. dolari (10,7% în total

importuri), fiind în creștere cu 5,4% comparativ cu ianuarie-iunie 2018. Acestea au contribuit la

creșterea totală a importurilor în proporție de 21%, inclusiv: legume și fructe – 10,9%, carne şi

preparate din carne – 3,6%, produse lactate şi ouă de păsări - 2,9%, pește, crustacee, moluște –

2,3%, cereale și preparate pe bază de cereale - 2,1% etc.

Volumul importului produselor chimice și produselor derivate a însumat 422,8 mil. dolari (15,1%

din volum total), fiind în creștere cu 3,3%. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a

fost de 18,8%, din care produsele medicinale și farmaceutice – 19,1%. Totodată, Alte materiale

și produse chimice au contribuit negativ la evoluția importurilor - în proporție de 4,2%, Materiale

plastice sub forme primare – de 3,1% etc.

653.6

545.0

438.5

409.2

283.9

272.5

77.7

48.5

6.1

666.8

525.8

455.3

422.8

299.1

293.0

82.4

56.7

5.5

0 100 200 300 400 500 600 700

Masini si echipamente pentru transport

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Combustibili minerali, lubrifianti si materiale derivate

Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte

Produse alimentare si animale vii

Articole manufacturate diverse

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili

Bauturi si tutun

Alte

Ianuarie-iunie 2019 Ianuarie-iunie 2018

Page 34: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

33

O contribuție considerabilă negativă la evoluția importurilor au avut importurile de mărfuri

manufacturate, clasificate mai ales după materia primă. Acestea au fost importate în valoare de

525,8 mil. dolari (18,7% în total), fiind cu 3,5% mai puțin față de ianuarie-iunie 2018 și contribuind

la evoluția importurilor cu -26,5%. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri cea mai mare contribuție

negativă – în mărime de 22% din creșterea totală au avut importurile de fire, țesături și articole

textile, precum și importurile de metale neferoase – de 10,2% etc.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-iunie 2019 mărfuri și produse în valoare de 91,9 mil.

dolari, cu 6,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2018. Creșterea importurilor a fost

determinată de majorarea procurărilor de autoturisme (+8,5%), cărora le-au revenit 81,7% din

importurile realizate de persoanele fizice.

V. Sfera socială

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în I semestru 2019 a

constituit 7113,6 lei și s-a majorat cu 15,8% în termeni nominali și cu 12,2% în termeni reali față

de aceeași perioadă a anului 2018.

Cea mai însemnată majorare s-a atestat în sfera bugetară - cu 23,2%, câștigul salarial mediu lunar

însumând 6759,9 lei, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%. Creșterile salariale

din sectorul bugetar se datorează exclusiv implementării sistemului unic de salarizare în sectorul

bugetar. Totuși, trebuie de ținut cont de faptul că aceste măsuri creează povară asupra bugetului

public. Conform celor mai recente date disponibile, în ianuarie-iulie 2019 bugetul public național

s-a încheiat cu un deficit de circa 2,1 mild. lei, spre deosebire de perioada similară a anului trecut,

când bugetul s-a încheiat cu un excedent în valoare de 1,1 mild. lei.

Sursă: Biroul Național de Statistică

Majorarea salariilor din sectorul real a fost determinată în mare măsură de implementarea reformei

fiscale, care, pe de o parte, a favorizat ieșirea salariilor din economia ascunsă, iar pe de altă parte

a condiționat acumularea economiilor pe conturile angajatorilor și, prin urmare, creșterea salariilor

5.9

4.1

11.7

7.3

4.8

12.913.8

23.2

8.9

9.2 10.4

5.6

10.3 11.912.6

13.3

0

5

10

15

20

25

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

%Lei

Evoluția câștigului salarial mediu pe economie, în

sectorul bugetar și real, I semestru 2012-2019

Total pe economie

Sectorul bugetar

Sectorul real

Creștere anuală a salariului în sectorul bugetar, %

Creștere anuală a salariului în sectorul real, %

Page 35: INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social ...mec.gov.md/sites/default/files/document/... · INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social - economică a Republicii

34

în sector. Totodată, creșterea cererii interne a impulsionat activitatea agenților economiei, ceea

ce a condiționat accentuarea necesarului de forță de muncă și, în condițiile unei oferte mai mici,

s-a creat presiune asupra prețului muncii (salariul). Cu toate acestea, trebuie de atenționat asupra

faptului că majorarea salariilor și a cererii interne din partea populației conduce la încălzirea

economiei și creează presiuni inflaționiste.

Salarii mai mici decât media pe țară au fost plătite în Agricultură, Activități de cazare și

alimentație publică, Artă, Activități de servicii administrative și de suport, Tranzacții imobiliare,

Comerț interior, Învățământ, Sănătate și asistență socială etc. Salarii mai mari au fost achitate în

activități precum: Informații și comunicații, Activități financiare şi de asigurări, Activități

profesionale, științifice și tehnice, Administrație publică etc.

La oficiile forței de muncă în ianuarie-iulie 2019 au fost înregistrați circa 15,9 mii șomeri, fiind cu

15,9% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în ianuarie-iulie 2018. Din totalul șomerilor

înregistrați, au beneficiat de ajutor de șomaj circa 2,4 mii persoane, numărul acestora fiind mai

mic cu 11,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Mărimea medie a ajutorului de șomaj

în perioada ianuarie-iulie 2019 a constituit 1548,7 lei, în diminuare cu 3,1% față de ianuarie-iulie

2018.

Secția modelare și prognozare economică, 06.09.2019